IDEOLOGII POLITICEFEMINISMUL

CLUJ-NAPOCA 27 IANUARIE 2015

INTRODUCERE“Unlike certain other ideologies – for example, conservatism or liberalism – the word ‘feminism’ causes few etymological problems since its prima facie meaning is comparatively transparent. At its simplest, the word denotes the investigation and understanding of the discrimination against and oppression of women and the subsequent attempt to abolish such domination and thus to promote the role and emancipation of women in all spheres”. (Andrew Vincent, p. 165).

Dar această simplitate este înşelătoare: există diverse moduri de a înţelege dominaţia asupra femeilor şi emanciparea lor asta şi pentru că feminismul s-a intersectat cu alte ideologii (liberalismul sau socialismul).

IDEOLOGII POLITICE

IDEOLOGII POLITICE

“Deşi termenul de „feminism” apare la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu apariţia altor „isme” (socialism, comunism, liberalism etc.), primele manifestări ale unei conştiinţei feministe trimit la secolul al XV-lea, cu ocazia dezbaterii publice asupra naturii femeilor şi a imaginii lor în literatură, dezbatere numită La Querelle des Femmes (Problema femeii). În ciuda centrării argumentelor în jurul interpretării Bibliei, se poate găsi o versiune incipientă a dezbaterii diferenţă/egalitate (care se concentrează asupra întrebării dacă femeile sunt asemenea bărbaţilor), care marchează feminismul până în zilele noastre. În cadrul dezbaterii, în contextul „misoginismului literaturii epocii” şi a autorităţii religioase, Christine de Pinzan se distinge prin credinţa sa că femeile sunt egale intelectual cu bărbaţii. În secolul al XVII-lea apar noi expresii ale conştiinţei feministe, inspirate de filosofia carteziană, bazată pe ideea că toţi oamenii, indiferent de sex, posedă raţiune” (Abăseacă, pp. 162-163). François Poulain de

la Barre susţine că „mintea nu are sex”.

TRĂSĂTURI

Pentru Andrew Heywood, acestea sunt:

Redefinirea “politicului”

În mod tradiţional, “politica” a fost considerată ca aparţinând spaţiului “public”. Feminismul a demonstrat că acest spaţiu a fost considerat un apanaj al bărbaţilor în timp ce spaţiul “privat”, “domestic” a fost asociat cu femeile. Distincţia lui Jean B. Elshtain dintre “public” man (politică, educaţie, carieră, artă, literatură) şi “private” woman (familie, grijă, îngrijirea copiilor, muncă domestică). Primul Val: femeia trebuie să obţină aceleaşi drepturi la nivel public dar distincţia public-privat se menţine. Al Doilea Val: “the personal is political”.

IDEOLOGII POLITICE

PatriarhatPentru feministe, genul este un clivaj social la fel de important precum clasa socială, etnia sau religia. “Patriarhatul” exprimă relaţia de putere dintre bărbaţi şi femei. Termenul înseamnă “guvernarea de către tată” (rule by the father). Feminismul liberal: nevoia de a elimina inegalitatea politică din spaţiul public. Feminismul socialist: eliminarea inegalităţii economice. Feminismul radical: patriarhatul operează nu doar la nivel public, ci şi la nivel domestic (bărbatul e cel care domină femeia şi copiii). Sex şi gen

Sex: toate acele trăsături biologice care diferenţiază o femeie de un bărbat. De exemplu: capacitatea de a avea copii, menstruaţie, alăptare. Conservatorii au considerat aceste diferenţe “naturale” ca fiind temei suficient pentru plasarea femeii în spaţiul domestic. Feministele au introdus distincţia dintre sex şi gen. Genul constituie o categorie socio-culturală, “se referă la diferitele roluri pe care societatea le pe care societatea le atribuie bărbaţilor şi femeilor” (Heywood, p. 233).

