aall oorraaººuulluuiiSSee ddiissttrr iibbuuiiee ggrraattuuii ttNNrr.. 1111 // 22001166

c

m

y

k

ISSN - 1582-4942

LA MULÞI ANI, PUCIOASA!LA MULÞI ANI, PUCIOASA!Lumina Naºterii Lui Iisus se întinde de la o casã la alta ºi de la o inimã la alta,

iar veselia Crãciunului ne aduce pe toþi mai aproape! Vã doresc un Crãciun Fericit, plin de satisfacþii! Bucuraþi-vã de pace, luminã ºi cãldurã alãturi de cei dragi!

Dãruiþi din toatã inima ºi deschideþi-vã sufletul pentru a primi dragoste ºi împlinire! Trãiþi fiecare zi ca pe un dar nepreþuit! Fie ca toate visele pe care le fãuriþi în aceste zilemagice sã se îndeplineascã ºi drumul strãbãtut pentru realizarea lor sã vã aducã pace

în inimi, iar în case zâmbete ºi belºug!

LLA MMULLÞII AANII 22017!LLA MMULLÞII AANII 22017!Primarul Oraºului Pucioasa,

ing. Constantin Emilian ANA

Crãciunul, una dintre cele mai mari sãr-bãtori ale creºtinãtãþii, este celebrat dinantichitate, ca datã a naºterii lui Iisus, dar adevenit, de-a lungul secolelor, ºi o sãrbã-toare a familiei, marcatã de obiceiuri pre-cum colindele, împodobitul bradului ºidarurile Moºului, mult aºteptate de copiiidin întreaga lume.

În anul 320, papa Iuliu I a specificatpentru prima datã oficial data naºterii luiIisus ca fiind 25 decembrie. În 325,împãratul Constantin cel Mare a desemnatoficial Crãciunul - sãrbãtoare care cele-breazã naºterea lui Iisus. De asemenea, ela decis ca duminica sã fie „zi sfântã” într-osãptãmânã de ºapte zile ºi a introdusPaºtele cu datã variabilã.

Cu toate acestea, cele mai multe þãri nuau acceptat Crãciunul ca sãrbãtoare legalãdecât din secolul al XIX-lea. Mai mult de unmileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou înziua de Crãciun (25 decembrie), în imedia-ta apropiere a solstiþiului de iarnã: în Franþapânã în anul 1564, în Rusia pânã în vre-mea þarului Petru cel Mare, iar în ÞãrileRomâne pânã la sfârºitul secolului alXIX-lea.

Numit iniþial „Festivalul Naºterii”, sãrbã-toarea creºtinã care marca venirea pe lumea fiului lui Dumnezeu s-a rãspândit cu tre-cerea timpului pe tot continentul european.În jurul anilor 432, Crãciunul era sãrbãtoritîn Egipt, iar la finele secolului al VI-lea aajuns ºi în Anglia. La sfârºitul secolului alVIII-lea, Crãciunul devenea o tradiþieîmpãmântenitã ºi în nordul Europei.

În epoca modernã, Crãciunul este aso-ciat cu decorarea bradului, mersul la bise-ricã, mesele în familie, colindul, dar ºi cuvenirea lui Moº Crãciun. Moº Crãciun îºiare originile în legendele, istoria ºi folcloruleuropean. În culturile occidentale, el aajuns sã fie ilustrat cu imaginea unui bãtrânsimpatic, cu barbã ºi burtã, care le aducecopiilor jucãrii ºi dulciuri în Ajunul Crã-ciunului. Figura modernã a lui Moº Crãciuneste inspiratã de cea a Sfântului Nicolaedin Myra, un episcop creºtin care a trãit însecolul al IV-lea în provincia Licia din

Anatolia bizantinã. El era recunoscut pen-tru darurile fãcute celor sãraci, în specialpentru zestrea oferitã fetelor unui creºtinpios.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-auschimbat de-a lungul vremii, astfel cã întreimaginea acestuia în vechea culturã popu-larã - de frate mai bogat ºi mai inimos al luiMoº Ajun - ºi imaginea contemporanã - depersonaj iubit de copii - existã mari dife-renþe.

Tradiþiile contemporane despre Crãciun,despre Moºul „darnic ºi bun”, „încãrcat cudaruri multe” sunt printre puþinele influenþelivreºti pãtrunse în cultura popularã de lavest la est ºi de la oraº la sat.

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului,fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerutadãpost lui Moº Ajun. Motivând cã estesãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºiispre fratele lui mai mic ºi mai bogat, MoºCrãciun. În unele legende populare ºi co-linde, Moº Ajun apare ca un cioban sau unbaci la turmele fratelui sãu.

În cultura popularã româneascã,Crãciun apare ca personaj cu trãsãturiambivalente: are puteri miraculoase, caeroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþitipic umane. El este bãtrân, are o barbãlungã ºi este bogat, de vreme ce are turmeºi dare de mânã.

Pe de altã parte, ideea de spiriduºi deCrãciun vine din credinþa strãveche cãgnomii pãzeau casa omului de spiritele

rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºi urâþi, pentrucã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã,puteau foarte uºor sã se transforme înfiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci cândnu erau trataþi cum se cuvine. Percepþiacea mai rãspânditã era cã ei se purtau pre-cum persoana cu care aveau de-a face,fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În EvulMediu, în loc sã ofere daruri, spiriduºii maidegrabã aºteptau sã le primeascã. Abia pela mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii audevenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Împodobirea bradului, un obicei strânslegat de sãrbãtoarea Crãciunului, îºi areoriginile în Germania, la fel ºi simbolisticaarborelui „cu cetina tot verde”, arbore aso-ciat din vremuri de demult cu viaþa. ÎnAntichitate, iarna era asociatã cu moarteaplantelor ºi, implicit, a vieþii. Pentru cãrãmâneau mereu verzi, brazii ºi pinii erauconsideraþi arbori sfinþi.

O altã poveste despre Crãciun, maipuþin cunoscutã, spune cã, în secolul alVII-lea, cãlugãrii foloseau forma triunghiu-larã a bradului pentru a descrie SfântaTreime. În jurul anului 1500, oamenii auînceput sã vadã în bradul de Crãciun unsimbol al copacului din Paradis ºi au atâr-nat în el mere roºii, simbol al pãcatului ori-ginar. În secolul al XVI-lea, însã, familiilecreºtine au început sã decoreze brazii cuhârtie coloratã, fructe ºi dulciuri. Dar maiînainte, în secolul al XII-lea, oamenii obiº-nuiau sã atârne brazii de Crãciun în tavan,cu vârful în jos, ca simbol al creºtinãtãþii.

Românii au preluat de la romani obi-ceiul de a arde un butuc pe vatrã înnoaptea dinspre 24 spre 25. Acest lucrusimboliza pe vremuri moartea ºi renaºtereadivinitãþii, credinþã similarã cu cele de perestul continentului european.

FFiiee ccaa ssppiirriittuull CCrrããcciiuunnuulluuii ssããvvãã mmâânnggââiiee ssuufflleettuull,, ssãã vvãã

aadduuccãã bbuuccuurriiii ººii pprroossppeerriittaattee,,ffeerriicciirree ººii nnoorroocc,, ccaaddoouurrii ssuubbbbrraadd ººii ooaammeennii ddrraaggii aapprrooaappee!!

LLAA MMUULLÞÞII AANNII!!

Pucioasa aa iintrat într-oo llume de ppoveste!

Reuºite în bbaschet

SSppeecciiaalliiººttiiii aavveerrttiizzeeaazzãã

Examenultrichineloscopic,

necesar pentru ssãnãtate

Oraºele PPucioasaºi YYángshuò

dezvoltã rrelaþiide ccolaborare

■■ pagina 2

■■ pagina 8

■■ pagina 8

■■ pagia 4

25 DDecembrie –– NNaºterea DDomnului

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

pagina 2

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Constatarea încetãrii de drept

a unui mandat de consilier local.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Aprobarea redistribuirii cheltu-

ielilor de personal aferente ordonatorilorterþiari de credite din învãþãmântul preuni-versitar de stat de pe raza oraºuluiPucioasa ºi aprobarea rectificãrii bugeteloracestora.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Aprobarea transformãrii

Compartimentului Culturã în instituþiepublicã cu personalitate juridicã ºi sta-bilirea denumirii acesteia în „CentrulCultural European al Oraºului PucioasaDâmboviþa”.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Stabilirea impozitelor ºi taxelor

locale pentru anul 2017 ºi anularea cre-anþelor fiscale restante aflate în sold ladata de 31.12.2016 mai mici de 20 de lei,reprezentând totalul creanþelor fiscaledatorate ºi neachitate de debitori.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Organizarea unui foc de artificii

la revelionul 2016 ºi alocarea sumei de 12mii lei din bugetul local pentru realizareaacestuia.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Aprobarea cheltuielilor aferente

navetei cadrelor didactice ºi personaluluididactic auxiliar.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Aprobarea Regulamentului de

Organizare ºi funcþionare al „CentruluiCultural European al Oraºului PucioasaDâmboviþa”.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Scutirea de la plata chiriei con-

form Legii nr. 448/2006 pentru suprafaþalocativã cu destinaþie de locuinþã din str.Stadionului, bl. B ANL, ap. 3, deþinutã cucontract de închiriere de doamna ªerbanIleana.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Modificarea titulaturii obiectivu-

lui de investiþii „Aducþiune apã oraºPucioasa – Microhidrocentrala Ialomiþa 4 –Staþie de tratare Pucioasa” în ”Instalaþie de

alimentare cu apã potabilizabilã a Staþieide tratare a apei Pucioasa” ºi virarea decredite bugetare în cadrul obiectivului noumenþionat.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Emiterea acordului de principiu

pentru asocierea UAT Oraºul Pucioasaprin Consiliul Local Pucioasa cu JudeþulDâmboviþa prin Consiliul JudeþeanDâmboviþa în vederea realizãrii obiectivuluide investiþii „Instalaþie de alimentare cuapã potabilizabilã a Staþiei de tratare aapei Pucioasa”.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Aprobarea încheierii contrac-

tului de comodat cu privire la folosinþagratuitã a elementelor necesare Ilumi-

natului ornamental în perioada sãrbãto-rilor de iarnã.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Încetarea scutirii de la plata

chiriei, aprobatã prin HCL nr.192/19.12.2013, pentru suprafaþa locativãcu destinaþie de locuinþã din str.Stadionului, bl. 103, camera 87, deþinutãcu contract de închiriere de doamnaSolomon Lenuþa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Rectificarea pe anul 2016 a

bugetului Spitalului Orãºenesc Pucioasa.

