carte de didactica specialitatii.doc

8/18/2019 Carte de didactica specialitatii.doc

1/166

DIDACTICA SPECIALITĂŢII

ÎNTRE

STRATEGII DISCURSIVE

ŞI

PERFORMANŢE

ARGUMENTATIVE

EDITURA Universităţii ,,Ştefan cel Mare” Suceava

SUCEAVA, 200


2/166

Referenţi ştiinţifici:

!r"f# univ# $r# Te"$"r Di%a,

Me%&ru c"res'"n$ent al Aca$e%iei R"%(ne,

Institutul $e Cercetări Ec"n"%ie )i S"ciale ,,*+# ane”, Ia)i

!r"f# univ# $r# Mu)ata -"c"),

Universitaţea ,,-a&e).-"l/ai” Clu.1a'"ca

!r"f# univ# $r# R"$ica 1a/Universitatea ,,Ştefan cel Mare” $in Suceava

!r"f# univ# $r# Vasile D"s'inescu

Universitatea ,,Ştefan cel Mare” $in Suceava

C"nf# univ# $r# Elena Tir"n,

Universitatea Te+nică ,,*+e"r+e Asac+i” Ia)i

C"nf# univ# $r# Car%en C"rnelia -alan,

Universitatea ,,Ştefan cel Mare” Suceava

2

Descrierea CIP a Bibli!ecii Na"i#ale a R$%#iei EŞI MARIUS COSTEL Didactica specialităţii : între strateii disc!rsi"e şi

perf#r$anţe ar!$entati"e% S!cea"a% Edit!raUni"ersităţii ,,Ştefan cel Mare din S!cea"a&& % '()(

ISBN&


3/166

MOTTO

Printr-un limbaj de specialitate actorii socio-educaţionali pot să se organizeze, să aplice şi să prezinte cunoştinţe noi relevante cu

privire la conţinutul informaţional. Limbajul de specialitate presupune

o imagine prospectivă a educaţiei, căci, n fond, educaţia reprezintă o

componentă fundamentală a umanităţii. !..." #ormarea competenţelor

trebuie să asigure ntr-un demers didactic o legătură ntre cerinţele

socio-culturale şi cele economice. $alorificarea acestei activităţi

presupune o anumită structură de funcţionare a dimensiunii educaţiei.

%in această perspectivă poate fi dezvoltat un nivel de organizare al resurselor specifice mediului instructiv-educativ.

3


4/166

4


5/166

CUPRINS

Ar!$ent didactic

*artea I + STRATE,II DISCURSI-E ./ COMU/ICAREA DIDACTIC0

'( C$)#icare *i e+al)are ,isc)rsi+-

)1) C#$!nicarea didactică şi strateiile de instr!ire)1' Li$2a3!l de specialitate în ed!caţie: a"anta3e şi

de4a"anta3e.( A!i!),i#i se$#i/ica!i+e la #i+el)l ,isc)rsi+i!-"ii

'1 ) Disc!rsi"itatea în pr#ces!l didactic'1' *aradi$e disc!rsi"e în înţeleerea de$ers!l!i didactic

*artea a II + a + *ER5ORMA/6E AR,UME/TATI-E ./-ALORI5ICAREA METODOLO,IEI DIDACTICE

0( E12lica"ii c#ce2!)al 3 !ere!ice as)2ra 2er/r$a#"ei71) Ar!$entarea didactică în a2#rdarea $et#d#l#ică a

ed!caţiei 71' C!$ se #2ţine # perf#r$anţă ar!$entati"ă8

4( C#"i#)!)l 5#+-"-$%#!)l)i e,)ca"i#al *i rl)l aces!)ia 5#b"i#erea 2er/r$a#"ei e,)ca"i#ale

91) O2iecti"ele c#$petenţele în pr#ces!l ed!caţi#nal 91' Aplicaţii $et#d#l#ice

91'1) M#dele p#si2ile de pr#ra$e şc#lare% planificări

şc#lare şi pr#iecte de lecţii

5


6/166

91'1' M#dele de s!2iecte pr#p!se pentr! e;a$en!l detit!lari4are s!plinire


7/166

AR,UME/T DIDACTIC

Această lucrare se $"re)te a fi " intr"$ucere 7n $"%eniul $i$acticii$e s'ecialitate# Cu t"ate acestea, tre&uie să 'reci8ă% 7ncă $e la 7nce'ut că

'rin această lucrare nu ne.a% 'r"'us să reali8ă% " anali8ă siste%atică a ceeace 7n literatura $e s'ecialitate este cun"scut su& nu%ele $e didactică# A%avut 7n ve$ere, 7n acest $e%ers, %ai $era&ă " anali8ă a %ecanis%el"r carefac '"si&ilă, la nivelul unui 'r"ces instructiv.e$ucativ, " c"ncreti8are a$i$acticii e9'licată 'rin inter%e$iul un"r %"$alităţi s'ecifice $e aru%entare#

De aceea, c"nsi$eră% că " astfel $e anali8ă tre&uie să se ra'"rte8e 7ntre $"uă$i%ensiuni )i anu%e, cea a strateiei $iscursive )i cea a 'erf"r%anţeiaru%entative# Este v"r&a, %ai $era&ă, $es're " epistemologie a didacticii#:n aceste c"n$iţii, cre$e% că eficienţa unui siste% e$ucaţi"nal $e'in$e $e%"$ul 7n care acesta se află situat 7ntre cele $"uă $i%ensiuni#

:n ur%a anali8ei efectuate la nivelul unei %et"$"l"ii a'arte;%et"$"l"ia $i$actică


8/166

ase%enea, " astfel $e ar+itect"nică este $eter%inată la nivelul interacţiuniivaria&ilel"r s'ecifice e$ucaţiei ;varia&ile care, $e altfel, e9'ri%ă e9istenţaunui relativis% e$ucaţi"nal< t"c%ai $e %"tivaţia cel"r i%'licaţi 7n acest$e%ers $e a fi eficienţi )i 'erf"r%anţi# :n aceste c"n$iţii, un siste% $e acesten care 7)i 'r"'une să fie 'ra%atic, $e cele %ai %ulte "ri nu reu)e)te acestlucru, iar un siste% care se ;aut"


9/166

*artea I STRATE,II DISCURSI-E ./ COMU/ICAREA DIDACTIC0

@


10/166

0


11/166

*artea I + STRATE,II DISCURSI-E ./COMU/ICAREA DIDACTIC0

'( C$)#icare *i e+al)are ,isc)rsi+-:nţeleasă ca %et"$ică a s'ecialităţii, $i$actica a'licată re're8intă un

$"%eniu e$ucaţi"nal 'rin care cercetarea a'licativă $evine eficientă 'rin

inter%e$iul act"ril"r s"ci".e$ucaţi"nali anaaţi 7n acest $e%ers# Astfel,

calitatea unei astfel $e $i$actici $e'in$e $e criteriile asu%ate la nivelul

'"liticii e$ucaţi"nale# :n acest %"$, $i$actica 'rivită ca artă a nvăţării

;didatie.arta nvăţării< reflectă 'arcurerea un"r eta'e )tiinţifice %enite să

releve " i%aine 'ertinentă asu'ra 'r"cesului $e 7nvăţă%(nt# Di$actica

7n$e'line)te " funcţie 'ractică )i " funcţie $e cercetare a 7nvăţă%(ntului, iar

7n unele lucrări $e s'ecialitate se 'reci8ea8ă că se 7%'arte 7n $i$actică

enerală ;'e$a"ie< )i $i$actică $e s'ecialitate ;%et"$icile


12/166

'ers'ectiva unei ref"r%e curriculare ;"ricare ar fi aceasta< a i$eil"r trans%ise#

Mai %ult, c(n$ se ur%ăre)te " a&"r$are f"r%al.inf"r%ală a c"nţinuturil"r

7nvăţării tre&uie să ave% 7n ve$ere )i funcţia $e cercetare a $i$acticii, 'rin

inter%e$iul căreia actele evaluative evi$enţia8ă " i%aine suestivă a acţiunii 'e$a"ice 7n sine#

!"ate nu 7nt(%'lăt"r $i$actica s'ecialităţii tri%ite la " relaţie 7ntre

%et"$ică )i 'e$a"ie# Astfel, c"nţinuturile inf"r%aţi"nale se reăsesc la

nivelul $i%ensiunii te"retice, $ar )i a celei 'ractice# ,,!rin c"%'"nenta sa

%et"$ică, $i$actica asiură " 7n$ru%are $irectă a 'racticii 'e$a"ice,

a9(n$u.se 'e trans%iterea $e c"nţinuturi inf"r%aţi"nale '"trivit unui 'lan $e

7nvăţă%(nt )i 7n ca$rul unui siste% $e 7nvăţă%(nt”# !rin ur%are, "ricare ar fi

c"%'"nenta sa %et"$ică, $i$actica tre&uie să res'ecte anu%ite cerinţe care

tri%it, 'e $e " 'arte, la i$eea $e ,,$i$actică enerală” ;'rivită ca +i$

te"retic


13/166

'arte, 7ntre elev, 'r"fes"r )i ceilalţi act"ri s"ci".e$ucaţi"nali i%'licaţi 7n

'r"cesul instructiv.e$ucativ# B 'r"&le%ă %a"ră 7n acest c"nte9t '"rne)te $e

la i$entificarea 're%isel"r care '"t enera " activitate e$ucaţi"nală $e

calitate#un$a%entarea unei strateii $iscursive3 la nivel e$ucaţi"nal

'resu'une " anali8ă e'iste%ică a 'r"cesului $e 7nvăţă%(nt# :n acest %"$,

anali8a e$ucaţi"nală se c"ncentrea8ă 'e c"relaţia "&iective . c"nţinut

%et"$"l"ic . evaluare# Astfel, 're8enţa %et"$icil"r $e s'ecialitate asiură

're%ise necesare 7n 'r"cesul $e evaluare eficientă a c"nţinutului e$ucaţi"nal#

De aici re8ultă, $e altfel, )i cele $"uă funcţii ale $i$acticii enerale ,,"

funcţie n"r%ativă, care sta&ile)te $i%ensiunea funcţi"nală.structurală.

"'eraţi"nală a activităţii $e 're$are.7nvăţare.evaluare " funcţie 'rescri'tivă

care sta&ile)te c"n$iţiile ierar+ice ale activităţii $e 're$are.7nvăţare.evaluare

;"&iectivele.c"nţinutul.%et"$ele.evaluarea< )i '"si&ilităţile te+n"l"ice $e

'r"iectare )i $e reali8are a acest"ra 7n sens tra$iţi"nal.%"$ern.'"st%"$ern

;curricular


14/166

'lanul c"nţinutului ;ce se c"%unică# !rin

5 0bidem, '# 423#6 l"rin ru%"s, %idactica. #undamente şi dezvoltări cognitiviste, E$itura !"lir"n, Ia)i,

200?, '# 60#> 0bidem, '# 62#

4


15/166

ur%are, c"%unicarea 7n strateia $i$actică 'resu'une e9ercitarea un"r

activităţi s'ecifice 'rin care are l"c un transfer $e inf"r%aţii#

Această 'ers'ectivă tri%ite, $in 'unct $e ve$ere "'eraţi"nal, 7nsă la "

reevaluare c"nce'tuală a c"%unicării 7n c"nte9tul strateiei $i$actice# Ave%7n ve$ere, 7n acest sens, " ra'"rtare a e9'erienţiei $i$actice la " fil"s"fie

raţi"nală a e$ucaţiei, 'rin inter%e$iul căreia se '"t c"ncreti8a, $e altfel,

"&iectivele F c"%'etenţele asu%ate# Mai %ult, c"e9istenţa 'er%anentă a

act"ril"r s"ci".e$ucaţi"nali cu fa'tul )tiinţific enerea8ă un profil

epistemologic?, 'rin inter%e$iul căruia este relevată $u&la 'articulari8are a

s'iritului )tiinţific# Este v"r&a $es're " 7nţeleere a c"%unicării $i$actice

'rin sta&ilirea un"r leături 7ntre niveluri $e realitate $iferite# :n f"n$, această

'ara$i%ă a realităţii e$ucaţi"nale 'resu'une " 7nţeleere c"nce'tual .

te"retică 7n ter%enii unui li%&a )tiinţific &ine c"nturat# Cu t"ate acestea, 7n

ca$rul acestui $e%ers, c"nsi$eră% că tre&uie avut 7n ve$ere c"nce'tul $e

,,"&stac"l e'iste%"l"ic”@, care se reăse)te la nivelul cun"a)terii ce nu a

cun"scut anali8a critică# !rin ur%are, " anali8ă e'iste%"l"ică a $i$acticii

'resu'une " 7nţeleere a f"r%el"r aru%entative utili8ate 7n ,,l"ica”

'r"cesului $e c"%unicare, c"r"&"rată, 7n acela)i ti%', cu " c"n)tienti8are a

eventualel"r $ificultăţi ce '"t a'ărea 7n ca$rul unui nivel $e realitate#

:nţeleasă ca " trans%itere $e %esae, c"%unicarea ca anali8ă te"retic.

