cultura vitei de vie in sistem ecologic ecologic i

8/18/2019 Cultura Vitei de Vie in Sistem Ecologic Ecologic I

1/13

Cultura vitei de vie in sistem ecologic. Conceptul de

agricultura ecologica. Principiile agriculturii ecologice.Perioada de conversie si obiectivele agriculturii ecologice.

Cultura vitei de vie in sistem ecologic

Pentru a produce in sistem ecologic, arealul trebuie sa fie

inclus in limitele de cultura a vitei de vie. Criteriile ce pot fi folositela aprecierea potentialului ecologic rezulta din relatiile vitei de vie cu

factorii de mediu (factorii climatici, pedologici, orografici, biotici,

etc.).

Putem produce ecologic acolo unde se cultiva vita de vie daca

tinem cont de unul din deziderentele acestui sistem de cultura;

folosirea la maxim a resurselor naturale.

Pentru o cultura ecologica, mai mult decat pentru o cultura insistem conventional, o importanta majora o au indicatorii limitativi.

Pentru infiintarea unei plantatii in sistem ecologic se

recomanda urmatoarele:

-amenajarea parcelelor si canalelor de desecare sa nu aiba

impact negativ asupra mediului;

-se fac analize de sol complete inainte de plantare si in functie

de rezultate se executa fertilizarea cu produse autorizate;

-inainte de plantare se face eliminarea minutioasa a tuturor

surselor de infestare;

-inierbarea suprafetei un an inainte de plantare;

-evitarea lucrarii solului prin rasturnarea brazdelor;

-plantarea se face numai cu material biologic certificat;

-alegerea soiului-portaltoiului se face in functie de potentialul

arealului;


2/13

-limitarea lungimii randului se face in functie de panta

terenului;

-forma de conducere se adapteaza in functie de soiul vinifera

si conditiile locale;-se asigura ecilibrul de crestere si productia de struguri;

-programele de combatere fitosanitara se fac conform

conceptului de productie ecologica prin limitarea riscurilor de

poluare si respectarea reglementarilor privind securitatea metodelor

de administrare a produselor fitofarmaceutice.

Principiile agriculturii ecologice.

Prin agricultura biologica se intelege acel sistem de cultura

care vizeaza valorificarea si pastrarea sistemelor biologice

productive, fara a recurge la substante cimice de sinteza.

!n secolul nostru datorita factorilor sociali-economici au avutloc scimbari radicale asupra fertilitatii solului prin cresterea

productiei."gricultura biologica reprezinta o metoda de productie care

tine seama de cunostintele traditionale si care integreaza

progresele stiintifice realizate in toate domeniile.

Principalul obiectiv al agriculturii ecologice il constituie

protejarea biosferei si a resurselor planetei, cu excluderea

ingrasamintelor cimice, a pesticidelor de sinteza si a erbicidelor.

"ceasta metoda de productie contribuie la reducerea considerabila a

risipei, prin folosirea rotatiei culturilor, prin fixarea azotului

atmosferic de catre leguminoase si reciclarea sistematica a

resturilor organice, in special a dejectiilor animale.

#entinerea starii de sanatate a culturilor se bazeaza pe

folosirea soiurilor rezistente, a lucrarilor culturale potrivite, a

tenicilor de lupta biologica si folosirea substantelor naturale.


3/13

Principiile agriculturii ecologice se sprijina pe valorificarea

maxima a resurselor locale, pe reducerea la minimum a resurselor

economice si ecologice, pe integrarea cunostintelor traditionale cu

progresul stiintific.Conform $% nr. &' din aprilie *+++ metodele de producie

ecologic utilizate n obinerea produselor ecologice trebuie s

ndeplineasc urmtoarele reguli :

- respectarea principiilor productiei ecologice;

-neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide,

materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea

alimentelor, substante folosite in alimentatia animalelor, substanteajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curatarea si

dezinfectarea adaposturilor pentru animale si de alte produse, dec/t

a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica;

- folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut

prin metode de productie ecologica.