HHOOTTÃÃRRÂÂRREEPPrriivviinndd:: Rectificarea bugetului local pe

anul 2016.

BIROUL VVENITURIVÃ IINFORMEAZÃ!

Dupã cum am mai menþionat ºi în numereleanterioare ale buletinului informativ, în anul fis-cal 2016 taxele ºi impozitele locale au fostaprobate prin HCL, având la bazã Legea227/2015 privind Codul fiscal, lege care a fostmodificatã ºi completatã ulterior prin hotãrâri ºiordonanþe de urgenþã ale guvernului. Acesteacte normative au avut ca efect al aplicãrii lorpe parcursul anului, modificarea impozitelor ºitaxelor locale pentru anumite categorii de con-tribuabili, cãrora þin sã le mulþumesc în modspecial pentru înþelegerea ºi buna – credinþãde care au dat dovadã.

Mulþumiri ºi urãri de bine adresãm tuturoracelor contribuabili care au înþeles cã „nimeninu este mai presus de lege” ºi care ºi-au achi-tat obligaþiile faþã de bugetul local!

În speranþa cã ºi ceilalþi vor conºtientiza deacum înainte acest lucru, vã uram sã aveþiparte de un Crãciun Fericit ºi un An Nou cusãnãtate, împliniri ºi bucurii!

„LA MULÞI ANI!”ªªEEFF BBIIRROOUU VVEENNIITTUURRII,,

EECC.. GGAABBRRIIEELLAA SSOOLLOOMMOONN

NAªTERIPÎRVU PAVLO-ALEXANDRO – 30.07.2014

(ACT TRANSCRIS), ALBULESCU RICARDO-GABRIEL - 11.05.2014 (ACT TRANSCRIS),CIUCÃ CÃTÃLINA-EVELINA – 14.06.2016 (ACTTRANSCRIS), OLTEANU ANDREI-MIHAIL –28.11.2016, LUCA ANDREEA-SORINA -24.11.2016,

LLEE DDOORRIIMM MMUULLTTÃÃ SSÃÃNNÃÃTTAATTEE!!

DECESEMIU VERONICA – 81 ANI, FLOREA MARIA

– 94 ANI, MESAROª MIRCEA-GHEORGHE –74 ANI, DOBRICI ION – 67 ANI, CHIÞUFLOAREA – 79 ANI, DUCA GHEORGHE – 72 ANI, POTECARU DUMITRU - 70 ANI,TEBEICÃ FLOAREA – 91 ANI, MANOLEMARIA – 70 ANI, BÃDIÞOAIA FELICIA – 79 ANI, PUREA ADRIAN – 84 ANI, BUCURDUMITRU – 70 ANI, ILIE ILEANA – 101, TÃNÃSESCU ELENA-MADELENA - 75 ANI, MIHÃLCIOIU IOSIF – 79 ANI, RÃPAªUROXANA-MIHAELA – 27 ANI (ACT TRAN-SCRIS), BENU VIORICA – 85 ANI,SPRINCEANÃ ZOIE – 86 ANI,

DDUUMMNNEEZZEEUU SSÃÃ-II OODDIIHHNNEEAASSCCÃÃ!!

HHoottããrrâârrii aallee CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall PPuucciiooaassaa

ºedinþã oordinarã ddin 224.11.2016

BBIIRROOUU SSTTAARREE CCIIVVIILLÃÃNNOOIIEEMMBBRRIIEE 22001166

ADEVERINÞA DDE SSTARE CCIVILÃ(AAnneexxaa 99 din Metodologia cu privire la aplicarea unitarã a dispoziþiilor

în materie de stare civilã, aprobatã prin H.G. nr. 64/2011)

Cetãþenii români a cãror naºtere s-a înregistrat la Primãria Pucioasa,care doresc sã încheie cãsãtorii în strãinãtate ºi cãrora li se solicitãprezentarea unui document, eliberat de oficiile de stare civilã, care sãateste faptul cã nu sunt cãsãtoriþi, se pot adresa Primãriei Pucioasa –biroul de stare civilã.

AAccttee nneecceessaarree::* cerere tip de la biroul de stare civilã,* actul de identitate în original ºi fotocopie, * certificatul de naºtere – fotocopie.Cererea pentru obþinerea adeverinþei de stare civilã se poate depune

personal de cãtre titularul actului sau de cãtre o altã persoanã împuterni-citã cu procurã specialã fie la primãria care are în pãstrare actul de starecivilã, fie la primãria locului de domiciliu al titularului.

Procura specialã poatã fi autentificatã de oricare dintre urmãtoareleautoritãþi:

- Notar public din România,- Misiunile diplomatice ale României din strãinãtate,- Notar public strãin, procura urmând a fi apostilatã sau supralegaliza-

tã, dupã caz.

ÎÎNNTTOOCCMMIITT,,IInnssppeeccttoorr SSttaarree CCiivviillãã,,

JJeeccuulleessccuu RRaalluuccaa

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Buletin dde iinformare

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaaall oorraaººuulluuii

Primãria Pucioasa - telefon: 0245.232.277; fax: 0245.232.276 Tipãrit la Tipografia ARTPRESS

pagina 3

Iarna este timpul pentru poveºti lagura sobei, pentru depanat amintiri, pen-tru vin fiert cu scorþiºoarã ºi pentrucozonac cald de abia scos din cuptor.Acest anotimp creeazã o atmosferã devis în jurul nostru mai ales datoritãpeisajelor zãpezii.

Ca perioadã a anului este marcatã desãrbãtorile de iarnã care au ajuns maidegrabã un timp pentru a primi daruri, unpretext pentru petreceri ºi îndeosebi untimp pentru reunirea familiei. Marcaþi desãrbãtorile iernii, anotimpul în sine nutrebuie sã ne aducã amintiri neplãcute,fie cã suntem acasã sau în vacanþã, pe laprieteni sau într-unul din numeroaselelocuri de cazare amenajate în zonelemontane.

Pentru a preveni neplãcerile specificeacestei perioade ar trebui sã þinem contde câteva aspecte ce ne pot pune la adã-post de o situaþie de urgenþã. Aceste situaþii pot fi ºi rodul inconºtienþei sauindolenþei noastre. Este necesar ca înconºtiinþa oamenilor sã existe ideea cãeste mai uºor sã previi o situaþie deurgenþã, decât sã intervii pentru limitareaefectelor acesteia.

Una dintre multele situaþii de urgenþãîn care ne putem gãsi pe perioadasezonului rece este aceea de a rãmâneizolaþi datoritã cãderilor masive dezãpadã.

Pentru a nu exista posibilitatea de a fisurprinºi într-o astfel de situaþie trebuiesã:

- vã informaþi permanent asupracondiþiilor atmosferice folosind radioul ºitelevizorul;

- evitaþi orice deplasare dacã nu esteneapãrat necesarã.

Fii pregãtit pentru a rezista acasã:- pregãtiþi-vã rezerva de alimente, apã

ºi combustibil:- asiguraþi-vã mijloace diferite pentru

încãlzit ºi preparat hranã;- pregãtiþi-vã mijloace de iluminat

independente de reþeaua electricã:- pãstraþi la îndemânã unelte pentru

degajarea zãpezii.Dacã trebuie sã plecaþi:- asiguraþi-vã îmbracãminte groasã,

cãciulã, mãnuºi ºi sa ºtie cineva undesunteþi plecaþi;

- cãlãtoriþi numai ziua ºi folosiþi dru-murile principale;

- interesaþi-vã din timp de starea dru-murilor;

- nu fiþi cutezãtori ºi temerari (opriþi,întoarceþi-vã ºi cereþi ajutor);

- dacã mijlocul de transport se stricãnu intraþi în panicã ºi pãstraþi-vã calmul,apelaþi 112 ºi aºteptaþi ajutorul;

-încercaþi sã scoateþi autovehiculul câtmai aproape de marginea pãrþii caro-sabile pentru a nu bloca mijloacele de

deszãpezire;- nu pãrãsiþi mijlocul de transport

pentru a cere ajutor deoarece vã puteþirãtãci;

Dacã v-aþi blocat pe drum,departe deajutor în maºinã:

- rãmâneþi în maºinã;- nu pãrãsiþi maºina decât dacã vedeþi

cã sunt persoane care vã pot ajuta la maipuþin de 80 m;

- agãþaþi o bucatã de material textil viucoloratã de antena radio ºi ridicaþi antenacât se poate de mult;

- porniþi farurile ºi avariile atunci cândmotorul este pornit;

- atenþie la pericolul de otrãvire cumonoxid de carbon. Menþineþi þeava deeºapament curatã, sã nu fie astupatã dezapadã;

- din când în când deschideþi puþingeamul pentru a aerisi;

- urmãriþi apariþia unor semne dedegerare sau hipotermie. Faceþi exerciþiiuºoare pentru a vã pãstra o bunã circu-laþie sanguinã;

- dacã sunt mai multe persoane înmaºinã, dormiþi cu rândul. Îmbrãcaþi-vãcãlduros ºi folosiþi ziarele vechi, hârtiile,sau husele de la scaune pentru a izolamaºina;

- evitaþi epuizarea fizicã. Vremea receoboseºte inima;

- eforturi cum ar fi cel pentrucurãþarea zãpezii sau împingerea maºiniipot duce la atac de cord sau agravareaunor probleme cardiace existente

- beþi apã suficientã pentru a nu vãdeshidrata. Nu ieºiþi afarã în vânt.