)tiinţifică tri%ite la %"$elul %ate%atic0 ;care este un %"$el liniar.? Această i$ee a profilului epistemologic este 7nt(lnită la *ast"n -ac+elar$ atunci c(n$

anali8ea8ă $in 'unct $e ve$ere raţi"nal cun"a)terea )tiinţifică# :n acest c"nte9t, *ast"n

-ac+elar$ afir%ă că un ,,'r"fil e'iste%"l"ic tre&uie să fie t"t$eauna relativ la un c"nce't

s'ecificat, că nu este vala&il $ec(t 'entru un s'irit 'articular al culturii sale”, 7n *ast"n

-ac+elar$, %ialectica spiritului ştiinţific modern, V"lu%ul , E$itura Ştiinţifică )i

Encicl"'e$ică, -ucure)ti, @?6, '#302#@ E9'erienţa 'ri%ă re're8intă un astfel $e "&stac"l )i este c"nstituită ,,$intr.un a%estec $e

ele%ente "&iective )i su&iective”, 7n D"rina Sălăvăstru, %idactica Psi1ologiei2 perspective

teoretice şi metodologice, E$itura !"lir"%, Ia)i, @@@, '# 2#0 B 7ncercare $e 7%&unătăţire a acestei te"rii a f"st reali8ată $e *e"re *er&ner care 'er%ite

a&"r$area 'r"&le%el"r $e 'erce'ţie )i 7nţeles# Astfel, %"$elul lui *er&ner ;@56< $escrie

'r"cesul c"%unicării $intr." $u&lă 'ers'ectivă )i anu%e, cea 'erce'tivă, res'ectiv cea a

%il"acel"r )i c"ntr"lului#

5


16/166

%ate%atic< 'r"'us $e cercetăt"rii Clau$e ElG""$ S+ann"n )i Harren Heaver#

Ace)tia au i$entificat trei astfel $e niveluri ;care sunt inter$e'en$ente< cu

'rivire la 'r"&le%ele a'ărute 7n stu$iul c"%unicării 'r"&le%e te+nice

;nivelul A


17/166

c"%unicarea ca " trans%itere $e %esae, %"$elul triun+iular al lui

1eGc"%& ;@53< care %ai este cun"scut $re't 'ri%ul %"$el ce a cu'rins

r"lul c"%unicării 7n s"cietate, %"$elul lui Hestle/ )i Mac=ean ;@5>< care a

'us accent 'e funcţia e$it"rial.c"%unicaţi"nală, %"$elul structural al luiJaK"&s"n ;@60< care se a9ea8ă 'e cei )ase fact"ri c"nstitutivi ai c"%unicării

;care evi$enţia8ă 7n f"n$ funcţiile c"%unicării funcţia e9'resivă, funcţia

c"nativă, funcţia referenţială, funcţia '"etică, funcţia fatică, funcţia

%etalinvistică< sau %"$elul antr"'"l"ic al lui rancis JacLues ;'rin care

structura c"%unicaţi"nală este e9tinsă '(nă la as'ecte $e natură

e'iste%"l"ică


18/166

T"ate aceste as'ecte e9'ri%ă fa'tul că 7n 'r"cesul aru%entativ un r"l

i%'"rtant 7l are $iscursul 'ra%atic, 'rin inter%e$iul căruia n"r%ativul

tre&uie să se c"ncreti8e8e# Altfel s'us, 7n trans%iterea unei inf"r%aţii,

e%iţăt"rul se ,,f"l"se)te” $e " strateie 'entru a 'utea fi 7nţeles# Dease%enea, rece't"rul ,,utili8ea8ă” un stil ;'e care )i l.a $e'rins 7n ti%'


19/166

$e $esfă)urare a lecţiei ;ţin(n$u.se c"nt $e "&iectiveleFc"%'etenţele

ur%ărite


20/166

te"retic $ar )i 'ractic la nivel inf"r%aţi"nal# :n acest sens, c"%unicarea ,,ca

)tiinţă '"ate să ai&ă astă8i " n"uă $eter%inare $in 'ers'ectiva stu$ierii

$"%eniil"r inter., 'luri. )i trans$isci'linare”?# Este v"r&a 7n această situaţie

$es're rec"nsi$erarea un"r stu$ii, te"rii $in 'ers'ectiva c"%unicării 'rinra'"rtare la alte $"%enii )tiinţifice# !rin ur%are, $iferenţierile c"nce'tuale

ilustrea8ă relaţii c"%'le9e 7ntre $iferite s'aţii $isci'linare ;5i1 I


21/166


22/166


23/166

. si%&"li8area enunţului ec+ivalent 6 → p ,

un$e p . ,,rata $"&(n8ii nu cre)te”

6 . ,,'reţul nu sca$e”#

;c< . f"r%ularea n"ului enunţ ,,Dacă )i nu%ai $acă, $acă rata $"&(n8ii

cre)te, atunci, 'reţul sca$e, atunci, $acă 'reţul nu sca$e, atunci rata $"&(n8ii

nu cre)te#”

. si%&"li8area n"ului enunţ ; p→6


24/166

)tiinţifică, fără 7nsă să se ţină c"nt $e intensiunea )i $e e9tensiunea ter%enil"r

s'ecifici unei a&"r$ări $e acest en# :n acest sens, susţine% i$eea necesităţii

unei e'iste%"l"ii $i$actice 7n %ăsura 7n care c"%'le%entaritatea $intre

sinte8ă )i %et"$a utili8ată $evine eficientă 7ntr.un $e%ers s'ecific alcercetării )tiinţifice22#

Metodologia transdisciplinară n ştiinţele socio-umane !sociale"

B 'ers'ectivă trans$isci'linară este '"si&ilă 7n c"n$iţiile 7n care

c"nţinutul nu %ai $eţine un l"c 'ri"ritar 7n 'r"cesul 7nvăţării, ci $e%ersul 'e

care act"rul s"ci".e$ucaţi"nal ;cel care 7)i 'r"'une să 7nveţe< 7l iniţia8ă# De

altfel, tre&uie 'reci8at că ter%enul $e ,,trans$isci'linaritate” este utili8at $e

Jean !iaet 7n @>0 7n ,,= N'istN%"l"ie $es relati"ns inter$isci'linaires” ;7n

L5 interdisciplinarit8 ( Probl9me d5 enseignement et de rec1erc1e dans les

universit8s, BCDE, !aris, @>2 Q 7n ca$rul unui c"l"cviu care s.a $esfă)urat

la 1isa n"ie%&rie @@4 7n ca$rul !ri%ului C"nres M"n$ial

22 Această situaţie este sur'rinsă 7n %"$ clar $e către !ierre Auer atunci c(n$ afir%ă

ur%ăt"arele ,,:n %"%entul c(n$ "a%enii $e )tiinţă vă$ a'ăr(n$ leături n"i 7ntre $isci'linele

l"r, c(n$ aceste relaţii se "rani8ea8ă 7ntre ele '(nă la f"r%area linia%entel"r unei reţele $e

ansa%&lu care va cu'rin$e, '"ate, 7ntr." &ună 8i t"ate f"r%ele $e cun"a)tere )tiinţifică a

lu%ii, universului, vieţii, a (n$irii 7nse)i, ar fi f"arte rereta&il să nu se $esfă)"are "

activitate 'aralelă 'e un 'lan la fel $e universal 'entru ca )tiinţa u%ană să fie, la r(n$ul ei, atutur"r "a%enil"r”, 7n !ierre Auer, ,,As'ectele sintetice ale "rani8ării cercetării )tiinţifice”,

7n Ştiinţă şi sinteză ;!refaţă $e Stelian !"'escu


25/166

al Trans$isci'linarităţii ;C"nvent" $a Arr&i$a, !"rtualia


26/166

Statutul e'iste%"l"ic al $i$acticii 7n enere evi$enţia8ă "

fun$a%entare )tiinţifică# Astfel, $iversificarea activităţil"r $i$actice relevă un

7ntre 'r"ces $e %eta%"rf"8are a 'ara$i%ei e$ucaţi"nale# Acest fa't este

evi$ent 7n literatura $e s'ecialitate 7n %"%entul 7n care se anali8ea8ă relaţia

$intre 'e$a"ie )i )tiinţele care au utili8at cercetarea a'licată 7n $"%eniul

e$ucaţiei# un$a%entarea e'iste%"l"ică a $i$acticii tre&uie să val"rifice un

$e%ers 7n care res'"nsa&ilitatea s'ecifică unui anu%it $"%eniu e$ucaţi"nal

să fie c"%'le%entară 'r"cesului $e e9'licitare a n"r%el"r care ,,uvernea8ă”

această 'ara$i%ă#

B $i$actică eficientă relevă un 7ntre $e%ers 7n care flu9ul7nvăţării $e'in$e )i $e %aniera 7n care se 'erce'e inf"r%aţia# Ave% 7n ve$ere

$e8v"ltarea s"cial.afectivă a 'ers"anel"r i%'licate 7n activitatea $e 7nvăţare

7n enere# :n acest %"$, un fact"r i%'"rtant 7n 'r"cesul instructiv 7l '"ate

c"nstitui s'ecificitatea $i$acticii $e s'ecialitate# Cu alte cuvinte, se%nificaţia

%et"$ic".)tiinţifică a activităţil"r $e natură instructivă reflectă un 'r"ces

iniţial care, 7n ti%', se ;aut"


27/166

evaluarea e9'erienţei la nivel "nt"l"ic enerea8ă " c"nturare a ca$rului

linvistic %enită să sur'rin$ă c"%'le9itatea c"%'"nentei 'ractice 7n ca$rul

unui siste% e$ucaţi"nal# De aceea, atunci c(n$ se ur%ăre)te " anali8ă

recursivă a cercetăril"r $in )tiinţele s"ci".u%ane ;s"ciale< i$eea $e 'r"reseste 'usă su& se%nul unei antin"%ii# ,,Este $ificil să reali8ă% " 'an"ra%ă a

cercetăril"r $in acest $"%eniu# Ceea ce vre% să su&linie%, %ai 7nt(i, este

fa'tul că )i 7n ca$rul )tiinţel"r s"ci".u%ane 'r"resul care se reali8ea8ă

tre'tat, este re8ultatul unei su'ra'uneri $e straturi succesive, care v"r

c"ntri&ui la c"nstituirea unui 'atri%"niu cultural# M#D"an )i R# !a+re 'un

su& ev"luţia )tiinţel"r s"ciale ale c"nte%'"raneităţii su& se%nul acestei

antin"%ii s'eciali8are ;fra%entare< Q +i&ri$are ;@@3# :n acest sens,

s'une M# Stanciu, este vi8i&il fa'tul că re8ultatele care se "&ţin 7n ur%a un"r

astfel $e anali8e tre&uie să fie 're8entate su& f"r%a unui li%&a accesi&il 7ntr.

un ca$ru c"nce'tual )i %et"$"l"ic s'ecific $"%eniului 7n cau8ă# Ca ur%are,

r"lul )tiinţel"r s"ci".u%ane este t"c%ai acela $e a arata se%nificaţia

'ers"nalităţii u%ane, cu alte cuvinte, ,,$e a.i suera acestuia un anu%it sens

al $ru%ului, $e a.l %"tiva )i $e a.l 7nvăţa să trăiască ca in$ivi$ )i cetăţean

7ntr.un "ri8"nt val"ric, $e a se 7%'lini ca 'ers"nalitate su& s'ecia lui 1omo

universalis”2?#

E9'erienţa te%'"rală a c"%unicării tri%ite la " reevaluare a li%&aului

$intr." 'ers'ectivă ce ţine %ai $era&ă $e un as'ect 'ra%atic# Se i%'une7nsă 7n acest c"nte9t " 7ntre&are# :ntr.un c"nte9t e$ucaţi"nal se c"%unică

$istinct, 'rin nivelul i%ainil"r sau 'rin nivelul li%&aului 'r"'riu.8is Se

"&servă că această 7ntre&are 'resu'une " $istincţie 7ntre i%aine )i li%&a#

Acest fa't e9'ri%ă " anu%ită $eli%itare 7n sfera $e a'lica&ilitate a

c"%unicării# De 'il$ă, un 'r"ces $e 7nvăţare se '"ate c"ncreti8a nu%ai 7n

%ăsura 7n care act"rul i%'licat 7n acest $e%ers 7nvaţă nu%ai 'rin i%aini

;res'ectiv si%&"luri Mi+ai Stanciu,


28/166

acest 'r"ces se $efinitivea8ă nu%ai 7n %ăsura 7n care li%&aul se trans'une 7n

ca$rul c"%unicării

Cu t"ate acestea, nu cre$e% că se '"ate susţine " astfel $e $istincţie

netă 7ntre li%&a )i i%aine ;a)a cu% se arată 7n unele lucrări $e s'ecialitate


29/166

unui ansa%&lu $e te"rii care '"t fi 'use 7n 'ractică 7n ca$rul unui siste%

s"cial#

!rintr.un li%&a $e s'ecialitate act"rii s"ci".e$ucaţi"nali '"t să se

"rani8e8e, să a'lice )i să 're8inte cun")tinţe n"i relevante cu 'rivire lac"nţinutul inf"r%aţi"nal# =i%&aul $e s'ecialitate 'resu'une " i%aine

