dictionariu - bcu clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/fg/bcucluj_fg_84470...dictionariu portativii...
TRANSCRIPT
DICTIONARIUP O R T A T I V I I
M A G I A R U - R O M A N Ü .
PENTRU
SCÓLE si PRIVAŢI.
©6TA.YUC iA itf liPROFESORU GIMNASIALE IN NASEUDU.
— —
CL US 1U, 1870.
E D I T O R IU SI P R O V E D I E T O R 1 U JOANU ST E IN ,
MAGYAR-ROMÁN_... . ̂ _ ...... * .. ... ..... ....
ZSEBSZÓTÁR.
TANODA! és MAISÁN HASZNÁLATBA.
B Ä R I T I G O C T A V ,GYMNÄSIALIS TAKAR NASZÓDON
.1 S
' /
•— - '— — —
KOLOZSVÁRIT, 1870.
K IADÓ-TULAJDONOS STEIN JÁNOS. •
Prefacia.
Déca alte naţiuni înaintate in cultura, posiedu deja cârti in abundantia pentru cultivarea si latirea limbei loru, nu mai pucinu trebue se facemu acesta si noi romanii in interesük limbei nóstre.
Prin scrierea acestui vocabulariu magiam — romáim, am doritu a dá in man’a junimei scolastece (atatu romane catu si magiare), unu manualu de unu pretiu mai suportabilu, ajutatoriu la traducerea din unguría pe romanía. In catu am potutu corespunde după potere-mi si intre impregiurari nu prea favoritorie scopului propusu, va comprobâ materialulu prelucratu in tempu mai bine câ de trei ani. Subscrisulu că pro- fesoru si edueatoriu am doritu a impleni o detorintia facia cu scól’a, a supleni o lacuna facia cu necesitatea cea atatu de semtita de manuale scolastece, din care inse ar fi tempulu câ o data se ne emancipamu.
Cumca ce insemnéza a lucră, fia si numai unu vocabulariu magiaru — romanu séu romanu — magiaru, va poté avé o idea mai chiara numai acel’a, care seie si cundsce mai deaprdpe geniulu celu forte diferitorii alu acestoru dóue limbo,
VI
Déca inse prin incercarea acést’a atatu de grea, am potutu contribui catu de pucinu la inaltiarea marelui edificiu alu culturei, me voiu semti ferice si in- destulu recompensatu.
In privinti’a defecteloru voiu primi cu multia- mita observatiunile făcute in modu cuvenintiosu, si voiu fi totudéuna recunoscatoriu unei critice drepte si benevoitoria.
Octaviu Baritiu.
E r a t e .
Pag. col. lin. in locu de cetesc e5 1 14 albuzgó álbuzgóti 2 30 neindemnare neindemaniira
16 1 1 bél, intern bel, in ternu '20 2 18 bărbieri» barbieriu24 1 28 rebrobatiune roprobatiune27 2 9 ilusoiu ilusioriu46 1 18 elméuezkedűi elménczkedni>> 2 27 elöidézui előidézni
64 2 5 fűzés füzér88 2 6 indredtá indreptá91 1 1 mancatoriu manecatoriu
102 1 6 karőzni karózniM 2 17 készt kaszt
105 2 36 a fortA a fortiá122 2 11 kulcsolőrlni kulcsolódni149 1 27 cumva nucumva150 1 17 eductiune educatiune162 1 1 ész ősz
ţţ 1 . 11 oszszei oszszei163 2 36 ponteficatu ponteficalu
tt 2 40 ponteficalu ponteficatu176 2 10 rededékes repedékes191 1 21 oor elu cortelu
2 3 a calcutá a calculá192 2 28 száras száraz197 2 35 a insolá a isolá201 2 35 szörnyegteg szörnyeteg203 1 19 tribunalu; apelativii tribunalu apelativii,207 1 6 a tracsá a tractá■ »» 2 36 telegrami telegramu
tt 2 39 távolilni távolitniyy 2 43 dertá departá
222 2 8 propusetiune pospusetiune
Espiicatiuni de prescurtări
a. sem n if ica s u s ta n tiv u .a . n a d ie c tív u .V. n v e rb u .n . p r o p . n n u m e p ro p riu .p r o n , >» p ro n u m e .a d . fi ad v e i'b iu .
V • n p o sp u s e tiim e .coj. i* c o ju n c t iu u e .in t . ff in te r je c tiu n e .
At
A.Abárolni, v. a oparí, a udá cu
apa fierbinte.Abárlás, s. oparéla, oparitura.Abba, pron. in acelu, in aceea.Ablak, s. feréstra.Ablakocska, s. ferestruica.Ablakos, s, ferestrariu, sticlariu,
glajariu.Ablakos, a. cu feréstra.Ablakatlan, ablaktalan, a, nefe-
restratu, fara feréstra.Ábra, s. figura, forma.Abrak, s. nutretiu de ovesu.Abrakolni, v. a nutri cu ovesu.Abrakolás, s. nutrire de ovesu.Abrakolatlan, a. nenutritu cu
ovesu.Abrálni, v. a desemná, a figurá,
a forrná.Ábráit, a. figuratu, desemnatu,
cu forme ilustratu.Ábránd, s. fantasia, intipuire,
ilusiune, chimera.Ábrándos, a. capritiosu, fantas-
ticu, fantasiosu.Ábrándozás, s. tantasare, intipu
ire.Ábrándozni, v. a fantasá, a-si
intipuí.Ábrándozó, a. fantastu, intipui-
toriu.Ábrázat, s. fatia, fisonomía, fi
gura, obrazu.
Ábrázolni, v. a infatiosiá, a descrie, a deliniá.
Ábrázolás, s. infatiosiare. Abroncs, s. cercu (la vase). Abroncsolni, v. a cercuí. Abroncsolás, s. cercuitura. Abroncsos, a, cercuitu. Abroncsozni, v. (v. abroncsolni^. Abrosz, s. coverta de mésa, fa
tia de mésa; mapa, carta. Aczél, s. otielu; amnariu. Aczélos, a. otielosu, otielitu. Aczélozni, v. a otielí.Aczélozás, s. otielire.Ács, s ' lemnariu, bardariu. Ácsolni, v. a ciopli, a barduí. Ácsolás, s. cioplire.Ácsorogni, v. a stá gura cascata,
a sgaurá.Ácsorgás, s. sgaurare.Adni, v. a dá, a vinde.Adag, s. dósa, porţiune, mesura. Adás, s, dare, .vendiare.Adat, s. datu, data Adatlan, a. nedatu.Adakozni, v. a contribui, a dá. Adakozás,, s. contribuire, dare. Adakozó, o. contribuitoriu, bine-
facatoriu.Ádáz, a. feroce, crudu, selbatecu. Ádázni, v. a turbá, a se infuriá. Ádázó, a. turbatu, infuriatu,
crudu.1
Ajándékozni
Addig, ad. pana—acolo, pana— atunci.
Adó, s, dare, contíibutiune, tri- butu, tacsa; detoriu, vendie- toriu.
Adogatni, v. a dâ (mereu).Adoma, s. anecdota, istorióra.Adomány, s. donatiune, dăruire,
presentu.Adomânyos, a. donationalu.Adományozni, v. a doná, a darui.Adományozás, s. donare, dăruire.Adományozó, s. donatoriu, darui-
toriu.Adós, a. detoriu, indetoratu.Adós, s. debitoriu, detorasiu.Adósitni, v. a indetorâ.Adósság, s. detoria.Adózni, v. a contribui, a plaţi
dare.Adózás, 3. contribuire.Adóztatni, v. a impune contri-
butiune.Afféle, a. de acelu soiu, de ace
lea.Afféléi, ad. despre aceea, din
aee’a parte.Ag, s. ramura, crcnga.Agár, s. ogaru.Ágas, a* ramurosu, crengurosu.Ágaskodni, v. a se inaltiâ.Ágatlan, a. neramuritu, necren-
gurosu, fara ramure.Ágazni, v. a ramuri.Ágazás, s. ramurire.Agg, a. betranu, veteranu.Aggály, s. grigia, téma.Aggályos, a. cu téma, témedu,
timidu.Aggastyán, s. omu betranu.Aggasztani, v. a infricá, a inti-
midá, a bagá in grigia. •Aggasztó, a. (v. aggályos,).Aggatni, v. a aterná, a acatiá,
a infirá.
1’ Addig
Aggatás, s. aternare, acatiare, infirare.
Aggódni, v. a se ingrigí, a se superá.
Aggódás, aggodalom, s. îngrijire, supărare.
Aggság, s. betranetie.Ágy, 3. patu, gtratu.Agy, 3. creri.Agyaos, s. crerii mici.Agyag, s lutu.Agyagos, a. lutosu.Agyagolni, «. a lutuí, a unge
cu lutu.Agyalni, v. a tocá, a dá in capu.Agyar, s. ooltiu, dinte taietoriu.Agyara», a. coltiatu.Agyarkodni, v. a amerintiá, a se
apará cu dinţii.Agyarkodás, s. mania, furóre.Ágyas, s. concubina.Ágyás, 3. stratu; asternatura,
patúlu.Ágyék, s. sioldu; copsa; siele.Ágyú, s. tunu.Ágyuzni, v. a impuscá cu tunulu.Ágyazás, s. puscatura cu tunulu.Agyvelő, s. (v. agyj.Ahhoz, ad. acolo, la acela, la
aceea.Áhitni, áhítozni, v. a dóri fórte,
a oftá.Áhitás, áhitozás, s. dorintia fier
binte, doru.Áhitat, s. pietate; devoţiune.Ahogy, ad. cum, dupa — cum.Aj, *. indoitura, gardená; par
tea inferióra.Ajak, ajk, s. buza.Ajakos, a. buzatu.Ajándék, ajándok, s. donu, pre
miu, cinste, daru, presentu.Ajándékozni, v. a doná, a cinsti,
a darui.
Ajándékozás Alá 3
Ajándékozás, s. dăruire, donare, premiare.
Ajánlani, v. a reeomendá, a oferi.Ajánlás, ajánlat, s. reeomendare,
oferire, oferta.Ajánlatos, a. reeomendabilu, dem-
nn de recomendatu.Ajánlkozni, v. a se reeomendá,
a se oferi. •Ajánlkozás, s. reeomendare, ofe
rire (proprie).Ajánló, ajánlkozó, a. recomenda-
torin, oferitoriu.Ajazni, v. a îndoi, a face mar-
gina.Ajazás, s. îndoire, indoitnra,Ájtatos, áhitatos, a. devotu, piu,
cuviosu.Ajtatosság, s. (v. áhítat).Ájtatoskodni, v. a fi cuviosu, a
fi cu pietate.Ajtó, s. usia, portitia.Ajtócska, s. usitia.Ájulni, v. a ametí, a Iesiná.Ájulás, s. ametire, lesinare.Ájuldozni, v. a ametí, a Iesiná
(mereu).Ákácziós, a. incaibaratoriu, cer-
taretin.Ákáczióskodni, v. a se incaibará,
a se certá.Akadni, v. a se acatiá, a se im-
pedecá; a.aflá.Akadály, s. pedeca, impedeca-
mentu, obstaculu.Akadályozni, v. a impedecá.Akadályozó, a. impedecatoriu.Akadálytalan, a. — úl, ad. neim-
pedecatu.Akadozás, s. gangavire, ganga-
v ía; impedecare.Akadozni, v. a se impedecá;
a balbaí, a gangaví.Akadozó, a. impedecatoriu; bal-
baitorin, gungavitoriu, gan- gavu.
Akár, akar, coj. séu, őri.Akarni, v. a voí, a vre.Akarás, s. voire, vrere.Akarat, s. vointia, voia.Akaratlan, a. — úl, ad. fara voia.Akaró, a. voitoriu.Akaratos, a. cerbicosu, obstinatu,
renitentu.Akaratosság, s. cerbicia, obsti-
natiune, renitentia.Akaratoskodni, v. a fi cerbicosu.Akaratoskodás, s. (v. akaratos
ság).Akármikor, ad. oricandu.
•Akárhogy, akármilyen, ad. oricum.
Akárhol, ad. oriunde.Akárhonnan, ad. de oriunde.Akármelyik, pron. oricare.Akárki, pron. oricine.Akármi, akármely, pron. orice,
oiicare.Ákász, ákászfa, s. acatiu (arbore).Akasztani, v. a acatiá, a spen-
diurá.Akasztás, s. acatiare, spendiurare.Akasztó, s. acatiatoriu, spendiu-
ratoriu.Akna, s. baia, mina, salina, ocna.Aknász, s. minariu, baiesiu.Akó, s. ciutura, vádra, galéta.Akós, a. de un’a védra.Ákos, n. prop. Acatiu.Akol, s. ocolu, staulu.Akkor, ad. atunci.Akkora, a. asia de mare.Akkori, a. de atunci.Al, a. sub, v ice; dedesuptn ; (se
usitéza la compunere d. e. alesperes, s. viceprotopopu; alperes, s. acusatu, incusatu).
Alá, p. sub, subtu.1*
4 Aláásni Alázni
Aláásni, v. a snbminá, a sub- sapá.
Ál, a. falsu, viclénu, prefacntn, apocrifu.
Alabâstrom, a. alabastru.Alább, ad. mai josu.Alacsony, a. scnndu, diosn, josu,
de josu; triviala, infama.Alacsonyitni, v. a dejósí, a de-
faimá, a injóeí.Alacsonyitás, 3 . dejosire, defăi
mare.Alacsonykodni, v. a se dejosí a
se degradá.Alag, s. cripta, catacomba, su-
teranu.Alagút, a. tunelu, canalu sute-
ranu.Aláírni, v. a subscrie, a sub-
semná.Alak, s. forma, 'figura.Alakítni, v. a forrná, a construi,
a compune.Alakítás, s. formare, compunere,
construire.Alakor, s. alacu.Alaktalan, a. neformatu, deformu,
fara forma.Alaktalanság, s. deformitate.Alakulni, v. a se forrná, a se
construi.Alakulás, alakulat, alakitmány,
s. formaţiune (proprie,).Alamizsna, a. elemosina, pomana*Alamizsnáé, a. elemosinariu.Alamizsnálkodni, v. a impartí
elemosina.Alamizsnálkodás, a. împărţire de
elemosina.Alamuszta, alamuszi, a. facérnicu,
prefacutu.Alamusztaság, s. facería, ipocrisa.Alamusztálkodni, v. a se preface,
a se faceri.
Alany, s. subiectu; alanyeset, a. nominativu.
Alanyi, a. subiectiva.Alanyiság, a. subiectivitate.Alant, ad. dedesubtu.Alap, *. fundamenta, base, te
rn eiu.Alamusztálkodás, a. prefacere,
ipocrisa.Alapitni, v. a fundá, a institui,- a asiediá.
Alapítás, a. fundare, instituire, asiediare, statorire.
Alapitmány, a. fundatiune, asie- diamentu, institutiune.
Alapítvány, a. documentu fun- dationalu. •
Alapitó, a. fundatoriu.Alapos, o. solidu, temeinicu, fun
damentala.Alapszó, a. subiectu.Alapszabály, a. regulamentu.Alaptalan, a. netemeinieu, fara
base, nefundatu.Alapulni, v. a se fundá, a se
intemeiá.Alapzat, s. fundamentu, temeiu.Alatt, alá, p . sub, dedesubtu.Alattomos, a. — au, ad. alénu,
in secretu, clandestinu, per- fidu.
Alattomosság, a. reintia ascunsa, reintia pitulata, perfidia.
Alattomoskodni, v. a se faceri, a lucrá pe ascunsu, a fi as- tutu.
Alattomban, ad. pe ascunsu, pe íurisiu, in secretu.
Alattvaló, a. supusu, suditu.Alávaló, a. de josu, trivialu.Alávalóság, a. trivialitate, infa
mia, vilitate, dejosime.Alázni, v. a umili, a cuceri, a
smeri, a supuűe.
Álázás Alkalmi 5
Aláz ás, a. umilire, supunere, sme- rire.
Alázat, a. umilintia, cucería, sme- rintia.
Alázatos, a. — au, ad. umilitu, supusu, smeritu.
Alázatoskodnij v. a se umili, a se smeií, a se supune.
Alázatosság, a. (v. alázat).Alázkojlás, a. umilire de sine.Albölcs, a. sofistu.Alböleselet, a. sofistaría.Álbölcselkedés, s. sofisma.Albozgó, a. pietistu, ipocritu.Albuzgóság, a. pietate falsa, ipo-
crisía.Áldani, v. á benecuventá, a be-
nedice.Áldás, a. benecuventare, bene-
dicere.Áldástalan, a. nebenecuventatu.Álldogálni, V. a stá (mereu).Áldomás, s. beutura de acordu,
aldamasiu.Áldott, a. benecuventatu.Áldozni, ®. a jertfi, a sacrifieá;f a se cuminecá.
Áldozás, a. jertfire, sacrificare; cuminecare.
Áldozár, a. jertfitoriu, preotu, sa- crificatoriu.
Alelnök, a. vicepresiedinte.Áléit, a. lesinatu, ametitu.Aléltság, s. lesinare, ametiéla.Áleredetü, a. de origine falsa,
apocrifu.Alérintő, *. subtangentu.Álfogalom, s. conceptu falsu, ideaf falsa.
Álhit, a. superstitiune, credintia falsa.
Alig, ad. abié, abia.Aligha, ad. cu greu.Alighogy, ad. (v. aligj.Alj, .. fundu, parte inferiora,
parte dedesubtu, fundamentu; scursura, stratu, drojde.
.Aljas, a. dejosu, injositu, tri- vialu.
Aljasítni, v. a dejosí, a injosí, a despretiuí.
Aljasitás, a. dejosire, înjosire, despretiuire.
Aljasodni, v. a se dejosí, a se iniosí, a degenerá.
Aljasodás, a. dejosire, înjosire, degenerare.
Aljasság, a. injosire, vilitate, trivialitate.
Aljazat, a. fundü, poditura; pie- destalu; substratu.
Alkalmas, alkalmatos, a. acomo- datu, indemanatecu, comodu, aptu, oportunu.
Alkalmasint, ad. probaveru, ver- asemines, cam asié.
Alkalmatosság, s. comoditate, îndemânare.
Alkalmatlan, a. — ni, ad. neco- modu, preste mana, neindema- natecu.
Alkalmatlankodni, a. a .incomo- ' ditá.
Alkalmatlankodás, a. necomodi- tate, neindemnare.
Alkalmatlanság, a. (v. alkalmat- lankodásj.
Alkalmazni, t'. a acomodá, a a- plicá.
Alkalmazás, a. acomodare, aplicare.
Alkalmazható, a. aplicabilii.Alkalmazkodni, v. a se acomodá,
a se aplicá, a se întocmi.Alkalmazkodás, a. acomodare, a-
plicare.Alkalmaztatni, v. a acomodá, a
aplicá (prin altuluj.Alkalmi, o .— lag, ad. ocasio*.
nalu, ocasionalminte.
6 Alkalom Állodalom
Alkalom, a. ocasiune.Alkat, a. cuprinsu, constructiune,
structura.Alkotni, v. a compune, a con
stru i: a creá.Alkotás, a. creare, construire,
creatiune.Alkotó, a. creatoriu, compuna-
toriu, facatoriu.Alkotmány, a. constitutiune, asie-
diementu.Alkotmányos, a . constituţionalii.Alkonyat, alkony, a. murgitu de
sóra.Alkonyi, a. de inseratu.Alkonyodni, v. a se inserá. .Alkonyodás, a. inserare, murgitu
de sóra.Alku, a. tractatu, acordu, toc-
méla.Alkudni, alkudozni, v. a negotiá,
a tergní, a tractá.Alkudatkm, a. neterguitu, ne-
acordatu, netocmitu.Alkudozás, alkuvás, a. tocméla,
negotiare.Alkuszik,«, negotiaza, terguiesce.Áll, a. barbía, falca.ÁUam, álladalom, a. statu, im
periu; stare.'Állami, álladahni, a. de statu.Allamhivatalnok, amploiata de
statu.Államjog, s. dreptu publicu.Államügyész, s. procuroru de
statu.Állam vizsgálat, s. esamenn de
statu.Állandó, a. — an, ad. staternicu,
constante, solidu, durabila.Állandóság, a. statornicia, Con
stantia.Áilandositni, v. a statorí, a con-
solidá.
Állapodni, v. a se asiediá, a stá ,pe 'locu .
Állapodás, s. asiediare, încetare, stamnare.
• Állapodott, a . statoritu, asiediatu.Állani, v. a stá, a constá.Állás, a. stare, pusetiune, posi-r 'tu ra; stelagiu.
Állapot, a. situatiune, stare, împrejurare.
Állapotjegyző, a. gerundiu.Állat, a. animalu.Állati, a. animalicii, dobitocescu.Állatilag, ad. animalicesce, do-
bitocesce.Állatiság, a. dobitocia, animali
tate. ,Állatocska, állatka, a. animal-,
cula.Állapítni, v. a statorí, a ficsá,
' a determiná.Állapítás, a. statorire, determi
nare.Álldogálni, v. a stá (mereu), a
tandalí.Álldogálóé, a. stare, taudalitura.Állhatatos, a. — au, ad. constan
te, statornicu; firmu.Állhatatosság, a. constantia, sta
tornicia, perseverantia.Állhatatlan, állhatlan, a. — ni,
ad. nestatornicu, neconstante.Állhatatlanság, a. nestatornicia,,
neconstantia, neperseverantia.Állitni, V. a statorí, a afirm á,
a stabili; a inaltiá, a ridicá.Állítás, a. statorire, afirmatiune,
sustienere.Állítmány, a. afirmatiune; pre
dicata.Állító, a . afirmat őri u, sustiene-
toriu.Állítólag, ad .—-ós, a. afirmati-
vu; positivu, presupusu.Állodalom, a. (v. állam).
Állomány, a. consistentia, sub- stantia.
Állományos, a. substanţiala.Állomás, s. statiune.Állomásozni, v. a stationá.Állongani, v. a stá fmereuf.Állongás, s. stare.Állvány, s. stelagiu; columna,
ridicatura.Alma, a. maru.Almás, a. eu mere.Álmatlan, a. — ni, ad. fora som-
nu.Álmélkodni, v. a se minuná, a
se uimí.Álmélkodás, a. minunare, uimire.Álmodás, a. visare.Álmodni, v. a visá.Álmodozni, v. a visá fdesu).Álmos, a. somnurosu.AJmosan, ad. fv. álmosj.Álmosság, a. somnurime.Álnok, a. — ni, ad. falsu, viclé-
nu, astutu.Álnokság, a. falsitate, viclenia,
insielatoría.Alól, p. dedesubtu.Álom, a. somnu.Álomszuszék, a. somnore.Alsó, ad. inferioru, de josu;
fante fin cartij.Alszik, v. dórme.Által, ad. trans, prin, preste,
fse usitóza la compunere, d. e. általadni, a predá; a transpune etej.
Általános, a. — an, ad. univer- salu, generalu.
Altatni,, v. a adormi fpe altuluj.Altatás, a. adormire.Altató, a. adormitoriu; opiu.Aludni, alnnni, v. a dormi.Alul, p . fv. alól).Aluszékony, n. somnurosu.Aluszik, v. fv. alszikj.
Állomány
Aluvás, alvás, a. dór mir e. Alvajáró, a. somnambula.Alvó, ti. .lormitoriu.Aly, alj, a. partea dedesubtu,
fundu; drosde, capateiu. Alyas, a. fv. aljasai.Alyasítni, v. fv. aljasítníj. Alyasodás, s. fv. aljasodásj. Alyasodni, v. fv. aljasodnij. Alyazni, v. a aşterne.Alyazás, s. asternere.Ám, coj. inse, asia, insdeveru. Ama, amaz, pron. acelu, aceea. Amaddig, ad. pana — acolo. Amarra, ad. intr’acolo.Amazon, a. amazona.Ámbár, ámbátor, coj. beneca, cu
tóteea, de sí.Ámbra, a. ambra.Amaddig, ad. pana — acojo. Ameddig, ad. pana — candu. Amerre, ad. pana — incatrau. Ametiszt, s. ametistu.Amiatt, ad. pentru — aceea. Amint, coj. cum, precum. Ámítni, o. a insielá, a amagí. Ámítás, a. insielare, insielatiune,
amagire.Ámító, a. insielatoriu, siurlatanu, Amoda, ad. colo.Amolyan, pron. atare, unulu ca
acel’a.Ámolyogni, v. a tempurisá, a
tandali, a stá gura cascata. Ámolygás, a. tandalire, tempu-
risare, petrecere.Amonnan, ad. de — acolo.Amott, ad. acolo, colo.Amúgy, ad. asié, cam asié. Ámulni, v. a se minuná, a se
mirá.Ámulás, s. minunare, mirare. Anda, a. fantastu; confusu. Andalgás, a. fantasia.Andalogni, v. a fantasá.
Audalogni 7
Angol Arányi agosan8
Angol, a. englezu, angln. Angolna, a. fusariu, angila(pescej. Angolul, ad. ehglezesce.Ángy, a. cumnata..Angyal, s. angeru.Angyali, a. angerescu.Anis, s. anasonu.Annakokáért, ad. pentru aceea. Annakutánna, ad. după aceea. Annyi, a. atatu.Annyian, ad. atati.Annyira, .ad. in tr’atatu. Annyiszor, ad. de atateaori. Anya a. mama.Anyai, o. mameseu, műmeséit,
maternuAnyaméh, a. regina (la albinej. Anyanyelv, s. limba materna. Anyácska, s. maicutia, mamica. Anyai, o. maternu.Anyás, a. eopilulu mamei, prun
cii desmerdatu.Anyaság, a. maternitate.Anyag, a. materia.Anyagi, a. materialu.Anyagilag, ad. materialicesce,
materialmente.'Anyátlan, a. — ul, ad. fara ma- • ma, orfanu de mama.
