DICTSIUNAR A  LIMBÃLJEI ARMÃNEASCà
(di-aoa sh-vãrã 100 di anj) dupã dictsiunarili T. Papahagi, S. Mihãileanu shi I. ala!etra
 sh-cu turnarea-a "#oarãlor ar!ãneshti tu li!#ili ru!ãneascã, $rãntseascã shi ingli"eascã Virsiunea April 2012 (Mai 2011)
Zborlu (cu noimã) ari 10 “puncti”, mãrimea-a zboarãlor (cu cari easti scriat) easti 8“puncti”, ipãrtarea namisa i arãz 10“ puncti”, conensat !" “puncti”
2012  EDITURA CARTEA AROMÃNà
(tu loc di) PROTUZBOR
Aestã easti unã protã “#irsiuni” it un ictsiunar armãnescu,  bitisitã tu meslu i-Anreu, 2008! $%-zãc “unã protã #irsiuni” mas& i itia cã nu &iu si'ur cã #a s-am c&iro s-lu bitisescu ic- tsiunarlu as&i cum lu-am mini tu minti! um aestã #irsiuni poati s-&ibã tipusitã, loai apoasea s-u pitrec prit internet la armãn%l%i tsi #or s-u aibã! *&-ma s-nu pot s-lu bitisescu ictsiunarlu as&i cum n%-u #a inima, aestã #irsiuni #a poatã s-&ibã tipusitã as&i cum easti! Virsiunea ari tuti zboarãli s&i e+emplili it ictsiu- narlu al ! apa&a'i (anaua eitsii, 1./) s&-unã parti mas& it zboarãli s&i e+emplili it ictsiunarli al *! Mi&ãileanu (1.01) s&i ! alametra (1.03)! Zboarãli tsi-alãsai i-unã parti s&-nu li  bã'ai tu-aestu ictsiunar suntu (i) atseali trã cari ! apa&a'i nu lã cunus&tea noima s&i (ii) atseali tsi *! Mi&ãileanu li-a#ea loatã it limba rumãneascã (s&-cari nu-armasirã tu limba-a noastrã, cã nu eara '&ini aleapti)! ra si sã s&tibã4 (i) 'ramatili ã, #, c (ch), d  (dh, d"), e, $ , g  ( gh), h, i, j, l , p, r , s ( sh), t  (th), v, %, &,  "  au mas& zboarã s&i e+empli loati it ictsiunarlu-al ! apa&a'i5 (ii) 'ramatili a, !, n, o, u au zboarã s&i e+empli loati it treili ictsiunari (apa&a'i, Mi&ãileanu, alametra)5 s&i (iii) #irsiunea it soni (cãnu, #a s-&ibã bitisitã) #a s-aibã s&-alanti zboarã it ictsiunarili Mi&ãileanu s&i alametra, tsi-armasirã nibã'ati, tu 'ramatili ã, #, c (ch), d  (dh, d"), e, $ , g  ( gh), h, i, j, l , p, r , s ( sh), t  (th), v, %, &, ".
**6M$7 *A ictsiunarlu easti scriat cu nomurli astãsiti 9ituli, la *impozi-
onlu i *tanarizari a *criaril%ei Armãneascã it anlu 1../! upã cãti s&tiu mini, aesti nomuri suntu i!"u#li  tsi s-au aptã i-unã aunari i-armãn% it tuti craturli, armãn% tsi urã aleptsã i sutsatili it cati crat iu armãn%l%i suntu i-a loclui i craturli iu  bãneazã azã! *impozionlu i 9ituli u (i) “riprizintati#”, (ii) a&ãnos s&i (iii) cu nomuri astãsiti imucratic!
:u riprizintati#, cã4 (i) apoasea trã tsãnearea-a unui a&tari simpozion (n%ic, i #ãrã "0 i armãn% n#itsats, aleptsã i sutsa- tili-a loclui) u loatã i armãn%l%i tsi #in%irã la un'reslu nter- natsiunal Armãnescu i :reibur'u (1..3) s&i (ii) la simpozion #in%irã #ãrã -3 armãn% it cati crat (#ãrã "0 i-armãn%, aleptsã i sutsatili-a loclui5 tu-atsel c&iro nu putum s-autsem la sim-  pozion nitsiun armãn it ;rãtsii)! Atsel% tsi #in%irã la simpozion eara tuts oamin% n#itsats4 ilulo<i, scriitori, 'iurnalis&tsã s&i ar- mãn% tsi tipusea cãrtsã armãnes&ti, i cari lucra la pru'ramili ar- mãnes&ti i la raio s&-i la tili#iziuni! i sibepea cã noi nu- a#em un stat armãnescu cari s-l%-alea'ã “ili'atsl%i” (armãn%l%i cari si s-ucã la un a&tari simpozion), alizearea-a lor s-eatsi i sutsatili it cati crat (sutsati apti i armãn%l%i tsi-aspunea tu- atsel c&iro mari mirac&i ti lucrili armãnes&ti)! 6asti eali&ea cã urã noi armãn% tsi nu #in%irã cã nu puturã, s&i altsã tsi nu #rurã s-<inã! 9unãoarã, nu #in%irã V! 9arba, cã nu #iea cã a#em anan'&i i un a&tari simpozion, s&i =! ãnro#eanu, tsi pistip- sea poati, nu s&tiu, cã muabetsli #a s-&ibã mas& trã un alabet (nou) tsi el nu lu-apruc&ea (s&i nu-auc&i, poati, cã scupolu-a simpozionlui eara ma multu trã ãtsearea-a nomurlor i scriari,  buni trã itsi soi i alabet>)! Muabetsli i la simpozion urã a&ãnoasi, cã4 mini lucrai un an ntre' (i) sã stuiez prublemili i scriari (prublemi alati, upã an% i tipusiri cãrtsãli i la 6itura artea Aromãnã), (ii) s-alu cãl%uri tra s-lã ãm i cali (s-li izli'ãm prublemili) s&i (iii) sã nre' un “raportu” (carti)
i "00-00 i pazin% cu-aesti prublemi (s&i izli'ãrli-a lor) pri cari si sã nt&imil%useascã iscutsiili (muabetsli) i la simpozion! Armãn%l%i tsi #in%irã la simpozion s&-aspusirã minuirli tu iscutsii apreasi tsi ãnãsirã 3 zãli lunzi (i 8-10 sã&ãts cati zuã)! ?omurli astãsiti 9ituli urã aleapti imucratic, nu cu #ot (cã nu-a#um anan'&i) ma prit “consensus” (iu, trã cati  prublemã, s&-upã iscutsii apreasi, tuts eatsirã compromisuri, tra s-alea'ã un sin'ur nom i scriari)!
Ma nomurli trã cari cilistisirã a&ãts armãn%, nu urã apruc&eati i scriitori tsi nu urã la simpozion! A cã nu l%-arãsea, a cã nu li s&tia! um tsi s-&ibã, azã nu-a#em unã scriari stanaru s&i multsã scriitori armãn% #or si s-tsãnã un altu simpozion i stan- arizari a scriaril%ei! Ma, cu tuti cã s-ari zburãtã tr-aestu lucru ma multsãl% an% it soni, nu s-eatsi tsi#a! *&-mini zãc cã easti anan'&i i un anoilu simpozion! Mini pripun si s-acã un sim-  pozion a curi sã-l% zãtsem “Anoilu *impozion i *tanari- zari a *criaril%ei Armãneascã”, iu si sã zburascã (i) trã nomurli lu'ursiti buni tu protlu simpozion (tra s-&ibã “conirmati”, apruc&eati iznou) s&i (ii) tr-atseali lu'ursiti ma putsãn buni (tra s-&ibã alã+iti s&-apti ma buni)! Mas& cã lipseas&ti, ãr i altã, ca simpozionlu s-&ibã (i) riprizintati# s&i (ii) a&ãnos minuit! Altã soi, simpozionlu nu #a poatã s-nã ucã la unã eali&ealui stanarizari! ?u #a s-cãtãm nomuri arsi (pirecti), ma buni5 cã putsãni nomuri suntu eali&ea arsi, ma multili suntu buni! *&-tuti nomurli astãsiti 9ituli suntu eali&ea buni!
9ã'ats oarã cã prublema-a stanarizaril%ei nu easti mas& atsea i $lid%&$#i  i nomuri i scriari5 easti ma multu atsea i $'#uc&$#i , !it$#i  s&i u*ilii#i  a nomurlor aleapti, buni i ma  putsãn buni! rã apruc&earea i nomuri lipseas&ti ca armãn%l%i sã s&-alã+eascã mintea! $ipseas&ti s-li-aproac&i nomurli astãsiti la un simpozion i stanarizari a scriaril%ei, cãnu simpozionlu easti riprizintati# s&-'&ini minuit! ã l%-arãsescu i cã nu li- arãsescu nomurli! Mas& cu-aestã minti putem s-n-a#em unã scriari stanaru! ?u-a#em stanarizari azã, cã multsã scrii- tori armãn% tsi cunus&tea nomurli i 9ituli, apruc&earã mas& atseali nomuri tsi l%-arãsea, tsi li minuea buni5 tr-alanti s&-ea- tsirã nomurli a lor! 6arã-atsel% tsi nu li cunus&tea nomurli, nu cãta s-li cunoascã s&i scria mas& unetic, upã cum li s&tea el% zboarãli i-acasã, cu alabetlu tsi lu-a#ea #izutã la un s&-la altu! 6arã prublema-a n#itsaril%ei nu easti lis&oarã! ?omurli suntu multi, s&-easti 'reu s-li n#ets s&i s-li tsãn% minti! r-atsea, cititorlu #a s-alã locuri iu #a s-#eaã cã s&-mini, tu
 
4  Protuzbor 
muabetea as&i cum u minueam mini! urnat acasã, sin'ura alã+iri tsi eci (tsi nu easti unã eali&ea alã+iri) easti atsea cu scriarea “'eneralã cu ea, tu tuti zboarãli tsi au iton'ul ia'ea! 9ã'ats oarã cã nomlu i 9ituli zãtsi cã iton'ul si n'rãp- seas&ti ea, ma #a s-aibã “e+ceptsii”, la nauã zboarã cari trai- tsiunal sã n'rãpsescu cu ia! ?omlu nu zãtsi cari suntu aesti zboarã! apa&a'i s&-altsã armãn% us& la sculiili it umãnii, li n'rãpsescu aesti zboarã-e+ceptsii cu ia! Ma a#em s&-armãn% ca Murnu (s&-altsã ca el) cari li n'rãpsi cu ea! Mini loai apoasea ca sã n'rãpsescu ca Murnu! r-atsea, zboarãli iarnã, iarã (a#), s&i ia (inter'ectsii), mini li bã'ai tu ictsiunar ca earnã, earã (a#), s&i ea (inter'ectsii)! r-atsel% tsi nu u s&tiu, u-am tu minti ca, trãninti, tu #irsiunea
it soni, s-aa#'u un “apeni+u” tu cari s-aspun (i) nomurli cu cari u scriat ictsiunarlu s&i (ii) unã 'ramaticã armãneascã! Multi zboarã au iri#ati (it icl%inãri s&i con'iu'ãri) a curi scriari lipseas&ti cunus&teari i-atsel% tsi nu s-a'uescu tu cãrtsã i-un zbor, ma i-unã iri#atã i-a lui!