'r"s'ectivă a e$ucaţiei, căci 7n f"n$, e$ucaţia re're8intă " c"%'"nentă

fun$a%entală a u%anităţii# :n 'r"cesul $e c"ncreti8are a f"r%el"r s'ecifice

li%&aului " i%'"rtanţă $e"se&ită 7l are %e$iul s"cial# De altfel, c"n$iţia

s"cială re're8intă un fact"r $eter%inant 7n 'r"cesul $e %anifestare a

c"n)tiinţei )i i%'licit, a li%&aului 7n enere# Cu t"ate acestea, univ"citatea

nu este caracteristică relaţiei s"cietate.e$ucaţie, 7n sensul că, $e)i e$ucaţia

7ncearcă să răs'un$ă anu%it"r nev"i s"ciale ;)i une"ri c+iar reu)e)te


30/166

Mai %ult, $i%ensiunea "'eraţi"nală 'resu'une " val"rificare a resursel"r

e$ucaţi"nale i%'licate 7n t"t acest $e%ers instructiv.e$ucativ#

:n acest c"nte9t se i%'un 7nsă anu%ite 'reci8ări cu 'rivire la f"r%a

li%&aului utili8at la nivelul unei activităţi $i$actice# Este v"r&a $es'reli%&aul 'e$a"ic al cărui c"nce't tri%ite la $efinirea situaţiil"r enerale,

inter%e$iare )i "'eraţi"nale )i care se c"ncreti8ea8ă 7ntr.un $"%eniu al

c"%unicării ;" c"%unicare care, $e altfel, tri%ite la relaţia e%iţăt"rFsu&iect Q

rece't"rF"&iect


31/166

s'ecialitate utili8at 7n %"$ e9cesiv interesul $in 'artea un"r 'ers"ane

i%'licate 7ntr.un $e%ers instructiv.e$ucativ este '"si&il să sca$ă# Este v"r&a,

7n această situaţie, $es're un 'ara$"9 e$ucaţi"nal, 7n sensul că %et"$"l"ia

s'ecifică $"%eniului e$ucaţi"nal $evine interesantă 7n %ăsura 7n carevarietatea $e te"rii )i c"nce'te 7)i $"ve$e)te eficacitatea la nivel 'ractic, iar

utili8area a'aratului c"nce'tual te"retic 'resu'une une"ri " i%aine insi'i$ă

a realităţii# Mai %ult, nu 7nt"t$eauna un li%&a $e s'ecialitate '"ate să

enere8e atitu$ini '"8itive $in 'artea cel"r $"rnici să 7nveţe ceva# De aceea,

este in$icat ca 7n %"%entul 7n care se utili8ea8ă un li%&a $e s'ecialitate să

se ţină sea%a )i $e c"nte9tul 7n care acest lucru se c"ncreti8ea8ă ;ti'uri $e

rece't"ri, $i%ensiunea inf"r%aţi"nală, unitatea $e 7nvăţare, ti%', s'aţiu,

%"$alitate $e trans%itere a inf"r%aţiei, a'licaţii etc#


32/166

astfel $e criterii 'er%ite " 'r"iectare a tutur"r asu%'ţiil"r referit"are la

atitu$inea $i$actică ;c+iar 'e$a"ică< asu'ra nivelului unei $iscursivităţi#

I%'"rtanţa acestui fa't este evi$entă la nivelul c"%'etenţel"r ;"&iectivel"r<

s'ecifice $e%ersului e$ucaţi"nal# !rin ur%are, finalitatea activităţii $ef"r%are.$e8v"ltare c"ncentrea8ă " a&"r$are l"&ală 7n 'lanul c"nţinutului )i

al %et"$"l"iei $e inter'retare 'e$a"ică#

Desiur, nu tre&uie neliate strateiile 'e$a"ice %enite să susţină

un anu%it siste% $e referinţă# :n aceste c"n$iţii, este nev"ie $e un etal"n

s"ci".cultural care să %enţină " anu%ită "rientare a 'r"cesului $e 7nvăţă%(nt

la un nivel 'erf"r%ant# :n această structură c"%'etiţi"nală se 7nca$rea8ă )i

atitu$inea act"ril"r e$ucaţi"nali care se face resi%ţită 7n %"$ s'ecial la

nivelul $iscursivităţii# Trăsăturile unei astfel $e atitu$ini reflectă anu%ite

$i%ensiuni s"ciale ce 'er%it " anu%ită sta&ilitate $ar )i " 'erfecţi"nare

c"ntinuă a activităţii e$ucaţi"nale# Cu alte cuvinte, " atitu$ine la nivelul

$iscursivităţii este $efinit"rie 7n ceea ce 'rive)te c"%'"rta%entul asu%at la

un anu%it nivel $e "rani8are# T"t"$ată, " astfel $e atitu$ine %ai 'er%ite )i "

%"$alitate $e ;aut"


33/166


34/166

$e $iscurs 'r"&le%a a$usă 7n $iscuţie este cea a val"rii $e a$evăr, 7n cel $e.al

$"ilea ti' $e $iscurs, anali8a se c"ncentrea8ă asu'ra 'retenţiei $e usteţe a

aserţiunil"r cu 'rivire la "r$ine )i val"ri35# Astfel, este vi8i&ilă " $eli%itare la

nivel a'licativ, 7n sensul că fiecare ti' $e $iscurs se caracteri8ea8ă 'rintr.",,"r$ine” 'r"'rie care, $e altfel, 7i "feră f"rţa 'ersuasivă ;iar ac"l" un$e se

ur%ăre)te, c+iar )i cea %ani'ulat"rie


35/166

acce'tate $e s"cietate, tre&uie avute 7n ve$ere )i an"%iile s"ci".e$ucaţi"nale

'e care le enerea8ă acest siste%# A'ariţia un"r an"%ii s"ci".e$ucaţi"nale 7n

ca$rul unui siste% ,,$esc+is” nu tre&uie 'erce'ută ca " stare 'ur neativă, ci

%ai $era&ă, ca 'unct $e 'lecare 7n c"rectarea eventualel"r neaunsuri# :nacest %"$, a&senţa un"r stan$ar$e 'recise, a unui +i$ val"ric real;ist< '"ate

fi c"%'ensată t"c%ai $e această activitate &ine.intenţi"nată $e creativitate

e$ucaţi"nală la nivelul unei $i$actici a s'ecialităţii#

Actul $iscursiv 'resu'une res'ectarea unei structuri linvistice

'rin inter%e$iul căreia %"$elul raţi"nalităţii e$ucaţi"nale $"&(n$e)te sens#

A%&ianţa $iscursivă susţinută 'e " astfel $e relevanţă 'e$a"ică tre&uie să

asiure activităţii e$ucaţi"nale "'i%i8are )i 'erf"r%anţă# !rin ra'"rtare la

s'ecificul unui astfel $e $e%ers, " ase%enea i%aine $evine eficientă t"c%ai

$at"rită criteriil"r 'r"%"vate $e către act"rii e$ucaţi"nali# B c"%unicare

&a8ată 'e $"rinţa $e 'erfecţi"nare val"rifică 7n f"n$ %ecanis%ele f"r%el"r $e

li%&a# Aceste %ecanis%e nu fac ni%ic altceva $ec(t să rele8e $iscursul

'r"%"vat 7n ca$rul unui nivel $e "rani8are# De ase%enea, structurile

c"res'un8ăt"are acest"r %ecanis%e tre&uie să reflecte " i%'licare siste%atică

a 'r"fes"ril"r anaaţi 7n siste%ul e$ucaţi"nal# A)a$ar, calitatea $iscursivă

ţine %ai $era&ă $e "rientarea f"r%ativă a activităţii $e instruire, $ar )i $e

%"$alitatea 7n care se face accesul la e$ucaţie#

A$a'tarea unui siste% e$ucaţi"nal la c"n$iţiile c"nte9tuale tre&uiesă $evină 'ri"ritară 7n c"n$iţiile 7n care i%'licarea 7n actul 'e$a"ic

necesită $iferenţiere calitativă# Această f"r%ă $e 're8entare a unui $iscurs nu

'"ate $ec(t să sur'rin$ă anu%ite "'eraţii $e fi9are )i $e siste%ati8are $in

'artea 'r"fes"rului# El este cel care $eci$e cu 'rivire la %aniera $e a&"r$are a

'r"'riului $iscurs 7ntr." activitate $e 're$areFinf"r%are# T"t $e %aniera sa

$iscursivă $e'in$e c"ns"li$area cun")tinţel"r reali8a&ilă 'rintr.un 'r"ces

c"ntinuu $e sti%ulare a activităţii in$e'en$ente a elevului# :n acest fel,

$"&(n$irea at(t a un"r $e'rin$eri intelectuale, c(t )i a un"r strateii $i$actice%enite să "fere ran$a%ent )i eficacitate actului instructiv.e$ucativ, 'er%ite

c"ncreti8area unui %"$el 'e$a"ic 'ra%atic 'e &a8a căruia se '"ate reali8a

"'eraţi"nali8area "&iectivel"rFc"%'etenţel"r asu%ate# !rin ur%are, "

35


36/166

strateie $i$actică se &ucură $e c"n"sci&ilitate inf"r%aţi"nală 7n %ăsura 7n

care "'eraţi"nali8area "&iectivel"rFc"%'etenţel"r vi8ea8ă, 'e $e " 'arte, 7n

%"$ e9'licit %ateria ;c"nţinutul< ce tre&uie asi%ilată )i, 'e $e altă 'arte, 7n

%"$ i%'licit, " sti%ulare a 'r"cesului $e f"r%are.$e8v"ltare a 'ers"nalităţiielevului# A)a$ar, această 'ers'ectivă evi$enţia8ă la nivelul 'erf"r%anţei

$iscursive " funcţi"nalitate c"%'le9ă care se '"ate ra'"rta la anu%ite

stan$ar$e $e evaluare#

Un alt as'ect s'ecific $iscursivităţii $i$actice tri%ite la i$eea $e

"'ti%i8are 7n ceea ce 'rive)te a&"r$area curriculară a 'r"cesului $e

7nvăţă%(nt# Se i%'un 7n această 'rivinţă unele 'reci8ări# :n 'ri%ul r(n$,

atunci c(n$ nivelul $iscursiv este unul 'retenţi"s ;,,e9aerat $e

eleantFelevat”< tre&uie să se c"n)tienti8e8e fa'tul că un re8ultat 'erf"r%ant

i%e$iat este %ai reu $e "&ţinut# Această i$ee se ustifică 'rin fa'tul că

%"$elele $i$acticeF'e$a"ice evi$enţia8ă un anu%it $eter%inis% 7n ceea ce

'rive)te a'licarea l"r# Sunt necesare astfel anu%ite 're%ise e$ucaţi"nale $in

care să re8ulte cu necesitate " c"nclu8ie ce e9'ri%ă 7nsu)i caracterul vali$ al

'r"cesului $iscursiv# Astfel, se 'un &a8ele unui $iscurs $i$actic, 7nţeles ca

su&en al $iscursului n"r%ativ )i care este frecvent 7nt(lnit 7n situaţia

)c"lară36# :n al $"ilea r(n$, "rientarea acţiunii $i$actice este rec"%an$at să se

$esfă)"are s're as'ecte $e natură 'ractică, astfel 7nc(t act"rul e$ucaţi"nal

anaat 7n 'r"cesul instructiv să '"ată &eneficia "ric(n$ $e re8ultatele 'r"'riei sale %unci# Este v"r&a 7n acest ca8 $es're caracterul retr"activ al

activităţii $i$actice $esfă)urate 'e " anu%ită 'eri"a$ă $e ti%'# Altfel s'us,

criteriul $e eficienţă tre&uie să ai&ă 7n ve$ere )i un astfel $e recurs 'e l(nă

'erf"r%anţele "&ţinute la un ti%' 're8ent sau a'r"'iat $e acesta# Din

e$ucaţie tre&uie să se ia ce e %ai &un, iar caracterul retr"activ al acesteia

t"c%ai $in acest fa't re8ultă# Av(n$ 7n ve$ere aceste trăsături se '"ate

c"nstata cu u)urinţă ca $iscursivitatea 7n 'r"cesul activităţii $i$actice nu

re're8intă la nivelul unui siste% e$ucaţi"nal $ec(t " 'r"&le%ă $e 'rinci'iu )i

36 Vasile D"s'inescu, emiotică şi discurs didactic, E$itura Di$actică )i !e$a"ică,-ucure)ti, @@?, '# 22#

36


37/166

aceasta nu%ai 7n c"n$iţiile 7n care se ra'"rtea8ă la " %"tivaţie 'e $e'lin

ustificată 7n ceea ce 'rive)te 'erf"r%anţa aru%entativă#

C"nclu8i"n(n$, 'ute% a$%ite necesitatea unui $iscurs calitativ la

nivelul strateiil"r $i$actice 7n %ăsura 7n care )i c"nte9tul 'resu'une a)aceva# Se '"ate "&serva " u)"ară $e'artaare $e ceea ce este cun"scut su&

nu%ele $e teoria moderată a educaţiei# Acest lucru se '"ate susţine )i 'e

i$eea că un $iscurs aru%entativ calitativ a'arţine %ai $era&ă cel"r născuţi

să 'r"fese8e 7n %eseria $e $ascăl# Şi, cu at(t %ai %ult, cre$e% că a fi

'r"fes"r, 'resu'une )i a avea " anu%ită v"caţie# Este v"r&a c+iar $es're acea

v"caţie a%intită $e către C"nstantin Ră$ulescu M"tru atunci c(n$ anali8ea8ă

ra'"rtul 'ers"nalitateFv"caţie# De altfel, nu intenţi"nă% aici să susţine% "

i$ee e9aerată cu 'rivire la ti'ul $e $iscurs ;v"caţi"nal< al unui 'r"fes"r, $ar

nici nu 'ute% să neliă% ele%entele care '"t enera calităţi s'ecifice actului

$iscursiv 7n enere# Mai %ult, structura unitară a unui $iscurs $e acest en

%arc+ea8ă t"c%ai c"erenţa $i$actică a'lica&ilă la nivelul unei activităţi

e$ucaţi"nale# act"rii care $eter%ină 7n f"n$ re8ultatele 7nvăţării $e'in$ 7n

%are %ăsură $e %"$ul 7n care activitatea $i$acticăFe$ucativă 'er%ite

t"leranţa $iferenţiată asu%ată $e act"rii e$ucaţi"nali#

Discursivitatea la nivelul 'ara$i%el"r e$ucaţi"nale $e'in$e 7n

%are %ăsură $e calitatea )i 7nţeleerea %esaului trans%is# Acest fa't,

'resu'une " anu%ită $esc+i$ere s're n"utate )i s're $"rinţa $e a "&ţine 'erf"r%anţă# De8v"ltarea 'ers"nală 'resu'une " 'artici'are activă a act"ril"r

e$ucaţi"nali 7n 'r"cesul $i$actic, astfel 7nc(t 'ractica 'r"'riu.8isă '"ate

$eter%ina 'erf"r%anţă# Br, 'erf"r%anţa se c"nfir%ă 'rintr." 'reătire iniţială

)i 'rintr." c"ntinuitate 7n $"%eniul ;aut"


