abc-ul lumii financiare wp nr. 8/2019colecția de working papers abc-ul lumii financiare wp nr....

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 8/2019

108

BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului

companiilor

Năstase Elena-Cătălina

Nedelcu Claudia

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III

[email protected]

[email protected]

Coordonatorul lucrării

Lect.univ.dr. Radu Ciobanu

1. Introducere

Fiscalitatea trebuie privită ca fiind, într-adevăr, un atribut al statului, dar ea trebuie să ia

în considerare și voința și elementul de consimțire la impozit din partea contribuabilului.

Fiscalitatea este indubitabil necesară. Nimeni, până acum, nu a putut înlocui acest mijloc de

finanțare și de susținere a statului, oricare au fost tipurile acestuia din urmă surprinse de

analiza politică. S-a dovedit, astfel, că impozitul este un rău necesar.

În materia fiscală există doi termeni care sunt utilizați de către contribuabili și de către

entitățile administratoare ale contribuțiilor, pentru a descrie acea decizie pe care o iau anumiți

contribuabili de a reduce la minimum plata impozitelor: eludare fiscală (tax avoidance)

VS evaziune fiscală, după caz.

Evaziunea fiscală este un ilicit (o ilegalitate), care are implicate o serie de consecințe

juridice, în timp ce la eludarea fiscală (tax avoidance) nu există, în principiu, ilicitul (ilegalul)

fiscal. Evaziunea fiscală implică încălcarea legislației fiscale în vigoare, în timp ce eludarea

fiscală (tax avoidance) implică utilizarea lacunelor legii, și acționarea în cadrul limitelor

permise (desenate) de lege. (Wikipedia)

Datorită competitivității crescute ce apare în sectorul economic, întreprinderile au adoptat

stategii de planificare fiscală care exploatează lacunele și neconcordanțele în regulile fiscale

pentru a transfera în mod artificial profiturile către locații cu rate scăzute de taxare sau chiar

fără taxe, unde există o activitate economică redusă sau deloc (prin intermediul companiilor

offshore). Astfel, a fost creat un sistem care reunește peste 100 de țări și jurisdicții care

colaborează la punerea în aplicare a pachetului OCDE/G20 Base Erosion and Profit Shifting

(denumit în continuare “pachetul BEPS”), destinat întreprinderilor multinaționale.

Unele sisteme folosite sunt ilegale, dar și foarte multe altele sunt legale. Acest lucru

subminează corectitudinea și integritatea sistemelor fiscale, deoarece întreprinderile care

operează în străinătate pot utiliza prevederile BEPS pentru a obține un avantaj competitiv față

de cei care operează la nivel național.

În plus, atunci când contribuabilii văd companiile multinaționale evitând în mod legal

impozitul pe venit, aceasta subminează respectarea voluntară a tuturor contribuabililor.

Pachetul BEPS are o importanță majoră pentru țările în curs de dezvoltre datorită faptului

că se bazează în mare măsură pe impozitul de profit, în special din partea întreprinderilor

mailto:[email protected]

Năstase Elena-Cătălina, Nedelcu Claudia BEPS – noile reglementări privind combaterea externalizării profitului companiilor

109

multinaționale. Angajarea țărilor în curs de dezvoltare în agenda fiscală internațională este

importantă pentru a se asigura că primesc sprijin pentru a răspunde nevoilor lor specifice.

Peste 80 de țări în curs de dezvoltare și alte economii non-OCDE / non-G20 discută

provocările BEPS prin participarea directă la Comisia pentru afaceri fiscale, întâlnirile

regionale în parteneriat cu organizațiile fiscale regionale și forumurile tematice globale. Multe

țări în curs de dezvoltare se vor alătura cadrului incluziv.

Țările OCDE și G20, împreună cu numărul de țări care au participat la elaborarea

pachetului BEPS, stabilesc un cadru internațional modern de impozitare, în cadrul căruia

profiturile sunt impozitate acolo unde există activitate economică și creare de valoare. Vor fi

întreprinse eforturi pentru a sprijini toate țările interesate să implementeze și să aplice

regulile într-o manieră consecventă și coerentă, în special cele pentru care consolidarea

capacităților este o problemă importantă.

Pachetul BEPS prevede 15 acțiuni care echipează guvernele cu instrumentele interne și

internaționale necesare pentru a aborda BEPS. Țările au acum instrumentele necesare pentru

a se asigura că profiturile sunt impozitate în jurisdicțiile în care se desfășoară activitățile

economice care generează profiturile respective și unde se creează valoare adăugată. Aceste

instrumente oferă, de asemenea, o mai mare siguranță firmelor prin reducerea disputelor

privind aplicarea normelor fiscale internaționale și standardizarea cerințelor de conformitate.

