assertiveness in communication - old.upm.ro 04 34.pdf · indiferent dacă tendința noastră se...
TRANSCRIPT
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 232
ASSERTIVENESS IN COMMUNICATION
Elena Oliviana Epurescu
Assist. Prof., PhD, Politehnica University of Bucharest
Abstract: Assertiveness is the ability: direct communication, open and honest, which makes us
have confidence in ourselves and gain the respect of friends and colleagues; expression of
emotions and thoughts in a way that satisfy our needs and desires , without disturbing them those
of the other party; to initiate, maintain and end a conversation in a nice way; to share opinions
and experiences with others; to express negative emotions without feeling offended or to attack it
on the other ; to request or refuse requests ; the expression of positive emotions ( joy , pride, bud
someone affinity , attraction ); to say no without feeling guilty or embarrassed. Assertiveness is
the way in which the individual develops self-esteem and respect , openly expresses personal
opinions also allows acknowledgment of responsibility towards others , respect the rights of
others.
Keywords: communication, assertiveness, ability, principles, rights assertive.
1. Comunicarea - motive, obiective, conținuturi, competențe, strategii
Abilitatea de a comunica se formează și se dezvoltă în timp.
Pentru aceasta trebuie să existe în primul rând preocupare, dar și un plan de acțiune ce
cuprinde motive, obiective, conținuturi, competențe, strategii de realizare ale unei comunicări
eficiente ( curs, Casa Corpului Didactic, 2006).
Motive pentru a studia comunicarea: evitarea monotoniilor; depășirea stării de timiditate;
evitarea singurătății; aprofundarea înțelegerii celuilalt; informarea; formarea abilității de
comunicare; exersarea răbdării; eliminarea zvonurilor; dezvoltarea relațiilor interpersonale;
animarea grupurilor și reconfigurarea acestora; diminuarea fenomenelor de devianță care pot
amenința coeziunea grupurilor; facilitarea dialogului interpersonal și inter/intragrupal;
exprimarea emoțiilor negative și pozitive; favorizarea unor alegeri personalizate; cooperarea
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 233
interpersonală; clasificarea problemelor; exersarea unor tehnici de comunicare; medierea;
negocierea și rezolvarea problemelor.
Obiective: analizarea motivelor pentru care este important studiul comunicării;
evidențierea componentelor și formelor comunicării; identificarea propriile stiluri de comunicare;
exersarea ascultării active și oferirea feed-back-ului pozitiv; găsirea unor modalități asertive de
rezolvare a situațiilor problematice.
Conținuturi: motivele pentru a studia comunicarea; componentele și formele
comunicării; stilurile de comunicare; ascultarea activă și feed-back-ul pozitiv; comunicarea
asertivă.
Competențe: de comunicare, de relaționare, de cunoaștere, de auto/intercunoaștere; de
identificare a stilului de comunicare, de exersare a tehnicilor de ascultare activă; de oferire a
feed-back-ului pozitiv, de exprimare a emoțiilor pozitive și negative; de abordare asertivă a
situațiilor; de empatizare.
Strategii de realizare: exerciții de comunicare, filme didactice, fișe de lucru, jocul de rol,
lucrul pe diade/grupe, realizarea de postere, metoda proiectelor, colaje, tehnici de empatie
predictivă.
2. Comunicarea asertivă - comportamentul asertiv
Asertivitatea este abilitatea de a ne comunica opiniile, convingerile, emoțiile, nevoile fără
a afecta și ataca drepturile celorlalți; este o abilitate care se poate învăța.
Comunicarea asertivă este o abilitate care se poate învăța.
Asertivitatea reprezintă o modalitate de a ne comporta astfel încât să avem mai multă
încredere în propria persoană.
Atitudinea față de propria persoană și față de ceilalți se exprimă prin atitudine asertivă.
O persoană asertivă când solicită ceva o face direct și deschis, adecvat, respectând
propriile opinii și drepturi, așteptând ca și cei din jur să facă la fel.
Sunt situații în viață, când ne este foarte difil să acționăm: când un coleg este insistent,
când ceri înapoi cuiva un lucru pe care l-ai imprumutat, când comunici emoțiile tale celor din jur,
când interacționezi la supărarea sau furia cuiva, etc.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 234
În funcție de context, ne adaptăm comportamentul la ce se întâmplă în jurul nostru, la
persoanele cu care ne întalnim și cu care interacționăm.