“:B?7$” 7 A *7?A$7 6A* *A $A BM76  ictsiunarlu u scriat la computer cu sistemlu “Microsot
Cor”! :u scriat prota cu ontul “artea Aromãnã” tsi lu-a#eam nreaptã mini trã scriarea-a cãrtsãlor i la eiturã, aoa s&-#ãrã <in'&its an%, cãnu onturli amiricani nu-a#ea 'ramatili cu seamni iacrititsi i cari a#eam mini anan'&i atumtsea! *&-tora nin'a, onturli amiricani nu au tuti 'ramatili cu seamni iacrititsi tsi li am tu ontul “artea Aromãnã”5 s&-unã i-aesti 'ramati it soni easti uilisitã tu ictsiunar>
Mini pot s-lu tipusescu ictsiunarlu as&i cum easti, cu ontul a meu, ma altsã nu #a s-poatã! um ontul a meu lucreazã mas& cu sistemlu “CinoDs” s&i nu easti apruc&eat i computerili nali tsi lucreazã tora cu sistemlu “Vista”, eci unã #irsiuni a ictsiunarlui cu ontul “imes ?eD oman” (cu ma nsus i 1000 i 'ramati) tsi s-alã tu tuti computerili nali! Aestã easti #irsiunea tsi easti atã ma n'&ios! Mas& cã, cu ontul “imes  ?eD oman”, nu pot s-ac 'rama “a-njic cu tilde sh-cu ac- tsentu”5 tr-atsea, tu loclu-a l%ei, uilisii 'rama “ a-njic cu cupã sh-cu actsentu”! rã cititorlu intirisat, au ma n'&ios “courli” it ontul “imes ?eD oman”, cu cari si n'rãpsescu tuti 'ramatili cu seamni iacrititsi uilisiti tu-aestu ictsiunar! Atsel% tsi cunoscu Microsot Cor, s&tiu cum s-lucreazã cu- aesti couri!  * !!! co4 01+,lt/  E (s&-lu rumFnescu)    !!! co4 012, lt/  E (ts-lu rumFnescu) 3 !!! co4 lt0445 E (a-n%ic cu actsentul anapua) 6 !!! co4 lt044+ E (a-n%ic cu actsentu) 7 !!! co4 lt044  E (a-n%ic cu cãciulã) ã !!! co4 lt0448  E (a-n%ic cu tile) 9  !!! co4  lt044: E (a-n%ic cu semnul “umlaut”, oauã
 puncti, pisuprã) ; !!! co4 0102,lt/  E (a-n%ic cu cupã)   !!! co4 0<, lt/  E (“a-n%ic cu tile (ã) s&-cu actsentu”,
tsi !ini pot s-lu $ac cu ontul artea Aromãnã, ma nu pot s-lu  $ac cu ontul imes ?eD oman, cã nu lu-ari5 tr-atsea, mini uilisii tu ictsiunar “a-njic cu cupã (;) sh-cu actsentu”)
=!!! co4 lt0424 E (e-n%ic cu actsentul anapua) >!!! co4 lt0422 E (e-n%ic cu actsentu) ? !!! co4 lt0425 E (e-n%ic cu cãciulã) @   !!! co4  lt042+ E (e-n%ic cu semnul “umlaut”, oauã
 puncti, pisuprã) A  !!! co4 011+,lt/  E (e-n%ic cu cupã E e-s&curtu, semi#u-
calã, nu easti uulisit tu ictsiunar, cã nu puteam s-lu ac cu ontul artea Aromãnã)
B!!! co4 lt042  E (i-n%ic cu actsentul anapua) C !!! co4 lt0428  E (i-n%ic cu actsentu) D  !!! co4 lt042: E (i-n%ic cu cãciulã) E  !!! co4 014,lt/  E (i-n%ic cu cupã E i-s&curtu, semi#u-
calã) F   !!! co4  lt042G E (i-n%ic cu semnul “umlaut”, oauã
 puncti, pisuprã) H!!! co4 lt0454 E (o-n%ic cu actsentul anapua) !!! co4 lt0452 E (o-n%ic cu actsentu) J !!! co4 lt0455 E (o-n%ic cu cãciulã) K  !!! co4  lt045  E (o-n%ic cu semnul “umlaut”, oauã
 puncti, pisuprã) L  !!! co4 015,lt/  E (o-n%ic cu cupã E o-s&curtu, semi#u-
calã, nu easti uulisit tu ictsiunar, cã nu puteam s-lu ac cu ontul artea Aromãnã) !!! co4 lt045G E (u-n%ic cu actsentul anapua5 tsi mini nu
 puteam s-lu ac cu ontul artea Aromãnã, lu eci ma nãpoi, trã 'rama it limba rãntseascã, cu ontul imes ?eD oman)
N!!! co4 lt04+0 E (u-n%ic cu actsentu) O !!! co4 lt04+1 E (u-n%ic cu cãciulã)   !!! co4  lt04+4 E (u-n%ic cu semnul “umlaut”, oauã
 puncti, pisuprã) Q !!! co4 01,lt/  E (u-n%ic cu cupã E u-s&curtu, semi#u-
calã) *&-unã notã tr-atsel% tsi #or s-aucã alã+iri la ictsiunar!
$ipseas&ti sã n#eatsã prota Microsot Cor cu “para'rap& an c&aracter st<les” (u zãc pri in'lizeas&ti cã nu s&tiu cum s-u zãc pri armãneas&ti) s&i alã+irli s-li acã eapoea cu “st<le”- urli uilisiti i mini!
79$6M *A A *7?A$7 ãnu n'rãpsii ictsiunarlu, mi nc&iicai i multi prublemi i
scriari! izli'area-a ais&tor prublemi, poati s-&ibã lu'ursiti i multsã-armãn% ca “cusuri” i-a ictsiunarlu! r-atsea easti '&ini sã zburãscu ni&eam i eali, tra s-auc&eascã cititorlu cã nu easti totna lis&or s-lã ai i cali a prublemilor, s-li izlez!
(1) ictsiunarlu nu-ari tuti “#ariantili”-a unui zbor! Mini nu am i iu s-li s&tiu tuti! r-atsea cititorl%i #a s-alã cã, a#em zboarã tu ictsiunar tsi au #arianti cunuscuti i el% ma neaspusi tu ictsiunar! Aestu lucru #a-l #eaã poati ca unã cusuri a ictsi- unarlui! Mini cãtai s-aspun mas& zboarãli alati tu treili ictsi- unari #ecl%i armãnes&ti i cari zburãi ma nsus! Mas& cãti#ã- rãoarã, nu totna, aã#'ai s&-cãti #ãr zbor icã #ariantã tsi u zbu- ram noi acasã, ma cari nu s-alã tu-aesti trei ictsiunari! 9unã- oarã, noi zãtseam acasã asprucuchescu, zbor tsi nu s-alã tu ictsiunarlu apa&a'i, cã apa&a'i ari zborlu  pruscutescu  tsi mini lu n#itsai i la mul%arã-mea it inu! ?oi zãtseam acasã  piperchi, mul%arã-mea-l% zãtsea pipir&eauã, s&-am a#zãtã ar- mãn% (it Arbins&iiG) tsi-l% zãtsea  pipiritsã! ictsiunarlu-al apa&a'i a#ea  pipercã  s&i  pipir&eauã ma nu  piperchi5 earã zborlu  pipiritsã  it ictsiunarlu-al apa&a'i ari altã noimã (atsea i-un #as multu n%ic, ca unã botsã tsi ari 'u#i tu-un capit,  prit cari treatsi piperlu tsi s-arucã pi mãcari)! Aã#'ai tu ictsiu- narlu-a meu auãli #arianti, asprucuchescu s&i pipiritsã, ma nu #arianta  piperchi  (cã a#eam  pipercã)! i i-altã parti, noi zãtseam acasã ahapsi, ictsiunarlu ari hapsi5 zborlu ahapsi nu-l bã'ai tu ictsiunarlu-a meu! ?u mi ntribats cãtse!
(2) ati zbor (trã cari aspunem noima), easti n'rãpsit cu sistemlu i scriari astãsit 9ituli la simpozionlu it 1../ s&i, unãs&unã upã el, namisa i parantezi, $'u!&+ cu+  ,$di   %-o#lu4 (i) cum si mparti tu silabi, (ii) pri cari silabã cai actsentul, s&i (iii) cari #ucali suntu lunzi, s&-cari s&curti (cã ac  parti i nu ac parti it scriarea-a zborlui)! Aoa a#ui unã mari  prublemã, cã zboarãli armãnes&ti nu s-a#u unã soi tu itsi loc armãnescu! *&-aoa #a s-alã armãn%l%i, poati, unã cusuri4 “pru- nuntsarea”-a zboarãlor as&i cum easti-aspusã, nu easti totna atsea cunuscutã i el%! ã nu putui s-ac altãsoi, zboarãli li- aspun cã s-a#u as&i cum li s&tiu mini! Ma, cum (i) mini nu  bãnai tu lumea armãneascã i 30 an% s&i (ii) mini criscui tu lumea rumãneascã s&i n#itsai carti la sculiili rumãneas&ti, s-  poati ca pronuntsia-a mea s-&ibã loatã i la rumãn%! 9unãoarã, zborlu e$tin s-a#i (s&i sã scrii) ie$tin pri rumãneas&ti5 ma tu ictsiunarili al apa&a'i, alametra s&i Mi&ãileanu, zborlu sã n'rãpseas&ti e$tin! ot s-zãc mini cã nu s-a#i e$tin ma ie$tinG *&-eapoea tu nomurli i 9ituli, zãtsem cã scriarea-a iton'ului ie s&-atsi totna cu e! Mini-l scriai zborlu e$tin s&i zãs& cã s-a#i E>$-tin!
4
Protuzbor 5
*i s&tii cã #ucala ã it multi zboarã armãnes&ti nu s-a#i totna unã soi5 s-a#i ca 7-lu rumãnescu (ca la mul%arã-mea it inu), s-a#i ca ;-lu rumãnescu (ca la mini acasã) icã s-a#i auãli soi (apa&a'i ari tu ictsiunarlu-a lui suti i zboarã scriati s&-cu 7  s&-cu ;)! um s-zãc mini cã s-a#uG Mini  bã'ai simplu cã s-a#u cu ã (7 icã ;, upã cum easti 'railu i- acasã a omlui)! 7n altu e+emplu easti cu scriarea-a 'ramatilor  'rãtses&tsã, dhelta (&) s&i theta (t&)! $a mini acasã, a#eam mas& putsãni zboarã cu &elta s&i t&eta! Ma tu zburãrea-a mul%ari-meai, s-alã suti! Aesti zboarã, tu ictsiunarlu-al apa&a'i, suntu tuti-aspusi (i) mas& cu dh  s&i th  icã (ii) cãti#ãrãoarã, auãli turlii4 s&-cu “d  icã t ”, s&-cu “dh icã th”! u ictsiunarlu-aestu, tuti zboarãli suntu scriati upã nomlu i 9ituli4 (i) prota, cu “d  icã t ”, iu ãm s&-noima-a zborlui s&i (ii) eapoea, s&-cu “dh  icã th”, cu pitritseari trã noimã la zborlu scriat cu “d  icã t ”! 9unãoarã, noi a#em zborlu dascal , cari easti dhascal , la mul%arã-mea! ictsiunarlu ari zborlu dascal (d6s- cal)  iu-l% s-aspuni noima, s&i zborlu dhascal (dh6s-cal), iu-l  pitritsem cititorlu la dascal , cu zboarãli “unã cu dascal ”!