38/166

calităţile fun$a%entale ale %et"$el"r $i$actice 'resu'un " %anieră $e

a&"r$are care se c"ncreti8ea8ă at(t 'e $i%ensiuni te"retice, $ar )i 'e

$i%ensiuni 'ractice# !rin ur%are, " 'ers'ectivă $i$acticăF'e$a"ică tri%ite

)i la " interare a %et"$el"r la nivelul strateiil"r f"l"site 7n funcţie $e$iscursivitatea act"rului e$ucaţi"nal# Aru%entarea $i$actică 7n a&"r$area

%et"$"l"ică a e$ucaţiei 'er%ite " strucutrare a $"%eniil"r s"ci".u%ane

;s"ciale


39/166

c"%unicării tre&uie să fie '"8itivă# :nvăţarea tre&uie făcută 'e &ucăţi ;unităţi

&ine siste%ati8ate


40/166

Lecţia de comunicare !de nsuşire de noi cunoştinţe" Q "feră "

i%aine $e ansa%&lu asu'ra unităţii $e 7nvăţare acest ti' $e lecţie este

rec"%an$at să se reali8e8e la 7nce'ut $e ca'it"l# De ase%enea, lecţia $e

c"%unicare ;$e 7nsu)ire $e n"i cun")tinţe< 'resu'une eli%inarea eta'el"r anteri"are, trec(n$u.se, $u'ă 'arcurerea %"%entului "rani8at"ric, $irect la

%"%entul anunţării n"ului titlu, $ar )i anunţarea c"%'etenţel"r ;referenţiale F

s'ecifice


41/166

ur%ăt"arele variante lecţii $e sinte8ă, lecţii $e verificare 'rin inter%e$iul

%il"acel"r s'ecifice ;fi)e, referate, calculat"r, etc#


42/166

Re$ă% 7n c"ntinuare " ru&ricaţie a unui 'r"iect $e lecţie

42

!RBIECT DIDACTIC

Unitatea )c"lară Ca$rul $i$actic Data Clasa Disci'lina Te%a

Ti'ul $e activitate

C"%'etenţe s'ecifice C"%'etenţe $erivate Met"$e )i 'r"ce$ee Material $i$actic Durata Desfă)urarea activităţii

Eveni%entul$i$actic

C"nţinutul)tiinţific

Strateia$i$actică

Evaluare

#Intr"$ucere 7n activitate;"rani8area activităţii,

sensi&ili8are 'entru te%ă,anunţarea "&iectivel"r<2#Ev"carea ;actuali8area $ecun")tinţe, $e'rin$eri,atitu$ini, i$entificareac"nce'tel"r c+eie necesare 7nactivitate<3#Reali8area sensului;'re8entarea c"nţinutului,$iriarea 7nvăţării<4#Reflecţia ;asiurarearetenţiei )i transferului, fee$.

&acK, evaluarea 'erf"r%anţei<5#E9tensia )i te%a acasă6#:nc+eierea activităţii


43/166

T"t"$ată, 'r"iectarea $i$actică a unei lecţii tre&uie să se reali8e8e la

un nivel l"&al )i la un nivel e)al"nat# Altfel s'us, " lecţie 'r"iectată 'e "unitate $e 7nvăţare asiură )i " siste%ati8are eficientă a c"nţinutului

inf"r%aţi"nal# Matricea s'ecifică unui astfel $e $e%ers 'resu'une c"relarea

un"r entităţi 'e$a"ice ce au un caracter 'ra%atic#

Re$ă% 7n c"ntinuare " ru&ricaţie a unei unităţi $e 7nvăţare

43

Unitatea )c"lară Aria curriculară

Disci'lina !r"fes"r Clasa

!RBIECTU= U1EI U1ITWI DE :1VWARE

U1ITATEA DE :1VWARE 1UMR DE BRE A=BCATE

Detalieri $ec"nţinut

C"%'etenţes'ecifice

Activităţi$e

7nvăţare

Resurse Evaluare


44/166

*artea a II ? a *ER5ORMA/6E AR,UME/TATI-E

./ -ALORI5ICAREA METODOLO,IEI DIDACTICE

44


45/166

45


46/166

*artea a II + a *ER5ORMA/6E AR,UME/TATI-E ./

-ALORI5ICAREA METODOLO,IEI DIDACTICE

0( E12lica"ii c#ce2!)al 3 !ere!ice as)2ra 2er/r$a#"ei

71) Ar!$entarea didactică în a2#rdarea $et#d#l#ică aed!caţiei

Interarea un"r %et"$e la nivelul e$ucaţiei 'resu'une " anali8ă

siste%atică a siste%ului instructiv# Acest fa't "feră inter'retări %enite să

releve " a%ă lară $e a&"r$ări %et"$"l"ice# Altfel s'us, " inter'retare

'e$a"ică evi$enţia8ă " anu%ită '"n$ere a un"r varia&ile $e instruire &a8ate

'e "&iectiveFc"%'etenţe s'ecifice $"%eniului inf"r%aţi"nal# :n acest sens,

'ara%etrii 'e$a"ici, caracteristici unei f"r%e $e c"nţinut, nu fac $ec(t să

sur'rin$ă efectele f"r%ative ale 'r"cesului $e 're$are.7nvăţare# Ca ur%are,7ntr.un c"nte9t inf"r%aţi"nal ,,c"nstruit” 'e c"%unicare )i eficienţă, act"rul

e$ucaţi"nal nu '"ate $ec(t să "fere c"%'etenţă )i %"tivaţie# Un fee$.&acK

este vi8i&il 7n %ăsura 7n care la acest nivel a'are )i 'erf"r%anţa#

Această situaţie evi$enţia8ă caracterul unitar al aru%entării $i$actice

'rintr." a&"r$are %et"$"l"ică a e$ucaţiei# B 'r"iectare eficientă a

aru%entării 7ntr.un c"nte9t aru%entativ relevă ti'uri s'eciale $e

'r"&le%atici, 'rin care 7nsu)irea sensuril"r ,,nevă8ute” re're8intă %ai

$era&ă un as'ect in$uctiv $ec(t $e$uctiv# Cu t"ate acestea, " 'ara$i%ă a

7nvăţării c"nstruită 'e criterii $e 'erf"r%anţă sti%ulea8ă ca'acitatea

'r"fes"rului $e "'eraţi"nali8are a un"r %et"$e $i$actice# De aceea, nu se

46


47/166

'"ate acce'ta $"ar " anu%ită f"r%ă $e aru%entare atunci c(n$ se ur%ăre)te

"&ţinerea 'erf"r%anţei )c"lare#

Di%ensiunea s"cială a unei '"litici e$ucaţi"nale tri%ite c+iar )i la "

re"rani8are a activităţii $i$actice 7n c"n$iţiile 7n care ev"luţia siste%ului nueste atinsă $e vicii 'r"ce$urale# Dar cu% un siste% $esc+is se află t"t ti%'ul

7n 'eric"lul $e a fi ,,virusat” cu t"t felul $e 'reu$ecăţi, nu 'ute% $ec(t să

acce'tă% că i%'licarea act"rului e$ucaţi"nal este %ai %ult $ec(t necesară 7n

aria $isci'linară# De ase%enea, este necesară ceea ce 7n literatura $e

s'ecialitate este cun"scut su& $enu%irea $e ,,instituţi"nali8area 'erfecţi"nării

ca$rului $i$actic”, a$ică 'artici'area la e9a%ene $e $efinitivat sau $e altă

natură# T"tu)i, cre$e% că nu tre&uie neliat )i un as'ect care ţine, %ai

$era&ă, $e "rani8area %anaerială a )c"lii 7n enere# Mulţi %anaeri nu

sunt i%'licaţi $in interi"r 7n re8"lvarea un"r 'r"&le%e, ci 'referă să vină cu

s"luţii ,,e9terne” )i une"ri ra$icale# S"luţia, la nivel e$ucaţi"nal, tre&uie

ăsită 7n interi"r )i a'licată $in e9teri"r ;$ins're " '"litică e$ucaţi"nală &ine

c"nstruită )i ustificată


48/166

val"rile 'si+"s"ciale ale s"cietăţii antici'ea8ă a'r"a'e $e fiecare $ată

e9istenţa unui n"u sta$iu 'rin care ra'"rtarea finalităţil"r e$ucaţiei se

c"ncreti8ea8ă 'rin ra'"rtare la %"tivarea $e%ersului 'e$a"ic# De

ase%enea, e9'licitarea unui astfel $e $e%ers $e'in$e %ai $era&ă $e "val"rificare $e'lină a ti%'ului c"nsacrat e$ucaţiei# T"t"$ată, eficienţa unei

activităţi $i$actice $e'in$e at(t $e calitatea $iscursivă $e care act"rii

e$ucaţi"nali $au $"va$ă, c(t )i $e structura aru%entativă 'e care "

utili8ea8ă# Altfel s'us, 'erf"r%anţa unui $e%ers $i$actic $e'in$e t"c%ai $e

eficienţa unui aru%ent, $ar )i $e %"$alităţile $iscursive utili8ate 7n ca$rul

acestuia# Mai %ult, c"%'"rta%entele %"tivaţi"nale suerea8ă sau nu

suerea8ă $acă actul $iscursiv 'resu'une anu%ite valenţe $e natură

)tiinţifică, 'rin inter%e$iul căr"ra să se '"ată asiura funcţi"nalitatea

siste%ului 'r"'riu.8is# Ca ur%are, evaluarea succesului )c"lar este '"si&ilă

nu%ai 7n %ăsura 7n care 'ers'ectiva 'erf"r%anţei este antici'ată 7n sens $e

"&iectiv e$ucaţi"nal#

:n această acce'ţiune, " %"tivare $e'lină a act"rului e$ucaţi"nal

e9'ri%ă " c"relaţie 7ntre 'r"fes"r Q elevFstu$ent, astfel 7nc(t a%&ii să ai&ă $e

c()tiat# :n 'lus, această c"relaţie reflectă " anu%ită relevanţă a un"r fact"ri

$e natură aru%entativă )i ave% 7n ve$ere aici t"c%ai acei in$icat"ri $e

're%isă )i, res'ectiv, in$icat"ri $e c"nclu8ie# :n acest fel, se '"ate asiura "

val"rificare %et"$"l"ică $in 'unct $e ve$ere c"nce'tual, $ar )i " activitatef"r%al.inf"r%ală cu 'rivire la $e%ersul e$ucaţi"nal iniţiat# Eficienţa acestui

$e%ers $e'in$e $e calitatea $iscursului aru%entativ, $ar )i $e val"area

'e$a"ică a act"ril"r e$ucaţi"nali i%'licaţi 7n acest $e%ers#

C"nclu8i"n(n$, 'ute% a$%ite că " activitate $i$actică se ra'"rtea8ă la un

criteriu a9i"l"ic 7n %ăsura 7n care este vi8i&ilă, 'e l(nă " %"tivaţie

'uternică )i " aru%entare eficientă, $e natură 'ra%atică#

Brani8area %"$alităţil"r aru%entative $e'in$e $e "'eraţi"nali8area

"&iectivel"rFc"%'etenţel"r s'ecifice e$ucaţiei# Astfel, evaluarea uneiaru%entări $i$actice $e'in$e $e " anu%ită '"litică e$ucaţi"nală, $ar )i $e

%"$ul 7n care aceasta este asu%ată 7ntr.un siste% instructiv# Este v"r&a $e

fa't $es're %"$alităţi $e trans%itere s're viit"rii rece't"ri a inf"r%aţiei# :n

4?


49/166

acest %"$, $iscursul aru%entativ tre&uie a$a'tat 7n funcţie $e " serie $e

fact"ri "&iectivi sau su&iectivi, $irecţi sau in$irecţi etc# Cu t"ate acestea, $e)i

aru%entele a$use '"t fi suficiente )i necesare, acestea nu '"t să "fere

aranţia unui succes 7ntr.un $iscurs aru%entativ#

71' C!$ se #2ţine # perf#r$anţă ar!$entati"ă8C"%unicarea, la nivel te"retic )i c"nce'tual ;7n literatura $e

s'ecialitate


50/166

calitate# Este v"r&a 7n f"n$ )i $es're f"r%area unei aut"n"%ii 'ers"nale a

'r"fes"rului %enită să.i asiure 7ntr.un anu%it c"nte9t val"area 'r"fesi"nală#

Această ev"luţie 'r"fesi"nală ;'ers"nală< '"ate asiura 'e viit"r " aranţie a

'erf"r%anţei# Cu t"ate acestea, tre&uie avut 7n ve$ere t"tu)i, %"$alitatea 'rincare se "&ţine " astfel $e 'erf"r%anţă# De altfel, " 'erf"r%anţă )c"lară

'resu'une " $istincţie netă 7ntre ceea ce "&ţine elevulFstu$entul, ceea ce

"&ţine 'r"fes"rul )i ceea ce "&ţine siste%ul e$ucaţi"nal 7n enere# Aceste

$iferenţieri tri%it la i$eea $e 'erf"r%anţă aru%entativă#

B 'erf"r%anţă aru%entativă este acea %"$alitate $iscursivă 'rin

care elevulFstu$entul, 'r"fes"rul )i siste%ul e$ucaţi"nal interacţi"nea8ă 7n

ve$erea "&ţinerii un"r finalităţi 'ra%atice# Cu alte cuvinte, 'rintr."