Tabel 1. Pachetul BEPS Acțiunile BEPS

Acțiunea 1 Economia digitală

Acțiunea 2 Aranjamente hibrid

Acțiunea 3 Companii Străine Controlate (CFC)

Acțiunea 4 Limitarea deducerii dobânzilor

Acțiunea 5 Practici fiscale dăunătoare

Acțiunea 6 Abuzul CEDI

Acțiunea 7 Sediu Permanent

Acțiunea 8-10 Prețuri de tranfer, Intangibile, Risc și capital, Tranzacții cu risc crescut

Acțiunea 11 Date

Acțiunea 12 Divulgarea schemelor de planificare fiscală agresivă

Acțiunea 13 Raportarea “Country – by – Country”

Acțiunea 14 Rezoluția disputelor

Acțiunea 15 Instrument multilateral

2. Literatura de specialitate

În anul 2013, au fost descoperite profituri transferate în paradisuri fiscal aferente unui

număr de 362 din 500 de companii din Fortune (Fortune 500 este un clasament al celor mai

mari companii publice americane după cifra de afaceri, întocmit de prestigioasa revistă

Fortune). Aproximativ 64% dintre companii cu orice filiale fiscale înregistrate au cel puțin

unul în Bermuda sau Cayman Insulele - două paradisuri notorii. În plus, profiturile pe care

toate multinaționalele americane le-au avut, nu doar din Fortune 500, au fost câștigate în

aceste insule în 2010 și au totalizat 1,643% (1.60% din întreaga situație anual economică a

țării respective).(Phillips, Wamhoff , Și Smith, 2014). 1


WP nr. 8/2019

110

Eludarea fiscală efectuată de 30 de companii cu cele mai multe fonduri offshore, colectiv,

ajunge în jurul valorii de 1,2 trilioane de dolari în SUA. Pierderea datorată de evitarea acestui

impozit trebuie să fie compensată de impozite individuale mai mari sau reduceri la investițiile

publice și serviciile publice. Prin urmare, aceasta duce la o povară pentru întreaga națiune.

Strategiile de profitare ale companiilor multinaționale ridică probleme serioase de

corectitudine și conformare, deoarece sistemul fiscal internațional actual oferă oportunități de

a exploata lacune juridice și de a beneficia de câștiguri fără impozite (Janský & Prats, 2013).

Taxele plătite nu reflectă venitul pe care l-au câștigat. În plus, găsirea de filiale situate în țările

cu paradis fiscal este una dintre steagurile roșii ale spălării banilor bazate pe comerț. (Normah

Omara, Salwa Zolkaflila, 2015) 2

Majoritatea sistemelor fiscale din țări operează undeva în spectru între două extreme: o

impozitare la nivel mondial sau teritorial. Într-un sistem fiscal global, corporațiile sunt supuse

impozitului pe venitul lor la nivel mondial de către țara lor de reședință. În cadrul unui sistem

teritorial, venitul este supus impozitului numai în țara în care acesta este câștigat. (Dowd,

Landefeld, Moore, 2017) 3

Globalizarea a încurajat țările să evalueze în mod continuu sistemele lor fiscale și

cheltuielile publice, în vederea îmbunătățirii "climatului fiscal" pentru investiții. Reducerea

impozitării ar putea să stimuleze inițial investițiile, însă ulterior va dăuna tuturor țărilor pe

termen lung. Nu este nevoie să spunem că evaziunea fiscală este încercată nu numai de către

companiile multinaționale, ci și de persoane fizice cu valoare netă privată mai mare de 1

milion de dolari.

Într-o piață globală din ce în ce mai integrată, legile fiscale naționale și standardele

internaționale nu au ținut pasul cu companiile multinaționale, cu capitalul lichid și cu

economia digitală, lacunele rezultate fiind exploatate de acestea prin evitarea impozitării în

țările rezidente prin transferarea activităților, riscurilor sau activelor către jurisdicții scutite

sau fără taxe în străinătate. Aceasta subminează corectitudinea și integritatea sistemelor

fiscale din întreaga lume, iar în special țările în curs de dezvoltare sunt lipsite de o sursă

importantă de venituri. Mai mult, acestea pot conduce la riscuri economice mai mari care se

pot referi la ocuparea forței de muncă sau inovare și productivitate, care pot fi afectate dacă

profitabilitatea fiscală devine un stimulent principal pentru investiții. (Isabel Lamers ,Pauline

Mcharo,Kei Nakajima, 2014)

Decizia companiilor de a evita impozitele și de a se angaja în activități informale este

influențată de politica de impunere a taxelor, și în special de sancțiuni și de probabilitățile de

descoperire. Frauda financiară este un fenomen incredibil de dinamic - iar modelele de fraudă

au o perioadă de valabilitate foarte scurtă - un sistem simplu de impozitare și informații

complete despre activitatea agenților pot reduce evaziunea fiscală. Întreprinderile mici sunt

deosebit de vulnerabile la fraudă datorită controalelor rare la care sunt supuse acestea. În plus,

percepția că politica fiscală este echitabilă este asociată cu niveluri reduse de evaziune fiscală.