7n antreilu e+emplu! A#em pluralu i la nauã substanti#i s&i a'ecti#i masculini tsi bitisescu cu tsi  icã d"i  (i-lun'u ca la nicuc&ira-a mea acasã) ma bitisescu cu tsã icã d"ã (ã-lun'u, ca la mini-acasã)! ãti#ãrãoarã, apa&a'i li-ari auãli plurali, ca,  bunãoarã, andartsã  (7  icã ;) s&i andartsi, ma multili ori ari mas& un, cu tuti cã mini li am a#zãtã auãli! 9unãoarã, mul%ari-mea zãtsea dultsi s&i !ultsi, ma, trã masculinlu plural, la noi acasã zãtseam dultsã  s&i !ultsã5 imininlu plural armãnea s&-ti mini s&-ti mul%ari-mea dultsi  s&i !ulti> (icã dultse s&i !ulte, upã cum s-a#u zboarãli la altsã armãn%>)! si lipsea s-acG alea ma lis&oarã eara s-nu mi uc upã limba-a mea necã a mul%ari-mei, ma s-aspun cã zboarãli s-a#u cum li ari scriatã apa&a'i4 dultsi s&i !ultsã! <ea prublemã u-a#em s&-cu zboarãli tsi bitisescu cu ts i d", urmat i-unã semi#ucalã u, ã, s&i i! um s-u-aspun a#zãrea-a zborluiG Mini bã'ai u- s&curtu (cãnu s-a#i as&i) s&i i-s&curtu (cãnu a n%ia-n% si  pãrea cã s-a#i s&-cu i-s&curtu s&-cu ã-s&curtu) cã4 (i) nu s&tiam cum s-ac cu-aesti zboarã it soni s&i (ii) puteam s-ac mas& i-lu s&curtu5 ã-lu s&curtu, nu puteam s-lu ac!
Mi nc&iicai s&-i alti prublemi li'ati i prununtsarea-a zboarãlor! ?u pot s-li spun tuti aoatsi!
(") ãnu zborlu easti un substanti# (numã), (i) l%-aspunem “'enlu”, masculin ( s!), iminin ( s$ ) i niutru ( sn)5 s&i (ii) auãli ormi, sin'ular ( sing ) s&i plural ( pl )! ãti#ãrãoarã, zborlu ari (i) mas& sin'ularlu, (ii) mas& pluralu, icã (iii) nu l%-aspunem plu- ralu, cã nu-l cunus&tem (s&-atumtsea n'rãpsim  pl(R)  upã sin'ularlu-a zborlui)! Ma s-&ibã a'ecti# ( adg ), #a-l% ãm ormili4 masculin s&i iminin, sin'ular s&i plural! Ma s-&ibã #erbu (v#), l%-aspunem, prota, orma i la inicati# prizentu,  prota pirsoanã, aspunem, eapoea, i tsi con'iu'ari easti s&-tu soni l%-ãm s&-ormili i la pirectul simplu, impirectu,  partitsiplu tricut s&i ininiti#lu! rã tuti aesti ormi aspunem scriarea-a lor cu nomurli i 9ituli s&i, namisa i parantezi, cum s-a#u tu zburãri!
*&-aoa a#um prublemi! 9unãoarã, trã zborlu “ lu!i'lu!e”, apa&a'i zãtsi (pazina /@2) cã nu-ari plural5 ma alãm un e+emplu (pazina "2") tsi ari pluralu “ a lu!ilor ”5 tu ictsiu- narlu-a nostru noi aspunem zborlu zborlu lu!i cu pluralu lu!i! rã multi #erbi, apa&a'i zãtsi cã suntu mas& i con'iu'area V, cãnu mini i-acasã li s&team cã suntu s&-i con'iu'area ! 9unãoarã, #erbul achicãsescu  cari easti (upã apa&a'i) i con'iu'area V, noi lu-a#eam acasã s&-i con'iu'area ! 7rmarea easti cã noi a#eam ininiti#lu achicãseari  (orma substanti#alã a #erbului i la con'iu'area ) tsi apa&a'i nu lu- ari5 el ari mas& ininiti#lu achicãsiri, i la con'iu'area V! u ictsiunar aspunem cã #erbul easti mas& i con'iu'area V, as&i cum lu-ari apa&a'i, s&-aspunem mas& un ininiti#, achicãsiri !
() ãtãm s-u-aspunem !oi+$ (&!ul) $  %-o#lui  pri limba armãneascã, ãrã neolo<ismi! Aestu lucru nu easti lis&or (limba- a noastrã easti multu oarãnã) s&i multsã #a spunã cã noima nu easti totna aspusã limpii! 6asti eali&ea5 cã s&-mini insun%, nu &iu totna i&ãrãstisit! u limba cu cari n'rãpsescu noima,
cititorlu #a s-alã cãti#ãrãoarã (i) zboarã armãnes&ti tsi nu s-alã tu ictsiunarlu-al apa&a'i (ma noi li-a#eam acasã s&-mini nu- a#eam c&irolu s-mutrescu, trã cati zbor, ma s-lu-aibã s&- apa&a'i tu ictsiunarlu-a lui)5 (ii) iri#ati (a zboarãlor  armãnes&ti) tsi nu s-alã tu ictsiunarlu-al apa&a'i (ma s-alã tu limba zburãtã)5 (iii) #ãrã zbor +en tsi ari intratã tu li+-$,$ +&$  armãneascã (zbor tsi nu lu-auc&escu cã nu easti zbor  armãnescu, multi ori loat it limba rumãneascã ca, bunãoarã, zborlu #lu"ã, tsi lu-a#zãi a&ãnti ori tu limba zburãtã i mul%ari-mea tsi nu #ãnã vãrãoarã tu u!ãnii)5 s&-tu soni, (i#) cãti #ãrnu neolo<ismu cãnu nu pot s-ac altã soi! ra si s-auc&eascã cama '&ini noima-a zborlui, catu (i) s-
au tuti  i!u!i+ili,$   %-o#lui  (poati nu tuti, ma atseali tsi putui s-li alu)5 (ii) s-au &.&+'li  di   %-u#/#i  (loati it treili ictsiunari s&i nauã cãrtsã armãnes&ti, tipusiti la eitura artea Aromãnã, cu cari lucrez), iu s-#eai cum s-alã zborlu tu limba zburãtã s&i (iii) s-lu tornu  %-o#lu  tu  t#&ili   li+-i   .&$!i   tsi li cunoscu '&ini, limba rumãneascã, rãntseascã s&i in'lizeascã! urnarea tu treili limbi +eani u eci mas& ca s-a'iutã la auc&irea-a noimãl%ei5 nu u eci ca ictsiunarlu-a meu s-&ibã lu'ursit ca un ictsiunar it limba armãneascã tu treili limbi +eani! u-aestu trop, cititorlu #a poatã s-u auc&eascã multu ma '&ini noima-a zborlui (scupolu i simasii a ictsiunarlui)! *&-aestã easti unã &ari bunã a ictsiunarlui4 cu sinunimili, e+emplili s&i turnarea tu trei limbi +eani, am nãia cã noima-a zborlui #a &ibã auc&itã cum lipseas&ti i cititori! Mas& c-aestu lucru lipseas&ti si s-acã cu multã cãs&ti'ã! *i s&tii cã auã sinunimi nu au totna tamam i<ea noimã! *i s&tii cã un zbor poati s-aibã ma multi noimi! As&i cã auã zboarã pot s-&ibã sinunimi ti-unã i noimili a lor  s&i s-nu &ibã sinunimi ti altili! *&i, tra si s-alea'ã ma '&ini, zboarãli turnati pri rumãneas&ti suntu scriati tu computer cu milani aros&i, atseali rãntsesti cu milani 'alanã s&-atseali in'lizes&ti cu milani #eari! Ma nãpoi, s&-ma s-#rem, putem s- lã alã+im &roma s&i s-lu tipusim ictsiunarlu ntre' mas& cu milani lai!
A#um nauã prublemi s&-cu turnarea-a zborlui tu treili limbi! 7nã prublemã easti cã am aptã, poati, alatusuri i limbã (+ea- nã) s&i orto'raii (scriari)! u tuti cã li zburãscu '&ini, aesti trei limbi +eani pot s-aibã s&utsãri i limbã tsi nu li cunoscu cum lipseas&ti! ?u li-am n#itsatã limbili +eani la sculii5 li n#itsai mas& cu zburãrea i cati zuã s&i nu li cunoscu arsi! 7nã altã  prublemã easti cã mini l%au, turnarea-a zboarãlor tu limbili rumãneascã s&i rãntseascã, it ictsiunarlu-al apa&a'i! Ma, cãti#ãrãoarã, apa&a'i aspuni zboarã putsãn cunuscuti tsi mini nu pot s-li alu (cu noima bunã) tu ictsiunarili rumãnes&ti, rãntses&ti s&i in'lizes&ti, cu cari lucrez! 9unãoarã, as&i easti zborlu armãnescu e$ur  tsi ari noima i “ad!inistrator ” (ipitrup, om tsi nicuc&irseas&ti &uzmetsli s&i a#earea-a unei bisearicã, sculii, &oarã, etc!), zbor tsi <ini tu limba-a noastrã it zborlu 'rãtsescu “e$oros”! u ictsiunarili cu cari lucrez aoatsi, e$ur  lu-alãm aspus ca zborlu rumãnescu “e$or ”, rãntsescul “>pho- re” s&i in'lizescul “ephor ”! Zborlu rumãnescu e$or  ari auãli noimi4 (i) i aministrator s&i (ii) i 'iuicãtor i *parta, earã zboarãli >phore  s&i ephor   au mas& noima i 'iuicãtor i *parta! 7n lucru intirisantu easti cã zboarãli >phore s&i ephor  nu s-alã tu marli ictiunar it limba rãntseascã tu-atsea in'li- zeascã, necã-atsel it limba in'lizeascã tu-atsea rãntseascã tsi li am acasã! Aestã-aspuni cã aesti zboarã nu s-alã tu limbili rãn- tseascã s&i in'lizeascã i-araã, tsi sã zburãscu cati zuã! u tuti cã apa&a'i zãtsi cã zborlu armãnescu e$ur  easti unã cu zborlu rãntsescu >phore mini-l turnai zborlu e$ur   tu zborlu “ad!inistrateur ”, pi rãntseas&ti s&i “ad!inistrator ” pi in'lizeas&ti!
 
6  Protuzbor 
cã atumtsea cãnu ictsiunarli al apa&a'i, Mi&ãileanu s&i alametra nu aspun i<ea noimã a zborlui! 9unãoarã, Mi&ãileanu ari zborlu !artirisescu cu noima “l-$ac pri cariva  si s-pidipseascã, s-tragã !ulti, etc.  (pri rumãneas&ti E a se cã"ni)”, iarã apa&a'i zãtsi cã easti un sinunim a zborlui !ãrtirisescu  cu noima “escu !artur, es !artur, $ac !ãrtiriljiH (pri rumãneas&ti E a $i !artor )”! $a Mi&ãileanu, zborlu <ini i la !artir&iu  E om cari ari traptã multi trã pistea-a lui, la apa&a'i <ini i la !artir'!artur  E atsel tsi spuni ts-ari #izutã tsi#a cu ocl%il% a lui i ts-ari a#zãtã cu urecl%ili-a lui! Atumtsea, i-araã, tu ictsiunar li au auãli noimi!
7n altu e+emplu easti zborlu  catsitã, trã cari (i) alametra zãtsi cã easti lilicea rumãneascã “ ghiocel ”, (ii) Mi&ãileanu zãtsi cã easti unã altã lilici rumãneascã “ lalea” s&i (iii) apa&a'i, nu easti si'ur, s&-zãtsi cã poati s-&ibã unã i treili lilici rumãnes&ti “ ghiocel , lalea, icã viorea”! ?oi, tu ictsiu- narlu-a nostru zãtsem cã nu s&tim tamam tsi soi i lilici easti, s&i ãm noima 'eneralã, ”a'ru-lilici n%icã tsi easi it loc  primã#eara a'on%a, nituc&itã '&ini neaua” tsi s-uiiseas&ti cu treili noimi ati i apa&a'i!
