cornelia bordasiu 09.pdf

8/19/2019 Cornelia Bordasiu 09.pdf

1/14

Microstratigrafia în identificarea tehnicilor de execu&ie

la pictura icoanelor din secolul XVIII. Analiz# de caz

Cornelia Borda $iu

Arta religioas a secolului al XVIII-lea din Moldova este reprezentat în general de icoane $i de obiecte de mobilier religios specifice precum :iconostase, amvoane, tetrapoade, sfe$nice etc. Acestea prezint din punctde vedere tehnico-stilistic o serie de aspecte comune care sunt rezultatulunei lungi evolu#ii a practicilor tradi#ionale de pictur în tehnica tempera pe suport de lemn. Secolul al XVIII-lea, fa# de cele precedente, secaracterizeaz prin adoptarea unor metode de lucru $i a unor materiale noice se impun conform gustului epocii, sub influen#a de sorginte european a barocului $i neoclasicismului.

Astfel, în realizarea icoanelor se impune tehnica „tempera gras”.Aceast tehnic folose$te adaosul de uleiuri sicative în liantul pentruculori, spre deosebire de tehnica tradi#ional cu ou, ce s-a r spândit dinBizan# în Europa. În italian, tempera desemna orice substan# de natur organic solubil în ap, care servea drept liant pentru culoare. O dat cu

progresul picturii în ulei, în secolul al XVIII-lea, tempera cu ou $i-a pierdut importan#a în Europa occidental, men#inându-se doar pe alocuri pân în secolul al XIX-lea în Europa oriental, în Balcani $i în Rusia.„Datorit compozi#iei sale ( cca. 51% ap, 15% albumin, 22% materiigrase $i 12% alte substan#e), glbenu$ul de ou, poate forma, diluat cu ap,o emulsie stabil, în care pentru evitarea descompunerii se adaug un acid,cum ar fi o#etul. Rezultatul este un colorit intens $i formarea dup uscare aunui strat uniform, care se fixeaz bine de grund. Mai mult, glbenu$ul de

ou ajut culorilor s-$i pstreze str lucirea, rezistând la ac#iunea luminii.Degradeul specific tonurilor este ob#inut ca urmare a efectului olifei(vernis-ul de icoane), prin care straturile superficiale devin transparente $ilas s transpar straturile inferioare. Aceast tehnic prezint totu$idificult#i. Straturile sunt rapid absorbite de grund $i se usuc repede,necesitând o manier de lucru rapid. Culorile se deschid când straturilese usuc”1, a$a numitul „efect de tempera”.

Sculptura decorativ folose$te mult „traforul” $i „altorelieful” fiindluxuriant „poleit” cu aur $i argint, uneori „vernisat” local pe o serie de

1 Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Bucure$ti, 2000

705


2/14


3/14

Microstratigrafia în identificarea tehnicilor de execu ie la pictura icoanelor...

EX. 1. Icoan de poale cu ancadrament sculptat„Tierea capului Sf. Ioan”

Ansamblu fa ! Macro-locul de prelevare al probei

Microstratigrafie- ancadrament decorativ, fundal albastru

Microteste de îndep!rtare a repict !rii ulterioare

Se remarc distribuirea în patru straturi a grundului, peliculametalizat aplicat direct pe grund prin activarea cleiului din substrat dintehnica original, peste care s-a aplicat ulterior o vopsea de ulei albastr

distribuit în dou straturi neuniforme, neglijent aplicate prin pensulare ce prezint incluziuni de natur str in $i pigment metalizat folosit larepictarea chenarului decorativ al icoanei. Repictarea a fost efectuat

707


4/14

Cornelia Borda $iu

direct peste depunerile de murdrie aferente $i prezint o aderen# slab lasubstrat, ceea ce permite înlturarea ei prin mijloace mecanice ( r zuire cu bisturiul) dup o gomflare superficial a ei sub compres cu decanol.

EX. 2. Friz cu icoane pr znicare „Cina cea de tain”

Aspecte ale picturii înainte $i în timpul restaur rii

Microstratigrafii cu suprapuneri de pelicule $i migrarea pigmen ilor

708


5/14


Se observ degradarea stratului pictural produs de expunerea laun exces de temperatur , datorit unui incendiu. Pelicula de protec#ie estecomplet carbonizat, grundul puternic fragilizat, lian#ii sintetici dinrepictare au antrenat dup topire, pigmen#ii metaliza#i care au migrat $i s-au distribuit în func#ie de greutatea molecular la suprafa# sau în profunzime între peliculele suprapuse de culoare original. Interven#ia derestaurare presupune înlturarea prin mijloace fizico-chimice a peliculei de protec#ie carbonizate pentru vizualizarea picturii $i conservarea acestea caatare prin consolidare urmat de o nou vernisare de protec#ie final.

EX. 3. Element de coronament $i friz de iconostas – Putna Aspecte ale stratului policrom dup! înl !turarea icoanelor deta $abile

Microstratigrafie $i macrofotografie

Pe fundalul de culoare albastru închis se remarc o metod inedit de realizare preluat din tehnica picturii murale. Aceasta const înaplicarea pigmentului albastru azurit, instabil la excesul de umiditate, prin„tufuire” pe ud, peste un substrat realizat cu negru de crbune aplicat înmanier „distempera” (cu liant slab concentrat din solu#ie de clei ) înaintede uscarea definitiv a acestei prepara#ii intermediare. Pelicula rezultat este poroas, prezint un grad mare de friabilitate $i o aderen# crescut ladepunerile atmosferice ulterioare. Se observ pigmentul azurit tituratgrosier, iar dup consolidarea $i îndeprtarea depunerilor superficiale se

pune în eviden# modificarea carbonatului bazic de cupru prin hidratare înmalahit de culoare verde.