Cunoașterea sporită a posibilităților de evaziune fiscală are o influență negativă asupra

respectării impozitelor, deoarece contribuie la nerespectarea acesteia. Pentru evaziunea fiscală

la nivel internațional, este necesar să se elaboreze și să se pună în aplicare strategii adecvate

pentru a minimiza efectele sale dăunătoare. Acest lucru ar trebui să conducă la îmbunătățirea

colectării veniturilor fiscale de către guverne. (Evaldas Stankevicius, Linas Leonas, 2015)


111

Se credea adesea că existența paradisurilor fiscale au contribuit la criza financiară și a

avut un impact negativ asupra sustenabilității fiscale a țărilor, în ciuda faptului că nu există o

dovadă clară în acest sens. Toate acestea au contribuit la inițiativa OCDE / G20 BEPS în ceea

ce privește eroziunea bazei de impozitare și transferul profiturilor. Această inițiativă nu

intenționează să modifice standardele internaționale existente privind alocarea drepturilor de

impozitare în ceea ce privește sursele de venit transfrontaliere. Ceea ce a vrut să facă a fost să

restabilească impozitarea sursei și a rezidenței în cazul acestor venituri care nu ar fi fost altfel

impozitate sau ar fi fost impozitate la rate foarte scăzute. Regulile companiilor străine

controlate (CFC) sunt menite să abordeze mutarea profitului către filialele străine care sunt

supuse unei impozitări mai reduse, ducând astfel la erodarea bazei impozabile și de multe ori

amânarea pe termen lung a impozitării.

În plus, regulile CFC ineficiente sunt considerate a fi un element cheie care contribuie la

eroziunea bazei de impozitare și transferul profiturilor, mai ales datorită faptului că deși multe

țări au reguli CFC, acestea nu au ținut pasul cu schimbările din acest mediu.( Christiana HJI

Panayi, 2016)

OCDE estimează că 4-10% din veniturile globale reprezentând impozit pe profit (100-

240 miliarde de dolari anual) sunt pierdute. Un obiectiv important al proiectului BEPS este,

prin urmare, acela de a oferi guvernelor instrumente mai eficiente pentru a asigura eficacitatea

politicilor lor fiscale suverane, alte scopuri vizibile fiind corecția "distorsiunilor" ce apar în

modelele comerciale și de investiții, dar și asigurarea unor condiții de concurență echitabile

între întreprinderile multinaționale și companiile naționale.

Un alt obiectiv important al proiectului este de a susține "suveranitatea fiscală efectivă a

țărilor în ceea ce privește proiectarea sistemelor lor fiscale" (OCDE 2014, p. 14). Acest scop

este împărtășit de abordarea dominantă în literatura filosofică privind justiția în domeniul

fiscalității internaționale.

În general, literatura sugerează că redistribuirea veniturilor prin alocarea progresivă a

sarcinii fiscale în țările cu venituri reduse a fost în cea mai mare parte ineficientă. Din acest

motiv, se recomandă țărilor cu venituri mici să se îndrepte către partea de cheltuieli a

bugetului guvernamental pentru a obține redistribuirea dorită. Întrucât țările cu venituri mici

au dificultăți în implementarea sistemelor fiscale progresive și în creșterea veniturilor fiscale

suficiente, acestea nu sunt în măsură (chiar dacă doresc) să afecteze inegalitatea distributivă în

același grad cu cele cu venituri mari. (Laurens van Apeldoorn, 2016)

3. Studiu de caz

3.1. Noțiuni teoretice

“Base erosion and profit shifting (BEPS)” se referă la implicații fiscale ce pot rezulta în

dubla non-impozitare sau erodarea bazei impozabile în jurisdicții cu impozitare crescută.

Pe lângă cele 15 acțiuni se va adopta și un proces de monitorizare a celor patru standarde

minime(Acțiunea 5, Acțiunea 6 , Acțiunea 13, Acțiunea 14), precum și vor pune în aplicare

mecanismele de revizuire pentru alte elemente ale pachetului BEPS. Mecanismele de

monitorizare vor fi dezvoltate pentru a monitoriza respectarea angajamentelor de către

jurisdicții. Aceste mecanisme vor asigura eficacitatea înregistrării și diseminării rapoartelor de

țară după cum este prevăzut în revizuirea standardului de țară pentru fiecare țară până în

2020.Toate țările și jurisdicțiile care aderă la acest cadru vor participa la acest proces de

http://www.oecd.org/tax/beps/beps-action-5-peer-review-and-monitoring.htm

http://www.oecd.org/tax/beps/oecd-releases-peer-review-document-for-assessment-beps-action-6-minimum-standard.htm

http://www.oecd.org/tax/beps/country-by-country-reporting.htm

http://www.oecd.org/tax/beps/beps-action-14-peer-review-and-monitoring.htm


WP nr. 8/2019

112

revizuire, care permite membrilor să-și revizuiască propriile sisteme fiscale și să identifice și

să elimine elemente care ridică riscul BEPS.