Apa, a. tata.Apacsa, a. calugaritia.Apadni, v. a scadé, a desecá. Apadás, a. scădere, scadiementu,
desecare.Apadhatatlan, a. — ul, ad. ne-
deseeabiln.Apadozni, v. a scadé, a desecá
("pe incetu).Apadt, a. scadiutu, desecatu. Apály, a. reflnsu, scaderea maréi. Apaság, a. paternitate.Apasztani, v. a impuţienâ, a mic-
siorá, a scadé.Apasztás, a. micsiordVe, impu-
tienare.
Apát, a. abate, archimandritu. Apátság, a. abatía.Apatárs, a. cuscru.Ápolni, v. a îngriji; a cultivá. Ápolás, a. îngrijire.Ápoló, a. ingrijitoriu.Ápolgatni, v. a ingrijí (mereuj. Ápolgatás,. a. îngrijire.Após, a. socru.Apostol, a. apostolu.Apostoli, a. apostolicu, aposto-
lescu.Apostolkodni, v. a apostoli. Apostolság, a. apostollá. Apránként, ad. cu incetulu; in
bucati. •Apritni, v. a meruntiá, a dnmicá. Aprítás, a. dumicare, meruntiare. Apró, a. meruntielu, meruntu. Aprószőlő, a. strugurei, rosina. Apród, a. aprodu.Aprólék, a. meruntiusiuri. Aprólékos, a. micu, pucinu, ba-
gatelu, neinsemnatu.Aprón, ad. meruntu.Apróság, a. meruntiusiuri, me-
runtaie.Aprózni, v. (v. aprítnij.Ár, a. inundare, esundare (de
apaj ; mulţime; pretiu.Ara, a. mirésa.Áradás, a. esundare, inundare. Áradat, a. revarsatura, inunda-
tiune.Áradni, v. a esnndá, a inundá;
a porni, a manecá.Áradozni, v. a revarsá, a inundá. Áradozás, a. revărsare.Arany, a. au ru ; dueatu, galbinu. Aranyér, a. emoroida.Arány, a. proportiune.Aránylag, ad. — os, a. propor
ţionala.Aránylagosan, ad. proportionatu.
Aránylagosítni, t). a proportioná, a aduce 'a proportiuue.
Aránylagositás, s. -proporţionare.Arányosság, s. proportionalitate,
proportiune.Aránysor, s. progresiune.Arányszám, s. logaritmu.Aránylani, v. a sta in proportiune.Arányositni, v. (v. aránylago-
sítnij.Aranyozni, v. a aurí.Aranyozás, s. aurire.Aranyosat, s. auritura.Aranyozott, a. auritu.Aránytalan, a. — ul, ad. nepro-
portionatu.Aránytalanság, s. neproportiune.Arasz, s. paima.Arasznyi, a. de o palma.Árasztani, v. a revarsá, a inundá.Árasztás, s. revărsare, inundare.Aratni, v. a secerá.Aratás, s. seeerisiu.Arató, s. seceratoriu.Aratatlan, o. neseceratu.Árbocz, s. arborelu, catargu.Arcz, 3 . facia, fatia, figura, obra-
zu, tipu.Arozátlan, a .— ul, ad. obraznicu,
nerusinatu, fara ruşine.Arczátlankodni, v. a se obrazni
ci; a face necuvenintie.Arczltlankodás, s. obrăznicia, ne
ruşinare.Arczátlanság, s. (v. arczátlan-
kodásj.Arczkép, s. portretu.Arezul, ad. preste fatia.Arczulat, s. fisonomía.Árkolni, v. a siantiuí, a sapá.Árkos, a. groposu.Ármány, s. intriga, machinatiu-
ne, cabala.Ármánykodni, v. a intrigá, a ma-
chiná,
Aránylagosítni
Ármánykodás, s. intrigare, ma- chinatiune.
Ármányos, a. macbinatoriu, iu- trigantu.
Árny, árnyék, s. umbra.Árnyalni, árnyékolni, v. a umbri.Árnyéklat, s. nuantia, adumbrire.Árnyékos, a. umbrosu.Árnyékozni, v. (v. árnyalni,).Árnyékozás, s. umbrire.Árnyékszék, s. retirada, esitóre.Árok, s. siantiu, canalu.Árpa, s. ordiu.Árr, s. sula.Arra, ad. intr’acolo.Árszabály, s. regulare de tacsa,
statutu de tacseArszlán, s. leu.Ártani, v. a stricá, a face stri-
catiune.Ártalmas, a. — an, ad. strica-
tiosu, daunatiosu, periculosu.Ártalmasság, s. stricatiune.Ártalmatlan, a. —ul, ad. nestri-
catiosu.Ártalmatlanság, s. nestricatiune.Ártalom, s. stricatiune, dauna.Ártány, s. mascuru.Ártatlan, a. — ul, ad. inocente,
nevinovatu.Ártatlanság, s. inocentia, nevino
văţia, candóre.Áru, s. marfa.Árulni, v. a vinde; a tradá.Árulás, 3. vindiare; tradare.Árulkodni, v. a acusá, a denun-
tiá,Árulkodás, s. acusare, denun-
tiare.Árva, a. sarmanu, orfanu, sa-
racu.Árvapénz, s. bani pupilari, ba
ni orfanali.Árverés, s. licitare.Árverezni, v. a licitá.
Árverezni 9
10 Árverezés Átvitel
Árverezés, s. licitatiune.Arviz, s. esundare, inundare de
apa.Ásni, ti. a sapá.Ásás, a. sapare.Ásatlán, a. nesapatu.Ásítni, ti, a cascá.Ásítás, 3. cascare, cascatura. Ásitozni, ti. a cascá ('mereu); a
dóri, a oftá.Ásitozás, 3. cascatura; oftare. Áskálni, v. á scociorî; a spioná. Áskálódni, ti. a intrigá, a spioná. Áskálédás, 3. spionare, pandire,
subminare.Ásó, s. sapoiu, harletiu; sapa-
toriu.Asszony, s. muiere, femeia-. Asszonyi, a. femeiescu. Asszonyka, s. femeiuşcă. Asszonyos, a. femeietiu. Asszonyság, s. dómna.Ásszá, a . uscatu.Ásvány, s. minera.Ásványiamé, s. orictognosía. Ásványos, a. mineralu. Ásványtan, s. mineralogia.Aszni, v. a secá, a desecá, a
se uscá.Aszalni, ti. a uscá.Aszaló, s. uscatoriu, losnitia. Aszalódni, ti. a se uscá.Aszalt, a. uscatu.Aszály, s. seceta; oftica. Aszályos, a. secetosu, secu. Aszás, 3. uscare.Aszkór, s. oftica, ectica. Aszkóros, a. ofticosu.Asztag, s. stogu.Ászok, ászokfa, s. capateiu, lem-
nu, (pe care se tienu butile). Asztal, s. mésa.Asztali, a. de mésa.Asztalka, mesutia.Asztalnak, s. magistru de mésa.
Asztalos, s. mesariu.Át, által, ad. prin, preste; traus,
(se usitóza la compunere).Átadni, ti. a predă, a transpune.Átadás, s. predare, transpunere.Átalában, ad; in genere, preste,
totu.Átalakítói, ti. a transformă, a
straformá, a preface.Átalakítás, s. straformare, pre
facere.Átalakulni, tr. a se straformá,
a se preface,Átalakulás, s. stratormare, pre
facere.Átalkodni, ti. a se obstiná, a se
cerbicí.Átalkodás, s. obstinatiune, cer
bicia.Atalkodottság, s. (V. átalkodás).Átallani, ti. a se gená, a se sfii.Átalvető, s. desagi.Áthatni, ti. a strabate, a petrun-
de, a penetrá.Áthatlan, a. nestrabatatoriu, ne-
petrundiatoriu, nepenetrabilu.Áthatlanság, s. nepetrundere, ne-
penetrabilitate.Átható, a. strabatatoriu, pene-
trabilu, impresivu, transitivu.Áthelyezni, ti. a translocá.Áthelyezés, s. translocare, trans-
ferire, strapunere.Átkozni, átkozódni, ti. a blasta-
má, a injurá.Átkozás, átkozódás, s. blastemu,
înjurare.Átlátni, ti. a prevedé; a vedé.Átlátszó, a. strevedietoriu, trans
parenta.Átló; s. diagonalu.Átmérő, s. diametru.Átok, s. blastemu.Átvinni, ti. a transportă.Átvitel, s. transportate.
Atya Babona 11
Atya, s. tata, părinte.Atyafi, s. consangénu, rudenia.Atyafiság, s. consangenitate, ru
denia.Atyafiságos, a. fratieseu.Atyafiságosan, ad. fratiesce.Atyai, a. parintiescu.Atyátlan, a. orfanu de tata.A vad ék, s. vechitura.Avagy, coj. séu, őri.Avar, s. rogozu, érba séea.Avaros, a. rogozosu.Avas, o. rancedu.Avasodni, v. a se rancedí.Avasság, s. rancediéla.Avatni, v. a confirmá, a inau-
g u rá ; a intarí.Avatás, s. confirmare, inaugura
re ; întărire.Avatag, a. vechiu, inveehitu, po-
nositu.Avatatlan, a. neinitiatu, nein-
taritu.Avatkozni, v. a intreveui, a se
amestecâ.Avatkozás, s. intrevenire, ames-
tecu.Avatott, a. initiatu, versatu; in
auguraţii ; consacratu.Avatottság, s. versatiune; hiro
tonire.Avulni, v. a se învechi.Avulás, s. învechire.
Ba, p , in. .Bab, s. bobu, bnba.Báb, s. papusia, figura, gogősia,
nimfa.Bába, a. moşia.Bábaság, a. mosiaria.
Avult, a. invechitu.Avultság, 8. invechitnra.Az, pron. acelu, aceea.Az, a. farticlnj, lu, le, a. Azalag, 8. inlusioriu, (Animalu
infusoriuj.Azalatt, ad. sub aceea, intr’a-
ceea.Ázalék, s. fiertura, leguma. Azaz, coj. adeca.Azelőtt, ad- maiuainte.Azért, ad. pentru aceea.Ázni, v. a se udá, a se inumedá. Ázás, 8. udare, inumedare.Azon, pron. acelu, aceea. Azonban, coj. intr’aceea. Azonítni, v. a identificá. Azonitás, s. identificare. Azonképen, ad. in acelasiu modu. Azonkívül, ad. afara de aceea. Azonközben, ad. intr’aceea. Azonnal, ad. indata, numaide-
catu.Azonos, a. identicii.Azonosság, 8. identitate.Aztán, ad. după aceea.Áztatni, v. a udá, a inumedá,
a immoié; a topi (canepaj. Áztatás, s. udare, inumedare, im-
moiere; topire (de canepaj. Azur, a. azuriu, albastru. Azután, ad. (v. aztán).
Bábáskodás, s. (v. bábaságj. Babér, s. dafinu, lauru.Babéros, a. laureatu.Babona, babonaság, 8. supersti-
tiune, credintia desiérta, di- sidemonía.
12 Babonás Bámulás
Babonás, a. superstitiosu.Babonázni, o. a fermecá, a vrají.Babonázás, s. Íermecatoría, vră
jire.Badar, o. nerespicatu, neintie-
lesu, (vorbire oscura,).Bádog, s. feralbu, tinichea.Bádogos, s. feralbariu, tinicariu.Bádogos, o. on feralbu, feralbitu.Bádogozni, v. a fşralbi, a trage,
a aeoporí cu ieralbu.Bagaria, s. piele lucrata, iuftu.Bagoly, a. buba, cueuveiea.Bágyadni, v. a se ostaní, a se
obosi, a se fatigá.Bágyadás, bágyadság, s. ostané-
la, obosire, fatigare.Baj, s. reu, nevoia, neeasu; tré-
ba, afacere.’ Báj, s. încântare, írumsetia, fer
meca, nuri, gratii.Bajjal, ad. cu greu.Bájló, bájoló, o. gratiosu, in-
cantatoriu, fermecatoriu.Bajlódni, t>. a se necasí, a se
tribulá, a se nevoi.Bajlódás, a. tribulatiune, neca-
sitiune.Bajnok, s. erou, lnptaţoriu, atletu.Bajnoki, a. eroicescn.Bajnokilag, ad. eroicesce.Báj ölni, v. a incantá, a ferme
cá, a imple de gratii.Bájolás, ». incantare, fermecare.Bajos, a. anevoie, greu, molestu,
faticosu.Bájos, a. gratiosu, incantatoriu,
fermecatoriu.Bajosan, ad. cu greu, anevoie.BajoskodáB, s. fatiga, neeasu.Bajtárs, s. cameradu, sotiu de
arme.Bajusz, s. mustetia.Bajuszosan, ad. mustetiosu, mus-
tetiatu.
Bajuszosodni, v. a-i cresce mus- • tetie.
Bajusztalan, ad!, nemustetiosu, fara mustetie. - ,
Baj viadal, baj vívás, s. duelu, lupta.Bajvívó, s. duelantu.Bak, s. barbatusiu, mascuru,
tiapu.Bakancs, s. stifleta, topanca (la
soldaţi).Bakó, s. carnefice, calau.Bakolni, v. a complimentá.Baktatni, v. a orbecă, a merge
ineetu- si impedeeatu.Bal, a. stenga, stengaciu; reu,
sinistru, fatalu.Bál, a. balu; balotu, téncu.Ballagni, v. a merge ineetu, a
merge mocosindu.Balga, balgatag, a. nebunu, smin
tita, simplu, stupidu, naucu.Balgaság, balgatagság, a. nebu
nia, stupiditate, simplitate.Balha, bolha, a. purece.Balházni, bolházni, v. a purecá.Balhit, a. credintia ratácita.Balitélet, a. prejudetiu, opini-
une falsa.Bálna, a. balena, cbitu.Balta, a. secure, baltagu.Balul, ad. stengaciu, sinistru, reu.Bálvány, a. idolu, Zeitate pa-
gana.Bálványozni, v. a se incbiná la
idoli.Bálványozás, a. idolatria.Balvélemény, a. opiniune falsa,
părere sinistra.Balzam, balzsam, a. balsamu.Balzsamozni, v. a balsamá.Bámészkodni, v a se mirá, a se
uitá gura cascata.Bámulni, v. a se minuná, a ad-
mirá.Bámulás, a. admirare, minunare.
Bámulatos Barna 13Bámulatos, a. — an, ad. de mi
nune, minunatu, miraculosu.Bán, ben, p . in.Bánni, v. a páré reu; a tractá
("bine séu reu cu cineva).Bánás, a. părere de reu; trac-
tare.Bánat, s. întristare, supărare,
părere de reu.Bánatbér, bánatpénz, a. vinculu,
vadiu, arvuna.Bánatos, a .— an, ad. suparatu,
machnitu, intristatu.Bank, a. banca.Bankár, a. banebieriu.Bankjegy, a. bancnota.Bánkódni, v. a se intrístá, a se
supará, a se cai, a regretá.Bánkódás, a. întristare, supărare,
machnire, caintia.Bántani, v. a vatamá, a atacá,
a ofendá.Bántás, bántalom, a. vatamare,
atacare, injuria.Bántatlan, a. nevatamatu, nea-
tacatu.Bánya, a. baba, muiere betrana,
hérca.Bánya, a. baia, mina.Bányász, s. baiesiu, montanistu,
' minariu.Bányászat, a. cultura de bai,
montanisteca, minaria.Bányászkodni, v. a minări, a cul
ţi vá bai.Bár, coj. barem, bater, de si.Baraczk, a. persica.Barangolni, v. a amblá vaga-
bondu.Barangolás, a. vagabondare, am-
blare ratacita, viétia nomada.Bárány, a. mielu.Bárányka, a. mielusielu.Barát, s, amicu, prietinu; calu-
garu.
Baráti, a. amiealu, prietinescu.Barátilag, ad. amicabilu, cu prie-
tinía, prietinesce.Barátkozni, v. a se prietini, a se
face amicu.Barátkozás, a. inprietinire, ami-
cetia.Barátság, a. amicetia, prietinia.Barátságos, a. — an, ad. ami-
calu, amicabilu, prietinosu.Barátságtalan, a. neprietinosu,
neamicabiiu.Barátságtalanság, s. nepr ietinía,
neamicetia.Barátságtalanul, ad. neprietines-
ce, neamicabiiu.Barázda, borozda, a. brazda, sul-
cu (de pamentu).Barázdálni, v. a brazdá, a a rá.Bárcsak, coj. bater, barem.Barczaság, a. tiér’a barsei.Bárd, s. barda, secure.Bárdolás, a. cioplire, barduire.Bárdolni, v. a barduí, a ciopli.Bárdólatlan, a. necioplitu; ne-
cultivatu, brutu.Bárdolatlanság, s. brutalitate, ne-
oultura, mojicia.Bárgyú, a. prostu, simplu, pu-
cinu la spiritu,Bárgyuság, s. prostia, simplitate,
nerodía.Bárba, coj. bater — de, barem—
de, da si.Bárhonnan, coj. deoriunde, ori-
deunde.Barka, s. mitiasióra, mugurii de
salce.Bárki, pron. oricine.Barkó, a. barba, favoriţi.Barlang, s. peştera, caverna.Bármely, pron. oricare, oricine.Bármi, pron. orice, fiace.Barna, a. brunetu, negríu, ne-
gritiosu.
14 Barnás Becsület
Barnás, a. negríu, brunetíu.Barnán, ad. (v. barna,!.Barnaság, s. ochiesime, brunetía.Barnásodní, barnnlni, v. d se
brunaţi, a se înnegri, a deveni brunetu.
Barnítni, barnâsitni, v. a înnegri, a face bruneta.
Bámulás, a. brunetire, innegrire.Báró, s. baromi.Báróság, a. baronía.Barom, a. vita.Baromi, o. dobitocescu, brutalu.Baromiság, a. dobitocia, bruta
litate.Baromilag, ad. dobitocesce, bru
talu.Bársony, a. barsionu, catifea.Bársonyos, a. barsionatu, cu ca
tifea.Basa, a. pasia.Bástya, a. bastilu, bulevardu,
fortifieatinne.Batár, a. careta, bataru.Bátor, a. curagiosu, cutezatoriu,
animosu.Bátorítás, v. incurugiare, ani
mare, inbarbatare.Bátorítni, v. a incuragiá, a ani-
má, a inbarbatá.Bátorkodni, v. a eutezá, a in-
drasní.Bátorság, a. indrasnéla, cuteza-
re, curagiu.Bátorságos, a. — an, ad. securu,
sigurii.Bátorságtalan, bátortalan, a.' ne-
cutezatoriu, neindrasnetiu; fara sigurantia, nesecuru.
Bátortalanság, s. necutezare, ne- indrasnire.
Bátortalanul, ad. fara indrasnéla, necuragiosu, nesigura.
Bátran, ad. animosu, curagiosu, cu indrasnéla.
Bátya, s. frate mai betranu, bade.Be, bé, ad. inlaintru, in.Beadni, v. a dá inlaintru.Beadvány, a. petitiune, suplica,
exhibitu, memorialu, presen- tata.
Bebizonyitni, v. a demustrá, a adeveri.
Bebizonyítás, a. demustrare, adeverire.
Beborítni, v. a acoperi.Beczikkelyezni, v. a inarticulá.Becs, a. pretiu, valóre.Becs, n. prop. Vien’a.Bécsi, a. vienezu, de Vien’a.Becses, a. prétiosu.Becsetlen, a. nepretiosu.Becsinált, s. confertura, compotu.Becsleni, becsülni, v. a pretiuí,
a stimá; a respectá.Becslés, becsülés, a. stimare.Becsmérelni, v. a defaimá, a ca-
lumniá, a deonestá,Beosmérlés, a. defăimare, deonés-
tare.Becsomózni, v. a pacbetá, a iro-
tulá (acte).Becsomózás, a. pachetare; irotu-
lare.(de acte).Becstelen, a. nepretiosu, infamu,
spurcatu, desonoratu.Becstelenitni, v. a desonorá, a
defaimá, a proianá, a spurcá.Beestelenités, s. desonóre, defăi
mare.Becstelenség, a. desonóre, de
făimare, infamia, spnrcatiune.Becstelenül, ad. desonoratu, ne
cinstita ; spurcatu.Beesülni, v. a stimá, a onorá,
a respectá, a cinsti.Becsülés, a. stimare, respectare,
cinstire.Becsület, a. onóre, stima, cinste.
Becsületes Békülés 15
Becsületes, a. — en, ad. onoratu, cinstita, de omenia.
Beesületlen, a. fara omenia, ne- onoratu.
Becsületszó, s. cnventu de onóre, parola.
Becsültetai, v. a pretiuí, a stima, a estimă /p rin alţii).
Befejezés, s. terminare, conclu-. siune.
Befejezni, v. a terminá, a tini.Befelé, ad. inlaintru.Befellegzeni, v. a se innorá.Befogadni, v. a primi, a adop
tă, a recepe.Befogadás, s. primire, adoptare,
recepero.Befogni, v. a prinde, a inchide,
a arestá.Befolyni, v. a incurge, a influ-
intiá.Befolyás, s. incurgere, influin-
tiare.Befütni, v. a incaldí, a face focu.Begy, s. gusia.Begyes, a. gusiatu, cu gusia.Beh! int. a! emu!Behatni, v. a petrunde, a stră
bate, a penetrá.Behatás, s. petrundere, străba
tere, penetrare.Behatolni, v. a strabate.Behinteni, v. a preserá.Behozni, v. a importă, a intro
duce.Behozás, s. importare, introdu
cere.Beiktatni, v. a instalá, a asentá;
a inprotocolá; a introduce.Beiktatás, s. instalare, introdu
cere; inprotocolare.Beiktatmány, s. învestitura, in-
vestimentu.Beilleni, v. a se potrivi, a pás
sá, a se nimeri.
Beillés, 3. passare, potrivire.Beírni, v. a inserie, a inregis-
trá.Beírás, s. inseriere, înregistrare.Bejegyezni, v. a insemná, a in
protocolá, a intabulá.Bejegyzés, s. însemnare, inpro
tocolare, intabulare.Bejelenteni, v. a insciintiá, a in-
ineuiiosciintiá, a avisá, a are- tá, a dennntiá.
Bejelentés, s. insciintiare, avi- sare, aretare, denuntiare.
Béka, s. brósca.Béke, békeség, s. pace.Békealku, s. tractatu de pace.Bekebelezni, v. a incorporá, a
intrupá, a asotiá, a ingremiá.Bekebelezés, s. incorporare, aso-
tiare, ingremiare.Békélni, v. a se impacá, a se
impaciuí.Békélés, s. impacare, împăciuire.Bekertelni, v. a ingradí, a in
chide cu gardu.Békéte'en, békétlen, a. neliniş
tiţii, neodiehnitu, turburatu.Békételénség, s. neliniştire, ne-
odichnire, turburare.Békés, s. rocu blanitu.Békés, a. pacificu, paciuitu, li
niştita.Békeség, 3. pace.Béketürés, s. rabdare, indulgen-
tia, patientia, tolerantia.Béketürő, a. rabdatoriu, sufe-
ritoriu, indulgenta.Békitni, v. a impacá, a impaciui.Békités, s. impacare, împăciuire.Békithetlen, a. neimpacabilu.Beké, békló, s. lantiu, catena,
legatara.Békiitni, v. a se impacá, a se
impaciuí.Békütés, s. impacare.
16 Bél Berzsen
Bél, ad. intern, din laintrn.Bél, a. matiu; miediu; feştila
fia luminare).Béla, n. prop. Adalbertu.Belé, bele, ad. in laintru, in
intru.Belebbezni, v. a Internă.Belebbezés, s. internare.Beleegyezni, v. a se învoi, a
consimţi, a se uni.Beleegyezés, s. învoire, consim
ţire.Bélelni, bélleni, v. a cuptusi, a
pune cuptusiéla.Bélés, béllés, s. cuptusiéla.Belemerülni, v. a se cufundă, a
străbate fin studiu).Beles, a. miediosu, simburosu;
vorace, mancatiosu.Belföld, s. pámentu' internu, pa
tria.Belföldi, a. indigenu, paman- '
térni, din patria.Bélletlen, a. necuptusitu, fara
cuptusiéla.Belől, ad. din laintru, internu.Belügyministeritun, a. ministru
de interne.Belül, ad. din laintru.Belülről, ad. pe din laintru.Bélyeg, 8. semnu, timbru, stem-
pelu.Bélyegezni, v. a insemnă, a tim-
brá, a marcă.Bélyegtelen, a. netimbratu, ne-
insemnatu, nemarcatu.Bélyegzés, a. timbrare, marcare.Bélyegző, a . caracteristicii.Ben, p. in.B énafa. schilavu, neputintiosu,
strupatu.Bénaság, a. schilavénía, nepu-
tintia, ologire.Bendő, a. burta, féle.Bénitni, v. a schilavi.