IDEOLOGII POLITICE

Vizează stereotipuri privind “masculinitatea” şi “feminitatea”. Exemplu: a putea face copii nu înseamnă că trebuie să ai grijă de ei în spaţiul domestic, că bărbatul nu trebuie să contribuie în mod egal la creşterea lui. Oamenii sunt “androgini”: caracteristici feminine şiu masculine, diferenţele biologice nu sunt decisive. Feminismul radical critică androginia şi genul, diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei sunt de nedepăşit. Feminismul postmodern critică, însă, rigiditatea acestor distincţii (sex/gen, bărbat/femeie).Egalitate şi diferenţă

Feminismul liberal a promovat egalitatea politică şi juridică, cel socialist, egalitatea economică. Pentru “feminismul egalităţii”, diferenţa e expresia patriarhatului, a ierarhiei (Heywood, pp. 235-236). Pentru “feministele diferenţei”, idealul egalităţii e, mai degrabă, expresia dominaţiei: femeile îşi doresc să devine ca bărbaţii, asexuale.

IDEOLOGII POLITICE

Sex şi politică

Feminism conservator: întoarcere la tradiţie, la diviziunea “naturală”, biologică dintre femei şi bărbaţi. Femeia e mai respectată în contextul tradiţiei. Islam.

VALURILE FEMINISMULUI

Primul val (secolul XIX-anii 1920)

Context:

1) Capitalism: urbanizare, relativă emancipare economică a femeilor; 2) Revoluţia franceză: libertate şi egalitate a tuturor oamenilor. Trăsătura dominantă a primului val este obţinerea egalităţii dintre bărbaţi şi femei (egalitate politico-juridică, liberalismul; economică, socialismul)

IDEOLOGII POLITICE

1) Valul liberal

Mary Wollstonecraft (1759-1797) susţine în Vindication of the Rights of Woman (În apărarea drepturilor femeii) că femeile pot să aleagă în mod liber, rolurile sociale nu sunt predeterminate, dictate de natură sau de biologie. Femeile şi bărbaţii au aceleaşi drepturi în virtutea faptului că sunt “fiinţe umane”. Ea combate inclusiv necesitatea educaţiei separate pentru fete şi băieţi, idee susţinută, printre alţii, şi de Rousseau. Elizabeth Cady Stanton (1815-1902) consideră că oprimarea femeilor nu înseamnă doar negarea drepturilor lor ca cetăţeni, ci şi exploatarea sexuală, întrucât femeile îşi pierd autonomia sexuală, dreptul asupra propriei persoane şi a propriului corp în momentul căsătoriei. Ea susţine şi educarea nediferenţiată a copiilor criticând, totodată, rolul religiei şi al îndoctrinării religioase în subordonarea femeilor.

IDEOLOGII POLITICE

IDEOLOGII POLITICE

Ea publică, în acest sens, împreună cu alte femei, The Woman’s Bible (Biblia femeilor) (1890), susţinând că bărbaţii au instrumentalizat religia în vederea legitimării dominaţiei masculine asupra femeilor. (Abăseacă, p. 166).

John Stuart Mill (1806-1873) observă în The Subjection of Women (Supunerea femeilor) că subordonarea femeilor nu este rezultatul unor atribute biologice, ci al unei presiuni sociale confirmată şi reconfirmată de tradiţie pentru a părea naturală. Înlăturarea „tiraniei domestice” poate fi realizată doar în momentul în care femeile vor dispune de aceleaşi drepturi politice şi legale sau de acces la educaţie şi la dreptul de angajare în aceeaşi măsură ca bărbaţii. Totuşi, obţinerea unor drepturi juridice nu este suficientă pentru emanciparea femeilor pentru că subordonarea acestora se bazează şi pe un control mental mai subtil, pe inducerea ideii de dependenţă prin care femeile sfârşesc prin a-şi iubi stăpânul. De aceea, rolul educaţiei devine foarte important trebuind să elimine de la bun început ideea că menirea fundamentală a unei femei ar fi căsătoria. (Abăseacă, pp. 166-167).

IDEOLOGII POLITICE

2) Valul socialist Socialiştii utopici (Robert Owen, Henri de Saint-Simon, Charles Fourier) “consideră relaţiile dintre sexe, inclusiv cele din cadrul familiei, ca fiind o precondiţie pentru transformarea societăţii, influenţând, astfel, gândirea feministă a vremii. Alianţa de scurtă durată dintre socialism şi feminism se manifestă, printre altele, şi în critica distincţiei dintre spaţiul public şi cel privat pe fondul conştientizării relaţiei profunde dintre subordonarea personală şi cea legală, dintre subordonarea politică şi cea economică. Pentru socialiştii utopici, scopul nu trebuie să fie obţinerea de drepturi egale în cadrul sistemului inegalitar existent, ci în cadrul unei societăţi schimbate radical, în care proprietatea privată a fost abolită; în acelaşi timp, diviziunea tradiţională a muncii dintre sexe urma să fie şi ea transformată, femeile putând desfăşura activităţi socio-economice în mod egal cu bărbaţii. De asemenea, familia ca atare era profund criticată, văzută ca fiind o sursă a dominării masculine şi a individualismului, incompatibilă cu ideea de cooperare socialistă” (Abăseacă, pp. 164-165).