Principiile de baz ale produciei ecologice stabilite prin lege

sunt:

- eliminarea oricarei tenologii poluante;

- realizarea structurilor de productie in cadrul carora rolul

principal il detin soiurile cu inalta adaptabilitate;

- sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a

solului;

- utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si

inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a

produselor secundare refolosibile;

- aplicarea unor tenologii care sa satisfaca cerintele speciilor,

soiurilor si raselor.

Principiile agriculturii ecologice sunt:

1) Mentinerea fertilitatii solului. 0olul este considerat ca un

mediu viu, complex care se afla in stransa interactiune cu plantele si

animalele care il colonizeaza. 1oate actiunile vizate de agricultura


4/13

biologica (lucrarile solului, fertilizarea, alegerea preparatelor pentru

combaterea bolilor si daunatorilor, etc) au ca scop intensificarea

activitatii microbiologice a solului, marirea si sporirea fertilitatii lui.

2) Protectia mediului inconjurator. "gricultura ecologicaurmareste pastrarea nevatamata a mediului, prin folosirea

ingrasamintelor organice si acelor minerale mai putin solubile,

composturilor, prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte

daunatoare.

3) Respectul pentru sanatatea consumatorilor. Prin

practicarea unei agriculturi biologice se urmareste obtinerea de

produse de calitate, fara reziduri de pesticide si cu un continutridicat de elemente nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici,

vitamine si saruri minerale.

4) Ferma, ca o unitate, un organism in echilibru. $rganizarea

unei ferme trebuie sa tina seama de respectarea stricta a legilor

naturii, indicatorul sintetic al unei bune gospodariri constituindu-l

conservarea si sporirea fertilitatii solului.

!n sistem ecologic se pune accent deosebit pe valoarea

nutritive si igienica a produselor care se comercializeaza. Calitatea

gustative a produselor biologice este superioara fata de cea a

produselor conventionale.

Produsele ecologice obtinute nu au reziduri deoarece nu se

folosesc produse cimice de combatere a bolilor si daunatorilor.

Continutul in nitrati al produselor orticole obtinute depinde de

fertilizare si de conditiile pedoclimatice ale anului si mai putin de

modul producerii lor.

Produsele ortiviticole obtinute in varianta agriculturii

biologice sunt 2mai sanatoase3, 2mai naturale3 si, desi nu au un

aspect comercial deosebit pretul este mai ridicat datorita calitatii lor

biologice.


5/13

Perioada de conversie si obiectivele agriculturii

ecologice.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica are invedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. !ntreaga unitate,

ferma sau o parcela din ferma, trebuie sa fie transformata in

concordanta cu standardele ecologice nationale si internationale

intr-o anumita perioada.

Durata perioadei de conversie la plantatiile cultivate cu

vita de vie este de 3 ani.

4upa o analiza obiectiva a plantatiilor supuse conversieitrebuie sa elaboram un program tenologic in vederea aducerii

plantatiei la un potential de productie ecologica.

$ plantatie viticola ecologica nu trebuie sa aiba o desime mai

mare de 5+++ butuci6a ca sa nu se creeze fenomenul de

autoumbrire care genereaza conditii favorabile dezvoltarii ciupercilor

patogene.

7umarul de goluri nu trebuie sa depaseasca 58 deoarece nu

poate fi recuperat de butucii vecini prin extinderea aparatului

vegetativ. !n cazul in care procentul de goluri depaseste 58 se face

completarea golurilor cu material certificat in perioada de

primavara.

Principiul de baza al reconversiei la agricultura biologica este

acela ca trebuie aplicat pe toata suprafata.

0e intocmeste un caiet de sarcini care trebuie respectat in

intregime pe toata perioada de reconversie. Caietul de sarcini

trebuie sa corespunda conceptului de viticultura ecologica si este

aliniat la legislatia in vigoare.

!n viticultura, reconversia are loc pe etape, intrucat dureaza &

ani.