Benn, ad. in intru, in laintru.Bennszülött, a. indigenu, nascutu
in patria.Benső, a. — leg, ad. intimu.Bensőség, a. intimitate.Bent, ad. fv. benn).Bénulni, v. a se schilavi.Bénulás, a. ecbilavire.Benyomás, a. impresiune, inti-
paritura.Bér, s. simbria, soldu, léfa, tac-
sa, censu.Bérbeadni, v. a esarendă, a dá
in arenda.Bérez, a. monte, munte.Bérezés, a. muntosu.Bérelni, v. a esarendă, a in-
chiriá.Bérenez, a. sierbitoriu, argatu,
simbriasiu, slugariu.Béres, a. servu, sierbitoriu, a r
gatu.Beretva, a. briciu.Borotválni, v. a rade.Bérlelni, v. a cuptusi; a incbi-
riá.Bérlés, a. cuptusiéla; inchiriare.Bérlet, a. arenda, abouamentu,
pactare.Bérlő, a. arendatoriu ; abonatoriu.Bérmálni, v. a mirui, a corfirmá.Bérmálás, s. miruire, confirmare.Bérmentes, a. — en, ud. scutifu
de tacsá.Berz, a. eleetru.Berzdelej, a. eleetromagnetu.Berzdelejes, a. electromagneticu.Berzdelejesség, s. eleetromagne-
tismu.Bérzedni, v. a se sburlí, a se
valvoí fperulu).Berzelni, a. a eleetrisá.Berztelep, a. bateria electrica. 'Berzsen, (fa), a. fernambucu far-
boréi.
Besorozni Bilincselés 17
Besorozni, v. asentá, a înşiră, a infirá. ,
Besorozás, a. asentare.Beszálíani, v. a se ineortelá.Beszállásolni, v. a ineortelá.Beszállásolás, s. incortelare.Beszámítani, betudni, ti. a com
putá, a compensá, a imputá.Beszámítás, a. computare, com-
putatiune, imputatiune.Beszéd, beszélés, a. vorbire, eu-
ventare.Beszédes, a. vorbitoriu, vorba-
retiu, limbuta.Beszélgetni, ti. a vorbi, a discurá.Beszélgetés, s. vorbire, discursu,
convorbire.Beszélni, ti. a vorbi a cuventá.Beszélés, «• discursu, vorbire.Beszély, *. enarare, novela.Besztercze, n. prop. Bistritia.Beszennyezni, ti. a manjí, a in-
negrí, a ponosi.Beteg, a. morbosu, bolnavu.Betegedni, ti. a se bolnavi.Betegedés, a. bolnavire.Betegeskedni, ti. a suferi in morbuBetegeskedés, s. nesanatate, bo-
lire, morbu.Beteges, a. bolnăvicioşii, nesă
nătos u.BetegitÄ, ti. a bolnavi.Betegség, s. morbu, bóla.Betestesítni, ti. a ingremíá, a in-
corporá.Betiltani, ti. a sistá, a opri.Betyár, s. badaraiul, omu brutu,Betyárkodni, ti. a sa purtá brutu.Betörni, ti. a erumpe, a sparge,
a frânge.Betörés, a. erumpere, invasiune;
frângere.Betű, a. litera.Betüszámtan, s. algebra,
Betüszámolás, s. calculare alge- braica.
Betűzni, ti. a silabizá.Bevádolni, ti. a acusá, a denun-
tiá, a inculpă.Bevádolás, s acusare, denun
ţi,'íré, inculpare.Bevallani, ti. a mărturisi, a re-
cunésce, a fasioná.Bevallás, a. mărturisire, fasio-
nare.Bevezetni, ti. a introduce, a con
duce, a instalá.Bevezetés, s. introducere; insta
lare.Bevitel, a. importu, importare.Bevinni, ti. a importă, a duce
inlaintru.Bezárni, ti. a închide; a arestá.Bezárás, s. închidere; arestare.Bezáródni, ti. a se închide, a se
incuié.Bezáródás, a. închidere, incniere.Bezárólag, ad. inclnsivu.Bezzeg! int. inadeveru! asiada-
ra! sein ca!Bíbelődni, ti. a se migăli, a mocosí.Bibelődés, a. migala, mocosiéla.Bíbor, a. porfira, purpura.Bíboros, o. purpuriu.Bibornok, a. cardinalii.Biesak, a, brisca, cutitu.Bicskás, s. talbariu de pungi,
kotiu.Biczczenteni, ti. a clatină ('din
capn); a schiopatá.Bika, a. tanru.Bikacsolni, ti. a se opune, a re-
siste.Bikk, bikkfa, s. fagu.Bilincs, a. catena, catusia, lantiu.Bilincselni, ti. a incatená, a ín-
catusiá.Bilincselés, a. ineatenare, inea-
tusiare.2
18 Billegni Bizonyos
Billegni, v. a clatină, a bilantiá ; a vibrá, a oscilă.
Billegény, a. codubatura (pasere).Billegetni, v. a clatină, a mişcă.Billenni, v. a precnmpani.Billenteni, «. a precumpăni, a
resturná.Billentyű, s. ventilu, capacu,
clapa.Billikom, a. pocalu, cana.Bimbó, a. muguru, bobocu.Bimbós, a. mugurosu, eu mu
guru, bobocitu.Bimbózni, v. a muguri..Bírálni, t>. a judecă, a critisá,
a recensá, a censurá.Bírálás, bírálat, s. censurare, ju
decare, critisare.Birâs, a. avere, stapanire.Birka, a. óié (cu lana fin a cré-
tia).Birkózni, v. a se luptă.Birkózás, a. lupta.Bírni, v. a posiede, a avé'; a
învinge; a suportă, a redicá.Biró, a. jude. luvt«-*-' •Birodalmi, a. imperialu.Birodalom, a. imperiu, imperatía-Bírói, a. juditialu, judeeatorescu-Biróizár, s. secuestru.Biróság, s. tribunalu, judecătoria.Birs, birsalma, a. gutuie.Birság, a. pedépsa (de báni),
amenda, glóba.Bírságolni, v. a globi, a pedepsi
(in bani).Birtok, a. posesiune, proprietate,
avere.Birtokháborítás, a. conturbare de
posesiune.Birtokolni, v, a posiede, a a ve
in proprietate. .Birtoklás, a. posiedere.Birtokos, a. posesoriu, proprie
tar™.
Birtoktalan, a. fara avere, fara posesiupe.
Bitang, a. spuriu, copilu nelegiuita.
Bitangolni, v. a risipi, a prăpădi, a usurpá (avere).
Bitangolás, a. risipire, usurpare.Bitorló, a. usurpatoriu..Bitó, a. furci, stalpu de spen-
diuratu; carnefice.Bitorolni, v. a usurpá, a risipi.Bitorlás, a. usurpare.Bival, a. bivolu.Bivalos, s. bivolariuvBizakodni, v. a se increde.Bizakodás, bizalom, a. încredere,
confidentia.Bizalmas, a. — an, ad. concre-
diutu, incredintiatú, confiden- tialu.
Bizalmatlan, a. — ni, ad. fara încredere, prepuitoriu.
Bizalmatlanság, a. neîncredere, banuiéla.
Bizalmi, a. de încredere.Bízás, a. concredere; însărcinare.Bízni, v. a coúcrede, a increde;
a se increde.Bizodalom, a. (v. bizalom).Bizomány, a. comisiune, însăr
cinare. .Bizományos, a. eomision#iu, man
datar™.Bizon! bizony! int. asia! dien!
in adeveru!Bizony itni, v. a dovedi, a ar
gumentă, a. demustrá.Bizonyítók, a. dovéda, argumen
ta, próba.Bizonyítvány, bizonyitmány, a.
atestata, adeverintia. .Bizonyosodni, bizonyodni, v. a se
dovedi, a se adeveri.Bizonyos, a. — an, ad. siguru,
certa.
19
Bizonyság, s. marturía, martom. Bizonytalan, a. necertu, nesigura.
• Bizonytalanság, s. nesigurantia, nesiguritate.
Biztatni, v. a indemná, a im- pintená, a inteti.
Biztonság, biztosság, s. seeurantia, securitate.
Biztos, a. — au, ad. securu. Biztos, s. comisariu, mandatariu. Biztosítás, s. asecurare, garan
tare, cauţiune.Biztosítni, v. a asigură, a garantá. Bízvást, ad. securu.Bobita, s. motiu, cucuiu, eiufu
(la paseri).Bóbitás, a. motiatu.Bocsátni, v. a iertá, a lasá.' Bocsánat, s. pardonare, iertare. Bocsátkozni, v. a se demite, a
se lasá, a participă.Bocskor, g. opinca.Bódé, s. boltitia, coliba, casutia. Bodítni, v. a ametí, a imbetá. Bodnár, s. butariu, dogariu. Bódog, n. prop. Felicianu. Bodor, a. cretiu, incretitu; iu-
curcatu; narodú.Bódorogni, v. a vagabuudá, a
amblá ratacitu.Bódulni, v. a ametí, a se im
betá (de capu).Bódulás, bódultság, s. ametire,
ametiéla.Bódult, a. ametitu.Bodza, bodzafa, s. socu.Bog, s. nodu.Bogács, s. scaietiu, scaiu.Bogár, s. insecta, gandacu. Bogarászni, v. a aduná insecte. Bogarászat, «. entomologia. Bogas, a. nodurosu.Bogdán, n. prop. Adeodatu. Bogasodni, v. a se innodá.
Bizonyság
Boglár, s. catarama, agrafa, spon* ca.
Boglya, s. bődé, juréda, grama- da, claia.
Bognár, s. rotariu.Boşos, a. — an, ad. (v. bogas). Bogosodni, v. (v. bogasodni). Bogozni, v. a innodá.Bogrács, s. caldare, cazanu. Bogyó, s- bobitia, bóba.Bogyós, a. bobatu.Bohó, a. narodu, nebunatecu. Bohócz, s. paiatiu, pacala. Bobóság, s. nebunia, narodía. Bobóskodni, v. a face nebunie. Bojt, s. ciucuru,Bojtorján, s. (V. bogács).Bojtos, a. ciucuratu, inciucuratu. Bojtozni, v. i t inciucurá.Bók, s. salutare, complimentu. Boka, bokacsont, s. glesna, oulu
petiorului.Bókolni, v. a complimentă, a
salutá.Bókolás, s. complimentare. Bokor, «.,■ tufa.Bokratlan, a. netufosu.Bokréta, s. buehetu (de flori). Bokrétázni, e. a orná cu flori,
a impená.Bokros, a. tuíosu; desu. Bokrosodni, bokrosulni, v. a se
intufosiá; a se iumultí. Bokrosodás, s. intufosiare; în
mulţire.Ból, p. din.Boldog, a. fericitu.Boldogítni, v. a ferici.Boldogitás, s. fericire.Boldogság, s. fericitate, fericire Boldogságos, a. fericitu, santu. Boldogtalan, a .— ni, ad. nefe
ricita.Boldogtalanítni, v. a neferici. Boldogtalanodni, v. a se neferici.
2*
Boldogtalanodni
Boldogtalanság, a. nefericire. Boldogul, ad. fericita. Boldogulni, v. a se ferici.Bolha, balha, s. purece. :Bolhás, a. — an, ad. purecosu,
cu purece. * ,Bolházni, bolhászni, v. a purecá. Bolházkodni, bolházodni, v. a se
purecá.Bolházkodás, bolházodág, s. pu-
recare.Bólintani, v. a incliná, a miscá
(cu capulu).Bolond, a. nebuuu.Bolondítni, v. a nebuni (pe ci
neva,).Bolonditás, a. nebunire. Bolondos, a. nebunatecu. Bolondoskodni, bolondozni, v. a
face nebunie.Bolondulni, v. a nebuni. Bolondulás, a. nebunire.Bolt, a. pravalía, bolta, negu-
tiatoría.Bolthajtás, boltozat, a. bolta, bol-
titura, arcú.Bolthajtásos, a. — an, ad. ar-
cuatu, cu boltitura.Boltív, a. arcú (de podu). Boltozni, v. a arcuá, a bolti. Bolygani, bolyongni, v. (v. bo-
dorogni).Bolygás, a. vagabundare, am-
blare ratacita.Bomba, a. bomba.Bomlani, bomladozni, v. a se
desface, a se descompune, a se disolvá.
Bomlás, bomladozás, a. desfacere, disolvare.
Bomolhatlan, a. nedesfacabilu, nedisolvabilu.
Bonczolni, v. a anatomisá, a des- membrá.
20 Boldogtalanság
Bonczolás, a. anatomisare, des- membrare.
Boncztan, a. anatomia, artea anatomica.
Bontakozni, v. a se desface, a se desmembrá.
Bontás, a. desfacere.Bontatlan, a. nedesfacutu.Bonyolítni, v. a incurcá, a in-
calcí.Bonyolítás, a. încurcare, încâl
cire.Bonyolódni, v. a se incurcá, a
se incalcí.Bonyolodás, bonyolultság, a. în
curcătură, complicare.Bor, a. vinu.Borbély, a. barbieria.Borda, a. spata (la cesutu); ol
dalborda, cóste (la animale).Borítani, v. a acoperi, a cup-
tusí.Boritás, a. acoperire, cuptusiéla.Bontatlan, a, neacoperitu.Boríték, a. acoperementu, inve-
litóre, velu, cuptusiéla.Borítékos, a. copertatu, invalitu.Borítékozni, v. a eopertá.Boritgatni, v. a acoperi, a cuptusi.Boritgatás, *. acoperire.Boritó, a. acoperitoriu.Boijas, a. cu vitielu.Borjazni, borjúzni, v. a fetá (vi
tielu .Borjú, a. vitielu. v ( - u ^ )Borjúfoka, a. vitielu de mare,
foca.Boijuzás, *. fetare (de vitielu).Boriéi, a. alcoholu, spiritu de
vinu.Borogatni* o. (boritgatni).Borona, a. grapa.Boronálni, v. a grapá.Boronálás, a. grapare.Boronálatlan, a. negrapatu.
Boropálatlan
Boróka Botrány 21
Boróka, n. socu.Borongani, v. a se innorá.Boros, a. — an, ad. vinosu; cu
vinu.Borostyán, <?. dafinu, laure, ma
liul.Borostyánkő, s. succinu, ambra
galbena.Bor^tyános, a. laureatn.Boroszlán, a. dafinelu, leusteann.Borotva, 8. fv. beretva).Borotválni, v. (v. beretválni).■Borotválkozni, v. (V. beretvál-
kozni).Borozni, v. a bé vinu.
, Bors, 8. piperiu.Borsos, a. — an, ad. piperatu.Borsolni, borsozni, v. a piperá.BorBolatlan, a. nepiperatu.Borsika, s. lingurica cu cresta
('planta).Borsó, s. mazere.
^Borseprű, «. drosdie de vinu.Borsódzni, v. a se inasprí; a se
infiorá. ;Borszesz, s. spirtu de vinu.Borulni, ». a se plecá; a se in
norá, a se inchide (orison- tulu).
Borús, o. innoratu, intunecatu, inchisu.
Borúit, a. (v. borús).Ború, 8. innorare, nuori.Borz, s. vezure.Borzadni, v. a se infiorá.Borzadás, s. înfiorare.Borzadály, borzalom, borzada-
lom, 8. infioratiune.Borzas, borzos, a. — an, ad. sbur-
litu, pérosu, nepeptanatu, vel- voietu.
Borzasítni, v. a sburlí, a velvoié.Borzasztó, a. — an, ad. spai-
mantatoriu, fiorosu, infrico- siatu, teribilu.
Borzogatni, borzongatni, v. a avá fiori, a infiorá.
Boszankodni. boszonkódni, v. ase necají, a se sechirá.
Boszankodás, boszonkodás, s. se- chirare, necazu, neplăcere.
Boszorkány, s. strigóie, ferme- catóre.
Boszorkányság, s. íermecatoría, vrăjire.
Boszorkánykodni, v. a fermecá, a vrají.
Boszú, boszúállás, s. resbunare, vendeta. . >
Boszúlni, bosszulni, v. a resbuná.Boszús, bosszuló, a. resbunatoriu.Bosszúálló, a. (v. boszuló).Bosszús, a. — an, ad. necajitu,
maníosu.Bosszúság, s. ; necasu, injuria,
mania.Boszor, s. capu de mórte (in
secte).Bosszantani, v. a necají, a iritá,
a intaritá.Bosszantás, s. necajire, intaritare.Bot, 8. bastonu, batiu.Botozni, v. a ciomagí, a bate
cu batiulu.Botlani, v. a se impedecá.Botlás, s. impedecare, gresjéla.Botolni, v. (v. botozni).Botor, a. stupidu, narodu, sim
plu.Botorkálni, v. a se impedecá,
a se poticni, a se impletecí.Botorkázni, v. (v. botorkálni).Botorkázás, s. poticnire, impe
decare, impletecitura.Botorság, s. stupiditate, narodía
neghiobia.Botos, a. cu batiu.Botránkozni, v. a se í candalisá.Botrány, s. scandalu.
Botránykozás Babázni*
Botránykozás, a. scandalisare (proprie).
Botránykoztatni, v. a 3 candalisá. Botránykoztatás, a. scandalisare. Botránykoztató, botrányos, a.
scandalosu.Botránytalan, a. neseandalosu. Bozont, a. flocu.Bozontos, a. flocosu, sburlitu. Bozot, 3 . trestietu, stufu. Bozotos, a. treskioeu, stufosa. Bő, a. larga, destula, abandanta,
copiosu.Böas, s. (v. becs).Böffenni, böfögni, v. a rűgaí. Böfögés, 3 . rűgaitnra.Bőgni, v. a racní, a magi, a
sbierá.Bőgős, 3. racnire, mugire. Bögetni, v. a iace.se planga. Bőgő, a. racnitoriu, sbieratoriu. Bögöly, 3. teunu, musca de bon. Bögre, s. tigaie, Qlisiórá.Bögy, s. (v. begy).Böjt, 3. posta, ajuna.Böjti, a . de postu.Bőjtölni, v. u posti.Böjtölés, 3. ajunare, postire. Bojtos, a. — en, ad. de postu. Bökni, v. a împunge, a intiepá. Bőkés, s. intiepare, impnngere. Bökkenni, v. a impedecá, a in-
timpiná.Bőkkenés. s. impedecare, intim-
pinare.Bökkenő, a. impedecatoriu, in-
timpinatoríu.Bökő, a. pungatoriu.Bői, p . din.Bölcs, a. filosofu, intieleptu, sa
pienta.Bölcselet, s. filosofía. Bölcselkedni, v. a filosofá. Bölcsen, ad. intieleptiesce.
Bölcseség, s. intieleptiune, sa- pientia.
Bölcsész, s. filosofá.Bölcsészet, s. filosofía.Bölcső, s. léganu.Bölény, s. bon selbatecu, bouruBömbölni, v. a magi.Bömbölés, s. mngetu.Böngész, 3. compilatoria, jp i-
cuitoriu, (din cárti).Böngészet, s. cetire, spicuire,
decopiere.Böngészni, v. a ceti, a decopié,
a receií, a spicui.Bőr, s. piele.Bőrös, a. — en, ad. pielosu, cu
piele, impelitiatu.Bőrösödni, v. a se impelitiá, a
prinde piele.Bőrtelen, bőretlen, a. fara piele,
nepielitiatu.Börtön, s. carceru, temnitia, prin-
sóre.Börtönözni, v. a incarcerá, a ares- *
t&, a intemnitiá. ;Börtönözés, s. încarcerare, in-
temni tiare.Börzsöny, a. (v. berzsen).Bőség, s. abuudantia, eopiosi-
ta te ; lărgime.Bőséges, a. — en, ad. abundantu,
copiosu, múltú.Bősz, a. infuriatu, iritatu..Bőszítni, v. a infuriá, a iritá.Bőszülni, V. a se infuriá.Bőszült, a. — en, ad. înfuriata.Bővelkedni, v. a avé in abun-
dantia.Bőven, ad. indestulu, abundantu.Bővítni, v. a largi; a spori.Bú, a. supărare, întristare.Buba, a. papusia; copilu micu.Babázni, v. a papusiá, a jocá
cu papusia; a luá de peru.
Buborék, s. besica, bulbucu (de apa).
Buborékolni, v. a besicá, a bulbucă, a gpumegá
Buborékos, a. besicosu, spume- gosu.
Búbos, a, motiaíu.Búcsú, s. remasu bunu, adiu ;
jubileu.Búcsúzni, v. a luá remasú bunu.Búcsúzáé, s. remasu bunu.Búcsúztatni, v. a luá remasu bu
nu, a face ertatiuni (la morti).Búg, s. porumbariu.Búgni, v. a bombai, a porumbă,
a turturá.Búgás, s. turturéla.Bugyogni, v. a ciocoi, a isvorí,
a spumegá.Bugyogás, s. cloooire, isvorire,
spumegare.Buja, a. desfranatu, inbuibatu.Buján, ad. (v. buja).Bujaság, s. desfrenare,Bujálkodni, v. a se inbuibá, a
trai in desfrennri.Bujálkodá3, s. desfreu.Bujdokolni, v. a amblá ratacitu,
a vagabundá.Bujdoklás, s. amblare ratacita,
vagabundare.Bújni, bujkálni, v. a se ascunde.Bujtogatni, v. a agitá.Bujtogatás, s. agitare.Bukni, v. a cadé, a picá.Bukás, s. cădere.Bunkó, s. maciuca.Bunkóé, a. maciueatu, cu ma
ciuca.Buktatni, v. a face se cada.Bunda, s. bunda.Burgonya, s. cartofii, crumpana,
baraboiu.Burján, s. maracina, buruiéna.Burjános, a. buruienosu.
Buborék
Burkolni, i\ a invelí, a infa- siurá.
Burkolás, s. invelire.Burok, s. invelitóre, locasiu (la
copii mici după nascere).Bús, a. — an, ad. tristu, supa-
ratu.Búsítni, v. a supară, a intristá.Búsulni, búsongani, búslakodni,
v. a se intristá, a se supará.Bútalan, a. neintristatu.Buta, a. stupidu, narodu.Butaság, 3. stupiditate.Butítni, v. a narodí, a prosti,
a face stupidu.Bútor, s. mobilia.Bútorozni, v. a mcfbilizá.Bútorozás, s. mobilare.Butulni, v. a se face stupidu,
a narodí.Búvár, s. cufundatoriu de maré,
scrutatoriu.Búvárkodni, v. a scrută, a cer
cetă.Búza, 3, grauu, grau.Buzditni, v. a inbarbatá, a ani
mă, a entusiasmá.Buzdítás, s. animare, incuragia-
re,,inbarbatare.Buzér, s. roiba (planta).Buzgalom, s. zelu, entusiasmu,
fervóre.Buzgalmas, a. zelosu.Buzgó, a. devotu, piu, zelosu.Buzgúság, s. devoţiune, pietate,
fervóre.Buzgólkodni, v. a zelá, a fi
devotu.Buzgólkodás, s. (v. buzgóság).Buzogány, s. gióga.Bű, s. farmecu, incantatura.Bűbáj, incantatura, farmecu,
magia.Bübájolni, v. a incantá, a íer-
mecá; a vrají.
Bübájolni 23
Bűbájos, a. farmecatoriu, incan- tatoriu.
Büdös, a. puturosu, imputitu.Büdösítní, v. a imputí.Büdösség, s. petére.Büdösödni, v. a se imputí.Bükk, bükkfa, a. fagu.Bütkmag, s. giru, seminţia de
fagu.Bükköny, s. mazariche.Bűn, a. pecatu, culpa; crima.Bünbánás, «. penitentia, părere
de reu a pecateloru.Bűnbocsánat, s. amnestia, ertare
de pecate.Bűnhődni, v. a suferi, a se po
cái, a luá resplata.Bűnhödés, a. pocăire, penitentia.Bűnös, a. pecatosu.Bűntelen, a. nepecatosu, ino
cente.Bűntény, a. crima.Büntetni, v. a pedepsi.Büntetés, a. pedépsa.Büntetlenül, ad. nepedepsitu.Bürök, a. cucuta.
24 Bűbájos Czédrus
Büszke, a. büszkén, ad. falosu, maretiu, sumetiu.
Büszkeség, aa fala, sumetía, or- golia.
Büszkélkedni, v. a se fali, a se . trufí.
BUszkélkedés, a. (v. büszkeség).Bütü, a. verfu.
'Bütyök, a. nodu, maciuca.Bütykös, a. nodurosu, maciucosu.Bűvegytan, a. alchimia.Bűvész, a. fermecatoriu, magú.Büvölés, a. fermecatoría, magia.Bűvölni, v. a fermecá, a incan-
tá, a vrají.Bűz, s. putóre, mirosu greu.Bűzhödni, v. a se imputí, a se
infetidá.Büzhödt, a. imputitu, fetidu,
pnturosu.Bűzlelni, v. 'a mirosá (ceva ne
plăcuta).Bűzleni, ®. a putí, a mirosá greu.Bűzös, a. puturosu, imputitu.Büzösödni, ®. a se imputí, a se
infetidá.
Cz=C.Czáf, czáfolás, s. refrantatiune,
rebrobatiune, dementire, re- futatiune. *
Czáfolni, «. a refrange, a re- probá, a demenţi, a refutá.
Czáfolás, s. refrangere, refutare.Czáfolbatlan, a. nerefrangiveru,'.
nerefutaveru.Czáfolhatlanúl, ad. (c l czáfol-
hatlan).Czáfolhatlanság, s. nerefrangibi-
litate, nerefntabilitate.
