teza c.o_final
Post on 07-Jul-2018
221 Views
Preview:
TRANSCRIPT
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 1/50
1
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Stomatologie
Catedra: Chirurgie OMF pediatrică, Pedodonţie, şi Ortodonţie
TEZĂ DE DIPLOMĂ
HIPOPLAZIA SMALŢULUI: ETIOLOGIE, PATOGENIE, TABLOUL
CLINIC, DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT
Executor: Curea Olga
anul V, grupa 3502
Conducător ştiinţific:
conferenţiar universitar, doctor în medicină
Uncuţa Diana
Şef catedră: Doctor habilitat în medicină, profesor universitar
Lupan Ion
Chişinău 2014
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 2/50
2
Cuprins
I. Introducere.......................................................................................................4
1.1 Actualitatea temei........................................................................................4
1.2 Scopul lucrării.............................................................................................8
1.3 Obiectivele lucrării......................................................................................8
II. Analiza bibliografică......................................................................................9
2.1 Etiologia şi patogenia hipoplaziei smalţului ..............................................9
2.2 Factorii frecvenţi de risc……………........................................................10
2.3 Cauzele hipoplaziei……………...............................................................11
2.4 Clasificarea hipoplaziei smalţului………….............................................12
2.5 Tabloul clinic………………….................................................................13
2.6 Diagnosticul hipoplaziei smalţului……………………………………....15
2.7 Diagnosticul diferenţial a hipoplaziei smalţului…………………………16
2.8 Tratamentul hipoplaziei smalţului…………………………………...…..18
2.9 Profilaxia hipoplaziei……………………………………………………19
III. Materiale şi metode de cercetare...............................................................20
3.1 Caracteristica generală a pacienților..........................................................20
3.2 Examenul clinic.........................................................................................20
3.3 Examenul paraclinic..................................................................................21
IV. Caz clinic......................................................................................................24
Concluzii.............................................................................................................45
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 3/50
3
Recomandări……………………………………………………….….………46
Rezumat..............................................................................................................47
Summary………………………………………………………………………48
Bibliografie.........................................................................................................49
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 4/50
4
I. INTRODUCERE
1.1 Actualitatea temei
Sănătatea orală reprezintă un element component al stării generale de
sănătate. Pentru a asigura o stare de sănătate oro-dentară adecvată se impun
unele cerințe pentru pacienți, astfel:
prima consultație la cabinetul stomatologic se recomandă de a fi
efectuată după erupția primilor dinți temporari, între 6 si 12 luni;
formularea unor recomandări individualizate pentru prevenirea
anomaliilor dento-maxilare;
asigurarea unei colaborări eficiente între medicul pediatru – medicul
stomatolog-medicul de familie;
stabilirea controalelor periodice [9].
Aspectul estetic facial are o importanță însemnată în relațiile interpersonale, iar
regiunea buco-dentară în acest aspect are un rol de bază [9].
Din aceste motive este nevoie de făcut un studiu detailat în ceea ce privește
dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-maxilar în întregime și a fiecărui
element a lui în parte. În Republica Moldova frecvenţa discromiilor dentare este
într -o permanentă creștere: pe de o parte datorită ratei înalte a patologilor
însoţite de discromii (fluoroza, hipoplazii, carii, etc.), a poluării mediului
ambiant şi a alimentelor cu multipli coloranți, iar pe de alta parte – datorită
creșterii permanente a necesitaților estetice a populației [7].
Normal - implică un țesut sau o parte ce nu are deviere semnificativă de la
medie.Aspectul include culoare, formă, mărime, topografie sau arhitectură,
consistență și temperatură; histologic, acesta include, de asemenea, caracteristici
văzute în probele de țesut colorate. Funcţia normală implică celulele, țesuturile
sau organele care lucrează așa cum ar trebui. De exemplu, mucoasa orală
normală este de culoare roz pală, este de obicei umedă din cauza prezenței
salivei și poate rezista la diferitele funcții normale ale gurii fără prejudiciu sau
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 5/50
5
orice altă modificare anormală [10 ].
Fig 1.1. În normă: aparenţă, număr, mărime, arhitectură.
Hipoplazie se referă la un țesut sau organ subdezvoltat care are număr
scăzut de celule sau cantitatea de substanță pe care o produce sau secretă .
Termenul este folosit atunci când există o subdezvoltare de un organ sau țesut
astfel încât nu se reușește să ajungă la dimensiunile adulte pe deplin. Un
exemplu dentar este hipoplazia smalţului. Aceste condiții se asociază cu o
cantitate insuficientă de enamel sau calcifiere în smalț. Amelogeneza imperfectă
este o condiție asociată cu mai multe variante hipoplastice care determină
prezența prea puțină a smalțului, care poate fi netedă sau cu gropiţe [10].
Fig.1.2. Hipoplazia: numărul redus de celule (stânga), în normă (dreapta).
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 6/50
6
Hipoplazia smalţului este un viciu de dezvoltare ce se manifestă prin
dereglarea structurii şi mineralizării țesuturilor dentare, ca rezultat al acțiunii
unor factori nocivi asupra foliculului dentar în perioada de dezvoltare şi
mineralizare. Acești factori duc la dereglarea embriogenezei dintelui şi se
manifestă prin dereglări nespecifice ale procesului de formare şi mineralizare a
țesuturilor dentare. Viciul se formează în urma dereglării funcțiilor
ameloblaştilor, iar în cazuri grave şi a odontoblaştilor. Sunt afectați dinții care s-
au format şi s-au mineralizat în aceeași perioada de timp, când au acționat
factorii nocivi [8].
Hipoplazia smalţului - formarea incompletă sau defectuoasă a matriciiorganice smalţiene a dinţilor temporari şi permanenți, ca rezultat al factorilor
care afectează funcția ameloblaştilor. Există două tipuri: unul este cauzat de
factorii inconjurători, alții de factorii ereditari, numită amelogeneza imperfectă.
Tipul înconjurător – factorii înconjurători care pot cauza hipoplazia smalţului
includ: deficientele nutriționale de vitamina A, C şi D, infecțiile (rujeola,
scarlatina, varicela), sifilis congenital, hipocalcemia, afecțiunea hemolitică congenitală Rh, trauma sau infecția locală, ingestia chimicalelor (fluorul
excesiv), radiația terapeutică a maxilarelor la vârsta tânără şi cauze idiopatice.
Formarea smalţului începe cu zona incizară şi continua cu zona cervicală. Zona
afectată de smalţ, este gradată în fig1.3.
Fig. 1.3. Formarea smalţului în dinţi
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 7/50
7
Hipoplazia smalţului cauzată de febră apare în toți dinții care nu sunt
mineralizați pe parcursul febrei. Astfel, la maxilă şi mandibulă dinții sunt
afectați simetric. Defectele variază de la o linie orizontală albă, gropiţe, sau
șanțuri în coroană, în cazul în care febra a fost de scurtă durată, până la formesevere ce includ pierderea parţială a smalţului. Zonele slab afectate apar alb
cretoase iar grav afectate galben – cafeniu [10].
Defectele de dezvoltare ale smalțului sunt frecvent întâlnite, iar distribuția
lor variază în diferite grupuri populaționale. Ele pot rezulta din perturbări în
dezvoltarea matricei smalţiene, care se materializează în defecte ale suprafeței
externe cunoscute sub denumirea de hipoplazie a smalțului sau defecte calitative
caracterizate prin anomalii de transluciditate cunoscute ca opacități ale smalțului
(K.Clarkson şi coautorii., 1989).