A#em multi zboarã it bana i-aoa s&-un c&iro tsi au s-acã cu  picurarl%i, cãr#ãnarl%i, arãzboilu-a mul%erlor, etc! pri cari mini nu li cunus&team, cãnu scriam ictsiunarlu! ãtai s-li auc&escu '&ini it ictsiunarili al apa&a'i, Mi&ãileanu s&i alametra, s&-it ictsiunarili armãnes&ti, in'lizes&ti s&i rãntses&ti tsi- a#eam acasã! istipsescu s-nu-am aptã alatusi cu auc&irea-a lor! 9unãoarã as&i suntu zboarãli li'ati i “arãzboilu i tsãseari”, zboarã ca  spatã, ljitsã, tra!ã, urd"ãturã, vol#u,  suvalnitsã, "valind"ã, "valtsã, nãvoi, vãltor , arostu, #ãrdecicã, vird"eauã,  pãtichi, etc!5 zboarã tsi mini nu li s&team, cã nu- a#eam #izutã #ãrãoarã tu banã un arãzboi i tsãseari!
(@) *&-tu soni, trã multi zboarã, a#em tu limbã (i) noimi “i'urati#i” ( $ig E tsi nu easti noimã “eali&ea” a zborlui, ma noimã tsi sh-u-adutsi !ash cu noima eali&ea) s&i (ii) “e+presii iiumatitsi” (e%pr id E zburãri iu, noima-a zburãril%ei nu easti i<ea cu-atsea a zboarãlor it zburãri loati a&or<ea)! 9unãoarã4 (i) zborlu ornji  ari unã noimã eali&ea i “pul% mari tsi  bãneazã cu carni i prã#zã (pul%) n%its” ma ari s&i unã noimã “i'urati#ã” i “om tsi easti ca unã orn%i, lemar'u, s&arcu, etc!”5 s&i (ii) la zboarãli  groapã  (ngrop) s&i loc, au zburãrea (e+presia iiumaticã) “!i ngroapã loclu” tsi ari noima i “nj- easti !ultã arshini”! ãti#ãrãoarã, noima “eali&ea” c&eari s&- noima “i'urati#ã” s-atsi unã noimã eali&ea! 9unãoarã, #erbul “nvirin” <ini i la zborlu virin E ãrmac, as&i cã noima eali&ea easti “l%-au #irin, ãrmac”! Ma aestã noimã s-ari c&irutã s&i #erbul nvirin azã ari noima i “ac pri altu s- auc&eascã unã ureari suliteascã, un or 'reu tu inimã, unã mãrazi, cãn%inã, amãreatsã, cripari, etc!”! r-atsea ictsiunarlu aspuni (i) un zbor virin1 tsi ari noima eali&ea i $ãr!ac, ce!ir , s&i (ii) un altu zbor, virin2 tsi ari noima eali&ea i “ureari su- liteascã, un or 'reu tu inimã, unã mãrazi, cãn%inã, amãreatsã, cripari, etc!”! Zborlu virin2 easti arããtsina-a multor zboarã (ma multu #erbi) ca4 nvirinos, virined", nvirined", nvirned", nvirin, nvirinat , nvirinari, etc! i i-altã parti, trã zborlu cio!ir  (sinunim cu virin) zãsim cã ari unã noimã eali&ea (sinunim cu virin1) s&-unã noimã i'urati#ã (sinunim cu virin2)! u umeal%a-a zborlui cio!ir  alãm #erbul ncio!ir  tsi ari (i) unã noimã eali&ea4 “au ãrmac a unui5 #atãm cari#a ãna-l% ãrmac, etc!” s&i (ii) unã noimã i'urati#ã4 “auc&escu unã ureari suliteascã (un or 'reu tu inimã, unã mãrazi, cãn%inã, amãreatsã, cripari, etc!), mãrinez, amãrãscu, n#irinez, etc!”! i ma multili ori easti lis&or s-li alizem zboarãli i'urati#i i
e+presiili iiumatitsi! 9unãoarã easti limpii cã “li-acats aloaturli cu cari#a”, cãnu ari noima i “mi ac bun oaspi cu cari#a”, easti unã e+presii iiumaticã, s&-cã zborlu “cãni” ari s&-noima i'urati#ã i “om arãu”! Ma, cãti#ãrãoarã, easti 'reu s-alizem tsi easti s&i s-zãtsem cã a#em unã noimã i'urati#ã i unã e+presii iiumaticã! 9unãoarã, trã zborlu “li n'ros&” (ca tu4 li n'roas&i lucrili5 sã n'rus&e s&icãlu) tsi #a zãcã “li ac ma mãri, ma 'reali lucrili, i cum suntu eali&ea”, noi aleapsim s-
zãtsem cã easti unã e+presii iiumaticã! *&-tu soni a#em s&-  prublema cã, cãti#ãrãoarã, cititorlu nu #a &ibã sinuni cu (i) noima i'urati#ã tsi u ãm noi a unui zbor, i (ii) noima tsi u ãm a e+presiilor iiumatitsi! ictsiunarlu ari s&-alti cusuri! 7nã easti s&-atsea cã a#em
zboarã (tu ictsiunarli al apa&a'i, Mi&ãileanu s&i alametra), tsi <in it unã limbã, ca atsea nturtseasca, 'rãtseascã, arbins&ascã, #ur'arã i rumãneascã, cunuscutã mas& i armãn%l%i tsi bãneazã tu ;rãtsii, Arbins&ii, Vur'ãrii i umãnii! 7nã altã cusuri easti cã ictsiunarlu easti multu i multu lun'u! uteam s-lu ac multu cama s&curtu ma (i) s-nu bã'am multi zboarã #ecl%i tsi mini li pistipsescu c&iruti c&iola it limbã5 (ii) ispãrtsãrea tu silabi a zborlui tsi #a puteam s-u ac ma s&curtã cu-aspunearea mas& a partil%ei it soni a zborlui (nu a ntre'lui zbor cum u eci)5 (iii) cu nibã'area a&or<ea (ca zboarã a&or- <ea), partitsiplu s&i ininiti#lu-a catiunui #erbu5 (i#) cu pitri- tsearea (tri noimã) i la un zbor la noima-a unui sinunim5 s&i (#) alti nauã pris&curtãri tsi nu li-aspun aoatsi! ?u #oi s-zãc itia trã cari lu-alãsai ictsiunarlu lun'u5 unã sibepi &iinalui cã-l #e ictsiunarlu-a meu ca un t&imel% trã alti ictsiunari i trãninti s&-tuti-atseali tsi #a s-zãc tu ictsiunar, #ream s-&ibã aspusi cãt cama limpii! *&-tra s-lu s&curtez tora #a-n% catã multu c&iro s&-multu lucru!
Mi nc&iicai s&-i multi alti prublemi i i<ea soi5 suti i  prublemi tsi nu pot s-li-aspun aoa! r-atsea, cãnu cititorlu #a s- alã locuri iu nu #a &ibã sinuni cu noima atã tu ictsiunarlu-a meu s-nu s-cãrteascã! $ipseas&ti s-auc&eascã cã (i) zboarãli au multi noimi (nu-au i<ea noimã tu tuti locurli s&i noima tsi u cunoscu el% i-acasã poati s-&ibã altã) s&i (ii) mini nu &iu un i- atsel% tsi s-u cunoascã limba cum easti zburãtã pristi tuti locurli iu bãneazã armãn%!
Z9B *B? Aestu easti un ictsiunar a li+-/l&i  &$cli  $#+/!&$c/ i-
aoa s&-#ãrã sutã i an%5 nu easti un ictsiunar a limbãl%ei armãneascã i azã5 limbã tsi ari multi zboarã armãnes&ti tsi mini nu li s&tiu, tra s-li aa#'u tu ictsunar, ma easti s&-unã limbã multu mintitã cu zboarã nali s&-loati, ãrã nitsiunã araã, it multi alti limbi +eani! Auc aminti cã zboarãli it ictsiunar  suntu loati it (i) ictsiunarili al Mi&ãileanu (1.01) s&i alametra (1.03) cari urã tipusiti aoa s&-ma nsus i 100 i an%, s&i (ii) ictsiunarlu al apa&a'i (1./) cari ari zboarãli #ecl%i alati tu scrierli-a armãn%lor i-aoa s&-multu c&iro (ma multili tipusiti cu an% nãinti i protlu polim munial)!
Atsel% tsi cunoscu “Microsot Cor” s&tiu cã pot s-alã (unãs&unã>) itsi zbor it ictsiunar (cu noima-a lui, turnarea-a lui tu limbili rumãneascã, in'lizeascã s&i rãntseascã, etc!)5 mas& cã lipseas&ti sã s&tibã cum sã n'rãpseas&ti zborlu cu nomurli i 9ituli! 9unãoarã zborlu “abur” lipseas&ti cãtat as&i, nu cãtat ca “aburu”5 zborlu “mas&”, nu ca zborlu “mas&i”! i i-altã parti, ictsiunarlu ari s&i zboarã tsi suntu scriati auã turlii! 9unãoarã, zboarãli “earbã, earnã, eapã, aoa, etc!” (upã nomurli astãsiti 9ituli s&i as&i cum li scria s&-;eor'e Murnu tu cartea-a lui “9air i ãntic Armãnescu) suntu scriati tu ictsiunar s&-ca “iarbã, iarnã, iapã, aua, etc!”5 ma tr-aesti zboarã it soni nu lã au noima5 ac mas& pitritseari la zboarãli “earbã, earnã, eapã, aoa, etc!”!
Aestu ictsiunar !u  &$ti   c#i$t   t#/  *iluloi   armãn%5 easti scriat trã omlu i-araã, tsi s&i zburas&ti limba as&i cum u-ari n#itsatã el acasã i la pãrintsã, tsi nu s-ari usã la sculii armãneascã (cã nu a#um a&tari sculii), s&i ari '&i#ãsitã (icã u- ari #izutã scriatã) limba armãneascã tu nauã cãrtsã s&i ri#isti (icã tu e-mailuri pitricuti la-armãn%l%i it 'rupurli Armãnamea s&i 9ana Armãneascã), scriati cu tuti soili i alabeturi s&i sistemi i scriari! r-atsea easti s&-a&ãntu lun'u! Ma s-eara scriat ti ilulo<i, #a s-eara scriat altã soi s&-arat s-&ibã multu ma s&curtu! Aestu ictsiunar #oi s-&ibã un timel% pri cari $lt/ armãn% #a poatã s-analtsã ma amãnat un ictsiunar muernu, cu limba armãneascã i azã, ictsiunar tu cari lipseas&ti si sã scoatã prota zboarãli #ecl%i (ma multu nturtses&ti s&-'rãtses&ti) tsi s-c&irurã it limba zburãtã i azã s&i si s-aa#'ã (i) zboarã
6
Protuzbor 7
(#ecl%i s&i nali) armãnes&ti, tsi nu s-alã tu treili ictsiunari i ma nsus5 (ii) iri#ati a zboarãlor it ictsiunar tsi nu s-alã tu umeal%a-a lor i zboarã (cu tuti cã li #iem uilisiti multi ori tu zburãri s&i scriari)5 s&i (iii) neolo<ismi (cu iri#atili-a lor) tsi suntu lipsiti tu limbã, ma s-#rem s-nã ãtsem unã limbã armãneascã eali&ea muernã tsi s-poatã si sta tu-araã cu tuti alanti limbi muerni it lumi!
Mini li am turnatã zboarãli armãnes&ti pri limbili rumãneascã, rãntseascã s&i in'lizeascã! um ontul “imes ?eD oman” i azã ari s&i 'ramatili sla#oni s&i 'rãtses&tsã, #a &ibã “relati#” lis&or ca armãn% “#oluntari”, tsi au mirac&i s&-c&iro s- lucreazã, s-li toarnã zboarãli armãnes&ti tu-alanti patru limbi  balcanitsi4 'ãrtseascã, arbins&ascã, mac&ionã-sla#ã s&i #ur'ãreas&ti, s&i s-li aa#'ã tu ictsiunar!