Czáfoló, s. refrangatoriu, reprobatorul.
Czafrang, a. coita, pantiura.Czammogni, «. a tropăi, a mer
ge greu (cá ursulu).Czammogás, a. tropaitura,-mersu
greu.Czáp, a. tiapu.Czápa, czápahal, a. scualu (pesce).Czár, a. tiaru, imperatu (ru-
sescu).Czébra,. a. Zebra (animalu).Czédrus, s. Cedru.
Czédula Czimes 25
Czédula, a. siedula, biletu.Czégér, a. aratatoría, msemnu,
firma.Czégéres, a. insemnatu, inferatu,
notoriu.Czéh, «. corporatiune, colegiu,
tiehu.Czél, a. tieuta, scopu.Czeleczula, a. bagagia.Czélirányos, czélszerü, a. con-
respundietoriu, amesuratu.Czélozni, czélzani, v. a tientí,
a face alusiune (la ceva).Czélozgatni, v. (cá czélozni).Czélszerüség, a. corespundietate,
cuvenita scopului.Czélszerüt’en, czéltalan, o. ne-
corespundietoriu, necuvenitu scopului.
Czéltalanság, a. necorespundie- tate, (fora scopu).
Czélzás, czélzat, a. tientire, alusiune.
Czélzó, a. tientitoriu.Czérna, a. atia.Czet, czethal, a. balena, chitu.Czibálni, v. a trage, a rumpe,
a smulge (vesmintele,).Czibet, a. cibeta ('animal u).Cziczkány, a. siórece cu bota
ascutitu.Cziczoma, a. ornare, inírumse-
tiare, podóba.Cziczomázni, v. a orná, a in-
frumsetiá.Czifra, a. ornatu, infrumsetiatu.Czifrálkodás, a. ornare, infrum-
setiare, mandría.Czifrálkodni, v. a se orná, a se
infrumsetiá.Czifrán, ad. ornatu, infrumse
tiatu.Cziíraság, a. ornamenta, podóba.Czifrázás, a. ornare, infrumse-
tiare.
Czifrázni, v. a orná, a infrum- £etiá.
Czifrázó, a. ornatoriu, infrum- setiatoriu.
Czigány, a. tieganu.Czigányos, o. tieganosu.Czig&nyság, a. tieganía.Gzigányúl, ad., tieganesce.Czihere, s. tufisiu, pădure dé
tufe.Czikázni, v. a incoltí, a resarí;
a incrucíá; a sierpuí, a miscá• rapede (cá fulgerulu).Czikk, czikkely, a. articlu, pa-
ragraiu.Czikkelyes, a. articulata.Czikkelyezni, v. a articulá, a
desparţi, a deschiá.Czikurnya, a. anostitura, intre-
catura, afeptatiune, podobi- tura, cirada.
Czikurnyás, a. podobitu, întrecuta, anostituj ciradata.
Czikornyátlan, <f. neinpodobitu, neciradatu.
Czikornyázni, v. a inpodobí, a face cirade, (trasuri încolăcite).
Czim, a. títula, adresa, firma.Czimbalmos, a. cimbaleriu.Czimbalmozni, v. a bate, a dice
cu cimbalulu.Czimbalom, a. 'cimbalu.Czimbora, a. sotiu, colega, ca-
meradu, tovaresiu.Czimborálni, czimborálkodui, v.
a se insotí, a se tovarasí.Czimboraság, s. colegitate, tova-
rasia.Czimer, a. insemnu, marca, scu-
tu nobilitariu; a patr’a parte din mielu.
Czimeres, a. insemnatu, marcata.Czimerezni, v. a insemná, a mar
ca.Czimes, a. titulatu.
26 Czimezés Czuppantás
Czimezés, a. intitulare, adresare.Czimezni, v. a intitulá a adresă.Czimpa, s. sgarciu (la nasn si
la urechi). ,Czimpás, a. sgareiosu,Czimtelen, a. netitulatu, fara ti-
tula.Czimzet, s. titulare, firma.Czímzetes, a. titulariu, ca titula.Czin, s. cositoriu.Czinczér, s. scarabeu, capricornu
(insecta).Czinczogni, v. a tintiaí, a tiuí,*
(siőrecele).Czinege, s. picigoiu (pasere).Czinezni, v. a in cositori, a trage
cu cositoriu. •Czinezés, czinezet, s. incositorire.Czingár, a. (védi szikár).Czink, s. cincu, (métául).Czinkos, s. barbauu, margiolu,
trufatoriu, facatoríu de r^e .Czinkoskodni, v. a barbaní, a ia-
ce rele.Cziukosság, s. barbanía, trufaría.Czinober, s. cinobru, chinovaru.Czipelni, v. á redicâ, a tarí, a
trage.Czipész, «. calciunariu, papuca-
riu, ciobotariu.Czipó, s. pitusca, panisióra.Czipö, s. papucu, ciuboteCzirkalmazui, v. a mesurá cu
circinulu, a circulá.Czirkálni, v. a patrolá, a vighía;
a circulá.Czirkalűm, s. circinu.Czirogatui, czirokálui, v. a ne
tezi, a gugulí.Czirogatás, a. netezire, gugulire.Czitrom, s. citronu, lamaia.
Czitromos, a. citrouatu, lamaiatu.Czitromozni, v. a ciironá, a lamaiá.Czivakodni, czivódni, v. a se cer-
tá, a se dispută.Czivédás, a. cérta, disputa.Czivódó, a. certatoriu, disputa-
toriu.Czoboly, a. cibelina (animalu)Czomb, a. sioldu, erura.Czombos, a. sioldurosu.Czondra, s. sumanu.Czorholui, i). a rade, a razuí
(la lucratorii de piele).Czök, s. aluatu acru.Czölönk • czölömp, s. ciomagu,
fusta măciucă.Czölöp, a. păru, stálpu.Czövek, a. pociumbu, parisioru
(scurtu grosu).Czövek élni, v. a bate pociumbi.Czudar, a. de nenlica, misielu,
iníamu.Czudarkodni, v. a face miselii,
infamia.Czudarság, a. miselia, infamia.Czudarúl, ad. misielesce, infa-
miosu.Czukor,.«. zaharu.Czukornid, s. trestia de zaharu.Czukorsüveg, a. palaria séu tur-
nu de zaharu.Czukorszesz, s. rumu.Czukrász, a. conietariu.Czukrászat, a. confetaría.Czukios, a. zaharitu, zaharosu.Czukrozni, v. a zabarí.Czupogni, ezupogatni, cznppan-
tani, v. a sarutá sonoru (ple- oscaindu).
Czuppantás, «. sanitare sonora, cuicatura.
CsCsáb, s. amagire, sedueere, ade-
manéla, atrasamentu.Csábítás, s. amagitura, sedutiu-
ne, ademanéla.Csábitni, o. a amagi, a seduce,
a ademani.Csábító, a. amagitoriu, seduca-
toriu.Csábulni, v. a se amagi, a se
seduce.Csacsi, s. magariu.Csacska, a. limbuţii, guralivu.Csacsfeaság, s. limbutire, gura-
livia.Csacsogás, s. limbutire, galagire.Csacsogni, v. a galagi, a limbuţi.Csacsogó, a. limbutu, galagitoriu.Csafarni, v. a invertí, a intórce.Csak, ad. numai.Csákány, s. ciocanu.Csakha, ad. numai—de.Csakhogy, coj. numai—déca.Csáklya, s. talpiga (de datu pe
ghiatiaj, carligu, arpaga.Csáklyázni, v. a se dâ pe ghiatia
cu talpiga.Csaknem, ad. mai, cam.Csákó, s. chivera, ciacau..Csakugyan, coj. totuşi, cu tóté
aceste, inse.Család, s. familia.Családos, a. cu familia.Családtalan, a. fara família.Csalán, s. ursica.Csalárd, csaló, a. insielatoriu,
falsu.Csalárdság, s. insielatoría, fal
sitate.Csalárdkodni, v. a insielá.
Csalárdál, ad. falsu.Csalás, s. insielatiune', falsitate.Csalatás, csalódás, csalatkozás, 3.
amagíre, insielatura, ilusiune, amagitura,
Csalatkozni, v. a se insielá, a se amagí.
Csalékony, a. ‘ amagitoriu, ilu- soiu, falsu.
Csalfa, a. insielatoriu, amagitoriu.Csalfaság, s. amagitura, insiela
tura; ilusiune,Csalfálkodni, csalfáskodni, ». a
insielá, a amagí.Csalhatatlan, csalhatlan, a. ne-
insielaveru, neamagibilu, fara dubietate.
Csalhatatlanul, csalhatlanál, ad. nesmintitu, fara indoiéla, se- curu.
Csalhatatlanság, s. neinsielatiune, siguritate, neindoiéla.
Csalit, s. tufariu, ciritisiu.Csalitos, a. tufosu, dudosu.Csahna, s. turbanu (legătură de
capu Ia turci).Csalmatok, s. mesalaritia, ius-
tianu (planta).Csalni, v. a insielá,,a seduce.Csaló, s. insielatoriu, seducatoriu.Csafódás, s. insielatiune, ilnsiu-
ne, amagire.Csalódni, v. a se insielá, a se
amagí, a se seduce.Csalogány, s. privigitoria, filo-
mela (pasere).Csalogatás, s. amegiéla, seducere.Csalogatni, v. a insielá, a ama
gí, a seduce.
28 .Csalogató Csavarodni
Csalogató, a. %magitoriu, insie- latoriu, seducatoriu.
Csalóba, a. amagitivu, ilusioriu, seducatoriu.
Csap, a. cepö, dopu.Csapás, a. 'lovitura, bătătură,
plaga.Csapat, a. trupa, óste.Csapdosni, ti., a trânti, a plesni.Csdpdosás, a. plesnitura, tran-
titura.Csapiár, — os, a, ospetariu, bir-
tariu.Csapodár, o. flutnrátu, neconstan-
tu, nestatornica.Csapodárkodáh, a. néconstantia,
fluturatiune.Csapodárkodní, ti. a fi hecon-
stantu, a fluturá, (a curtisá incóce si încolo).
Csapódni, ti. a se trânti, a pocni, a se inchide (usi’a.
Csapolni, ti. a cepuí.Csapongani, t>. a stravagá, a fi
svanturatu, a face senrsiuni, fdesfrenate).
Csapongás, a. desfrenare, stra- vagantia, escesu, svanturatura.
Csapszék, a. ospataría, erisma misera.
Csárda, a. éiarda, qrisma (pe campiele üng.).
Csárdás, a. ciardasiu (unu jocu ung.;.
Csarnok, a. hala, porticu, sala.Császár, a. imperatu.Császári, a. imperatescu. 'Császárkodni, ti. a imperatí.Császármadár, a. gainusia alu-
naria.Császárné, a, imperatésa.Császárság, a. imperatía.Csat, s. cataramba, agrafa, com-
pitia.Csata, a. batalia, atacu.
Csatak, a. nomolu. tina,Csatakolni, ti. a intiná, a no-
molí (vestminte,).Csatakos, a. intinatu, nemolitu.Csatározás, a. tiralaría, ieptatu
ra, puscatura sengurateca fia soldaţi).
Csatározni, ti. a tiralarí.Csatázás, a. lupta, pumnare,
atacu.Csatázni, ti. a se luptá, a se
bate.Csatlakozni, ti. a se insotí, a se
uní, a se impreuná.Csatiás, tfsatlakozás, a. împreu
nare, unire, imbinare.Csatolás, s. incatarambare, im
binare.Csatolni, ti. a incatarambá, a
imbiná.Csatorna, a. canalu, scocu.Csatornás, a. cu canalu, cana-
lisatu.Csattanás, a. pocnitura, sunetu.Csattanni, ti. a ' süná, a pocni.Csattanós, o. sunatoriu, pocni-
toriu; eclantantu (la vorbire).Csattogni, ti. a pocni, a suná.Csáva, a. dubéla, argaséla. *Csáválás, a. argasitura, argasire.Csóválni, ti. a argasí, a duba-
larí.Csáválatlan, ad. neargasitu.Csavar, a. siurupu, verteju.Csavarás, a. insiurupare, inver
tire, sucire.Csavargani, csavarogni, ti. a am
b ii vagabundu.Csavargás, a. amblare vagabonda.Csavarni, csavargatni, ti. a in-
siurupá, a invertí, a suci.Csavarodás, a. întorsătură, su-
citura, invertitura.Csavarodni, ti. a se invertí, a se
suci.
Cseber Csengés 29
t Cseber, csöbör, s. ciubaru. í Csecs, s. tietia.
Csecsemő, csecsemős, s. infante, copilu la tietia.
Csecsebecse, s. bagatele, nemicuri.Csecsesj tietiatu, cn tietia.Csecsctlen, a. fara tietia, ne-
tietiosu.Cseh, s. boemu.Csekély, a. mica, pucinn, ba-
gatelu, neinsemnatu.Csekélyleni, v. a tiené pucinu,
bagatelu.Csekélység, pucinatate, mi
cime, neinsemnatate.Csel, s. latiu, cursa, falsitate,
şiretía, astutía.Cseléd, s. sierbitoriu, sierbitoria;
caseni.Cselédség, s sierbitorime.Cselekedet, s. fapta, lucrare.Cselekedni, v ■ a face, a lucrá.Cselekmény, cselekvény, cselek
vés, s. fapta, lucrare, activitate, acţiune.
Cselekvő, s. faptuitoriu, actoria, a. activu, facatoriu.
Csele, s. delfinu (animalu).Cselekvőség, s. activitate, făp
tuire, lucrare.Cselfógás, s. apucatura astuta,
finetía vicléna, viclenia.Cselszövény, s. intriga, cabala.Cselszövényes, a. intrigantu.Cselszövés, s. intriga, intrigare.Cselszövő, a. intrigantu.Csemcsegni, v. a clefai, a inolfai.Csemcsegés, s. clefaire, molfaire
(la mancare).Csemege, s. licării, mancari me-
runte, (confetari, póme, dul- cetiurij.
Csemegézni, v. a gustări, a mancă licaituri, zaharicale.
Csemete, s. plantitia, resadu, plantulitia,
Csempész, s. contrabandieriu, traficanta (pe furisiuj.
Csempészet, s. contrabanda, trafica contrabanda.
Csempészbedni, v. a contraban- bandâ, a trece marfa oprita.
Csempészkedés, s. contrabanda- re, trecere de marfe oprite.
Csend, s. tăcere, astemperare,■ linişte.Csendes, a. linistitu, tacntu, do-
molu, astemperatu, linu.Csendesedés, csendesség, s. tă
cere, astemperare, linişte.Csendesedni, v. a se; astemparâ,
a se linişti, a se molcomi.Csendesen, ad. linistitu, molco-
mitu, tacutu.Csendesitni, v. a molcomi, a li
nişti, a astemperă.Csendesülni, v. (v. csendesedni).Csendités, s. clopotire, sunare
de clopotifelu.Csenditni, v. a clopbti, a trage
clopotielulu.Csendítő, s. clopotitoriu.Csend-őr, s. gendarmu.Csend-őrség, 3. gendarmaria.Csendőrtanya, s. casarma de gen-
darmi.Csendülés, s. sunetu , (de clopo-
tielu), ciuitura, reSunetu.Csendülni, «. a resunâ, a ciui.Csenés, s. pitulare, furare, chi-
lipirgia.Csenevész, a. ticăloşii, misera-
veru, degenerata, nacasitu, proletariu. '
Csenevézni, v. a degenera, a se corci, a perde viti’a.
Csenevézség, 3. ■ degeneratinne, corcitura, bastardime.
Csengeni, v. a clopoti, a resunâ, a ciui.
Csengés, 3. sunetu, ciuitura, clopotire.
30 Csengetés Csillagászati
Csengetés, a. clopotire, tragere | de clopotielu. !
Csengetni, t>. a clopotí (eu clo potielu).
Csengetyű, s. elopotiela.Csenni, v. a fúró, a pítulá.Csep, csepp, a. picu, picur«.Csép, a. imblaeíu.Csepegni, v. a picurá.Csepegetni, u. a picurá (pe ceva).Csepegés, a. picuru, picuratura.Csepegő, a. stresina, pieuru; a.
pieuratoriu.Csépeletlen, a. neimblatitu.Csépelni, v. aimblatí.Cseperegni, v. ív. csepegni).Cseperbe, a. ciuperca.Cséplés, a. imblatire, imblatitura.Cséplő, a. iftblatitoriu.Cseppenni, cseppenteni, e. a picu-
curá, a stropi.Csepű, a. c<iu (de canepa).Caepiis, a. "câltiosuţ cu câltiu.Cser, cserfa, a. stegériu.Csere, a. schimbare, variatiune.Cserebere, csereberélés, a. trafi
care, schimbare.Csereberélni, v. a traficá, a
schimbi.Cserebogár, cserebűly, a. ganda-
cu de main, scarabusiu.Cserélni, cserélgetni, v. a schim
b i, a variá, a traficá.Cserép, a. hárbu, cahala, tiegla
(tegula).Cserepes, a. cu tiegle, cu cahale.Cseresnye, cseresznye, s. cirésa,
cireşe.Cseresnyés, a. gradina cu cireşe.Cserge, a. straiu, tiolu, cérge.Csergedni, csörgedezni, csörge
dezni, v. a ciraí, a curge (unu isvoru, pareu cu sunetu).
Csergés, csörgés, csergedezés, a. ciraire (sunetulu unui pareu).
Cserge tyű, a. clantiaitéria, dar* daitória, cartiaitória.
Cserje, a. arbustime, ciritisiu, tufisiu, buci.
Csermely, s. pareutiu, pareu.Cserzeni, v. a argasí.Cserzés, a. argaséla.Csésze, a. scafa, tésa, césca.Csevegés, a. limbutire, vorbire
fara rostu.Csevegni, v. a flecari, a galagí,
a vorbi fara rostu.Csevegő, o. flecaritoriu, guralivu,
vorbaretiu.Csiga, a. rola, rotitia, torol a ;
melciu, cubelciu.Csigázni, v. a roti, a invertí
rol'a.Csik, a. cipariu (animalu).Csikarni, o. a stórce, a luá eu
íorti’a, a răpi; a strânge (la• pântece).
Csiklandani, csíklándani, v. a gádelí.
Csiklandás, csiklandozás, a. ga- dalíre, gadalitura.
Csiklandós, a, gadalitiosu.Csiklandozni, v. a se gadalí.Csikó, s. mánzu.Csikócza, a. calu de mare, mân
au de mare.Csikorgás, csikorgatás, s. scar-
tiaituía, eriscare.Csikorgatni, a. a scârtiai, (ceva),
a criscá (dentii).Csikorogni, v. a scârtiai (ometulu).Csíkos, a. vergatu, liniatu.Csikózás, a. fatare de mânau.
; Csíkózni, ®. a iatá mánzu.Csíkozni, t>. a vergá, a trage
verge, liniaturi.Csillag, a. stea.Csillagász, a. astronomu.Csillagászat, a. astronomia.Csillagászati, a. astronomicu.
Csillagatlan Csipke 31
Csillagatlan, csillagtalan, a. ne- stelatn, fara stele.
Csillagjóslat, 8. astrologia.Csillagkép, s. eonstelatiune.Csillagkém, s ‘ observatoriu de
stele.Csillagkémde, s. tnrnu astrono-
micu, locu observatoriu.Csillaglani, ®. a luci, a sclipi,
a luminá.Csillagos, a. stelatu, cu stele.Csillagrendszer, s. • sistema pla
netara.Csillagtan, 8. astronomia, scien-
tia astronomica.Csillagtávmérő, 8. astrolabu.Csillagzat, s. eonstelatiune, stele,
astru.Csillagzó, a. lucitoriu, selipito-
riu, luminatoriu.Csillám, csillámlás, s. lucire, lu
mina, sclipire.Csillámlani, v. a luci, a sclipi,
a Iuminá.Csillámló, csillogó, a. lucitoriu,
selipitoriu.Csillany, s. brílantu.Csillap, s. tăcere, linisce, domolu.Csillapitni, v. a liniscí, a mol
comi, a domoli, a aliná.Csillapodni, csillapulni, ®. a se
liniscí, a se domoli, a se molcomi, a se aliná.
Csillár, s. lusteru, candelabru, policandru.
Csillogás, s. sclipire, lucire, strălucire.
Csillogni, ®. (v. csillámlani).Csimaz, s. păduche de plante.Csimbolya, s. cimpóie.Csin, Csiny, s. apucatura fslsa;
gentilitate; frumsetia.Csinálás, a. facere, lucrare.Csinálatlan, a — ni, ad. nefacu-
tu, nelucratu.
Csinálgatás, a. (v. csinálás).Csinálni, csinálgatni, ®. a face,
a lucrá.Csinálmány, s. facatura.Csináló, s. facatoriu.Csinján, ad. incetu, linu, domo
lu, de’icatu, cercuspectu.Csinos, a. frumosielu, gentilu,ne- •
tedu, netu, curatielu, elegantu.Csinosbitás, s. infrumsetiare, ne-
tedire, poleire, elegantia.Csinosbítni, ®. a infrumsetiá, a
netedí, a polei.Csinosbodni, csinosbulni, v. a se
infrumsetiá; a se netedí, a se polei.
Csinosbulás, csinosgatás, csinosítás, csinosodás, csinOsnlás, s.infrumsetiare, curetianía, elegantia, poleire, netedire.
Csinosság, 8. frumsetia, elegantia, gentilitate.
Csinosítni, csinosgatni, ®. a infrumsetiá, a netedí, a polei.
Csintalan, a. spulberatu, petu- lantu, nepolitu.
Csintalankodni, ®. a se spulberá, a fi petulantu.
Csintalanul, ad. petulantu, spulberatu.
Csipa, s. űriére.Csipás, a. urdurosu.Csipásodni, ®. a se face eu ur-
.dóre, urdurosu.Csipdesni, csipdezni, csipdelni,
v. a piseá.Csipegni, csipogni, ®. a ciripi.Csipegés, 8. ciripire.Csiperke, *. ciuperca.Csípés, csipkedés, s. pişcătură.Csipeszkedés, s. aternare, urcare.Csipeszkedni w. a se aterná, a
se urcá, a se acatiá.Csipke, s. retiela, dintela; rugu,I spinű.
32 Csipkebokor Csonkásitás
Csipkebokor, a. maciesiu.Csipkés, csipkézett, a retielatu,
dintelatu.Csipkézet, a. retielatura, dinte-
latnra.Csipkézni, v. a retielá, a dintelá.Csípni, csipkedni, v. a piscá.Csípő, csípős, a. píscatoriu, iute.Csipösödni, v. a se face pisca-
toriu, iute (branz’aj.Csípősség, a. , intiéla, piscatori-
me, pisearijne, usturime.Csippenteni, v. (V. csípni).Csiptetni, v. a ínclestá, a strânge.Csira, a. coltiu, muguru, ger-
menu.Csirádzás, a. ineoltire, resarire.Csirádzani, csírázni, v. a incoltí,
a resarí.Csirás, a . cu coltiu, incoltitu,
muguritu.Csiripelés, a. (v. esipegés).Csiripelni, csiripolni, v. (v. csi-
pegni).Csirizelni, v. a clei, a lipí.Csirke, s. puiu.Csiszamlani, csiszamodni, v. a lu
necă, a se dă pe ghiatia.Csiszamlăs, a. lunecare.Cşiszamlos, csiszamós, a. lune-
cosu, luciu, netedu.Csiszolni, v. a polei, a netedi,
a luci.Csiszolás, *. poleire, netedire,
lucitura.Csiszoló, a. poleitoriu, lueitoriu.Csiszolódni, o. a se polei, a se
netedi.Csititni, v. a linisci, a molcomiCsitt 1 int. tăcere! linisce!Csiz, a. ineritia verde (pasere).Csizma, a. stibla, cisma, ciobote,
incalceminte.Csizmadia, a. stiblariu, ciobo-
tariu. cismariu.
Csoda, a. minune, mirare, mi- raclu.
Csodálás, csodálat, a. admirare, admiratiune.
Csodálatos, a. nuraculosu, minunata.
Csodálkozás, a. (v. csodálás).Csodálkozni, v. a se minună, a
se miráCsodálni, «. a admirá.Csók, a ..sarutáre, sarutu.Csóka, a cióra.Csókolás a. sarutare.Csókolni, v. a sarutá.Csókoló, a. sarutatoriu.Csókolódás, a. sarutatura, saru
tare, pupatu.Csókolódni, csókolózni, v. a se
sarutá, a se pupá.Csomag, a. pachetu, legătură.Csombokos, a. nodurosu, noduríu.Csombolgatni, v. a pachetá, a
aduná la olalta.Csombor, s. ciumbru, minta, pő-
legina.Csomó, s. nodu, gramaűa. •Csomós, a. nodurosu.Csomósodni, v. a se innodá, a
se incalcí.Csomózás, «. innodare, pache-
tare, adftnare la olalta.Csomózni, v. a innodá, a gră
mădi.Csónak, csolnak, a. luntre, barca.Csónakázni, csolnakázni, v. a
luntri, a amblá cu luntrea pe apa.
Csónakázás, a. luntrire.Csónakos, a. lnntrasiu.Csonka, a. ciuntu, defeptuosu,
necompletu.Csonkásig, csonkolás, a. ciunta-
tiune, defeptuositate.Csonkásitás, a. ciuntare, necom-
pletare.
