claudio rendina - papii1

8/10/2019 Claudio Rendina - Papii1

1/119

PapiiIstorie i secreteiapi. jiibilcc, conclavuri i i'prs

ii papi.Storia e segreri Claudio RendinaCopyright 1983, 199 !e"ton Co#pton e$itori s.r.l.Papii. Istorie i secrete Claudio Rendina Copyright %&&%, %&&3 B1C

ALL ra$ucere( )a$u *+$eioaie $repturile reervate -$iturii 1C /00.!ici o parte $in acest volu# nu poate i copiat2 tar2 per#isiunea seria -$iturii 1C /00.repturile $e $istribu4ie 5n str2in2tate apar4in 5n e6clusivitate

-$iturii IC /00./7 rights reserve$. he $istribution o this boo outsi$e )o#+nia,"ithout the "riiten pennission o BIC ALL, is strictly prohibite$.Claudio RendinaPapiiIstorie si secreteDescrierea CIP a Bibliotecii NaionalePapii. Istorie i secrete:C lau$ i o )en$ina( tra$.( )a$u *+$ei ucureti(

-$itura IC /00, %&&%, %&&3

89 p.; %& c#ibliogr.I?=1>@1&>8i. *+$ei, )a$u Atra$.B %%.13in biograiile celor %@ $e suverani pontii $e la )o#a ies la iveal2

culisele i #isterele


2/119

istoria politic2, ecleiastic2 si artistic2 a )o#ei, a publicat #ulte lucr2ri $espre1993B, apape$$a io"anna A199@B, ::papa. Sacro e proana A199?B, Roma dai &0& aoggi A1998B, uida in$olita ai mi$teri, ai $egreti. atle leggende e oile curio$itde/le 1hie$e di Roma A%&&&B.

1anea acea$ta nu a a"ut uti 2principiu3 clu*itor $i o de$urare i$toric 3 impun, chiar dac, m inal, ar i trebuii totui $ le aib, datorit celor456 de pontii de la Roma, pre*enta7i cronologic, 8ncep9nd de la S9ntul Petru8 8ncheind cu loan Paul al ll-lea , 2preaericitul $tp9n 3. : luat natere peragmente, aa cum cred c $e 8nt9mpl cu toate cr7ile din lumea acea$ta,prinlr-un "a itnna, care prea c nu-i "a a"ea niciodat un $9rit. S-tidi;.


3/119

a$upra celorlalteD ar i trebuit $ olo$e$c la 8ncepui $intagma ,,epi$cop alRomei3, pentru ca apei $-o 8nlocuie$c #dar c9nd oare, cu exactitateI(, atuncic9nd cei care au $tudiat acea$t problem $-au pu$ de acord a$upra primuluidinti; epi$copii Romei, care ar i trebuit con$idera! primul pap. :m con$ideratpotri"it $ m conorme- deci*iei lui rigore al Vll-lea de a acorda tuturor

precede$orilor $i, 8ncep9nd de la S. Petru, titlu! de pap, ,,auod hoc unicume$t nomen in mundo3.1a ultim preocupare, a o$t $i ideea unui apendice care $ pre*inte

$inoptic irul pti?=iiF==-E uiitiuipilor. ui iubila-lorti ui conciliilor ecumenice, darcare $ $ati$?acci dorin7a cititorului de a cunoate $i curio*it7i de$pre lumeapapalit7ii. Jn aport deo$ebit ui ace$t $en$ l-a a"ut iul meu. :ndrea, cruia Jre"ine 8n cea mai mare parte meritul de a i controlat exactitatea datelor i$torica$i a documentelor. "ident, bibliograia nu e$te complet@ ea men7ionea*textele, de cele mai multe ori undamentale, la care am cut reerire 83redactarea biograiilor.

8n ine, $unt proand recuno$ctor $o7iei mele. nu numai pentru a?utorul

indi$pen$abil pe care mi l-a oerit, ci, mai ale$, pentru 8ncura?area permanentde a pune la punct acea$t lucrare la care 7in at9t de mult, atenu9nd, curbdarea $a plin de drago$te, ten$iunea normal care inter"enea 8n muncamea.

C0/7IE)$ece#brie 198%Pentru acett.Ki/& nunii i-diiie, care apare la *ece ani di$tan7 de prima,

am procedat la unele completri i$torice, preci*9nd unele detalii ampliic9ndbiograia lui loan Paul al ))-leaD 8n bibliograie au o$ men7ionate lucrrile noi decei mai mare intere$.

Intro$ucere... u eti etru i pe ateast2 piatra locuin4ei

#or4ilor nu o vor birui, 5li voi orice vei lega pep2#+nt, va i legat 5i p2#+nt, va i $elegat 5n ceruri.

Capul isericii este Cristos i nu papa. loan al KKlIl>leae la etru $in *alileea i>p+n2 la Larol Mojtyla, pe parcursul a $ou2 #ii

$e ani, piaira nu a ce$at, or4ele ia$ului nu au biruit. o a v2ut, 5nainte $e toate, 5n pap2. iserica. JbiPetru$, ibi cde$ia.

0a 5nceputurile sale,piatra a ost supus2 la grele 5ncerc2ri 5n cataco#be;#arginalial2 $e te#plul p2g+n si $e $ivinul /ugustus, uneori r2pus2 $eputerea statului. Hul4i papi $in aceast2 perioa$2 au #urit ca #artiri, $ar nu i>aurenegai cre$in4a, iar piatra s>a 5#bibat cu s+ngele lor; altora le>a ost $at e6ilulsau 5nchisoarea. Ni totui, episcopul )o#ei reuete s2>i p2storeasc2 pecre$incioii $in co#unitatea sa, #en4ine un contacl per#anent cu alteco#unit24i, chiar si 5n$ep2rtale, se i#pune ca p2str2tor al unit24ii 5nlru Cristos.C+4iva se pier$ pe acest $rurn, abjur2; spai#a creea2 sin4i sau renega4i.

+n2ra iseric2 ivit2 $in b2tr+nul #2slin $in *alileea 5i 5nige r2$2cinile 5nini#a i#periului, transplantat2 $e la Ierusali# la )o#a. Slat 1rux, dum "ol"iturorbi$.

rin -$ictul $e la Hilano1, iserica $e la )o#a iese $in cataco#be icap2l2 $repturi cet24eneti; $up2 trei secole $e persecu4ii, 5i poate practica

:oi


4/119

public cultul. c sirccoar2 cu 5ncetul 5n ierarhiile cele #ai 5nalte alee$iiciului. rin pr2buirea I#periului $e /pus, )o#a vecie 5n pap2 un bastion alcivilia4iei, pentru c2 ian4ul este $eparte i sl2bit, cu toate sc+nteierile $ecullur2 ale lui lustinian. ar *rigore cel Harc este unic 5n integritatea sa $econ$ul Aci.

Italia se $e#e#brea2 i supre#a4ia pontiical2 $evine o garan4ie, $artr2s2tura sa ecleiastica se transor#2. Co#pro#isul const2 5n alsul1on$iinilitm 1onManiim, 5n "#Ji l rancilni si $ona4iile lui epin; iserica 5ior#ea2 un organis# politic, $escoper2 puterea te#poral2, creea2 pentruviitor un stat ecleiastic.

rin 5nte#eierea acestui statR, a observatcu a#2r2ciune *regorovius,;,se 5ncheia lotui perioa$a cea #ai glorioas2 $in istoria isericii ro#ane, alc2rei caracter usese p+n2 atunci pur episcopal si sacer$otal. iserica a $evenitterestr2. apii care, contrai' 5nv242turii -vangheliei si $octrinei lui Cristos, au5#binai preo4ia eu $e#nit24ile princiare, nu i>au #ai putui p2stra puritatearolului aposiolic, iar natura $uplicilar2 i contra$ictorie a poli4iei lor i>a 5#pins cuo or42 $in ce 5n ce #ai #are spre o politic2 a#bi4ioas2. in #otive #ateriale, eiau ost obliga4i s2 $uc2 lupte 5njositoare pentru a>i p2stra rangurile le#porale;au purtat r2boaie civile 5#potriva )o#ei i s>au angajai 5n $ispute 5n$+rjite cuputerile politice ale epociiR.

oatenuee, acor$+n$ o pon$ere #ai #are acelor #otive #ateriale care au ost,5ntr>a$ev2r, ireversibile, $in punct $e ve$ere istoric; conor# acestei inteipret2ri,papa ar i ost obligat $e 5#prejur2ri s2 $o#neasc2 te#poral, $at iin$ c2 nu#aiprin in$epen$en42 i>ar i putut ap2ra libertatea $e ac4iune politic2. -ste cevainterpretabil. ar este, 5n #are #2sur2, sigur c2, $in aceast2 $e$ublare aputerii, a luat natere o ligur2 e#ble>

I!)E7C-)- 9#atic2 a papei. )ecurgerea la bule papale, ca aceea a lui seu$o>Isi$or.

este, poate, #aniestarea cea #ai evi$ent2 a unei $orin4e $e pulere care 5icaut2 o justiicare pe plan politic. Ni este o ina#ie.


5/119

secole, ti#p 5n care. prin goana $up2 putere, papa va ace abstrac4ie $eseori $e5n$e#nurile la consoli$are erciin2 i, ca ur#are, vor ap2rea voci, neluate 5nsea#2, care vor cere re5ntoarcerea la spiritul evanghelic. rin marele reu* este5nl2turat2 orice or#2 $e renun4are la puterea te#poral2 $in care $eriv2captivitatea $e la /vignon, schis#a $in Ecci$ent, i, 5n $einitiv, $istrugerea

unit24ii religioase a -uropei.apa5i pteuic ov$ibil aica; 5n convingerea general2 asupra necesit2liiunei reor#e, care nu va i realiat2, la isa, la Lonstan, la asel se i#puneautoritatea conciliilor. apa este, 5n acelai ti#p, i antipap2; 5n conruntarea custatele na4ionale, loc4iitorul lui Cristos1' 5i g2sete o co#pensa4ie 5n igurasuveranuluiR ponti; este pap2>rege. /ceasta nu este o no4iune juri$ic2absiract2, ci o realilale $e i cu iR, $up2 cu# air#2 aolo ro$i. prin caresupuii>cre$incioi trebuie, 5n pri#ul r+n$, s2>i ac2 $atoria penlru a sporiputerea absolut2 a #onarhuluiR.

,S recap2t2 int+ieiiitea prin Contrareor#a, $ar se 5nchistea2 5npropriuG se 5n Hitletul s2u un el $e nihilis# inevitabil.

/cest senti#ent a 5nso4it #eta#oroele ra$icale survenite 5n putereate#poral2 a papilor pan2 la re$irnensionarea teritorial2 a Cet24ii Faticanului,chiar $ac2 interesele econo#ice, ur#2rite $e se chiar i propriile sale valori cet24eneti, $up2 ce i>apier$ut cre$in4a. -ste se#niicativ2 $eclara4ia, 5n acest sens, a lui ino uati,5ntr>un interviu acor$at cu pu4in ti#p 5nainte $e a 5ncela $in via42( ac2senti#entul religios $in Ilalia s>a epuiat, aceasta se $atorea:.2 laturii te#poralea isericii i greelilor care au $erivat $in aceastaR. Ni, a#inlin$u>1 pe ius alKll>lea i eveni#entele $in cel $e>aG $oilea r2boi #on$ial, $enun42 aptul c2$ac2 papa tia ceea ce se 5nt+#pla atunci la /usch"it si ia uchen"al$, eltrebuia s2>i ri$ice glasul 5ntr>o con$a#nare totala, cu orice risc, chiar $ac2 ar iost s2 ie 5#pucat i, o $at2 cu el, to4i car$inalii. Chiar $ac2 ar l5 ars 5ntreg

Faticanul. /r i salvat astel iserica, i to4i a# i r2#as cre$incioi. ac2 nu s>a5nt+#plat aa, este se#n ca a intervenit oportunis#ul, proble#a, #aii#portant2 $ec+t orice, a $ub*i$tentei.


6/119

apas2 5ntr>un anu#it sens asupra papalit24ii; a ost nevoie $e loan al KKIII>lea i$e Conciliul al II>lea $e la Fatican ca s2 se $runcine $in te#elii putereaisericii $e la )o#a. e atunci, 2loc7iitorul )ui 1ri$io$3 se al2 5n c2utarea$i#ensiunii sale autentice, spirituale i evanghelice, 5ncerc+n$ s2#2rturiseasc2 aceasta lu#ii 5ntregi, 5ntr>o 5ncercare $e re$ob+n$ire a

cre$ibilit24ii. Iar $espre air#a4ia lui loan c2 iserica este a tut0iror i #ai ales acelor s2r#aniR, aa cu# a observat *iancarlo Uiola, 5n$e#nul este c2tre oco#unitate cretin2, care pune 5n centrul ei pe cei opri#a4i, #arginalia4i ineputincioiR. E utopieV

7lti#ele 5nt+#pl2ri nu par s2 ateste un co#porta#ent>$einleresat;Faticanul apare #ereu ca un stal cu un #inister propriu $e inan4e, carecapitaliea2 i ace s2 sporeasc2 reervele, #ai $egrab2 $ec+t s2 tr2iasc2 $iniua $e ai aa cu# preve$e -vangheliaR, #ai sublinia2 Uiola, e6plic+n$ c2,5n ulti#a anali:2, nu s>a cerut $esiin4area papalit24ii, ci 5ncetarea puterii salete#porale. !u s+ritul unei autorit24i, ci $ispari4ia #eto$elor lu#eti la carerecurge aceast2 autoritateR.

!u r2#+ne $ec+t s2 atept2# o relectare concret2 a strigatului lansat$e loan aul al Il>lea(


7/119

reerve pe care t+n2rul X'abhi 5l are a42 $e 0abu>urile sociale i religioase,ascult2 cu 5ncre$ere proe4iile $espre o nou2 5#p2r24ie, 5n on$, este convins c2ur#ea2 un Hesia politie.

1@ o i $e iulie $in anul %9, iat2 i pro#isiunea 5nt+iet24ii( Isus urc2$in valea Ior$anului, ca sa #earg2 la Ceareea, ur#at $e cei $oispreeceapostoli i le cere acestora o #2rturisire $e cre$in42( Cine cre$e4i c2 sunt euVRCel care.a r2spuns 5n nu#ele tuturor, a ost chiar 19BR.

5n aceste cuvinte, iserica Catolic2 recunoate crearea institu4iei papale;ele proe4esc o #isiune care se va e6ercita p+n2 la s+ritul veacurilor intr>oco#unitate or#at2 $in pietre "ii i, printre ele, etru apare ca acela careasigur2 tr2inicia e$iiciului. -l cap2t2 i o putere $e $eciie 5n sera $octrinar2printre oa#enii supui voin4ei lui u#neeu; 5n acest sens, unc4ia $e 5n tai>st2t2tor nu se putea stinge o $at2 cu $ispari4ia lui etru. e aici provine#otenirea pontiilor ro#ani.