Studiile de prevalență ale defectelor de dezvoltare ale smalțului în populație
diferă în funcție de rasă, mediul de viață, condițiile calitative de trai, aducând
informații importante despre semnificația acestor factori în etiologia anomaliilor
de dezvoltare a sistemului dentar. După datele autorilor străini, prevalenţa
hipoplaziei smalţului este 5-40%. For mele clinice a hipoplaziei smalţului se
deosebesc după frecvenţă. După datele И.А. Фёдорова şi coautorii (1998)
forma de maculă a hipoplaziei smalţului este cea mai frecventă (47,1%). Forma
erozivă se întâlnește în (29,4%). Forma combinată a hipoplaziei smalţului este
depistată în 18,8% cazuri. Forma fisurată fiind cea mai rar întâlnită (4,7%) [15].
Este important de pus în evidență riscurile de apariție, profilaxia, de
asemenea, evidența factorilor cauzali și favorizanți în apariția anomaliilor
dentare separate și de grup a dinților ca: hi poplazia, hiperplazia, aplazia
smalțului dentar. Are o importanţă deosebită cunoașterea complicațiilor posibile
în cadrul maladiilor date, cât și metodele raționale și efective de tratament.
Dezvoltarea materialelor stomatologice biocompatibile, care corespund celor
mai estetice şi funcţionale cerinţe, a dus la posibilitatea de a modifica mulţi parametri al sistemului oro-maxilo-facial, în dependenţă de cerinţele fiecărui
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 8/50
8
pacient în parte. Corespunzător au apărut o multitudine de metode de tratament,
care la rândul sau pot fi divizate în:
tratamentul conservativ (prin restaurări dentare, albirea dinților , etc.);
tratamentul protetic (prin fațetare, prin coroane de înveliș estetice).
1.2 Scopul lucrării
Scopul lucrării este studierea etiologiei, patogeniei, diagnosticului,
diagnosticului diferențial si tratamentului hipoplaziei smalţului.
1.3 Obiective
a studia diverse surse literare cu scop de a reînnoi şi a aprofunda
cunoștințele despre hipoplazia smalţului;
a releva informații în privința factorilor etiologici şi patogenetici a
hipoplaziei, părerea diferitor autori despre tabloul clinic;
a studia şi a demonstra diferite cazuri clinice de anomalii de structur ă,
în plan de diagnostic şi de diagnostic diferențial; a cerceta şi a pune în evidenţă metode de tratament a hipoplaziei
smalţului.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 9/50
9
II ANALIZA BIBLIOGRAFICA
2.1 Etiologia şi patogenia hipoplaziei de smalţ
Hipoplazia smalţului reprezintă o anomalie de dezvoltare a smalţului dentar,
survenit în urma dereglărilor schimbului metabolic în timpul dezvoltării şi
mineralizării țesuturilor dentare. Se manifesta prin aspectul cantitativ şi calitativ
al adamantinei[15].
Apariția hipoplaziei este determinata de un complex de factori, implicați fie
în timpul sarcinii, nașterii sau în perioada postnatală de dezvoltare. Dinții
afectați oferă informații despre perioada în care au influențat factorii
etiologici[15].
Apariţia hipoplaziei ţine de tulburări severe în organismul copilului, la baza
cărora există factori exogeni şi endogeni. Din factorii endogeni fac par te
anomaliile de primordiu a celulelor embrionului, din factorii exogeni fac parte
agenţii cu influenţe nefavorabile asupra celulelor fătului sau organelor.
După sursele autorilor din Rusia, în Volgograd (2005) din toate defectele de
origine necarioasă hipoplazia o constituie doar 1.9%-4%, pe când fluorozei îi
revine de la 30 la 90 % din populație [11].
Exista teoria nutrițională a apariției hipoplaziei. Unii autori raportează că
hipoplazia reprezintă doar o dereglare a metabolismului mineral, iar porţiunea
hipoplazică a adamantinei o determină ca o zonă de mineralizare imperfectă şi
ca efect, apariţia hipoplaziei care este legată de tulburarea proceselor metabolice
în organismul copilului în perioada formării dinţilor [1].
Astăzi este recunoscut rolul hipocalcemiei în etiologia hipoplaziei smalţului,
constatându-se o frecvenţă crescută la copiii cu hipoparatiroidism, tetanism
neonatal şi naştere prematură. S-a observat, de asemenea, o strânsă asociaţie
între prevalenţa bolilor diareice acute şi hipoplazia smalţului, fiind emisă ipoteza
că diareea cronică determină malnutriţie, rezultând hipocalcemia care duce la
hipoplazia liniară a smalţului[1].
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 10/50
10
Dinţii sunt formaţi în mare parte din calciu şi fosfați, astfel încât e bine
cunoscut faptul că deficienţa alimentară de calciu şi vitamina D este considerată
ca deţinând rolul principal în etiologia hipoplaziei smalţului. Carenţa vitaminei
E - în cursul dezvoltării dinţilor duce la: degenerescența organului adamantin cuhipoplazia smalţului, leziuni ale vaselor mici cu repercusiuni negative la nivelul
parodonţiului.
Aşadar, deficienţele sau excesele alimentare sunt responsabile de
defectele structurii dinţilor, dar ele constituie, totuşi, doar o parte din multiplele
cauze.
După И.О. Новик (1961), А.И. Рыбаков, Г.М. Иващенко, Т.М. Лурье(1966) și alții hipoplazia se dezvoltă de pe urma tulburării funcţiei
ameloblaştilor, iar în cazuri grave (când se dereglează dentinogeneza) şi
odontoblaştilor. În cadrul hipoplaziei se modifică structura matricei organice a
smalțului și dentinei, de asemenea, se dereglează și mineralizarea lor [1,11].
Hipoplazia se înregistrează la dinţii temporari şi permanenţi, însă hipoplazia
dinţilor de lapte se întâlneşte mai rar. Aceasta se explică prin termenii deformare a dinţilor. Hipoplazia dinţilor temporari, care se formează în perioada
intrauterină, este legată de tulburări în organismul femeii gravide, pe când
hipoplazia dinţilor permanenți, care încep să se formeze în a 5-ea , a 6-ea lună
de viaţă a copilului, este condiţionată de tulburările proceselor metabolice în
organismul copilului. Deoarece bolile copilului se întâlnesc mai frecvent decât
bolile fătului, este clar că hipoplazia dinţilor permanenţi se întâlneşte mai
frecvent decât la dinţii temporari.
2.2 Factorii frecvenţi de risc sunt:
- sănătatea mamei în timpul sarcinii: deficienţe în alimentaţie, boli apărute în
timpul sarcinii; nașterea prematură poate provoca defectele de smalţ la copiii
prematuri (care sunt de 4 ori mai frecvente decât la cei născuţi la termen);
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 11/50
11
- problemele apărute în timpul naşterii, în special cele legate de respiraţie şi
circulaţie sangvină;
- anumite medicamente administrate de mamă înainte sau în timpul naşterii:
Achromicin V; Sumicyn; Tylenol;
- de copil după naştere si mai mic de 9 ani: Tetraciclină; Tylenol;
- boli ale copilului în primul an de viaţă: febra puternică în timpul
pneumoniei sau alte infecţii respiratorii, infecţii virale precum rubeola şi
varicela;
- frecvenţa infecţiilor sau bolilor cronice în primul an de viaţă;
- deficienţe în nutriţia copilului în primii trei ani de viaţă hipoavitaminoze
vit A,C,D,E, de calciu şi fosfați;
- traumatisme la nivelul cavităţii orale pot cauza deficienţe ale smalţului
dinţilor încă neerupţi.
2.3 Cauzele hipoplaziei
1.