é
Csonkásitni, v. a ciuntá, a mu- tilá.
Csonkítás, a. ciuntare, amputare, -ujípulatiune.
CsonMtni, v. a ciuntá, a amputá.Csonkulni, v. a se ciunt;!, a su
feri scădere.Csont, s. g su .Csontár, a. taría de osu (simbu-
rii de persicaj.Csontász, a. ostrologu.Csontatlan, a. noososu-Csontos, a. ososu.Csontosod;!?, s. osatiune, inosire.Csontosodni, v. a se inosí, a se
face ososu.Cşontvâz, s. scbeletu. .Csoport, a. gramada, grupa, tur
ma.Csoportosítni, csoportozni, v. a
grămădi, a aduná, a grupá.Csoportosodni, csoportosúlui, v.
a se gramadí, a se ingrupá.Csoportozás, s. gramadire, gru
pare.Csorba, a. stirbu, stirbatu.Csorbaság, a. stirbatiune, scădere.Csorbitni, v. a stirbá (ól’a).Csorbulás, a. stirbaie, scădere.Csorbáin!, v. a se stirbá.Csorda, a. ciurda, turma, céta,
mulţime.Csordulni, v. a curge (dein po-
calulu plinu).Csordultig, ad. plinu pana la
curgere.Csóré, a. golu, golasiu.Csorgani, csorogni, «. a curge.Csorgás, a. curgere.Csorgatni, v. a scurge, a dá
curgere.Csorgó, a. isvoru, pareu, canalu.Csoszogni, csoszogatni, csoszog
tatok v. a tárai, a frecá (pe- ciorele).
Csonkásitni
Csoszogás, s. târaire, tárire.Csóva, a. ciuha, semnu, marca.Cső, a. tieve, tubu.Csöbör, a. ciuberu.Csőcselék, a, plebe, amestecu de
ómeoi.Csőd, a. concursu.Csödhirdetmény, csödhirdstés,
csödnyitás, a. escriere de con- cursu.
Csöditós, s. adunatura, asotiare, grupare.
Csőditni, v. a aduná, a grupá, a stringe in céta.
Csődtömeg, a. mássá concursuala, mássá cridala.
Csödtömeggondnok, a. mássá cu- ratoru.
Csődülés, csődület, a. concursu, strinsura, adunatura (de ómeni)»
Csődűlni, v. a se aduná, a se stringe in grupa.
Csökkenés, a. scădere, decădere.Csökkenni, v. a scadé, a decadé.Csökkenteni, v. a scarí, a scadé,
(pretiuiu), a micsiorá.Csömör, a. desgustu, 'grétia.Csömöreim, csömörleni, v. a se
ingretiosiá, a se bolnavi de grétia.
Csömörlés, *. ingretiosiare.Csömörlös, csömörletes, a. in
gre tiosietoriu.Csöngér, a. medusa (animala).Csőr, a. pliscu, rostra, ciocu,
clontiu.Csörgedezés, a. (v. csergedezés,).Csörgetni, e. a clantiui, a dár
dái, a face sgomotu.Csörgetyü, a. (v. csergetyü).Csörögni, v. a suná, a dranga-
n í; a clingaí (lantjain).Csörölni, v. a depaná (torta).Csörömpölni, o. a durai, a face
sgomotu, a drangani, a suná« 3
Csörömpölni 33
34 . Csörömpölés Daczolás
Csörömpölés, a. scartiaítura, sgo- motu, dranganitura.
Csörtetni, v. (y. csörömpölni).Csősz, a. vigilatoriu de campu,
pazitoriú, jitariu.Csötörtök, s. jói.Csöves, a. cu tieve, tievitu.Csúcs, s. culme, verfu.'Csucsorodás, s. crescamentu, in-
flatura.Csucsorodni, v. a se imflá, a se
face cu verfu.Csúesos, a. culminatu, ascutitu.Csúcsosodni, v. a se a scu tí,a se
culminá.Csuda, a. (v. csoda).Csúf, a. scarnavu, uritu, de-
formu.Csúfítani, v. a urití, a scarnaví,
a deformá.Csúfitás, s. uritire, scamavire,
defórmitate.Csúfolás, s. batjocura, deridere.Osúfolkodni, csúfolúdni, v. a se
batjocori.Csúfolni, V. a batjocori, a deride.Csúfolódás, a. batjocorire, deri
dere, irónia.Csufondáros, a . batjocoritoriu.Csúfság, s. batjocura, ironia.Csúful, ad. uritu, bajocoritu.Csúfúlni, v. a se urití, a deve
ni deíormu.Csuka, s. stiyien.Gsuklani, v. a sugbitiá.
Sácz, a. cerbicia, renitentia, ar- riagu.
Daezára, ad. in mania, in Irata, in contra.
Csuklás, s. sughitiare.Csuklya, a. căciulă, cuşma, capa.Csuklyás, a. caciulatu, cu că
ciulă.Csukni, v. a inchide.Csukódni, v. a se inchide.Csúnya, o. (v. csúf).Csúnyaság, a. scarnavenía, uri-
tiune.Csupa, ad. chiaru, numai.Csupasz, a. golu, golasiu.Csupasztani, v. a tesí, a retezá,
a smulge (pene).Csupor, s. ulcea.Csusza, a. cocianu.Csúszás, a. lunecare.Csúszni, csuszamlani, v. a lunecá.Csuvik, a. buba ("de néptej.Csúz, a. reuma, reumatismu.Csüggedetlen, o — ül. ad. fara
pregetu, nedesperatu, nedes- curagiatu, neînfricata.
Csüggedni, v. a se descuragiá, a desperá, a-siperde curagiulu.
Csüggedség, csüggedés, a. des- peraţiune, descaragiu.
Csüggeszteni, i>. a descuragiá.Csüggesztö, o. descuragiatoriu,
desperatoriu.Csiiggni, v. (v. csiingeni).Csüngeni, v. a atemá, a depin
de; a ii aplecata, a se alipi.Csőr, a. sinra.Csiirölni. v. a depaná.Csütörtök, a. (v. csötörtök).
Beszólni, v. a se opune, a rés isié, -a dezfide.
Bapzalá«, a. opunere, reg&ten- tia ; desfidere; obstinatwae.
Daczos ■ Delej telep . 35
Daczos, a. cerbicosu, obstinatu, brnscu.
Daczoskodni, v. (v. daczolni). Daczosság, s. (v. dacz). Daczszövetség, s. aliantia ofen
siva.Dacz-védszövetség, s. aliantia o-
fensiva-defensiva.Dadogni, v. a balbaí, a ingalá. Dadogás, a. balbaire, ingalare. Dadogó, a. balbaitoriu, ingala
torra.Dadogva, ad. balbaindn.Dag, daganat, s. inflatura, bolfa. Dagadni, v. a se inflá.Dagadás, s. icflare.Dagadat, s. inflatura.Dagadozni, v. a se inflá ftreptatu). Dagadt, o. inflatu.Dagály, s. inflatura: erescere,
inflarea maréi, flucsu. Daganatos, a. inflatu, bolfatu,
cu înfiaturi.Dagasztani, v. a frementá (panej. •Dagasztás, s. frementare. Dagasztó, s. freraontatoriu. Dagasztott, a. frementatu.Dajka, s. nutrice, doica, manca. Dajkálni, v. a doici a ingrigí,
a ingrigí, a cresce.'Dajkálás, a. doicire, îngrijire. Dajkáló, 8. ingrijitoriu, nutritoriu. Dal, s. cantn, cantare, cantecu. Dalköltészet, s. poesía lirica. Dalár, a. canteretiu.Dalárda, a. coru de canteretiu. Dalia, s. erou, cavaleru.Dallam, s. melódia.Dalma, s. bustu, trupu.Dalolni, v. a cantá.Dalnok, s. cantatoriu, cantereti. Dáma, a, dómna, dama.Dámvad, s. caprioru.Dandár, s. brigada (la miliţia).
Dandárnok, a. brigadiru, generalii.
Danolni, v. (v. dalolni).Dara, a. pasatu, urluiéla, maci-
natu mare.Darab, a. bucata, piesa.Darabka, darabocska, a. bucatica. Darabolni, v. a imbucatí, a des-
membrá.Darabolás, a. imbucatire. Darabolatlan, a — úl, ad. neinbu
catitu.D arios, a. — an, ad. aspru, col-
tiurosu, duru, giundiurosu. Darálni, v. a urluí, a macină
mare; a flecari, a vorbi ne- micuri.
Darázs, *. vespe.Dárda, a. lancia, pica.Dárdany, a. antimoniu (inetalu). Dárdás, a. lancerin.Darócz, a. frisa, panura dura. Daru, a. cocoru (pasere).De, coj. ci, dara, inse.Deberke, döbörke, a. tóna, buto-
iesiu, putinica.Deczka, a. scândura.Ded, (außae), formu, . . . . iu,. . . osu, d. e. kerekded, ro .
tundiu.Dehogy! int. dara-nu! neeedc-
cum !Dejszsn! int. hei-bine!Dél, a. amódi! sudu.Délczeg, a. trufasiu, falosu, cu-
ragiosu.Délczegség, s. trufia, fala, mân
dria.Délczeskedni, o. a se mandrí, a
■se trnfí.Delej, a. magnetu.Delejes, a. magneticu.Delejesítni, o. a magnetisá. DelejeBség, a. magnetismu. Delejtelep, a. bateria magnetica.
3*
36 Delejtü Díjnok
Delejtű, a. acu magneticu, com- pasu, busola.
Deli, a. pomposu, frumosu, ma- retiu, galantu.
Délibáb, a. fata morgana, ursitori» morgana, jocu de aera.
Délkör, s. meridianu.Delnő, s. dama, matrona,Dénes, n. prop. Dionisiu.Denevér, s. liliaeu, vespertilu.Dér, s. bruma. ,Dercze, a. zapsite, teritie.Derék, a. trunchiu, trnpu^ bus-
tu, talia.Derék, a. cseelinte, miuunatu.Derekai, derekalj, a. matratia,
pilota.Derekas, a. — an, ad. bravu;Derengeni, o. a se resbuná.Derengés, a. resbunare, înseni
nare.Deres, a. imbrumatu, "caruntu,
siorecíu.Deresedni, ti. a se caruntí, a se
túri (la cai).Derít ni, v. a chiarificá, a lim-
•pedí, a deslucí. .Derítés, a. chiarilicare, deslucire.Dermedni, v. a amorţi, a încre
meni, a intiepení.Dermedés, a. amorţire, încreme
nire, intiepenire.Derű, a. seninu, lumina, lucóreDerülni, v. a se însenină.Derűit, a. resbunatu, înseninaţii.Derültség, a. seninătate; ilarita
te, viosía.Deszka, a. scandura.Dévaj, a. spulberatu, intrecutu.Dévajkodni, v. a face nebunie,
a se intrece in iapte necu- vióse.
Dézsa, a. butoiu, ciuberu, ber- bintia.
Dézsmálni, v. a diecimá.
Dézsmálás, a. diecimare.Dézsmálatlan, a. nediecimatu.Dézsmáló, a. diecimatoriu.Diadal, diadalom, a. triumfa, în
vingere.Diadalmas, a- triumfatoriu, in-
vingatoriu.Diadalmaskodni, v. a triumfă, a
iövinge.Dics,, dicsőség, a. gloria, mărire,
lauda.Dicsekedni, dicsekszem, v. a se
laudă, a se mandrí.Dicsekedés, dicsekvés, a. lauda,
fala, mandría.Dicséret, a. lauda.Dicséretes, a. cu lauda.Dicsérni, e. a laudá.Dicsért, a. laudatu.Dicső, dicsőséges, a. gloriosu,
ilustru, maiestosu, sublimu.Dicsőség, a. gloria, mărire.Dicsőítés, a. glorificatiune, mă
rire, inaitiare.Dicsőítni, v. a glorifică, a mari,
a inaltiáDicsőségesen, ad. gloriosu, ma-
retiu.Dicsöülni, «, a se glorifică, a se
inaltiá.Dicstelen, a. — ül, ad. neglori-
fieatu; fara önére.Dicsvágy, a. pofta de gloria.Dicsvágyó, a. poftitoriu de gloria.Didergés, a. sgriburire, tremura
re (de frigu).Dideregni, v. a sgriburí, a tre
mură (de friguj.Díj, a. premiu, plata, pretiu,
simbria.Díjas, a. premiatu, cu plata,
platitu.Díjatlan, díjtalan, a. nepremiatu,
fara plata.Díjnok, a. diurnistu.
Dinnye Domtalan 37
\ Dinnye, a. pepene, melonu.Dinnyés, a. pepenisce, pepenaría.
i Dió, a. nnca.Diófa, s. nucu.
' Disz, a. pompa, ornamentu, gran- dóre, ilnstratinne.
Díszelegni, Diszeskedni, v. a ,face pompa, a fi grandiosu, a fi pomposn.
Díszes, a. — en, ad. pomposu, grandiosn. esteticn.
Diszesítni, diszítni, v. a orná, a decorá, a ilustrá.
Díszítés, a. ornare, dec'orare, de- cjratitme.
Díszítmény, diszitvény, a. deco- ratitme, ornamentu.
Í , Diszleni, v. a prosperă, a înflori, a fi pomposu.
Diszíés, díszlet, a. prosperare, înflorire, pompa.
Disznó, a. rimatoriu, porcu.\ Disznós, a. porcosu. f Disznóság, s. porcía, porearía.| Disznózni, o. a porci, a numi p , porcu.
Disztan, a. estetica, scientia estetica.
) Dísztelen, a. — ül, ad. neesteticu, • nepomposu, neornatu.
Divat, s. moda; Divatos, divatszerű, a. modernu. I Divatszerüsítni, v. a modernisá, I Divatozni, v. a modernisá, a faji' ce moda. t Dob, s. toba.l Dobni, dobálni, v. a aruncă, a
asverli.■ Dobálás, 8. aruncare, asverlire. >; Dobálgatni, v. a aruncá, a as-
verlí (flesu).Dobáiódni, v. a se asverli, a
aruncá (unii pe alţii)., Dobogás, 8. bocanitura, bătătură, \ palpitare ("de anima).
Dobogni, v. a bocăni, a palpită.Dobolni, v. a bate tob’a.Dobolás, a, batere de toba.Dobos, s. tobasiu, tobariu.Dobzódni, v. a se imbuibá, a
trai in desfrenari.Dobzódis, 8. imbuibare, viótia
desfrenata.Doh, 8. duhóre, mirosu greu.Dohány, s. tabacu, tutunu.Dohányos, a. cu tabacu.Dohányozás, dohányzás, a. fu-
mare de tabacu.Dohányozni, v. a fúrná tabacu.Dohányozó, a. fumatoriu de ta
bacu.Dohos, a. puturosu, mucegaiosu.Dohosodni, S. a se tánfí, a se
mucegai.Dolgozni, v. a lucrá.Dolgozás, 8. lucrare.Dolgozó, a. lucratoriu.Dolog, 8. lucru.Dologtalan, a. — ul, ad. fara lu
cru, neocupatu.Dologtalanság, s. neocupatiune,
nelucrare.Dolgoztatni, v. a dá de lucru.Domb, s. movila, colina.Dombor, s. convecsitate, rotun-
dietate.Domborítni, v. a rotundí, a face
convecsu.Domborítás, a. rotundire.Domborodni, v. a se rotundi, a
se bulbucá.Domború, a. — an, ad. rotundu,
convecsu.Domborúság, a. rotundime, con
vecsitate, gogonéla.Dombos, a. colinosu, movilosu.Domborulni, v. (v. domborodni).Dombosodni, dombosulni, v. a se
face delosu, a se inaltiá.Dombtalan, a. fara colina, planu.
38 Donga Drágaság
Diaiga, s. dóga.Dongás, a. bombauire.Dongó, s. bongariu.Dorgálni, V. a înfruntă, a re
probi, a mustrá.Dorgálás, a. reprobare, înfrun
tare, mustrare.Doromb, a. dromba.Dorong, a. ciomagu, prajina.Döbbenni, v. a se infrieá, a se
inspaimantá.Döbbenés, a. infricare, inspai-
mantare.Döozögni, v. a scuturá (carulu),
a se knrdueá.Döczögős, a. seuturatoriuj strun-
cinatoriu, hurdueatoriuDöfni, döfdösni, v. 'a îmboldi,
a împunge; a străpunge, a înfige.
Döfés, *. împingere, străpungere, junghiere.
Döfődni, v. a se împinge.Dög, a. cadavru, mortatiune,
boitu.Dögleni, n. a peri, a mori fdes
pre animale).Dögösködni, v. a z acari, a se
lenevi, a se langedí.Dogjvész, a. pestilentia, ciuma,Dögleletes, a. pestileutu, ciu-
mosu.Döledékeny, düledékeny, a. rui-
nabilu, stare de restumare.Dőlni, v. a se restumá.Dőlt, a. cursivu (despre liiere).Dffityf, í . trufia, inganfare, mân
dria, orgoliu, arogantia..Dölyfos, a. trufasiu, ipganfatu,
arongantu.Dölyíösködni, v. a se trnfí, a
se inganfá, a li aroganta,Dölyfösség, a, (v. dölyf).Döngetni, v. a, bate, a bocăni,
a pisi, a face sgomotu.
Dönteni, v. a restum á; a decide,Döntvény, a. deliberata, deci-
siuge.Dördülni, v. a detuná, aresuná,
a durdui, a tuná.Dördnlés, a. resunare, resnnetu,
tuuetu.Dőreség, a. nebunia, desuchia-
tura.Dörgés, a. tunetu, detunetu,
trasnetu, durduitura.Dörgetni, v. (v. döngetni).Dörgölni, dörzsölni, o. a frecá,
a şterge, a frotá.Dörgölés, dörzsölés, a. frecare,
ştergere, frotare.Dörgölődni, dörgölőzni, dőrzsö-
lődni, v. a se frecá, a se şterge.
Dörgöiődés, dörzsölődés, s. (v. dörgölés).
Dörmögni, v. a murmuí, a murmură, a bombăni.
Dörmögés, a. murmuitura, bom- banitura,
Dörögni, v. a tuná, a bubui, a durdui, a darái.
Dörömbölni, dörömbözni, v. a durdui, a bocăni, a face sgomotu.
Dörzsölni, v. a frecá, a frotá.Dörzsölés, a. frecare, frotare.Dörzsölődni, v. a se frecá, a se
frotá.Dörzsölődés-, a: frecare, frotare.Dőzs, o. betivu, berbauu.Dőzsölni, v. a se imbuibá, a trai
in desfrenari, a face betű.Dőzsölés, a. îmbuibare, viétia
vagabonda, vietia beţiva.Drága, a. scumpu, pretiosu.Drágáílani, drágáiul, v. a tiené
scumpu, a se páré scumpu.Drágán, ad. scumpn, cu pretiu.Drágaság, a. scumpete.
Drág&skodni Duzzogni 39
Drágáskodni, v. a fi scnmpn, a vinde scumpu.
Drágitni, v. a scumpi.Drágítás, s. scumpire.Drágulni, v. a se scumpi.Dsida, 3 . pica, lance.Dsidás, s. lanceriu.Dsindsa, s. balta, lacu, moras-
tina.Dúcz, pupu, crescatura, col-
tucu: pumnu.Dúczolni, o. a bate cu puinnulu.Dúczos, d. bulbucata, coltucosu,
cu pupu.Duda, s. eimpoiu.Dudás, s. cimpoiesiu, cimpoieriu.Dudálni, v. a cimpoi.Dudálás, 3. cimpoire.Dadogni, v. a bubái, a bombăni.Dudva, s. dudau, buruiéna, ma-
racina,Dudvás, a. maracinosu, buruie-
nosu.Dudvásudni, v. a se imburuie-
nosiá.Duda, a. duflán, ad. duplu.Duga, s. dóga; resturnare, ne
miéire, stricare.Dugacs, 3. dopu, stupusiu.Dugárkodás, dugárlás, s. trafica
de contrabandu, contrabanda.Dugárkodni, dugárolni, dugárus-
kodni, v. a face negotiu de contrabanda, a traficá, a co- merciá pe ascunsu.
Dugárusság, s. contrabandare, traficare pe ascunsu.
Dugasz, dugó, s. dopu, stupusiu.Dngaszolni, v. a astupă, a pune
dopu.Dugatlan, a__ úl, ad. neastu-
patu, neinfundatu.Dugni, v. a ascunde, a bagá,
a astupă, a infundá.Dugó, 3. (v. dugasz).
Dugulás, dugultság, s. astupare, incuiere, obstructiune, înfundătură.
Dugulatlan, a. — ul, ad. neinfundatu, neastupatu.
Dugulni, v. a se astupá, a se infundá.
Dúlás, s. stirpire, devastare, distrugere, depradare, deprada- tiune.
Dúlni, V. a stirpí, a devastá, a depradá.
Duna, n. prop. Dunăre, Danu- biu.
Dunnyogni, dunnogni, v. a fonfaí, a mormăi.
Dunnyogás, dunnogás, s. fonfaire, mormaire.
Durezás, a. — an, ad. cerbicosu, obstinatu, artiagosu.
Durcz&skodni, «. a se opune, a se obstiná, a fi cerbicosu.
Durczásság, s. cerbicosía, obsti- natiune.
Durranni, durrantani, v. a pocni a suná, a detuná.
Durranás, s. pocnitura, sunare, detuijare.
Durva, a. grosolanu, duru, pros- tu, brutu.
Durván, ad. (v. durva).Durvaság, s. brutalitate, prostia,
grosolănia.Durváskodni, v. a fi duru, bru-
talu.Durvitni, v. a íaCe duru, a in-
grosiá.Durvulni, v. a se ingrosiá, a se
face duru, a se mojici, a se prosti.
Durvulás, s. ingrosiare, asprire.Dús, o. forte avutu, bogaţii, bo-
gotanu.Duzzogni, v. a bombai, a mór-
mai, a murmurá, a fi maniosu.
40 Ede
Dnzzogás, 8. mom aire, mania, murmurare.
Düh, Dühösség, 8. furia, íurére, turbatiune.
Dühítni, diihösítni, v. a infuriá, a turbă.
Dühödés, s. infnriare.Diihöngeni, v. a tnrbá, a fi în
furiata, a se infuriá.Dühöngés, 8. infuriare, turba-
tiu ne.Dühös, a furiosu, turbatu.Dühösség, 8. turbare, furia.Dühösödül, dühödni, v. a turbă,
a se infuriá.Dűlni, v. a se restorná.
E.
| Dőlés, 8. restornare.. Düledék, s. ruina.Dőledékeny, diüékeny, a. ruino-
su, decadiutu.Dőledni, düledezni, k. a se rui
nă, a se restorná.Dülény, s. rombu.Dülényded, s. romboidu.Düleszteni, v. a rad iem á,^ ple
că in afara,Düleszkedni, v. a se radiemá,
a se aplecă.Dünnyögni, v. (V. dunnyogni).Dünnyögés, s. (v. dunnyogás).Dzsida, s. (v. dsidaj.
É. .Eb, 8. cane.Ebbéli, prpn. in asta privintia.Ebéd, 8. brandiu.Ebédelni, v. a prandi.Ebédeletlen, a. — ül, ad. nepran-
ditu.Ebédlés, ebédelés, s. pranílire.Ebédlő, 8. sala de mancare, pran-
ditoriu, refectorin.Eben, ébenfa, s. abanosu (arborej.Éber, a. vigorosu, desteptu, vi-
oiu, sveltu.Éberség, 8. vigorositate, destep-
tiune, sprintenime.Ebi, a. canescu.Ébredni, ébredezni, v. a se deş
teptă, a se trezi.Ébredés, s. deşteptare, tredire.Ébredet, 8. (v. ébredésj.Ébredezni, v. a se desmeteci, a
se deşteptă.Ébredezés, s. desmetecire.Ébredt, a. — en, ad, deştepta.
Ébredtség, s. desteptiune.Ébren, ad, desteptu.Ébrény, s. embrionu.Ébreszteni, ébreszgetni, v. a deş
teptă.Ébresztés, s. deşteptare.Ebül, ad. cacesce.Eczet, s. acetü, otietu.Eczetes, a. acetosu, otietitu, acru.Eczetesedni, eczetésűlni, v. a se
aceti, a se otietí, a se inacrí.Eczetesség, s. acetire, otietime.Ecset, s. penelu; peria.Ecsetelni, v. a depinge, a zugravi.Ecselö, s. peptene de canepa,
ravila.Éd, 8. dulcétia, nectaru.Eddegélni, v. a mancă înceta,
a ciuguli.Eddig, ad, pana aci, pana acu-
ma.Ede, n. prop. Edaardn.
Édelegni, v. c. cochetă, cu dul- cétia, a se.desmerdá in amo- ru, a magnlí,
Édelgés, s. desmerdare in amo- ru, caresare. .