Pierderea sensibilitãþii ºi o paloare adegetelor, nasului sau chiar a lobilor ure-chii pot fi simptomele de degerare.Degerãtura este o reacþie severã aorganismului expus la frig. Hipotermiaapare în momentul în care temperaturaorganismului scade sub 35 de grade.Simptomele hipotermiei include tremurã-turi necontrolabile, vorbire lentã, pierderide memorie, greaþã. Dacã suspectaþi cão persoanã suferã de degerãturi sauhipotermie începeþi sã încãlziþi încet bol-navul. Nu daþi unei persoane pe care osuspectaþi cã suferã de degerãturi sauhipotermie bãuturi care conþin cofeinãsau alcool.

În fiecare an zeci de oameni mor dincauza temperaturilor scãzute, a acciden-telor rutiere specifice anotimpului rece ºiincendiilor datorate folosirii aparatelor deîncalzire improvizate.

NNUU FFIIÞÞII PPRROOPPRRIIAA VVIICCTTIIMMÃÃ!!

RREEFFEERREENNTT PPRROOTTEECCÞÞIIEE CCIIVVIILLÃÃNNÃÃSSTTAASSEE CCOORRNNEELL

Pentru a preveni apariþia Trichinelozeila om prin consumul de carne infestatãcu Trichinella spinalis, rezultatã la porciisacrificaþi în gospodãriile populaþiei înperioada premergãtoare Crãciunului,este necesar sã se ia o serie de mãsuri.În acest sens, vã aducem la cunoºtinþãcã este absolut necesar ºi util sã efectu-aþi examenul trichineloscopic pentruporcii sacrificaþi în gospodãriile dum-neavoastrã.

Pentru efectuarea examenuluitrichineloscopic, cetãþenii se pot adresamedicului veterinar de liberã practicã dinlocalitatea de domiciliu.

De asemenea, pentru efectuarea exa-menului trichineloscopic, cetãþenii se potadresa Circumscripþiilor Sanitar

Veterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor aflate în subordineaD.S.V.S.A. Dâmboviþa, respectiv, pentruoraºul Pucioasa, sediul laboratoruluipentru efectuarea controlului trichinelo-scopic se afla în Piaþa Centralã Cartaxoºi acesta funcþioneazã dupã urmãtorulprogram de lucru: luni-duminicã8.30-.18.00, iar medicii veterinari atestaþipentru efectuarea examenului trichine-loscopic direct sunt: dr. NÃSTÃSESCUNICOLAE ºi dr. PATRAULEA EMILIA.

CCeennttrruull ddee IInnffoorrmmaarree ppeennttrruu CCeettããþþeennii((ccoonnffoorrmm aaddrreesseeii nnrr.. 2244227700//0066..1122..22001166

ttrraannssmmiissãã ddee DD..SS..VV..SS..AA.. DDââmmbboovviiþþaa ––SSeerrvviicciiuull CCoonnttrroolluull OOffiicciiaall

SSiigguurraannþþaa AAlliimmeenntteelloorr))

AATTEENNÞÞIIEE!!

ÎÎNNZZÃÃPPEEZZIIRRIILLEE - OO SSIITTUUAAÞÞIIEE DDEE UURRGGEENNÞÞÃÃ CCIIVVIILLÃÃ

pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

În perioada 1 iunie - 31 decembrie2016 este în desfãºurare proiectulfinanþat de Primãria Oraºului Pucioasa„Dezvoltarea activitãþii sportive de mini-baschet în Oraºul Pucioasa prin partici-parea la Liga Naþionalã de Minibaschet2016”, proiect ce a facilitat participareagrupelor de baby ºi mini baschet la LigaNaþionalã de Minibaschet.

Începând cu 26 iunie 2016 ºi pânã îndata de 16 iulie 2016, municipiulMangalia a gãzduit întrecerile celui maimare eveniment baschetbalistic internrezervat copiilor, Liga Naþionalã de Babyºi Minibaschet Banca Transilvania 2016.Ca ºi în anii anteriori, ºi de aceastã datã,timp de trei sãptãmâni, peste 3.000 decopii legitimaþi, cu vârste cuprinse între 8ºi 12 ani s-au reunit pe terenurile debaschet amenajate în municipiulMangalia. Clubul Sportiv Tonika Pucioasaa participat cu douã echipe la categoriilebaby baschet masculin ºi minibaschetmasculin. Din cele 94 echipe partici-

pante, echipa de baby baschet a ocupatlocul 10, iar la minibaschet, din cele 134echipe participante, echipa a ocupatlocul 14.

Datoritã rezultatelor obþinute, cu aju-torul financiar al pãrinþilor, al Primãrieioraºului Pucioasa ºi al ªcolii Gimnaziale„Mihai Viteazul” Pucioasa, echipa a fostînscrisã în Campionatul Naþionalde Juniori III în anul competiþional 2016-2017.

Dupã disputarea meciurilor din fazade calificare atât la sala de sport aoraºului Pucioasa cât ºi în deplasare,echipa ªcoala Gimnazialã „MihaiViteazul” Tonika Pucioasa s-a clasat pelocul I în grupã. Astfel s-a obþinut califi-carea în faza semifinalã locurile 1-16 lanivel naþional, urmând ca de la începutullunii februarie, sã întâlneascã în 4 turneeechipe calificate în aceastã fazã a com-petiþiei.

PPrrooff.. PPaarrnniiaa OOvviiddiiuu

1. Malpas este primul canal-tunel con-struit pe Terra. Situat în sud-vestulFranþei, pe vechea arterã de navigaþiefluvialã Canal du Midi (241,7 km lungime,2 m adâncime) care leagã fluviulGaronne de Marea Mediteranã, acesttunel a fost realizat în timpul domniei luiLudovic al XlV-lea, între anii 1666-1667.

2. Marea Sargasso este o regiune dinmijlocul Oceanului Atlantic de Nord,înconjuratã de curenþi oceanici. Este sin-gura mare care nu are coastã. La vesteste mãrginitã de Golful Stream, la nordde Curentul Alantic de Nord, la est deCurentul Canarelor, iar la sud deCurentul Atlantic Ecuatorial de Nord.Marea este numitã dupã algele sargase

care au particularitatea de a pluti acu-mulându-se la suprafaþã.

3. Khalkis este cea mai îngustã strâm-toare navigabilã (40 m). Parte a MãriiEgee, strâmtoarea desparte insulaEubeea de continent (PeninsulaBalcanicã).

4. Duisburg este cel mai mare port flu-vial, cu un trafic de mãrfuri de peste 50mil. t. Situat la confluenþa Ruhrului ºiRhinului, Duisburgul este un vechi oraºhanseatic.

5. Indonezia este cel mai mare arhi-pelag din lume, iar cele 300 de grupurietnice de aici vorbesc 365 de dialectediferite. Þara ocupã aproximativ douã mi-lioane de kilometri pãtraþi, o suprafaþã câta Australiei, dar din care numai 20%reprezintã uscat, restul fiind apã.

6. Cel mai mare cutremur, ca magnitu-dine, înregistrat vreodatã, a avut loc în1960 în Chile. Cutremurul a avut magni-tudinea de 9.5 grade ºi este urmat înacest top de cãtre cutremurul care a avutloc în 2004, în vestul coastei de nord aSumatrei, cu 9.3 grade magnitudine.Ambele cutremure au fost urmate de câteun tsunami devastator.

7. Cea mai lungã peºterã din Româniaeste peºtera humpleu din Cluj, înapropiere de Rãchiþele. Dupã ultimelecercetãri se pare cã e mult mai întinsãdecât Peºtera Vântului, din Bihor.

8. Lacul Siutghiol, cunoscut ºi subdenumirea de lacul Mamaia, este alimen-tat cu apã de izvoarele existente pe fun-dul lacului. Acesta este o lagunã aflatã înpartea stângã a staþiunii Mamaia.Denumirea de Siutghiol vine de la cuvân-tul de origine turcã Sütgöl = Lacullaptelui/de lapte, referindu-se la culoareaalbã a calcarului.

9. Numele capitalei Etiopiei, AddisAbeba înseamnã în limba amharicã“floarea cea nouã”.

10. Cea mai adâncã peºterã dinEuropa este Jean Bernard din AlpiiFrancezi. Pânã în anul 1980 a fost con-sideratã cea mai adâncã peºterã de peglob. Are o adâncime de 1535 m.

11. Cele mai calde ape termale (56°C)se gãsesc în împrejurimile oraºului BãileHerculane.

12. În apropierea coastelorTrinidadului (Marea Caraibilor) existã vul-cani noroioºi subacvatici, a cãror pastãfluidã iese de sub valuri ºi formeazãinsule, unele dispãrând repede, alteledevenind casã pentru pãsãrile din zonã.

13. În noaptea de 15-16 octombrie1987, în sud estul Angliei viteza vântuluia atins 170 de km/h. Au murit atunci 19persoane ºi pãduri întregi au fost culcatela pãmânt.

14. Recordul temperaturii minimeabsolute a fost de -38,5°C, înregistrat la

24 ianuarie 1942, în cea mai geroasãlunã a secolului XX, la Bod, lângãBraºov.

15. Uganda este þara unde arta fri-zeriei este foarte apreciatã. În aceastãþarã existã un adevãrat cult al pieptãnã-turii.

16. Republica Singapore este þara cucel mai mare numãr de rase, naþionalitãþi,limbi ºi religii din lume. Prin Singaporetrec cca 100 de linii maritime inter-naþionale, care leagã þãrile din bazinuloceanelor Pacific ºi Indian cu Europa ºiAmerica.