Hipoplazia dinților temporari(de lapte) poate fi rezultatul unor dereglăriale organismului mamei, deoarece formarea acestora începe din perioada
intrauterină. Asemenea boli ca rubeola, toxoplasmoza, infecții sau diverse
intoxicații suportate în timpul sarcinii interferează negativ cu procesul de
mineralizare corectă a dinților;
2. Icterul hemolitic provenit din incompatibilitatea materno-fetală (situație
în care mama și fătul au Rh diferit) sau o naștere traumatizantă, asfixia
perinatală, alergiile înnăscute;
3. Unele boli ale nou-născutului. Studiile efectuate demonstrând relația
direct proporțională dintre bolile cronice ale copilului, asociate cu dereglări
metabolice și riscul afectării hipoplazice al dinților;
4. La nivel local, orice traumă sau proces infecțios ce interesează unul sau
mai mulți foliculi dentari;
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 12/50
12
5. Hipoplazia dinților permanenți este mult mai frecventă fiindcă procesele
de mineralizare și dezvoltare ale lor corespund unei perioade în care copilul este
foarte vulnerabil, imunitatea - scăzută și majoritatea afecțiunilor pot avea impact
negativ: rahitismul, infecțiile acute, bolile gastro-intestinale, endocrinopatiile,
sifilisul congenital;
6. Hipovitaminozele și aportul scăzut de minerale şi proteine, care nu permit
constituirea matricii organice sau desfășurarea corectă a mineralizării ei (teoria
nutrițională).
Gradul de expresie a hipoplaziei depinde de asemenea de gravitatea bolii
suportate. Când tulburările metabolismului au fost slab pronunţate, pot apărea
doar macule cretoase, iar în caz de boli grave se produce o subdezvoltare a
adamantinei, inclusiv până la lipsa ei definitivă (aplazia smalţului).
2.4 Clasificarea hipoplaziei smalţului
Hipoplaziile se împart în: sistemice și locale.
Hipoplazia locală este reprezentată de apariția la 1 sau la 2 dinţi. Ea aparede pe urma tulburării metabolismului pe o porţiune localizată în apropierea
primordiilor dinţilor permanenți în caz de prezenţă a unui proces inflamator în
dinții de lapte. Hipoplazia locală se întâlnește mai frecvent la premolari,
deoarece primordiile lor sunt situate într e rădăcinile molarilor de lapte[8].
Formele clinice a hipoplaziei de sistem:
1. de maculă - pe suprafața coroanelor dentare sunt macule albe, cretoase
cu hotare clare, cu o suprafața netedă, lucitoare, se localizează
simetric la același nivel;
2. ondulată (pială) - adâncituri, ovale sau rotunde de diferite dimensiuni
şi profunzime, pe unele sectoare se prevede dentina de culoare
galbenă;
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 13/50
13
3. de brazdă - adâncituri de smalţ de diferită profunzime şi lățime,
orientate mai frecvent paralel marginii incizale a dinților ;
4. distructivă - aplazia sau lipsa smalţului într-un sector al dintelui.
Toate formele hipoplaziei de sistem sunt mai pronunțate pe suprafețele
vestibulare comparativ cu cele palatinale [8].
Hipoplazia de sistem poate:
sa se combine cu un proces de demineralizare (macule sau cavități
carioase pe sectoare neafectate de hipoplazie);
să se complice cu caria (când intr-un sector hipoplazic apare caria
dentar ă);
să se combine şi sa se complice cu caria; cu modificări de culoare a
dintelui[8].
2.5 Tabloul clinic
Modificările smalţului pot fi: superficiale, profunde, solitare sau multiple şi
de diferite dimensiuni. Pot fi linii şi fisuri, brazde în jurul coroanei, dispuse la
diferit nivel, ele sunt paralele marginii incizale sau ocluzale.
Forma de maculă se manifestă macule dispuse simetric de culoare albă
cretoasă şi formă diferită la dinţii omonimi. Maculele se detectează în mod
obişnuit pe faţa vestibulară, nu sunt însoţite de careva senzaţii neplăcute, nu se
colorează pe parcursul vieții și ca regulă, nu-şi modifică dimensiunile, forma şi
culoarea.
O formă mai gravă a hipoplaziei smalţului constă în subdezvoltarea lui
care se manifestă în mod diferit (ondulată, punctiformă, fisurată)[18].
Forma de adamantină ondulată la examenul obişnuit poate rămâne
neobservată, însă desecând suprafaţa şi realizând un examen minuţios, distingem
nişte torusuri mici, printre care observăm nişte depresiuni acoperite cu
adamantină nealterată. Cea mai frecventă formă de hipoplazie este cea cu depresiuni punctiforme.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 14/50
14
Forma punctiformă este situată pe feţele vestibulare şi linguale la diferit
nivel la grupuri de dinţi variate. În primele etape după erupţie, adamantina la
nivelul depresiunilor are o culoare normală, care apoi se pigmentează treptat.
Însă în toate cazurile ea este netedă şi dură.Uneori hipoplazia se manifestă sub formă de şanţ transversal solitar pe
coroană. Uneori această depresiune este considerabilă şi coroana capătă un
aspect redus (strangulaţie).
Forma fisurată este numită de unii autori hipoplazie în şanţ. Astfel de
şanţuri pot fi câteva şi ele alternează cu ţesuturi intacte ale dintelui. Foarte rar se
înregistrează cazuri în care pe toată înălţimea coroanei unui grup anumit de dinţiexistă şanţuri. Această formă este numită uneori hipoplazie scalarată. Este
caracteristic că chiar şi în manifestările grave de hipoplazie (hipoplazie în şanţ
sau scalarată) integritatea adamantinei rămâne intactă [12].
Aplazia sau lipsa adamantinei pe o porţiune anumită. În această formă există
acuze de durere de la excitanţi care trec imediat după suspendarea acestora. În
sens clinic ea se manifestă prin lipsă de adamantină pe o parte a coroanei, însămai frecvent pe fundul depresiunii caliciforme.
La examenul histologic în toate formele de hipoplazie observăm în primul
rând reducerea grosimii smalţului. Odată cu această, se măresc spaţiile
interprismatice, striaţiile Retzius sunt dilatate, limitele prismelor îşi pierd
claritatea contururilor. Gradul de modificare depinde de severitatea procesului.
De exemplu, în hipoplazia punctiformă modificările din dentină devin mai
manifeste: se extinde zona de spaţii interglobulare, se observă o depozitare
intensă de dentină secundară, în pulpă scade numărul de elemente celulare.
Prin cercetarea electronomicroscopică a adamantinei se constată o dereglare
a lăţimii prismelor, a orientării cristalelor de hidroxiapatită. În dentină observăm
de asemenea perturbări, în structura tubulilor dentinare.
După cum s-a menţionat deja, pe lângă subdezvoltarea adamantinei poate
exista şi subdezvoltarea dentinei. În acest caz coroana dintelui capătă o formă
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 15/50
15
care diferă de cea caracter istică pentru grupul dat de dinţi. Drept exemplu de
formă modificată a dinţilor se prezintă dinţii Hutchinson, Fournier, Pfluger.
Dinţii Hutchinson aceștia sunt incisivii centrali superiori cu o formă de
şurubelniţă sau de fus ale coroanei (dimensiunea la colet este mai mare decât
la marginea incizală) şi comportă o inciziune semilunară pe marginea
incizală. Tot odată, această incizură semilunară poate fi acoperită de smalţ,
dar uneori smalţul se observă doar la unghiurile dintelui, iar în partea lui
medie dentină este degajată de adamantină.
Dinţii Fournier. E vorba de incisivii centrali cu formă de șurubelnița la
coroană (aceeaşi ca şi la dinţii Hutchinson), însă fără incizură semilunară pe
marginea incizală. Odinioară se credea că dinţii Hutchinson şi Fournier sînt
caracteristici pentru luesul congenital. Acest semn intr ă în triada luesului
congenital: cheratită parenchimatoasă, surditate congenitală şi dinţi
Hutchinson. Însă ulterior s-a constatat că această anomalie de formă a
dinţilor se întâlnește nu numai în lues.
Dinţii Pfluger sunt molarii I, a căror coroane lângă colet au dimensiuni mai
mari decât pe faţa masticatorie, iar cuspizii sunt subdezvoltaţi şi ei oferă
dintelui un aspect de con [1,21].