D2g2$uin4a rolului $e pri#at este $in nou conir#at2 $up2 5nviere; 5nur#a triplei $ovei $e iubire pe care i>o oer2 etru, Cristos 5i coner25nt+ietatea asupra 5ntregii iserici Au s2 pati oile ineleRB, 5l nu#ete, 5n acestel, ca pri#ul pap2( era 5n luna aprilie a anului 3&.

etru i>a 5n$epliniG unc4ia $e cap aG bisericii 5n $ierite localit24i, 5n

pri#ul r+n$ la Ierusali#, un$e, 5n @8:@9 a avut loc pri#ul conciliu al isericii; 5n/ntiohia, un$e, conor# unei tra$i4ii $in secolul al II>lea, a ost episcop ti#p $eapte ani; poate i la Corint, a c2rui biseric2 este consi$erat2 a i ost on$at2$e etru i avelR, conor#

lea; 5n s+rit, la )o#a, $e un$e, prin tra$i4ie, etru a con$us cretin2tatea ti#p$e %? $e ani, $in @% 5n =, chiar $ac2 nu continuu, $up2 cu# se poate $e$uce$in preenta sa la Ierusali# pentru conciliul $in @8:@9 i $in aptul c2 nici


8/119

@roO#hoWir..aiW5cyro/QOO0ro.nEauagl loah iri:pcx;up$ separe c2 ar i venitaici 5#preun2 cu so4ia a, #oart2, conor# lui Cle#ent /le6an$rinul, ca #artir2,i cu iica sa, c2reia i se cunoate si nu#ele, elronilla; probabil 5ns2 c2 acestnu#e apar4inea uneia $intre $iscipolele sale, convertit2 si boteat2 $e el.

!u#eroase sunt i legen$ele legate $e locuri i #onu#ente ale oraului

care a#intesc $e preen4a lui etru la )o#a. ri#ul $intre acestea este5nchisoarea Ha#ertin2; la 5nceputul sc2rii care $uce la celulele $e jos ale5nchisorii, o inscrip4ie 5n #ar#ur2 a#intete c2 $e aceast2 piatra s>a lovit cucapul etru, 5#pins $e c2l2ii s2i, i #inunea a r2#asR. e$esubt, 5ntr>a$ev2r,piatra este a$+ncit2 i pare c2 ar i r2#as 5ntip2rit2 5n ea ur#a unui cap.

5n aceeai 5nchisoare, #ai este i o alt2 inscrip4ie, 5n spatele unui rest $ecoloan2 $e #ar#ur2(, /ceasta este coioana $e un$e, st+n$ lega4i $e ea, au convertit pe sin4ii #artiri panici ai celulelorR, a$ic2rocessus i Hartinian, i pe al4i @= la cre$in4a 5n Cristos, bote+n$u>i cu apa$in acest ivor ap2rut printr>o #inuneR, 5nt+#plarea este evocat2 $e elii @ 5nsonetul Smul Petru 8n temni7@

an2.Cel #ai groav lucra care, pe c+#pia Fan a t2cut pe li#pul lui !ero. /

ost, #ai jos $e Capitoliu, o puc2rie 7n$e to4i vorbeau latin2.acul aiOla se chea#2 Ha#ertino s2 #2 cre$eri pe #ine, un lecar,ar e6plica4ia #i>a $ai>oL -)71=/ceea esli'0'hi0ir 5nchiii. li i.>;i in care 0>au a$us pe l $uca la noua 5nchisoare.at+tia ani, pe vre#e

ru#oas2 sa 5n tot$eauna> i plinii >.1 n i ui o, i.n2 n >a secatu pe ploaieiserica lea se

nu#ea a legatarii, se pare c2 ar a#inti $e tegatoarea, a$ic2 ban$ajul careacoperea rana $e la piciorul


9/119

biserica l 4inuser2cetluit pe apostol, unul 5n alestina i cel2lalt chiar la )o#a; ase:ale 5n aceaurn2 $e au atins unuG $e altul s>au su$at parc2printr>o #inune, or#+n$ un singur lan4 $e 38 $e ale.


10/119

cerut el 5nsui, consi$er+n$u>se ne$e#n $e a #uri la el ca IsusB, pe loculnu#it naumachia. l+ng2 obeliscul lui !ero, 5n partea $inspre $ealR, a$ic2 Circullui !ero$e l+ng2 colina Faticanului. lea.scriin$u>i $e la )o#a lui ro$us, un a$ept aG sectei #ontanitilor( ,`u>te pe

colina Faticanului i pe stra$a Estia i vei g2si ur#ele celor care au 5nte#eiataceast2 co#unitateR, a$ic2 #or#intele celor $oi apostoli, etru i avel.5n ti#pul $o#niei 5#p2ratului Falerianus, c+n$ a avut loc persecu4ia $in

%?8, tra$i4ia spune c2 ose#intele Iui etru i ale lui avel au ost #utate $in#or#intele lor ini4iale i transportate ud 1atacomba$, a$ic2 5n ci#itirul un sarcoag $e bron i6at 5n p2#+nt;$easupra lui, $up2 c+t se pare, Constantin a pus s2 ie construit2 bailica oarteveche a lea i al III>lea, 5ntr>o a$ev2rat2 necropol2, astel 5nc+t, $e Ilecare$at2, 5ncerc2rile s>au $ove$it a$arnice.

/bia 5n 1939, prin voin4a lui ius al Kll>lea, au ost eectuate s2p2turisiste#atice 5n #ai #ulte etape i ele au a$us reultate concrete 5n anii R?&,c+n$ a ost $escoperii, lipii $e un i$ vopsit 5n rou, un #or#+nt, arheologiistabilin$ c2 este vorba $e cel la care se reerea Caius, pe eG al+n$u>seinscrip4ia g+riat2 pe perete Peir#o.i(em, a$ic2 etru este A5ngropat aiciB5n2untruR. Cu toate acestea, #or#+ntul era gol.

5n 19?, arheologul Hargherita *uar$ucci a reuit s2 g2seasc2 ose>#intele apostolului, $ar nu 5ntr>un sarcoag $e bron, ci 5ntr>o cutie $e

pantoiR; 5nt+nipl,iic;i W c;ip;ttat o tent2 $e anchet2 poli4ist2 i acu# aceparte $in istoria arheologic2 a oraului. 0uciano Ueppegno $escrie acest episo$cu o ironie in2. 7n lucr2tor la 5ntre4inerea bailicii a spus Hargheriiei*uar$ucci c2>si a#intea aptul c2, pe c+n$ se 2cea $escoperirea, pri#ise 5np2strare $e la a$#inistratorul antierului bailicii pu4in #aterial $in cel$escoperit 5n #isteriosul #or#+nt. Haterialul usese pus 5ntr>o cutie $e pantoisi aeat un$eva.

un $epo:ii $in *rotele Faticanului, 5n ea se allauoase u#ane, u.isc $e ani#ale, rag#ente $e les2luri, p2#+nt, bucalele $etencuial2 roie, #ici ghe#e $e ire $e argint, #ici #one$e #e$ievale.Cercetarea eectuat2 $e specialiti $e #arc2 a l2#urit c2 oasele o#enetiapar4inuser2 unui in$ivi$ $e se6 #asculin, $estul $e 5nalt, robust i cu v+rstacuprins2 5ntre aieci si apteeci $e ani; rag#entele $e 4es2turi proveneau $ela un ve#+nt $e purpur2 4esut cu jur; tencuiala era $e la :i$ul rou $e al2turi;p2#+ntul era i$entic cu cel $in #or#+nt. *uar$ucci a ajuns la concluia c2ose#intele apar4ineau /postolului, luate $in #or#+nt i puse 5ntr>oascun2toare pentru a le eri $e iniltra4iile $e ap2.


11/119

nou2spreece secole, care spune c2, 5ntr>a$ev2r, etru esle A5ngropat aiciB5n2untruR, a$ic2 5n subteranele actualei bailici.

/cestea suni ulti#ele necauri ale lui etru 5n ceea ce a $evenit, peparcursul secolelor, oraul $u, prinir>o hot2r+re a popula4iei. ri#ul pap2 $a,$ac2 vre# s2 olosi# acest ter#en 5ncep+n$ cu el, $ar i pri#>cpiscop al

)o#ei i ocrotitor al ei, gata s2>l orbeasc2 $in 5naltul i$ului care 5#prej#uiesteFaticanul pe $u#anul care ar 5n$r2ni s2 proanee centrul cretinis#ului, aacu# rocopius ne>a trans#is prin una $intre nenu#2ratele legen$e $espren2v2lirea go4ilor $in ?3=. Ni o oer2 i ast2F.i statuia $e bron care$o#in2, i#po:ani2 si sever2, nava central2 a bailicii $e la Fatican; se pare c2statuia a ost turnat2, conor# tra$i4iei, $in #aterialul unei statut a lui Wupiter, laor$inul papei Ieon cel Hare, 5n secolul al F>lea;

a ri$icat 5nlr>a$ev2r o biseric2 5n 1@8&, pe locul 5n care, conor#tra$i4iei se ala casa tat2lui s2u.

iscipol al lui etru, ar l5 pre$icat 5n Dran4a ca episcop la esan4on,5niocuin$u>1 pe apostol 5n con$ucerea co#un ti2lii ro#ane 5n perioa$ele 5n eareacesta lipsea $in ora. / ost ales pap2 5n anul =, i pe ti#pul pontiicatuluis2u, s>au succe$at #ai #ul4i 5#p2ra4i( !ero, *alba, Filellius si Fespasian.

in iber pontiicnli$ ave# inor#a4ia c2 el a ost cel care a reco#an$ate#ei5or s2 intre 5n biseric2 nu#ai cu capul acoperit, regul2 care a $2inuit #ultti#p, av+n$ 5n ve$ere ca ea a ost abrogat2 abia 5n anii '?& ai secolului nostru;el ar i a$2ugat 5n ca$rul slujbei i partea care, p+n2 la liturghia aprobata prinConciliul al II>lea $e la Fatican, se nu#ea 1omunica/ne$. ot lui 5i apar4ine iintro$ucerea unui orna#ent i si#bol al juris$ic4iei papale, o +ie si#pl2 $el+n2 alb2, av+n$ i#pri#ate pe ea cruci negre i iin$ purtat2 ca un colier pe

$easupra ves#intelor preo4eti.


12/119

pe episcopi i pe preo4i;proe7ii, corespun+n$ acelora care, #ai t+riu,erau $enu#i4i catehiti sau instructori, ajuta4i $e un grup $e persoane #aitinere, nu#ite da$cli;,5n sl+rsit,paracli$erii, care se ocupau cu ajutorarea celorbolnavi si s2raci. /pro6i#ativ la el erau structurale i celelalte $ou2 #ariiserici, cea $in Corint i cea $in -es.

E co#unitate ca aceea a )o#ei, prin ur#are, $eja organiat2, $ei luaseiin42 $e pu4in ti#p, trebuia, 5n pri#ul r+n$, s2 se p2easc2 $e anu#ite spiriteagitate strecurate printre a$ep4ii care, 5nc2 nesatis2cu4i $e revela4ia cretin2, 5i5ntinau cur24enia, 5ncerc+n$ s2 5#pace 5ntre ele ten$in4e $ierite i uneoriopuse.

0inus trebuie c2 a avut proble#ele sale cu ereiile .care se #aniestau;5n aar2 $e aceea a lui


13/119

nu au sc2pat ocaia $e a convinge puterea ea ei nu useser2 conta#ina4i $eiu$ais#; 5ncuraja4i $e ra#iica4iile eretice strecurate printre evreii cretini, s>auseparat cu totul $e ei i i>au con$a#nai 5n #o$ $eschis. /stel 5nc+t ebioni4ii aus+rii prin a l5 $iscre$ita4i 5n ochii ro#anilor, $up2 cu# observ2 *rant, e6act caevreii i, $in aceast2 cau2, s>au risipii 5ntr>un #are nu#2r $e secte

nese#niicative, care nu au reuii s2 supravie4uiasc2 5n lu#ea #o$ern2. Inschi#b, israeliiii cretini au evitat aceast2 pecete i#pus2 $e )o#a si au $eveniior4a si ierna $o#inanl2 a viitorului cretinis#R. -ra, $ac2 se poale spune aa, o#icare tactic2 pur politic2R, pri#a $inlre al+iea altele, realiate $e cretini peparcursul 5n$elungatei lorisiorii.

i#purile erau $estul $e agitate pentru o r2sp+n$ire clar2 acuv+ntului luiCristos i 5ncepuseG1;G $ej.i s2 .spiir.RB #icrpret2n nu prea apropiate nici #2car$e #orala cretin2 pre$icat2 $e ar n2ruit, 5#preuna cui$olii s2i.

lat2 5ns2 c2, 5n anul ur#2tor, vine o $e#in4ire( superba inaugurare a/#iteatrului lui Dlavius$e c2tre 5#p2ratul i tu s, cu cere#onii astuoase si


14/119

jocuri care au $urat G&& $e ile i care au costai via4a a #ii $e gla$iatori.Hai #ult, pe C+#pul lui Harte, 5ntre ler#ele lui !ero i asa>nu#ituS lac al

Iui /grippa, o#i4ian pl2nuieie construirea unui sta$ion pentru 5ntreceri atleiieei $e gi#nastic2; inaugurarea are loc 5n jurul anului 8?, $ac2 este a$ev2rat c25n anul ur#2tor a avui loc 1eramen capitolinuir, cu 5ntreceri atletice, $e c2l2rie

si #u:ieale i, prin ur#are, pentru acei' $ata. sta$ionul trebuia s2 ie utili:.abil.5n -vul He$iu, sta$ionul va $eveni 1ampu$ agonia i apoi 1ircu$agonali$. $ei un sla$ion $ier2 #ult $e o aien2. Ericu#, $e la arene s>a trecutla 8n aren si la ne-uren9, i, prin ur#are, !avona=, nu#i care a osl $ai 5nepoca #o$ern2 pielei cu o via42 $eosebit2 i intensa legal2 $e papi ca Inocen4iual K>lea i Cle#ent al Kl>lea.

)o#a p2g+n2 e6ploala astel triu#iatoare, asist+n$ la luptele $igla$iatori $in /#iteatrul lui Dlavius i la 5ntrecerile atletice $e pe sla>$ionul luio#i4ian. oporul nu cerea altceva declptinem ei circa cretinii useser2 uita4i(ilus era, 5n on$, tolera# a42 $e ei i chiar o#i4ian, la 5nceputul $o#niei sale,nu p2rea s2 ie altel

-ste, 5ntr>a$ev2r, oarte probabil ca papa /nacletus, 5ncet+n$ $in via42 5nanul 88, s2 nu i s+rit ca #artir; astel 5nc+t, oricare ar li ost nu#ele s2u,Cietus sau /nacletus, a ost p+n2 Ia ur#2 scos $in Calen$ani universal alisericii.