17. În Australia existã niºte stâncicare, pe parcursul unei zile, îºi schimbãculorile de mai multe ori. La rãsãritulsoarelui stâncile au coloarea roz, apoi laprânz sunt albastre, ca mai târziu sã de-vinã galbene ºi seara, când apunesoarele sunt roºii ca focul.

18. În 1811 ºi 1812, trei cutremure deaproximativ 8 grade pe scara Richter aufãcut ca râul Mississippi sã curgã invers.

19. Nepal deþine singurul drapel carenu este pãtrat sau rectangular. DrapelulNepalului este format din douã triunghiurisuprapuse.

20. Numele insulelor Canare dinoceanul Pacific are legãturã cu, cãþeii ºinu cu, canarii; numele latin este INSU-LARIA CANARIA care înseamnã insulacãþeilor.

Vineri, 25 Noiembrie 2016, a avut locBalul Bobocilor de la Colegiul Naþional„Nicolae Titulescu”.

Spectacolul a oferit momente artisticedeosebite ºi probe foarte interesante.Organizatorii ºi-au dorit un evenimentaparte ºi au reuºit. Având tema„Interculturalitatea”, seara a fost unaextrem de reuºitã!

Rezultatele obþinute: Locul 1 -Alexandra Vuºcã ºi Rareº Mihai; Locul 2 -Lorena Vîntu ºi Darius Duþulescu; Locul 3 -Ioana Iordan ºi Eduard Tomescu; Locul 4 -Ana Rãduþã ºi Dragoº Mantou; Locul 5 -Romeo Gheaburcu ºi Miruna Rãduþã;Locul 6 - Ioana Apostu ºi Daniel Lopãtaru.

Felicitãri câºtigãtorilor, organizatorilor ºituturor participanþilor!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Reuºite îîn bbaschet

BBaalluull BBoobboocciilloorr ddee llaa CCoolleeggiiuull NNaaþþiioonnaall „„NNiiccoollaaee TTiittuulleessccuu””

ªtiaþi ccã?

pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

AARRTT.. 4455(1) În situaþia în care solicitantul actului de identitate

se aflã temporar în strãinãtate, depunerea cererii sau,dupã caz, înmânarea actului de identitate se poate faceºi pe bazã de pprrooccuurrãã ssppeecciiaallãã oobbþþiinnuuttãã ddee llaa mmiissiiuunniilleeddiipplloommaattiiccee oorrii ooffiicciiiillee ccoonnssuullaarree aallee RRoommâânniieeii din statulrespectiv.

(2) Procura trebuie sã aibã aplicatã fotografia solici-tantului ºi sã fie certificatã cu timbrul sec al misiuniidiplomatice sau oficiului consular respectiv; la procurãse ataºeazã o fotografie identicã cu cea care a fost apli-catã pe aceasta.

(3) În cuprinsul procurii speciale trebuie sã seregãseascã, în mod obligatoriu, scopul pentru careaceasta a fost eliberatã, respectiv depunerea Cereriipentru eliberarea actului de identitate ºi/sau ridicareaactului de identitate.

(4) Pentru situaþiile prevãzute la alin. (1) preluareaimaginii necesare în procesul de producere ºi eliberarea cãrþii de identitate se realizeazã prin scanareafotografiei ataºate la procura specialã.

(5) Depunerea cererii ºi a documentelor necesare

pentru eliberarea primului act de identitate nu se poaterealiza în baza unei procuri speciale.

AARRTT.. 4466În situaþia în care reprezentantul legal al unei per-

soane fizice solicitã, în numele acesteia, ridicarea actu-lui de identitate, sunt necesare documentele cu careface dovada identitãþii ºi a calitãþii care îl îndreptãþeºtela aceastã cerere.

Cu ocazia Sfintelor sãrbãtori de iarnã,SPCLEP Pucioasa vã ureazã sã aveþi

parte de multã sãnãtate, liniºte, gân-duri frumoase ºi multe bucurii, iar

toate acestea sã le împãrtãºiþi cufamilia ºi cu cei dragi vouã!

La mulþi ºi fericiþi ani!

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAAAAgg ººeeff pprr.. ddee ppoolliiþþiiee

EEmmaannuueell TToohhããnneeaannuu

SSPPCCLLEEPP PPUUCCIIOOAASSAA vvãã iinnffoorrmmeeaazzãã

EELLIIBBEERRAARREEAA AACCTTUULLUUII DDEE IIDDEENNTTIITTAATTEE CCAA UURRMMAARREE AA EEMMIITTEERRIIII UUNNEEII PPRROOCCUURRII SSPPEECCIIAALLEE,, CCOONNFF HHGG 11337755// 22000066

IInnggrreeddiieennttee* 1 cana zahãr;* 1 canã apã fierbinte;* 3/4 canã ulei;* 2 cãni fãinã;* 3 linguri gem/dulceaþã (eu am pus de

viºine);* 2 linguri cacao,* esenþã de vanilie;* esenþã de rom;* 1 linguriþã rasã bicarbonat de sodiu;* 1 linguriþã rasã praf de copt;* 1/2 linguriþã sare;* 1 canã nucã mãcinatã.

MMoodd ddee pprreeppaarraarreeÎntr-un vas punem apa, zahãrul ºi uleiul

ºi amestecãm pânã se topeºte tot zahãrul.Adãugãm pe urmã gemul, aromele ºi fainaamestecata cu praful de copt, bicarbonatulde sodiu, cacaoa ºi sarea. Mai puteþiadãuga în compoziþie nucã mãcinatã saubucãþele, stafide sau fructe confiate.

Compoziþia rezultatã o dãm la cuptorulîncins pentru cca. 30 minute sau facemtestul cu scobitoarea pentru a fi siguri cãeste coaptã.

Poftã bunã!

RREEBBUUSSORIZONTAL

1. Ajutã la efectuarea calculelor.2. Pusã în jurul tablourilor.3. Judeþ din România.4. A aduce.

VERTICAL

1. Par pus în grãdinã.2. Cilindru rezistent de fier.3. Care nu este dulce.4. Locul în care se face baie.

NEGRESÃ

pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

AAººaa ccuumm ddeejjaa nnee--aamm oobbiiººnnuuiitt,, îînnaacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã ssããrrbbããttoorriimm llaa nniivveellnnaaþþiioonnaall ZZiiuuaa EEdduuccaaþþiieeii NNoonnffoorrmmaallee((ZZEENN)),, ccaarree,, îînn aacceesstt aann,, ss--aa ttrraannssffoorr--mmaatt îînn ZZiiuuaa ÎÎnnvvããþþããrriiii NNoonnffoorrmmaallee ((ZZÎÎNN))..

AAssttffeell,, nnooii,, eelleevviiii ddiinn ccllaassaa aa VVIIIIII--aaAA aaii ªªccoolliiii GGiimmnnaazziiaallee „„MMiihhaaii VViitteeaa--zzuull”” PPuucciiooaassaa,, ººii ddiinn ccllaassaa aa VVIIIIII--aa BBaaii ªªccoolliiii GGiimmnnaazziiaallee NNrr.. 44 „„EElleennaaDDoonniiccii CCaannttaaccuuzziinnoo””,, PPuucciiooaassaa,, ttoottoo--ddaattãã vvoolluunnttaarrii aaii AAssoocciiaaþþiieeii „„YYoouutthh 44AAllll”” ddiinn oorraaºº,, îîmmpprreeuunnãã ccuu ddiirriiggiinnþþiiiiAAuurroorraa ZZaammffiirr ººii VViioolleettaa BBuuccuurr ((pprrooffee--ssoorrii ddee lliimmbbaa rroommâânnãã ººii lluuccrrããttoorrii ddeettiinneerreett vvoolluunnttaarrii)),, nnee--aamm pprrooppuuss ccãã……

„Azi ssuntem ZZÎNatici!”AAººaaddaarr,, îîmmpprreeuunnãã ccuu ddooaammnnaa LLuu--

mmiinniiþþaa GGooggiiooiiuu,, rreessppoonnssaabbiillaa ddeeppaarr--ttaammeennttuulluuii CCuullttuurrãã –– BBiibblliiootteeccãã ddiinnccaaddrruull UUAATT PPuucciiooaassaa,, aamm iieeººiitt îînnccãã ooddaattãã îînn ssttrraaddãã,, îînn cciiuuddaa vvrreemmiiii nnuupprreeaa pprriieetteennooaassee,, ccaarree,, ttoottuuººii,, ss--aaîîmmbbllâânnzziitt îînnttrree ttiimmpp!!

NNee--aamm pprrooppuuss ssãã lluuããmm ppuullssuullssttrrããzziiii ººii ssãã îînnvvããþþããmm îîmmpprreeuunnãã îînn ssttrraa--ddãã,, nnuu ddooaarr ttiinneerriiii ddee llaa cceeii vvâârrssttnniiccii,,ccii ssii iinnvveerrss!! AAmm ddeerruullaatt îîmmpprreeuunnããpprrooiieeccttuull ccoommuunniittaarr::

VVoorrbbee ddee dduuhh -- iieerrii ººii aazzii ((ssttrreeeettssuurrvveeyy))

DDEESSCCRRIIEERREE:: La bine ºi la rãu, românii gãsesc

vorbele de duh potrivite oricãreiîmprejurãri. Adesea, românii ºtiu sãfacã haz de necaz!

Prin aceastã acþiune în comuni-tate, tinerii din Asociaþia „Youth 4 All”,totodatã elevi ai ªcolii Gimnaziale„Mihai Viteazul” Pucioasa, doresc sãdescopere dacã ºi în ce mãsurã ex-presiile populare/proverbele ºi zicãto-rile sunt cunoscute ºi utilizate la mo-mentul ºi în contextul potrivit de cãtrelocuitorii oraºului Pucioasa, pe seg-mente de vârstã diferite. La finalulacþiunii se va alcãtui un TOP 10 cucele mai frecvente proverbe ºi zicã-tori, care va fi publicat în „Buletinulinformativ al oraºului Pucioasa”.