2.6 Diagnosticul hipoplaziei smalţului
Stabilirea diagnosticului de hipoplazie fie sistemică, locala după forme
(forma de maculă; formă ondulată, formă de brazdă, formă distructivă).
Anamneza:
- patologia gravidei, acutizarea maladiilor cronice, maladiile infecțioase a
viitoarelor mame pot contribui la dereglarea funcțiilor ameloblaştilor, în
rezultat apare sindromul hipoplazic a smalţului dinților temporari;
-
timpul apariție schimbărilor patologice pe dinți;- dinamica semnelor hipoplazice;
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 16/50
16
-
grupa de sănătate a copilului. Probabilitatea de dezvoltare a hipoplaziei
este mai mare comparativ cu copiii din grupa 1 si 2 de sănătate;
- nivelul cunoștințelor în igiena cavitații bucale;
-
caracterul de alimentație a copilului.
Examenul subiectiv: caracterul acuzelor depinde de forma hipoplaziei
smalţului şi grupul de dinți incluşi în procesul patologic.
- acuze de caracter estetic. Copilul sau părinții indică la pete, gropiţe şi
eroziunile de pe smalţ.
- acuze la hiperestezia smalţului în zonele hipoplazice (hipersensibilitate la
agresorii fizici şi chimici).
- acuze la apariția frecventă a cavităților carioase.
Examenul obiectiv: se examinează fiecare suprafață dentar ă, schimbările în
culoare şi structur ă care au fost depistate, se fixează în fişa medicală. Se
recomandă efectuarea igienei profesionale în scopul înlăturării depunerilor
dentare, care împiedică evaluarea obiectivă a smalţului.
2.7 Diagnosticul diferențial: Hipoplazia smalţului formă de maculă trebuie
diferențiată de: caria incipientă, fluoroză formă de maculă.
Colorația vitală a petelor se efectuează cu scopul de diagnostic diferențiat a
hipoplaziei cu caria incipientă. Cu ajutorul soluției de metilen de 2% petele
hipoplazice nu se colorează.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 17/50
17
Tab.2.1
Semnele Forma de maculă Carie incipientă Forma de maculă a
fluorozei
Timpul survenirii Până la erupția dinților După erupția dentară
Până la erupția dentară
Legătura dintrecantitatea fluorului înapă
Nu este legătură
Frecvenţa cariei creşte odata cuscăderea concentrației de fluor înapă
Apar în locurile cuconcentrație ridicată defluor
Localizarea petelor Orice suprafață (inclusiv şicele imune la carie)
Suprafețele tipice pentru carie(fisuri, suprafețele de contact, zonacingulară a dintelui)
Orice suprafațe, inclusiv şicele imune la carie
Limitele petelor ClareTreptat care trec în țesuturisănătoase
Treptat trec în țesuturisănătoase
Colorația vitala azonei hipoplazice
Nu se colorează Se colorează în dependenţă degradul de demineralizare asmalţului
Nu se colorează
Diagnosticluminiscent
Gri-verde iluminarea petei Iluminare opacă
Iluminarea albastră-
deschisă în formele uşoarede fluoroză, iluminareopacă –în formele grele
Rezultatul petelor De la sine nu dispare. E posibilă complicația cu carie
Dispariția petei. Stabilizarea.Trecerea în stadiu de defectsuperficial - carie superficială
Ca regulă, nu dispare, poate schimba culoarea
Diagnosticul diferențial al hipoplaziei smalţului forma de maculă[15]
Tab.2.2
SemneForma erozivă a
hipoplazieiCarie superficială
Forma erozivă a
fluorozei
Acuze Defect estetic
Senzații neplăcute şi durere
de scurtă durată la excitanții chimici
Defect estetic
Timpul survenirii Până la erupția dentar ă După erupția dentar ă Până la erupția dentar ă
Dinții afectați Preponderent permanente Temporari şi permanenți Preponderent permanente
Localizarea Suprafețele vestibulare, orale Ocluzală, de contact acoletului
Suprafața vestibular ă, orală
Smalţ aderent Nu este schimbată Frecvent mielinică Mielinică sau pigmentată
Permeabilitate
pentru coloranți Nu este mărita Mărita considerabil Nu este mărită
Soarta defectului Nu va dispărea Se va mări cu timpul Nu va dispărea, poate
progresa
Legătura dintre
conținutul de fluor
in apă
Nu este legătură Frecvenţa cariei survine odată cu micșorarea concentrației de
fluor în apă
Apare în regiunile cuconcentrația scăzuta de
fluor în apă
Diagnosticul diferențial a hipoplaziei smalţului forma erozivă [15].
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 18/50
18
2.8 Tratamentul hipoplaziei smalţului: Terapeutic, Protetic
Se efectuează individual, în dependență de forma clinică a hipoplaziei și în
dependență de vârsta pacientului. Se utilizează terapia remineralizantă, restaurări
dentare sau albire (dupa Ю.А. Фёдоров, В.А. Дорожина 1997). Au propus o
schemă de tratament al afecțiunilor necarioase ce prevede efectuarea unei terapii
reminalizante complexe (locale și generale) în cazul afecțiunilor în formă de
maculă, iar în cazul defectelor de țesut terapia remineralizantă precedează
tratamentul restaurativ al dinților .
Fig.2.1 Schema principiilor de tratament a hipoplaziei smalţului după Ю.А.
Фёдoров, 1997 [11].
În cazul defectului de smalț se efectuează o cura generală de remineralizare
cu preparate ale calciului (calciu gluconat, calciu glicerofosfat) sub formă de
aplicații sau electroforeza (Лебедева Г.K., Галченко B. M., 1981; Gnatiuc P.A.,
Bur lacu V.Z., Elaşco M.L., 1984;Sîrbu S.V., Burlacu V.Z., 1989[8]. După care
țesuturile dentare se restabilesc prin metoda terapeutică cu ajutorul materialelor
de obturaţie cu restabilirea țesuturilor dentare afectate în parametrii estetici ai
Acoperirea cu
coroane de î nveliș
Obturații
Restaurarea defectelor de țesut dentar
Tehnica adeziva directă
Tehnica indirectă – prin incrustații
Tratament
Terapia remineralizantă
Generală
Locală
Metode
terapeutice
Metoda
ortopedică
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 19/50
19
dintelui și arcadei dentare cu compozit, la loc de lucru adaptat pentru tehnica
adezivă [3].
De menționat că metoda ortopedică este o metodă destul de agresivă și
se indică pentru tratamentul de restabilire coronară a dinților hipoplazici în:
- stadii avansate cu distrucții masive coronare;
- în cazul aplicării punților dentare în scopul restabilirii breșelor arcadelor
dentare.
2.9 Profilaxia hipoplaziei
Frecvenţa hipoplaziei sistemice constă în ocrotirea sanătății mamei şi a
copilului (modul de viață şi de muncă sănătos; alimentație rațională; evitarea
intoxicațiilor ; diagnosticarea precoce şi tratamentul maladiilor generale etc.);
profilaxia bolilor generale la copiii de vârstă precoce; alimentarea naturală etc.
[8].
Frecvenţa hipoplaziei locale constă în:
- Profilaxia şi tratamentul precoce a cariei, pulpitei, periodontitei dinților
temporari;
- Profilaxia traumei sportive;
- Măsuri sanitare cu copiii în scopul profilaxiei traumatismelor în şcoală
[15].
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 20/50
20
III Materiale şi metode de cercetare
3.1 Caracteristica generală a pacienților
Lucrarea respectivă reprezintă un studiu retrospectiv asupra 10
cazuri de hipoplazie a smal ţului.
Lotul studiat a inclus 6 fete (%) şi 4 băieț i (%) raportul f \b fiind
60\40 în favoarea fetelor, vârsta cuprinsă între 9-25 ani, vârsta medie
este de 17 ani.
Din mediul rural provin 2 (20%) și din mediul urban 8 (80%),
raportul fiind de 20\80.