IDEOLOGII POLITICE

Friedrich Engels (1820-1895) în The Origins of the Family, Private Property and the State susţine că subordonarea femeilor coincide cu apariţia proprietăţii private şi cu societatea de clase, abolirea proprietăţii private preconizată de comunism însemnând şi sfârşitul subordonării de gen. Familia burgheză e, din acest punct de vedere, mult mai opresivă la adresa femeilor decât alte tipuri de familie în care femeia putea să transmită pe linie maternă moştenirea proprietăţii şi a statului social. În capitalism, absenţa acestor drepturi duce, ca formă de compensare, la apariţia unui “cult al feminităţii” (Heywood, p. 240).

Sylvia Pankhurst (1882-1960) critică dominaţia masculină a politicii socialiste. În viziunea ei, feminismul şi socialismul sunt strâns legate, emanciparea femeii fiind dependentă de cea a clasei muncitoare în contextul în care căsătoria nu este altceva decât o relaţie economică care le face pe femei dependente de bărbaţi.

IDEOLOGII POLITICE

Charlotte Perkins Gilman (1860-1935), sub impactul teoriei marxiste, leagă valorile feminine de emergenţa socialismului şi de progresul umanităţii; acestea aparţin unei etape particulare a istoriei umane. Asemeni lui Marx, ea consideră dezvoltarea societăţii ca fiind orientată spre depăşirea individualismului, a exploatării şi goanei după profit în numele egalităţii, cooperării şi libertăţii. În acelaşi timp, ea traduce în termeni de gen diferenţa dintre cooperare socialistă, respectiv, individualism/competiţie economică în sensul în care femeile, prin chiar instinctul şi exerciţiul maternităţii lor, ar fi mai bine adaptate unei societăţi bazate pe cooperare, bărbaţii, în schimb, ar prefera o societate individualistă, bazată pe competiţie şi chiar război. Emma Goldman (1869-1940), cea mai proeminentă voce a feminismului anarhist de la începutul secolului XX din Statele Unite, cunoscută în primul rând datorită radicalismului sexual şi a implicării în politica revoluţionară. Anarho-comunismul duce la o analiză a bazelor sexuale şi familiale ale oprimării femeilor arătând faptul că statul, proprietatea privată şi familia sunt sisteme de dominaţie care trebuie înlăturate pentru a elibera iubirea şi pasiunea de constrângerile impuse de proprietatea privată sau de ideea de fidelitate. (Abăseacă, pp. 169-170)

IDEOLOGII POLITICE

Al doilea val (anii 1960-1980)

Context: 1) a crescut semnificativ autonomia economică a femeilor pe fundalul accesului la slujbe tot mai bine plătite; 2) obţinerea dreptului la vot a determinat o mutare a atenţiei spre alte forme de discriminare (exemplu: cea culturală sau cea din spaţiul privat). Trăsătura dominantă a acestui val: miza nu mai este egalitatea, ci diferenţa dintre femei şi bărbaţi.

IDEOLOGII POLITICE

1) LiberalismulBetty Friedan (1921-2006) în The Feminine Mystique (Mistica feminină), vorbeşte de „închisoarea” în care trăiesc femeile fiind nevoite să se conformeze unor roluri sociale stabilite de bărbaţi în contextul unei educaţii bazate pe mitul cultural al unei „mistici feminine”, altfel spus, a unui ansamblu de credinţe, de reprezentări induse asupra a ceea sunt ele şi a rolurilor pe care să le îndeplinească în societate (Abăseacă, p. 171) cum ar fi faptul că femeile caută securitatea, împlinirea în spaţiul domestic evitând, în schimb, politica, angajarea etc. (Heywood, p. 238). În The Second Stage din 1983, Friedan încearcă să facă o sinteză între a avea o viaţă publică şi afecţiunea pentru familie, copii etc.