'erf"r%anţă aru%entativă $iscursul 'r"%"vat $"&(n$e)te sens )i

se%nificaţie# A'r"fun$area as'ectel"r %et"$"l"ice esenţiale vi8ea8ă 7n acest

fel relaţiile $intre elevFstu$ent, 'r"fes"r )i siste%ul e$ucaţi"nal $in care

ace)tia fac 'arte# !rin această %et"$"l"ie $e "&ţinere a 'erf"r%anţei )c"lare

se evi$enţia8ă " %et"$"l"ie s'ecifică a interării activităţil"r $e evaluare a

re8ultatel"r )c"lare "&ţinute# A)a$ar, 'erf"r%anţa aru%entativă enerea8ă "

anu%ită $e8v"ltare a 'ers"nalităţii act"rului e$ucaţi"nal c"nstruită 'e &a8a

unei ;aut"


51/166

unei 'erf"r%anţe aru%entative tri%ite a'r"a'e $e fiecare $ată la un recurs 7n

ist"rie 7n care sunt vi8i&ile acu%ulări c"nce'tuale )i te"retice t"tal $iferite $e

cele c"nte%'"rane, $ar 'e &a8ă căr"ra " e$ucaţie $e acest en s.a f"r%at )i s.

a $e8v"ltat#Acest fa't relevă un 'r"ces ist"ric 7n care e$ucaţia a 7nreistrat

'r"fun$e transf"r%ări# Tre'tat, sc+i%&ările $e 'ers'ectivă au enerat

trans'unerea n"il"r e$ucaţii 7n acest c(%' ,,i$e"l"ic”, %enite să re8"lve )i

să c"%'lete8e un siste% instructiv.e$ucativ c"nstruit 'e c"nvenţii s"ciale

une"ri ina'lica&ile# Ascensiunea unui astfel $e %"$el s.a &ucurat $e un

anu%it raţi"nalis% 7n 'r"cesul e$ucativ, fa't care a c"ntri&uit 7ntr." %are

%ăsură la a'ariţia )i $e8v"ltarea un"r n"i %et"$"l"ii# Este vi8i&ilă 7n acest

sens " $esc+i$ere s're acce'tarea un"r 'r"ra%e e$ucaţi"nale 'ra%atice,

$ar )i s're n"i '"si&ilităţi $e inf"r%are )i interacţiune a act"ril"r e$ucaţi"nali#

B 'erf"r%anţă aru%entativă asiură 7nţeleerea %ecanis%el"r

s'ecifice unui siste% s"ci".e$ucaţi"nal# !rin aceasta, sunt evi$ente situaţii

'e$a"ice enerate $e %"$ul 7n care este a'licată " anu%ită strateie

$i$actică# Mai %ult, " 'erf"r%anţă $i$actică vi8ea8ă " anu%ită raţi"nali8are

a $e%ersuril"r e$ucaţi"nale 'rin care strateia utili8ată 'resu'une " anali8ă a

ele%entel"r $e natură c"nce'tual.te"retice# Astfel, sunt anali8ate at(t

"&iectiveleFc"%'etenţele 'r"fesi"nale la nivelul 'r"cesului $e 7nvăţă%(nt, c(t

)i anu%ite criterii $e 'r"iectare a 'ara$i%el"r $iscursive#De altfel, trăsăturile esenţiale care $efinesc " 'erf"r%anţă

aru%entativă '"t fi evi$enţiate la niveluri s'ecifice $e "rani8are# Astfel,

$esc+i$erea s're alternative $iferite $e c"ncreti8are a un"r $e%ersuri

e$ucaţi"nale 'r"&ea8ă t"c%ai susţinerea i$eii $e n"utate la acest nivel# :n

acest sens, 'r"iectarea $e%ersului 'e$a"ic nu face $ec(t să evi$enţie8e

$"rinţa $e 'erfecţi"nare c"ntinuă a siste%ului 7nsu)i, $ar )i a act"ril"r

e$ucaţi"nali $in ca$rul acestuia# De8v"ltarea ca'acităţil"r c"nitive cultivă la

r(n$ul l"r $e8v"ltarea un"r atitu$ini intelectuale su'eri"are 7n funcţie $e carefinalităţile 'e$a"ice se '"t c"ncreti8a# A)a$ar, interarea cun")tinţel"r la

nivelul $iscursivităţii )i utili8area acest"ra 7n c"nte9tul ,,cel %ai '"trivit”

'"ate să asiure un ra$ $e 'erf"r%anţă ri$icat#

5


52/166

C"nstruirea 'erf"r%anţei 'e criterii $e raţi"nalitate $i$actică

enerea8ă sc+e%e $e "rani8are f"r%ală la nivelul unui astfel $e $e%ers

'e$a"ic# De ase%enea, c"ncreti8area unei raţi"nalităţi %et"$"l"ice relevă

" i%aine 'ra%atică a %"$ului 7n care se $erulea8ă 'r"cesul instructiv# :n 'lus, $"%eniul 7n care se %ateriali8ea8ă " 'erf"r%anţă $i$actică reflectă

'articularităţile unui $"%eniu $e referinţă 7n care relaţia li%&a.$iscursivitate

$eţine un r"l fun$a%ental# Mai %ult, $"%eniul )tiinţei e$ucaţiei este acela 7n

care 'erf"r%anţa aru%entativă 7)i ăse)te 'e $e'lin eficacitatea# :n acest

sens, se '"ate a$%ite e9istenţa unui %etali%&a e$ucaţi"nal 'rin inter%e$iul

căruia să se '"ată asiura " 'erf"r%anţă aru%entativă# !rin ur%are,

$"%eniul $i$acticii "feră %"$alităţi s'ecifice $e 'erf"r%anţă aru%entativă,

'rin inter%e$iul căr"ra $e%ersurile %et"$"l"ice $"&(n$esc relevanţă

'e$a"ică#

4( C#"i#)!)l 5#+-"-$%#!)l)i e,)ca"i#al *i rl)l aces!)ia 5#

b"i#erea 2er/r$a#"ei e,)ca"i#ale

91) O2iecti"ele c#$petenţele în pr#ces!l ed!caţi#nal Cu t"ate acestea, 7n ca8ul $isci'linel"r s"ci".u%ane acest $ru% 'are

$ificil $e 'arcurs, '"ate c+iar %ai reu $e ăsit# Această $ificultate re8i$ă 7n

fa'tul că, 7n c"n$iţiile actuale nu se %ai '"ate v"r&i $es're un ti'ar s'ecific

7n 'arcurerea c"nţinutului $e 7nvăţare# Sinura e9ce'ţie ar 'utea fi 'r"ra%a

care tre&uie "arecu% res'ectată, $ate fiin$ c"n$iţiile $e evaluare )i $"rinţa $e

ealitate a )ansel"r c"ncurenţil"r ;can$i$aţil"r< 7n ca$rul res'ectivei evaluări#

Este &ine cun"scut fa'tul că, s're $e"se&ire $e unele $"%enii 'recu%%ate%atica, c+i%ia, fi8ica ;un$e se cere " anu%ită ri"are 7n a&"r$are


53/166

su'erficialitate, a)a cu% re)it este 7nţeleasă $e unele 'ers"ane# Din c"ntră,

7ntre $isci'linele s"ci".u%ane )i celelalte )tiinţe este necesară " a&"r$are

c"%ună 7n sensul un"r sc+i%&uri $e e9'erienţă, c"la&"rări 7ntre 'r"fes"ri,

eleviFstu$enţi, centre $e cercetare )tiinţifică, etc# De altfel, 7n %e$iile)tiinţifice sunt acce'tate $e %ultă vre%e anali8ele inter$isci'linare )i

$esc+i$erile trans$isci'linare asu'ra cun"a)terii#

!rin val"rificarea "&iectivel"rFc"%'etenţel"r sunt vi8ate

'erf"r%anţele '"si&ile ale elevului ;stu$entului


54/166

91'1) M#dele p#si2ile


55/166

• !r"ra%ă 2 ;Disci'lina Afaceri şi etică Q "'ţi"nal<

- !lanificări )c"lare

• !lanificare ;Disci'lina #ilosofie şi istoria filosofiei . "'ţi"nal<

• !lanificare 2 ;Disci'lina 'conomie<C !r"iecte )c"lare ;'r"iect 'e unitatea $e 7nvăţareF'r"iect $e lecţie<

• !r"iectul unităţii $e 7nvăţare ;Disci'lina Logică şi argumentare<

• !r"iectul unităţii $e 7nvăţare ;Disci'lina #ilosofie şi istoria

filosofiei<

• !r"iect $e lecţie ;Disci'lina Logică şi argumentare<

• !r"iectul $e lecţie 2 ;Disci'lina 'conomie<

A !r"ra%e )c"lare

• !r"ra%ă ;Disci'lina #ilosofie şi istoria filosofiei . "'ţi"nal<

COLEGIUL NAŢIONAL ::IMMANUEL ;ANT< SUCEAVA

ARIA CURRICULAR7 BM ŞI SBCIETATE

CURRICULUM LA DECI6IA ŞCOLII

PROFESOR & EŞI MARIUS

De#)$irea 2"i#al)l)i #ilosofie şi istoria filosofieiTi2)l "'ţi"nal la nivelul $isci'linei ;c"nţinuturi neincluse 7n 'r"ra%a $e

trunc+i c"%un<

Clasa a XII Q E . Jurnalis%# Relaţii 'u&lice

Nr( re "răFsă'tă%(nă ;2 "reFsă'tă%(nă<

1r# elevi 'artici'anţi 30

Ar=)$e#!

!re8entul curriculu% )c"lar se a$resea8ă 'r"fes"ril"r $e )tiinţe s"ci".u%aneFs"ciale care 're$au fil"s"fie la clasa a XII.a $e liceu, 'rin acest

$e%ers ur%ărin$u.se " intr"$ucere 7n ca$rul ist"riei fil"s"fiei#

55


56/166

Stu$iul acestei $isci'line s.a i%'us 7n ulti%ii ani ca " necesitate, 7n

c"n$iţiile 7n care curriculu%.ul "&liat"riu )i %anualele )c"lare nu relevă $e

fiecare $ată " 'arcurere cr"n"l"ică )i siste%atică a aut"ril"r )i curentel"r

fil"s"fice# De altfel, 'r"&le%atica acestei $isci'line nu face $ec(t săevi$enţie8e necesitatea stu$ierii 'rinci'alel"r c"nce'te )i te"rii care au stat la

&a8a f"r%arii (n$irii raţi"nal.e%'irice#

:nţeleerea c"nce'tel"r fil"s"fice $e către elevi se reali8ea8ă la clasa

a XII.a 'rin lectura )i anali8a $e te9te# :n acest c"nte9t, c"nsi$eră% că anali8a

acest"r te9te 'resu'une 'e $e " 'arte, 7nţeleerea 'rinci'alel"r i$ei, te"rii

fil"s"fice, iar 'e $e altă 'arte, un recurs )i " 're8entare cr"n"l"ică a acest"r

c"nce'ţii )i a 'rinci'alel"r lucrări ;"'ere< $e fil"s"fie#

Astfel, stu$iul te%atic al fil"s"fiei 7n clasa a XII.a va fi fav"ri8at $e

cun")tinţele $e ist"ria fil"s"fiei 'er%iţ(n$ utili8area a$ecvată a ter%enil"r

s'ecifici acestei $isci'line, c"%'araţie 7ntre c"nce'te sau te"rii fil"s"fice, c(t

)i 7nca$rarea acest"ra 7n c"nte9tul ist"ric".s"cial 7n care au a'ărut )i 7n care

s.au i%'us#

C$2e!e#"e =e#erale *i c$2e!e#"e s2eci/ice

CBM!ETE1WE

*E1ERA=ECBM!ETE1WE S!ECIICE

#I$entificarea un"r fa'te, 'r"cese, fen"%ene a'arţin(n$

$"%eniului )tiinţel"r s"ci".

u%ane, c(t )i a relaţiil"r $intre

acestea, 'rin inter%e$iul unui set

$e c"nce'te s'ecifice

# I$entificarea un"r c"nce'te )i cate"rii s'ecifice%"$ului $e (n$ire al unui aut"r

#2 Caracteri8area c"nce'ţiil"r s'ecifice ale aut"ril"r

stu$iaţi

#3 Definirea c"nce'tel"r )i cate"riil"r esenţiale

'entru stu$iul fil"s"fiei

#4 I$entificarea un"r c"nce'te fil"s"fice )i a un"r

te"rii s'ecific fil"s"fice

2#Utili8area %et"$el"r )i

instru%entel"r s'ecifice

$isci'linel"r s"ci".u%ane 'entrucaracteri8area a$ecvată a un"r

'r"&le%e te"retice

2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"iei s'ecifice

$"%eniului ist"riei fil"s"fiei

2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e "r$in c"nitiv, cu%sunt anali8a, sinte8a, c"%'ararea cu 'rivire la un te9t

fil"s"fic sau la " te"rie fil"s"fică

2#3 Utili8area un"r instru%ente s'ecifice $iscursului

fil"s"fic 'entru c"nstruirea $e aru%ente )i

56


57/166

c"ntraaru%ente 7n situaţii te"retice )i 'ractice

2#4 "r%area un"r $e'rin$eri $e $ial" raţi"nal,

fil"s"fic 7n ru'urile $in care fac 'arte

2#5 Recun"a)terea )i anali8a 'rinci'alel"r c"%'"nente

$e "r$in structural s'ecifice te9tului fil"s"fic, '"rnin$$e la te9te stu$iate sau la 'ri%a ve$ere