Etiologie: neprecizată - 10 cazuri (100%).
Debutul bolii s-a constatat imediat după erupţia dinţilor
permanenți.
Fiecărui pacient i s-a întocmit foaie de observație cuprinzând datele
personale, datele cl inice, paraclinice, diagnost ic și plan de tratament
împreună cu indicațiile și recomandările medicului.
Fiecare pacient din lotul studiat a fost supus examenului clinic
subiectiv și obiectiv unde s -a determinat d iagnosticul prezumtiv.
Cu ajutorul examenului complementar s -a confirmat diagnosticul pe
baza căruia a fost elaborat planul de tratament.
3.2 Examenul clinic
Pacienții au fost examinați clinic prin următoarele metode: a) examenul clinic subiectiv: anamneza care include acuzele, istoria
actualei maladii, istoria vieții bolnavului ;
b)
examenul clinic obiectiv: examenul exobucal, examenul
endobucal, statusul local al patologiei.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 21/50
21
3.3 Examenul paraclinic
La toți pacienții a fost indicat examenele paraclinice prin
următoarele metode:
a)
analiza generală a sângelui;
b)
transiluminarea;
c) radioviziografia.
Rezultatul studiului
Diagnosticul final stabilit în lotul de studiu : hipoplazie sistemică
6 cazuri (60%) şi hipoplazie locală 4 (40%) cazuri. Variante și imaginifoto a pacienților din lotul studiat:
Fig. 3.1. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma de brazdă.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 22/50
22
Fig. 3.2. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma ondulată
Fig. 3.3. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma de maculă.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 23/50
23
Fig. 3.4. Hipoplazia sistemică a smalţului, forma de brazdă.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 24/50
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 25/50
25
a părinților satisfăcătoare. Alimentația bolnavului cantitativ și
calitativ bună. Se ocupă cu sportul, odihna o petrece activ,
relațiile cu colegii și rudele bune.
-
Antecedente patologice: boli de piele, venerice , boli cu
tulburări metabolice și psihice, hepatită virală, malarie,
dezinterie, tuber culoză nu a suportat. HIV, SIDA -neagă. La
vîrsta de 3 ani a suportat o infecție acută respiratorie fiind
tratată cu antibiotice.
-
Anamneza alergologică: intoleranță la medicamente, vaccine,
produse alimentare neagă. La contactul cu substanțele chimice,înțepăturile insectelor, contactul cu polen de plante - reacții
alergice nu prezintă.
- Deprinderi vicioase-nu prezintă
- Antecedente eredocolaterale: de tuberculoză, sifilis, boli cu
tulburări metabolice, psihice și altele, membrii familiei și rudele
apropiate nu au suferit.-
Starea familială: în familie sunt 3 persoane: mama și tata cu
relații familiare bune.
3. Date obiective
a)
Inspecția generală:
- Starea generală a bolnavei satisfăcătoare.
- Conștiința bolnavei-clară.
- Poziția bolnavei-activă.
- Temperatura corpului normală, extremitățile calde, pielea umedă.
- Tipul costituțional-corespunde vîrstei.
- Capul este proporțional, puncte dureroase la palpare în regiunile
anterioare ale feței (maxilare și frontale, sinusurilor și apofizelo r
mastoide) nu se determină.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 26/50
26
- Gîtul este proporțional. Nu sunt prezente deformații, pulsația
patologică a arterelor carotide comune și turgescența venelor
lipsește.
-
Țesutul adipos subcutanat dezvoltat suficient. Edeme periferice
nu se apreciază.
b) Sistemul respirator:
La inspecție: respirație nazală liberă. Excrețiile nazale lipsesc.
Respirația simetrică, tip mixt, ritmică, frecvența de 20 resp \min.
Cutia toracică corect configurată, normostenică. Palpator: fără deformații, crepitații, elasticitate suficientă. Vibrația
vocală se transmite uniform.
Percutor: sunet pulmonar pe ambele cîmpuri pulmonare. Limitele
pulmonilor nu sunt deplasate.
Auscultativ: murmur vezicular, fără raluri pe toată aria pulmonară .
c) Sistemul cardio-vascular:
La inspecție nu se determină pulsații patologice, turgescențe
vasculare absente. Pulsul se palpează pe toate segmentele arteriale,
identic la ambele mîini, ritmic, plin, cu frecvența de 68 batăi \min.
Șocul apexian se palpează se palpează în spațiul V intercostal din
stînga cu 1,5 cm inferior de linia medioclaviculară.
Percutor liniile matității relative și absolute a cordului nu se
deplasează. Auscultativ zgomotele cordului sunt clare, ritmice. Sufluri
nu ascultă. FCC=68 bătăi \min. TA=110\70 mmHg.
d) Sistemul digestiv:
Abdomenul fără deformații și fără colaterale venoase, participă în actul
de respirație. La palpație este suplu, indolor. Formațiuni de volum
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 27/50
27
lichid liber nu s-a determinat. Ficatul, splina nu se palpează. Scaun
regulat, obișnuit, conformat.
e) Sistemul urinar:
Micțiuni libere indolore.
Semnul topatomentului lombar negativ bilateral.
Rinichii nu se palpează.
f) Sistemul neuro-psihic:
Conștiința clară, orientat temporospațial, fără semne patologice.
Dispoziția: agitat.
Reflexele osteotendinoase și cutanate sunt normale. Reflexele patologice nu sunt.
Sensibilitatea superficială și profundă păstrată. Semnele de focar
absente.
g) Aparatul locomotor:
Sistemul muscular: mușchi dezvoltați conform vârstei, tonusul normal,
indolor la palpare. Forța musculară suficientă. Articulațiile: fără deformații. Mișcările pasive și active în volum
deplin, fără dureri.
Sistemul osos: integru fără deformări.
h) Sistemul endocrin:
Țesutul celuloadipos subcutanat este uniform. Glanda tiroidă nu este
mărită în volum, nu se palpează.
STATUSUL LOCAL:
Exobucal:
Inspecţia:
Forma feţei-rotundă, simetrică;
Tegumentele roz- pale, curate fără formațiuni patologice;
Etajele feţei- proporţionale;
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 28/50
28
Gradul de deschidere a cavităţii bucale în limitele normei;
Mentonul fără devieri.
Palpaţia:
Crepitaţii, cracmente, salturi articulare ale ATM nu sunt prezente;
Palparea ţesuturilor moi este indoloră;
Palparea masivului osos facial indoloră.
Endobucal :
Inspecţia:
Marginea roşie a buzelor este lipsită de cruste, scuame;
Vestibulul bucal are o adâncime medie-7 mm;
Mucoasa jugală de culoare roz- pală, fără elemente patologice, papilele
gingivale fără modificări.
Palpaţia:
Intumescenţe, induraţii, focare patologice nu se depistează;
Palparea mucoasei bucale este indoloră.
Gingia marginală hiperimiată, edemată, sângerează la sondarea paradontală, prezenţa tartrului supra şi subgingival, cu prezenţa pungilor
paradontale de 1-2 mm.
Examenul arcadelor dentare:
Ocluzia este ortognată.
La nivelul dinților 1.6, 2.6, 3.6 şi 4.6 se observă lipsa smalţului dentar pe
suprafaţa ocluzală, vestibulară, mezială şi distală, prezenţa dentinei pigmentate şi rămolite. Pe suprafaţa vestibulară a dinţilor 1.3, 1.1, 2.1, 2.3, 3.3, 3.2, 3.1, 4.1,
4.2, 4.3 în treimea superioară deficienţă de smalţ dentar, lipsa smalţului şi
prezenţa dentinei pigmentate. Termometria la excitanţii termici este sensibilă,
percuţia verticală şi orizontală indoloră, sondarea suprafeţelor hipoplazice este
puţin sensibilă.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 29/50
29
Formula dentară:
H/C H H H H H H H/C
17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27
47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37
H/C H H H H H H H/C
Figura 4.1. Hipoplazie sistemică a smalţului, forma distructivă
4. Diagnosticul prezumtiv
Luând în considerare acuzele bolnavului; istoricul actualei boli;
datele obiective, poate fi stabilit diagnosticul prezumtiv: Hipoplazie
sistemica asociată cu carie cronică medie în dinţii 1.6, 2.6, 3.6, 4.6 .