EEttaappee:: 1. Documentare / cercetare: 24 de

voluntari se documenteazã în privinþacelor mai cunoscute ºi mai des uti-lizate vorbe de duh în diferite aspecteale vieþii cotidiene.

2. Selecþia proverbelor ºi a zicãto-rilor care vor fi incluse în sondaj, pen-tru a se testa cunoaºterea semnifi-

caþiei acestora (4-8)3. Crearea chestionarului ºi a

centralizatorului acestuia4. Distribuirea ºi asumarea res-

ponsabilitãþilor în cadrul celor 6 echi-pe: 1 reporter, 2 scribi (sau secretari),1 cameraman

5. Street survey în direct, înoraºul Pucioasa. Grup þintã: 100 delocuitori ai oraºului

Tinerii întreabã trecãtorii despresemnificaþia a 4 proverbe deja selec-tate. La final, fiecare intervievat esterugat sã spunã primul proverb care îivine în minte, diferit de cele amintiteîn chestionar. Se noteazã pe o coalãde flipchart proverbele / expresiileamintite de participanþii la chestionar.

Repondenþii sunt rãsplãtiþi cu unecuson care celebreazã Ziua ÎnvãþãriiNonformale, specificând faptul cãOORRIICCIINNEE ppooaattee îînnvvããþþaa,, OORRIIUUNNDDEE ººiiOORRIICCÂÂNNDD..

66.. CCeennttrraalliizzaarreeaa ººii iinntteerrpprreettaarreeaaddaatteelloorr ccoolleeccttaattee

7. Realizarea unui pliant cu top 10proverbe ºi zicãtori

8. Distribuirea pliantului în rândulcopiilor ºi al tinerilor, pentru conºtien-tizarea rãdãcinilor ºi perpetuarea în-þelepciunii poporului român, ca partea identitãþii naþionale.

9. Publicarea unui articol în „Bu-letinul informativ al oraºului Pucioa-sa” (colaborare cu departamentulCulturã - Bibliotecã al Primãriei Ora-ºului Pucioasa), referitor la acþiune ºirezultatele ei.

CCOONNCCLLUUZZIIEE::ÎÎnnvvããþþaarreeaa aarree lloocc oorriiuunnddee ººii oorrii--

ccâânndd,, iinnddiiffeerreenntt ddee vvâârrssttãã.. GGeenneerraaþþiiiillee

ttiinneerree aauu ddrreeppttuull ººii ddaattoorriiaa ddee aa ttrraannss--mmiittee mmaaii ddeeppaarrttee vvaalloorriillee mmoorraallee aalleerroommâânniilloorr..

CCHHEESSTTIIOONNAARR –– SSTTRREEEETT SSUURRVVEEYYBunã ziua!

Aþi dori sã ne rãspundeþi la 4 în-trebãri despre proverbele românilor,vã rugãm?

aa.. LLaa ccee ccrreeddeeþþii ccãã ssee rreeffeerrãã uurr--mmããttooaarreellee pprroovveerrbbee ººii eexxpprreessiiii rroommââ--nneeººttii?? CCee îînnsseeaammnnãã eellee??

1. Cine are carte are parte.2. Buturuga micã rãstoarnã carul

mare.3. Orice naº îºi are naºul.4. A da ortul popii.bb.. CCee pprroovveerrbb ssaauu eexxpprreessiiee vvãã vvii--

nnee îînn mmiinnttee,, îînn aaffaarrãã ddee cceellee mmeennþþiioo--nnaattee??

Vã mulþumim frumos ºi vã dorim ozi plinã de înþelepciune!

PPAARRTTEEAA aa IIII-aa:: RReezzuullttaatteelleessoonnddaajjuulluuii ddee ooppiinniiee

Au fost intervievate 152 de per-soane, cu vârste cuprinse între 13 ºi72 de ani, în intervalul orar 10:30-12:00. Dintre acestea, au cunoscutsemnificaþia proverbelor ºi a expre-siei propuse de voluntari ori s-auapropiat de un rãspuns acceptabil unnumãr de chestionaþi, dupã cumurmeazã:

* Referitor la proverbul „Cine arecarte are parte”: 113 de persoane

* Referitor la proverbul „Buturugamicã rãstoarnã carul mare”: 110 depersoane

* Referitor la proverbul „Orice naºîºi are naºul”: 95 de persoane (Aiciau existat multe explicaþii diferite, in-

clusiv utilizate în sensul propriu, dartoate acestea se pot considera co-recte, în funcþie de context)

* Referitor la expresia „A da ortulpopii”: 121 persoane (De remarcat cãcele mai multe persoane s-au ferit sãfoloseascã verbul „a muri”, preferândfie verbul „a deceda”, fie expresii pre-cum „a-ºi da sufletul”, ‚a-ºi da duhul”,„a trece pe lumea-ailaltã” sau „a dacolþul”, fie explicaþii mitologice sau re-ligioase legate de „ortul” dat „popii”;astfel, voluntarii au aflat lucruri noi,interesante).

Poate ar fi bine de precizat cãdiferenþa pânã la 152 de chestionaþi oreprezintã mai multe categorii de per-soane: care ºtiu unele sensuri, dar nule pot verbaliza; care nu cunosc anu-mite proverbe; care înþeleg diferitsensul original SAU care se lanseazãîn discuþii ample legate de criza so-cietãþii, de lipsa locurilor de muncã,de neseriozitatea sistemului sau deneajunsurile familiale.

Voluntarii au concluzionat cãmulte dintre aceste persoane sunt devârsta a treia ºi simt o nevoie acutãde a comunica, indiferent cu cine…Au apreciat astfel mai mult cuvintelelui Paulo Coelho: „Foloseºte singurã-tatea, dar nu te lãsa folosit de ea!”

Rãspunsurile la rugãmintea supli-mentarã adresatã persoanelor parti-cipante la street survey” de a spuneun alt proverb sau o altã expresie, înafara celor 4 menþionate în chestio-nar, ne-au ajutat sã alcãtuim un cla-sament al celor mai cunoscute pro-verbe ºi zicãtori folosite în zonaPucioasa, aºa cum ne-am propus.

În ordinea frecvenþei, acesteaalcãtuiesc urmãtorul „„TTOOPP 1100PPRROOVVEERRBBEE””:1. Prietenul la nevoie se cunoaºte.2. Ziua bunã se cunoaºte de

dimineaþã.3. Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face!4. Minciuna are picioare scurte.5. Cine sapã groapa altuia cade sin-

gur în ea.6. Ulciorul nu merge de multe ori la

apã.7. Cine seamãnã vânt culege fur-

tunã.8. Cine se scoalã de dimineaþã

departe ajunge.9. Vorba dulce mult aduce.10. Bine faci, bine gãseºti.

Dintre proverbele care au fostenunþate o singurã datã, deºi sunt

foarte cunoscute, putem aminti:1 Fereºte-mã, Doamne, de prieteni,

cã de duºmani mã feresc singur!2. Stãpânu-nvaþã sluga hoaþã!3. Vulpea, când n-ajunge la struguri,

zice cã sunt acri.4. Meseria e brãþarã de aur.5. Apa trece, pietrele rãmân.6. Fã-þi iarna car ºi vara sanie!7. Capul face, capul trage!8. Leneºul mai mult aleargã ºi scu-

mpul mai mult pãgubeºte.9 Lupu-ºi schimbã pãrul, dar

nãravul, ba!10. Ce naºte din pisicã ºoareci

mãnâncã.11. Când pisica nu-i acasã, joacã

ºoarecii pe masã.12. Pisica cu clopoþei nu prinde ºori-

cei.13. Niciodatã sã nu spui „niciodatã”

(din „folclorul” american, încetãþenit!)Cu toþii am avut de învãþat astãzi,

pe strãzile Pucioasei. Au existat ºimomente în care adolescenþii volun-tari i-au sprijinit pe chestionaþi sã-ºiaminteascã proverbe pe care, de alt-fel, le folosesc în viaþa de zi cu zi.

Pe de altã parte, dintre cei 34 departicipanþi – voluntari, 20 de tineri auafirmat cã a existat cel puþin un lucrunou pe care l-au învãþat organizândaceastã activitate de învãþare nonfor-malã. De exemplu, au aflat cã„„AADDEEVVÃÃRRAATTEELLEE PPRRIIEETTEENNIIII SSUUNNTTEETTEERRNNEE””, DAR spus în limba latinãde o doamnã chestionatã. Ei ºi-aunotat în carneþele expresia latineascãºi au transmis-o colegilor, la final:„„VVEERRAAEE AAMMIICCIITTIIAAEE SSEEMMPPIITTEERRNNAAEESSUUNNTT!!””

Desigur, au existat ºi repondenþicu un simþ al umorului dezvoltat, careau completat înþelepciunea strãvechecu elemente de „folclor urban”, astfelcã ni s-a fãcut cunoscut ºi riscul pecare îl presupune munca: „Munca n-aomorât pe nimeni, dar… de ce sãriscãm?”

Important este sã nu uitãm cãtoatã viaþa avem de învãþat unii de laceilalþi ºi cã o învãþare temeinicã areloc atunci când experimentãm ºichiar atunci când greºim, cãci, nu-iaºa, ERRARE HUMANUM EST! (Agreºi este omeneºte”).

AAssttããzzii aamm ffoosstt ZZÎÎNNaattiiccii ccuu ttooþþiiii,, îînnssppiirriittuull ÎÎNNVVÃÃÞÞÃÃRRIIII NNOONNFFOORRMMAALLEE!!

AAuurroorraa ZZaammffiirrVViioolleettaa BBuuccuurr

ZZiiuuaa ÎÎnnvvããþþããrriiii NNoonnffoorrmmaallee –– 2211 ooccttoommbbrriiee 22001166

În sãptãmâna 22-26 august 2016 am avutdeosebita plãcere de a mã deplasa în Cehia încadrul Proiectul Erasmus+ acþiunea K1, pentrua participa la cursul „Innovative approaches toteaching”.