@. 9=BCle#ent era ro#an, $ar $e origine evreiasc2; $iscipol si colaborator al

laui ca $e la ea vinenu#ele cataco#bei $e pe stra$a /r$eatin2 $in )o#a. parte a acesteicataco#be purt+n$ nu#ele $e Cripla Dlaviilor.

E alt2 victi#2 $e #arc2 a ost 2patcu via42 $in #artiriul cu ulei 5ncins, suerit 5n apropiere $e poarta I .a4in2 $in)o#a, si apoi a ost e6ilat 5n insula Dai#os, un$e i>a scris .o i#inent2 J enire a 5#p2r24iei lui Cristos.

7n an $up2 aceea, 5n 9, apare un conlict 5n iserica $in Corint( un ;#ip$e lineri slujitori ecleiastici 5naintea2 #ai #ultor preo4i un pro>i0Rii a42 $e#o$ul 5n care era con$us2 co#unitatea religioas2 $in ora. *i #ult2 er#itate,

Cle#ent le a#intete protestatarilor c2 trebuie s2 se Oipun2 auioril24ilortra$i4ionale ale isericii, 5n$e#n+n$u>i sase ereasc2 ile alii 5nv242tori;scrisoarea esle pri#it2 cu un #are respect, si $evine (n subiect $e #e$ita4ie 5nca$rul slujbei $e $u#inic2. -sle pri#ul $ocu#ent care transpune 5n practic2superioritaiea episcopului $e )o#a asupra iii#ror bisericilor $in lu#e.


15/119

rasul 5n via42 is2n2tos, ca i cu# ni#ic nu s>ar i 5nt+#plat.

5n 89, corpul G tri#iseser2

rent# instruire 5n *recia; la )o#a, $evenise cretin, iin$ convertit $e Rle#ent,ca $iscipol al acestuia. Conor# tra$i4iei, a luat locul 5nv2>2toiului s2u, 5n#o#entul arest2rii i e6il2rii acestuia la Cherson, $evenin$ capul isericii $in)o#a 5n 9=.


16/119

#ai era consi$erat 5n e6erci4iul unc4iunii, chiar $ac2 era 5n e6il( poate c2 trebuieconsi$erai ca pri#ul papa care a ab$icat, chiar $ac2 or4at, iin$ e6ilat. :nuarulpontiical este $e aceeai opinie.

-varistus a 5#p2r4it oraul 5n parohii sau tituli. nu#e prin care erau icate

locurile sin4ite, $atorit2 #artiriului unor cretini i 5n care,%8


17/119

ritual a agheas#ei.7n #anuscris $escoperit 5n secolul al KFII>lea i consi$erat apocri

con4inea un rag#ent $in perioa$a lui /le6an$ru I, prin care a ost avoriat2r2sp+n$irea i$eii unor 5nrunt2ri legen$are $intre pap2 si ereticii gnostici.

5n orice ca, era o epoc2 $e aur a i#periului ro#an i proe4ia $espre

venirea 5#p2r24iei lui Isus p2rea, $e acu#, $ep2it2; raian, 5n ur#a victoriilorsale asupra $acilor, punea s2>5 ie conslruilpropriul Doru#, i, 5n #ijloculacestuia, era 5n2l4at2 ai#oasa coloan2 5n v+rul c2reia se ala statuia5#p2ratului, 5nlocuit2 5n 1?8= cu cea a un anu#it #o#ent,persecu4iile au crescut at+t $e #ult 5nc+t liniu cel +n2r, unul $intre cei #ai5nv24a4i guvernatori, i>a scris 5#p2ratului $espre #ul4i#ea acelora care#erseser2 la #oarte pentru cre$i n 4a lor. In acelai ti#p, 1>a inor#at ca el nu>iconsi$era vinova4i $e lapte $e crui#e sau contrare legilor. /t+ta $oar c2 setreeau 5n ori pentru a intona i#nuri c2ire Cristos ca pentru un eu; eirespingeau a$ulterul, cri#a sau alte apte $e acesl el i 2ceau totul conor#legilor. /tunci, raian a $at un $ecret prin care nu #ai trebuiau s2 ie c2utateco#unit24ile $e cretini, ci ;;2 ie pe$epsite $oar c+n$ se 5nt+#pla ca acestea s2ie $escoperite. a #ai $o#olit astel pericolul persecu4iei, care ajunsese Ga cel#ai

a spus, 5n orice #artir i 5ngropat, $up2 aceea, al2turi $ea rugat s2 nu #ite nici #2car un

$eget pentru el, iri#i4ln$u>le o scrisoare c2it #eri 0a >,+ AIccojiHilcri7$ 0IIIa$evOi iPH.i#ent spiritual al acestor pri#i #artiri, si#bol al #+ntuirii, c2tre careto4i cre$incioii cretini trebuie s2>i 5n$repte g+n$ul 2r2 tea#2( 02sa4i s2 iujertit.... l2sa4i>#2 s2 iu pra$2 iarelor; cu ajutorul lor voi ajunge la u#neeu;eu sunt bobul $e gr+u al lui u#neeu; s2 iu #2cinat 5ntre col4ii iarelor ca s2$evin p+inea alb2 a lui Cristos.R / #urit la 1&= sau 1&8.

ractic, o $al2 cu raian, apare o situa4ie ciu$at2 5n $o#eniul persecu4iilor care va caracteria li#p $e un secol i ju#2tate raporturile $intreputere i cretini, astel 5nc+t acetia vor putea s2>i practice 5n ; #o$ $eschisapostolatul, s2 oiciee slujbele i s2 se 5ntruneasc2 2r2 ' opreliti $in parteaautorit24ilor.

0e va sta, #ai $egrab2, $easupra capului sabia lui a#ocles a anti> patiei sau a $u#2niei care putea $uce la acua4ii alse i la con$a#n la#oarte.

#. S". Si$tus I %11&'1(&))o#an, $in ona slr2:,ii 0ata, iul unui oarecare aslorius,


18/119

ost ales pap2 5n 11?, c+n$ 5#p2rat era Ta$rian. /cesta s>a ar2tat 5nclin spretoleran42 a4a$e cretini si, chiar $ac2, 5n substan42, a continuat #eto$e olosite$e raian, air2gea aten4ia asupra acua4iilor alse. -l 5i scria astel.Oproconsulului $in /sia( ac2 o persoan2 acu2 si $e#onstrea2 c cretin a2cui ceva 5#potriva legilor, atunci pe$epsete conor# gravit24ii '


19/119

%eu al abisului. otul este co#binat cu acte $e #agie $e elul celor $in coalalui l purta 5n sulet, $atorit2 Areculului $e sih2strie, i>a ostprobabil $e ajutor 5n aspri#ea cu care a con$a#nat>o.

up2 cu# sus4ine iber/?ontiicali$, a intro$us postul 5n perioa$a $e$inaintea atelui, prelungin$u>1 pentru clerici la apte s2pt2#+ni i oiciereaslujbei $e la #ieul nop4ii $e Cr2ciun. oate a co#pus chiar el i#nul loria inexcel$i$ deo.

lea, trebuieconsi$erat un personajR i#porta# al istoriei oraului, bastion $e ap2rare,ort2rea42, 5nchisoare, scen2 pentru spectacole

3@


20/119

p2ra4ilor, i, 5n v+rul s2u nu se ala 5nc2 5ngerul $e bron; atunci, acolo era ocva$rig2 cu statuia lui Ta$rian; episcopii )o#ei $in aceti ani au, pe $e o pane.proble#e $e supravie4uire i, pe $e alta, o #ul4i#e $e pole#ici interne, cauate$e ereiile care r2sar $e peste tot. 0a )o#a, b+ntuie 5nc2 gnosticis#ul, cuCer$onius sosit $in a g2sit un a$versar pe #2sur2 5n vigoarea

ilosoic2 a lui Tyginus.!u se cunoate ni#ic 5n plus $csnrt> aPQv i;i episcop, #ort 5n 1@& 2r2 s2ie #artir, aa cu# tra$i4ia ne spune $e obicei; nu #ai igurea2 nici #2car cas+nt 5n Calen$arul universal al isericii, r2#+n+n$ $oar 5n calen$arele $eprovincie. / ost 5n#or#+ntat al2turi $e a .

n2scut la /]uileia, 5n Driuli, $intr>un anu#e )uinus. Dratele s2u s nu#ea -r#ai probabil c2 au venii 5#preun2 ia )o#a; ius, nu# preot, a ob4inut o parohiepe care tra$i4ia o consi$er2 ca iin$ cea #ai veche biseric2 $in )o#a, a a#intit 5n biograia lea. / ost ales pap2 5n 1@&.

Dratele s2u. -r#a, a scris P$torul, oper2 $eosebit2, care trebuie c2 aavut o #are r2sp+n$ire printre cretini, 5n ea autorul 5i chea#2 ra4ii . 5ntrucre$in42 la o #ai #are i #ai serioas2 angajare #oral2 pentru a se j #ai$i#inua libertinis#ul obiceiurilor; principalul #ijloc prin care se j putea realiareor#a #oral2 era, $up2 -r#a, ib2virea $e p2cate, c ur#are a unei peniten4esincere. entru a 5n4elege se#niica4ia acestei opere, trebuie s2 nu uit2# c2, 5nperioa$a 5n care a ost scris2, iserica nu avea 5nc2 i$ei precise asupracon$uitei a42 $e acei cretini care, $up2 ce ob4inuser2 iertarea p2catelor prinhole, c2$eau $in nou 5n p2cat. era clar2, $eoca#$at2, posibilitatea $e a seacor$a 5nc2 o $at2 o ierta pentru p2catele s2v+rite $up2 bote:,, prin ceea ce s>a nu#it #ai 4+rV, conesiune, sau reconciliere; aceast2 situa4ie ne poate ace s25n4elege# con$i4ia uneori $ra#atic2 5n care se g2sea contiin4a #ultor cretini.

oc#ai 5n aceste situa4ii psihologice co#ple6e puteau avea c+tig $ecau2 ere:iile care continuau s2 circule la )o#a, un$e #ai 2cea 5nc2

proeli4i Cer$onius. a$2ug+n$u>i>se i Harcellinus, portavoce a i$eologieilui Carpocrate $in /le6an$ria, 5#potriva lor, ius, $up2 ce a ost ales pap2, a$us o lupt2 5n$+rjit2, ajutat iin$ $e a

a#enin4ai cu pe$epse aspre pe preo4ii care tr2iau 5n concubinaj si a ost at+t $esever 5nc+t a$#inistra ase#enea pe$epse i pentru acei preo4i care, 5n ti#pulslujbei, $in neaten4ie, ar i v2rsat vreo pic2tur2 $e #ir $in potirR.


21/119

19&3, $ar ele ar putea proveni #ai $egrab2 $intr>o i#portant2 $o2 $e anteie3 a e6ercitat pontiicatul 5n ti#pul $o#niei 5#p2ratului /ntoninus

ius, care a #en4inut 5n vigoare legile $eslul $e tolerante a42 $e cretini i niciun $ocu#ent nu vorbete $espre #artiriul acestui pap2. 5ns2, 5n ceea ce

privete #oartea lui, survenit2 5n 1??, etrai ne oerii c+teva inor#a4ii originale,ca s2 nu spune# $e>a $reptul antastice( probabil c2 el a ost asasinat $ecineva, sau $in 5ns2rcinarea cuiva care era $eranjat $e severitatea sae6cesiv2... -ra un pap2 inco#o$ i au sc2pat $e elR. escoperi# astel c2 iusI ar i ost pri#ul pap2 $in istorie a$a$inat, inor#a4ie care este, 2r2 5n$oial2, oinven4ie.

II. S". Anicetus %1&&'1)/nicetus a venit la )o#a $in se apoi 5n $eplin2 paceR. ar putea spune c2 iecare a r2#aspe poi4iile sale, $ar i#portant era c2 nu se ajunsese la o schis#2.


22/119

In 11 $evine 5#p2rat Harcus /urelius si sub $o#nia sa pole#ica5#potriva cretinilor s>a'5n2sprit, $atorit2 r2sp+n$irii i$eilor #ontaniste careco#b2teau biserica ierarhic2 prin preten4ia ca #onianitii erau posesorii uneirela4ii #ai $irecte cu spiritul $ivin; $in acest lip $e rela4ie reult2 o or#2 $easce2 a#estecat2 cu #aniest2ri $e isierie, apt ce>i punea $in nou 5ntr>o

lu#in2 neavorabil2 pe cretini a42 $e puterea i#perial2, ei put+n$ li acua4i $eco#porta#ent antisocial i antistatal./u avut loc arest2ri i procese, 5n Erient a #urit ca #artir i b2tr+nul

olicarp. /nicetus a pri#ii probabil vestea cu suletul $robit, a#inlin>$u>i $eaceG o# at+t $e bun i $e 5n4eleg2tor, pe care el 5l avusese ca oaspete 5nbiserica sa, i cu care se pusese $e acor$ pentru a>i #en4ine uni4i pe cretini 5nciu$a $eosebirilor $e cult.

/nicetus a #urii 5n 1, $ar probabii c2 nu a ost #artiriai; a ost ra$iatRca s+nt $in calen$arul universal al isericii, r2#+n+n$ 5n cel regional.


23/119

ro#an25n 1=@, 5n *er#ania, 5nt+#plare trans#is2 #ai apoi ca ..Hinunea legiunii

cure tr2sneteR. vuiir$in Horavia, o legiune ro#an2 a osi a#enin4at2 $e o secel2 groav2, care 0un act $e cle#en42 a 5#p2ratului, care. #ai #ult, 5ncep+n$ $in aceiani i>a intensiicai persecu4iile.