Paradontita cronică generalizată, forma uşoară.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 30/50
30
5. Planul explorărilor de laborator
În urma culegerii anamnezei și examenului obiectiv, bolnavei i -au
fost recomandate efectuarea următoarelor cercetări paraclinice:
1) Analiza generală a sîngelui
2)
Transiluminarea
3) Radioviziografia
6. Aprecierea rezultatelor examenului de laborator și
instrumental:Din analizele de laborator și datele instrumentale indicate, pacienta a
efectuat următoarele cu rezultatele respective:
Tabelul 4.1
Analiza generală a sângelui
Rezultatul Norma
Hemoglobina 125 g\l 120-150 g\l
Eritrocit e 4,2x10 g\l 4,4x10 g\l
Leucocite 9,5x10 g\l 4-9x10g\l
Neuro fi le nesegmentate 2% 1-7%
Neut rofi le segmentat e 58% 47-72%
Eozinofile 1% 0,5-5%
Bazofile 0,5% 0-1%
Limfocite 21% 19-37%
Monocite 4% 5-11%
Trombocite 250,0x10\l 200,0-400,0x10\l
VSH 15 mm\l 2-15 mm\l
Concluzie: analiza generală a sîngelui - în normă.
7. Diagnosticul diferențial
S-a efectuat diagnosticul diferențial cu caria dentară şi fluoroza
endemică forma erozivă.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 31/50
31
8. Diagnosticul clinic
Conform acuzelor la adresare; istoricul; datelor obiective;
rezultatelor examenului de laborator; efectuarea diagnosticului
diferenţial, poate fi stabilit diagnosticul clinic definitiv: Hipoplazie
sistemica a smalţului forma erozivă în dinţii 1.3, 1.1, 2.1, 2.3, 3.3, 3.2,
3.1, 4.1, 4.2, 4.3 asociată cu carie cronică medie în dinţii 1.6, 2.6, 3.6,
4.6. Paradontita cronică generalizată, forma uşoară.
9. Tratamentul pacientei
Conform particularită ților tabloului clinic în cazul dat, pacientei i-a
fost propuse diferite metode de tratament. Pacienta a ales conform
dateleor clinice şi indicaţiilor tratamentul restaurativ prin tehnica
adezivă directă:
Inițial a fost efectuată igienizarea profesională, detartraj şi periaj
cu folosirea pastelor profesionale, speciale , fără conținut de fluor, cu
periuţe de cauciuc.
Selectarea culorii şi planificarea reconstrucției dentare.
Prepararea cavitații defectului prezentat.
Prepararea va fi executată prin tehnica profilactică, care
corespunde sistemei clasice de înstrăinare a dentinei şi smalţului
contaminat, folosind f reze diamantate de forma sferică .
Izolarea câmpului operațional cu digă de cauciuc (Rubber Dum);
Gravaj total cu gel de acid ortofosforic de 37% (pe smalţ nu mai puțin de
15 sec., iar pe dentină nu mai mult de 15 sec.), urmata de spălare cu jet de
apă şi uscarea ușoară.
Aplicarea adezivului pe timpul indicat în instrucțiune pentru penetrarea
țesutului în profunzime şi formarea stratului hybrid;
Polimerizarea foto, timp de 10 sec.;
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 32/50
32
Aplicarea compozitului în straturi, având scopul de a reface forma
anatomica. Straturile administrate nu vor fi mai groase de 2 mm, fiecare
din ele fiind fotopolimerizate în parte.
Redactarea ocluzală a dinţilor 1.6, 2.6, 3.6, 4.6 prin înstrăinarea
surplusului de compozit. Prelucrarea finala a refacerii dentare prin
folosirea frezelor diamantate.
Fig. 4.2. Pacienta G. după procedura detartraj profesional
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 33/50
33
Fig. 4.3 Pacienta G, izolarea câmpului operator cu coferdam şi
restaurarea dinţilor 3.1, 4.1, 4.2.
Fig. 4.4 Pacienta G, izolarea cu digă de cauciuc, dinţii 1.1, 2.1 după
prepararea efectuată .Dinţi i 1.3, 2.3 etapa finală .
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 34/50
34
Fig. 4.5 Pacienta G, dintele 1.6 după refacerea finală dentară.
Fig. 4.6. Pacienta G, aspectul final după refacerea dentară.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 35/50
35
10. Pronosticul.
Este favorabil.
11. Epicriza
Pacienta Guja Iulia s-a adresat pentru tratamentul stomatologic
terapeutic pe data de 11.10.2013 cu acuze estetice şi formă inregulată a
dinților. În urma examenului clinic și paraclinic s-a stabilit
diagnosticul de: hipoplazie sistemica a smalţului forma erozivă în
dinţii 1.3, 1.1, 2.1, 2.3, 3.3, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3 asociată cu carie
cronică medie în dinţii 1.6, 2.6, 3.6, 4.6. Paradontita cronică
generalizată, forma uşoară. S-a indicat tratamentul restaurativ prin
metoda directă, recomandații. Evoluţia în dinamică favorabilă.
Recomandări:
- Regim alimentar raţional.
-
Igiena riguroasă a cavităţii bucale.
- Vizita la medicul stomatolog la fiecare 6 luni.
Caz clinic Nr 2
1. Date generale
Numele, prenumele: Spînu L.
Anul naşterii: 30.06.2006
Domiciliul: Chişinău
Locul de muncă: elevă
Data adresării la medic: 27.02.2014
Diagnosticul prezumtiv: Hipoplazie locală a dintelui 2.2.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 36/50
36
2.Anamneza
a) Acuzele:
Pacienta acuză defect de dinte şi dereglarea estetică.
b) Istoricul actualei maladii: Din spusele mamei, defectul estetic a fost
prezent odată cu erupția dintelui 2.2. Er upția dinților permanenți în timp
1.6, 1.2, 1.1, 2.1, 2.6, 3.6, 3.2, 3.1, 4.1, 4.2, 4.6, a fost fără perturbări.
c) Istoricul vieții bolnavului:
-Date biografice: S-a născut pe 30.06. 2006 or. Chişinău, este primul
copil în familie. Condiţiile de trai şi alimentare bune, a crescut şi s-a
dezvoltat fizic şi psihic conform vârstei.
Vaccinarea conform schemei.
-Condițiile de viață și de studii satisfăcătoare. Starea materială a
părinți lor satisfăcătoare. Alimentația bolnavului cantitat iv și
calitativ bună. Se ocupă cu sportul, odihna o petrece activ, relațiile
cu colegii și rudele bune.
-Antecedente patologice: boli de piele , venerice, boli cu tulburări
metabolice și psihice, hepatită virală , malarie, dezinterie,
tuberculoză nu a suportat. HIV, SIDA -neagă. La vîrsta de 3 ani a
suportat o infecție acută respiratorie fiind tratată cu antibiotice.
-Anamneza alergologică: intoleranță la medicamente, vaccine,
produse alimentare neagă. La contactul cu substanțele chimice,
înțepăturile insectelor, contactul cu polen de plante - reacții alergice
nu prezintă.
-Deprinderi vicioase-nu prezintă
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 37/50
37
-Antecedente eredocolaterale: de tuberculoză, sifilis, boli cu
tulburări metabolice, psihice și altele, membrii familiei și rudele
apropiate nu au suferit.
-Starea familială: în familie sunt 3 persoane: mama și tata curelații familiare bune.