De asemenea se dorește ajutarea țărilor în curs de dezvoltare cu capacitate redusă. Grupul

de Lucru pentru Dezvoltare G20 (G20 DWG) a solicitat FMI, OCDE, ONU și WBG să

colaboreze la elaborarea unor seturi de instrumente și îndrumări care să sprijine aceste țări

pentru a aborda problemele BEPS. Seturile de instrumente sunt pregătite pentru a facilita

punerea în aplicare a măsurilor de combatere a BEPS, precum și alte aspecte pe care țările în

curs de dezvoltare le-au identificat drept priorități în cadrul consultărilor regionale. Țările și

jurisdicțiile au fost invitate să își exprime interesul de a se alătura acestui cadru în calitate de

asociați, de a participa pe picior de egalitate și de a se angaja să pună în aplicare pachetul

cuprinzător BEPS. Termenele de implementare pot diferi pentru a reflecta nivelul de

dezvoltare al țărilor participante.

Țările și jurisdicțiile relevante sunt cele a căror aderare la standardele minime va fi

necesară pentru a asigura obținerea unor condiții de concurență echitabile. Jurisdicțiile

relevante vor fi informate cu privire la standardele minime și vor fi invitate să se angajeze în

pachetul BEPS și să participe la procesul de revizuire.

Organizațiile fiscale regionale, cum ar fi Forumul administrației fiscale africane , Centrul

de renovații și administrații fiscale , Centrul Interamericano de Administrațiere Tributarias ,

vor continua să joace un rol important în acest proiectul. În mod specific, organizațiile fiscale

regionale sunt esențiale pentru rețelele regionale, iar întâlnirile regionale joacă un rol

important în cadrul incluziv. Rețelele regionale vor acorda un sprijin special țărilor în curs de

dezvoltare pentru punerea în aplicare a pachetului BEPS.

Cele 15 acțiuni ale planului BEPS au următoarea prezentare:

Acțiunea 1 – Economia digitală:

- Riscurile economiei digitale;

- Se completează cu restul acțiunilor.

Acțiunea 2 – Angajamente hibrid:

- Reguli pentru a contracara aranjamentele hibrid;

- Masuri legislatia domestica (instrumente hibride) + Convenția model (instrumente

hibride).

Acțiunea 3 – Companii Străine Controlate (CFC): Recomandări pentru 6 categorii de

bază

- Reguli pentru definirea unui CFC (inclusiv definirea controlului);

- Scutiri și cerințe-prag aferente CFC;

- Definirea venitului CFC;

- Reguli pentru calculul venitului;

- Reguli pentru atribuirea veniturilor;

- Reguli pentru prevenirea sau eliminarea dublei impuneri.

Acțiunea 4 – Limitarea deducerii dobânzilor

- Recomandare principala / regula implicită – deductibilitate in functie de un indicator fix;


113

- Regula secundara - indicator aplicabil la nivel de grup (la alegere - pentru fiecare țara in

parte.

- Exista și elemente suplimentare opționale, fiecare dinte acestea având reguli specific.

Acțiunea 5 – Practici fiscale dăunatoare

- Identifica regimurile fiscale preferențiale;

- Introduce schimbul automat obligatoriu de informații cu privire la deciziile fiscale

legate de regimurile fiscale preferențiale;

- Solicită existența substanței economice pentru orice regim fiscal preferential.

Acțiunea 6 – Abuzul CEDI

- Abordarea preferată: includerea în tratate atât un articol cu privire la limitarea

beneficiilor cât și o regulă generală anti-abuz sub forma unui test privind scopul principal.

Acțiunea 7 – Sediu Permanent

- Modificări cu privire la definiția sediului permanent (structuri de comisionar / vanzari

online, e-commerce).

Acțiunea 8-10 – Prețurile de transfer, Intangibile, Risc și capital, Tranzacții cu risc

crescut

- Transferul activelor intangibile între membrii grupului;

- Transferul riscurilor / alocarea capitalului intre membrii grupului.

Acțiunea 11 – Date

- Nu sugerează nicio modificare în cadrul legislațiilor locale ale țărilor;

- Indică un număr de practici în domeniul colectării și analizei datelor;

- Oferă unele recomandări specifice pentru o măsurare mai eficientă în viitor.

Acțiunea 12 – Divulgarea schemelor de planificare fiscală agresivă

- Reguli de raportare obligatorii pentru planificările fiscale percepute ca fiind agresive sau

abusive.

Acțiunea 13 – Raportarea “Country by Country”

- Sporirea transparenței fiscale;

- Raportarea informațiilor adecvate cu scopul efectuării unor evaluări de risc în ceea ce

privește la prețurile de transfer.