3#E9'licarea un"r fa'te,

fen"%ene, 'r"cese s'ecifice

$"%eniului )tiinţel"r s"ci".u%ane

'rin recurs la un %"$el te"retic

3# C"%'ararea s"luţiil"r $ate $e $iferite c"nce'ţii

fil"s"fice la $iferite 'r"&le%e

3#2 I$entificarea un"r c"nce'te )i cate"rii s'ecifice

%"$ului $e (n$ire al unui aut"r

3#3 Ra'"rtarea critică la te"riile )i 'resu'"8iţiile $in

ca$rul $"%eniului fil"s"fiei

3#4 Susţinerea unui c"%'"rta%ent activ 'rin utili8area

c"rectă a aru%entării

3#5 C"nstruirea unui $iscurs fil"s"fic 'e %arineaun"r te9te fil"s"fice

4#Inter'retarea $in 'ers'ectiva

$isci'linel"r s"ci".u%ane a

re8ultatel"r unei anali8e sau

cercetări )i a $iferitel"r 'uncte $e

ve$ere a&"r$ate

4# Reali8area un"r sc+i%&uri aru%entate $e "'inii

4#2 C"nstruirea un"r aru%ente 7n ve$erea susţinerii

unui 'unct $e ve$ere sau a unei s"luţii 'r"'use 'entru

re8"lvarea un"r situaţii Q 'r"&le%ă

4#3 Ra'"rtarea critică la aru%entele un"r fil"s"fi )i

susţinerea 'r"'riil"r aru%ente 7n c"nte9te $iferite

4#4 Aru%entarea un"r '"8iţii $iferite 'rivin$

$efinirea c"nce'tel"r )i cate"riil"r esenţiale 'entru

stu$iul ist"riei fil"s"fiei4#5# Re$actarea unui eseu structurat )i nestructurat

'"rnin$ $e la te9te fil"s"fice

5#Reali8area $e

c"ne9iuniFas"ciaţii 7ntre

cun")tinţele $"&(n$ite 7n

$"%eniul )tiinţel"r s"ci".u%ane )i

a'licarea acest"ra 7n evaluarea )i

"'ti%i8area s"luţiil"r la $iverse

situaţii 'r"&le%atice

5# De8v"ltarea c""'erării cu ceilalţi, fav"ri8ată $e

$ec"$ificarea c"rectă a $iferitel"r %esae )i li%&ae

5#2 Utili8area instru%entel"r $e natură fil"s"fică

%enite să fie activate 7n c"nte9te $iferite 7n activitatea

'rivată )i 'u&lică

5#3# D"&(n$irea c"%'etenţel"r $e c"%unicare

a$ecvată 7n s'aţiul s"cial

5#4 Crearea unui ca$ru e$ucaţi"nal care să 7ncurae8einteracţiunea s"cială '"8itivă, %"tivaţia intrinsecă )i

anaarea elevului 7n 'r"cesul $e 7nvăţare

5>


58/166

5?


59/166


60/166

situaţii te"retice )i 'ractice2#5 Recun"a)terea )i anali8a 'rinci'alel"r c"%'"nente $e "r$in

structural s'ecifice te9tului fil"s"fic, '"rnin$ $e la te9testu$iate sau $e la te9te la 'ri%a ve$ere3# C"%'ararea s"luţiil"r $ate $e $iferite c"nce'ţii fil"s"fice la

$iferite 'r"&le%e3#2 I$entificarea un"r c"nce'te )i cate"rii s'ecifice %"$ului $e

(n$ire al unui aut"r 3#5 C"nstruirea unui $iscurs fil"s"fic 'e %arinea un"r te9te

fil"s"fice4#2 C"nstruirea un"r aru%ente 7n ve$erea susţinerii unui 'unct

$e ve$ere sau a unei s"luţii 'r"'use 'entru re8"lvareaun"r situaţii Q 'r"&le%ă

5# De8v"ltarea c""'erării cu ceilalţi, fav"ri8ată $e$ec"$ificarea c"rectă a $iferitel"r %esae )i li%&ae

. fil"s"fia naturii $in Millet ;T+ales, Ana9i%an$ru,Ana9i%ene<

. fil"s"fia eleată ;!ar%eni$e )i en"n


61/166

. ne"$a"is%ul ;Han -i, *u" Xian, Xi an


62/166

C"%'etenţe s'ecifice C"nţinuturi

# I$entificarea un"r c"nce'te )i cate"rii s'ecifice %"$ului $e(n$ire al unui aut"r #2 Caracteri8area c"nce'ţiil"r s'ecifice ale aut"ril"r stu$iaţi2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"iei s'ecifice $"%eniuluiist"riei fil"s"fiei2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e "r$in c"nitiv, cu% suntanali8a, sinte8a, c"%'ararea cu 'rivire la un te9t fil"s"fic sau la" te"rie fil"s"fică4#5# Re$actarea unui, eseu structurat )i nestructurat '"rnin$ $ela te9te fil"s"fice5#4 Crearea unui ca$ru e$ucaţi"nal care să 7ncurae8einteracţiunea s"cială '"8itivă, %"tivaţia intrinsecă )i anaarea

elevului 7n 'r"cesul $e 7nvăţare

ISTORIA 5ILOSO5IEI CO/TEM*ORA/E

• Intr"$ucere 7n ist"ria fil"s"fiei c"nte%'"rane. fil"s"fia '"8itivă Auust C"%te . fil"s"fia vieţii # 1iet8sc+e

. fil"s"fia %ar9istă # Mar9 )i # Enels . fil"s"fia intuiţi"nistă # -ers"n . fil"s"fia 'ra%atistă C# !eirce . fil"s"fia fen"%en"l"ică E# usserl .fil"s"fia analitică si%ţul c"%un ;*e"re er&ertM""re


63/166

-al#ri şi atit!dini

C"%'etenţele enerale )i s'ecifice 'e care tre&uie să le f"r%e8e

'r"cesul $e 're$are.7nvăţare 7n ca$rul $isci'linei 0storia filosofiei se &a8ea8ă

'e, )i, 'r"%"vea8ă ur%ăt"arele val"ri )i atitu$ini . $e8v"ltarea (n$irii aut"n"%e )i critice 'rin rece'tarea )i inter'retarea

c"nce'ţiil"r )i curentel"r fil"s"fice

. curi"8itatea )i interesul 'entru stu$iul fil"s"fiei

. atitu$ine '"8itivă faţă $e cun"a)tere, cultură )i civili8aţie#

S!estii $et#d#l#ice

Stu$iul unui aut"r sau al unui curent $e (n$ire '"ate fi 'rece$at $e "

fa8ă $e $"cu%entare ;$e e9e%'lu, culeerea $e $ate &i"rafice )i &i&li"rafice ale unui aut"r< 7n care elevii v"r 7nt"c%i fi)e $e lectură# !e &a8a

acest"ra v"r fi 'urtate $iscuţii li&ere 7n clasă, aun(n$u.se 7n final la "

're8entare c(t %ai c"%'letă )i siste%atică#

!arcurerea acestui curriculu% necesită $in 'artea elevil"r ef"rturi

su'li%entare $e lectură a un"r te9te fil"s"fice $in $iferiţi aut"ri, $"&(n$irea

un"r inf"r%aţii $es're ace)tia 'rin utili8area $icţi"narel"r sau c"%'en$iil"r

$e ist"rie a fil"s"fiei# !e $e altă 'arte, 'r"fes"rul tre&uie să asiure "

7n$ru%are atentă )i 'er%anentă fiecărui elev anaat 7ntr.un astfel $e $e%ers

e$ucaţi"nal, $e"arece 7n %ulte ca8uri li%&aul fil"s"fic fiin$ inaccesi&il '"ate

să $ucă la 7nţeleeri re)ite )i la a&"r$ări nu t"c%ai c"res'un8ăt"are# Elevii

v"r fi sensi&ili8aţi faţă $e i%'"rtanţa )i r"lul fiecărei c"nce'ţii 7nt(lnite 7n

c"nte9tul ist"ric, s"cial Q '"litic )i cultural al e'"cii res'ective#

Ca %et"$e utili8ate se rec"%an$ă e9'unerea, lectura )i anali8a

te9tel"r, anali8a c"%'arativă, $iscuţiile li&ere#

M#dalităţi de e"al!are

!e l(nă cele clasice, tra$iţi"nale 'r"'une%. 'r"iectul ;$e e9e%'lu, reali8area unui %ini$icţi"nar $e aut"r


64/166

BIBLIOGRAFIE

# ARISTBTE=, Metafizica, E$itura Iri, -ucure)ti, @@6#

2# ARISTBTE=, ?rganon, E$itura Iri, -ucure)ti, @@6# 3# ARISTBTE=, Poetica, E$itura Iri, -ucure)ti, @@?#

4# AU*USTI1, &onfesiuni, E$itura Institutului -i&lic )i $e Misiune al

-isericii Brt"$"9e R"%(ne, -ucure)ti, @@4#

5# AU*USTI1, %e libero arbitrio, E$itura u%anitas, -ucure)ti, 2004#

6# AURE=IUS, Marcus, &ătre mine nsumi, Incitatus . Antet, -ucure)ti,

2002#

># -=A*A, =ucian, %espre conştiinţa filosofică, E$itura u%anitas,

-ucure)ti, 2003#

?# CIBRA1, E%il, Pe culmile disperării, E$itura u%anitas, -ucure)ti,

@@0#

@# CIBRA1, E%il, 4ratat de descompunere, E$itura u%anitas, -ucure)ti,

@@2#

0# CB1TA, Vasile, 4eoria fatalismului B 4eoria ondulaţiei universale,

E$itura Juni%ea, Ia)i, @@5#

# DUMITRIU, Ant"n, 0storia logicii, V"l# I, E$itura Te+nică, -ucure)ti,

@@3#

2# EM!IRICUS, Se9tus, '@punere a filosofiei sceptice, E$itura Antet XX!ress, -ucure)ti, 2004#

3# E!ICTET, Manualul ;Cuetări )i Dial"uri# *I=SB1, \tienne, #ilozofia n 'vul Mediu, E$itura u%anitas,

-ucure)ti, @@5#

64


65/166

?# *RA, Alain, Marile curente ale filosofiei antice, E$itura Institutul

Eur"'ean, @@>#

@# A=TE1MAR, Ma9, #ilozofia c1ineză, E$itura u%anitas, -ucure)ti,

@@5#20# =AERTIBS, Di"enes, %espre vieţile şi doctrinele filosofilor , !"lir"%,

Ia)i, @@>#

2# =EI-1I, *# H#, %isertaţie metafizică, E$itura u%anitas, -ucuresti,

@@6#

22# =EI-1I, *# H#, Monadologia, E$itura u%anitas, -ucure)ti, @@4#

23# !=ATB1, ?pere !%ialoguri", E$itura Ştiinţifică )i Encicl"'e$ică,

-ucure)ti, @?@#

24# !BRIR, $iaţa lui Pitagora B $iaţa lui Plotin , E$itura !"lir"%, Ia)i,

@@?#

25# !BRIR F DEXI! F AMMB1IUS, &omentarii la &ategoriile lui Aristotel ,

E$itura M"l$"va, Ia)i, @@5#

26# SE1ECA, %ialoguri, E$itura !"lir"%, Ia)i, 2004#

2># SA1D, J"+n, 0ntroducere n filosofia occidentală, E$itura Univers

Encicl"'e$ic, -ucure)ti, @@?#

2?# HI1DE=-A1D, Hil+e%, 0storia filosofiei greceşti, E$itura M"l$"va,

Ia)i, @@5#

2@# HITT*E1STEI1, 4ractatus Logico ( P1ilosop1icus, E$itura u%anitas,-ucure)ti, @@#

65


66/166

!r"ra%ă ;Disci'lina Afaceri şi etică . "'ţi"nal<

COLEGIUL NAŢIONAL ::IMMANUEL ;ANT< SUCEAVA

ARIA CURRICULAR7 BM ŞI SBCIETATE

CURRICULUM LA DECI6IA ŞCOLII

PROFESOR & ŞERBAN POPESCU

De#)$irea 2"i#al)l)i Afaceri şi etică

Ti2)l "'ţi"nal la nivelul $isci'linei ;c"nţinuturi neincluse 7n 'r"ra%a $e

trunc+i c"%un<

Clasa a XII Q E . Jurnalis%# Relaţii 'u&lice

Nr( re "ră F să'tă%(nă ;2 "reFsă'tă%(nă<

Nr( ele+i 2ar!ici2a#"i 2@Ar=)$e#!

!re8entul curriculu% )c"lar se a$resea8ă 'r"fes"ril"r $e )tiinte

s"ci".u%aneFs"ciale care 're$au $isci'lina Afaceri şi eticC la clasa a XI.a $e

liceu, $"rin$u.se 'rin acest $e%ers " iniţere 7n $"%eniul afaceril"r )i a eticii,

care se i%'une, $e altfel, a fi res'ectat] 7n ca$rul acest"ra#

Stu$iul acestei $isci'line re're8int] " necesitate 7n c"n$iţiile 7n care

curriculu%.ul "&liat"riu )i %anualele )c"lare nu relevă $e fiecare $ată "

'arcurere 'ra%atic] )i siste%atică a 'rinci'alel"r i$ei cu s'ecific

antre'ren"rial )i ec"n"%ic#:nţeleerea c"nce'tel"r ec"n"%ice ;s'ecifice antre'ren"riatului<

$e către elevi se reali8ea8ă la clasa a XI.a 'rin anali8a, 'e $e " 'arte, a un"r

i$ei $e afaceri )i 'unerea acest"ra 7n ,,'ractic] 'rin ra'"rtare la " etic]

"'ti%] %e$iului 7n care acestea se $e8v"lt], iar 'e $e alt] 'arte, a un"r

fen"%ene %icr". )i %acr"ec"n"%ice 'rin care s] se reali8e8e " 7nţeleere

"'ti%] a 'rinci'alel"r %ecanis%e ce se %anifest] la nivelul ec"n"%iei, 7n

enere# :n acest c"nte9t, c"nsi$eră% că anali8a acest"r 'r"cese )i fen"%ene

'er%ite 7nţeleerea 'rinci'alel"r i$ei, te"rii care stau la &a8a iniţierii un"r

afaceri, c(t )i a$"'tarea unei c"n$uite a$ecvate 7n ca$rul acest"r %e$iiantre'ren"riale#

Astfel, stu$iul te%atic al $isci'linei Afaceri şi eticC 7n clasa a XI.a va

fi fav"ri8at $e cun")tinţele $e ec"n"%ie )i $e e$ucaţie antre'ren"rial],

66


67/166

'er%iţ(n$ utili8area c"rect] a ter%enil"r s'ecifici acestei $isci'line,

c"%'araţii 7ntre c"nce'te, 7ntre te"rii ec"n"%ice )i 7ntre %"$ele $e afaceri,

c(t )i 7nca$rarea acest"ra 7n c"nte9tul ec"n"%ic".antre'ren"rial 7n care

acestea 7)i $"ve$esc utilitatea#C$2e!e#"e s2eci/ice *i )#i!-"i ,e c#"i#)!