Éden, s. paradisu, edemu.Édeni, a. paradisieu, de para
disu, de edemu.Edény, 3. vasú.Édes, a. dulce.Édesedni, v. a se îndulci. Édesded, a. dulcíu.Édesgetés, s. amagire, îndulcire. Édesgetni, v. a atrage, a amagí,
a indulcí.Édesitni, v. a indulcí.Édesség, 3. dulcétia.Édesűlni, v. (v. édesedni). Edzeni, v. a intarí, a otielí. Edzés, s. întărire, otieliie. Edződni, v. a se intarí, a se
otielí.Edzett, a. intaritu, otielitu.Ég, 3. ceriu.Égal, égalj, éghajlat, 3. clima,
regiune de atmosfera. Égalisme, 3. climatología. Égbolt, s. firmamentu, bqlt’a ce
riului.Égékeny, a. ardietiosu.Egély, 3. religiune.Egélyes, a. religiosu.Egélyesség, s. religiositate.Egér, 3. siórece.Egérke, 3. sioreceln, siorecasiu. Egerészni, v. a'siorecá.Egerfa, s. arinn (arbore).Égés, s. ardere, incendiu, focu. Egész, a. totu, deplinu, intregu. Egészen, ad. de totu, tófalu. Egészitni, v. a întregi, a com-
plení.Egészités, 3. întregire, comple-
nire.Egészség, 3 . sanatate.
Édelegni
Egészséges, a. — en, ad. eana- tosu.
Egészségi, a. sanitariu. "Egészségtelen, a. — ül, ad. ne-
sanatosu.Egészségtelenség, s. nesanatate. Egészségtelenkedni, v. a fi ne-
sanatosu, a boti.Egészülni, o. a se intregi, a se
complení. ■Égetni, v. a arde (cev’a). Égetés, 3. ardere.Égetlen, égetetlen, a. nearsu. Égető, a. ardietoriu, ferbinte. Égett, a. arsu.Égi, a. cerescu.Égni, v. a arde.Egres, 3. acrisia.Égvizsgálás, 3. astronomia.Egy, a. unu, una.Egyelőre, ad. deocamdata. Egyáltalában, ad. in totu mo-
dulu, in tóta privinti’a, absoluţii.
Egyaránt, ad. intru asemenea, intr’o forma, sinonimu.
Egybe, ad.' împreuna. Egybekelni, v. a se insurá, a 's e
maritá.Egybekelés, 3. insurare, maritare. Egyéb, a. altu, altuceva. Egyébiránt, ad. cu tóté acestea,
altmentrelea.Egyébünnen, ad. din altu locu. Egyebütt, ad. in altu locu, airea. Egyébüvé, ad. (v. egyebütt). Egyed, n. prop. Egidiu.Egyed, a. singurateca. Egyedárulás, s. monopolu. Egyediség, 3. individualitate. Egyed-ur, s. monarcu. Egyeduralmi, a. monarcbicu. Egyeduralom, 3. monarchia. Egyedül, ad. «inguru, singura
tecu.
Egyedül 41
Egyén, a. individa, persóna.Kgyenérték, a. ecuivalentu.
• Egyenes, a. plann, dreptn, obla.Egyenesedni, v. a se îndreptă,'
a se obli, a se aplaná.Egyenesen, ad. dreptn.Egyenesítni, v. á îndreptă, a o-
blí, a aplaná.Egyenetlen, a. —■ ül, ad. neegalu,
nediréptu, neasetnenea; des- unitu.
Egyenetlenség, s. neegalitate, disproportíune; neunire, dis- armonía, discordia.
Egyenetlenkedés, s, neunire, dis- armonía.
Egyenetlenkedni, v. a traí in discordia, in disarmonía.
Egyengetni, v. a aplaná, a netezi.
Egyenköz, s. paralelogramu.Egyenközű, a. paralelu.Egyéni, a. individuala.Egyéniség, s. individualitate.Egyenként, ad. cateunulu.Egyenlitni, v; a indreptá, a a-
planá; a complaná.'Egyenlítés, s. îndreptare, apla
nare, complanare.Egyenlítő, s. ecuatoru.Egyenlő, a. egala, plana.Egyenlően, ad. egalu, asemenea.Egyenlőség, a. egalitate, ecari-
tate.Egyenlőkép, egyenlőn, ad. in
tocma, in conformitate,Egyenlőtlen, a. — ül, ad. neega
lu, disproportionatu.Egyenruha, s. uniforma, costamu.Egyensúly, s. ecuilibru, cumpă
nă drépta.Egyes, s. unime, singulariu.Egyes, a. singuratecii.Egyesítni, v. a uni, a împreună.
42 Egyén
Egyesítés, s. unire, intrúnire, împreunare.
Egyesség, s. învoire, acordu, in- voiéla; unire, unitate.
Egyesülni, v. a se uni, a se împreună, a se aliá.
Egyetem, s. universu, totalitate; universitate.
Egyetemes, a. — en, ad. universalii, generalu.
Egyetemleges, a. — en, ad. so- lidariu.
Egyetlen, a. unicu.Egyezni, e. a se invoí, a con-
semtí, a se potrivi, a conveni.Egyezés, a. învoire, acordu.Egyezkedni, v. a se invoí, á ne-
gotiá, a tratá.Egyeztetni, u. a potrivi, a uní,
a face învoire.Egyforma, a. uniformii, intr’o-
forma.Egyformaság, a. uniformitate.Egyhangú, a. monotonu.Egyhangúság, a monotonia.Egyház, a. beserica.Egyházfi, ş. sacristanu, fetu, pa-
limariu.Egyházi, a. besericescu.Egyik, pron. unulu.Egyiránt, ad. intr’o forma, egalu,
asemenea, eonformu.Egyítni, v. (v. egyesítni).Egyités, a. (v. egyesítés).Egyistenhivés, a. monoteismu.Egyistenhivő, a. monoteista.Egyjelentésű, a. sinonima.Egykor, ad. odata, canduva, o-
dinióra.Egykori, a. de odiniőra.Egyközény, a. paralelogramu.Egyközű, a. paralela.Egylet, a. reuniune, as.ociatiune,
societate.
Egylet
ÉL 43Egyleti
Egyleti, a, de reuniune, din societate.
Egymás, pron. unu — alta. Egynéhány, pron. cativa, óre-
catí.Egynejűség, a. monogamia. Egynemű, a. omogenii.Egy nyomé, a. analogu. Egyoldalú, a. unilaterala. Egység, *. unitate.Egyszer, a. odata, un’adata. Egyszeres, a. simplu.Egyszeri, a. deodata. Egyszeresítni, egyazerítni, ®. a
simplifică.Egyszerre, a. dintr’odata. Egyszersmind, ad. totuodata. Egyszerű, a. — en, ad. simplu. Egyszerűség, s, simplicitate. Együgyű, a. narodu, stupidu,
simplu, naucu.Együtt, ad. laolalta, împreuna. Együttes, a. impreunatu.Együvé, ad. împreuna. Egyvalaki, pion. órecineva. Egyveleg, s. mestecatura, mis-
tura, încurcătură.Éh, s. íóme.Éhei, ad. fiamendu.Éhen, ad. (v. éhei).Éhes, a. fiamendu. •Éhezés, a. fiamén dir e.Éhezni, v. a flamendí.Éheztetni, v. a flamendí (pre
altulu).Éhség, a. férne, fómete.Éj, a. nópte.Éjfél, a. médianópte.Éji, a. de nópte, noptialu, nop
turnu.Éjjeledni, éjjeleni, v. a se in-
noptá, a se intunecá.Éjjel, ad, nóptea.Éjszak, s. nordu.Éjszaka, s. nópte.
Éjszakázni, éjelezai, «. a petrece, a vighiá tóta néptea.
Éjszak^ a. nordiou.Ejteni, v. a scapá; a pronunciá,
á respicá.Ejtés, s. scapare; pronunciare.Ejtegetni, v. a declină.Ejtegetés, a. declinare, declina-
tiune.Ék, a. icuj accentu; ornamentu,
elegantla.Eke, a. plugu.Ékelni, |kezni, v. a icuí, a ac
centua.Ékes, a. — en, ad. omatu, îm
podobi tu, decoratu; accen- tuatu.
Ékesedül, v. a se infrumsetiá, a se orná.
Ékesség, a. ornamentu, deco- ratiuue.
Ékesjtni, v. a orná, a împodobi, a decorá.
Ékesités, a. dscoratiune, ornare, împodobire.
Ékesitmény, ékítmény, a. ornamentu, deeoratiune.
Ékesszólás, a. elocentia.Ékezni, v. a icuí; a acceutuá.Éhezés, a. icuire; accentuare.Ékezet, a. accentu.Ékítni, v. (v. ékesíts-i).Ekkor, ad. atunci; astadata.Ekkora a. atatu de mare.Ekkorig, ad. pana — acuma.Ékszer, a. galantaría, obiectu de
ornamentu, juvaere, scule.Éktelen, a. — űl, ad. neornatu,
deformu.Éktelenség, s. deformitate.El, fprefise_), d. e. el-adai, a
vinde; el-adósodni, a se in- detorí etc.
É l, s. taiusiu, ascutisiuf muchia.
44 Élesítés
Élez, a. genialitate,- isteţime; glum a; o. — en, ad. istetiti, ageru de mente, geniahi.
Élezeskedni, v. a isteti, a păcăli, a glumi.
Éleseskedés, s. isteţime, paca- litura, gluma.
Éldegélni, v. a trai (după po- tintia).
Éldelni, e. a gustă plăcere, a trai iu bine, a se desfată.
Éldelet, g. desfătare, gustare de plăcere. ,
Eidöd, s. predecesoriu, antece- soriu, strabunu.
Elé, p. înainte.Eledel, s. nutrementu, mancare,Éledni, éledezni, v. a reinvié;
a se înăcri, a se fermentă, a dospi.
Éledés, a. reinviére; inacrire, fermentatiuoe, dospéla. .
Elefánt, s. elefantu.Elefántormány, a. flitn, tromb’a
elefantului.Elég, a. destulu.Éleg, g. ocsidu. ,Elégedés, g, indestulire, îndes
tulare.Elégedetlen, a. — öl, ad. nein-
destulatu.Elégedetlenség, g. neindestulare.Elégedni, v. a se îndestulă, a
se multiumi.Elegendő, elégséges, a. destulu,
de ajnnsu.Elégtelen, a. neindestulatu, ne-
deajunsu.Elégtelenség, g. neindestulare.Elégtét, elégtétel,- g. satisfacere,
satisfactiune.Elégületlen, a. neindestulatu.Elégületlenség, g. (v. elégedet
lenség!.Elég ült, dI îndestulata.
Élez
Elegy, elegyes, a. amestecata, m'estecatu.
Elegyedni, v. a se amestecă.Elegyedés, a. amestecu, ames
tecare.Elegyitetlen, a. neamestecata.Eleinte, ad. la inceputu, mai
rainte.Elek, n. prop. Alesiu.Élelem, g. vipta, nutrementu,
intertentiune.Élelmezni, v. a nutri, a alimen
tă, a proviantá.Élelmezés, g. nutrire, provian-
tare, alimentare, intertentio- nare.
Élelmi, a. viptualu, de nutrementu.
Elein, g. elementu.Élemedni, v. a imbetrani.Élemedett, a. imbetranitu, inain-
tatu in etato.Elemezni, v. a analisá, a des
face.Elemezés, a. analisa, analisare,
decompunere, desiacere.Elemi, a. elementariu.Élénk, a. — en, ad. desteptu, vi
vace, vigorosu.Élénkség, a. vivacitate, vigo-
rositate.^Élénkítni, v. a deşteptă, a in-
viosiá.Eleny, a. osigenn.Élenyitni, v. a ocsidá.Éles, a. ascuţita, ageru, petrun-
dietoriu.Élesedni, v. a se ascuti, a se
ageri.Élés, a. vietiuire; viptuale.Eleség, a. proviantu, [viptuale,
nutrementu.Élesitni, v. a ascuti, a ageri.Élesités, a. ascuţire, agerire.
Éleszteni
Éleszteni, e. a desteptá; a ani- má, a însufleţi; a atietiá (ío- culuj.
Élesztő, a. desteptatoriu ; anima- toriu ; drosde, aiuatu de drosde.
Élet, a. viétia; vietiuire,' traiu ; etate ; portare, conduita.
Életelv, s. principiu de viétia, macsitna.
Életirás, a. biografia.Életmű, a. organu, orgauismu.Életmi ve-, életmüves, a. organicu.Életműség, a. organismu.Élettan, élettudomány, a. fisiolo-
gía; dietetica.Eleve, ad. inainte.Eleven, a. vin, cu viétia; des-
teptu; iute, sprintenu.Elevenen, ad. de viu; deşteptu,
iute, sprintenu.Elevenedni, v. a reinvié, a se
desteptá,Elevenitni, v. a invié, a desteptá.Elevenség, s. desteptatiune, sprin-
tenía. vivacitate.Elevenűlni, v. (v. elevenedni,).Elévülni, v. a se inveehí, a se
prescrie (ín legii.Elévülés, a. prései iptiune.Elfajulni, elfajzani, v. a degenerá.Elfajulás, a. degenerare.Elfásulní, c. a intiepeni, a în
cremeni, a inlemní, a se tem- pí, a se face nesemtitoriu.
Elfásulás, a. intiepenire, tempire, nesemtire.
Elfogulni, ti. a se preocupá; a se involvá.
Elfogulás, a. preocupatiune, pre- judetiu, superstitiune; timiditate, neresolutiune.
Elfogultság, a. (v. elfogulásj.Elfogulatlan, a. nepreocupatu.Elfogulatlanál, ad. (v. elfogu
latlan).
Ellenvélemény 45
Elhitt, a. incrediutu, sumetiu.Elismerni, n.*"« recunósce.Elismerés, a. recunoscintia.Eljárni, v. a procede, a cerce
tă, a îndeplini.Eljárás, a. procedura.Eljegyezni, v. a logodi, a ere
di nliá.Eljegyzés, a. logodire, credin-
tiare, logodna.Éljen! int. se traiésca!Ellátni, v. a provisioná, a în
griji ; a prevede.Ellátás, a. provisiune, îngrijire.Ellen, p. contra.Ellen, ellenség, a. inemicu, con- .
trariu, adversariu, neamicu, alénu, dusmanu, vrasmasiu.
Ellenkezés, a. opunere, împotrivire.
Ellenkezni, v. a se opune, a se împotrivi.
Ellenkezőleg, ad. din contra, in contra.
Ellenjegyezni, v. a contrásigná.Ellenjegyezés, a. contrasignare.Ellenmondani, v. a contradice.Ellenmondás, a. contradicere.Ellenőrködni, v. a controlá, a
contraveghié.Ellenőrködés, ellenőrség, a. con
trola, controlaría..Ellenséges, a. inemicu, ostilu,
dusmanescu, rancunosu, ále- nosu.
Ellenségeskedni, v. a trai in duşmănia, a se aretá ostilu.
Ellenségeskedés, a. ostilitate, duşmănia, raucuna, inemicía.
Ellenszenv, a. antipatbía, con- trasemtiu.
Ellentét, ellentiség, a. antitesu, contrastu.
Ellenvélemény, a. contra — opi- niune.
46 Ellenzeni Előre
Ellenzeni, ti. a se opune, a eon- trastá. ■'*
Ellenzés, a. opositía, opunere.Elles, a. fetare, fetatu (la vite).Elleni, V. a fetá.Ellős, a. insarcinatu, de fetatu.Elme, *. mente, minte; anima,
spiritu, genialitate.Elméim, ti. a cugetă, a inedită.Elmélet, a. teoria.Elméleti, o. teoretieu.Elmélkedni, ti. a cugetă, a ine
dită.Elmélkedés, a. cugetare, medi-
tatiune.Elméncz, a. istetiu, glumetiu,
pacal a.. Elménczkedni, ti. a pacalí, a is ̂
teti, a glumi.Elménczkedés, s. istetime, păcă
litorii.Elménczkedő, a. pacalitoriu, bat
jocori toriu.Elmerülni, v. a se afundă, a ve
ni in estasa.Elmerülés, elmerültség, s. cufun
dare; confusiune, estasu.Elmés, a. mintosu, ingeniosu,
istetiu.Elmésen, ad. (v. elmés).Elmésség, s. istetime, ingenio-
sitate.Elmétlen, o. nemintosu, fora ju
decata.Elnapolni, tt. a amanâ, a pro
rogă, a prelungi.Elnapolás, a, amanare, proro
gare, prelungire.Élni, ti. a trai, a vietiuí; a u-
sitá.Elnök, a. preşedinte.Elnöki, a. presidialu.Elnökölni, v. a presiedé, a po r
tă presidiulu.
Elnökség, a. presiedintia, pre- sidiu.
Elő, ad. inainte, ainte.Előadni, ti. a reportă, a referă,
a predă.Előadó, a. referentu, rőportatoriu.Előadás, a. propunere, presen-
tare, infatiosiare, representa- tinne; raportu, comunicata ; prelegere; discursu.
Elöbérlet, a. abonamentu.Élőbeszéd, s. prefatia, precuven-
tare, prología.Elöcsapat, a. avangarda.Élöfa, a. arbore.Előfizetés, a. prenumeratiune.Előfizetni, ti. a prenumerá.Előfizető, a. prenumerantu.Előhaladni, ti. a inaintá, a pro-
pasi.Előbaladás, a. înaintare, propă
şire.Előhírnök, a. precursoriu, anun-
ţiatoriu.Előjár óság, a. auctoritate publi
ca, oficiolatu, primaría.Előidézni, ti. a cită, a chiamá
inainte, a soroci.Előismetan, a. propedeutica.Előítélet, a. prejudetiu, prejude
cata, superstitiune.Elől, p . inainte.Előleg, a. antieipatiune.Előlegezni, ti. a anticipă.Előlépni, o. a avansá, a. inain
tá, a pasi inainte.Előléptetés, a. avansare, pro-
motiune.Elöljáróság, a. (v. elöjáróság).Előny, a. prerogativa, preíerin-
tia ; avantagiu.Előnyös, a. folositoriu, profitabilu.Előnytelen, a. nefolosiíorin, ne-
profitabilu.Előre, ad. inainte.
Elöpénz 47
Elöpénz, s. arvona.Élősködni, v. traí de pre általa,
a licaí,Élösködés, s. trăire din més’a
altnia, licaire.Először, a. antei’a — data.Elötan, a. propedeutica.Előterjeszteni, «. a propune, a
referă a infatiosiá, a repre- sentá.
Előterjesztés, s. propunere, re- ferada, infatiosiare, represen- tatiune.
Előtétéi, «. ipotesa.Előtt, p . înainte, ante, pre.Elöttemezni, v. a coramisá, a
vidimá, a intarí.Előttemezés, a. coramisare.Előzmény, 8. premisa, prelimi
naria, propusetiune anterióra.Előzni, v. a preveni, a premer
se, a intrece.Elözönleni, ti. a esundá.Első, o. anteiu, primu.Elsőbbség, s. anteiatate, priori
tate, preferintia, prerogativa.Elszökni, ». a fugí, a se depar-
fá, a se indofí (din aresta).Eltérni, v. a se abate, a se de-
cliná.Éltes, a. inbetranitu, veterana.Éltetni, v. a inviosiá, a dá vié-
tia ; a dóri viétia, a gratalá.Eltökélés, 8. resolutiune, deter-
minatiune, propusu, cugetu.Eltökélt, a. resolntu, determi
nata.Eltökélni, v. a determină, a de
cide, a se resolvá, a propune.Elül, ad. din nainte.Elv, 8. principiu.Élv, 8. piacere, desfătare.Elválás, 8. despărţire, desfacere.Elválni, V. a se desparţi, a se
desface.
Élvezni, v. a traí in piacere, a gustă, a se desfată.
Élvezés, élvezet, s. piacere, desfătare, gustare.
Elvonni, v. a subtráge, a abstrage.
Elvont, a. abstractu.Elvonulni, v. a se retrage.Elvonulás, elvonultság, a. retra
gere, isqlare, singurătate.Ember, a. omu.Emberbarát, 8. filantropu, iubi
to riu de ómeni.Embergyiilölő, a. misantropu-Emberfaj, a. rasa de ómeni.Emberi, a. omenescu, de omenia.Emberiség, a. umanitate, omo
nime.Emberség, a. omenia, loialitate,
urbanitate.Emberséges, o. — en, ad. ome
nescu, omenesce, loialu, onesta.Emberségtelen, a. neomenescu,
neloialu, neonestu.Embertan, s. antropologia.Embertelen, a. — ül, ad. (v. em
berségtelen,).Emberülni, emberedni, v. a se
face omu, a se umanisá, a se cultivă.
Eme, emedisznó, s- scrófa, porca.Emelet, 8. ridicatura, contigna-
tiune, cátu.Emelgetni, v. a ridică ("mereu).Emelinteni, emelitni, v. a ridică
pueinu.Emelkedni, ti. a se ridică, a se
inaltiá.Emelkedés, emelkedettség, a. ri
dicare, inaltiare, iniepta- meutn; oscilatiune, vibratiune.
Emelvény, a. ridicatura, movila.Émelygeni, v. a avé grétia (in
stomaeu).Émelygés, a. grétia.
Émelygés
Émelygős Engesztelő
Émelygős, a. gretiosu.Emészteni, v. a consumă, a
mistui.Emésztés, a. consumare, mistui
re, consürntiune; nemicire.Emésztet, s. consumtiune.Emésztetlen, a. — űl, ad. necon-
sumatu, nemistuitu.Emészthetetlen, a. neconsuma-
bi!u, neroistuibilu.Emészthető, a. consumabila.Emésztő, a, consumatoriu.Emésztődni, v. a se consumă.Emésztődés, a. consumare de
sene.Emez, pron. acestu, acésta.Emidé, ad. incéce.Emigy, ad. iata — asia.Emilyen, pron. asia, in asta—for
ma.Emitt, ad. acilea.Emle, s. memoria, suvenire.Emlegetni, v. a pomeni, a re
vocă in memoria.Emlegetés, a. pomenire, revoca
re in memoria.Emlék, a. suvenire; memoria;
monumentu.Emlékezőtehetség, a. memoria,
facultate memorativa.Emlékezni, v. a-si aduce aminte.Emlékezés, a. aducere aminte,
suvenire.Emlékezet, a. (v. emlékezés,).Emlékeztetni, v. a aduce amin
te, a revocă in memoria.Emlény, a. suvenirn.Említeni, v. a aduce aminte, a
pomeni.Említés, a. aducere aminte, po
menire.Emlő, a. ugeru, tîtia.Emlocske, a. titiuca.Emlős, a. mamiiéra, cu ugeru,
cu tîtia.
in
Ernő, a. sugatoriu.Én, pron. eu, io.Ének, 3 . cantare, cantecu; aria,
melodia.Énekelni, v. a cântă.Énekes, a. cantaretiu.Éneklés, a. cantare.Éneklő, a. cautatoriu.Engedni, v. a ertâ, a concede,
a lasă;- a se desgbiatiă, a se moié ('tcmpuluj.
Engedés, a. cedere, concedere, lasare, ertare.
Engedékeny, a. lasatoriu; indulgenţii.
Engedékenység, a. lasare, cedere, indulgentia.
Engedetem, a. ertare, pardonare; concesiune, permisiune.
Engedelmes, a. supusu, asculta- toriu,
Engedelmeskedni, v. a se supune.a ascultă.
Engedelmesség, a. supunere, as- asculţare, submisiuue.
Engedélyezni, v. a concesionă, a dă concesiune.
Engedély, a. concesiune.Engedetlen, o. nesupusu, neas-
cultatoriu, renitentu.Engedetlenség, a. nesupunere, ne
ascultare, reniteutia.Engesztelni, v. a domoli, a li
nişti, a molcomi, a alină, a complană, a imblandi, a im- paciui, a reconciliă.
Engesztelés, a. molcomire, alinare, complanare, reconciliare.
Engesztelheti», a. — ül, od. nea- linabilu, neimpaciuibilu, ne- reconciiiabilu.
Engesztelő, a. — en, ad. impa- cinitoriu, alinatoriu, molcomi- toriu.
Engesztelhető, a. impacabilu, re- conciliabilu.
Engesztelődül, v. a se impacá, a se molcomi, a se reconciliá.
Engesztelődés, s. molcomire, im- pacare, domolire.
Engesztel Bleg, ad. molcomindu, domolindu, in tonu impaciui- toriu.
Ennekelőtte, ad. inaintede acést’aEnnekutánna, ad. dupa acést’a.Ennélfogva, ad. prinurmare, deci.Enni, i>. a mancă.Enyelegni, v. a glumi cu blan-
détia, a gugulí, a dis curge cu piacere.
Enyelgés, s. gugulire, glumire plăcută.
Enyém, enyim, pron. alu meu, a mea.
Enyészni, v. a apune, a se stinge, a se nemicí, a dispare, a repune.
Enyészés, s. disparere, apunere, perire.
Enyészet, s. peritiune, desfiintiare.Enyh, s. alinare, dulcóre, astem-
parare, moderare.Enyhe, a. blandu, domolu, linu,
moderatu.Enyhén, ad. (v. enyhe).Enyhítés, s. (enyh).Enyhítni, v. a alină, a astem-
perá, a moderá.Ennyi, a. atatu, atat’a.Enni, v. a mancă, a gustări.Enyv, s. cleiu.Enyves, a. cleiosu.Enyvesítni, enyvezni, v. a elei,
a lipi.Ép, épen, ad. tocma, acuratu,
cbiaru.Ep, a. intregu, deplinu, sanatosu.Epe, s. fiere, amaréla.Epekórság, s. galbinare.