Acțiunea 14 – Rezoluția disputelor

- Îmbunătățirea eficienței procedurii amiabile ( "MAP") în ceea ce privește soluționarea

litigiilor cu privire la disputele care apar în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri ca

urmare a ajustărilor privind prețurile de transfer efectuate de autoritățile fiscale locale;

- Se dorește introducerea arbitrajului obligatoriu.

Acțiunea 15 – Instrument multilateral

- Eficientizarea implementării măsurilor BEPS privind tratatele de evitare a dublei

impuneri prin intermediul unui instrument multilateral pentru a modifica tratatele bilaterale

existente.


WP nr. 8/2019

114

3.2. Digitalizare

Digitalizarea transformă multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, precum și modul

în care economia și societatea noastră sunt organizate și funcționează. Mărimea și viteza de

schimbare cauzate de transformarea digitală este notabilă și ridică numeroase provocări de

ordin public. De asemenea, schimbă însăși natura de elaborare a politicilor, prin apariția unei

noi game de instrumente care să sprijine dezvoltarea și implementarea politicilor.

Omniprezența dispozitivelor digitale , conectivitatea și tehnologia "inteligentă" aduc

schimbări semnificative care afectează profund relațiile și piețele. Tehnologia informației și

comunicațiilor a devenit o parte fundamentale a infrastructurii pentru afaceri și societate,

evidențiată într-o dependență puternică de rețele și servicii de comunicații on-line eficiente,

accesibile pe scară largă, software și hardware.

O cantitate enormă de date este acum generată de acești utilizatori și dispozitive

conectate în mod constant. Aceste date sunt colectate de către companii și guverne și

combinate cu progresele în analiza datelor și difuzarea tehnologiei, oferind perspectivele

necesare pentru a transforma și modela atât comportamentul uman cât și modul în care

funcționează organizațiile.

Transformarea digitală în societate a avut efecte semnificative asupra felului în care

interacționăm unul cu celălalt prin creșterea social media și modul în care facem afaceri în era

internetului. Cel mai valoros element din lumea modernă nu este aurul sau petrolul, ci datele.

Multe dintre cele mai mari companii din lume nu sunt producători, comercianți cu amănuntul

sau proprietari, ci furnizori de platforme, colectori de date.

Aceste noi modele de afaceri sunt tot mai internaționale și online. În acest context,

regulile fiscale concepute la nivelul modelelor de afaceri ale secolelor XIX-XX sunt

provocate din ce în ce mai mult să țină pasul cu schimbările. Mai mult, guvernele sunt mereu

sub presiune pentru a face mai mult cu mai puțin, iar capacitatea tehnologiei de a crește

coletările și de a reduce costurile este extrem de atractivă.

3.3. Economia digitală În economia digitală, informațiile sunt digitalizate și transmise prin intermediul rețelelor

digitale, astfel o nouă lume a oportunităților apare pentru dezvoltarea afacerilor. Din ce în ce

mai mulți oameni și întreprinderi sunt introduse în noul spațiu informațional. O cantitate

imensă de informații poate fi compactată și transmisă la mare viteză oriunde în lume.

Informațiile și tehnologia informației sunt folosite în toate sectoarele economice, undeva în

mai mare măsură, undeva mai puțin, dar într-un final sunt folosite pretutindeni. Utilizarea lor

eficientă permite companiilor să fie competitive. (Garifova 2014)

Preocuparea generală în acest domeniu este lipsa unei baze mai degrabă decât existența

eroziunii bazei impozabile. Acest lucru nu este un nou domeniu de îngrijorare. La sfârșitul

anilor 1990, economia digitală, cunoscută la început sub denumirea de comerț electronic

(electronic (e) – commerce), era luată în considerare de către OCDE. (Panayi, 2016)


115

Figura 1. Valoarea economiei digitale ca pondere în PIB

Sursa: Accenture Strategy and Oxford Economics

Conform graficului de mai sus dimensiunea estimată a economiei digitale europene

este de 24,5% din PIB-ul Uniunii Europene, echivalentul a 3,6 trilioane de euro, iar estimările

arată că până în 2020 aceasta va fi de 27,3% din PIB-ul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă

4,4 trilioane de euro. Însa toate aceste sume de bani, deși foarte mari, nu reușesc să ajungă la

bugetele statelor respective, ci ajung in paradisuri fiscale, unde sunt impozitate

necorespunzator sau chiar deloc.

Luând ca punct de referință rezultatele din Figura nr.1, este foarte important să ne

gandim la o taxare digitala, deoarece prin creșterea la nivel de gospodărie a accesului la

internet, crește și volumul datelor furnizate de populație către companiile digitale, urmând ca

mai apoi aceste date să fie remunerate prin diferite metode.