6/13

9tapele reconversiei:

-intocmirea si respectarea unui plan de reconversie care sa

contina o descriere detailata a etapelor de reconversie;

-dovada c au fost efectuate controalele tenice de producie,tratamentele fitosanitare;

-elaborarea unui raport asupra tenologiei de cultur i fcut

dovada controlului acesteia; planul de reconversie precizeaz de

asemenea metodele de exploatare i a suprafeelor convenionale

dup urmtorul principiu c/t mai biologic posibil, c/t mai repede

posibil3;

-delimitarea precis a parcelelor dup sistemul lor de

exploatare i separarea clar a fluxului de produs de la recolt, la

comercializare. 1rebuie evitat fragmentarea sever a parcelelor

biologice i nebiologice;

-exploatarea temporar n sistem convenional a unei parcele

ecologice este strict interzis.

6*++, iar "utoritatea 7ationala a Produselor

9cologice, (".7.P.9.), conform otararii de guvern asigur controlul

i inspecia respectrii metodelor de aplicare prevzute n anexa * a

otr/rii.

Principiile stabilite in prezenta anexa se aplica parcelelor, pe o

perioada de conversie de minimum & ani inainte de prima recoltarea produselor. $rganismele de inspectie si certificare, cu aprobarea

".7.P.9., decid ca aceast perioad sa fie marit sau redus, avand

in vedere utilizarea anterioara a parcelelor.

Perioada de conversie se reduce la minim in cazurile in care

parcelele respective au fost tratate cu un produs care nu figureaza

in anexa nr. * la titlul ?@ertilizatori si amelioratori ai solului?, dar

care a fost folosit in cadrul unor actiuni de combatere a unei maladii


7/13

sau a unui daunator, initiate de directiile judetene fitosanitare.

"ceasta reducere se acorda de ".7.P.9. pe anumite parcele si pentru

o cultura determinata.


8/13

- pentru activarea composturilor se utilizeaza microorganisme

sau preparate pe baza de plante.

Aolile, daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea

urmatoarelor masuri: alegerea de specii si varietati tolerante saurezistente, procedee mecanice si fizice de combatere, protejarea

entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile, cum ar fi:

garduri vii, locuri pentru cuibrire, lansare de pradatori, arderea cu

flacara a buruienilor.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in

vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil care este un

principiu de baz al produciei ecologice. "cest principiu se poate

realiza prin :

- exploatarea solului cu menajamente ;

- abordarea responsabilitilor cu seriozitate;

- pstrarea biodiversitii;

- pstrarea sau reconstituirea unui sol viu;

-

protecia preventiv a plantaiilor;- respectul fa de patrimoniul genetic natural;

- producii de calitate;

- meninerea calitii;

- valoarea produselor.

Exploatarea solului cu menajamente.Bn sol sntos, un

aer sntos, o ap sntoas, ca i ntreaga lume vegetal i

animal sunt de nenlocuit. iticultura ecologica trebuie s se

comporte ntotdeauna descis fa de natur i cu cel mai mare

menajament posibil.

Abordarea responsabilităţilor cu seriozitate. Cei care

practic viticultura ecologic trebuie s fie contieni de

responsabilitatea lor fa de baza natural a vieii i s ncearce s

armonizeze munca lor cu procesele i ciclurile naturale. !nterveniileumane n natur au consecine asupra viitorului.


9/13

Păstrarea biodiversităţii. iticultura ecologic trebuie s fie

sntoas. Dntr-un sistem ecologic lizierele, marginea drumurilor,

arborii nali, marginea drumurilor, etc, mbogesc nu numai

peisajul, ele contribuie la pstrarea diversitii biologice i deci, ladezvoltarea organismelor auxiliare.