3. Date obiective
a) Inspecția generală:
-Starea generală a bolnavei satisfăcătoare.
-Conștiința bolnavei-clară. -Poziția bolnavei-activă.
-Temperatura corpului normală, extremitățile calde, pielea umedă.
-Tipul costituțional-corespunde vîrstei.
-Capul este proporțional, puncte dureroase la palpare în regiunile
anterioare ale feței (maxilare și frontale, sinusurilor și apofizelor
mastoide) nu se determină. -Gîtul este proporțional. Nu sunt prezente deformații, pulsația
patologică a arterelor carotide comune și turgescența venelor lipsește.
-Țesutul adipos subcutanat dezvoltat suficient. Edeme periferice nu se
apreciază.
b) Sistemul respirator:
La inspecție: respirație nazală liberă. Excrețiile nazale lipsesc.
Respirația simetrică, tip mixt, ritmică, frecvența de 20 resp \min.
Cutia toracică corect configurată, normostenică.
Palpator: fără deformații, crepitații, elasticitate suficientă. Vibrația
vocală se transmite uniform.
Percutor: sunet pulmonar pe ambele cîmpuri pulmonare. Limitele
pulmonilor nu sunt deplastae.
Auscultativ: murmur vezicular, fără raluri pe toată aria pulmonară.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 38/50
38
c)Sistemul cardio-vascular:
La inspecție nu se determină pulsații patologice, turgescențe vasculare
absente. Pulsul se palpează pe toate segmentele arteriale, identic la
ambele mîini, ritmic, plin, cu frecvența de 68 batăi\min. Șocul apexianse palpează se palpează în spațiul V intercostal din stînga cu 1,5 cm
inferior de linia medioclaviculară.
Percutor liniile matității relative și absolute a cordului nu se
deplasează.
Auscultativ zgomotele cordului sunt clare, ritmice. Sufluri nu ascultă.
FCC=68 bătăi\min. TA=110\70 mmHg.
a) Sistemul digestiv:
Abdomenul fără deformații și fără colaterale venoase, participă în actul
de respirație. La palpație este suplu, indolor. Formațiuni de volum
lichid liber nu s-a determinat. Ficatul, splina nu se palpează. Scaun
regulat, obișnuit, conformat.
b)
Sistemul urinar:Micțiuni libere indolore.
Semnul topatomentului lombar negativ bilateral.
Rinichii nu se palpează.
c) Sistemul neuro-psihic:
Conștiința clară, orientat temporospațial, fără semne patologice.
Dispoziția: agitat.
Reflexele osteotendinoase și cutanate sunt normale. Reflexele
patologice nu sunt.
Sensibilitatea superficială și profundă păstrată. Semnele de focar
absente.
d) Aparatul locomotor:
Sistemul muscular: mușchi dezvoltați conform vîrstei, tonusul normal,
indolor la palpare. Forța musculară suficientă.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 39/50
39
Articulațiile: fără deformații. Mișcările pasive și active în volum
deplin, fără dureri.
Sistemul osos: integru fără deformări.
e)
Sistemul endocrin:
Țesutul celuloadipos subcutanat este uniform. Glanda tiroidă nu este
mărită în volum, nu se palpează.
STATUSUL LOCAL:
Exobucal:
Inspecţia:
Forma feţei-rotundă, simetrică;
Tegumentele roz- pale, curate fără formațiuni patologice;
Etajele feţei- proporţionale;
Gradul de deschidere a cavităţii bucale în limitele normei;
Mentonul fără devieri.
Palpaţia:
Crepitaţii, cracmente, salturi articulare nu sunt prezente;
Palparea ţesuturilor moi este indoloră;
Palparea masivului osos facial indoloră.
Endobucal :
Inspecţia:
Marginea roşie a buzelor este lipsită de cruste, scuame;
Vestibulul bucal are o adâncime medie - 7 mm;
Mucoasa jugală de culoare roz- pală, fără elemente patologice, papilele
gingivale fără modificări.
Palpaţia:
Intumescenţe, induraţii, focare patologice nu se depistează;
Palparea mucoasei bucale este indoloră.
Gingia marginală de culoare roz pală, fără depuneri dentare moi şi dure.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 40/50
40
Examenul arcadelor dentare.
Ocluzia este ortognată.
La nivelul dinților 1.6, 2.6, 3.6 și 4.6 pe suprafaţa ocluzală sunt prezente
fisuri pigmentate La nivelul dintelui 2.2 se observă defect hipoplazic de smalț, pe suprafaţa vestibulară în treimea inferioară cu demineralizarea smalţului şi a
dentinei de alb cretoasă şi cafenie. Sondarea şi termometria puţin sensibilă şi
percuţia orizontală şi verticală puţin doloră.
Formula dentară:
L Fp H Fp L
17 16 55 54 53 12 11 21 22 63 64 65 26 27
47 46 85 84 83 42 41 31 32 73 74 75 36 37
L Fp Fp L
Figura 4.7. Hipoplazie locală a dintelui 2.2
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 41/50
41
4. Diagnosticul prezumtiv
Luând în considerare acuzele pacientului; is toricul actualei bol i;
datele obiective, poate fi stabilit diagnosticul prezumtiv: Hipoplazie
locală a dintelui 2.2 .
5. Planul explorărilor de laborator
În urma culegerii anamnezei și examenului obiectiv, bolnavei i -au
fost recomandate efectuarea următoarelor cercetări paraclinice:
- Analiza generală a sîngelui
-
Transiluminarea
- Radioviziografia
6. Aprecierea rezultatelor examenului de laborator și instrumental:
Tabelul 4.2
Analiza generală a sîngelui
Rezultatul NormaHemoglobina 125 g\l 120-150 g\l
Eritrocit e 4,2x10 g\l 4,4x10 g\l
Leucocite 9,5x10 g\l 4-9x10g\l
Neuro fi le nesegmentate 2% 1-7%
Neut ro fi le segmentat e 58% 47-7 2%
Eozinofile 1% 0,5-5%
Bazofile 0,5% 0-1%Limfocite 21% 19-37%
Monocite 4% 5-11%
Trombocite 250,0x10\l 200,0-400,0x10\l
VSH 15 mm\l 2-15 mm\l
Indicele de culoare 0,95 0.85-1.05
Concluzie: analiza generală a sîngelui - în normă. 7. Diagnosticul diferențial
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 42/50
42
S-a efectuat diagnosticul diferențial cu carie dentară forma
maculoasă şi cu fluoroza dentară forma maculoasă.
8. Diagnosticul clinic
Conform acuzelor la adresare; istoricul; datelor obiective;
rezultatelor examenului de laborator; efectuarea diagnosticului
diferenţial, poate fi stabilit diagnosticul clinic definitiv: Hipoplazie
locala a dintelui 2.2.
9.
Tratament
Igiena profesională a cavitații bucale (periaj);
Planificarea refacerii dentare, dintele 2.2 ce prevede:
- Aprecierea culorii de bază;
- Aprecierea nuanțelor coloristice;
Prepararea țesuturilor dentare şi bizotare în limitele smalţ, dentină.
Se efectuează cu orientare la defect. Pe suprafeța vestibulară am înlăturatcrestele rămase de smalț (rămășițele smalțului), cu scop de creare a
spațiului pentru esteticul restaurării.
Izolarea câmpului operator cu diga de cauciuc (Rubber Dum);
Gravajul țesuturilor dentare cu acid ortofosforic de 37% și spălarea lui cu
un get de apă concomitent cu aspirarea apei.
Uscarea țesuturilor preparate; Aplicarea și fotopolimerizarea bondingului, după care pe suprafața
dintelui se formează o peliculă lucitoare a stratului inhibat de oxigen;
Aplicarea pe straturi și polimerizarea straturilor de com pozit
fotopolimerizabil.
Prelucrarea finală a refacerii, ce include:
Macroconturarea;
Microconturarea;
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 43/50
43
Șlefuirea și lustruirea cu paste fine și ultra fine.