Aestã #irsiuni a ictsiunarlui poati s-&ibã tipusitã as&i cum
 
 
Dictsiunar a Limbãljei Armãneascã 11
 A $ $ -#& (a brI) inter J #ez tu o#& $1  prip J la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc! Uro la, a, ca pentru, etc.V U$r au, 3
lW, 3 la, au%, etc.V Uen at, as, etc.V  e+4 sã ncl%inarã a (la) cicioari5 ili'en% tri a  beari <in5 c&insirã si s-ucã a (tri) beari5 &ai, ni#eastã, a (la) primnari5 s-uc a (la, s-acã) zbor5 ãl% bati a (ca) #earã5 an%urzeas&ti a (ca) primu#earã5 bãtea a (ca) <iu5 nu bãtea ip a (ca) <iu5 an%urzeas&ti a (ca) om5 an%urzeas&ti a (ca ursã5 cor'&il% nã cãntã a (ca ti) moarti5 s-tsãni a (ca) mari5 una cali apucã a (na) nreapta, alantã acatsã a (na) stãn'a5 cupiili sãrmati i-a-oarã (trã anaua oarã)5 s-acãtsarã s-'ioacã (a) cãrtsã5 mul%erli s-arca a mortului tu lucru (e+pr4  pãnã s-caã mpai i-a#ursiri)5 u ipusi i-a-cu-totalui ( tu scriarea-a noastrã4 eacutotalui)5 ba'ã tsãru&ili a mol%u (ta s-moal%i5 e+pr4 sã nreazi s-u'ã5 tu  scriarea-a noastrã4 amol%)5 a sclaea (i-a scla#lu)5 a s&uirarea5  shi nãintea-a dativlui, sing shi pl 4 l%-au pãni a lui, a l%ei, a lor5 oili armasirã a noauã5 ba'ã a calui cãpestrul5 eairã oc a pãurlor5 ã unã crutsi al umnizã
$2 articul proclitic in#ar J e+4 un ocl%u a meu, ocl%il% a mei5 perlu a luplui, oi peri a cãnilui5 unã casã a #oastrã, casili a #oastri5 trei er'&i a loclui, er'&ili a loclui5 intsãl% a luc&ilor, capitili a boilor5 lilicea a inului5  shi tu $or!ili al, ali, (a-l, a-li) tu "#oarã ca ocl%ul al cal, ocl%il% al cal5 un'l%a al cal, un'l%ili al cal5 intili ali eapã, intsãl% ali eapã5 narea ali eapã, nãrili ali eapã5 'railu al umnizã5 calea al umnizã5 lailu ali lai, lail%i ali lai5 oara ali ncurunari5 blãsteamili ali mumi
$3  inter J bre, #re, me, etc!5 aii, aie, &ai, &aii  Uro !;X, !;iX, #;X, heiX, $;XY haide, etc.V U$r h>X, holaX, etc.Y allons, etc.V Uen heighX, he&, &ouX, sa&X, looZ  hereX, etc.Y letWs goX, etc.V e+4 am tsi zãtsi, a> (bre>) omG5 a (bre>) om, nu ã siri5 #oi, a> (#re>) muntsã5 a, #oi sots, a, #oi mãrats5 a lea, n%i nc&isii5 a (aii), nã eatã, trã surtseali (multi ori s-lea'ã cu lea, #ea, tra s-acã zboarãli a-lea'alea , a- vea'avea, etc!)
$4  J orma s&curtã a zborlui “#a”, cu cari s-atsi #in%itorlu-a #erbului5 #a, #ai Uro $or!a scurt; de la particula [va\ cu care se $ace viitorulV U$r $or!e courte de la particule [va\ ]ui sert 3 $or!er le $uturV Uen short $or! o$ the  particle [va\ used to !aZe the $utureV e+4 eu cu mortu-a s-mi mãrit5 nu-a s- a#ã-a lui luearã
$-$"i  (a-ba-'K) sm J #ez tu $-/ $-$"i#ii5$-$"i#i& (a-ba-'i-rKi) s J #ez tu $-/  $-$"iu  (a-ba-'KL) sm aba'ii (a-ba-'K) s&i aba'eaz(G) (a-ba-'Nz) J scriari
neapruc&eatã tu-aestu ictsiunar5 #ez $-$"i   $-$!o%i  (a-ba-nO-zi) s ãrã pl J lemnu 'reu, #ãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui
arburi it locurli cali, it cari s-atsi mobilã i lu+u5 abãnos, banozi   Uro a#anosV U$r >#=neV Uen e#on&V e+4 bãstuni i abanozi P $-/!o (a-bã-nOsL) sm abãnos& (a-bã-nOs&) J (unã cu $-$!o%i ) e+4 u miscu cu-unã crutsi i abãnos P -$!o%i  (ba-nO-zi) s ãrã pl J (unã cu $-$!o%i )
$-$t  (a-bNtL) (mi) #b s&i abãtui (a-bã-tQ), abãteam (a-bã-teNmL), abãtutã (a-bã-tQ-tã), abatiriRabatire (a-bN-ti-ri) s&i abãteariRabãteare (a-bã-teN-ri) J mi uc pi-unã altã cali (iei, purtari, etc!) icãt atsea pri cari nizeam ninti (i- araã)5 mi au i-unã parti5 mi ipãrtez i-unã cali (iei, purtari, etc!)5 ac loc (cali)5 pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu  Uro a#ate, da la o  parte, $ace locV U$r (se) ra#attre, (sW)>carter, $aire place, d>vierV Uen !aZe  place, distance hi!sel$, divert, deviateV e+4 picurarlu abati (li utsi altã parti) oili5 picurarlu s-abãtu (usi, s-ipãrtã) cama nclo P $-/tut  (a-bã-tQtL) a' abãtutã (a-bã-tQ-tã), abãtuts (a-bã-tQts), abãtutiRabãtute (a-bã-tQ-ti) J cari s-ari usã pi-unã altã cali (icãt atsea i-araã)5 tsi s-ari (tsi easti) atã i-unã parti5 tsi ari aptã loc (cali)5 tsi s-ari ipãrtatã5 pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat Uro dat la o parte, a#;tutV U$r ra#attu, >cart>, d>vi>V Uen !ade place, distanced hi!sel$, diverted, deviatedV P $-$ti#i5$-$ti#& (a-bN-ti-ri) s abatiri (a-bN-tir) J atsea tsi ari aptã atsel cari s-ari abãtutã5 pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri,  pãrmãsiri, curmari Uro aciunea de a a#ate, de a da la o parte, de a $ace locY
a#atereV U$r action de (se) ra#attre, de (sW)>carter, de d>vierV Uen action o$  !aZing place, o$ distancing hi!sel$, o$ diverting, o$ deviatingV   P $-/t&$#i5$-/t&$#& (a-bã-teN-ri) s abãteri (a-bã-tIr) J (unã cu $-$ti#i )
$-$ti#i5$-$ti#&  (a-bN-ti-ri) s J #ez tu $-$t  $-/ (a-bS) sm abaz (a-bNz) J unã soi i tsãsãturã 'roasã i lãnã it cari s-ac
stran%i &ur<ites&ti5 pusta#i 'roasã ca s&iaclu tsi s-atsi n casã5 saric, 'ra#anO,  pusta#i, s&iac, bulubotsã Uro a#aV U$r a#a, #ure, drapV Uen $rie"e, rough ho!espun, rough !aterial (o$ ^ool)V  e+4 abãlu s-acumpãrã5 abã bãtut (abã '&ini tsãsut)5 abã aptu (abã cãnu-i bã'at la rãs&tealã)5 acumpãrã un cupãran i abã P $-$"i  (a-ba-'K) sm aba'eaz (a-ba-'Nz) J un tsi atsi, #ini s&-atsi emburlic&i cu abãlu  Uro a#agiuV Uproducteur ou !archand dWa#aV Uen  producer or !erchant o$ [a#a\V  P $-$"i#ii5$-$"i#i&  (a-ba-'i-rKi) s  aba'irii (a-ba-'i-rK) J loclu iu s-atsi abãlu5 uc&eanea iu s-#ini abãlu   Uro a#agerieV U$r place o on $a#ri]ue ou on vend a#aV Uen place ^here one !aZes or sells [a#a\V e+4 a#eam intratã tu-unã aba'irii
$-/!o (a-bã-nOsL) sm J #ez tu $-$!o%i  $-/t&$#i R$-/t&$#& (a-bã-teN-ri) s J #ez tu $-$t  $-/tut  (a-bã-tQtL) a' J #ez tu $-$t  $-&l  (a-bIlL) sn abealiRabeale (a-beN-li) J c&eatrã n%icã, albã s&i uzi (buimatcã)
tsi s-alã i-araã la marzinea i-arãu5 c&eatrã n%icã, albã s&i stron'&ilã it un 'ioc i iciurits i eati n%its (“cu #ealili”) cu tsintsi c&itritseali5 aul, bel, cutuma', 'ur'ul%, c&itritseauã, s&ombur, s&omburã  Uro pietricic; al#icioas;, rotund; sau oval;, $olosit; Dntr-un joc copil;resc cu cinci pietriceleV U$r caillou #lanc et rond dWun jeu dWen$antsV Uen s!all stone $ro! a childrenWs  ga!eV e+4 cum ti a'iots tini cu abealili5 cu abealili s-a'ioacã mas& eatili P -&l 1 (bIlL) sn bealiRbeale (beN-li) J (unã cu $-&l ) e+4 eatili s-a'ioacã cu bealili5 oulu i cat&ã easti cãt un bel5 altsã cu beali (c&itritseali)5 stealili trimura nsus ca  beali (c&itritseali) i <eamanu P $dul  (a-&QlL) sn auliRaule (a-&Q-li) J  c&eatrã n%icã, albã s&i stron'&ilã it un 'ioc i n%its cu tsintsi c&itritseali5 abel Uro pietricic; al#icioas;, rotund; sau oval;, $olosit; Dntr-un joc de copii cu cinci pietriceleV U$r caillou #lanc et rond dWun jeu dWen$antsV Uen s!all stone  $ro! a childrenWs ga!eV
$-iti#i5$-iti#&  (a-bi-tK-ri) a# J cama arãu, biter  Uro !ai r;uV UpireV U^orseV e+4 a'iumsis& abitiri (cama-arãu)5 minciunos easti Tior<i, ma rati-su abitiri (ma-arãu, ma multu) P -it&#  (bi-tIrL) a# J (unã cu $-iti#i )
$-#$1 (a-brNs&L) a' J #ez tu $-#$cu  $-#$2  (a-brNs&L) a' abras&iRabras&e (a-brN-s&i), abras& (a-brNs&),
abras&iRabras&e (a-brN-s&i) J 'albin is&cl%is  Uro gal#en deschisV Ujaune clairV Uen light &ello^V 
$-#$cu  (a-brNs&-cu) a' abras&cã (a-brNs&-cã), abras&tsi (a-brNs&-tsi), abras&tiRabras&te (a-brNs&-ti) J tsi nu-ari ars&ini5 tsi nu tin%iseas&ti ma mãrl%i5 tsi- aspuni naanlãc&i tu purtari5 abras&, nearus&inat, arsiz, itsã  Uro o#ra"nic, neru*inatV U$r e$$ront>, i!pertinentV Uen i!pertinentV  e+4 s-nu-n% ti #eaã ocl%il%, abras&cã (nearus&inatã, murarã) tsi es&ti> P $-#$1 (a-brNs&L) a' abras&iRabras&e (a-brN-s&i), abras& (a-brNs&), abras&iRabras&e (a-brN-s&i) J (unã cu $-#$cu)
 