Păstrarea sau reconstituirea unui sol viu. Pe termen lung,

numai solurile vii, adic biologic active, vor continua s furnizeze

recolte, de aceea viticultura ecologic recurge la tenici de cultur

adecvate, acord o atenie cu totul particular pstrrii i ameliorrii

fertilitii naturale ale solurilor. 1ot ceea ce contrazice obiectivul

principal, trebuie abandonat. 0e interzice folosirea

ngrmintelor cimice sau de sintez.

Protecţia preventivă a plantaţiilor.0ntatea plantaiilor

este determinat de alegerea soiurilor adaptate climatului i

rezistente, prin alegerea unei feritlizri armonioase i ecilibrate,

prin alegerea judicioas a metodelor de lucru asupra solului i de

ntreinere. 9ste interzis utilizarea produselor fito-cimice sau desintez.

Respectul aţă de patrimoniul genetic natural.iticultura

ecologic renun la manipularea genetic.

Producţii de calitate.Creterea cantitii produciei nu

trebuie s se fac n detrimentul calitii.

!enţinerea calităţii.Calitatea produselor ecologice trebuies fie supravegeat din c/mp, p/n la consumator. Procesele de

transformare a produselor ecologice n produse finite trebuie s

asigure nu numai conservarea calitii, ci i pstrarea substanelor

eseniale pe care le conin.

"n interesul consumatorilor.$ferind produse alimentare de

nalt valoare pentru sntate i protej/nd cel mai bine mediul,


10/13

viticultura ecologic acioneaz n interesul consumatorilor i a

sntii lui.

#aloarea produselor. iticultura ecologic i supravieuirea

ei depind de capacitatea consumatorilor de a aprecia valoareaproduselor sntoase i de disponibilitatea lor de a plti un

supliment de pre.

#iticultura ecologică $i viitorul ei. iitorul pe termen lung

al agriculturii nu poate fi garantat dec/t prin armonia cu natura. Dn

acelai timp, agricultura bio trebui s permit omului s triasc.

or supravieui numai exploataiile agricole beneficiare de condiii

de via satisfctoare i corect lucrate.

Obiectivele Produciei viticole ecologic3 sunt:

- viticultur respectuoas fa de mediului nconjurtor, care i

menine n timp funciile sale multiple;

- conservarea i ameliorarea n timp a fertilitii solului;

- minimizarea polurii apei, a solului i a aerului,

-producii de struguri la potenial ecologic, sntoi, de nalt

calitate, cu prezen de reziduuri fitofarmaceutice n limitele

standardelor B.9..

4intre substantele de combatere a bolilor la vita de vie amintim:

-Polisulfura de calciu, zeama bordeleza,0ulf muiabil, 0ulf pulbere,

1urdacupral, Eumulus, 1iovit, Campion, Eocide,@unguran, etc.


11/13

P


12/13

siguran!# Pătarea ro$ie

%ăinarea ('iovit /E( 0, Ig &,+

-1

Putregaiul

cenu$iu al

strugurilor

' !ana &eama Ig 5,+bordeleza

Aoabele au dim.bobului de mei

Ga (+ - (* %ăinarea !icroti'ol Ig '.++special

zile de la trat. &

5 Cre:terea !ana %unguran )* Ig *.+++, -P

boabelor, la J-(+zile de la trat.'

%ăinarea ('iovit /E( 0, Ig &,+

-1

K Aoabele :i strugurii !ana Extract dinplante

au ajuns )5 8 2urzica vie

coada

dim. normal, calului3

la (+-(* zile de la %ăinarea

tratamentul K

. !olia Capcane cu buc *strugurilor eromoni

Aoabele :i strugurii !ana Extract din


13/13

plante

au ajuns la L 2urzica vie

dimensiunea coada

specifica soiului %ăinarea calului3

inainte de intrarea n

p/rg

la (+-(* zile de la Putregaiul

cenuşiu al

tratamentul ) strugurilor

9xtractul din plante de urzica vie si coada calului asigura o

buna protectie impotriva manei si a putregaiului cenusiu daca se

aplica in mod repetat.

cultura vitei de vie in sistem ecologic ecologic i

Documents