Fig. 4.8. Pacientul S., izolarea cu digă de cauciuc, dintele 2.2 după refacerea
dentară.
Fig. 4.9. Pacientul S., aspectul final după refacerea dentară.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 44/50
44
10. Pronosticul.
Este favorabil.
11. Epicriza
Pacienta Spînu L. s-a adresat pentru tratamentul stomatologic
terapeutic pe data de 27.01.2014 cu acuze estetice şi forma inregulată a
dintelui. În urma examenului clinic și paraclinic s -a stabilit
diagnosticul de hipoplazie locală a dintelui 2.2 . S-a indicat tratamentul
conservativ prin metoda adezivă directă, recomandații. Evoluţia în
dinamică favorabilă.
Recomandări:
1. Regim alimentar raţional.
2. Igiena riguroasă a cavităţii bucale.
3.
Vizita la medicul stomatolog după fiecare 6 luni.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 45/50
45
Concluzii
1. S-au studiat diverse surse literare pentru aprofundarea cunoştinţelor
despre hipoplazia smalţului. Hipoplazia smalţului se întîlneşte la 5-40 %
din populaţie conform izvoarelor de specialitate în domeniu.
2. În baza cercetărilor am relevat informaț ii în privinț a factorilor etiologici
şi patogenici variaţi ai hipoplaziei de smalţ. Majoritatea autorilor
consideră că etiologia maladiei nu este complet elucidată. Am constatat că
dereglările în starea de sănătate a copilului în primii ani după naștere au o
importanţă majoră în manifestările clinice a hipoplaziei de smalţ.
3. Am studiat şi am demonstrat clinic diferite cazuri de hipoplazie de sistem
şi locală.
4. Conform studiului efectuat am stabilit că tratamentul prin metoda
restaurativă directă cu materiale fotopolimerizabile este efectivă atât din
punct de vedere estetic cât şi funcțional pentru defectele hipoplazice de
smalţ atât sistemice cât şi locale.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 46/50
46
Recomandări
1. Conştientizarea mamei despre factorii exogeni şi endogeni ce pot afecta
sarcina şi dezvoltarea armonioasă a fătului.
2. Examinarea stomatologică minuțioasă și în ansamblu a copiilor cu dereglări
de dezvoltare a organului dentar şi aparatului dento-maxilo-facial care
facilitează prevenția diverselor complicații.
3. Stabilirea unui algoritm bine structurat îmbunătățește planul de tratament și
metodele de profilaxie a afecțiunilor de etiologie necarioasă la copii.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 47/50
47
Rezumat
Hipoplazia smaltului prezintă un interes deosebit pentru medicii
stomatologi, deoarece tabloul clinic al acestei afecțiuni poate fi foarte
variat.
Defectele de dezvoltare ale smalțului sunt frecvent întâlnite, iar distribuția
lor variază în diferite grupuri populaționale. Studiile de prevalență ale defectelor
de dezvoltare ale smalțului în populație diferă în funcție de rasă, mediul de viață,
condițiile calitative de trai, aducând informații importante despre semnificația
acestor factori în etiologia anomaliilor de dezvoltare a sistemului dentar.
După datele autorilor străini, prevalenţa hipoplaziei smaltului este 5-40%.
Este important de pus în evidență riscurile de apariție, evidența factorilor cauzali
și favorizanți în apariția anomaliilor dentare separate și de grup a dinților ca:
hipoplazia, hiperplazia, aplazia smalțului dentar.
Are o importanţă deosebită evidența complicațiilor posibile în cadrul
maladiilor date cât și metodele raționale și efective de tratament.
Dezvoltarea materialelor stomatologice biocompatibile, care corespund celormai estetice şi funcţionale cerinţe, a dus la posibilitatea de refacere al sistemului
oro-maxilo-facial, în dependenţă de cerinţele fiecărui pacient în parte.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 48/50
48
Summary
Enamel hypoplasia represent interest to dentists because the clinical picture
of the disease can be very varied. Developmental defects of enamel are common,
and their distribution varies in different populational groups. Studies of
prevalence of developmental defects of enamel in the population varies by race,
living environment, quality of living conditions, bringing important information
about the significance of these factors in the etiology of developmental
abnormalities of the teeth. According to the data of foreign authors enamel
hypoplasia prevalence is 5-40%. It is important to set out the risks of occurrence,
causal factors and evidence favoring the emergence of separate and group dental
anomalies of the teeth as: hypoplasia, hyperplasia, enamel aplasia. Is particularly
important record possible complications in diseases data and rational and
effective methods of treatment. Development of biocompatible dental materials,
which correspond to the aesthetic and functional requirements resulted in the
possibility of recovery of oro-maxillo-facial system, depending on the
requirements of each patient.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 49/50
49
BIBLIOGRAFIE
1. Borovski E., Stomatologie Terapeutică, 1990, Chișinău. p.86-90
2.
Burlacu V., MEDICINA STOMATOLOGICĂ, Nr.2 (7), Chișinău, 2008,
p. 25-27.
3. Burlacu V., Refaceri dentare diecte. Radlinschii V.N. Radlinschii S.V.
Chișinău, 2006. p.4.
4. Burlacu V.,MEDICINA STOMATOLOGICĂ, Nr.2(19), Chişinău, 2011,
p.45-48.
5.
Elizabeta Bratu, Eleonora Schiller, Practica pedodontica, 1995,
Timişoara. p.256.
6.
Fala V., MEDICINA STOMATOLOGICĂ Nr.3, Chișinău 2011, p. 16-
31.
7. Gaiu S., Medicina Stomatologică Nr.2(7), Chişinău, 2008, pag.73.
8. Godoroja P., Spinei A., Spinei I., Stomatologie terapeutică pediatrică,
2003, Chişinău. p.84-87.9.
Mihaela Masaroş, Alexandrina Muntean, “Medicina Dentară Pediatrică”,
2012, Cluj-Napoca. p. 103-104
10.
Robert P. Longalais, Craig S. Miller, Jill S. Nield-Gehring, Color atlas of
Common oral diseases, 2009, London, p.26,27f,48,49f.
11. Алешина Н.Ф., Кондратенко А.А, БОЛЕЗНИ ЗУБОВ
НЕКАРИОЗНОГО ПРОИСХОЖДЕНИЯ, 2005 , Волград, с.6-11.
12. Грошиков М.И., Некареозные поражение зубов, Москва, 1985, стр.
38.
13. Лобовкина Л.А, Современные технологии реставрации зубов, 2007 ,
Полтава.
14. Ломиашвили Л.М., Аюпова Л.Г., ХУДОЖЕСТВЕННОЕ
МОДЕЛИРОВАНИЕ И РЕСТАВРАЦИЯ ЗУБОВ, 2004 , Москва.
8/18/2019 teza C.O_FINAL
http://slidepdf.com/reader/full/teza-cofinal 50/50
50
15. Леонтева В.K ., Кисельникова Л.П., Детская терапевтическая
стоматология, 2010, Moсква. p. 453-463.
16. Салова A.B., Особенности естетической реставрации в
стоматологии, 2004, Санк-т-Петербург.
17. .Хоменко Л.А.,ТЕРАПЕВТИЧЕСКАЯ СТОМАТОЛОГИЯДЕТСКОГО ВОЗРАСТА, 2010, Киев, с.799.
18. Царинский М.М.,Терапевтическая стоматология, Ростов на Дону
2008г. стр. 70-79.
19. http://oldwww.umfiasi.ro/atdoc/Doctorate/Teze/Rezumat_Enache_Roxan
a.pdf
20.
http://www.scritube.com/medicina/VITAMINELE-S-SISTEMUL-
STOMATOG53873.php
21. http://s372.beta.photobucket.com/user/bettinayumul/media/Pthology%20
slides/IMG_1122.jpg.html
top related