Figura 2. Evoluția accesului la internet si a conexiunilor broadband la nivel de

gospodărie în UE

Sursa: Eurostat


WP nr. 8/2019

116

În perioada 2007-2017 la nivelul Uniunii Europene s-a întregistrat o creștere

exponențială a accesului la internet și a conexiunilor boardband ( conexiunide banda largă

fixp - descriu accesul de mare viteză la internet, tranzmițând informații pe același suport fizic,

cum ar fi: voce, date, semnal video). Dacă în 2007 ponderea gospodăriilor care dețiuneau

conexiunea la internet era de 55% din total, în 2017 ponderea a ajuns la 87%, având o creștere

de aproximativ 58,1% și se află într-o continuă creștere. Acest lucru este unul îmbucurător

pentru companiile care se ocupă cu economia digitală, deoarece ei reușesc să acumuleze tot

mai multe informații de la utilizatori și de a le vinde mai departe.

Figure 2. Accesul la internet la nivel de gospodărie în perioda 2012-2017

Sursa: Eurostat

După cum se poate observa cea mai mare creștere procentuală a avut-o România cu

aproximativ 41% într-o perioadă de doar 5 ani, atingând pragul de 76% conectivitate la nivel

de gospodării. Însa cele mai “conectate” țări la internet în 2017 sunt Olanda – 98%,

Danemarca – 97%, Luxemburg – 97%, Suedia – 95%.

3.4. Taxarea digitală

O aplicare digitală a taxelor, nu înseamnă numai transformarea formelor de hârtie în

PDF-uri care să fie încărcate pe un site guvernamental. Adevărata digitalizare trebuie să fie

revoluționară, având în vedere nu numai modul în care contribuabilii își completează pilitura

(activitatea de a plasa documente/informații electronice într-un document), ci și ceea ce este

impozitat și cum poate autoritatea să utilizeze conductele de date puternice pentru a finaliza și

a controla impozitele.

În ceea ce privește aspectele fiscale, aceasta înseamnă că elaborarea și punerea în aplicare

a politicilor trebuie să fie concepute astfel încât să permită schimbarea mediului înconjurător,

fiind în același timp suficient de clare pentru a oferi certitudinea și claritatea care facilitează o

creștere economică durabilă și pe termen lung.


117

Taxa digitală este un impozit ca oricare altul, așa că acesta trebuie sa aibă în structura lui

de calcul atât o cota de impozitare, care in momentul de față este stabilită de către OECD la

pragul de 3%, cât și o baza impozabilă.

Însă această baza pune în dificultate statele, deoarece nu se poate face o cuantificare

exactă a toturor serviciilor digitale. Una dintre variante ar fi doar aproximarea lor ajungându-

se la o soluție optimă pentru fiecare jurisdicție în parte.

De câțiva ani, liderii politici, mass-media și societatea civilă din întreaga lume și-au

exprimat îngrijorarea tot mai mare cu privire la planificarea fiscală a întreprinderilor

multinaționale (MNE) care profită de lacune în interacțiunea cu sistemele fiscale pentru a

reduce în mod artificial venitul impozabil sau de a schimba profituri către jurisdicțiile cu nivel

scăzut de impozitare în care se desfășoară o activitate economică mică sau deloc.

Discuțiile privind modul de abordare a provocărilor fiscale generate de digitalizare

au fost în curs de desfășurare. Eforturile internaționale recente de soluționare a acestor

probleme au evidențiat pozițiile divergente ale mai multor jurisdicții.

Deși introducerea unor măsuri unilaterale în mai multe țări a subliniat urgența problemei

și necesitatea de a reevalua unele dintre principalele principii fiscale internaționale, aceste

poziții divergente au făcut dificilă obținerea unei soluții bazate pe consens.

Există două propuneri ce sunt în momentul de față directive de proiect care, pentru a fi o

legislație, trebuie să fie adoptate într-un prim pas de către instituțiile europene. Într-o a doua

etapă, acestea trebuie transferate în legislația internă de către fiecare stat membru. Prin

urmare, nu au efect în acest moment.

Prima propunere (Implementarea unei "prezențe digitale semnificative" în legislația

privind impozitul pe profit)

Acest proiect de directivă impune fiecărui stat membru să își modifice legislația astfel

încât profiturile să poată fi deja impozitate dacă o societate are o "prezență digitală

semnificativă" ("reprezentanță permanentă virtuală") în acel stat membru. Aceasta este

decisivă pentru impozitarea în care societatea are o interacțiune semnificativă cu utilizatorii

prin intermediul canalelor digitale și unde se generează profituri digitale. Drept urmare, o

prezență fizică a acestei societăți nu va mai fi necesară pentru impozitare.

Se consideră că o societate are o "prezență digitală semnificativă" într-un stat membru

dacă atinge unul dintre următoarele limite:

- venituri anuale de 7 milioane EUR într-un stat membru;

- mai mult de 100 000 de utilizatori într-un stat membru într-un an impozabil; sau

- peste 3 000 de contracte de afaceri pentru servicii digitale care sunt create între companie și

utilizatorii de afaceri într-un an impozabil.