C$2e!e#"e s2eci/ice C#"i#)!)ri

!r"iectarea unui c"%'"rta%ent etic7n %e$iul $e afaceri

B'erarea cu criterii val"rice 'r"'rii 'entru &unul %ers al unei afaceriUtili8area c"nce'tel"r c+eie$"&(n$ite ca instru%ente $e anali8] a%e$iului $e afaceri

E9'licarea r"lului 'e care 7l au 'rinci'iile )i c"$urile etice 7ntr."afacere

C"relarea inf"r%aţiil"r "ferite 'rininter%e$iul %esaului antre'ren"rialcu cele "&ţinute $in surse leislativenaţi"nale )i internaţi"nale

Anali8a ter%enil"r s'ecifici %e$iului$e afaceri

I$entificarea c"%'"rta%entuluis'ecific %e$iului $e afaceri

I$entificarea te+nicil"r $e%ani'ulare utili8ate 7n afaceri

C"nstruirea un"r %"$ele 'ers"nale 'rivin$ relaţia %ani'ulare. 'ersuasiune 7n %e$iu $e afaceri

0niţiativC şi responsabilitate

C"%'etenţe ale 7ntre'rin8]t"ril"r S'iritul etic 7n %e$iul antre'ren"rial

'tica n afaceri ntre iniţiativC şi responsabilitateEtica 7n %anae%entul afaceriiRes'"nsa&ilitatea 7ntre'rin8]t"ril"r 7n afaceriA'licaţii

Principii şi coduri etice n afaceri. Aplicaţii

B afacere se c"nstruie)te $u'] 'rinci'ii etice B afacere res'ect] un anu%it c"$ etic A'licaţii

Protecţia consumatorului

Strateii naţi"nale referit"are la 'r"tecţiac"nsu%at"ruluiStrateii internaţi"nale 'rivin$ 'r"tecţiac"nsu%at"ruluiA'licaţii4ermeni specifici economiei de piaţC. %icţionar 4ipuri de comportament n afaceriRec+iniiDelfiniiA'licaţii

'tica n afaceri. Manipulare sau persuasiune DCe se 7nţelee 'rin %ani'ulare Ti'uri $e

%ani'ulare#Ce se 7nţelee 'rin 'ersuasiune "r%e 'ersuasive $e c"%unicareA'licaţii

6>


68/166

Ac!i+i!-"i ,e 5#+-"are &

.Discutarea c"%'"rta%entel"r etice 7n %e$iul $e afaceri

.I$entificarea 7ntre&ăril"r la care răs'un$ inf"r%aţiile cu s'ecificantre'ren"rial

.!re8entarea )i e9e%'lificarea 'rinci'alel"r te+nici $e 'ersuasiune )i $e

%ani'ulare 7ntr.un %e$iu $e afaceri

.Anali8a ter%enil"r s'ecifici %e$iului $e afaceri

.!re8entarea )i c"%entarea %"$alităţil"r $e ra'"rtare critică a

c"%'"rta%entului s'ecific %e$iului $e afaceri

. Reluarea structurii 'r"iectel"r, a criteriil"r $e evaluare a acest"ra

. Evaluarea 'r"iectel"r#

S)=es!ii $e!,l=ice

Stu$iul un"r %"$ele $e afaceri '"ate fi 'rece$at $e " fa8ă $e

$"cu%entare ;$e e9e%'lu, culeerea $e $ate &i"rafice )i &i&li"rafice

$es're afacerea 7n sine, c(t )i $es're 'rinci'alii iniţiat"ri ai afacerii

res'ective, anali8a c"%'"rta%entului %anifestat 'e 'arcursul $erul]rii

afacerii 7ntre'rinse etc#< %enit] s] s'riine elevii 7n reali8area un"r fi)e $e

lectur] )i $e anali8]# !e &a8a acest"ra v"r fi 'urtate $iscuţii li&ere 7n clasă,

aun(n$u.se 7n final la " 're8entare c(t %ai c"%'letă )i siste%atică#

!arcurerea acestui curriculu% necesită $in 'artea elevil"r ef"rturi

su'li%entare $e lectură a un"r te9te ec"n"%ice $in $iferiţi aut"ri, $"&(n$irea

un"r inf"r%aţii $es're $iferite 'r"cese )i fen"%ene ec"n"%ice ;'rin

utili8area $icţi"narel"r sau a un"r lucr]ri $e s'ecialitate


69/166

Ca %et"$e utili8ate se rec"%an$ă e9'unerea, lectura )i anali8a

te9tel"r, anali8a c"%'arativă, $iscuţiile li&ere#

M,ali!-"i ,e e+al)are!e l(nă cele clasice, tra$iţi"nale 'r"'une%

. 'r"iectul ;$e e9e%'lu, si%ul]ri $e afaceri )i anali8a $erul]rii acest"ra 'rin

ra'"rtare la 'rinici'alii in$icat"ri ec"n"%ici


70/166

- !lanificări )c"lare

Unitatea )c"lară C"leiul 1aţi"nal ,,I%%anuel ant” Suceava Clasa a XII.a

Aria curriculară B% )i s"cietate Ti%' "ră Q 2 "re F să'tă%(năDisci'lina #ilosofia şi istoria filosofiei !r"fes"r Şer&an !"'escu

C"%'etenţe s'ecifice C"nţinuturi

# I$entificarea un"r c"nce'te )i cate"rii s'ecifice %"$ului $e(n$ire al unui aut"r #2 Caracteri8area c"nce'ţiil"r s'ecifice ale aut"ril"r stu$iaţi2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"iei s'ecifice $"%eniuluiist"riei fil"s"fiei2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e "r$in c"nitiv, cu% suntanali8a, sinte8a, c"%'ararea cu 'rivire la un te9t fil"s"fic sau la "te"rie fil"s"fică4#5# Re$actarea unui eseu structurat )i nestructurat '"rnin$ $e la

te9te fil"s"fice5#4 Crearea unui ca$ru e$ucaţi"nal care să 7ncurae8einteracţiunea s"cială '"8itivă, %"tivaţia intrinsecă )i anaareaelevului 7n 'r"cesul $e 7nvăţare

ISTORIA 5ILOSO5IEI CO/TEM*ORA/E

• Intr"$ucere 7n ist"ria fil"s"fiei c"nte%'"rane. fil"s"fia '"8itivă Auust C"%te

. fil"s"fia vieţii # 1iet8sc+e . fil"s"fia %ar9istă # Mar9 )i # Enels . fil"s"fia intuiţi"nistă # -ers"n . fil"s"fia 'ra%atistă C# !eirce . fil"s"fia fen"%en"l"ică E# usserl .fil"s"fia analitică si%ţul c"%un ;*e"re er&ertM""re


71/166

>


72/166

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

SEMESTRU= I )i SEMESTRU= A= II Q =EA F A1U= ŞCB=AR 200;n< Q 200;n^<

U1ITATEADE

:1VWARE

CBM!ETE1WES!ECIICE CB1WI1UTURI 1R#

BRE

!ERIBADA DEREA=IARE

;S[!T[M_1A<B-SERVAWII

I=BSBIA

# I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice %"$ului $e (n$ireal unui aut"r

2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"ieis'ecifice "%eniului ist"riei fil"s"fiei4# Reali8area un"r sc+i%&uriaru%entate $e "'inii

. C"nce'tul $e,,fil"s"fie” )i c"nce'tul$e ,,ist"rie a fil"s"fiei”

. *enuri )i stiluri $efil"s"fare

S#;5#0@#200?.@#0@#200?<

S#2;22#0@#200?.26#0@#200?<

:n 'ri%a "ră sereali8ea8ă " 're8entare

a i%'"rtanţei

$isci'linei ,,Ist"riafil"s"fiei” 7n c"nte9tulcurriculu%ului )c"lar

I=BSBIA

#4 I$entificarea un"r c"nce'tefil"s"fice )i a un"r te"rii s'ecificfil"s"fice2#4 "r%area un"r $e'rin$eri $e $ial"raţi"nal, fil"s"fic 7n ru'urile $in carefac 'arte5#3# D"&(n$irea c"%'etenţel"r $ec"%unicare a$ecvată 7n s'aţiul s"cial

. Ra%uri )i $"%enii alefil"s"fiei

. S'ecificul te9tuluifil"s"fic

S#3;2@#0@#200?.03#0#200?

S#4;06#0#200?.0#0#200?<

>2


73/166

ISTBRIAI=BSBIEIA1TICE

2#3 Utili8area un"r instru%entes'ecifice $iscursului fil"s"fic 'entru

c"nstruirea $e aru%ente )ic"ntraaru%ente 7n situaţii te"retice )i

'ractice2#5 Recun"a)terea )i anali8a

'rinci'alel"r c"%'"nente $e "r$instructural s'ecifice te9tului fil"s"fic,

'"rnin$ $e la te9te stu$iate sau la 'ri%a ve$ere3# C"%'ararea s"luţiil"r $ate $e$iferite c"nce'ţii fil"s"fice la $iferite

'r"&le%e3#2 I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice un"r $"%enii )ite"rii fil"s"fice

0 ntr#d!cere în ist#ria fil#s#fiei antice

receşti

. fil"s"fia ar+aică"%er ; 0liada )i?diseea< )i esi"$;41eogonia )i Munci şi zile< . fil"s"fia naturii $inMillet ;T+ales,Ana9i%an$ru,Ana9i%ene<. fil"s"fia eleată;!ar%eni$e )i en"n<. fil"s"fia s"fistă;!r"ta"ras )i *"rias<

. fil"s"fia lui S"crate

. fil"s"fia lui !lat"n

. fil"s"fia lui Arist"tel

S#5;3#0#200?.>#0#200?<

S#6;20#0#200?.24#0#200?<

>3


74/166


2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e "r$inc"nitiv, cu% sunt anali8a, sinte8a,c"%'ararea cu 'rivire la un te9tfil"s"fic sau la " te"rie fil"s"fică4#2 C"nstruirea un"r aru%ente 7nve$erea susţinerii unui 'unct $e ve$eresau a unei s"luţii 'r"'use 'entrure8"lvarea un"r situaţii Q 'r"&le%ă5# De8v"ltarea c""'erării cu ceilalţi,fav"ri8ată $e $ec"$ificarea c"rectă a$iferitel"r %esae )i li%&ae

0ntroducere n istoria filosofiei antice indiene

.ve$is%ul, &ra+%anis%ul

S#>;2>#0#200?.3#0#200?<


#4 I$entificarea un"r c"nce'tefil"s"fice )i a un"r te"rii s'ecificfil"s"fice3#4 Susţinerea unui c"%'"rta%entactiv 'rin utili8area c"rectă aaru%entării3#5 C"nstruirea unui $iscurs fil"s"fic

'e %arinea un"r te9te fil"s"fice

0ntroducere n istoria filosofiei antice c1ineze

c"nfucianis%ul ;"nu i, Men i, Xuni<. $a"is%ul ;=a" i,+uan i, M" i<

S#?

;03##200?.0>#2#200?<

>4


75/166

>5


76/166

ISTBRIAI=BSBIEIMEDIEVA=E

# I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice %"$ului $e (n$ireal unui aut"r

2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e "r$inc"nitiv, cu% sunt anali8a, sinte8a,c"%'ararea cu 'rivire la un te9tfil"s"fic sau la " te"rie fil"s"fică

3#2 I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice un"r $"%enii )ite"rii fil"s"fice

5#3# D"&(n$irea c"%'etenţel"r $ec"%unicare a$ecvată 7n s'aţiul s"cial

Intr#d!cere în ist#ria fil#s#fiei $edie"alespecifică spaţi!l!i e!r#pean

.a'"l"etica ;Minuciuseli9< )i 'atristicareacă ;!seu$".Di"nisie Are"'aitul< )ilatină ;AureliuAuustin<. sc"lastica ,,realis%ul”;Ansel%, T+"%a $ALuin"< )i,,n"%inalis%ul”;R"scelin, A&Nlar$<

S#0;>##200?.2##200?<

>6


77/166


78/166

ISTBRIAI=BSBIEIMEDIEVA=E

#4 I$entificarea un"r c"nce'tefil"s"fice )i a un"r te"rii s'ecificfil"s"fice2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e"r$in c"nitiv, cu% sunt anali8a,sinte8a, c"%'ararea cu 'rivire la unte9t fil"s"fic sau la " te"rie fil"s"fică

.$ial"ul fil"s"fic

S#4

;5#2#200?.@#2#200?<

:n această "ră se vaefectua evaluareaelevil"r 'rintr."activitate $e ti'

fr"ntal

Reca'itulare Qse%# I

4#3 Ra'"rtarea critică la aru%enteleun"r fil"s"fi )i susţinerea 'r"'riil"raru%ente 7n c"nte9te $iferite5#De8v"ltarea c""'erării cu ceilalţi,fav"ri8ată $e $ec"$ificarea c"rectă a$iferitel"r %esae )i li%&ae

.fil"s"fia antică )ifil"s"fia %e$ievală

S#5

;05#[email protected]@#0#200@

:n această "ră eleviiv"r fi evaluaţi

'rintr." lucrarescrisă

>?