12  Dictsiunar a Limbãljei Armãneascã
aburi5 ba' s-s&aã tu aburi5 acats aburi5 mi ac aburi5 +izumsescu  Uro a#uri, evaporaV U$r vaporiserV Uen vapori"eV e+4 carnea abura (scutea aburi) pri earica uscatã5 ãntãn%li tsi abureazã (tsi scot aburi)5 loclu abureazã (scoati aburi) P $-u#$t 1  (a-bu-rNtL) a' aburatã (a-bu-rN-tã), aburats (a-bu-rNts), aburatiRaburate (a-bu-rN-ti) J tsi ari scoasã aburi5 tsi s-ari aptã aburi5 tsi ari acãtsatã aburi5 tsi ari s&izutã tu aburi5 +izumsit Uro a#uritV U$r vaporis>V Uen vapori"edV  P $-u#$#i 1 5$-u#$#& (a-bu-rN-ri) s aburãri (a-bu-rSr) J atsea tsi s-atsi cãnu es aburi (cãnu tsi#a atsi, acatsã i scoati aburi)5 +izumsiri  Uro aciunea de a a#uriY a#urireV U$r action dWe%haler des vapeursV Uen action o$  vapori"ingV  $-u#&cu (a-bu-rIs-cu) (mi) #b V aburii (a-bu-rK), abuream (a-  bu-reNmL), aburitã (a-bu-rK-tã), abuririRaburire (a-bu-rK-ri) J (unã cu $-u#&d% 1) e+4 'eamurli s-aburirã (acãtsarã aburi)5 cãnu pãnea s-usucã u aburim (u bã'ãm s-s&aã tu aburi) P $-u#it  (a-bu-rKtL) a' aburitã (a-bu-rK-tã), aburits (a-bu-rKts), aburitiRaburite (a-bu-rK-ti) J (unã cu $-u#$t ) e+4 pãnea aburitã easti ma bunã i pãnea calã P $-u#i#i5$-u#i#& (a-bu-rK-ri) s aburiri (a-bu-rKr) J (unã cu $-u#$#i )
$-u#$#i 1 5$-u#$#& (a-bu-rN-ri) s J #ez tu $-u#  $-u#$#i 2 5$-u#$#& (a-bu-rN-ri) s J #ez tu $-u#&d% 2 $-u#$#i 3 5$-u#$#& (a-bu-rN-ri) s J #ez tu  $-u#&d% 3 $-u#$t 1 (a-bu-rNtL) a' J #ez tu $-u#  $-u#$t 2 (a-bu-rNtL) a' J #ez tu $-u#&d% 2 $-u#$t 3 (a-bu-rNtL) a' J #ez tu  $-u#&d% 3 $-u#&d% 1 (a-bu-rIzL) #b J #ez tu $-u#  $-u#&d% 2 (a-bu-rIzL) #b aburai (a-bu-rN), aburam (a-bu-rNmL), aburatã (a-  bu-rN-tã), aburariRaburare (a-bu-rN-ri) J zburãscu multu peanar'a (cu-unã boatsi apusã, la ureacl%i)5 s&urs&ur, s&urs&urez, s&us&ur, s&us&urez, s&uptir, s&up- tirez, s&uptur, s&upturez, ciuciur, ciuciurez, pus&pur, pus&purez, pãs&-  purez, pis&purez, s&upir, s&upirez5 (e+pr4 l%-aburez tu ureacl%i E l%-zãc un mistico)  Uro *optiV U$r chuchoterV Uen ^hisperV  e+4 a n%ia as&i n%-aburã (zburã cu boatsi apusã) ispoti5 soacrã-sa l%-a#ea aburatã (ciuciuratã) ca s-&ibã is&tiptatã P $-u#$t 2 (a-bu-rNtL) a' aburatã (a-bu-rN-tã), aburats (a-bu-rNts), aburatiRaburate (a-bu-rN-ti) J zburãt cu boatsi apusã5 s&urs&urat, s&us&urat, s&uptirat, s&upturat, ciuciurat, pus&purat, pãs&purat, pis&purat, s&upirat   Uro  *optitV U$r chuchot>V Uen ^hisperedV P $-u#$#i 2 5$-u#$#& (a-bu-rN-ri) s  aburãri (a-bu-rSr) J atsea tsi s-atsi cãnu cari#a abureazã5 zburãri multu  peanar'a, s&urs&urari, s&us&urari, s&uptirari, s&upturari, ciuciurari, pus&purari,  pãs&purari, pis&purari, s&upirari  Uro aciunea de a *optiY *optire, *oapt;V U$r action de chuchoterY chuchote!ent, chuchoterieV Uen action o$ ^hisperingY ^hisperV 
$-u#&d% 3 (a-bu-rIzL) #b aburai (a-bu-rN), aburam (a-bu-rNmL), aburatã (a-  bu-rN-tã), aburariRaburare (a-bu-rN-ri) J n%-auc aminti5 tsãn minti5 timisescu, simisescu, imisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu  Uro a!intiV U$r se rappellerV Uen re!e!#erV e+4 abureazã-l% (au-l% aminti) tsi tsã zãs& P $-u#$t 3  (a-bu-rNtL) a' aburatã (a-bu-rN-tã), aburats (a-bu-rNts), aburatiRaburate (a-bu-rN-ti) J aus aminti5 tsãnut minti5 timisit, simisit, imisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit Uro a!intitV U$r rappell>V Uen re!e!#eredV P $-u#$#i 3 5$-u#$#& (a-bu-rN-ri) s aburãri (a-bu-rSr) J atsea tsi s-atsi cãnu un s&-autsi aminti5 autseari aminti5 tsãneari minti5 t&imisiri, simisiri, imisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc! Uro aciunea de a-*i a!inti, a!intireV U$r action de se rappellerV Uen action o$ re!e!#eringV  e+4 aburarea (tsãnearea minti) nu asparzi
$-u#&cu (a-bu-rIs-cu) (mi) #b V J #ez tu $-u#  $-u#ii5$-u#i& (a-bu-rK-i) s aburii (a-bu-rK) J a#eari  Uro avereV U$r richesse,  $ortuneV Uen ealthV
$-u#i#i5$-u#i#& (a-bu-rK-ri) s J #ez tu $-u#  $-u#it  (a-bu-rKtL) a' J #ez tu $-u#  $-u#o (a-bu-rOsL) a' J #ez tu $-u#  $-u$l$ (a-bQ-s&a-la) a# J pi mãn% s&-pi cicioari  Uro a#u*ileaV U$r 6
]uatre pattesV Uen on all $ourV  e+4 <inea abus&ala (pi mãn% s&-pi cicioari)5 s- trapsi abus&ala pãnã la eali5 t-abus&ala, t-abus&ala s-trapsirã P $-uil$ (a-  bQ-s&i-la) a# J (unã cu $-u$l$) P d&$-uil$  (ea-bQ-s&i-la) a# (scriarea di,$-uil$ s&i di  $-uil$ neapruc&eatã tu-aestu ictsiunar) J  (unã cu $-u$l$) e+4 s-trapsi eabus&ila, eabus&ila pãnã la cãmes& P $-uil&d%  (a-bu-s&i-lIzL) (mi) #b abus&ilai (a-bu-s&i-lN), abus&ilam (a-  bu-s&i-lNmL), abus&ilatã (a-bu-s&i-lN-tã), abus&ilariRabus&ilare (a-bu-s&i-lN-ri) J  mi tra' az#arna pi patruli mãn% s&i cicioari5 mi tra' abus&ala  Uro a !erge de- a#u*ileaV U$r !archer 3 ]uatre pattesV Uen ^alZing on all $our (hands and   $eet)V e+4 iciorlu s-abus&ileazã P $-uil$t  (a-bu-s&i-lNtL) a' abus&ilatã (a-bu-s&i-lN-tã), abus&ilats (a-bu-s&i-lNts), abus&ilatiRabus&ilate (a-bu-s&i-lN-ti)  J tsi easti (i ari imnatã) abus&ila (pi patruli mãn% s&-cicioari) Uro care este de- a#u*ileaV U$r ]ui est 3 ]uatre pattesV Uen ^ho is on all $ourV  P $-uil$,
#i5$-uil$#& (a-bu-s&i-lN-ri) s abus&ilãri (a-bu-s&i-lSr) J atsea tsi s-atsi cãnu cari#a imnã abus&ila (pi patruli mãn% s&i cicioari)  Uro aciunea de a !erge de-a#u*ileaV U$r action de !archer 6 ]uatre pattesV Uen action o$  ^alZing on all $ourV  P $+-uul&d%   (am-bu-s&u-lIzL) (mi) #b ambus&ulai (am-bu-s&u-lN), ambus&ulam (am-bu-s&u-lNmL), ambus&ulatã (am-bu-s&u-lN-tã), ambus&ulariRambus&ulare (am-bu-s&u-lN-ri) J (unã cu $-uil&d% ) P $+-uul$t  (am-bu-s&u-lNtL) a' ambus&ulatã (am-bu- s&u-lN-tã), ambus&ulats (am-bu-s&u-lNts), ambus&ulatiRambus&ulate (am-bu- s&u-lN-ti) J (unã cu $-uil$t ) P $+-uul$#i5$+-uul$#&  (am-  bu-s&u-lN-ri) s ambus&ulãri (am-bu-s&u-lSr) J (unã cu  $-uil$#i )
$-uil$ (a-bQ-s&i-la) a# J #ez tu $-u$l$ $-uil$#i5$-uil$#& (a-bu-s&i-lN-ri) s J #ez tu $-u$l$ $-uil$t  (a-bu-s&i-lNtL) a' J #ez tu $-u$l$ $-uil&d%  (a-bu-s&i-lIzL) (mi) #b J #ez tu $-u$l$ $c (NcL) sn atsiRatse (N-tsi) J unã &ãlati n%icã s&i suptsãri i cilec&i, cu-unã mitcã
tu-un capit s&-unã 'u#ã (ureacl%i) tu-alantu, prit cari s-treatsi &irlu ti cuseari lucri5 alti &ãlãts (ca aclu i c&in) tsi s&-u-auc cu-un ac i cuseari5 (i'4 14 ac5 it ac E cuseari5 cusut5 e+pr4 24 $c cu c$' E ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari 'u#ã s&i s&-u-autsi cu unã penurã cã ari un cap i-unã parti) ma ti-acãtsari un stran%5 "4 $c  i*t&cu E ac mari s&i 'ros5 4 $c di   *lu#ii  E bair i 'albini5 @4  "u$ di  $c, u#&$cl$ di  $c, co$c$,$ $clui  E 'u#a i ac prit cari s- treatsi &irlu i cuseari5 mã'&eauã5 34 n%-a atsi prit trup (mãn%, cicioari, etc!) E auc&escu ca atsi (&iori, ntsãpãturi, urnits) tsi-n% trec prit trup5 /4 lun%inã, s-trets tu ac E multã lun%inã5 84 pãn i ac E tuti, nu-alasã tsi#a ip)  Uro acV U$r aiguille (3 coudre, de pin)V Uen needleV  e+4 n%ic escu, rac n%-escu tutã lumea n#escu (angucitoari4 aclu)5 pul% cu coaa lun'ã, lun'ã s&i minutã (angucitoari4 aclu cu &ir)5 n%ic i el, trazi 'rena upã el (angucitoari 4 aclu cu &ir)5 un pul% cu matsãli az#arna (angucitoari 4 aclu cu &ir)5 unã cãtsãlus&i cu matsãli az#arna (angucitoari 4 zi'a)5 i aumbra i ac, casã nu ats5 si ntsapã cu un ac i c&in5 ã- n% un ac cu cap5 stran%i noauã it ac (i'4 mizi is&iti it ac, cusuti i curunu)5 arucã atsi multi (i'4 coasi multu)5 in'lezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã)5 luna eara lun%inoasã, s-trets tu ac (e+pr4 multu lun%inoasã, cã puteai s-lu trets &irlu prit 'u#a-a aclui)5 bãneazã cu aclu (i'4 cu cusearea)5 n%-a atsi prit mãn%5 pãn tu ac (tuti, pãnã s&-aclu, nu-alãsarã tsi#a ip) ãl% eairã P $c$#   (a-cNrL) s  acariRacare (a-cN-ri) J cutii i lemnu tu cari nicuc&ira s&-tsãni atsili  Uro cutie cu aceV U$r #oDte 3 aiguillesV Uen needle #o%V  
