cernat

8/16/2019 cernat

http://slidepdf.com/reader/full/cernat 1/3

Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării

Lucrare practică Nr.3La Dezvoltarea Colec iilor ț

Tema: Tendințe în procesul de achiziție

realizat: Tiholaz delina! TC " #$%

veri&cat: Cernat 'n(a

)*#$ + )*#,

8/16/2019 cernat



De-a lungul timpului, bibliotecile au fost puse în fa a a numeroase provocări, datorateț

schimbărilor socio-culturale. rin urmare, revolu ia digitală a modificat i continuă să modificeț ș

modul în care se lucrează, sunt definte i organizate colec iile i informa iile din cadrulș ț ș ț

institu iilor info-documentare din !epublica "oldova.ț

Legătura dinamică dintre biblioteci i tehnologiile informa ionale impune noi func ii aleș ț ț

bibliotecii i bibliotecarilor, noi forme de colaborare cu alte institu ii, inclusiv edituri, i oș ț ș

interfa ă umană electronică cu resurse intelectuale, mai sofisticată.ț

#nfomatizarea bibliotecilor nu mai este o simplă op iune. resiunea solicitărilorț

informa ionale, dezvoltarea într-un ritm e$traordinar a colec iilor de bibliotecă, numărul mare deț ț

activită i repetitive i, nu în ultimul r%nd, conte$tul biblioteconomic contemporan obligăț ș

bibliotecile să se informatizeze i să caute noi tendin e de achizi ie a colec iilor de bibliotecă,ș ț ț ț

pentru a se adapta i orienta în cadrul societă ii bulversată de cereri informa ionale.ș ț ț

rin urmare, factorii care influen ează procesul de achzi ieț ț a unei biblioteci depend deforma i arhitectura bibliotecii, obiectivele i scopurile ei, pozi ia pe care o ocupă biblioteca înș ș ț

ară i sistemul automatizat de bibliotecă.ț ș

&n cazul bibliotecilor tradi ionale, care ocupă un spa iu redus în societate i de in unț ț ș ț

număr relativ mic de documente informa ionale, procesul de achizi ie este mai lent în compara ieț ț ț

cu bibliotecile, care au căpătat o formă electronică i ale căror colec ii de documente depă esc cuș ț ș

mult numărul bibliotecilor mici. &nsă, indiferent de este o bibliotecă tradi ională sau electronică,ț

toate centrele informa ionale au drept scop dezvoltarea colec iilor i a serviciilorț ț ș biblioteconomice prin realizarea procesului de achizi ie a documentelor de toate formele. 'copulț

lor de bază este găsirea de noi metode i mi(loace de achizi ie într-un timp redus, dar care săș ț

ofere rezultate eficiente. rincipala lor direc ie este ob inerea de noi proiecte na ionale, c%t iț ț ț ș

interna ionale de achizi ie a colec iilor informa ionale. #ar scopul de bază este crearea i lărgireaț ț ț ț ș

rela iilor cu alte centre informa iionale, îndeosebi cu edituri. Noile tehnologii i mediulț ț ș

informatic în care activează bibliotecile obligă aceste centre să colaboreze între ele, cu scopul dea oferi societă ii )produsele dorinte) i )produse inteligente). !espectiv, bibliotecile, editurile iț ș ș

centrele de informare i documentare se leagă în re ele, pentru a crea i îmbunătă i cicuitul deș ț ș ț

informa ii în societate, at%ta timp c%t bibliotecile auț rolul de a influen*a favorabil mentalitatea +i

comportamentul de achizi*ionare +i de consum al utilizatorului în vederea dezvoltării at%t aindivizilor, c%t si a societtii în ansamblul său.

iblioteca publică se numără printre institu*iile de cultură, ce oferă servicii non-profit, bazate pe utilizarea preponderentă a personalului, care necesită prezen*a consumatorului întimpul prestării serviciului +i care se adresează în special nevoilor individuale, dar +i celorsociale, ce se adreseaza nevoilor societă*ii în ansamblu. Din această cauză, ibliotecă, pentru a- iș

atinge scopurile propuse, se integrează în colaborarea cu editurile din cadrul ării sau din-afaraț

ei pentru a- i accentua procesul de achizi ie, prin dona iile oferite de către edituri sau proiecteleș ț ț

de c% tigare a colec iilor de documente tipărite. Circuitul de informa ii î i are începutul în cadrulș ț ț ș

editurilor i continua în biblioteci sau librării, sf%r indu-ze în m%inile utilizatorului. rin urmare,ș șaceste centre informa ionale depind una de alta i e$istă în cadrul societă ii noastre în rela iiț ș ț ț

)*#$ + )*#,

8/16/2019 cernat



directe i de parteneriat, pentru a putea oferi rezultatele căutatea i-a hrăni popula ia cuș ș ț

informa ii i cuno tin e.ț ș ș ț

&n urma acestor colaborări cu alte centre info-documentare, bibliotecile, fiind presate deevolu ia noilor tehnologii i de dependen a fa ă de #nternet, apelează la noi tendin e deț ș ț ț ț

perfec ionare a serviciilor biblioteconomice i a procesului de achizi ie. na dintre acestae esteț ș țformarea colec iilor de valoare prin crearea de copii electronice i oferirea accesului online laț ș

colec iile uneibiblioteci. #ar pentru o reu ită mai bună, unele dintre biblioteci, îndeosebi celeț ș

universitare, drept e$emplu/

iblioteca niversită ii 0ehnice din "oldova, au introdus în practică studierea continua aț

opiniiei utilizatorului despre procesul de dezvoltare a colec iilor . &n acest sens, pe site-ulț

bibliotecii a fost introdusă rubrica )ropuneri pentru achizi ie), baz%ndu-se i mai multeț ș

sonda(e, ce, direct sau indirect, au vizat calitatea colec iilor.ț

1 veche tendin ă, dar care aduce rezultate bune, răm%ne a fi schimbul de publica ii dintreț ț

biblioteci, în special, cu bibliotecile din alte ări, cum ar fi !om%nia i impunătoarele dona iile,ț ș ț

care se lasă, pe an ce trece , cu propor ii tot mai mari i cu colec ii bogate de că i din diferiteț ș ț ț

doemnii, pentru diferite categorii de v%rstă i în mai multe limbi, preferabile fiind cele în limbileș

engleză, rusă, franceză.

2'tăzi, afl%ndu-ne într-un mediu informatics, bibliotecile sunt în continua dezvoltare, păstr%ndu- i constant cursul spre inova ie i schimbare. D e o bibliotecă mica sau mare,seș ț ș

optează pentru o strategie de cre tere în doemniile principale, i-anuem, dezvoltarea colec iilor,ș ș ț

e$tinderea accesului la resursele electronice. #ar toate acestea se concentrează pe procesul deachzi ie, pentru că achizi ionarea bibliotecilor urmăre te păstrarea unui echilibru calitativ iț ț ș ș

cantitativ, care să asigure fondului un profil enciclopedic i un caracter unitar, bazată pe oș

selec ie riguroas, selec ie impusă de profilul colec iilor i de posibilită ile bugetare, ca, într-unț ț ț ș ț

final, să răspundă necesită ilor utilizatorului i-a întregii societă i.ț ș ț

)*#$ + )*#,

cernat

Documents