Engesztelhető [Érdektelen 49
Epemirigy, s. coléra.Epedni, v. a se topí de doru,
a dóri forte, a insetá.Epedés, s. insetosiare, dorire
mare.Epekedni, v. (v. epedni).Epekedés, s. (v. epedés).Eper, s. fraga, eapsiuna.Eperfa, s. fragariu.Epés, a. colericu, fierosu.Epeszteni, v. a năcăji, a supară.Epesztés, s. nacajire, supărare.Építeni, v. a edifică, a cladí.Építés, s. edificare, clădire.Építési, a. architectonieu. .Épitetlen, a. needificatu, necla-
ditu.Építgetni, v. a edifică, a cladí
(mereu).Építmény, s. edificiu, clădire.Épitö, s. claditoriu, arcbitectu.Epres, a. fragosu.Eprészni, v. a iragarí, a culege
fragi.Épség, s. intregitate, întregime,Épülni, v. a se edifică, a se cla
dí; a se insanatosiá.Épülés, s. edificare, clădire; in-
sanatosiare.Épület, s. edificiu, clădire.
Épületes, a. edificatoriu.Ér, s. vena..Érez, s. metalu, minera.Erdei, a. padurénu, de pădure.Érdek, s. interesu.Érdekelni, v. a interesă.Érdekelt, a. interesatu.Érdekes, o. interesantu, impor-
tantu.Érdekesség, s. in teresre, impor-
tantia.Erdeketlen, a. neinteresatu.Érdeklés, s. interesare.Érdektelen, a. — 41, ad. indife-
reutu, nein'eresatu.4
Érdektelenség, s. indiferintia, ne- interesare.
Erdély, n. prop. Ardélu, Transilvani’a.
Érdem, s. meritu, vrednicia.Érdemelni, v. a meritá.Érdemes, a* demnu, vrednica,
meritabilu.Érdemesítni, ti. a face vrednicu,
a face demnu.Érdemetlen, a. — ül, ad. nevred-
nicu, nedemnu, nemeritatu.Érdemi, a. meritoriu.Érdemleges, a (v. érdemi).Érdemlés, s meritare.Érdemlett, a. m-eritatu.Érdemtelen, a. (v. érdemetlen).Erdész, s. padurariu.Erdészet, s. paduraría, foresta-
ría, silvicultura. ,Erdészeti, a. de paduraríaErdő, s. pădure, silva, codru.Erdőeske, s. pădurice.Erdölni, v. a păduri, a taié pă
dure, a taié lemne din pădure.Erdőlés, s. páduritu.Erdős, a. păduros u.Erdőség, s. padurime.Erdészet, s. sciinti’a padurariei.Eredet, s. origine.Eredeti, a. originalu,. originariu.Eredmény, s. resultatu.Eredménytelen, a. fara resultatu.Eredményezni, v. a resultá, a
produce.Eredményezés, s. resultare, pro
ducere.Eredni, ti. a descinde, a se de
rivă, a se násce, a se trage, a se esc&, a resultá.
Eredő, a.pornitoriu, manecatoriu.Eregetni, v. a lasă (treptata).Ereklye, s. relicuie.Érem, s. moneta, medalia, numu.Éremtan, s. numismatica.
50 Érdektelenség
Erély, s. energia.Erélyes, a. — en, ad. energiosu,
cu energia.Erény, s. virtute.Erényes, a. — en, ad. virtuosu,
cu virtute.Éreny, s. platina.Eres, a. venosu, fibrosu, firosu.Érés, s. ajungere; nemerire; va-
lóre; cócere.Eresz, *. siopronu ; stresina.Ereszkedni, v. a se p.ogorí, a se
demite, a se delasá, a descinde.
Ereszkedés, s pogorire, demitere, descendeutia.
Ereszkedő, o. pogoritoriu, de- scindietoriu.
Ereszteni, ti. ,a lasă, a demite, a liberă.
Érett, a. maturu, coptu.Éretlen, a. — űl, ad. nematuru,
riecoptu.Éretlenség, s. nematuritate.Eretnek, s. ereticu.Eretnekség, s. eresía.Érettség, s. maturitate.Érettségi, a. de matoritate.Érezni, ti. a semtí, a durmecá.Érezés, s. semtire.Érezhetlen, o. nesemtibilu.Érezhető, a. — leg, ad. semtibilu.Érinteni, v. a atinge, a anină.Érintés, s. atingere, aninare.Érintetlen, a. — űl, ad. neatinsa,
neaninatu.Érintkezni, ti. a se atinge, a se
anină, a veni in contacta.Érintkezés, s. atingere, contacta.Érintő, 3 . atingatoriu, tangenta.Érj, 3. intensiune, incordatiune.Erkély, 3 . balconu, altanu, ar-
cora.Érkezni, ti. a sosi, a aj unge ;' a
avá tempu.
Érkezni
Érkezés Értékes 51
Érkezés, a. sosire, ajungere; o- portunitate.
Erkölcs, a. moralitate.Erkölcsi, a. moralu.Erkölcsileg, ad. moralicesee.Erkölcsiség, s. (V. erkölcs).Erkölcsös, a. moralu.Erkölcsösség, s. moralitate.Erkölcstelen, es. — ül, ad. nemo-
ralu, demorajisatu, coruptu.Erkölcstelenség, s. demoralisa-
tiune.Erkölcstelenedül, v. a se demo-
ralisá, a se corupe.Erkölcstelenedés, s. demoralisare,
demoralisatiune. ,Erkölcstelenítni, v. a demoralisá.Erkölcstelenités, s. demoralisare.'Érlelni, v. a cóce.Érlelés, s. cócere.Érni, ®. a se cóce; a ajunge;
a nemerí.Emyedni, v. a se obosi, a so
faticá, a—si pregetă.Ernyedetlen, a. neobositu, nefa-
ticatu, nepregetatu.Ernyő, s. umbrela, cortisioru;
parisolu; coveltiru, eovoru de cár*.
Emyőzni, v. a uinbrí, a coperí.Érő, a. potere, taría, íortia; po-
testate.Erődíteni, v. a fortifică.Erődítés, a. fortificare, fortifi-
catiune.Erőködni, v. a se sili, a s e for-
tiá, a se incordá.Erőködés, a. silire, fortiare, în
cordare.Erőltetni, v. a sili, a fortiá, a
constringe.Erőltétés, a. silire, fortiare, con-
stringere.Erőmű, a. macbina.
Erőmiivész, a. mechanicu, me- chanistu.
Erős, a. tare, poternicu, pote- rosn, solidu, potinte.
Erőség, s. ta ría ; fortarétia.Erősen, ad. tare, solidu.Erősbítni, v. a intarí, a impoterí.Erősbités, s. intarire, impoterire,
fortificare.Erősítbi, v. (v. erősbítni).Erősítés, a. (v. erősbités).Erősödni, erősiilni, v. a se inta
rí, a se impoterí; a se con- solidă.
Erősödés, a. intarire, impoterire; consolidare.
Erősség, a. (v. erőség).Erőszak, a. violentia, íortia, sila.Erőszakolni, v. a fortiá, a silí,
a violă.Erőszakolás, a. fortiare, sila, vio
lare.Erőszakos, a. fortiatu, violentu.Erőszakoskodás, a. fortiá, sila,
violentia.Erőszakoskodni, v. (v. erősza
kolni.Erőszakoskodó, a. violatoriu, for-
tiatoriu.Erőtlen, a. debilu, fara potere,
nepotintiosu.Erőtlenség, *. debilitate, nepo-
tintia, slabitiune.Erőtlenedni, v. a se debilitá, a
slabi, a se despoterí.Erre, adt incóce.Érsek, a. archiepiscopu, metro-
politu.Érsekség, a. arcbiepiscopatu, me
tropolis.Erszény, a, tasca, punga.Erszényes, a. cu punga.Ért, p . pentru.Érték, 3 . pretiu, valóre.Értékes, a . pretiosu, ou valóre,
4*
Értékesítői, ti. a pretiuí, a eva- luá, a dá valóre..
Értébetlen, értéktelen, a. nepre- tiosu, fara valóre.
Értekezés, értekezet, értekezlet, s. conferintia; tractare, diser- tare, disertatiune.
Értekezni, «. a conferi; a tractá, a disertá.
Értelem, a. pricepere, intielesu ; minte.
Értelmes, a. intieleptu, intiele- gatoriu, pricepetoriu'
Értelmetlen, a. nepriceputa, ne- intielesu, fara intielesu.
Értelmezni, ti. a interpretă, a comentă, a esplică, a lamuri.
Értelmező, s. interpretatoriu, co- mentatoriu, esplieatoriu.
Értelmezéstan, a. esegesá, ecse- gesa; ermeneutica, ar:ea es- plicarei.
Értelmi, a. intielesualu.Értelmiség, a. intelegintia.Érteni, v. a intielege, a pricepe.Értés, a. intielegere, pricepere.Értesítés, a. insciintiare, incu-
nosciintiare, anuntiu, avisu, réportu. '
Értesitmény, értesitvény, a. reporta, avisu, incunoscijntiare, informatiune, programú.
Értesitni, v. a insciintiă, a in- cunoscintiá, a reportá, a avisá.
Értesítő, a. reportatoriu, anun- tiatoriu.
Értesülni,, e. a se ineunoseintíá, a se avisá, a se informă.
Értetlen, a. — űl, ad. fara intielesu, nepriceputa, neintielesu.
Érthetetlen, a. — űl, ad. nepriceputa, ce nu se póte intielege.
Érthető, a. — leg, ad. respieatn, cu intielesu, de priceputa.
Értő,, a. pricepetoriu.
Ertékesitni
Értődni, v. a se intielege, a so_ pricepe.
Érv, a. argumenta, rezonu.Érvény, érvényesség, ». validita
te, valóre.Érvényes, a. validu, cu valóre.Érvényesítői, ti. a apretiá, a dá
valóre.Érvényesítés, 3 . legalisare.Érvényesség, s. validitate.Érvénytelen, a. — űl, ad. neva-
lidu, fara valóre, nelegalu.Érvezni, ti. a argumentă.Érvezés, a. argumentare, argu-
mentatiune.Érzék, érzés, a. semtiu, semtire,
semtiementu.Érzékeny, o. semtietoriu, sem-
tibilu.Érzékenyítni, ti. a face se simta,
a atinge semtirea.Érzékenyülni, 11. a deveni sem
tietoriu, a se imple de durere.Érzéketlen, a. nesemtietoriu.Érzéketlenség, s. nesemtiementu,
nesemtitiune.Érzéketlenül, ad. fara semtie
mentu.Érzéki, a. semtiualu.Érzékiség, a. semtiualitate, vo
luptate.Érzelem, a. semtiementu.Érzelgés, a. semtiualitate,Érzeni, ti. a semti.Érző, a. semtietoriu.Érzület, 3 . (V. érzelem,).És, coj. si.Esdeni, esdekelni, esedezni, v.
a rogá, a cére ferbinte.Esdeklés, esedezés, 3 . rogare fer
binte.Esedező, a. suplicante, rogatoriu.Esemény, a. evenimentu, casu,
accidenta, aventura.
Esemény
*
Eseményes Észszerű 63
Eseményes, a. eventnalu, accidentala, casuala.
Esengeni,, v. (v. esdeni). Esernyő, s. parapleu, ploariu,
cortu de plóia.Esés, s. cădere.Eset, s. casu, intemplare. Esetleges, a. — en, ad. casualu,
eventualu.Esetlegesség, s. eventualitate, ca-
sualitate.Eshetőség, s. (v. esetlegesség). Esik, v. p lóua; cade; se in-
templa.Eskü, s. juramentu.Esketni, v. a ju rá ; a cununá,
a copulá.Esketés, s. ju ra re ; cununia. Esküdni, v. a jurá.Esküdés, s. jurare.Eskünni, v. (v. esküdni). Esküvés, s. (v. esküdés). Esküvő, s. juratoriu; cununia. Esmerni, v. (v. ismerni).Esni, v. a cadé, a picá; a ploá. Eső, s. plóie.Esős, a. ploiosu.Esőzni, v. a ploe fdesu).Esőzés, s. plóia (múlta).Esperes, s. protopopu.Est, estve, s. séra.Esteli, a. de séra.Estelizni, v. a ciná.Estellik, v. inseréza.Estély, s. serata, petrecere de
séra.Esti, a. (v. esteli).Estve, ad. sér’a.Estveledni, v. a inserá.Estveli, a. (v. estelij.Ész, s. minte, mente, raţiune. Észtan; s. logica.Eszelős, a. nebunatecu, smin-
titu de mente.
Eszély, eszélyesség, s. pruden- dentia, intieleptiune.
Eszélyes, a. prudentu, intieleptu.Eszes, a. ingeniosu, istetiu, cu
mente.Eszesedni, v. a se intieleptí, a
capatá mente.Eszesen, ad. intieleptiesce.Eszik, v. mananca, manca.Eszköz, s. instrumentu, medilocu.Eszközölni, v. a medilocí.Eszközlés, s. meddődre.Eszközlő, s. medilocitoriu.Eszközölhető, a. medilociveru.Észleg, s. teória.Észleges, a. teoreticu.Észlelni, v. a observă, a con
sideră.Észlelés, s. observare, conside
rare.Eszme, s. idea. <Eszmei, a. idealu.Eszmeiség, s. idealitate.Eszmélni, v. a meditá, a cugetá,
a avé cunoscintia de sene.Eszmélés, eszmélet, s. cunoscin
tia de sene.Eszméletlen, a. — ül, ad. afara
de sene, amortitu, fara sem- tiuri.
Eszmélődni, v. fv. eszmélni).Eszmény, *. idealu.Eszményesítni, v. a ideálisé,.Eszményi, a. idealisticu.Eszményiség, s. idealitate.Észrém, s. chimera.Észrevenni, v. a observá, a ba
gă de sama.Észrevehetlen, a. neobservabilu.Észrevehető, a .— leg, ád. ob-
servabilu.Észrevétel, észrevevés, s. obser-
vatiune, observare.Észszerű, a, — leg, ad. rationalu.
54 Esztelen Faggyú
Esztelen, a. fara mente, nebunu, smintitu.
Esztelenkedni, v. a faee nebnnía, a se portá nebunesce.
Esztelenkedés, a. nebunia.Esztelenség, s. (v. esztelenkedés.Esztelenül, ad. nebunesce.Esztendő, 3. anu.Esztendei, a. anualu.Esztergálni, v. a strugarí, a lu
cră in strugu.Esztergálás, s. strugarire.Esztergáló.?, s. strugariu.Ét, étel, s. mancare, nutrementu.Etetni, etetni, v. a nutri, a dá
de mancatu; a inveniná.Étetés, etetés, a. nutrire ; inve-
ninare.Étető, etető, s. nutritoriu; ve-
ninu.Étkés, a. mancaéiosu.Étkezni, v. a mancá.Étien, a. nemancatu, fara man
care, flanaendu.Étterem, s. sala de mancatu,
•refectoriu.Étvágy, s. apetitu.Evet, s. ververitia.Év, s. (v. esztendő).Éves, a. de unu anu.Evés, s. mancare.
Fa, s. Iemnu; élőfa, arbore. Fáczán,. s. fasanu.Facsarni, facsarítni, facsarintani,
v. a invertí, a intórce, a suci. Facsarás, s. invertitura, sucitura. Facsarcdni, v. a se inverti, a se
suci.
Evezni, ti. a veslai, a guberná, nai, a pluti.
Evezhető, a. navigabilu.Evező, s. lopata de guberaatu
naile, lopa'ariu, vesla.Évi, a. anualu.Eviczkélni, v. a se svercolí.Evő, a. mancatoriu.Evődni, a. a se mancá, a se róde.Evődés, a. mancare, rWere (de
senej.Évszázad, a. seculu.Évülni, ti. a se róde; a se în
vechi; a se prescrie fin legi).Ez, pron. äcestu, acésta.Ezenkívül, ad. afara de acést’a.Ezentúl, ad. de aci—încolo.Ezer, a. miié.Ezért, ad. pentru acést’a, din
acést’a causa.Ezóta, ad. deatunci.Ezred, a. regimentu; legiune.Ezredes, a. colonelu.Ezután, ad. dupa acésta, de
aci înainte.Ezüst, a. argintu.Ezüstös, a, argintitu, argintosu.Ezüstözni, v. a arginti, a suflá
cu argintu.Ezüstözés, a. argintire. suflare
cu argintu.Ezzel, ad. cu acést’a.
Faggatni, ti. a investigá, a esa- miná' cu forti’a, a vecsá.
Faggatás, s. esaminare, investigare; veesaré,
Faggyas, faggyús, o. seosu, grasu. Faggyú, a. seu.
Fagy, Fázás 55,
Fagy, fagyás, a. ingbiatiatura, inghiatiatu, frign.
Fagyni, v. a inghiatiá.Fagylalt, a. inghiatiatu.Fagyos, a. inghiatiatu, frigu, rece. Fagyöngy, s. veseu.Fahéj, a. scórlia: scortlsióra.Faj, fajt, fajta, s. soiu, rasa,
specia.Fájás, s, dorere.Fájd, a, gaina selbateca. ' Fájdalmas, a. durerosu.Fájdalom, s. durere.Fájdalmatlan, a. fara durere. Fájlalni, v, a compătimi, á fi cu
durere spre ceva.Fájni, v. a duré.Fájás, a. cu durere, durerosu. Fajtalan, a. desfrenatu, lascivi;. Fajtalanság, s. desfrenare, las
civitate.Fajtalankodni, v. a se desfrená. Fajulás, fajultság, s. degenerare,
corcitura.Fajulni, v. a degenerá, a se corci. Fajult, o. degenerata, corcitu,
baslardu.Fájulni, v. a dóré.Fajzani, e. a pui, a produce, a
nasce.Fajzás, s. producere, nascere. Fakadni, fakadozni, v. a isvorí,
a descinde, a proveni. Fakasztani, v. a desface, — unu
isvoru —, a sparge — bub’a— Fáklya, a. faclia, tortia.Fáklyás, o. cu facla.Fakó, a. palitu, galbíu, falbu. Fal, s. pariete, muru.Falánk, a. mancatiosu, vorace,
nesatiosu.Falánkság, s. voracitate, nesatiu. Falat. s. bucatura.Falatka, s. bucatica.Falatozni, v. a bucatarí, a mancá.
Fa1 azni, v. a clădi, a face muru.Falazás, s. clădire, zidiie.Falka, s. turma, mulţime, céta.Falni, v. a imbucá.Falás, s. imbueatura.Falragasz, s. placatu.Falu, s. satu, comuna.Falusi, a. satescu, saténu, tie-
ranu.Falusias, a. satescu, sateneseu.Fanyar, a. acru, paduretiu, ace-
tosu.Fáradni, v. a se ostaní.Fáradás, s. ostanéla.Fáradság, fáradozás, s. fatigare,
oboséla, ostanéla.Fáradalmas, fáradságos, a. osta-
nitiosu, fatigiosu, obositoriu.Faragni, v. a ciopli, a taié.Faragás, s, cioplire, taiere.Faragászat, s. cioplitura, tăie
tură, sculptura.Faragatlan, a. — úl, ad, netaietu,
necioplitu; necultivatn.Fárasztani, v. a osteni, a fatigá,
a obosi.Fárásztás, s. ostenéla, fatigare,
* strapatia.Fárasztó, a. ostenitoriu, oste-
nitiosu.Fark, s. códa.Farkas, a. lupu.Fás, o. lemnosu.Fásulni, v. a se înlemni, a se
tempí.Fásulás, s. inlemnire; tempire,
nesimţire.Fattyú, a. bastardu, spnriu, co-
pilu de lele.Fátyol, a. velu, floru.Fátyolozni, v. a inveluí, a velá,
a acoperi.Fátyolozás, a. inveluire, velare.Fátyolozott, o. velatu.Fázás, a. frigu, recire.
56 Fazék Féktelen
Fazék, a. óia.Fazéltas, a. olariu.Fázni, v. a-i fi írigu ; fázom,
mi frigu.Fecsegni, v. a fleurí, a flecari.Fecsegés, a. fleuritura.Fecsérelni, v. a predá, a resipí —
averea — .Fecsérlés, a. risipire, predare —
de avere — .Fecske, a rnndnns.Fecskendezni, v. a stropi.Fecskendező, s stropitoriu.Feddni, v. a infruntá, a pedep
si, a mustrá.Feddés, a. înfruntare, mustrare.Fedél, a. acoperisiu.Fedeles, a. cu acoperisiu.Fedés, a. acoperire.Fedni. v. a acoperi.Fedetlen; a. —.ül; ad. neacoperitu.Fedélzet, a. acoperementu, aco
perisiu. 1Fedezni, v. a scuti, a apará, a
prótegiá.Feddhetlen, a. — ül, ad. nppa-
tatu (in moralitate}, fsra de- fectu.
Fegy, fegyelem, a. disciplina, regula.
Fegyencz, a. arestantu, încarcerata.
Fegyver, a. armaFegyverde, s. arsenalu, armaría.Fegyveres, a. inarmatu, cu arma.Fegyverzés, fegyverkezés, a. în
armare.Fegyverezni, v. a inarmá.Fegyverkezni, ®. a se inarmá.Fegyvertelen, a. nearmatu, fara
arma.Fehér, a. albu, blancu.Fehéredni, v. a se albi.Fehéríteni, v. a inalbi.Fehérítés, a. inalbire.
Fehérnép, a. sesu femeíescu. Fehérség, a. albime. Fehérszemély, a. persőna feme-
iésca.Fej, *. capu.Fejedelem, a. principe, domnu. Fejedelemség, a. principatu. • Fejelés, a. caputa, caputare. Fejelni, ti. a caputá.Fejes, a. capatinosu, cu capu,
cu'gamalía.Fejés, a. mulgere.Fejesedni, v. a prinde capatina;
a inspicá; a ge invaluí. Fejetlen, o. fara capu, anarchicu. Fejetlenség, a. anarchia.Fejezni, v a terminá, a gatá. Fej kötő, a. caitía, boneta, scufa. Fejlődni, v. a se desvoltá, a se
desvalí.Fejlődés, a desvoltare, desvalire. Fejős, a. cu lapte.Fejsze, a. secure.Fejtegetés, a. esplicare, desba-
tere, discutare.Fejtegetni, v. a desbate, a es-
plicá.Fejtemény, a. problema.Fejteni, v. a desface, a resolvá. Fejtés, a. desfacere, rosolvare. Fejtetlen, a. neresolvatu, nedes-
facutu.Fék, s. căpăstru.Fekély, s. buba.Fekélyes, a. bubosu. Fekélyesedni, v. a se imple de
bube.Fekete, a. negru.Feketedni, v. a se înnegri. Feketeség, a. negréla.Feketés, a. negríu.Fékezni, v. ,a infrená, a dumeri. Féktelen, a. neiufrenatu, nedu
merita.
Féktelenség, s. neinfrenare, nedumerire.
Fektetni, v. a culcá.Feküdni, v. a se culcá.Fekvés, s. culcare.Fekvőség, 3. moşia, avere de pa-
mentu, avere nemiscatória, a- vere stavera.
Fel, ad. susu.Fél, s. diumatate.Feladás, feladvány, e. problema;
capitulare, predare. Félbeszakadni, v. a se precurmá. Felé, ad. catra.Féle, a. feliu, soiu," specie. Felebarát, s. de aprépe, semenu. Felebbezés, s. apelare, recţjrsu. Felebbezni, v. a apelá, a recurge. Feledékeny, a. uitucu, uitaveru. Feledékenység, s. uitare.Feledés, felejtkezés, s. uitare. Feledni, felejteni, v. a uitá. Feledhetetlen, felejthetetlen, a .—
ül, ad. neuitatu, neuitaveru. Felekezet, s, secta, parţialitate. Felelni, v. a respunde.Felelet, s. respundere.Félni, v. a se teme.Félelein, *. temere, frica. Félelmes, a. fricosu, témedu, cu
frica.Felelős, a. respundietoriu. Felelősség, *. respundietate. félénk, a. fricosu, spariosu. Félénkség, s. temere, frica. Feleség, s. consőrta, socía. Feleséges, a. cu muiere, casa»
toritu.Feleselni, v. a respunde inde-
reptu, a se certá.Felesketni, v. a jurá — pré ci
neva— ; a depune juramentu. Felesketés, s. jurare, depunere
de juramentu.
Féktelénség
Felesküdni, v. a depune juramentu.
Felesleg, 3. prisosintia.Felesleges, a. de prisosu, abun-
dantu.Felett, p . supra, preste.Felette, ad. férte, preste mesura.Felezni, v. a indiumatatí.Felezés, s. indiumatatire.Felfelé, ad. insusu.Felfogni, v. a pricepe, a cuprin
de—cu mintea — .Felfogás, s. pricepere.Felfüggeszteni, v. a acatiá, a
suspende.Felgerjedni, v, a se iritá, ■ a se
intaritá.Félgömb, s. semiglobu.Felhércz, s. crucea dela rud’a
carului.Felhívni, v. a prochiamá.Felhívás, s. prochiamare.Félhold, s. semiluna.Felhő, a. nuoru.Felhős, a . . nuorosu.Felhőtlen, a. nenuorosu, seninu.Felirat, s. adresa.Félkör, s. semicercu.Fellázadni, v. a revoltá, a se
rescolá.Felleg, s. nuoru.Fellépni, v. a se intrepune; a
apará, a se presentá — pe scena — .
Felmenteni, v. ş dispensá, a li- berá.
Felmentés, s. dispensare.Felmondani, v. a dedice; a re-
citá — lectiunea — .Felmondás, s. dedicere; recitare.Felől, p . decatra, despre.Felosztani, v. a impartí.Felpéaz, s. arvona.Felség, 3. maestate.Felséges, a. maiestosu, sublimu.