7nei ase#enea severit24i, a r2spuns cu o accentuat2 autoritate5n e6ercitarea #isiunii $e episcop al )o#ei; $e$uce# cu claritate aceasta $intr>un $ecret al s2u, care intericea e#eilor s2 ating2 arurioara pentru anaura sipotirul sau s2 ar$2 t2#+ie 5n ti#pul slujbelor. rebuie spus c2 $iaconii e#eiconstituiau un or$in i#portant 5n pri#ii ani ai isericii. Categoria clerical2 a$iaconeselorR, ne inor#ea2 ianchi *iovini, 5n acel stil care pentru noi sun2ca# 5nvechit, $areste se#niica4i v pentru con4inutul relat2rilor sale, $atea25nc2 $e la 5nceputurile cretinis#ului i e6ista 5n acelai ti#p sau poate chiaranterior celei a $iaconilor. hebe, tri#is2 $e a re$us Ia $oar patrueci $e ani. -le st2teau la ua bisericii isupravegheau intrarea cre$incioilor, le 5niruiau pe tinerele caiehu#eneR, labote, care se 2cea prin cuun$area cu totul a persoanei 5n apa $intr>un el $eca$2 $e baie, ajulau e#eile s2 se $ebrace i apoi le 5#br2cau cu ve#+ntulalb. 5l ajutau pe episcop c+n$ acesla Ge #iruia Hc+n$ le atingea cu uleiul sin4i tpe cele bolnave, sp2lau e#eile $ece$ate Hle puneau 5n cociug, erau curieri aiepiscopului 5n ca $e pericol, $uc+n$ or$inele acestuia acolo un$e era nevoie,4ineau locul $iaconilor b 5#p2r4irea po#enilor pentru s2raci; este $e cre:.ul c2h2rnicia acestor le#ei era binecunoscut2, pentru c2 b2tinaii vorbeau #uli$espre ele, nuinin$u>le anatice i consi$er+n$ cretinis#ul o supersti4ie a unorh2ir+nici. iaconesele l2eeau parte $in corpul ecle:iastic si pri#eau o

< D. se #ai 5nt+i $atorit2 v+r( apoipri#in$u>sc e#ei tinere i chiar virgine, sub prete6tul c2 lac lega> ; #+nt $ecastitate, au ap2rut ase#enea scan$aluri 5nc+t episcopii, 5n4elep4i, 7 a7 renun4aisa #ai pri#easc2 e#ei 5n or$inul $iaconilorR.

5n orice ca:., se la $eciia lui


24/119

re#arcat2 reerirea la #otiva4iile eretice i 5n acestG sens este i#portant s2a#inti# $exini$aae, aa cu# le $escrie ianchi j *iovini.

,,*recii Ie nu#eau Sini$ctcte pe e#eile care 5#br2cau ve#+ntul i jobiceiurile ilosoilor i asistau laolalt2 cu b2rba4ii laprelegerile aca$e#ice j aleunor #aetri reputa4i. /poi. c+n$ 5n pri#ele secole iile cretinis#ului au prevalat

i$eile unei iubiri platonice p2ti#ae Iar2 a i#plica o W concupiscen42 carnal2,erau nu#i4i Sini$ac7i i Sini$acte acei b2rba4i acele e#ei care convie4uiau5#preuna sub $isciplina rigi$2, platonic2 i l pitagorean2, i2u$+n$u>se cu oiubire absolut conte#plativ2 i eliberat2 l $e servitutile naturii i ale se6ului. Hai#ult, acest $ispre4 obstinat at2 W $e legile iiologice ale iubirii era consi$erat$e ei ca o $ova$2 $e v tule si ca un raina#ent 5n #aniera $e a $ep2i potelec2rnii. Crelinii, j o $at2 cu a$optarea unor preju$ec24i #istice, au a$optai i eiobiceiurile j Sini$actelor, nu#ite, $e altel, i:gapele, sau e#ei #iloase, sau,$ej

o. ar putea cre$e 5ns2 c2 5nr+ngerile au ost #ult#ai recvente $ec+t victoriileR.

ianchi *iiRJ i# 0i5nnstrsii:5n plus c2 nu#ele $e agapele sau $itmacteera olosit i $e c2tre o sect2 $e eretici, asa>nu#i4ii ongenieni $int+i, ale c2rorobiceiuri $eor$onate sunt $escrise $e lea, a$a#iiit erau $eja 5nplin2 glorie 5n vre#ea lui


25/119

Fiena i 5n 0yon, 5n *alia, un$e 5ns2. 5n 1==, s>a $el2n4uit teroareaor$onat2 $e Hareus /ureiius, Hartirii $in 0yon, printre ei al+n>$u>se episcopuli lui Harcus /ureiius nu

#ai pu4in $e patru scrisori apologetice pentru a sublinia $eosebirea net2 $intreei si #ontanili i a reair#a buna lor cre$in42 a42 $e i#periu.Cu toate acestea, si )o#a a 5nregistrat o victi#2 ai#oas2 5ntre 1== i

1=8, t+n2ra Cecilia. 0egen$a povestete c2 t+n2ra ro#an2, $ei consi#4ise s2se #2rile cu p2g+nul Falerianus, a hot2r+t sa r2#+n2 virgin2. -a a reuit s+>siconving2 solul s2 accepte aceast2 con$i4ie a c2s2toriei i, #ai #ult chiar,acesta s>a convertit, 5#preun2 cu el $evenin$ cretin i ratele s2u iburtius.escoperin$ aceasta, preectul /#alchius i>a con$a#nat la #oarte. Ceciliatrebuia s2 #oar2 suocat2 cu aburii $e ap2 clocotit2 $intr>un cutidariumUl,caQ $e#ai p2strea2 i ast2i 5n capela cu acelai nu#e $in bailica ar i $eranjat cere#oniile, / avui Ioc un proces i preectulDuscianus a pus s2 ie biciuit i 1>a con$a#nai la #unc2 silnic2 5n #inele $in


26/119

i con$a#na se e6plic2 prin aptul c2 el ar i $at curs anei cerericoncrete 5n acesl sens pe care i>o tri#iseser2 cretinii prionieri in 5nchisorile$in 0yon, cerere a$us2 la )o#a $e a 5nlocuit pe

othinus ca episcop $e 0yon. ar aceast2 tentaliva ;,c pare c2 nu a avutreultate poitive.ergiversarea lui -leuterius nu trebuie consi$erat2 ca o accepiare a

ereiei; esle un co#porta#ent $iplo#atic, politic, $ac2 se poale spune asiel ipoate consu#i prelu$iul lu2rii unei poi4ii energice, aa cu#, $e altel, s>a i5nt+#plat la pu4in ti#p $up2 aceea.

-leuterius a #urit 5n 189 si a ost 5n#or#+ntat 5n Fatican.& perioa$2 $e linite

pentru cretini, 5n ulti#ii ani a $o#niei lui Co##o$us i pri#ii ai lui un spirit $e e#ancipare care, oricu#, este surprin2torpentru acele vre#uri. Dapt este ca Harcia, $up2 ce a $evenit so4ia luiCo##o$us, a reuit s2 ob4in2 eliberarea tuturor #e#brilor co#unit24ii, careajunseser2 5n 5nchisoare i useser2 tri#ii la #unc2 5n #inele $in i elibera pe ra4ii cretini. araceasta era politica, politica

un ase#enea ca,

e6tre#ele se 5nt+lneau sau, #ai bine spus, chiar coinci$eauGe altel, toi o e#eie a reuit, #ai #ult sau #ai pu4in $irect, s2 iisigure

linitea episcopatului lui Ficlor, pe vre#ea 5#p2ratului is pe cretini,$ar le>a 2cui via4a #ai suportabil2 5n ca$rul celorlalte religii care coe6istau la)o#a. 5n continuare, $ac2 lulia o#na a reuit s2>1 ac2 pe so4ul s2u s>oasculte 5n unele privin4e, este sigur totui c2, 5ncep+n$ $in 19=, politica lui


27/119

a v2ut clar c+4iva ani #ai l+riu, $up2 #oartealui Fictor.

5n acest el. papa, 5n absen4a capcanelor i a persecu4iilor, a putut s2 ,&

$e$ice 5n totalitate proble#elor liturgice i teologice ale isericii, hot2r+t s2reolve proble#a celebr2rii astelui i s2 co#bat2 $iversele ereii. / tri#isepistole c2lre #ai #ulte biserici, pun+n$ 5n $iscu4ie loc#ai proble#a celebr2riiatelui; 5n nu#eroase 5ntruniri ale episcopii or s>a stabilit $e co#un acor$ caaceast2 s2rb2toare s2 aib2 loc $u#inica, $up2 obiceiul ro#an. oar biserica$in /sia nu era $e acor$( olicrate $in -es i>a r2spuns lui Fictor c2 to4i cretiniicare apar4ineau $e acea biseric2 $oreau s2 p2stree obiceiul $e a celebraastele 5n 1@ Ci$an, conor# practicii, aa>nu#ite, a ilei a paispreecea.

Fictor a ost tranant i $e neclintit; el i>a $eclarai pe to4i a$ep4ii practiciiilei a paispreecea $esp2r4i4i nu nu#ai $e iserica $e Ga )o#a, $ar i ie toatecelelalte. 7nii au criticat aceast2 #anier2 energic2 $e a ac4iona a lui Fictor, iprintre acetia s>a alat i Irineu care, $e elul s2u, aa cu# se ar2lase i 5nc2uG persecu4iilor $in 0yon, era $estul $e reervai i, oricu#, avea ten$in4a $ea nu con$a#na nicio$at2 24i pe cineva sau ceva. robabil c2 interven4ia luiIrineu nu a avut nici un eect, asiel 5nc+t, chiar $ac2 #ai l+riu, bisericile $in/sia s>au a$aptat si ele obiceiului ro#an.

in toat2 aceast2 $isput2 reiese caracterul energic i sigur pe sine al luiFiclor, $atorit2 lui institu4ia episcopului $e )o#a c2p2t+n$ o personalitate$eosebit2. -l tri#ite or$ine, chiar $ac2 ace aceasta $up2 o e6a#inare atent2 aproble#elor, 5#preun2 cu episcopii tuturor bisericilor;

@


28/119

grele pentru cretini, $up2 anii liniti4i ai protectoratului asigurai $e 5#p2r2teasalulia o#na. Inlr>a$ev2r, 5n anul %&%, an 5n care se 5#plinea un $eceniu $e$o#nie, au ost organiate #ari serb2ri, $ar cretinii $in #ulie provincii n>auparticipat la aceste cere#onii pro $alute imperaiorum3, care erau, $e apt,p2g+ne.

5#p2raiul, iritat $e co#porta#entul cretinilor, consi$erat agresiv a42 $epersoana sa, a e#is $ecrete speciale 5#potriva cretinilor recalcitran4i,provoc+n$ un ian4 $e persecu4ii care nu s>au $o#olit $ec+i $up2 un an, atuncic+n$ cretinii au revenit la g+n$uri #ai bine, particip+n$ la acele cere#onii carenu erau 5n contra$ic4ie cu principiile lor.

Uephyrinus, 5n$at2 $up2 alegerea sa, 1>a nu#it ca secretar pe Cali6t, ii>a 5ncre$in4at a$#inistrarea locurilor $e cult puse la $ispoi4ie cretinilor, $epersoane particulare bogate, i care erau ap2rate $e $replurile garantate privin$proprietatea privat2. /celea erau pri#ele bunuri ale isericii, care ieea astel$in clan$estinitate, beneiciin$ $e toleran4a i#perial2, $ei se ala 5nc2 la li#italegalit24ii si risca, prin aceast2 ieire 5n v2ul tuturor, unele schi#b2rineateptate $e atitu$ine $in partea puterii sau chiar a societ24ii 5n sine.

Cali6l a ost 5ns2rcinat 5n special cu reorganiarea ci#itirului alat atuncipe via 1 pe Fia /ppia, l+ng2 ci#itirele $eja e6istente acolo, aGe lui rete6tatus i o#itillei; el 1>a conceput astel 5nc+t s2 poal2 i5n#or#+nta4i 5n acel loc papii 5n ceea ce s>a nu#it Cripta papilor, loc $e veci al#ultor episcopi ai )o#ei 5ntre anii %3? i 31@.

5n ti#pul pontiicatului lui Uephyrinus se r2sp+n$ise ereia#onarhianis#ului patripassian, ini4ial2 $e Harcion si $e !oetus, careconsi$erau at2l i Diul o singur2 persoan2, astel 5nc+t at2l era acela care$evenise o# i usese r2stignit. 7n a$versar 5nverunai al acestei ereii eraTyppolitus, $iscipol al a consi$erat suicient $e energic2luarea $e poi4ie a lui Uephyrinus, acu+n$u>l chiar c2 a ost inluen4ai 5n unele$eciii $e c2tre Cali6t, c2 era un ignorant, i ca practic, 5i avoria pe#onarhianili.

espre ase#enea air#a4ii Uephyrinus a $eclarat c2 recunoate unsingur u#neeu, Isus Cristos, si, 5n aar2 $e -l, pe nici unul care s2 se in2scut i s2 i suerit, e6pri#are care ar trebui legat2, ca s2 $evin2 #ai clar2, cu$eclara4ia $og#aiic2 a lui Cali6t( !u at2l este cel care a #urit, ci Diul. 5n toat2aceast2 chestiune, Uephyrinus se $ove$ete a li #ai #ult un o# $e o #arevirtute $ec+t un teolog $e #are cultur2 si probabil c2 Typpolitus avea oarecare$reptate s2>1 consi$ere un ignorant.

Hai bine is, $up2 cu# observ2 a$ev2r, aranj+n$ lucrurile 5n acest eG, el i>a c+tigat $e parteasa, $up2 cu# au recunoscui chiar a$versarii lui, #ajoritatea cre$incioilor $iniserica $e la )o#a care,


29/119

$eorienta4i $e Oj66iila7i5eiL'irinaresiibtile, 5i $oreau $oar sase #eiilin2er# pe poi4ia lor #otenit2 prin tra$i4ie.

-ste $e presupus, 5n on$, c2 Typpolitus ar i ost ani#at 5n 5ntreagapole#ic2 $e un resenti#ent jiersonal a42 $e Uephyrinus, $in caua nu# luiCaii6t 5ntr>o unc4ie $e prestigiu, la care el 5nsui aspira. se prin pri#a schis#2 a isericii $in )o#a. Uephyrinus, #urit 5nanul %1= i a ost 5n#or#+ntat 5ntr>un #ausoleu #o$est $in ci#itirul lui Caii6t.

1. S". Cali$tI%(1#'(((7Caii6t. ro#an, s>a n2scut 5n ona oraului nu#it2 Ra"ennatio, a$ic2rastevere11. a eliberat si 1>a e$ucat 5n spiritulcre$in4ei sale.

Carpoorus a avut #are grij2 $e viitorul lui Caii6t, i i>a $at chiar o su#2$e bani $rept capital pentru a>i putea $eschi$e o priv+lie $e :.ara l+ng2bainul public, a$ic2 acolo un$e, #ai t+riu. Caracal la va pune s2 ie construiteler#ele care>i poart2 nu#ele.

Caii6t a apuca t>ope o cale greita i a risipit banii; a ajuns p+n2 aculo

5nc+t a i urat probabil bani $e la st2p+nul s2u. $ac2, 5ntr>o i. a

a 5n$reptat spre orto, ca s2 plece 5n l

ars cu orice corabie pe care ar i g2sit>o. Carpoorus I>a ajuns $in ur#2 i #icult+lhar, care 5ncerc+n$ s2 scape A.sau s2 se o#oareVB, s>a aruncat 5n ap2, a ostprins $e p2r $e $oi barcagii. /a 5nc+t Carpoorus I>a $us 5napoi la )o#a, 1>a2cut $in nou sclav, pi#+n$u>1 s2 5nv+rt2 la pietrele $e #oar2 i inten4ion+n$s2>1 lase acolo p+n2 la $esp2gubirea $e banii ura4i.

a eli5ierat $in nou, $ar 1>a i iertat $e orice $atorie.