Aceste noi reguli se aplică tuturor companiilor care furnizează servicii digitale printr-o

interfață digitală. Aceasta include în mod explicit, de ex. cloud computing utilizarea

motoarelor de căutare și a directoarelor internet accesarea sau descărcarea de filme furnizarea

de informații de trafic de știri online și rapoarte de vreme și plasarea de publicitate online și

servicii de streaming.

A doua propunere ("Taxa serviciilor digitale") sugerează un nou impozit de 3% pentru

veniturile obținute din anumite tipuri de servicii digitale care, prin urmare, seamănă cu taxa pe


WP nr. 8/2019

118

valoarea adăugată. Impozitarea are loc atunci când utilizatorii joacă un rol major în crearea de

valoare. Astfel, veniturile fiscale vor fi colectate de statul membru în care se află utilizatorii și

vor genera astfel venituri fiscale imediate pentru acest stat membru. Comisia estimează

venituri fiscale anuale de aproximativ 5 miliarde EUR.

Această taxă ar fi aplicabilă veniturilor create din următoarele trei tipuri de servicii

digitale:

- vânzarea de spațiu de publicitate online pe o interfață digitală adresată utilizatorilor acestei

interfețe;

- furnizarea unei interfețe digitale multiple, care permite utilizatorilor să găsească și să

interacționeze cu alți utilizatori și care să faciliteze, de asemenea, vânzarea directă de bunuri

și servicii între utilizatori; și

- vânzarea datelor colectate și generate de activitățile utilizatorilor pe interfețe digitale.

Întrucât Comisia dorește să elimine întreprinderile nou înființate și întreprinderile de

extindere, această nouă taxă se aplică numai dacă sunt depășite următoarele praguri de venit:

- venituri totale anuale globale de peste 750 milioane EUR; și

- venituri totale anuale ale UE în valoare de 50 milioane EUR.

În timp ce se lucrează la o soluție globală, bazată pe consens, o serie de jurisdicții iau în

considerare introducerea măsurilor provizorii. Mai multe țări consideră că o măsură provizorie

va genera riscuri și consecințe negative, indiferent de limitele care ar putea fi impuse pentru

elaborarea unei astfel de măsuri și, prin urmare, se opun. Alte țări recunosc aceste provocări,

însă consideră că serviciile digitale furnizate în jurisdicțiile lor nu necesită taxe ce trebuie

plătite, afirmând de asemenea că proiectarea unor măsuri ar fi benefice.

Există o serie de state ce au început procesul de introducere a unor măsuri provizorii,

printre acestea se numără: Franța, Spania, Marea Britanie, Belgia, Italia.

I. FRANȚA

Țara a decis sa adopte o taxa asupra giganților tehnologici in decembrie 2018, după ce

discuțiile privind taxarea digitală la nivelul Uniunii Europene au stagnat în aceeași lună.

Companiile afectate de această măsură sunt acelea care au venituri digitale anuale de 750

milioane euro la nivel global și 25 milioane euro în Franța. Se estimează ca această taxa va

aduce bugetului venituri de 500 de milioane de euro pe an.

Această taxă ar putea afecta aproximativ 30 de companii, majoritatea americame. Uber

Inc., Airbnb Inc., Google Alphabet Inc. și Facebook Inc. fac parte din giganții tehnologici

globali care așteaptă detalii privind impozitul digital al Franței.

II. SPANIA

Taxa propusă de Spania pentru taxarea digitală este de trei procente din veniturile digitale

realizare pe teritoriul statului. Companiile afectate de această măsură sunt acelea care au

venituri digitale anuale de 750 milioane euro la nivel global și 3 milioane euro pentru Spania.

Guvernul estimează că această taxă va aduce bugetului venituri de 1,2 miliarde de euro pe an.

Planurile legislative au fost tulburate în momentul în care geuvernul nu a reușit să

aprobe bugetul, ceea ce a dus la cererea primului-ministru pentru alegeri anticipate.

Aceste alegeri înseamnă că toate legile fiscale propuse, precum și planurile fiscale

digitale care așteptau aprobarea în parlament vor fi dizolvate împreună cu guvernul. Singra

variantă ar fi aceea ca noul guvern sa reintroducă proiectul de lege.


119

III. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

Regatul Unit propune o taxă de 2% din veniturile digitale pentru companiile care au

venituri digitale de 500 milioane lire sterline (aproximativ 580 milioane euro) la nivel global

și 25 milioane (aproximativ 29 milioane euro) lire sterline de venituri digitale în Regatul Unit.