Cu cele opt module ale sale derulate peparcursul a 40 de ore, cursul a avut ca obiectivecunoaºterea unor metode inovative de învãþare,abordarea diferenþiatã a unor subiecte de actu-alitate în învãþãmântul european, dezbatereaproblemelor reale ale lumii ºi gãsirea unor opor-tunitãþi de rezolvare a lor, lucrul în grupuri inter-naþionale, dezvoltarea abilitãþilor de comunicareîn limba englezã.

Am avut deosibita plãcere sã constat cã lacursul ce urma sã se deruleze aveam sã fiupartenerã cu profesori din Turcia ºi Italia. Cuatât mai mult a fost mai interesantã experienþa,cu cât ºi formatorii erau de naþionalitãþi diferite(India, Bulgaria, Cehia).

Iatã care a fost programul activitãþilor:LLuunnii,, 2222 aauugguusstt 22001166::Am întâlnit cu emoþie membrii ITC Prague,

formatorii ºi cursanþii, am prezentat fiecareobiectivele personale în vederea participãrii laactivitãþi ºi am parcurs primul modul –„Competenþe ale secolului XXI”. Experienþaprimului modul a însemnat o cunoaºtere apro-fundatã a abordãrii diferenþiate a metodelor depredare-învãþare, cu accent pe anchetã cabazã a învãþãrii. Creativitatea ºi cercetarea aufost termenii-cheie ale primei zile de lucru laITC Prague.

A doua parte a zilei a însemnat turuloraºului Praga, tur care a impresionat toþi par-ticipanþii, capitala Cehiei fiind o adevãratã oazãculturalã cu monumente istorice ºi instituþiieuropene.

MMaarrþþii,, 2233 aauugguusstt 22001166::Conform programului ºi obiectivelor, ziua de

marþi a debutat cu modulul 2 – „Proiectul-bazaînvãþãrii”, o nouã provocare pentru participanþi.Termeni cheie: „indulgenþã” ºi „reþinere”, care, laprima vedere nu spuneau prea multe despreactivitatea noastrã. Dar, când am primitsarcinile de lucru ºi fiecare cursant a prezentatprodusul cercetãrii, am înþeles cã s-a urmãritrealizarea lucrului în grup multicultural, lucrubazat pe metacogniþie. Emoþiile prezentãrii pro-priilor produse au fost depãºite de curiozitateade a afla care sunt de exemplu, cele mai indul-gente culturi ºi care sunt cele caracterizate dereþinere (culturi indulgente: America de Nord,America de Sud, Spania, Franþa ºi restraint cul-ture: Italia, România, Cehia, Turcia).

A doua parte a zilei a fost rezervatã acti-vitãþilor de realizare a unui proiect educaþional,bazat pe înþelegere, aptitudini ºi cunoºtinþe-cheie. Cursanþii au concluzionat cã de cele maimulte ori, învãþarea nu are succes din cauzalecþiior plictisitoare, pregãtirea slabã a unor pro-fesori, dezinteres pentru învãþare, prea multeore pe sãptãmânã, utilizarea sporadicã a limbiiengleze. Au fost propuse ºi soluþii, ca de exem-plu: includerea elevilor în proiecte europene,organizarea unor cursuri extracurriculare,pregãtire opþionalã a profesorilor, utilizarea soft-

ware-lor educaþionale.MMiieerrccuurrii,, 2244 aauugguusstt 22001166::În aceastã a treia zi a cursului am avut parte

de activitatãþi care au vizat parcurgerea urmã-torului modul, care a avut ca subiect principaladaptarea materialelor de învãþare la pro-blemele particulare ale claselor de elevi. A douatemã a zilei a fost „Abordãri cross-curriculare”.Utilizând metoda inteligenþelor multiple ºiadaptarea materialelor pe cerinþe diferenþiate, afost realizatã o activitate ineditã cu tema „APA”.La final, fiecare participant a prezentat colegilorîn manierã proprie, viziunea despre importanþaapei pe planetã. A fost o activitate solicitantãdar ale cãrei rezultate ne-au determinat sãînþelegem cã orice temã este de actualitate ºipoate sã determine achiziþionarea de noi com-petenþe ºi abilitãþi dacã este realizatã cores-punzãtor vârstei ºi cerinþelor elevilor.

JJooii,, 2255 aauugguusstt 22001166::Ziua de joi a fost deosebit de interesantã,

deoarece au fost abordate elemente de ITC îneducaþie. Au fost dezbãtute forme ale evaluãrii– formativã, sumativã – ºi utilizarea pro-gramelor „Plickers”, „Kahut” ºi „Quizezz”. Dupãprezentarea de cãtre formator, am utilizat ºi noi,cursanþii, aceste programe ºi am realizat eva-luãri atractive pentru elevi ºi uºor de gestionatde cãtre profesori. Creativitatea a fost încãodatã, baza lucrului în echipã ºi individual.Foarte utile sunt ºi materialele de lucru primitede la formatori, materiale care vizeazãînþelegerea aprofundatã a tuturor formelor deevaluare.

VViinneerrii,, 2266 aauugguusstt 22001166::În dimineaþa zilei de vineri am analizat eva-

luarea formativã vs. sumativã ºi am creat benzidesenate. De asemenea, am discutat desprelistele de control, autoevaluare ºi programe pre-cum „Rubistar”. Am participat la un workshop,am lucrat în echipe internaþionale ºi am creatmateriale pentru evaluare ºi autoevaluare.

Experienþa parcurgerii acestui curs la ITCPrague, a avut multiple rezultate: cunoaºtereaaltor culturi, colaborare internaþionalã, per-fecþionare personalã, îmbunãtãþirea abilitãþilorde comunicare în limba englezã, însuºirea denoi cunoºtinþe, noi metode de cercetare ºiînvãþare, valorificarea preocupãrii cadrelordidactice pentru inovarea didacticã prin valorifi-carea strategiilor ºi metodelor de predare activãºi participativã precum ºi a exemplelor de bunepractici didactice.

Consider cã este o plãcutã datorie moralãsã mulþumesc tuturor celor care m-au sprijinit înorganizarea participãrii la acest curs – directorprof. Grosu Gabriel Mihai, director adjunct prof.Pincovici Alina Ivona, coordonator proiect prof.Zamfir Aurora Claudia, ISJ Dâmboviþa.

PPrrooff.. VViinnttiillãã GGeeoorrggiiaannaa

MMaatteerriiaalluull ddee ffaaþþãã rreefflleeccttãã nnuummaaii ppuunnccttuull ddeevveeddeerree aall aauuttoorruulluuii,, iiaarr AAggeennþþiiaa NNaaþþiioonnaallãã ººiiCCoommiissiiaa EEuurrooppeeaannãã nnuu ssuunntt rreessppoonnssaabbiillee ppeenn--ttrruu nniicciioo uuttiilliizzaarree ccaarree ppooaattee ffii ddaattãã iinnffoorrmmaaþþiiiilloorrrreessppeeccttiivvee..

Proiect finanþat de Uniunea Europeanã în cadrulProgramului Erasmus+ 2014-2020

ªcoala GGimnazialã ,,,Mihai VViteazul” ddin PPucioasa a ffost rreprezentatã îîn PProiectul EErasmus+K1 îîn CCehia

pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului

Clara Vodã s-a nãscut la data de 8 Martie1970 în oraºul Constanþa, fiind fiica unui ren-umit doctor ºi a unei profesoare de literaturã(familia Popescu) ºi sora mai micã cu trei ania scriitorului Andrei Popescu.

Primele pasiuni din copilãrie au fostsportul ºi baletul, tot în copilãrie a fost îndru-matã de tatãl ei sã urmeze medicina. În anul1993 dupã absolvirea Academiei de ArtãTeatralã ºi Cinematograficã „Ion LucaCaragiale” la clasa profesorului Gelu Colceagare primul contact cu lumea Artelor pe scenaTeatrului Nottara.

Avem onoarea de a realiza un interviu cuminunata ºi carismaticã actriþã, din noul valClara Vodã:

11)) Sã începem cu unul dintre primeleDumneavoastrã contacte cu lumea filmului. În1985 aþi mers la fostul Cinematograf Dacia dinPucioasa, pentru a viziona filmul „Pas în Doi”în regia lui Dan Piþa, iar unul din rolurile prin-cipale este deþinut de o altã mare artistã carea fãcut istorie în CinematografiaRomâneascã, originarã tot din Pucioasa -Anda Onesa care joacã alãturi de ClaudiuBleonþ. Acest film v-a atras ca un magnet.Care a fost reacþia familiei când le-aþi spus cãvã doriþi sã deveniþi actriþã, în ciuda faptului cãtatãl (un reputat medic) dorea sã-i urmaþi cari-era?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Am vãzut foarte multe filme lacinematograful Dacia, cred cã era locul meufavorit în copilarie ºi adolescenþã ºi acum îmiamintesc vocea domnului Savu când ne apos-trofa dacã nu eram cuminþi în timpul vizionãrii.Cred cã ideea cu actoria încolþise demult înmintea mea, dar într-adevãr vizionarea filmu-lui „Pas În doi” a declanºat vulcanul ce va sãvinã. Nu pot explica ce s-a întâmplat atunci,probabil cã mi s-a deschis o poartã. Mãfascinau poveºtile, actorii, muzica, lumina,atmosfera din lumea filmului. Anda Onesa mãfascina ºi ea. Avea un mister, avea un cevaatât de special ºi o naturaleþe în faþa camerei.Pe Anda am iubit-o ºi o voi iubi mereu, ea mi-a dat foarte mult curaj ºi incredere. ªi acumþinem legãtura cu toate cã locuim pe conti-nente diferite. Aº vrea sã jucãm împreunã într-un film.