/stel 5nc+t Cali6l a avut posibilitatea s2 intre $in nou 5n aaceri si, cu unsi#4 5nn2scut ui c+tigului, este sigur c2 activitatea sa bancar I>a $us lac2#2t2rie; spre neansa lui, a avut $e>a ace cu evreii si, 5ntr>o bun2 i,c2ut+n$ un $atornic, a intrat 5n sinagog2, s+#b2ta, 5n ti#pul slujbei,5nt+#plarea i>a ost atal2, pentru c2 nu nu#ai ca si>a luat a$io $.e Ia banii pecare voia s2 i>i recuperee, $ar a ost i $us la 5nchisoare. -vreii i>au recla#atla preectul -uscianus c2 le>ar i $eranjai cere#onia $e cult( a ost biciuit icon$a#nat la #unc2 silnic2 5n #ine5e $in a ur#at papa Fictor W i, #ai ales, a ap2rut Harcia, a#anta siapoi so4ia lui Co##otius; 5n ur#a unor intrigi $e curte, a venit i salvarea luiCaii6t. !u#ele s2u nu se alia pe lista cretinilor care useser2 gra4ia4i, aceast2list2 iin$ 5ncre$in4at2 preotului *iactntus, pentru a o preenta procuratorului


30/119

i#perial $in 1 ne$e#n $e 5ncre$ere. C+n$ 1>a v2ut 5ntorc+n$u>se totuila )o#a, ca pe$eaps2, $esigur, pentru cele ce 2cuse, I>a e6pe$iat la /ntiu#,cu o #isiune $e i#portan42 #inor2, ca s2 nu>1 #ai va$2 5n ochi.

e -a /ntiu# 1>a rea$us papa Uephyrinus 5n 199, probabil pentru c2, 5n

s+rit, Caii6t 5i pusese capul la contribu4ie i se re#arcase 5n 5n$eplinirea unorsarcini a$#inistrative; ca ur#are, Uephyrinus a 5nceput s2 aib2 o 5ncre$ereoarb2 5n el. /stel, Caii6t, ca secretar al papei, s>a putut ri$ica $e la $o#eniulpur a$#inistrativ, ajung+n$ s2tuitor 5n chestiuni $elicate, cu# era aeeea aereiilor. / ost 5n $u#2nie cu #arele poet i scriilur Typpolilus, ap2r2tor aGrigorii $og#atice si aspirant Iu unc4ii $e prestigiu 5n ca$rul isericii $e la )o#a.a $reptul.

a aliat cu sus4in2torii s2i, cu unii$intre episcopii unor $iocee $e l+ng2 )o#a i a creat o co#uni late separai25n ca$rul c2reia el se $eclara succesor al apostolilor i beneiciar al aceluiaihar ca al preotului si 5nv242torului supre#R. -ra pri#a schis#2 $in istoriabisericii $e la )o#a; Typpolitus $evenea un antipap2, pri#ul recunoscut $ealtel $e:nuarul pontiical, i a $e4inui aceast2 unc7ie p+n2 la #oartea sa $in

anul %3?, sub pontiicalele lui Cali6t, 7rban i ontianus.Cu Cali6t a ost o lupt2 $eschis2 pe planul $isciplinei ecleiastice.Typpoliius si>a acuat a$versarul c2 a nu#it ca episcopi, $iaconi i preo4i alia4i$eja la a $oua sau a ireia c2s2torie, c2 a per#is c+torva episcopi s2 sec2s2toreasc2 si c2 a ost, 5n general, prea per#isiv a42 $e a$ulter i $eprostituatele care 2cuser2 penitent2 public2. 0a aceast2 acua4ie a$usa $eTyppolitus, s>a asociat i ertulian, .ost #are apologet, $ar $evenii eretic#ontanist, care 1>a atacat astel pe Cali6t 5n tratatul s2u. Ae pudi-citia@ Hareleponti, episcopul episcopilor, 5i iart2 pe a$ulierini i pe p2c2toi. Ni care este$estina4ia acestui e$ict at+t $e liberalV 7ile lupanarelor 5n care tr2iescprostituateleV -i, nuG E va e6pune 5n iseric2 pe so4ia ecioar2 a lui CristosGR

5n realitate, prin co#porta#entul s2u, Cal56i se 5n$ep2rta $e o#entalitate rigori sta e6agerat2, pun+n$ 5n valoare spiritul cel #ai curat alcretinis#ului, 2c+n$ astel un pas 5nainie pe calea progresului social. rebuies2>i $2# $reptate lui Cali6l i sa recunoate# c2

< D. 7)/! I

Typpoliius, $i#potriv2, purtat $e ura sa personal2, tr2$a p+n2 la ur#2anu#iie e6pectative $e avangar$2 spiritual2 care, la 5ncepui, p2reau #aia$ecvate si$2rii autorit24ii. estinul le>a reervat a#+n$urora o Hait2 $e#artir. Cali6l a c2ut vicli#2 unei r2scoale populare $eclanate ca reac4ie laco#porta#entul $e bun2voin42 24i2 a42 $e cretini $e#onstrai $e Teliogaba

5n 5ntregul i#periu( el 5i e6pri#ase chiar $orin4a $e a celebra 5n te#plulsoarelui, ri$icai $e el pe colina alatinului, cultul lui Cristos.

5#p2ratul a s+rit prin a i ural $e #ul4i#i i a ost ucis 5#preun2 cu#a#a sa, lulia au ost aruncate 5n ibru. /ceasta se


31/119

5nt+#pla 5n anul %%%; noul 5#p2rat, a ost 5n stare sau n>avrut s2 opreasc2 uria poporului, aceasta $el2n4uin$u>se 5ntr>o v+n2toare $ecretini. Cali6t a ost luat prionier 5#preun2 cu $oi preo4i, Calepo$ius i/sclcpia$es, si ucii i#e$iat; ca$avrele lor au osi t+r+te pe str2ile )o#ei.Cali6t 5ns2 a osi aruncat $e la ereastra casei sale 5ntr>o +nt+n2 i apoi o#or+t

cu pietre; +nt+na aceea se p2strea2 i ast2:i 5n gr2$ina ostei #2n2stiri o latur2 a bailicii i poart2 nu#ele, ci 5n cea a lui Calepo$ius $in Fia /urelia.

1 cu un alt episcop nei$entiicabil, $at lun$, printre altele, c2, aacu# ail2# $in iber pontiicalii, ar i Ir2it sub iocle4ian.


32/119

a$ev2r, a ost con$a#nat la %8 septe#brie %?? la #unc2 silnic2 5n #inele $in$ecesorul s2u, a5nt+#plat $in caua lait24ii; 5nainte $e a pleca 5n e6ilul or4at, a ab$icai, astel5nc+l s2 per#it2 isericii $e la )o#a s2 aleag2 un episcop care s2 poat2 ipreent 5n #ijlocul co#unit24ii.

/ #urit ca #artir 5n a ost a$us la)o#a $e c2tre papa Dabian, care a pus sa ie 5n#or#+ntat 5n ci#itirul


33/119

E parte $in pontiicalul lui Dabian s>a $es2urat sub 5#p2ratul Dilip/rabul A%@@>%@9B, consi$erat $e ar i cerut chiar o peniten4a public2,pentru a>i per#ite intrarea 5n biseric2, ira, 5n s+rit, o perioa$2 $e pace, $ar,$up2 cu# spune o anu#it2 $ec2$ere a #oravurilor.-rau cu to4ii porni4i pe acu#ulare $e bunuri; uitau $e ceea ce 2ceaucretinii pe vre#ea apostolilor i $e ceea ce trebuiau s2 ac2 ei, ar$eau $e$orin4a nes2buit2 $e a se 5#bog24i i nu se g+n$eau $ec+t s2 a$une c+t #ai#ulte averi. isp2ruse la preo4i caritatea religioas2, la prela4i cul#i cre$in4ei icinstei; nu #ai e6ista #il2 5n via4a cretinilor i nici o nor>#alitate a obiceiurilor;b2i b;iti i isi piopi0iiiuu barba, e#eile se suli#eneau,

? i vopseau p2rul. i a#2geasc2 pe oa#enii $e r+n$; i ui#eau pera4ii 5ntru cre$in42 prin ini$elitate i viclenie. i trupul lor cel crelin. Wurau penlru orice i>i j c2lcau $e 5n$at2jur2#intele, 5i $ispre4uiau cu iruie pe prela4i; se 5njurau j i se urau $e #oarte.!u 4ineau sea#a $e si#plitatea pe care o cerea < cre$in4a, atrai $e tot ce era$eert2ciune; renun4au la via4a lu#easc2, .; $oar 5n vorb2 i nu 5n apt2; iiecare se iubea 5ntr>o ase#enea #2sur2 j pe eG 5nsui, 5nc+t nu #ai era iubit $eni#eniR. %?1B. -G era convins c2 to4i cretinii eraupericuloi $in d punct $e ve$ere politic, pentru c2 reuiser2 s2 se strccoiirep+n25n cercurile j cele #ai 5nalte ale puterii. / $at alunei un $ecret prin care 5iobliga pe < to4i supuii s2 se preinte 5n a4a unei co#isii $e cinci #e#bri si s2 88a$uc2 o oran$2 :.eilor. peni.ru ca, 5n Iclul acesta, s2>i $ove$easc2 iataa#entul a42 $e cultul oicial $e stat. 7r#au s2 pri#easc2 $upG aceea uncertiicat nu#it libcllux.

!esupunerea la acest $ecret echivala cu tortura, coniscarea bunurilor i,5n #ulte cauri, cu con$a#narea la #oarte. )eac4ia cretinilor a ost, 5n bun2#2sur2, o consecin42 logic2 a #o$ului $e via42 pe care>1 ;' a$optaser2 5n aceavre#e, conor# inor#a4iilor oerite $e Ciprian.

/u ost nu#eroase caurile $e tr2$are a cre$in4ei prin lor#e $eapostaieR. 7nii, pentru a sc2pa $e pe$eaps2, au co#is sacrilegii( aa> ( nu#i4ii

lap$i. a$ic2 acei c2u4i 5n i$olatrie, 5n plus, boga4ii au recurs la i un iretlic#+rav; au reuit s2>i cu#pere un libeliu$ $e la autorit24ile @ corupte i s>auconor#ai astel $ecretului, $ar nu i contiin4ei lor. /u < osl nu#i4i ibelliii.

/u e6islat si #ul4i #artiri; erau via4i, #ai ales, episcopii, 5n specialpentru a lovi cretinis#ul la v+r. /u ost ucii cei $e Ierusali# si $e /nliohia,/le6anciru i abila; Ciprian a reuii s2 se ascun$2 un$eva pe l+ng2 Carlaginapenliu a putea r2#+ne totui 5n contact cu co#unitatea sa. 0a )o#a, papaDabian a ost con$a#nat la #oarte, e6ecutat la %& ianuarie %?& i 5n#or#+ntat5n cripta papal2 $in ci#itirul


34/119

%1. %?3Batorit2 persecu4iei or$onate $e ecius, nu a ost posibil ca. la #oartea

lui Dabian, s2 se aleag2 un succesor. iranul, $up2 cu# scria Ciprin. $eclar2c2 i>ar i pl2cui #ai #ult s2 au$2 $espre #oartea unui rival care>i c0intesta$replul $e a $eveni 5#p2rat $ec+t $espre alegerea unui nou episcop al )o#ei.

..0ocul vacantR se va #en4ine #ai #ult $e un an i 5n aceast2 perioa$2,iserica $in )o#a este con$us2 $e preo4i si $iaconi, /par nu#eroase pole#ici,5n special 5#potriva lui Ciprian. episcop $e Car7igina, care se ascunsesepentru a sc2pa $e persecu4ia lui ecius; $eosebit $e ostil 5i este !ovaius, carevine la )o#a i ace presiuni asupra isericii, pentru ca aceasta s2>1 $eclaretr2$2tor pe Ciprian. Co#unitatea ro#an2 este $estul $e agitat2 i resi#te lipsaunui e. !ovaius 5i g2sete un aliat 5n persoana lui !ovatian, un israelitconvertit la cretinis# i $evenit preot, $ei propov2$uia ilooia stoica,5#preun2, ei 5ncearc2 s2>i atrag2 $e partea I# pe ro#anii cei #ai neajutora4i;!ovatian are 5r."i o ai#2 proast2, 5n li#pul persecu4iilor lui ecius, c+n$ a ostche#ai 5n ajutorul celor care /p2rau cre$in4a, el a negai c2 ar i5 preot; se spunechiar c2 ar i acut>o pe so4ia sa s2 avortee, bvin$>o cu piciorul 5n p+ntece.

ecius #oare pe neasteptaie; sunte# 5n #anie %?1. !ovatian can$i>$ua:tcu neruinare In unc4ia $e episcop al )o#ei; tenta4i va nu>i reuete. 0sleales un #e#bru al 5naltei ariHoeraui ro#ane, Cornelius, o persoan2

?8a $at b2tut, i, $up2 cu# povestete -uscbiu, a ales $oi

#e#bri $in grupul s2u, care era or#at $in sulete cu a$ev2rat j pier$ute, i i>ae6pe$iat 5nir>o #ic2 i aproape necunoscut2 localitate $in eninsula Ilalic2,penlru ca sa a$uc2 $e acolo trei episcopi incul4i i , necioplili. /#2gin$u>i cuargu#ente viclene, i>a rugat s2 vin2 c+t #ai j repe$e posibil la )o#a, pentru caprin #ijlocirea lor i cu ajutorul altor d episcopi s2 se pun2 cap2t certurilorap2rute. /ceti oa#eni si#pli i j naivi, neputincioi 5n alii ireteniei aceluitic2los, au ost 5nchii la sosiri 5#preun2 cu oa#eni $e teapa P,a. care tiau$inainte ce trebuiau s2 ac2;. W la ece seara, $up2 ce useser2 5#b2ta4i i nicinu #ai tiau $e ei, i>aj obligat s2>1 aleag2 episcop printr>un si#ulacru $e

scrutin, prin si#pl2 jrin ur#are, !ovalian s>a aulointitulat pap2 prinlr>o ac4iune b leasc2( era,practic, pri#ul antipap2. up2 ob4inerea acestui titlu, el r gocia2 pentru a>iatrage $e partea sa pe episcopii $e #arc2, neiin R suicient2 $oar se#n2turaacelor be4ivi i ace aceasla pe baa unei argt #enl2ri doctrinare si a unoracua4ii a$use papei Cornelius, $eclar+n$ W c2 acesta usese apostat 5n ti#pulpersecu4iei or$onate $e eciu;

/ e6pe$iat scrisori 5n acesl sens c2tre isericile $in Erienl, $ar nu#Dabian al /ntiohiei a $at ascultare nenu#2ratelor sale calo#nii. ion; sios,episcop $e /le6an$i in, 5l so#ca:a s2 renun4e la titlul astel $ pentru bineleisericii; Ciprian chiar reu2 s+>i pri#easc2 a#b;

ar, cu toate acestea, e6istau a$ep4i ai lui !ovatian 5n Italia ca, /sia i*alia; Ga in$ica4iile antipapei. ei se opun repri#irii 5n s+ni isericii a aa>nu#i4ilor lap$i, chiar $ac2 acetia 2ceau o $eclarat public2 $e poc2in42, aacu# hot2r+se Ciprian pentni iseric; Cartagina.