$c cu c$' J #ez tu $c $c di   *lu#ii  J #ez tu $c $c  i*t&cu5"i*t&cu J #ez tu $c $c$ (N-ca) a# J &aca, nu, o&i, ba, mi  Uro nu, #aV U$r non, nulle!entV Uen no,
notV e+4 aca> (nu>), mi-ari> P $c$ (&N-ca) a# J (unã cu $c$) e+4 &aca (nu), zãsi el
$c$-&ti  (a-ca-bIt) a# J tu oara it soni5 pãnã tu soni5 tu bitisitã5 tu marzini5 an'eac, artãc, neisi, #ec&i Uro Dn $ineV U$r en $in, 3 la $inV Uen $inall&, at the endV 
$c$+/ (a-cN-mã) s J #ez tu c$+/1
$c$#  (a-cNrL) s J #ez tu $c $c$#&ti5$c$#&t&  (a-ca-rI-ti) s acarets (a-ca-rIts) J aãrãmintu (ca unã casã,  bisearicã, spital%, a&uri, etc!) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-aunã lumi (prã#zã, lucri, etc!) tra si sta nuntru (s-bãneazã, si s-apãn'&iseascã, etc!)5  binã, binai, aãrãmintu, casã5 (e+pr4 ba' acareti E ac a#eari5 aar cãtunã5 aar  cãs&ari5 acats cl%a'5 ba' z#ercã5 etc!)  Uro cl;direV U$r i!!eu#leV Uen #uildingV  e+4 s&-#inurã tuti acaretsli5 bã'ã acareti (e+pr4 eatsi a#eari) tu +eani
$c$#i  (a-cNr) pr J #ez tu c$#i 1 $c$/ (a-cN-sã) a# J #ez tu c$/1
$c$t$t$i R$c$t$t$& (a-ca-tNs-ta-si) s J #ez tu $t/.ii  $c$t  (a-cNtsL) (mi) #b acãtsai (a-cã-tsN), acãtsam (a-cã-tsNmL), acãtsatã (a-
 
Dictsiunar a Limbãljei Armãneascã 13
mintsãli ea#ãrli'a5 1"4 mi-acats i peri E acats s-mi bat, s-mi-anciup5 14 l%- acatsã mãna E poati s-acã lucru bun5 easti bun la ãtsearea-a unui lucru5 1@4 li- acats aloaturli cu cari#a E mi ac bun oaspi cu cari#a5 134 li-acats aloaturli trã numtã E mi nre' trã numtã5 1/4 acatsã loc E atsi lucrul tsi lipseas&ti, n'reacã5 etc! etc!5 184 s-acatsã ten'irea (pri oc) E s-ari unul i ten'iri, s-aumã ten'irea5 1.4 mi-acatsã ratsl%i (i urecl%i) E mi-aprinu oc, mi nãirescu multu5 204 u-acats eata E u ba' eata tu-as&tirnut, u-ambair, u ncalic, u nitin%isescu5 214 acatsã n%ic E (mul%area) cai 'reauã (tra s-acã n%ic)5 224 lu-acats cu mã<i E l%-ac mã<i s&-nu mata poati si s&-acã lucrul i-araã5 24 mi-acats sti&imã E mi-auc&escu cu cari#a cu cari nu &iu sinuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari nriptati s-a tsi#a (i-araã paraz) a atsilui tsi ari nriptati, upã tsi #a s-alãm eaun cum easti lucrul eali&ea5 ba' sti&imã5 2@4 n%-acatsã '&ini E #e &ãiri, am prucuc&ii)  Uro ag;a, prinde, DncepeV U$r accrocher, attraper, saisir, occuper, co!!encerV Uen catch, occup&, startV e+4 patru frats si ved ãn
fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari  c&ius&azl%i)5 i lu-aari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nc&isea)5 i tsi s-acatsã, s-usucã5 lu-acãtsãm (ãl  bã'ãm tu mãnã) tu pãuri5 picurarl%i acãtsarã (ãl% loarã, s-as&tirnurã tu) 'iunea-  pin%l%i5 cã #a-acatsã (#a s-acoapirã cu) neauã muntsãl%5 i cu noaptea s- lucreazã-acãtsarã (nc&isirã)5 acãtsarã (a&iursirã) s-a cap5 oclu acãtsã (ãnc&isi si s-aprinã)5 intrai tu cor s&i u-acãtsai (u loai) i mãnã5 i-altã parti acatsã corlu (apãrn%as&ti corlu5 icã elRea intrã tu cor)5 s-acãtsã i (a'iunzi tu) muntsã5 acãtsarã (nc&isirã s-aminã) tuec&i cu purintsãl%5 natlu nu-acatsã (nu nc&iseas&ti s-su'ã)5 #a ti-acats (#a n%-a&ãrzes&ti ca unã) poartã5 #itul%lu 'ras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zi'&a5 lu-acãtsai (spinzurai) paltul i  penurã5 nã lai sãrmã, tsi s-l%-acatsã (e+pr4 cãt s-l%-a'iun'ã, cãt loc #a s-l%a sãrma tu stuma&i)G5 cãnu mi minuescu cãt lucru am, mi-acatsã &ea#ra (e+pr4 cana lãnzizãscu)5 acãtsat casã (e+pr4 loat casã cu nic&i)G5 pri mini mi-acatsã (e+pr4 ãnc&isi s-mi oarã) tu lin'urici5 li mãcã> si-l% s-acatsã> (e+pr4 s-l%-armãnã tu 'rumaz)5 cu nãs nu putem s-n-acãtsãm (e+pr4 s-nã ncãrli'ãm, s-nã nciupãm5 s- n-acãtsãm la ntreatsiri)5 acãtsã (e+pr4 cãzu 'reauã) eapa cu nãs5 mi-acãtsai (e+pr4 aa-n% cãzu 'reauã cu mini) tru paranomãl%5 nu lu-acatsã mintea (e+pr4 nu-ac&icãseas&ti, nu auc&eas&ti)5 s-acãtsã (e+pr4 sicã, ãmlusi) i mãn% s&-i cicioari5 lu-acatsã (e+pr4 ãl% sta '&ini) armatli5 l%-acãtsã '&ini (e+pr4 #izu &ãiri cu) minciuna5 lãili stran%i mi-acatsã (e+pr4 n%-sta '&ini)5 apa nu lu-a#ea acãtsatã (e+pr4 nu l%-a#ea aptã '&ini)5 mi-acatsã (e+pr4 mi atsi s-#om) amarea5 bã'arã s-acatsã aloaturli trã numtã (e+pr4 si sã nrea'ã trã numtã)5 lu-acãtsarã ratsl%i i urecl%i (e+pr4 s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu)5 s-a#ea acãtsatã i  peri (e+pr4 s-a#ea ncãrli'atã, nciupatã)5 mul%ari tsi l%-acatsã mãna i tuti (e+pr4 s&tii s-acã multi lucri, cu mãsturil%i, lis&or s&-cum lipseas&ti)5 s-airea s-nu l%- acatsã luna (e+pr4 s-nu-a'iun'ã noaptea-amãnat)5 nu lu-acãtsa loclu (e+pr4 nu  putea si sta tu-un loc5 nu-l tsãnea, nu lu-a#ea loclu)5 zboarãli a tali acãtsarã loc (e+pr4 a#urã 'riutati, eatsirã lucrul tsi lipsea)5 n%-spunea cã la iz#ur acãtsarã eata aestã (e+pr4 u ncãlicarã, u-ambãirarã)5 cãlãrus&a easti-acãtsatã (e+pr4 s- arsi pri oc) cu lapti5 biu unã scaã i <in s&i lu-acãtsã (e+pr4 lu-anrãlãsi, l- eatsi sã-l% <inã mintsãli ea#ãrli'a, lu mbitã)5 cum lu #izu, acãtsã 'u#ili (e+pr4 s-ascumsi)5 easti acãtsat cu mã<ii (e+pr4 l%-si eatsirã mã<i) i nu easti '&ini5 etc! etc! P $c/t$t   (a-cã-tsNtL) a'  acãtsatã  (a-cã-tsN-tã), acãtsats  (a-cã-tsNts), acãtsatiRacãtsate (a-cã-tsN-ti) J &area tsi u-ari un tsi easti acãtsat5 tsi easti bã'at tu mãnã5 loat, apucat, apcat, spinzurat, nc&isit, etc!  Uro ag;at, prins, ocupatV U$r accroch>, attrap>, saisi, occup>V Uen caught, occupied, startedV  e+4 suntu acãtsati (loati) cãl%urli5 cu mãn%li acãtsati (i lucru)5 iciori acãtsats (e+pr4 a curi aã a#ea cãzutã 'reauã) *ãmbãta5 tsi-ai i cãntsã acãtsat (mãrãnat)G P $c/t$#i5$c/t$#&  (a-cã-tsN-ri) s acãtsãri (a-cã-tsSr) J atsea tsi s-atsi cãnu acatsã cari#a icã s-acatsã tsi#a5 loari, apucari, apcari, spinzurari, nc&isiri, etc! Uro aciunea de a ag;a, de a prinde, de a ocupaY ag;are, prindere, ocupareV U$r action dWaccrocher, dWattraper, de saisir, dWoccuperV Uen action o$ catching, o$ occup&ing, o$ startingV  e+4 nã acãtsam cu acãtsarea5 tãmbarea #rea acãtsari (spinzurari i penurã) P  !&$c/t$t   (nea-cã-tsNtL) a' neacãtsatã  (nea-cã-tsN-tã), neacãtsats  (nea-cã-tsNts),  neacãtsatiRneacãtsate (nea-cã-tsN-ti) J tsi nu easti acãtsat5 tsi nu-ari lucru5 niloat, neapucat, nispinzurat, ninc&isit, etc! Uro care nu este ag;at (prins, ocupat)Y neag;atV U$r ]ui nWest pas pris, ]ui ne pas attrap>Y inoccup>, chJ!eurV Uen ho is not  caught (occupied)Y une!plo&edV e+4 ãl lea'ã i oi cal% neacãtsats (tsi nu eara acãtsats5 it ir'&ilii)5 easti neacãtsat (nu-ari lucru, s&ai tutã zua) P !&$, c/t$#i5!&$c/t$#& (nea-cã-tsN-ri) s neacãtsãri (nea-cã-tsSr) J atsea tsi s- atsi cãnu cari#a nu-acatsã icã nu s-acatsã tsi#a5 niloari, neapucari, nispinzu- rari, ninc&isiri, etc! Uro aciunea de a nu ag;a, de a nu prinde, de a nu ocupaV U$r action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuperV Uen action o$ not catching, o$ not occup&ing, o$ not startingV  P $c/t/tu#/ (a-cã-tsã-tQ- rã) s acãtsãturi (a-cã-tsã-tQr) J atsea tsi s-atsi cãnu cari#a acatsã tsi#a5 atsea tsi ari acãtsatã un5 apucãturã, &ui, tabieti, n#ets, &ãri (uruti), etc!5 (i'4 acãtsãturã