Pãrintii mei au primit vestea cu stupoare ºireticenþã. Mama (Dumnezeu sã o odihneascãîn pace) a cedat mai uºor în faþa insistenþeimele ºi dupã un timp m-a susþinut ºi încurajat,cum de altfel a fãcut-o toatã viaþa în ceea cemã priveºte. Fãrã ea nu al fi realizat nimic. Îmilipseºte enorm...

Tata a fost supãrat, cred cã nici acum nu i-a trecut, glumesc. Cred cã el s-a temut pentrumine tot timpul ºi ar fi vrut sã am o viaþã maisigurã ºi mai uºoarã, dar spiritul ãsta de aven-turã ºi curajul le-am moºtenit de la el. Fratelemeu în schimb a fost fericit când i-am spus ºia zis: „Ce bine cã tu ºtii ce vrei, dã dragã laactorie” . Þi aþa am fãcut!

22)) În film aþi debutat alãturi de extraordi-

nara Gina Patrichi în filmul ,, În pat ‘’ al regi-zoarei Flavia Rotaru, pentru ca mai apoi regi-zorul Mircea Daneliuc sã vã ofere o apaririþieîn „Senatorul Melcilor’’ (1995) ºi Nae Caranfilîn „Asphalt Tango ‘’. Aceste ultime douã filmeenumerate, cu un succes imens la vremearespectivã, v-au determinat sã mergeþi maideparte, în cariera cinematograficã ?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: În film am debutat la Dan Pitaîn „Hotel de lux” , un rol secundar, un travesti.Filmul cu Gina Patrichi e un film studenþesc alFlaviei Rotaru ºi se cheamã „Ocupat”. Dupã„Hotel de lux”, film premiat cu Leul de argint laVeneþia, a urmat rolul Mireille (unde am jucatîn lb francezã) din „Senatorul melcilor” în regialui Mircea Daneliuc ºi apoi Nora (rol principalfeminin) din „Examen” regia Titus Muntean.Colaborarea mea cu Nae Caranfil a fostneînsemnatã în cariera mea. Am terminat fac-ultatea în 1993, în vremea când nu se fãceaufilme aproape deloc în România, dar cu toateastea am mers mai departe.

33)) În filmul „Moartea Domnului Lazarescu(2005) în regia lui Cristi Puiu, aþi avut rolul Dr.Gina Filip. Aceastã capodoperã a fost rãs-plãtitã cu multe distincþii internaþionale printrecare ºi Marele Premiu UN CERTAINREGARD la Festivalul Internaþional de FilmCannes 2005 ºi unde consultant a fost chiartatã dvs., Dl. Dr. Popescu Corneliu (ironie asorþii, nu-i aºa ?). Cum a decurs colaborareacu tatãl dar ºi cu regizorul Cristi Puiu?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: În „Moartea domnuluiLãzãrescu” am jucat primul meu rol de doctor.Am mai urmat vreo 4 roluri de doctor dupãaceasta. Cristi Puiu avea nevoie de un con-sultant, un medic pe platoul de filmare care sãne înveþe pe noi actorii, pe cei care aveamroluri de doctori sã consultãm pacienþii. L-amîntrebat pe Puiu dacã ar vrea sã vorbesc cutata despre asta ºi aºa am ajuns ca tatãl meusã mã înveþe sã consult pe platoul de filmare.Þin minte cã tata mi-a spus pe holul „SpitaluluiUniversitar” unde filmam : „Ce bine þi-ar fi statdoctoriþã!” Cumva visul s-a împlinit.

Colaborarea cu Cristi Puiu în „MoarteaDomnului Lazarescu” ºi „Aurora” a fost oºcoala pentru mine, am învãþat foarte mult ºiam descoperit o altã lume a cinema-ului.

44)) Aþi mai interpretat roluri asemãnãtoareºi în alte pelicule de succes precum: „Laurgenþã”(2006); „Din dragoste cu cele maibune intenþii” (2011); „Despre oameni ºi melci”(2012), au existat vreodatã regrete cã nu aþidevenit medic?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Da, bineînþeles cã au existatmomente când am regretat cã nu m-am fãcutmedic, mai ales cã am senzaþia cã aº fi fost unmedic bun. Dar visul meu era sã fac balet, înbalet cred cã puteam sã mã exprim cel maibine.

55)) Aþi intrat definitiv în memoria publiculuicinefil, odatã cu rolul mamei din pelicula „Eucând vreau sã fluier, fluier” realizat în 2010 dedebutantul regizor Cristi ªerban. Filmul fiindrecompensat cu Marele Trofeu URSUL DE

AUR de la Festivalul de Film de la Berlin. Ceamintiri aveþi legate de realizarea acestui film?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Rolul din „Eu când vreau sãfluier, fluier” a însemnat enorm în cariera mea.Colaborarea cu regizorul Florin ªerban, cuactorii filmului, profesioniºti ºi amatori (deþinuþide drept comun ºi criminali), cu întreagaechipã a filmului a fost un alt vis devenit reali-tate. În timpul filmãrilor mi-ai dat seama cãpentru asemenea momente am ales profesiaasta. Am filmat în condiþii dure, cu gardieniialãturi, într-o fostã livadã din comuna Topalulde lângã Cernavodã, transformatã înpuºcãrie. Au fost momente unice, momentede o mare încãrcãturã emoþionalã, iar aceastãemoþie se transmite ºi în film. Am aflat multepoveºti de viaþã de la deþinuþi ºi când am ter-minat filmãrile, am plâns. Mi s-a întâmplat dedouã ori în viaþã sã plâng pentru cã am termi-nat filmãrile la „Eu când vreau sã fluier, fluier “ºi la filmul spaniol „Noaptea vine în India”.

66)) În Martie 2011, la ediþia a 5 - a a GaleiGOPO, aþi câºtigat premiul pentru Cea MaiBunã Actriþã într-un Rol Secundar, pentru par-titura din „Eu când vreau sã fluier, fluier”. Cumaþi reacþionat când aþi obþinut acest mare pre-miu?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Am reacþionat simplu, în dis-cursul de mulþumire l-am citat pe bunul meuprieten, regretatul pictor, scenograf, artistplastic Pamfil François ºi am spus: „Îl cammeritam”. Bineînþeles cã m-am bucurat, credcã toþi ne bucuram când luãm premii.

77)) Rolurile secundare din filme precum„Examen” (2003); „Lombarzilor 8” (2006);„Înainte ºi dupã 22/12/1989” (2009); „Aurora”(2010); „Loverboy” (2011) v-au prins ca omãnuºã devenind o expertã în roluri secun-dare (acestea fiind doar o micã parte dintreele) care dintre acestea v-au marcat cel maiprofund?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Toate au însemnat mult încariera mea, niciodatã nu m-am gândit cã unrol e secundar, episodic sau principal. Nu m-am gândit cã joc într-un scurt-metraj, film stu-denþesc sau lung metraj premiat la Berlin sauCannes, pe toate le-am abordat cu aceeaºiseriozitate. Aici în Australia am jucat rolul prin-cipal Rada în filmul „Pop-up” ºi l-am jucat la felca pe toate celelalte roluri din cariera mea ºiam fost rãsplatitã de Dumnezeu cu o premierala Chinese Theatre din Hollywood (locul undese decerneazã Oscarurile).

88)) ªi (niciodatã sã nu spui niciodatã) sur-priza vine din partea regizorului spaniolChema Rodriguez, care v-a oferit primul rolprincipal din carierã în coproducþia „Noapteavine din India” un road movie a cãrei povestese desfãºoarã pe parcursul a câtorva luni, cufilmãri din Spania ºi pânã în India. Cum a fostaceastã provocare cãtre un rol principal ºicum au decurs filmãrile dar ºi colaborarea cuacest regizor spaniol ?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: „Noaptea vine în India” e unroad movie. A fost o mare provocare, în primulrând pentru cã a trebuit sã învãþ spaniola în 2

luni. Fiind un rol principal a trebuit sã învãþlimba, nu doar replicile, iar Chema Rodriquezregizorul le-a interzis celor din echipa sã vor-beascã cu mine alta limbã, doar spaniola. Afost o experienþã unicã, minunatã. Rolul meu,Dana m-a impresionat de la prima citire a sce-nariului. Povestea filmului are rãdãcini reale, ºicumva e ºi povestea personalã a lui Chema.Am filmat aproape 2 ani la acest film, bineînþe-les cu pauze, iar Chema a trebuit sã-ºi vândãcasa din Madrid ca sã poatã termina filmul. Unfilm ca acesta necesitã un buget mare ºi amprins chiar perioada de crizã în Europa.Chema e un om extraordinar ºi un regizor pemãsurã. Avându-l pe el alãturi am reuºit sãrealizez aceastã performanþã unicã în viaþamea, sã filmez un film, practic în douã per-sonaje într-o limbã învãþatã în 2 luni.Partenerul meu a fost Juan Diego, o legendãa Spaniei.

99)) Dacã acum ar trebui sa alegeþi întremedicinã ºi actorie pentru ce aþi opta ?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Actorie. E o meserie minuna-tã. Medicina e pentru oameni mai puternicidecât mine.

1100)) Ce mesaj transmiteþi Puciosenilor ºituturor celor dragi, cu ocazia sãrbãtorilor deIarnã, care bat la uºã?

RRÃÃSSPPUUNNSS:: Puciosenilor mei le dorescSãrbãtori binecuvântate cu luminã, liniºte,sãnãtate ºi toate cele dorite alãturi de ceidragi. Îmi pare rãu pentru cã nu pot fi alãturide tata de Crãciun, mai ales cã anul acestamama a plecat... Pucioasa va fi mereu pentrumine ACASÃ.