35/119

cau2 pier$ui 5nc2 $e la 5nceput. !ovatienii, $eclar+n$u>se singurii interpre4i#esajului evanghelic, $2$eau i#presia, oarecu#, c2 se agitau 5n g i tolusie6ist2 te#erea unei schis#e i, $in acest #otiv, se i#puni convocarea unuiconciliu. Cornelius 5l convoac2 la )o#a( p+rtie aieci $e episcopi care>1con$a#n2 pe !ovatian si $octrina sa; j alt2 parte, este aprobai #o$ul 5n care a

proce$at Ciprian cu lap$i Cartagina, cu at+t #ai #ult cu cai i iserica $e la)o#a a$opta aceast2 solu4ie. eciia $e con$a#nare a lui !ovatian estetrans#ii tuturor celorlalte iserici, $ar, cu loate acestea, puritanis#ul s2u i

l2sat ur#e serioase, #ai ales. 5n /rica, un$e antipap2 se pare ca a#urii, ca victi#2 a persecu4iilor.

5n %?%, Co#elius, la or$inul noului 5#p2rat, rebonianus *allus, estes6ilat la Civitavecchia, un$e #oare 5n luna iunie a anului ur#2tor, $ar probabil2r2 s2 i suerit un #artiriu, 5n alt2 or$ine $e i$ei, este $e ne5n4eles ceea ee aspus Ciprian $espre el sub or#2 $e epita( !u ar trebui nu#2rat printreconesorii i #artirii cei #ai ilutri., cel care se ve$e un ti#p alai $e 5n$elungate6pus #+niei unor #initri ai tiranului barbarV 7n o# care era 5n orice #o#ent5n pericol $e a i $ecapitat, ars, r2stignit, $robit prin torturi cru$e sine#ai5nt+lniteV 7n o# care se opunea unor legi or#i$abile, i care, pe baacre$in4ei, $ispre4uia supliciile cu care era a#enin4atV Chiar $ac2 u#neeu I>asalvai, el a continuat s2>i $ove$easc2 iubirea i $evota#entul, gata s2 sesupun2 oric2ror chinuri pcnlru a>l 5nvinge pe tiran 5n nu#ele cre$in4eiR.

Corpul s2u a ost transportat la )o#a abia la treieci $e ani $up2 #oaile.5n %83, i 5n#or#+ntat $e c2tre o $oa#n2 $e la curtea i#perial2, #atroana0ucina, 5nlr>o cript2, proprietate a sa $in ci#itirul a per#is s2 se 5ntoarc2 la )o#a, un$e a #urit $up2 p ti#p, $e #oartenatural2, la ? #artie %?@. / osl 5n#or#+ntai 5n c papal2 $in ci#itirul %?=BNtean era un nobil ro#an, nu#ii la unul $intre cele apte $ia 5niin4ate $e

papa Dab5an; a ost ales pap2 5n ci#itirul o perioa$2 linitit a lui Falerianus, i

a avut posibilitatea $e a se $e$ica proble#elor ii ale isericii. -l a inten4ionat s2procla#e o supre#a4ie a scaunului P copal $e la )o#a asupra celorlalteiserici, $ar se poate spune pornit cu st+ngul( 5nlr>a$cv


36/119

prea avut succta a$resat isericii $in gina, un$e

episcop era Ciprian. /cesta a convocat un conciliu, a c cu #ult2 aten4ie probelesi i>a $eclarat ne$e#ni pe asili$e i pe O tial pentru a ocupa unc4ia $eepiscop. / ost 5ns2 oarte corect a4 )o#a, i i>a #otivai personal lui Ntean$eciia sa; el a presupi probabil, colegiul s2u se 5n4elase, ai+n$u>se at+t $e$eparte $e si episcopiilor i $eci nu usese bine inor#at $espre a$ev2rata stailucruri.

a #ai vorbit aceeai li#b2 evanghelic2; era nor#al, pentru c2 5nj_c se alia supre#a4ia. /ceasta a ieil la iveal2, 5n oarte scurt ti#p, $al2 cuapari4ia proble#ei boteului pri#it $e eretici.

Ciprian 5l consi$era nul i, 5n practic2, prev2use ca acela care p2r2seao sect2 s2 poat2 reveni 5n co#unilalea isericii nu#ai $up2 ce era reboteat. 5nanul %??, a convoeal la Cartagina un all conciliu, care a aprobai puncluG s2u $eve$ere. Nielan, pri#in$u>i la )o#a pe tri#iii lui Ciprian, nu a eitat s2>1co#bat2; a r2spuns c2 era bine s2 se ur#ee tra$i4ia i sa ie repri#i4i erelicii$eja botea4i, oblig+n$u>i $oar la o peniten42, $ar Iar2 a #ai recurge la un noubote.

5n acest #o#ent, Ciprian nu se si#te capabil s2 conleste $eschis Weciiaepiscopului $e )o#a, $ar o consi$er2 ca iin$ ceva #ai #ult $ec+t o p2rere(Diecare $intre capii isericiiR, observa el, ,,esle liber s2 proce$ee $up2 cu#va vrea i trebuie s2 $ea socoteal2 nu#ai lui u#neeuR, 5ntr>un nou conciliu,el conir#2 5n %? aceast2 luare $e poi4ie a isericii $in Cartagina i, cuaceasl2 ocaie, autoritatea episcopului $e )o#a nu nu#ai c2 nu este pus2 5n$iscu4ie, $ar acesta niei #2car nu este #en4ionat.

Ntean 5n4elege c2 5n joc era chiar prestigiul unc4iei sale i invit2 toatebisericile s2 ur#ee e6e#pluG )o#ei; se 5ncinge astel o nou2 pole#ic2.Dir#ilian $in Ceareea i se al2tur2 lui Ciprian i>1 acu2 pe Ntean c2r2sp+n$ete o ereie. ionysos al /le6an$riei 5ncearc2 s2


37/119

-ste greu $e creut ca Ntean a reuii s2 scape $e #artiriu sau n $e e6il,$ar nu se lie ni#ic e6act $espre #oartea sa $e la % august % icu# suerit2 la5nceputul noii persecu4ii. / ost 5n#or#+ntai 5n cripta papal2 a ci#itirului i o coroan2 #ai ru#oas2R; i aceast2 coroan2 a ost #artiriul pecare, $up2 nu#ai patru ile, la 1& august, 1>a suerii 0auren4iu, iin$ ars $e viu,aa cu# 1>au 5n24iat $up2 aceea #ulte picturi.

a #ai $o#olit persecu4ia, iin$ #ai ocupat cu proble#ele#ilitare presante $e Iu gn#iui $e r2siri l a i#periului; 5ntr>a$ev+r. 5ntre #oartea

lui lea si alegerea lui ionysius s>a scurs un an 5n care tronulepiscopal a r2#as vacantR, astel 5nc+t noul episcop al )o#ei a putut li alesabia la %% iulie %?9. e altel, Falenanus #urea 5n %&. 5n r2boiul cu regelepersan a puiul ocupa 5n linite $eproble#ele interne aie isericii.

Intre ti#p #urise i Ciprian, episcopul $e Cartagina, la 1@ septe#brie>?9. i proble#a boteului ereticilor s>a 5ncheiat prin victoria )o#ei. 0a aceast2aureol2 $e supre#a4ie, nu #ic2 a ost contribu4ia lui ionysius '>'aa', prin spirituls2u caritabil a pus 5nlr>o lu#in2 e6tre# $e avorabil2 tronul papal, tri#i4+n$

ajuloare 5n bani c2tre bisericile orientale pulernic lovite $e n2v2lirile barbare; s>astr2$uit i ca #ul4i cretini lua4i prionieri K ie r2scu#p2ra4i, iar bisericile$istruse s2 ie reconstruite.

/lte controverse teologice au ap2rut 5ns2 5n acei ani. 5n special ree>


38/119

ritoare la rei#ea lui u#ne:eu.c+n$ rei#ea la o si#pl2 chestiune $e cuvinte, $istrugea practit

#onarchian2 pe care Typpolitus o co#b2tuse cu at+ta 5nvcrsur conciliuB $e la)o#a $in %%, ionysius a e6pus 5n ier#eni li#pei $octrina rinil2lii si ;icon$a#nat ca eretic2 pu:iliu lui 1 $eclara eretic pe a vel. $ar acesta a reuit cu #us2 se $evinov24easc2 $e iecare $at2. p+n2 c+n$ 5nv24alul preot Halchioi#aestru 5n retoric2, a $e#ascat co#porta#entul s2u nu loc#ai cu $e#nitatea$e episcop.

avel a ost e6co#unicat, $e#is i 5nlocuit cu o#nus. iul episcopucje#etrianus, pre$ecesor al lui avel. a interesai $e chesliuni i #inisiralive reeritoare la iseric2( alai 5nr2boi cu Uenobia, pe re$ob+n$irea acelui regat pier$ut $e Falerianus, a cucent/ntiohia

%. :". /eli$ I A%9>%=@BDeli6, probabil ro#an prin natere, a ost episcop aS )o#ei apro6i#ativ 5n

aceeai perioa$a in care 5#p2rat era /urelianus( a ost consacrat la ianuarie%9.

erioa$a $e pace pentru iseric2 #ai $ura 5nc2, pentru c2 5#p2ratulavea alle proble#e. arbarii a#enin4au Sa rontiere i el a consi$erai necesar s2asigure oraul prin centura $e ap2rare cunoscut2 a:i sub nu#ele $e Ui$uri/ureliene; o lucrare gran$ioas2, $in care #ai e6ist2 5nc2 nu#eroase por4iuni./ceitsi'i #2sur2 luaui $e I#parul $enot2 cri:a #ilitar2 prin care trecea i#periul5n ir.enu.'nca n< M.< inci4i ap2rui.1i$eca )o#ei ca ulii# 42r#R al unei vaste$o#ina4ii, alat2 acu# 5nlr>o perioa$2 $e $eca$en42.

ontiicatul lui Deli6 este 5nv2luit 5n 5ntuneric; i se atribuie o scrisoare inproble#a rinit24ii, pe care ar i iri#is>o episcopului $e /le6an$ria, Ha6i#us; laconciliul $in -cs $in @31, scrisoarea era consi$erat2 un $ocu#ent util pentru$einirea $og#ei. e6tul era acesta(


39/119

F:. h;elixlLdup Pla$ma(o bailic2 pe care e 5nsui pusese s2 ieconstruit2R. /ceeai inor#a4ie este 5ns2 $at2 i pentn antipapa Deli6 al 7>lea,#ort 5n anul 3?.

(#. S". ut6c5ianus %(#&'(*!)up2 iber pontiicali$, -uiychianus s>ar i n2scut la 0uni, 5n -

consacrarea lui a avui loc la @ ianuarie %=?. Ericu#, $espre pontiici s2u, carese $es2oar2, 5n #are parte, 5n vre#ea c+n$ 5#p2rat era A%=>%8%B,inor#a4iile sunt aproape ine6istente.


40/119

8


41/119

papal2 a ci#itirului al patrulea, s>a ajuiis la e6ecu4ii 5n #as2. Conor#legen$ei, /gnes, o eti42 $e $oispreece ani, a s+rit 5ntr>un bor$el 5niin4at pesub arca$ele sta$ionului lui o#i4ian. un$e usese con$a#nat2 s2 tr2iasc2 $in

or$inul preectului )o#ei.!. S". ;arcellus I %!*'!-)i#p $e aproape patru ani, la )o#a a ost tron vacantR, i, abia la (S

5nceputul $o#niei Iui Ha6en4iu, 5ntr>o at#oser2 pu4in #ai linitit2, a pulul i alesun episcop 5n persoana lui Harccllus, un ro#an, la %= #ai j 3&8. -l a trebui t s2>i asu#e sarcina 5n$r2neal2 $e a reorgania iserica, alai $e $evastat2 $epersecu4ii. rebuiau reconstruite l2caurile $e cult i, $up2 c+t se pare.Harcellus a 5niin4at $ou2eci i cinci $e tilluriR cu W li#ite $e juris$ic4ie binepreciate.

Hai era, apoi, i proble#a aposta4ilor cai e $oreau s2 reintre 5n c nitate;

au avut loc a$ev2rate r2scoale 5n ora, pcnlru c2 Harcellus se '; $eclarase5#potriva acestora i $ispus s2 a$#inistree pe$epse aspre 5n j cauleventualei lor repri#iri printre cre$incioi.

/ceast2 chestiune a $egenerat p+n2 acolo 5nc+t a necesilat interven4ia a g+n$ii sa reinstauree linitea, e6il+n$u>1 W peHarcellus, acesta #urin$ $eparte $e )o#a la ianuarie 3&9. Corpul 5 s2u,transportat la )o#a, a ost 5n#or#+ntai 5n ci#itirul riscilla.