79/166

ISTBRIAI=BSBIEIMBDER1E

#2 Caracteri8area c"nce'ţiil"r s'ecifice ale aut"ril"r stu$iaţi3#2 I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice un"r $"%enii )ite"rii fil"s"fice4#3 Ra'"rtarea critică la aru%enteleun"r fil"s"fi )i susţinerea 'r"'riil"r aru%ente 7n c"nte9te $iferite

0ntroducere n istoria filosofiei moderne specifică spaţiuluioccidental

. e%'iris%ul ;J# ="cKe,D# u%e< )iraţi"nalis%ul;Descartes, =ei&ni8,S'in"8a<

. criticis%ul ;I#ant<

S#6;2#0#[email protected]#0#200@<

S#>;@#0#[email protected]#0#200@<

>@


80/166

?0


81/166

ISTBRIAI=BSBIEIMBDER1E

# I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice %"$ului $e (n$ireal unui aut"r2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"ieis'ecifice $"%eniului ist"riei fil"s"fiei3#3 Ra'"rtarea critică la te"riile )i

'resu'"8iţiile $in ca$rul $"%eniuluifil"s"fiei4#5# Re$actarea unui, eseu structurat )inestructurat '"rnin$ $e la te9tefil"s"fice

- introducere n istoria filosofiei moderne specifică spaţiuluiasiatic

;< ist"ria fil"s"fiei%"$erne in$iene . ne"+in$uis%ulclasic ;Ra% M"+anR"/, es+a& C+an$raSen, Ra&in$ranat+Ta"re<

;2< ist"ria fil"s"fiei%"$erne c+ine8 .ne"c"nfucianis%ul$inastia S"n, $inastiaMin ;Han Yan%in,C+en Xian8+an


82/166

ISTBRIAI=BSBIEI

MBDER1E #2 Caracteri8area c"nce'ţii l"r s'ecifice ale aut"ril"r stu$iaţi

3#4 Susţinerea unui c"%'"rta%entactiv 'rin utili8area c"rectă aaru%entării

4#3 Ra'"rtarea critică la aru%enteleun"r fil"s"fi )i susţinerea 'r"'riil"raru%ente 7n c"nte9te $iferite

.eseul fil"s"fic

S#22;02#03#200?.06#03#200@<

S23;0@#03#[email protected]#03#200@<

?2


83/166

ISTBRIAI=BSBIEICB

1TEM!BRA

1E-introducere nistoria

filosofiei

# I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice %"$ului $e(n$ire al unui aut"r#2 Caracteri8area c"nce'ţiil"r s'ecifice ale aut"ril"r stu$iaţi2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"ieis'ecifice $"%eniului ist"rieifil"s"fiei2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e"r$in c"nitiv, cu% sunt anali8a,sinte8a, c"%'ararea cu 'rivire la unte9t fil"s"fic sau la " te"rie fil"s"fică4#5# Re$actarea unui, eseu structurat)i nestructurat '"rnin$ $e la te9tefil"s"fice5#4 Crearea unui ca$ru e$ucaţi"nalcare să 7ncurae8e interacţiunea

s"cială '"8itivă, %"tivaţia intrinsecă

. fil"s"fia '"8itivăAuust C"%te

. fil"s"fia vieţii #

1iet8sc+e

. fil"s"fia %ar9istă #Mar9 )i # Enels

. fil"s"fia intuiţi"nistă# -ers"n

. fil"s"fia 'ra%atistăC# !eirce

.fil"s"fiafen"%en"l"ică E#usserl

fil"s"fia analiticăsi%ţul c"%un ;*e"re

er&ert M""re#03#200@<


S#2>;06#04#[email protected]#04#200@<

S#2?;20#04#[email protected]#0@#2004<

S#2@;2>#04#[email protected]#05#200@<

?3


84/166

?4


85/166

Reca'itularese%# al II.lea

Reca'itularefinală

# I$entificarea un"r c"nce'te )icate"rii s'ecifice %"$ului $e (n$ireal unui aut"r2# "l"sirea c"rectă a ter%in"l"ieis'ecifice $"%eniului ist"riei fil"s"fiei2#2 E9ersarea un"r $e'rin$eri $e "r$inc"nitiv, cu% sunt anali8a, sinte8a,c"%'ararea cu 'rivire la un te9tfil"s"fic sau la " te"rie fil"s"fică

ISTBRIA I=BSBIEIMBDER1EISTBRIA I=BSBIEICB1TEM!BRA1E

I=BSBIAISTBRIA I=BSBIEIMEDIEVA=E


S#35;0?#06#[email protected]#06#200@<

:n această "ră;S34< elevii v"r fievaluaţi 'rintr."lucrare scrisă

?5


86/166

Unitatea )c"lară C"leiul 1aţi"nal ,,I%%anuel ant” Suceava Clasa a XII.a

Aria curriculară B% )i s"cietate Ti%' "ră Q 2 "re F să'tă%(nă

Disci'lina 'conomie !r"fes"r Şer&an !"'escu

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

SEMESTRU= I )i SEMESTRU= A= II Q =EA F A1U= ŞCB=AR 200;n< Q 200;n^<

U1ITATEA DE

:1VWARE

CBM!ETE1WE

S!ECIICE

CB1WI1UTURI 1R#

BRE

!ERIBADA DE

REA=IARE

;S[!T[M_1A<

B-SERVAWII

CB1SUMA.

TBRU=

## I$entificarea )i caracteri8arear"lului $e c"nsu%at"r 'e care 7l7n$e'lineste "rice 'ers"ană#2## As"cierea tre&uinţel"r curesursele, in ca$rul activităţii u%ane 7nsc"'ul satisfacerii eficiente atre&uintel"r#3## Inter'retarea cererii ca e9'resie atre&uintel"r 'ers"anei )i a resursel"r ca%il"ace $e satisfacere a tre&uintel"r#4## Aru%entarea necesitatii $e autili8a rati"nal resursele#5## !r"iectarea unui c"%'"rta%entrati"nal al c"nsu%at"rului, i%'us $etensiunea $e nev"i Q resurse#

. C"nsu%at"rul )inev"ile sale. Cererea )i fact"rii care" influentea8a. C"nsu%at"rul )i"'tiunile sale raţi"nale. C"nsu%at"rul, nivelul$e trai )i calitatea vieţii#. S"cietatea $e c"nsu%

? S . S6

?6


87/166

!RBDUC.

TBRU=

#2# Caracteri8area 'r"$ucăt"rului ca

'urtăt"r al "fertei

2#2# C"relarea c"nstituirii "fertei cu

f"l"sirea fact"ril"r $e 'r"$ucţie in

activitatea ec"n"%ică

3#2# E9'licarea r"lului fact"ril"r $e

'r"$ucţie 7n reali8area activitatii

ec"n"%ice

4#2# Anali8a critică a activităţii

ec"n"%ice $in 'ers'ectiva evaluării )i

a c"%'arării ef"rturil"r cu efectele, a

c+eltuielil"r cu re8ultatele

4#3# Deter%inarea nivelului )i a

$ina%icii un"r fen"%ene )i 'r"cese

ec"n"%ice utili8(n$ instru%ente

a$ecvate

5#2# !r"iectarea unui c"%'"rta%ent

rati"nal )i eficient al 'r"$ucăt"rului

a$ecvat ra'"rtului cerere Q "ferta,

c"nsu% Q 'r"$ucţie#

. !r"'rietatea

. act"rii $e 'r"$ucţie

. C"%&inarea fact"ril"r

$e 'r"$ucţie

- !r"$uctivitatea )i

eficienţa fact"ril"r $e

'r"$ucţie

. Bferta

. !r"fitul

. Test

2 S> . S3

?>


88/166

!IAWA Q l"c

$e 7nt(lnire a

aenţil"r

ec"n"%ici

#3# Recun"a)terea caracteristicil"r

enerale ale 'ieţei 7n $iferite f"r%e

c"ncrete $e %anifestare a acesteia

#4# I$entificarea un"r relaţii $intre

fen"%enele )i 'r"cesele s'ecifice

$ina%icii ec"n"%ice

2#3# Caracteri8area $iferitel"r f"r%e $e

'iaţă 'lec(n$ $e la "&iectul

tran8acţiil"r reali8ate

2#4# C"%'ararea un"r fen"%ene si

'r"cese s'ecifice $ina%icii ec"n"%ice

- "r%e $e

"rani8are )i

funcţi"nare a

ec"n"%iei s"ciale

- Mecanis%ele

'ieţei# C"ncurenţa )i

%e$iul c"ncurenţial

- !iaţa %uncii#

Cererea )i "ferta $e

%uncă

- Salariul

24 S4 Q S?

A*E1TII

ECB1BMICI

;reca'itulare

se%estrială<

5## !r"iectarea unui c"%'"rta%ent

raţi"nal al c"nsu%at"rului, i%'us $e

tensiunea $e nev"i . resurse

5#2# !r"iectarea unui c"%'"rta%ent

rati"nal )i eficient al 'r"$ucat"rului

a$ecvat ra'"rtului cerere Q "ferta,

c"nsu% . 'r"$uctie

- C"nsu%at"rul

- !r"$ucăt"rul 2 S@

??


89/166

?@


90/166

STATU= :1ECB1BMIA

DE !IAW

#5# I$entificarea instru%entel"r )i

strateiil"r 'rin care statul 7)i $efine)ter"lul )i funcţiile 7n ec"n"%ia $e 'iaţă

2#3# Descrierea )i c"%'ararea

%"$alităţil"r $e i%'licare a statului la

nivel central )i l"cal

- Statul 7n ec"n"%ia

$e 'iaţă %"$ernă

- !"litici )i strateiiec"n"%ice

- Cre)tere )i

$e8v"ltare

- Ec+ili&ru si

%acr"sta&ilitate

@ S2@ Q S32

@0


91/166

ECB1BMIA

DESCIS

#6# Recun"a)terea ten$inţel"r $e

interare )i l"&ali8are, s'ecifice

$ina%icii ec"n"%ice actuale

3#4# E9'licarea ten$inţel"r $e interare

)i l"&ali8are $in 'ers'ectiva un"r

%"$ele ec"n"%ice actuale

- *l"&ali8area )i

n"ua ec"n"%ie

- Interarea

- Strateii $e

interare a

R"%(niei

S33 Q S34

RATIB1A=I.

TATEA

ECB1BMICA

;reca'itulare<

#3# I$entificarea instru%entel"r )i

strateiil"r 'rin care statul 7)i $efine)te

r"lul )i funcţiile 7n ec"n"%ia $e 'iaţă

3#4# E9'licarea ten$inţel"r $e interare

)i l"&ali8are $in 'ers'ectiva un"r

%"$ele te"retice actuale

5#3# A$ecvarea c"%'"rta%entului

ec"n"%ic 'r"'riu la cerinţele unui

%e$iu c"ncurenţial

- !iaţa

- Statul 7n ec"n"%ia

$e 'iată

- Ec"n"%ia $esc+isă

S35 Q S36

@


92/166

C !r"iecte )c"lare ;'r"iect 'e unitatea $e 7nvăţareF'r"iect $e lecţie<

Ave% 7n ve$ere

. !r"iecte 'e unitatea $e 7nvăţare

. !r"iecte $e lecţii#

Unitatea )c"lară C"leiul 1aţi"nal ,,Mi+ai E%inescu”, Suceava

Aria curriculară BM ŞI SBCIETATE

Disci'lina Logică şi argumentare

Clasele a IX.a C, a IX.a D, a IX.a E, a IX.a , a IX.a *

Ti%' 2 "re F să'tă%(nă

!r"fes"r Şer&an !"'escu 1r# "re al"cate 0

Unitatea $e 7nvăţare A7AL0FA L?>0&G A AEM'74'L?


93/166

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Detalieri $e c"nţinut C"%'etenţe s'ecifice

;"&iective $e referinţă<

Activităţi $e 7nvăţare Resurse 'r"ce$urale Evaluare

PROPO6IŢIICATEGORICE;5 "re<

. Caracteri8are )i structură

. Ti'uri $e 'r"'"8iţii cate"rice

. Re're8entarea 'r"'"8iţiil"rcate"ricecu aut"rul $iara%el"r Euler )i Venn

. !ătratul lui -"et+ius

. Transcrierea un"r 'r"'"8iţii $inli%&aulnatural 7n cel f"r%al E9ce'ţii;'r"'"8iţii e9clusive<

.Ra'"rturi l"ice 7ntre 'r"'"8iţii cate"rice;alternare, c"ntrarietate,su&c"ntrarietate, c"ntra$icţie<

#2# I$entificarea structuriiunui aru%ent, aele%entel"r c"%'"nente )irelaţiil"r $intre acestea;ter%eni, 'r"'"8iţii,raţi"na%ente<#3 Utili8area c"rectă a un"r "'eraţii s'ecifice l"icii

;$efinirea )i clasificarea< 7nc"nte9te situaţi"nale $iferite;te"retice )i 'ractice<2#2# "l"sirea c"rectă a un"r f"r%e )i "'eraţii l"ice2#3 C"nstruirea un"raru%ente 7n ve$ereasusţinerii unui 'unct $eve$ere sau a unei s"luţii

'r"'use 'entru re8"lvareaun"r situaţii . 'r"&le%ă3#2# Utili8area lucrului 7nec+i'ă 'entru re8"lvareaun"r 'r"&le%e care i%'lică"'eraţii )i f"r%e l"ice

. reali8area un"r e9erciţii $ec"%unicare )i $earu%entare 7n li%&ae

f"r%ale, $e trecere $inli%&a natural 7n li%&af"r%al )i, invers, $in li%&af"r%al 7n li%&a natural

. a'licarea un"r al"rit%i,reuli, 'rinci'ii 7n sc"'ulf"l"sirii inf"r%aţiei 7nc

carte de didactica specialitatii.doc

Documents