709


6/14

Cornelia Borda $iu

EX. 4. Icoan pr znicar „Cina de la Emaus”- Bon#ida

EX.4. Aspecte înainte $i dup! restaurare cu forma specific! de degradarea vernisului;

Microstratigrafii

710


7/14


711


8/14

Cornelia Borda $iu

EX. 5. Icoan împr teasc „Sf. Ioan Evanghelistul”

Se remarc tendin#a

de clivare a peliculelor deculoare realizate în ton local,distribuite pe straturi devernis intermediare,activarea acestuia la exces detemperatur cu aspectgranulat, îmbrunat $iîncorporarea depuneriloraferente de murdrie

ulterioar . Interven#iile derestaurare, presupun oconsolidare prealabil astratului pictural, urmat desub#ierea cu regenerarea $iredistribuirea vernisuluioriginal degradat prin metodefizico-chimice.

Ansamblu

$i detaliu

712


9/14


Stratul pictural realizat în tempera gras, prezint o migrare lasuprafa# a excesului de ulei din liant care este modificat cromatic, prezint o tendin# de încre#ire $i este microfisurat. Aceast form dedegradare este agravat de aplicarea peliculelor sub#iri de culoare f r o prepara#ie prealabil a suportului de lemn care în cazul de fa# estesuplinit prin aplicarea unui strat relativ gros de solu#ie de clei cuconcentra#ie ridicat (probabil clei de tâmplrie). Uscarea diferit astraturilor men#ionate a indus tensiuni suplimentare în stratul pictural cares-a degradat specific. Liantul gras care a r mas activ o perioad maiîndelungat a favorizat instalarea unui atac de fungi la suprafa#.

Interven#ia de restaurare presupune stoparea atacului biologic prindezinfec#ie cu substan#e cide, activarea prin metode fizico-chimice a peliculei superficiale degradate cu redistribuirea $i uniformizarea ei dup oconsolidare prealabil.

Macrofotografie $i microstratigrafie

713


10/14

Cornelia Borda $iu

EX. 6. Icoana „Maica Domnului cu Pruncul”

Aspect ansamblu fa ! , microstratigrafii $i macrofotografii

714


11/14


Imaginile pun în eviden# aspectul degradrii peliculei de culoarecare prezint cracheluri distan#ate sub form de re#ea neuniformdistribuite, cu tendin# de exfoliere a peliculelor suprficiale. Aspectuldegradrii este specific pentru tehnica „gras pe gras”, pelicula de culoarefiind distribuit peste o prepara#ie de culoare galben.

EX. 7. Icoan împr teasc „Sfin#ii Grigore $i 'tefan”

Ansamblu $i detaliu; microstratigrafii

715


12/14

Cornelia Borda $iu

Stratul pictural realizat în „tempera gras” cu suprapuneri, reveniri$i împstri, prezint lips de aderen# cu desprinderi $i lacunare datorate

absorb#iei liantului în substratul realizat din bolus ro$u care înlocuie$te prepara#ia $i este avid de liant. Interven#ia de restaurare presupuneconsolidarea stratului pictural rigidizat, prin presare alternativ cald-rececu o solu#ie de clei pentru regenerarea liantului original consumat $icreerea unei noi aderen#e la substrat a peliculelor de culoare.

EX. 8. Cruce de mas! cu dou! fe e „R! stignirea” $i „Botezul Domnului”

716


13/14


Ansamblu $i

detaliu fa !

microprob!;

microstratigrafii

717


14/14

Cornelia Borda $iu

Proba prelevat de la îmbinarea cu forma sculptat, pune îneviden# straturile suprapuse de grund care folosesc un material de

umplutur inedit realizat din mortare vechi, mcinate $i liate cu clei.Aceast prepara#ie grosier care con#ine nisip este finisat cu un stratsub#ire de bolus galben peste care sunt aplicate tu$ele sub#iri de culoare cureveniri $i suprapuneri transparente. Aceast tehnic de lucru inedit seremarc printr-o aderen# bun a stratului pictural la suport $i a peliculelorde culoare între ele.

BIBLIOGRAFIE:1.

Cesare, Brandi, Teoria restaur !rii, Bucure$ti, 1996.2. Ciantti, Marco, Rifflessioni e Ricerche, Pisa, 1992.3. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, 2000.4.

Filatov, V., Pictura rus! tempera de $evalet, Tehnica derestaurare, Moscova, 1961.

5. Istudor, Ioan, No iuni de chimie a picturii, Bucure$ti, 2006.

6.

Leanu, Mirela, Substan ele chimice $i materiale utilizate înrestaurarea bunurilor culturale, Bucure$ti, 2006.

7. Lzrescu, Liviu, Pictura în ulei, Deva, 1996.8. Matteini, Mauro; MOLES, Arcangelo, La chimica nel restauro I

materiali dell artePittoric, Floren#a, 1989.9. Mora Paolo $i Laura; PHILIPPOT, Paul, Conservarea picturilor

murale, Bucure$ti,1986.10. Sndulescu, Verna, C., Materiale $i tehnica picturii, Timi$oara,

2000.11. Vintil, Eugen, Protec ia lemnului $i a materialelor pe baz ! delemn, Bucure$ti, 1978.

12.

Dic#ionar de art, Forme, tehnici, stiluri artistice N-Z , Bucure$ti,1998.

718

cornelia bordasiu 09.pdf

Documents