0egen$a spune 5ns2 c2 Harcellus ar "i ost obligat $e Ha6en4iu la O cele#ai grele #unci 5n ane6ele palatului i#perial, p+n2 c+n$ a i $in caua epui2riiiice. e resturile catiibulum-ului s2u ar i oti construit2 5n secolele IF>Fbiserica #ai veche a j


42/119

a g2sit #oartea. Corpul a ost transportat la )o#ii i 5ngropat5n ci#itirul a constatat o schi#bare 5n atitu$ine l aia c0> cretinis# a v+rrurilo( puterii,i#periul iin$ $iviat 5n $ou2 p2r4i( Erientul, cu *alerius i Haj #in aia,Ecci$entul cu Constantin i cu Ha6en4iu. otul a po#ii c Erient, un$e *aleriususese cel care $eclanase ulti#a #are persecu4ie pe #2sura trece n i ti#pului,v2+n$ av>iOt>nui #oni0G (i cretinilor, i>a sea#a c2 a>i persecuta era o ac4iunepolitic2 nepopular2. Hai 5nt+i i toate, *alerius a ost lovit, 5n anul 31&, $e oboal2 grea, care 1>a r treptat; si#4in$u>5 s+ritul aproape, la 3& aprilie 311, a$at un $ecret car per#itea cretinilor s2>i pr.iciiec icligia i s2 se a$une pentrucere#oniil $e cult. -ra un $ecret $ictat parca $e tnca $e #oarte care>l cuprinse#o#ent ce *alerius spunea 5n 5ncheierea lui( Ca recunotin42 X bun2voin4a

noastr2, ei vor trebui s2 se roage la u#neeu pentru s+ noastr2R. up2 saseile, el #urea0a )o#a, Ha6en4iu a a$us la 5n$eplinire $ecretul i a restituiBG isericii

cl2$iri si bunuri i#obile coniscate, per#i4+n$ printre altele i alegereaepiscopului oraului; aceasta s>a 5nt+#plat la % iulie. /pR a avut loc b2t2lia $eIa onte Hilvio, $in %8 octo#brie 31%( cruci ap2rut2 pe cer cu inscrip4ia )n hoc$igno "ince$ A


43/119

acest angrenaj i nu poale, $ar nici nu vrea s2 $ea 5napoi.E pri#2 ocaie vine $in Carlagina. -piscopul Cecilianus este acuat $e

c2tre ur#aii lui onatus $in 1a$ae Cigrtie. unul $intre nu#eroii puritani aiacelor ti#puri, c2 ar i tr2$ai cre$in4a 5n ti#pul ulti#ei persecu4ii, si esie $e#is.

For #ai avea loc conlicte 5ntre cele $ou2 tabere a$verse i proconsulul

pentru /rica, /nulinus, cere interven4ia lui Constantin, care nu reu2; $oretetotui, s2 supun2 aceast2 proble#2 episcopilor altor biserici, #ai precis celor$in /utun A/ugusto$unu#S, Loln AColoniaB i /rles A/relateB, reuni4i la )o#asub con$ucerea lui Hiltia$es. Ceci>1 ianus i onatus se vor preenta i ei, $ar5nso4i4i iecare $e c+te ece episcopi care>i sus4ineau.

ractic, este pri#ul conciliu convocat cu $eplina aprobare a puterii laice;el se $es2oar2 5ntre % si @ octo#brie 313, in domo Nuu$tae in laterano, a$ic25n casa 5#p2r2tesei Dausta, a $oua so4ie a lui Constantin, hsie palatul0aleranului, care va $eveni ree$in4a episcopului $e )o#a, l5in$ una $intre$ona4iile 2cute isericii $e c2tre 5#p2rat.

Conciliul ia s+rit cu con$a#narea iui onalus i achitarea luiCecilianus. Hiltia$es, ca pree$inte, $up2 ce a anun4at el 5nsui hot2r+realuat2, i>o co#unic2 i lui Constantin. artianii lui onalus nu sunt, $esigur,satis2cu4i $e acest ver$ict i, o$at2 5ntori 5n /rica, 5ncep $in nou s2>I contestepe Cecilianus, provoc+n$ 5nc2ier2ri prin pie4ele oraelor. ar Hiltia$es nu poateasista Ia continuarea acestor $ispute, pentru c2 #oare la 11 ianuarie 31@, iin$ulti#ul episcop al )o#ei care a ost 5n#or#+ntat 5n cripta papal2 $in ci#itirul a ost, $esigur, #artir i, ca atare, a ost eli#inat $in Calen$aruluniversal al isericii.

++.


44/119

up2 cu# a#intete Dalconi, 5n realitate Constantin se consi$i superiorisericii, episcop al episcopilorR, conor# $eini4iei sale, pentri aacerilee6terneR, care $eveneau, #ai #ult $ec+l nicio$at2, int R 5n #o$ logic, el nu aconceput religioitatea cretina 5n se#niica4ia e proun$ spiritual2; a a$opial>o5ntr>un anu#it #o$ $atorit2 unor iniei cerie, care, $in punctul lui $e ve$ere au

ost concentrate e6clusiv a salv2rii statului. enlru aceasta, a recurs la asasinat,eli#in+n$u>1 colegul s2u $in Erient, 0icinius, i la con$a#narea la #oarte ac+t #e#bri ai a#iliei sale, ca a $oua so4ie, Dausla, i iul, Crispus.

-veni#entele $in via4a lui Constantin au ost 5n $einitiv ase#eneanatur2 5nc+t s2 anulee personalitatea lui a 5nt+riat s apar2 o legen$2( ea a 5ncepui s2 circule 5ncep+n$ $in a$oua ju#2ta secolului al F>Gea, si $atorit2 ei o noapte i>

ap2rut 5n vis apostolii etru si avel, care 1>au s2tuit s2 apelee la papaa cuun$at $e trei ori pe Constantin 5ntr>un bain, boie+n$u>G ilecuin$u>1 astel $e lepr2. entru a>si ar2ta recunotin4a, 5#p2ratul a acor$atcretinilor libertatea $e cult si a ri$icai #ulte biserici. e aceast2 legen$2 #aierau legate i nu#eroase #inuni s2v+rite $e o $isput2 religioas2 cu $oispreece evrei si elibera )o#a$e un balaur 5nsp2i#+nt2tor, lei ec2n$u>l 5ntr>o peter2 cu ui $e ier care nu s>ar rnai li $eschis $ec+t 5n 6iua Wu$ec24ii $e /poi.

oate erau povestioare prin care, practic, era $enaturat2 realilalea unuiConslantin boteat $in propria voin42 pe patul $e #oarte $e c2tre un arian111i aunui


45/119

un+n$ u>s i copitele pe trei pietre /junse p+n>aici venin$ $in a $at b2lut2 i, $in cauarepresiunii violenie, au #urit #artiria4i.

5n orice ca, 5#p2ratul i>a ur#at calea( el era a$ev2ratul erou al ti#puluis2u si 5l ve$e# angajat 5n ac4iunea $e cretinare a statului prinlr>o seric $e$ecrete. rintre altele, acela prin care $oar tribunalul era co#petent 5nchestiunile legate $e cre$in42, astel 5nc+t sentin4ele pronun4ate $e episcopi$evin e6ecutorii, la DeG ca acelea ale Iribunalelor $e stai. Clerul cretin eslescutii $e obliga4ia $e a presta toate 5n$atoririle cet24eneti; $u#inica#iberponii?>uli consi$er2 c2 o aaB, $evine,

5ncep+n$ $in 3%1, i $e s2rb2toare recunoscut2 oicial.a oerit i nu#eroase $aruri 5nstatui, can$elabre i vase $e aur, astel

up2 iber pontiicala, la rug2#intea papei


46/119

H/)C7a g2sit un a$vers viguros 5n episcopul s2u. /le6an$ru, careI>a i e6co#ui conciliu; $ar $octrina uri an i nu :$isp2rut prin aeeas0i. pentrucaprini partianii ei s>au nu#2rat episcopii $e !ico#e$ia i Ceareea, a#+nepurt+n$ nu#ele $e -usebiu. /le6an$ru, nereuin$ s2 stopee r2sp; $irea#ic2rii, i>a scris lui 1 5ntiin4a $e cele petrec. arConstantin, #ai rapi$ 5n $eciii, 1>a tri#is la /riui /le6an$ru pe un setnic als2u, Esius, episcop $e Cor$oba. 4 ve$ea care este situa4ia, 5ncercarea $e a>i5#p2ca a $at gre i 5# consun+n$ c2 trebuiau reolvate #ai #ulte proble#e, aconvoi conciliu universal al isericii la !iceea, 5n itinia, acesta iin$ prirrconciliu ecu#enic $in istorie.

-usebiu co#entea:2 c2 5#p2ratul se str2$uia s2 5ntruni episcopii $e pep2#+nt, pentru a>i opune $u#anului isericii cetele ap2r2tori ai acesteiaR; cusiguran42, acesta a ost un ah #o#ent 5n c personal i l24ea 5#p2ratului aeclipsal>o pe aceea a lui a ateptai sosirea lui Conslanlin, A ost pree$inleleonoriic, iar pree$inte e6ecutiv a ost episcopul 1 ajutai $e $oi preo4i, Fitus siFincentius, repreentan4i ai lui un singur u#neeu, ata atotputernic, creator d tuturor lucrurilorv2ute i nev2uteR. ar proble#a Erientului nu b s+rit aici, pentru c2hot2r+rile conciliului n>au pulul s2>i 5nr+ng2 7 arieni i ignoran4a evi$ent2 a luiConstantin 5n proble#ele teologiei l $e#onstra consecin4ele.

5nainte $e 4oale, arianul -usebiu $in Ceareea i>a luat locul lui Esius casetnic avorit al 5#p2ratului pentru proble#e ecleiastice. /stel, prininaugurarea sole#n2 $e la 11 #ai 33&, 5n vechea cetate a ian4ului,Constantinopo5, 5#p2ratul i>a stabilit tronul pentru tot$eauna 5n Erient, 5n!oua )o#2R, s+rin$ prin a aban$ona cealalt2 on2 a i#periului si pun+n$,5ntr>un anu#it #o$, baele povetiiR #e$ievale $espre $2ruireaR Ecci$entuluiepiscopului )o#ei.

Constantin a reolvat 5n elul s2u proble#ele religioase $in Erient( /riusa reuit s2 ajung2 p+n2 la el, prin inter#e$iul lui -usebiu, i s2>i preinteproesiunea sa $e cre$in42, 5#p2ratul, prost s2tuit, a creut c2 reabilitarea lui ari ajutai la instaurarea p2cii 5n iserica oriental2, 2r2 5ns2 a>si $a sea#a $e

valoarea universal2 a Creului $e la !iceea; aa 5nc+t 1>a rugat pe /tanasius,noul episcop al /le6an$riei, s2>1 repri#easc2 pe /rius 5n biserica sa.0a reuul acestuia, Constantin, 2r2 nici #2car s2>l anun4e pe


47/119

putere; el #oare la 31 $ece#brie 5n acelai an. -ste 5n#or#+ntat 5n ci#itirulriscilla, 5n biserica 5n2l4at2 $in ini4iativa sa in onoarea #artirilor Di5ip si Delician.Hai t+riu. aul I a poruncii ca ose#intele s2 ie $epuse 5n biserica a se#nalat $e la reves ac ratelui s2u, Constaniius $in Erient, carei>a $at acor$ul, eu toate c el 5nsui avea len$in4e arianiste. ar arienii nu aucapitulat i i>$ preentat $irect lui luliu can$i$atura lui istos; /tanasius, pe $e

alt #+n$u>i $repturile. e apt, erau 5n $iscu4ie alte nu#e, $ar situa4ia r2#+nea totnesigur2 i e6ploiv2.


48/119

/lanasius; intervine 5ns2 Constantius, care anulea:2 hot2r+rea conciliului, 5ltri#ite pe /tanasius 5n e6il si>l pune 5n scaunul episcopal pe Crigore $inCappa$ocia. /tanasius se #ut2 la )o#a i, 5n aceG #o#ent, intervine luliu.apa convoac2 5n anul 3@& un conciliu la care particip2 cincieci $e episcopi i/tanasius este reabilitat total i $einitiv. Intr>o scrisoare tri#is2 episcopilor $in

Erient se e6pri#2 o poi4ie er#2 ii se air#2 5n ter#eni clari pri#atul isericii$in )o#a( C+n$ apar acua4ii 5#potriva episcopului $e /le6an$ria sau a ailorepiscopi, trebuie, 5nainte $e loate, $up2 obicei, s2 ne sericii nou2 pentru ca aici.5n spiritul $rept24ii, s2 se reolve toate controverseleR.

eciia )o#ei r2#+ne tolui $oar teoretic2 pentru c2, practic, /tanasius5nc2 nu se poate 5ntoarce la /le6an$ria; #ai #ult, episcopii arieni organiea25n /nliohia, 5n 3@1, un conciliu al lor, care se opune celui $e la )o#a,provoc+n$ inci$ente la Constantinopol, i 5ncerc+n$ s2>l uirag2 $e partea lor sipe 5#p2ratul Constans. /cesta se 5nt+lnete 5n aprilie 3@% eu /tanasius si seconvinge $e $reptatea acestuia, $evine proiectorul s2u i, $e co#un acor$ cululiu, convoac2 5n anul ur#2tor in nou conciliu la o at#oser2 $e cal#aparent. C+4iva episcopi arieni, reuni4i 5n anul ur#2tor 5n conciliuG $e la Hilano,5i retraclca:2 acua4iile 5#potriva lui, i luliu se poate consi$era satis2cut,

pentru c2 rec+tigase c+teva poi4ii bune 5n lupta cu ereia care se r2sp+n$ea$in ce 5n ce #ai #uL 5n haosul polilic $in acele ti#puri.5n anul 3?&, Constans este asasinat $e Hagnenlius 5n biserica 5n care se

rei'ugiase, aceast2 apt2 iin$ o violare grav2 a $reptului $e ail. 7urpatorul nuare 5ns2 scrupule religioase; trebuie, 5n pri#ul r+n$, s2 se ereasc2 $eConstantius, care reuete totui s2>1 5nr+ng2 5n 3?3, r2#+n+n$ suveranabsolut.

luliu a #urii Ia 1% aprilie 3?% i a ost 5n#or#+ntat 5n ci#itirul Cale>po$ius, un$e 5n2l4ase o biseric2; i se #ai atribuie alte $ou2 biserici $e ci#itir,cea a


49/119

episcop i, 5n acest scop, au 5ncepui s2>i a$uc2 noi acua4ii proasp2t alesului0iberius. )2spunsul i#e$iat a ost un conciliu convocat la )o#a c2tre s+ritulanului 3?%, care a apreciat ca neon$ate aceste acua4ii. ar arienii, lu+n$u>l$rept 4inta pe /tanasius, voiau s2 loveasc2, $e apt, 5n Creul niceean, aa c20iberius si>a $at sea#a c2 toate acele concilii n>ar ii ajutat nicio$at2 la ni#ic,

$ac2 nu s>ar i conir#at totul cu #ult2 autoritate, $at iin$ c2 toaie hot2r+rile#arelui conciliu $e la Chaiis%& r2#2seser2 neaplicate, $ei acesta era subanu#ite aspecte o conir#are ecu#enic2 a celui $e la !iceea.

/stel 5nc+t, 5n 3?3, 0iberius i>a cerut lui Constantius per#isiunea $e a5ntruni un alt conciliu la /]uileia; 5#p2ratul a $orit ca acesta s2 se ina la /rles5n preen4a sa. / ost un conciliu oarte e6pe$itiv, i 5#p2ratul a $ecis, practic,totul( /tanasius a ost con$a#nat cu aprobarea tuturor participan4ilor, acetiaiin$ inl#u$,.iGi $'1prt.'OT # i Ic lui Constantius. !ici tri#iii papei nu au tiut cu#s2 reac4ionee; unicul care s>a opus a ost aulinus $in reves, care a oste6ilat apoi 5n Drigia.