Dacă încrederea în noi este diminuată, atunci vom dezvolta, cu timpul, fie un
comportament pasiv, fie unul agresiv.
Indiferent dacă tendința noastră se manifestă spre pasivitate sau agresivitate,
comportamentul, respectiv comunicarea asertivă, se poate învăța.
Redăm în tabelul de mai jos, analiza comparativă privind comportamentul pasiv și agresiv
în comparație cu cel asertiv (Proiect Tineri pentru democrație, Ce înseamnă să fii cetățean activ!,
2007).
4 tipuri de comportament
Pasiv Agresiv Pasiv-agresiv Asertiv
sindromul „preșul de
la ușa” - caracterizat
printr-un sentiment
de neajutorare și
inabilitatea de a lua
controlul asupra
propriei vieți;
stima de sine scazuta
și tendința de a se
sacrifica pentru
binele celorlalți;
evita asumarea
responsabilității
pentru propriile
sentimente și acțiuni;
deseori renunța;
neagă importanța
drepturilor sale.
deseori confundat cu
asertivitatea pentru
căîși susține
drepturile, dar le
încalcă pe ale
celorlalți;
gândește în termeni
de „pierdere -
câștig”;
stima de sine
scazuta, își
protejeaza stima de
sine atacând pe alții
și sunt greșit înțeleși
ca având prea multa
încredere în ei;
își exprimă propriile
nevoi în moduri
neadecvate.
dificil de identificat
pentru ca este mai
subtil;
neaga atunci când e
confruntat;
aduna „puncte” dupa
care își exprimă
nemulțumirile în
mod agresiv;
evita orice exprimare
directa a gândurilor
și sentimentelor;
stimă de sine
scăzuta; extrem de
manipulativ.
drepturile mele și ale
celuilalt sunt egale;
exprimarea deschisă
și onestă a
sentimentelor și
opiniilor;
sScopul său este de a
răspunde adecvat
nevoilor ambelor
părți implicate;
presupune luarea
inițiativei decât a
aștepta să se
întâmple ceva;
aceasta determină un
sentiment de
încredere în sine și
abilitatea de a lua
controlul asupra
propriei vieți;
își asuma
responsabilitatea
pentru propriile
gânduri și sentimente
în loc să acuze sau să
judece pe ceilalți;
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 235
își susține drepturile
ținând cont ca și
celălalt are drepturi;
stimă de sine
crescută, mult mai
dispus să își asume
greșelile
răspunde adecvat
confruntărilor.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 236
3. Principiile și drepturile asertive
Principiile de dezvoltare a comunicării asertive (A. Băban, 2009):
1. Spune NU atunci când este încălcat un drept sau o valoare personală!
2. Motivează-ţi afirmaţia fără să te justifici – nu te scuza!
3. Exprimă-ţi opiniile personale specific şi clar –evită formulările generale!
4. Acceptă și oferă complimente!
5. Fii direct!
6. Cere feed-back pentru prevenirea greşelilor de interpretare!
7. Schimbă discuţia sau evită persoana atunci când nu poţi comunica asertiv!
8. Fă referiri la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o remarcă pozitivă!
9. Focalizează-te pe comportament şi nu pe persoană atunci când vrei să faci o
remarcă!
10. Scoate în evidenţă consecinţele negative ale comportamentului său asupra ta!
11. Precizează comportamentul dorit, oferă alternative comportamentului pe care
doreşti să-l schimbi!
Analizează costurile și beneficiile comportamentului!
Drepturile asertive pot fi formulate astfel, dreptul de:
a decide care sunt scopurile şi priorităţile personale;
a avea valori, convingeri, opinii proprii;
a nu te justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta;
a spune celorlalţi cum ai dori să se poarte cu tine;
a te exprima fără să-i răneşti pe ceilalţi;
a spune NU, NU ŞTIU, NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ!
a cere informaţii şi ajutor;
a face greşeli;
a te răzgândi;
a fi acceptat ca imperfect;
a avea uneori performanţe mai scăzute decât potenţialul tău;
a avea relaţii de prietenie cu persoane cu care te simţi confortabil;
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 237
a-ți schimba prietenii;
a-ți dezvolta viața așa cum îți dorești.
4. Aplicații
a. Plan de acţiune pentru dezvoltarea asertivităţii
Rezervă-ţi câteva minute pentru a te gândi la situaţiile în care te poţi comporta asertiv şi la
cele în care ai dificultăţi.