AA ccoonnsseemmnnaatt::SSAANNIISSLLAAVV IIOONN IILLAARRII

CCOOLLÞÞUULL DDEE CCUULLTTUURRÃÃ –– DDee llaa cciittiittoorrii pprriimmiittee

CCLLAARRAA VVOODDÃÃ

În fiecare toamnã, StrategiaNaþionalã de Acþiune Comunitarã(SNAC) fixeazã în Calendarulnaþional de activitãþi o sãptãmânãdestinatã colectãrii ºi donãrii delegume ºi fructe de cãtre voluntaribeneficiarilor aleºi din rândul per-soanelor vârstnice, a familiilor cudificultãþi materiale, colegi de clasãºi de ºcoalã.

În acest an, Sãptãmâna fructelorºi legumelor donate s-a desfãºuratîntre 14-18 noiembrie ºi au rãspunsprezent 270 de elevi voluntari dinciclul primar ºi gimnazial, 15 prof.pentru învãþãmântul primar, 9 dirig-inþi ai claselor gimnaziale, un secre-tar-ºef ºi personalul auxiliaraparþinând ªcolii Gimnaziale „MihaiViteazul”, Pucioasa.

Au fost identificaþi beneficiarii ºi,datoritã numãrului mare de volun-tari, ne mândrim cã am reuºit sãcolectãm 117766 ddee kkgg ddee lleegguummee ººiiffrruuccttee: 41 kg de cartofi, 15 kg demorcovi, 15 kg de ceapã, 5 kg ardei,4 kg roºii ºi castraveþi, 65 kg de

mere ºi pere, 23 kg de citrice, 5 kgde banane, 7 kg de gutui. Au fostdonate ºi pprreeppaarraattee ddiinn lleegguummee–fructe de tipul zacuscã, compoturi,siropuri, gemuri ºi murãturi – 335511 ddeebboorrccaannee, precum ºi aallttee ttiippuurrii ddeepprroodduussee aalliimmeennttaarree: 18 kg de fãinã,18 kg de zahãr, 5 kg de orez, 9 lulei, 3 pachete paste fãinoase ºi alte

tipuri de conserve 21 de bucãþi.Cu mult drag, donaþiile au fost

distribuite celor 56 de beneficiari dela Centrul de îngrijire ºi asistenþãPucioasa ºi celor 37 de elevi benefi-ciari aparþinând ªcolii Gimnaziale„Mihai Viteazul”, Pucioasa.

Prin acest demers seintenþioneazã consolidarea abil-

itãþilor copiilor de a trãi împreunã cuceilalþi într-o societate unitã ºi soli-darã în care conteazã valenþeleumanitare: implicarea, angajamen-tul, responsabilitatea.

Gestul voluntarilor nu a rãmasnerãsplãtit, poetul GheorghePopescu cazat la Centrul de îngrijirede asistenþã, Puciosa ne-a dãruit 3

volume de versuri cu titlul Picãturide luminã. Îi mulþumim încã o datã ºiîi urmãm sã fie sãnãtos ºi împlinit!

PPiiccããttuurrii ddee lluummiinnãã,, ppiiccããttuurrii ddeessppeerraannþþãã aauu îînncceerrccaatt ssãã ppuunnãã vvoolluunn--ttaarriiii îînn ssuufflleetteellee cceelloorr ppee ccaarree ii--aauusspprriijjiinniitt..Fii voluntar!

* Vei înþelege mai bine nevoilor ºidificultãþile pe care le înfruntã alþioameni din apropierea ta;

* Vei avea sentimentul satis-facþiei, ca rezultat al implicãrii într-omisiune folositoare ºi plinã deprovocãri;

* Vei reuºi sã depãºeºtiprejudecãþile sociale ºi sã eliminiignoranþa;

* Îþi vei dezvolta abilitatea de acomunica ºi de a stabili prietenii;

VVeeii îînnþþeelleeggee ººii pprroommoovvaa vvaalloorriilleevvoolluunnttaarriiaattuulluuii:: ssuussþþiinneerree rreecciipprrooccãã,,ttoolleerraannþþãã,, nnoonn--ddiissccrriimmiinnaarree..

Prof. Mihai Cristina Florina, Coordonator local SNAC

al ªcolii Gimnaziale „Mihai Viteazul”, Pucioasa

Sãptãmâna ffructelor ººi llegumelor ddonate, lla ªªcoala GGimnazialã „„Mihai VViteazul”1144-1188 nnooiieemmbbrriiee 22001166

c

m

y

k

c

m

y

k

BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree

PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8

Oraºul Pucioasa a îmbrãcat straiepotrivite pentru a întâmpina cum secuvine sãrbãtorile de iarnã!

Luminile magice, menite sã-i deschidãcalea ºi lui Moº Crãciun, au fost aprinse înseara de 10 Decembrie, în prezenþa afoarte mulþi oameni dornici sã vadã insta-laþiile ºi bradul. Numãrãtoarea inversã a fostpornitã de primarul Constantin Ana alãturide toþi copiii, care au urcat pe scenaamplasatã în Parcul Independenþei. Miile deluminiþe au stârnit ropote de aplauze ºi auadus bucurie pe chipurile tuturor. Momentula fost urmat de un concert deosebit alTrupei Zavera.

Vã mulþumim cã aþi ales sã ne fiþi alãturiîntr-un numãr atât de mare!

Au ffost ssemnate pprotocoalede iintenþie îîn vvedereaînfrãþirii îîntre aadministraþi-ile mmunicipale TTârgoviºte ºi GGuilin, rrespectiv între ooraºele PPucioasa ºi YYángshuò!

Judeþul Dâmboviþa a primit miercuri -23.11.2016 - vizita unei delegaþii din

Provincia Guilin. Întâlnirea a avut loc laConsiliul Judeþean Dâmboviþa, prezenþifiind: Adrian Þuþuianu – preºedinteleCJD, Alexandru Oprea ºi Corneliu ªtefan– vicepreºedinþi ai CJD, ConstantinEmilian Ana – primarul oraºuluiPucioasa, Cristian Stan – primarulmunicipiului Târgoviºte, Carmen Holbanºi Cozmin Bozieru – viceprimari aimunicipiului Târgoviºte, Liviu Stoica –administrator public, Cãlin Oros – rec-torul Universitãþii „Valahia”.

Oraºele PPucioasa ººi YYángshuò ddezvoltãrelaþii dde ccolaborare

CCoonncceerrtt eexxttrraaoorrddiinnaarr NNIICCUU AALLIIFFAANNTTIISS

llaa PPuucciiooaassaa!!S-a încheiat o nouã searã magicã la

Pucioasa! Miercuri, 07.12.2016, în cadrul con-certului „Madame Mon Amour”, îndrãgitul artistNicu Alifantis a creat, la Centrul Cultural, oatmosferã perfectã pentru momentul din an încare ne aflãm. Chiar ºi natura a þinut cu noi, afarãfulguind ca în poveºti, aºa cum spun versurilemelodiei „Decembre”.

Cei prezenþi în salã au ascultat cu mareatenþie, au fredonat ºi au aplaudat fiecare cântecîn parte. „Madame Mon Amour” este cel mairecent album semnat Nicu Alifantis ºi este ocompilaþie de 15 melodii de iubire, pe versuri deTudor Arghezi, Nichita Stãnescu, AdrianPãunescu, Radu Stanca, Nina Cassian.

Muzicianul ºi compozitorul român de muzicãfolk ºi muzicã de teatru a fost foarte apreciat despectatori, emoþia plutind în aer, iar, la rându-i,acesta a fost încântat de public ºi localitateanoastrã.

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

În perioada 18-19 noiembrie 2016,Clubul Copiilor „Nicolae Mateescu” a or-ganizat la Pucioasa - Centrul Cultural„I.Al. Brãtescu-Voineºti” – FESTIVALULNAÞIONAL DE MUZICà UªOARÄSTELUÞELE PUCIOASEI” - Ediþiaa XIV-a.

Concursul s-a desfãºurat pe douãsecþiuni: secþiunea interpretare instru-mentalã (solist instrumentist) ºi secþi-unea interpretare vocala (solist vocal).

Prima zi - 18.11.2016 - a debutat cusecþiunea interpretare instrumentalã ºis-a încheiat cu recitalul artiºtilor MihaiConstantinescu ºi Felicia Filip.

A doua zi - 19.11.2016 - a continuat(de la ora 8.30) cu secþiunea interpreta-re vocalã, concurenþii sosind din peste18 judeþe. Îndrãgita artistã NicoletaNucã a urcat pe scenã în aplauzelecelor prezenþi ºi a creat o atmosferãdeosebitã!

MMAARREELLEE TTRROOFFEEUU „„SSTTEELLUUÞÞEELLEEPPUUCCIIOOAASSEEII”” a fost obþinut în acest ande PPIICCAANN AANNTTOONNIIOO –– CCLLUUBBUULL CCOOPPII--IILLOORR MMOORREENNII –– 1144--1199 AANNII -- SSEECCÞÞII--UUNNEEAA IINNTTEERRPPRREETTAARREE VVOOCCAALLÃÃ

PPrreemmiiii ssppeecciiaallee oobbþþiinnuuttee:: PREMIUL DE POPULARITATE –

UNGUREANU EDUARD – PALATULCOPIILOR BRAªOV; PREMIUL DEORIGINALITATE – CONDILÃ ROBERTMARIUS – CLUBUL COPIILOR SEC-TOR 5 BUCUREªTI;

PREMIUL CEA MAI BUNÃ INTER-PRETARE PIESÃ ROMÂNEASCÃ –STROIE CÃTÃLINA ªCOALA GIMNA-ZIALÃ „CORESI” TÂRGOVIªTE;

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI –PROF. DUMITRU MARGARETA –PALATUL COPIILOR CONSTANÞA

Felicitãri tuturor!

AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa

Pucioasa aa iintrat îîntr-oo llume dde ppoveste!

FFeessttiivvaalluull NNaaþþiioonnaall ddee MMuuzziiccãã UUººooaarrãã„„SStteelluuþþeellee PPuucciiooaasseeii”” - eeddiiþþiiaa aa XXIIVV-aa