0iberius a $epl+ns co#porta#entul episcopilor i i>a scris 5n acest senslui Esius, consi$er+n$ ca la #ijloc era o or#2 $e tr2$are; el 5n persoan2 nuputea aproba ase#enea hot2r+ri. I>a solicitat lui Constantius convocarea altuiconciliu, care s>a 4inut la Hilano 5n pri#2vara anului 3??. 5#p2ratul s>a ar2tat#ai $ecis ca nicio$at2; ceea ce se stabilise o $al2, inclui v noua con$a#nare alui /tanasius, i reuul $e a recunoate Creul niceean, trebuia consi$erat legesi orice episcop care s>ar #ai i opus ar i ost tri#is 5n e6il. /rianis#ul p2rea c2va trebui s2 $evin2 o $og#2 a cretinis#ului; lipsea 5ns2 sprijinul )o#ei iConstantius i>a $at sea#a c+t $e necesar era acesta $ac2 voia s2 ias2 el5nving2tor.

5n acest scop 1>a tri#is ia )o#a pe eunucul -usebios, $+n$u>iinstruc4iuni s2>1 ia pe 0iberius cu b5niorul sau s2>1 a#enin4e, ca s2>1 ac2 s2aprobe con$a#narea lui /tanasius i recunoaterea arienilor. -unucul a oerit$aruri bogate bisericii a reuat in$ignat. Erice alt2tentativa $2 gre si Constantius $2 or$in s2 ie arestat i $us la curtea sa $inHilano( totul se ace noaptea, pentru ca 0iberius era oarte iubit $e ro#ani sitrebuia evitat2 o revolt2 popular2.

5ntre Constantius i 0iberius are loc un $ialog patetic, 5n preen4aeunucului -usebios si a episcopului arian -pictel, relatat $e eo$orei, episcop$e Cir, 5n cartea sa )$toria ecle*ia$tic.

rebuie s2>1 alungi $in iseric2 pe /lanasiusR, 5i i#puneConstantius. ,,7n conciliu 1>a e6co#unicat $ejaR.

8@ ,RG i( liberi s2 se #iourc2 la locurilej lor si $e acolos2 ac2 o ju$ecal2 $reapl2 a lui /tanasiusR.-unucul -usebios 5i reproea2 lui 0iberius c25l tratea2 pe ConslanliusS

ca pe un !ahuco$i #osor( pictet 5l ia 5n r+s. 5#p2ratul $eci$e bruscij .eviiarian si te vei putea 5nloarce la )o#aR. ar r2spunsul lui 0iberii este $e#n $e


50/119

un #are pap2( 0a )o#a #i>a# luat $eja r2#as>bun $e ra4ii #ei. enini #inelegile isericii sunt #ai presus $e orice altceva; le voi tr2$a nicio$at2 penl# a#ai putea tr2i la )ornaR.

0iberius este e6ilat la erea, 5n raeia, sub supravegherea episci ariane#oilus. 0a r+n$ul s2u, Constantius $2 or$in s2 se aleag2, $in 1 Irei episcopi

arieni, un arhi$iacon pentru )o#a, Deli6, oblig; printr>un jur2#+nt care i#plic2alai clerul, cal si poporul ro#an s2 stabileasc2 $in ini4iativa lor un succesore6ilatului 0iberius. ract Deli6 a ost un antipap2, pentru c2 e6e#plul $eer#itate ot 0iberius a 2cut o i#presie $eosebii $e avorabil2 poporului, carecontinuat s2>1 consi$ere singurul ponti legiti#. /cest antipap2, eoni cu unul$intre #artirii ce5 #ai populari ai )o#ei, este conse#nat iber pontiicaliD, cutitlul $e pap2, iar 5n #oaicurile $in bailica aolo este 5n24iat sub nu#ele $eDeli6 al II>lea. /a s>a 5nt+#plat ca nu#2r2toarea papilor care au purtat acestnu#e, al $oilea n

5ntre li#p, 5n i#periu $o#nete teroarea( gruparea arian2 nu aB nici eaprea unit2; /tanasius este e6ilat; i $ea singur st i#popularitatea lui Deli6, c+n$, 5n #ai3?=, alat 5n viil2 la )P pri#ete nu#eroase jalbe, 5n special $e la $oa#nelenobile ale orasi 1 reche#e $in e6il pe 0iberius 5n vara anului3?8, ocaia unui conciliu linul la ersonajR $estinat s2 joace 5n viitor un rol un$a#ental 5n $ierite 'tnprcjui ari,reuin$ s2>si i#pun2 voin4a alai 5n alegerea, cal si 5n alungarea

8


51/119

unui pap2, prinir>un senli#cnl $e ur2>iubire a42 $e propriul episcop> jrege, schi#b2tor $e>a lungul secolelor, capabil $e senli#enle cretine i anliclericale, pe $e alta. -ste li#pe$e j c2 5naceti ani nu se poate vorbi $espre popor 5n sens a#plu. !u este, j 5nc2,poporul oraselor>co#un2R sau cel burgheR, care va ti sa s ac2 auii prin

pa$%uinatK;, prin litera4i #ai #ult sau #ai pu4in anonirr nu este, $esigur, plebealui elii sau #asa $e cet24eni acu parte laiciat2 i poate in$ierent2 a4a $ecalit24ile episcopului s2uR saul a42 $e ro#anitateaR sa, $up2 cu# igura 5ns2ia papei a s+rit prin a d $ob+n$i o $i#ensiune cu a$ev2rat universal2, carepoate st2p+ni pesle d 5nlreaga o#enire i nu nu#ai pesle locuitorii )o#ei.

5n epoca lui 0iberius, av+n$ 5n ve$ere c2 o parte $in popula4ie n era 5nc2p2g+n2, se poate vorbi pe bun2 $reptate $e co#unitate, c aceasta era oarte#are i capabil2 s2 $eter#ine o #icare popular2 c $e acu# 5nainte, va icaracterial2 prinir>o participare eectiv2 1 eveni#entele legate $e scaunulepiscopal al oraului. For ap2rea tiR parti$e, clientele; patricienii vor 5ncepe s2se a#eslece cu plebeii; a#iliiB nobile ro#ane se vor $ieren4ia nel $e plebeR.

0iberius i>a luai $in nou 5n sl2p+nirc scaunul episcopal; revine, cu oautorilate $eplin2, chiar $ac2 persist2 u#bra $e josnicie care nu se vsj puteaterge nicio$at2; poporul pare s2 nu>i $ea sea#a $e aceasta s oricu#, suntapte 4inute secret. so $ispus s2 a reinclu$erea 5n co#unitate a ereticilor poc2i4i.

i con$a#n2 pe episcopii arienicei #ai cunoscu4i, 5i ap2r2 5ns2 Falens, ratele lui Falentinian I i asociat,$atorit2 acestuia, la con$ucerea i#periului. o conir#a in$irecl o legen$2 $espre5nte#eierea la )o#a a bailicii care se va nu#i apoi lea $e Falentinian, Falens i*ratian pentru locuitorii cartierului suprapopulat $in jur. Conor# legen$ei5n2l4area bisericii ar i legat2 $e o viiune. 7n patrician bogat, pe nu#e loan, ari v2ul>o 5n vis, 5n noaptea $e @ august, pe Decioara H2ria, care 5i poruncea s2


52/119

construiasc2 o biseric2 pe locul 5n eare, $i#inea4a, ar i g2sii 2pa$2 proasp2t2.ogatul palrician a $ai uga la 0iberius ca s2>i povesteasc2 visul i acesta i>a#2rturisit c2 i el avusese acelai vis. entru c2, 5ntre ti#p, #inunea s>a5n2ptuit, 0iberius a pus s2 se trasee pe 2pa$a c2uta #iraculos 5n augustplanuG bisericii i patricianul a $at apoi banii necesari pentru construirea eiR.

*regorovius oer2 5ns2 i o e6plica4ie plauibil2 a legen$ei; nouabiseric2 era, 5ntr>a$evar, un #onu#ent 5nchinat si#bolului niceean i 5nv242turiiorto$o6e a lui /tanasius pentru care 0iberius 5nsui usese nevoit s2 5n$ure $oiani $e e6ilR.

0iberius a #urit la %@ septe#brie 3 i a ost 5n#or#+ntat 5n ci#i>'irulriscilla. -sle co#e#orai 5n Martirologia eronimiano la %3 sep>le#hric, $arnu#ele s2u nu #ai apare 5n calen$arele ulterioare.

3=. 38@B0a #oartea lui 0iberius, la %@ septe#brie 3, alegerea succesorului a

lacul ca 5n s+nul clerului i al poporului ro#an s2 i,i natere $ou2 tabere;au ales rapi$ 5n biserica 1, conlrar canoanelor, cu participarea unuj singur episcop. aul$in ivoli. 5nlre li#p. #ajoritatea clerului i a poporului 5l alegeau, 5n biserica o a#ilie $e patricieni.

artianii lui 7rsinus 5i reproau Iui a#asus c2 i s>a raliat lui al II>lea,c+n$ 0iberius era 5n e6il si ca ar i ost protejai $e n ro#ane. Cele $oua bailiciau $evenit ca nite ort2re4e ale celor $ tabere; au avut loc 5nc2ier2ri, cu #or4i icu r2ni4i, ti#p $e trei ile; c loate acestea, a#asus a ost consacrat ca pap2 5nbailica 0aierar 5n preenta episcopului $e Estia la l octo#brie.

5nl2c2rarea lui a#asus 5n lupt2 pentru a ocupa scaunul episc palR,povestete /##ianus Harceli inus, $ep2ea li#ita oric2rei a#bi u#ane. au

5nruntat ca $ou2 pani$e politice, ajung+n$ p+n2 la o lupi ar#at2 cu #or4i si cur2ni4i; preectul, incapabil s2 5#pie$ic 5n2bue 5nc2ierarea, a trebuii s2 se lin2$eparte $e #ul4i#e. a#asu ieit 5nving2tor( $up2 #ulte atacuri victoria a sur+spartianilor s2i; bailica lui o litier2, ia parte la ospe4e la care lu6ul 5l $ep2ete pe cel $e la

#asa 5#p2ratuluiR.e apt, acest n2rav ecleiastic nu este criticat $oar $e un scriitor p2s+n

ca /##ianus Harcellinus care, iresc, era #ull #ai e6igent 5n $escrierea unoreveni#ente;


53/119

a#intete c2, 5nc2 $e pe c+n$ era $oar un episcop oarecare, 5ncercase s2>1converteasc2 la cretinis# pe preectul )o#ei. rete6tatus, si acesta 5ir2i.punHWsc pii#ro tra:.Ri c.ivc relecta o anu#it2 #entalitate, $evenit2, evi$ent,un loc co#un( D2r2 5n$oial2; $ar 5n acesi ca, vreau s2 iu ales episcopul)o#eiGR.

i cu##erg. 54i vine s2 crei c2 sunt #ai $egrab2 tineri curte:.ani $ec+t clerici. T2rniciasi cultura #ultora $intre ei constau e6clusiv 5n a cunoate c+t #ai #ulte nu#e,case i nivelul $e trai al $oa#nelor nobile ale orauluiR.

reectul )o#ei, cel $espre care vorbete /##ianus Harcellinus, 5nleg2tur2 cu alegerea papei, se nu#ea Fiventius i a ost un el $e ilat alsilua4iei respective( c+n$ s>au pornit tulbur2rile, s>a ^un$it nu#ai la propriasalvare, a plecai penlru un ti#p la 4ar2. atept+n$ s2 va$2 cu# vor $ecurgeeveni#entele; c+n$ apele s>au #ai linitit, s>a 5ntors 5n ora si. v2+n$ c2 v+ntulbale 5nspre a#asus, a$ic2 spre grupul cel #ai nu#eros, a recunoscutalegerea lui a#asus si 1>a alungai pe 7rsinus 5#preun2 cu $iaconii s2i. aracetia nu au ce$ai si, persist+n$ 5n schis#a ", s>au barica$at 5n bailica0iberian2; la % octo#brie, sus4in2torii lui a#asus au luat>o cu asalt, si, $up2cu# ne povestete /##ianus Harcellinus, la s+ritul luptei au r2#as to4i acei13= $e #or4i.

up2 un an i s>a per#is lui 7rsinus s2 se 5ntoarc2 la )o#a, $ar.re5ncep+n$ tulbur2rile, 5#p2ratul Falentinian I 1>a e6ilai $einitiv; el #s2 nu arenun4ai nicio$at2 la preten4iile sale. Hai #ult, stabilin$u>se

1acue pe a#asus $e cri#e grave 5n a4 tribunalului i#perial. Ha6i#ianus,loc4iitor al 5#p2ratului la )o#a, trebuit s2 $eclanee un proces 5#potriva luia#asus, a$res+n$u>i pentru sentin42 noului 5#p2rat, *ra4ian. 5n 3=%,a#asus a ost achi4iS si cei care>1 acuaser2, Isaac i 7rsinus, au s+rit 5n

e6il, unul 5n se $e a $rept, a#asus nu eit2 s2>i $e#it2 peepiscopii arieni i o or#ul2 lapi$ar2 esen4acretinisi ncnlru Erient i Ecci$ent( /colo un$e se al2 etru, acolo se aisericaR. Ceea ce nu era $ec+t o variant2 a raei lui Isus( u eti l i peaceasta piair2 voi 5n2l4a iserica rneaR, $up2 cu# aceast2 ra2 M li rea#intit2

i $e c2tre a#asus 5n conciliuG $e la )o#a $in 3 a osl c prin raa rostit2 $e o#nul !ostru i p2strat2 $e-vanghelieR.

5n virtutea acestei autorit24i re$ob+n$ite, $atoril2 i sprijinului $e


54/119

leroni#, un #obiliator al #aselor, arianis#ul va pier$e ti teren. Cei $oi5#p2ra4i, *ra4ian i heo$osius, $uc+n$ o politic2 n orto$o62 i 5n spiritecleiastic, ac ca ereia s2 nu #ai ie tole #erg+n$ pe aceast2 cale, se ajungela con$a#n2ri la #oarte, aa cua s>a 5nt+#plat la Uaragoa 5n 38& curiscillianus, vinovai $e a i inte 5nlr>un slil $estul $e personal a air#at $ivini G va re5nvia i pe a#asus care a #urit.

38. lea c2trepreectul s2u inianus(


55/119

consi$er2# $e#n $e poporul ro#an si ne bucur2# c2 a s>a 5nt+#plat 5n ilelenoastre. e aceea, lu+n$ 5n consi$erare c ales


56/119


57/119

iar situa4ia neschi#bat2. au servit $ec+t ca o consolare penuii Triso; i, subanu#ite aspecte, trebuie s2 recunoate# ea episcopul suerise un arontserios, cu toate c2 tratase proble#a cu ter#itaG

7n ah episo$ i#portant

claudio rendina - papii1

Documents