1. Care crezi că sunt beneficiile tale atunci când te comporţi asertiv cu diferite
persoane din viaţa ta (acasă, la şcoală, pe stradă etc.). Încearcă să notezi cât
mai multe exemple.
2. De ce anume ai nevoie pentru cazurile când îţi este dificil să te comporţi
asertiv? Încearcă să notezi cât mai multe exemple.
3. Cum crezi că te va ajuta faptul că ţi-ai dezvoltat asertivitatea?
b. Chestionar - Sunt o persoană asertivă?
Citeşte cu atenţie situaţiile prezentate mai jos şi, în funcţie de cât de confortabil de simţi
în fiecare caz, îţi acorzi următorul punctaj: 1 (pentru inconfortabil), 2 (rezonabil), 3 (foarte
confortabil).
# Întrebare 1 2 3
1 Vorbeşti tare şi pui întrebări în clasă.
2 Atunci când te întrerupe cineva, îţi exprimi dezacordul.
3 Îţi exprimi opiniile în faţa persoanelor cu autoritate.
4 Intri sau ieşi dintr-o încăpere plină cu oameni.
5 Vorbeşti în faţa unui grup.
6 Menţii contactul vizual în timpul unei conversaţii.
7 Îţi foloseşti autoritatea fără să te consideri nepoliticos sau agresiv.
8 Soliciţi din nou când nu ai primit ceva ce ai cerut.
9 Deşi cineva aşteaptă să te scuzi, nu o faci pentru că simţi că tu ai dreptate.
10 Ceri să ţi se înapoieze ceva ce ai împrumutat, fără să te scuzi.
11 Primeşti un compliment şi spui ceva prin care eşti de acord.
12 Accepţi o respingere.
13 Nu ai obţinut o aprobare de la o persoană importantă pentru tine.
14 Discuţi deschis cu o persoană care te critică.
15 Îi spui cuiva că ceea ce a făcut te deranjează.
16 Refuzi să faci ce ţi se cere atunci când nu doreşti.
17 Refuzi o cerere de întâlnire cu cineva.
18 Îţi exprimi nemulţumirea când crezi că cineva încearcă să te convingă de ceva cu care
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 238
tu nu eşti de acord.
19 Îţi exprimi supărarea când te supără ceva.
20 Contrazici pe cineva.
21 Răspunzi cu umor atunci când cineva încearcă să te pună la punct.
22 Faci glume pe seama greşelilor pe care le-ai făcut.
TOTAL
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 239
Scor:
peste 55: Eşti o persoană foarte asertivă.
46-55: Eşti o persoană aproape de a deveni asertivă. Mai ai de lucru la situaţiile
la care ai obţinut punctaj scăzut.
36-45: Asertivitatea ta este la un nivel mediu.
26-35: Ai nevoie să-ţi îmbunătăţeşti abilităţile de comunicare asertivă.
Sub 26: Lipsa de asertivitate poate fi o sursă de stres.
Concluzii
În loc de concluzii, câteva recomandări:
să exersăm ascultarea activă;
să realizăm exerciții de comunicare;
să exersăm o comunicare armonioasă în care comunicarea verbală, cea
nonverbală și cea paraverbală să fie congruente;
să exersăm acordarea feed-backului, dar și să ne obișnuim să solicităm acest
feed-back de la interlocutorii noștri;
să ne dezvoltăm capacitatea de a pune întrebări deschise și de-a rezona cu cei
cu care comunicăm;
să exersăm comunicarea asertivă (centrată pe sine, pe propriile gânduri, emoții
și nevoi);
să ne dezvoltăm încrederea în noi înșine.
Bibliografie
1. Asociația Centrul de Consultanță și Educație pentru Tineret. (2007). Proiect
Tineri pentru democrație, Ce înseamnă să fii cetățean activ! București.
2. Băban, A., Petrovei, D., Lemeni, G. (2002). Consiliere și orientare: ghidul
profesorului. București: Editura Humanitas Educațional.
3. Băban, A. (2009). Consiliere educațională. Cluj-Napoca: Editura Imprimeria
ARDEALUL.
4. Casa Corpului Didactic. (2006). Consiliere și orientare, curs acreditat.
București.
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors)
CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016
ISBN: 978-606-8624-17-4
Section: Communication, Public Relations and Journalism 240