IDEOLOGII POLITICE

2) Socialismul

Mariarosa della Costa: emanciparea femeilor nu se poate realiza doar prin obţinerea unor drepturi şi condiţii de muncă egale. Sistemul capitalist e sursa principală a exploatării femeilor. Altfel spus, femeile care lucrează continuă să îşi îndeplinească datoriile domestice, forma de exploatare prin munca domestică propagându-se independent de obţinerea unor drepturi în sfera publică. Iar exploatarea, în loc să se reducă, se diversifică, femeile fiind exploate nu doar de soţ, ci şi de angajator. În acest context, lupta pentru emanciparea femeilor trebuie legată de o luptă de clasă având ca miză schimbarea sistemului capitalist. Dar Juliet Mitchell, precum şi alte socialiste, încearcă să echilibreze raportul dintre condiţionările economice şi cele ideologice. Astfel, femeile îndeplinesc mai multe funcţii sociale: 1) sunt forţă de muncă, 2) asigură la reproducerea biologică a speciei, 3) responsabile cu socializarea copiilor, 4) sunt obiecte sexuale. Toate trebuie luate în calcul, nu doar factorul economic.

IDEOLOGII POLITICE

3) Feminismul radical“Unlike the Marxist feminists, many radicals formulated their ideas in an ahistorical manner. This was partly due to the fact that many of their ideas were rooted in an emphasis on either biologism or psychologism. They often contended, for example, that there were ‘essential’ universal characteristics to all women. Further, radicals did not suffer any of the anguish of socialist feminists over issues of sex and class. This was virtually absent from their writings. Despite the comparatively small size of the radical group, because of their outspoken commitment to certain ideas, they acquired initially more of a reputation than other feminist schools. Certain over-arching, often clashing ideas characterized the movement: for example, a concern to attack all forms of patriarchy and sexism, a belief in both androgyny and difference, an anxious focus on the sex and gender debate, political lesbianism, mothering, radical studies on the character of rape and on the future of the family” (Andrew Vincent, p. 177).

IDEOLOGII POLITICE

Simone de Beauvoir (1906-1986)Al doilea sex (1949): “femeie nu te naşti, ci devii”. Bărbaţii au transformat femeile în “Celălalt” (alteritate radicală) învăluit în “mister” ca o modalitate de a nu accepta şi înţelege femeile ca atare. Bărbaţii sunt norma sau standardul iar femeile constituie excepţia de la această normă. Germaine Greer (1939...): în The Female Eunuch (1970) a arătat nivelul de reprimare sexuală la care sunt supuse femeile. Ele au fost “castrate” şi transformate în obiecte asexuale prin stereotipul “eternului feminin” (Heywood, p. 242). Kate Millet (1934...) este cea care foloseşte pentru prima dată conceptul de „patriarhat” pentru a defini ordinea socială dominată de bărbaţi. Patriarhatul se manifestă în primul rând în familie dar, apoi, se extinde la nivelul întregii societăţi (literatură, artă, viaţă publică, economie).

IDEOLOGII POLITICE

Al treilea val (anii 1980-2000)

Influenţat de postmodernism, Derrida, Lyotard, Lacan, Foucault. Postmodernismul: neîncrederea în marile naraţiuni, tot ce avem sunt mici naraţiuni, construcţii ficţionale. Diferenţa nu trebuie anulată de identitate, ci trebuie celebrată, iar distincţiile (exemplu: femeie-bărbat) nu trebuie reificate, ci ambiguizate şi destabilizate. Distincţiile tind să implice ierarhie (Derrida): distincţia bărbat-femeie presupune superioritatea primului element asupra celui din urmă.Critică la adresa faptului că feminismul a ignorat experienţele femeilor de culoare (black feminism), a celor latine, asiatice ori a celor din lumea non-occidentală. Judith Butler (1956...): în Gender Trouble propune conceptul de “performativitate” pentru a critica ideea că genul este o caracteristică biologică, naturală. Devii femeie, bărbat pentru că te comporţi, datorită societăţii şi internalizării normelor, ca atare.

CĂLIN-CIPRIAN BOGDAN FACULTATEA DE STUDII ERUOPENE/DRISA