E (i) sti&imã5 (ii) itii, sibepi, urn%ii5 (iii) alatusi, ninriptati) Uro ag;;tur;, n;ravV U$r prise, (!auvaise) !ani=reV Uen catch, grasp, #ad ha#itV  e+4 l%-alai unã acãtsãturã (i'4 urn%ii) P dic$t  (is-cNtsL) (mi) #b iscãtsai (is-cã- tsN), iscãtsam (is-cã-tsNmL), iscãtsatã (is-cã-tsN-tã), iscãtsariRiscãtsare (is-cã-tsN-ri) J scot (l%au, ipun, etc!) un lucru i-aclo iu easti acãtsat (spinzurat)5 (e+pr4 &iu iscãtsat E nu-am lucru)  Uro desprinde (un lucru de unde este ag;at)V U$r d>crocherV Uen unhooZ, taZe do^nV  e+4 iscatsã-n% 'iuplu i pi penurã P dic/t$t   (is-cã-tsNtL) a'  iscãtsatã  (is-cã-tsN-tã), iscãtsats  (is-cã-tsNts),  iscãtsatiRiscãtsate  (is-cã-tsN-ti) J (lucru) tsi easti scos i-aclo iu eara acãtsat5 (loclu) i iu easti loat un lucru spinzurat5 ui iscãtsat (e+pr4 nu-a#ui lucru) tutã #eara  Uro desprins (de unde este ag;at)V U$r d>croch>V Uen unhooZed, taZen do^nV  P dic/t$#i5dic/t$#& (is- cã-tsN-ri) s iscãtsãri (is-cã-tsSr) J atsea tsi s-atsi cãnu s-iscatsã un lucru Uro aciunea de a desprinde (un lucru de unde este ag;at)V U$r action de d>crocherV Uen action o$ unhooZing, o$ taZing do^nV  
$c/cii5$c/ci& (a-cã-c&K-i) s acãc&ii (a-cã-c&Ki) J arburi tsi-ari alumãc&i cu sc&in%, rãnzi mãri (arati i rãnzã ma n%its, i-unã parti s&-i-alantã i-unã ca lumãc&itsã), cu arapuni i lilici albi tsi an%urzescu mus&at (tsi pot s&i si s- mãcã) s&i cu ructul pãstal%i tu cari sta ncl%isi simintsãli n%its, arucutoasi5  ba'rem, a#an, sãlcãm, craicean Uro salc7!V U$r acaciaV Ulocust treeV
$c/ci&cu  (a-cã-c&i-sIs-cu) (mi) #b V J #ez tu $cic/&cu $c/cii#i R$c/cii#& (a-cã-c&i-sK-ri) s J #ez tu $cic/&cu  $c/ciit  (a-cã-c&i-sKtL) a' J #ez tu $cic/&cu  $c/li&cu  (a-cã-li-sIs-cu) (mi) #b V J #ez tu c/li&cu $c/lii#i5$c/lii#&  (cã-li-sK-ri) s J #ez tu c/li&cu  $c/liit  (cã-li-sKtL) a' J #ez tu c/li&cu  $c/li&cu  (a-cã-l%i-sIs-cu) (mi) #b V J #ez tu c/li&cu  $c/lii#i5c/lii#&  (cã-l%i-sK-ri) s J #ez tu c/li&cu  $c/liit  (a-cã-l%i-sKtL) a' J #ez tu c/li&cu  $c/+$t   (a-cã-mNtL) a' acãmatã (a-cã-mN-tã), acãmats (a-cã-mNts),
acãmatiRacãmate (a-cã-mN-ti) J tsi nu para lu-arãseas&ti (i l%i n'reacã multu) tra s-acã un lucru5 linã#os, timbel, armãsãtor, linos, aulitu, blanes, eec, cumban, &aileas, tã#lãmbã, &ain, &ãin, tinu-'&omar, cioari-tu-cinus&i   Uro lene*V U$r $ain>ant, paresseu%V Uen la"&V  e+4 l%-an'rica a acãmatlui (a linã#oslui)
$c/#i5$c/#& (a-cS-ri) s acãri (a-cSr) J loc ma-analtu neacupirit i pãuri5 zeanã 'oalis&ã (munti, o&tu, mã'ulã ãrã arburi)5 'olinã, 'olnã   Uro loc  ple*uvV U$r endroit plus >lev> ]ui nWest pas couvert, ]ui est chauveY so!!et ou colline chauveV Uen #ald terrain or !ountain topV  e+4 la bisearica it acãri (i nzeanã)5 luna pari tu acãri ('olinã) ca tãpsii
$c/#$t  (a-cãr-sNtL) a' J #ez tu c#$$t  $c/t/t/ii5$c/t/t/i&  (a-cã-tãs-tã-sK-i) s J #ez tu $t/.ii  $c/t$#i5$c/t$#& (a-cã-tsN-ri) s J #ez tu $c$t $c/t$t  (a-cã-tsNtL) a' J #ez tu $c$t $c/t/tu#/ (a-cã-tsã-tQ-rã) s J #ez tu $c$t $c/%/!&cu (a-cã-zãn-sIs-cu) #b V J #ez tu c/%/!&cu $c/%/!i#i5$c/%/!i#& (a-cã-zãn-sK-ri) s J #ez tu c/%/!&cu  $c/%/!it  (a-cã-zãn-sKtL) a' J #ez tu c/%/!&cu  $c&#iu  (a-c&Ir-<u) a' ac&er<iRac&er<e (a-c&Ir-<i), ac&er<i (a-c&Ir-<i),
ac&er<iRac&er<e (a-c&Ir-<i) J tsi s-atsi (tsi creas&ti, tsi s-amintã, tsi s-alã, etc!) atumtsea cãnu nu lipseas&ti5 ni#rut, niuiisit  Uro inoportunV U$r inopportunV Uen inopportuneV  P $ci#$ (N-c&i-ra) a# J tsi s-atsi (tsi creas&ti, tsi s- amintã, tsi s-alã, etc!) nãinti i oara cãnu lipseas&ti si s-acã i-araã5 timpuriu Uro pre!aturV U$r pr>!atur>!entV Uen pre!atureV  
$cic$%+o (a-c&i-caz-mO) sm J #ez tu $cic/&cu   $cic/&cu  (a-c&i-cã-sIs-cu) (mi) #b V ac&icãsii (a-c&i-cã-sK), ac&icãseam
 
14  Dictsiunar a Limbãljei Armãneascã
Dnelegere, si!ireV U$r action de co!prendre, co!pr>hensionV Uen action o$  understandingV  P !&$cic/it   (nea-c&i-cã-sKtL) a' neac&icãsitã (nea-c&i- cã-sK-tã), neac&icãsits (nea-c&i-cã-sKts), neac&icãsitiRneac&icãsite (nea-c&i-cã- sK-ti) J tsi nu easti ac&icãsit  Uro neDnelesV U$r inco!pr>hensi#le, chaoti]ueV Uen inco!prehensi#le, chaoticV  e+4 trã minduitlu , s&-mus&con%lu i trumbetã, trã neac&icãsitlu, s&-tãmpãna i ncot P !&$cic/i#i5!&$ci, c/i#&  (nea-c&i-cã-sK-ri) s neac&icãsiri (nea-c&i-cã-sKr) J atsea tsi s-atsi cãnu nu s-ac&icãseas&ti (nu s-auc&eas&ti) tsi#a  Uro aciunea de a nu DnelegeY neDnelegereV U$r action de ne pas co!prendreV Uen action o$ not  understandingV  P cic/&cu  (c&i-cã-sIs-cu) (mi) #b V c&icãsii (c&i-cã-sK), c&icãseam (c&i-cã-seNmL), c&icãsitã (c&i-cã-sK-tã), c&icãsiriRc&icãsire (c&i-cã-sK- ri) J (unã cu $cic/&cu) P cic/it  (c&i-cã-sKtL) a' c&icãsitã (c&i-cã- sK-tã), c&icãsits (c&i-cã-sKts), c&icãsitiRc&icãsite (c&i-cã-sK-ti) J (unã cu $cic/it ) P cic/i#i5cic/i#& (c&i-cã-sK-ri) s c&icãsiri (c&i-cã-sKr) J  (unã cu $cic/i#i ) P $c/ci&cu (a-cã-c&i-sIs-cu) (mi) #b V acãc&isii (a-cã-c&i-sK), acãc&iseam (a-cã-c&i-seNmL), acãc&isitã (a-cã-c&i-sK-tã), acãc&isi- riRacãc&isire (a-cã-c&i-sK-ri) J (unã cu $cic/&cu) e+4 acãc&isii (auc&ii) tsi-n% scriai5 acãc&isi tsi eara zborlu P $c/ciit  (a-cã-c&i-sKtL) a' acãc&isitã (a-cã-c&i-sK-tã), acãc&isits (a-cã-c&i-sKts), acãc&isitiRacãc&isite (a-cã-c&i-sK-ti) J  (unã cu $cic/it ) e+4 easti multu acãc&isit (c&isc&in, tsi l%-acatsã mãna) P $c/cii#i5$c/cii#& (a-cã-c&i-sK-ri) s acãc&isiri (a-cã-c&i-sKr) J (unã cu $cic/i#i ) P !&$c/ciit  (nea-cã-c&i-sKtL) a' neacãc&isitã (nea-cã-c&i- sK-tã), neacãc&isits (nea-cã-c&i-sKts), neacãc&isitiRneacãc&isite (nea-cã-c&i-sK-ti)  J (unã cu !&$cic/it ) e+4 om neacãc&isit (tsi nu easti auc&it5 tsi nu s&tii s- lu acã un lucru)5 #re#uri neacãc&isiti (tsi nu s-acãc&isescu '&ini tsi suntu) murmura in sinlu a noaptil%ei P !&$c/cii#i5!&$c/cii#& (nea-cã-c&i- sK-ri) s neacãc&isiri (nea-cã-c&i-sKr) J (unã cu !&$cic/i#i ) P $ci, c/o!  (a-c&i-cã-s&On%L) a' ac&icãs&oan%iRac&icãs&oan%e (a-c&i-cã-s&LN- n%i), ac&icãs&on% (a-c&i-cã-s&On%), ac&icãs&oan%iRac&icãs&oan%e (a-c&i-cã- s&LN-n%i) J 14 tsi ac&icãseas&ti multu '&ini5 tsi easti multu is&teptu5 24 tsi ari  puteri ca i mã<ii (ca it altã lumi)5 apicãs&on%, mã<ipsit, mãnipsit, aumbrat, cãntat Uro n;"dr;vanV U$r $>>V Uen !agicV e+4 aestu eara cal ac&icãs&on% (aumbrat, cãntat, tsi s&tii tut, tsi poati s-acã mã<i) P  $'ic/o!   (a-pi-cã- s&On%L) a' apicãs&oan%iRapicãs&oan%e (a-pi-cã-s&LN-n%i), apicãs&on% (a-pi-cã- s&On%), apicãs&oan%iRapicãs&oan%e (a-pi-cã-s&LN-n%i) J (unã cu $ci, c/o! ) e+4 '&ini ma, s&arpili aestu eara apicãs&on% (tsi s&tia tut, tsi putea s- acã mã<i) P $cic$%+o (a-c&i-caz-mO) sm ac&icazmaz (a-c&i-caz-mNz)  J atsea tsi-a#em upã tsi s-ac&icãseas&ti lumea5 c&icazmo, ac&icãsiri, acãc&isiri, auc&iri Uro Dnelegere, pricepereV U$r co!pr>hensionV Uen understandingV P cic$%+o  (c&i-caz-mO) sm c&icazmaz (c&i-caz-mNz) J (unã cu $cic$%+o)
$cic/o!  (a-c&i-cã-s&On%L) a' J #ez tu $cic/&cu $cic/i#i5$cic/i#&  (a-c&i-cã-sK-ri) s J #ez tu $cic/&cu $cic/it  (a-c&i-cã-sKtL) a' J #ez tu $cic/&cu $ci#$ (N-c&i-ra) a# J #ez tu $c&#iu $cl&+  (a-cl%ImL) (mi)  #b acl%imai (a-cl%i-mN), acl%imam (a-cl%i-mNmL),
acl%imatã (a-cl%i-mN-tã), acl%imariRacl%imare (a-cl%i-mN-ri) J 14 'rescu a unui s- <inã5 amRau unã numã (a unui)5 ãl% 'rescu numa5 cl%em, 'rescu5 24 catu a #ãrnui tra s-acã tsi#a5 ursescu cari#a sã-n% intrã n casã5 acãlisescu, cãlisescu, acãl%isescu, cãl%isescu, ursescu, 'rescu (s-intrã, s-<inã, s-acã