Un dezavantaj ar fi deductibilitatea, companiile pot deduce impozitul din Regatul Unit

din impozitul pe venitul pe care îl dețin în țară, dar nu vor primi credite fiscale ( spre

deosebire de deducerile și scutirile, care reduc valoarea venitului impozabil, creditele fiscale

reduc valoarea reală a impozitului datorat).

Cancelarul Philip Hammond a declarat că Regatul Unit va implementa singura taxă

digitală, dacă la nivel de Uniune Europeană se va stagna în continuare pe tema taxării digitale.

Ministerul de Finanțe al țării se asteaptă ca legea să fie adăugată la proiectul de lege

pentru 2019 și să intre în vigoare în ianuarie 2020.

IV. ITALIA

Italia a propus o taxă digitală încă din 2017, parlamentul aprobând-o în cele din urmă în

2018. Spre deosebire de taxa propusă de Uniunea Europeană, taxa digitală vizează mai mult

cumparătorii de servicii, decât vânzătorii. Orice întreprindere care efectuează mai mult 3000

de tranzacții digitale între întreprinderi în Italia în cursul unui an calendaristic va fi plătitoare

de taxă. Companiile nu pot folosi taxa pentru a compensa impozitul de venit italian.

V. BELGIA

Este ultima țară din Uniunea Europeană care publică un proiect de taxă pe servicii

digitale. Țara dore să introducă o taxă provizorie de 3% asupra veniturilor digitale, cum ar fi

vânzarea de date de utilizator către companii care au venituri globale anule de 750 milioanea

de euro și venituri de 50 de milioane de euro în Uniunea Europeană.

Asigurarea faptului că sistemele noastre fiscale sunt pregătite să răspundă schimbărilor

aduse de transformarea digitală, precum și să își valorifice oportunitățile și să ofere protecție

împotriva potențialelor sale riscuri reprezintă o provocare critică. În special, revizuirea

normelor fiscale internaționale în lumina impactului digitalizării va constitui o componentă

semnificativă a acestei activități și va avea ramificații importante pentru MNE și guverne,

precum și pentru viitorul sistemelor noastre fiscale. O actualizare a activității OCDE în aceste

domenii va face parte din raportul privind impozitarea și digitalizarea, care va fi pregătit în

cadrul incluziv, care va fi transmis G20 în 2020.

Raportul a recunoscut, de asemenea, că ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil, să se

oprească economia digitală din restul economiei în scopuri fiscale din cauza naturii din ce în

ce mai răspândite a digitalizării (OCDE 2015).

4. Concluzii

Efectele acestor acțiuni se vor vedea în câtiva ani, UE estimează că vor fi implementate

până în 2020, în speranța îmbunătățirii climatului fiscal din statele membre.

Bibliografie

Dowd, T., Landefeld, P., Moore, A. (2017), Profit shifting of U.S. multinationals, Journal of

Public Economics 148 (2017) 1–13

Garifova, L.F., (2015), Infonomics and The Value of Information in The Digital Economy,

Procedia Economics and Finance 23 ( 2015 ) 738 – 743


WP nr. 8/2019

120

HJI Panayi, C. (2016), International Tax Law in the Post-BEPs World, SSRN Electronic

Journal

Hoanță, N. (2010) , Evaziunea fiscală, ediția II, ed. C.H.Beck

Janský, P., Prats, A. (2013) Multinational corporations and the profit-shifting lure of tax

havens, Christian Aid Occasional Paper, (9)

Lamers, I., Mcharo, P., Nakajima, K. (2014), Tax Base Erosion and Profit Shifting (BEPS)

and International Economic Law, Trade and Investment Law Clinic Papers

OCDE (2015), Addressing the Tax Challenges of the Digital Economy, Action 1 - 2015 Final

Report, OCDE Publishing, Paris

OCDE (2015), Limiting Base Erosion Involving Interest Deductions and Other Financial

Payments, Action 4 - 2015 Final Report, OCDE Publishing, Paris.

OCDE, (2015), OCDE/G20 Base erosion and profit shifting, 2015 Final Reports, Information

Brief

OECD (2019), Addressing the tax challenges of the digitalisation of the economy

Omara, N., Zolkaflila, S. (2015), Profit Shifting and Earnings Management through Tax

Haven Subsidiaries: an Exploratory Analysis of Multinational Companies, Procedia

Economics and Finance 28 ( 2015 ) 53 – 58

Phillips, R., Wamhoff, S., Smith, D. (2014), The Use of Offshore Tax Havens by Fortune 500

Companies

Stankeviciusa, E., Leonas, L. (2015), Hybrid approach model for prevention of tax evasion

and fraud, Procedia - Social and Behavioral Sciences 213 ( 2015 ) 383 – 389

van Apeldoorn, L. (2016), BEPS, tax sovereignty and global justice, Critical Review of

International Social and Political Philosophy

abc-ul lumii financiare wp nr. 8/2019colecția de working papers abc-ul lumii financiare wp nr....

Documents