Felséges 57
Felső58
Felső, a. superiorii, de susu. Felsöbbség, s. superioritate. Félsz, s. téma, frica.Féiszeg, a. unilateralu, defec-
tuosu.Félszegség, s. defectuositate. Felszólítani, v. a provocá. Felszólítás, s. provocare.Félteni, v. a teme, a fi jalusu. Féltés, s. temere, jalusía. Feltaglalni, v. a desmembrá, a
anatomisá.Feltaglalás, s. desmembrare, a-
natomisare.Feltámadni, v. a invié. Feltámadás, s. înviere.Féltékeny, a. prepuitoriu, teme-
toriu, jalusu.Féltékenység, s. jalusía. Felterjeszteni, v. a propune, a
susterne, a reportá.Feltenni, v. a presupune, • Feltétel, s. conditiune.Feltételes, a. conditiooatu, Feltételezni, v. a ’conditioná. Feltételezés, condiţionare. . Feltétlen, a. — ííl, ad. necondi-
tionatu.Felügyelni, v. a ingrigí, a in-
spectioná, a supravighié. Feiügyelés, s. ingrigire, inspec-
tionare.Felügyelet, s. (v. feiügyelés). Felül, p , preste, deasupra. Felzet, s. titulatura, rubru.Fém, 8. metalu.F é m l e n i , a lucí.Fémlés, s. lucire.Fene, ş. caneru, gangrena, lu-
pare.Fenék, s. fundu.Fenebes, a. cu fundu.Fenekelni, v. a pune fundu. Feneketlen, a. fara fundu.
Férgesedés
Fenebetlenség, s. abisu, afuu- dime.
Fenés, a. gangrenosu.Fenkő, 8. cute, tocila.Fenn, ad. susu, supra, deasupra.Fennség, s.- marimé, sublimitate,
înălţime.Fenteregni, v, a se tavaií.Fény, fényesség, s. lucire, stră
lucire, iuştru.Fényes, a. iucitoríu, lustrosu.Fenyegetni, v. a amerintiá.Fényesítni, v. a Juci, a face
lustruosu.Fényeskedni, «. a luci, a stră
luci, a luţninâ.Fenyiteni, v. a pedepsi, a dis-
eiplíná.Fenyíték, s. disciplina.Fényleni, v. a luci, a străluci.Fénytelen, a. nelustrosu, nelu-
minosu.Fényű, s. bradn.Fenyűrigó, s. stnrdiu de bradu.Fenyüs, fenyves, 8. bradetu.Fényűzés, s. lucsu.Férni, v. a inchiepe.Férés, 8 . inehiepere.Férczelni, v. a peteci, a inseilá.Férez, Férczelés, s. petecitura,
inseitatura.Ferde, a. strimbu, diagonalu.Ferdény, s. trapezű, trapedu.Ferdeség, s. sucitura, strimba-
tura.Féreg, s. verme.Ferenez, n. prop. Fraficiscu.Férfi, s. barbatu.Férfias, a. barbatescu, animosu,
curagiosu.Férges, a. vermeno u.Férgesedni, v. a se invermesiá,
a se invermenosiá.Férgesedés, s. invermesiare, in-
vermenosiare.
Fergeteg Finomitni 5»
F erg e teg , s. tem pestate , io rtu n a .F e rg e teg es , a. to rtunosu .F é lj, s. b a rb a tu , consorte.F é ije s , a. eu ba rb atu , m arita ta .Férkezn i, v. a se inbuldí, a se
indesá, a incbiepe. . .Férkezés, s. im buldire, indesare .F e rtá ly , s. p a tra riu .Fertelm es, a. spureatu , necu ra-
tu , sca rnavu .F ertöztetn i, v. a spurcă, a p ro
fană , a p an g ari.Fertőztetés, s. spurcare , p ro fa
n are , p an g arire . •F e s le tt, a. d e s fre n a tu ; destra-
m atu .F eslen i, v. a se des'cóse, a se
destram ă.F e ste n i, v. a coloră, a v apsi.F e s té k , s. colóre, vapséla .Festem ény , s. cadru , tab lou , por-
tre tn .F esté s , s. p ic tu ra .Festész-, s. p icto riu , vapsito riu .F este tlen , o . n e co lo ra tu ,, ne-
vapsitu tF éstő ileg , ad. jü torescu .F ésű , s. pep tene .F ésüln i, v. a peptená.F ésűs , s. pep ten ariu .Fesz, 8. tiepenim e.Feszegetni, v. a sc o c io rî; a des
face ceva cu sil’a.Fészek, s. cu ibu .Feszes, o, s trin su , in tin su .Feszíteni, v. a în tinde, a incor-
dă ; a ris tig n i, a crucifige.Fesztelen, o . n eco n strin su , ne-
afec ta tu , negena tu .Feeztelenség, a. neafecta re , ne-
genare .Feszülni, v. a se in co rd ă , a se
în tin d e . .Feszület, s. crucificau, restig n ire .
Feszültség, s. înco rdare , incor- da tiune , in ten sita te . •
Fetrengeni, v. a se tav a ll.F i , fiú, 8. p runcu , b a ia tu , co-
pilu .F iadzani, v. a púié, a fa tă .F iadzás, s. puiere , fe ta re .F ia s , a. cu pui.F ia ta lság , s. ju n e tie , tineretie ,
jun im e.Fiahordó, s. c lo tianu cu punga.Ficzam , ficzamodás, s. sc r in ti ut-
ra , scrin té la .Ficzam ítni, v. a sc rin ti.Ficzam lani, ficzamodni, v. a . se
scrin ti.F iczkándozni, o. á se »bucium ă,
a d ă incóce si ineo lo din trUpu.
Ficzkő, s. fe tio ru , b a ia tu , stren- gariu .
F igyeln i, figyelm ezni, v. a ii a ten tu , a luă am in te .
Figyelm es, a. b ag a to riu de sam a, a ten tu .
Figyelm esség, s. a te n ţiu n e , lu a re — am inte.
F igyelm eztetni, v. a face atentu (pe cinevaj, a tra g e lu are — am inte.
Figyelő, a. observato riu , lua- to r iu — am inte.
F igyerm ek, s. copilu, p ru n cu .Fillenteni, v- a m enti.F iilentés, s. m entiuna.F illé r, s. banu tiu , p a r ’a .F indzsa, s. filigénu, ta s a .F inév, 8. num e b ă rb a te seu.F ing , 8. besinn .Fingos, o. besinosu.F innyás, a. a legato riu , jin g asiu .F innyáskodni, v. a fi jin g a siu ,
a a lege.Finom , o. finu.Finom itni, v. a face finu, a rafină.
60 Finomodni Fogyatkozni
Finom odni, v. a se face finn, a se fade. delicatu .
Finom ság, a. finétia, de licatetia ,F in to ritn i, fintorgatni, v. a strim -
b á d in n asu , a n u p iacé ceva.F ió k , a. pn iu lu m esei, sicriesiu .Fiókos, a . cu sicriu , cu puiucu.F irk a , s. m an jitu ra , scrisóre reá.F irk á ln i, v. a scrie re u .F ity eg n i, v. a á té rn é , a flenduri.F ityegés, a. a te rn are , flendurire.F ityegős, a. a té rn a to riu , flen.
durosu .F itym áln i, v. a despretiu í, a a le
ge in m an c a re ; a -si b a te jo cu .F ivér, a. fra te .F izetn i, ®. a p laţi, a solvi.F izetetlen , a. — ül, ad. nepla-
titu , neso lv itu ,Fodor, s. c ré tia , in cre tié la .Fodorítn i, v. a incre tí.Fodorodni, v. a' se incre tí.Fodrász, a. in cre tito riu , friseriu .Fodros, a. c retin , in c re titu , un-
d u la tu .Fodrozni, v. a incre tí, a' undulá.F og , s. dente.Fogadni, v. a pu n e cuven tu , a
p rom ite , a se legá.Fogadalom , s. prom isiune , votu .Fogadás, a. rem asiagu , p rim ire ,
recep tiune .Fogadó, a. ospetaría , b irtu .Fogadós, a. o spetariu , b irta riu .Fogadvány , a. c a rte de tocm éla,
conven tiune.Fogalm azni, v. a com pune, a
concepe.Fogam zani, v. a p rinde radecina .F ogana t, a. efectu , re su lta tu .F o g a n a tla n , <z. fa ra efectu.Foganatosítn i, «. a e fep tu í, a p u
n e in lu cra re .F oganatosság , a. activ ita te , efectu.F o gan tyú , a. tó r ta .
Foganzás, a. conceptiune, p r in dere de rad ae in a .
Fogas, a. cu íeriu . 'Fogás, a. p rin d ere , apucare.F oga t, s. t r a s u ra ; p rindese.Fogdosni, v. a prinde.Fogékony, a. p rim ito riu , suscep
tib ila .F ogékonyság, a. suscep tiv ita te ,
capacitate .Fogház, a. p rinsóre , a restu .Foglaln i, v. a cuprinde , a ocu-
pá, a im preuná. ■Foglalás, a. ocupare, cuprindere.Foglalat, a. cuprinsu , tien ó re .Foglalók, a, adausu, aclusu .Foglalatoskodni, v. a se ocupá.Foglalkozni, v. a se cuprinde,
a se ocupá. . ,Foglaló, a. a rv u n a .Fogó, a. c le ş te ; p rind ie to riu .Fogódzani, v a se apucá, a se
acatiâ , a se p rinde .Fogoly, a. a restan tu .Fogolym adár, a. po turn ica.Fogság, a. p rin só re , robia, cap
tiv ita te .Fogula tlan , a. nep reocupatu .Fogva, fogvást, p . de, d in, p rin .F og u ltság , a. p reocupatiune .F ogúit, a. p reocupa tu , tém edu.Fogulni, v. a se p reocupă, a
fi confusu.Fogyni, v. a scadé, a se m ic-
siorá, a se im pueiná.Fogyás, s. scădere, im pucinare .Fogyasztani, v. a im pueiná, a
' consum á, a desecá.Fogyasztás, a. im pucinare, con
sum are. tFogyaték , a. restu , rem asitia ,
scadiem entu .Fogyatkozás, a. scădere, defectu .Fogyatkozni, v. a scadé, a se
im pueiná. *
F o h ász
Fohász, s, o ftare , suspinu, ge- m etu .
Fohászkodni, v. a oftá, a su sp in ă .
Fohászkodás, s. o ftare, suspina- re , rogare .
F o jtan i, v. a sugrum ă, a inna- dusí, a dom oli.
F ok , s. g radu , tré p ta .Fóka, a. foca, can e de m are .Fokhagym a, s. a iu , u stu ro iu .Fo it, s. p e te c u ; p é ta .Foltozni, v. a p e tec i a carpocí.'Folyni, v. a cu rge .Folyadék, s. flu id itate.Folyam, folyó, s. fluviu, r íu .Fo lyás, 3. curgere .Folyamodni, v. a suplică, a re
curge .Folyam odás, s, suplica, recu rsu .Folydogálni, v. a curge incetu .Folytán , ad. inu rm are, dupa.F o ly tatn i, v. a con tinuă, a p u r
cede înain te .Fo ly tatás, s. con tinuare , urm are .Folyvást, ad. n ecu rm átu , m ereu.F onni, a. tórce, a îm pleti.Fonás, s. tó rcere , îm pletire.Fonadék, s. îm p le titu ra .F onák , a. pe dosu, in to rsu , per-
versu .Fonákság , s. p e rv ersita te , in tor-
to ca tu ra .Fonal, s. to r tu , firu.Fondor, a. ran cu ro su , in tr ig a n ta .Fondorkódás, fondorlat, s. intri
ga, cabala, rentate.Fondorkodni, v. a m trigá , a ca-
lum niá (p re ascunsu).Fonnyadni, a. a se vescedí.Fonnyadtság , s. vescediéla.Fonnyasztani, v. a vescedí.F ont, s. p u n tu . ,Fontoln i, v. a cu m p ăn i; a ju
d e că ; a m esurá.
F o rté lyoskodn i 61
Fontolás, s. cu m p ăn ire ; ju d ecare .F o rbá t, s. recom pensa, resp la ta ,
resbunare .F o rd ítn i, v. a in tórce, a suci ;
a traduce.Ford ítás, t ra d u c e re ; su c itu ra , in -
tó rcere.Fordulni, v. a se in tó rce , a se
invertí.Fordulat, fordulás, s. in tó rsu ra ,
in v ertitu ra .Forgács, 3. ascía.Forgácsolni, v. a face asc ii.Forgalom, s. cercu la tiune , co-
m unicatiune.F o rg ás, s. in vertitu ra , cercu la re .F orgatn i, v. a invertí, a in tó rce .Forgodni, forgolódni, ». a se por
tă , a se. sili.F o rin t, s. fiorinu, flo renu .Forogni, • v. a se in v ertí, a se
in tórce.Forradni, v. a fierbe, a clocaí.Forradalm i, o . revo lu tionariu .Forradalom , s. revo lu tiune.Forradék, s. buba v indecata ,
crusta.F orra ln i, v. a fierbe, a c locaí;
a plănui.F o rrá s, s. isvoru, isv o r ire ; for
tu n a ; sorg ente, fierbere.Forrásos, a. apatosu , lo cu cn
isvóre.Forrasz tan i, v. a fe rum iná.Forrázn i, v. a oparí.Forrázat, s. oparéla.Forró , a. fierbinte.F orróság , s. űe rb in tié la .F orté ly , s. v iclen ia , a p u ca tu ra
vu lp ina, istetim e a s tu ta .Fortélyos; a . viclénu, a s tu ta .Fortélyoskodni, v. a face apuca
tu r i viclene, a am blá cu p refăcătorii.
Fulasztani
Fortélyosság , *. a s ta tía , vulpe - nía, finetía .
Fos, fosás, s. cufuré la .Fosni, ti. a se cufurí.Foszlány, s. destram atu ra , fasía,
s tran tia .Foszlani, ti. a se scam osié, a se
desfibrá, a se destram ă.Fosztani, v. a ja fu í, a depradá.F ő , a. c apu ; a. fru n tas iu , supe
riorii, de căpeten ia .Főbbség, s. suprem atu .Főkép, fő képen, ad. m ai alesu,
m ai vertosu .Föl, ad. (v. fel).Föld, s. p am en tu ; te re im ; ag ru .Földes, a. pam entosu , tie rinosu ,
cu pam entu .Földesnr, s. dom nu d e pam entu ,
posesoriu , p ro p rie ta riu de p a m entu .
Földészet, a. agronom ia.Földetlen, a. fa ra p a m e n tu ; f a
r a tia ra , fa ra p a tr ia .Földi, a. pam entescu , pam en-
té n u ; s. com patrio tu .Fölé, p . c a tra , de asu p ra .Főleg, ad. m ai a lesu .Fölösleg, a. p risosin tia , abun-
dan tia .Fölösleges, a. de p riso su .Fölött, p. p reste , d easu p ra .Fö lö tte , fölöttébb, ad. fprte, p re s
te m esura.Föltét, a. conditiune, p re su p u
n e re .Fölzet, a. titu la tu ra , ru b ru .F önn , p . deasupra , susu .Főnök, a. c ap itan u , p rim ariu ,
p resied in te , p rinc ipalu .Fönség, 8. ina ltim e , sublim itate ,
superioritate .)Förödni, ti. a se sca ldă .Förgeteg, a. tempestate.
62 Fortélyosság
Fortéiéra, s. sp u rcatiu n e , scar* nav ía , oróre.
Förtelm es, a. sp u rc a ta , scarnavu , oribilu , de testab ilu .
Förtelm esség, s. (v. fö rtelem j.Fösvény, a. avaru , sgárcitu .Fösvénység, a. av aritía , a rpago-
n ía , sgárcen ía .Fotelen, a. nefiertu .Főtten , a. fa ra capu.F ő tt, a. fiertu.Föveg, s. caciu la , pe la ria .Föveny, fövény, s. nasipu , a rina .Fövényes, a. a rinosu , nasiposu .Fövényezni, ti. a p re será nasipu ,
a a riná .Fövénytorlat, s. g ram ada, b an ca
de a r in a — in m are — .Fővés, *. fierbere.Főzni, ti. a fierbe.Főzés, «. fierbere.Főzelék, a. fie rtu ra , m ancare.F rigy , a. confederatiune, a lian-
tia , pactu .F ris , a. iu te , sp rin tenu , sv e lta ;
p rő sp e tu .Frisseség , a. sp rin ten im e, vivi-
tiune.F riss ítn i, ti. a recori, a re im pros-
p e tá .F rissítés, a. recorire , recreare .F rissü ln i, u. a se recori, a se
re im prospe tá .F ún i, ti, a su flá ; a siuerá.F u k a r, s. av aru , sgárc itu .F u k a rság , a. (v . fösvénység,).Fukarkodni, ti. a se scum pi.F ú ln i, fuladnf, ti. a se innecá , a
se in n a d u s í/Fuladás, a. innecare , in n ad u sire .F u lánk , a. ghim pa, acu — la a l
b in e — .Fulánkos, a. ghim posu.Fulasztani, ti. a sugrum á, a in -
nadusí.
Fuldokolni Füstösítni 63
Fuldokolni, v. a se innadusí, a suflá greu.
F ú rn i, v. a sflederí.F ú rá s , furadék, a. şflederire, sfle-
deritu ra .Furcsa, a siodu, curiosu, desien-
tia tu , comicu.Furda ln i, v. a lódé — conscien-
t i ’a — , a to r tú ra .F u rd á la t, «. m u stra rea conscien-
tie i.Furfangos, a. scu tu ratu , p re fă
cuţii, viclénu.Furkos, a. m aciucatu , gh iogatu . F urkó , s. m aciuea, ghióga.Fúró , s. sflederu.Furollya, a. fluieru.Fuszujka, a. fasole.F u tn i, o. a fugí, a a lergá. F u tam ítn i, v. a fugarí, a pe-
fugá .Futam lás, s. fuga , tu lire .F u tá r , a. cu rie riu , cursoriu . F u tás, a. a le rg are , tug ire , tu lire . Futkározni, futkosni, v. a a le rg á . F u tó lag , ad. ín tréca tu , in fuga. Futólagos, a. fugitivu.F u tta tá s , a. a le rg a tu ra , cursu . Fuvalkodni, v. a se ingánfá . Fuvallan i, v. a suflá.F u v a r, a. c ara u sía .Fuvaros, a. carausiu .F uvás, a. suflare.Fuvatagos, a. fo rtunosu , v iforosu. Fuvola, a. flau ta , flota.Fuvolás, a. f lau tariu :1' uvolázni, v. a fluerá, a flautá. F ű , a. érba.F üge, a. sm ochina.F üggn i, v. a depinde, a a te rn á ,
a spend iu rá .Függelék , *. suplem entu, ap en
dice, ad au su .Függélyes, a. perpendicularii!.
Függés, a. depeudintia , subor- d inatiune , a tem are .
Függeszteni, v. a aca tiá , a a te rn á ; a suspinde.
Független , a. independen ta , ne- . a te rnato rin .
Függetlenség, s. nedependentia, neaternare .
Függiranyos, függőleges, o. per- pendiculariu .
Függőség, s. dependintia .Fü l, a. urechia.Fülbevaló, fülönfüggő, s. cercelu,
cercei.Fülecske, fülese, s . u rech itia ,
urechiusia.Füleln i, v. a ascu ltá, a fi a ten ta . Fülelés, s. ascu ltare .Füiem ile, s. filomela, privigliie-
tóre.Fülep , n. prop. F ilipu .Füles. a. u re ch ia tu ; asinu . F ü le tlen , a. fa ra u rechi. Füllenteni, fillenteni, •>. a m enti. Füllentés, a. m entire, m entiuna. Fürdés, a. scaldare.F ürdő, a. scalda, baia .Fürödni, v. a se scaldá.F űrész, a. fe restrau .Fűrészelni, v. a fe restru í.F ü rg e , o. sp rin ten u , v ioiu, sveltu. F ü r j , a. p repelitia .Fürjész, a. p repelicariu . Fürjészet, a. prepelica ría , vena-
tu de prepelitie.Fürkészni, v. a cau tá , a ce rce tá ,
a seru tá.Füröszteni, v. a scaldá.F ü r t , ,» , bucla , p lé ta ; s tru g u re . Fürtös, a . buclosu, buc la tu . F ü s t, s. fum u.Füstö ln i, v. a fum á.F üstös, a. a fum ata .Füstösödni, v. a se afum ă. Füstösitn i, v. a afum á.
64 Fűszál Gazdagodni
F űszál, a. firn de árba.F űszer, a. d resuri, spetieríe , a-
rom ate.Fűszerezni, v. a a rom á.F ü tn ij v. a incald í, a face focu. F ű té s, a. inca ld ire .F ű tő , a. locariu , in c s ld ito riu ;
cup toriu , soba.Fűtözkö'dni, v. a se incafiií. F ü tty , a. s iu e ra tu ra , fluera tu ra . Fü työ ln i, v. a fluerá ('cu g u r’a j. Fütyörészni, v. a fluerá, a am
b i i fluerindu.Füves, a . erbosu.
G.Gabona, a. bucate , cereale . Gabonás, a. g ran ariu .Gábor, n. prop. G avrila.Gágogni, a g á n g a í cá ganSc’a. Gálád, a. n e ru sin atu , dejositu ,
n rg in a tu , a ro g an tu .Galagonya, s. m aciesiu.Galamb, a. porum bu.Galandocz, a. lim brieu cordelatu . Gálicz, a. v itrio lu .Gallér, a. gu leru , co lariu . Gallérozni, v. a gu lerá , a pune
gu leru .Gally, galy , a. ram ura , ga te ju . Gálya, a. ga le ra .Ganaj, ganéj, a. gunoiu .Ganár, gunár, a. gansacu .Gáncs, a. p ed eca; Hodu. Gáncsolni, *gáncsoskodni, v. a p u
ne pedeca. *Gáncsoskodás, a. im pedecare, sil
n ic ia , cercare de nod u in pap u ra .
Garat, a. g a rlic iu in m óra. Garádics, grádics, a. trep te , scara.
Füvész, a. bo tan istu , botanieu.Füvészet, a. bo tan isare .F ű z , s. salce, rach ita .F űzn i, v. a inflrá, a insirá .Fűzés, a. cununa, gh irlanda,
gaetanu .Füzes, a. salcetu , pădure de
salci.Füzet, a. fascióra, b ro s iu ra .,Füzetlen, a . ne legatu , neínfiratu ,
nebrosiu ratu .Fűző, a. co rsetu , sp e lca ; aeu
de incopcietu .
Garázda, a . ce rta re tiu , im p ertin e n ta .
Garázdálkodás, a. im pertinen tia , certáre .
Garázdálkodni, v. a se certá.Gát, s. p e p tu de apa, g a tu — .Gátlás, a. im pedecare.Gátolni, v. a im pedecá, a resiste ,
a se opune.Gatya, a. ism ene.Gatyás, a . ism enatu .G atyátlan , a. neism enatu .Gavallér, s. cavaleru .Gaz, s. gunoiu , b u ru én a j ga , em
ber, om u de nem ica.Gáz, a. gasu.Gazda, a. dom nulu c ase i; eco-
nom u.Gazdasszony, a. dom n’a casei,
econőm a.Gazdag, a. a v u ta , bogatu .Gazdagítni, v. a inavu tf, a in -
bogatí.Gazdagodni, o a se inbogatí, a
se inavu tí.
G ondnokG azdagodás
Gazdagodás, s. in av u tije .G azdagság, s . av u ţia .Gazdálkodás, s. econom isare, eco
nom ia.Gazdálkodni, gazdáskúdni, v. a
econom isá, a p a s trá .Gazdaság, s. econom ia.Gazdasági, a . eeonom icu.Gazdaságos, a. fo lositorin , eco-
nom icosn.Gazdá-zat, s. econom ia.Gazdátlan, a. fa ra dom nu, ra-
ta c itu , de p rip as iu . ■Gázló, s . vadn , tre c a to ria p rin
apa.Gazolni, ti. a sc á m a v í, a m an jí;
a defaim á.Gázolni, ti. a trece p rin v a d a ;
a c a lcá — onórea cuiva — .Gazos, a. n e cu ra ta , m an jitu ; gu-
noiosn , cu gunoiu .Gazság, 3. b las tam atía , porcía .Gazul, ad. neom enesce, porcesce.Gebe, s. m artióga.Gége, s. g u ta , gu tleg iu .Geleszta, s. lim bricu.Gém, s. ba tlanu , cocoru de b a l
ta ; p ra jin ’a cu m p an ei (la p u - tiu ri) .
Geny, s, pnroiu .Genyedni, genyűlni, ti. a p u ro ié .Genyedt, genyes, a. puro iosu .Gépely, gép, gépmű, s. m acb ina,
m asina.Gépelyzet, gépezet, s. m ach ina-
r ía , m asin a ría .Gépész, 3. m ach in is ta , m ecanicii.Gépszerű, a. ceva m echanicu , cá
m achin’a .Gerebelni, gereblyélni, ti. a g reb lá .Gereblye, ş. g rebla .Gerebelés, gereblyélés, s. g reb lare .Gerely, s. lance, p ica .Gerenda, s. b â rna , g rinda .Gerendás, a. cu g rind i.
65
Gerendásat, s. g rin d itu ra .Gerezd, s. s tru g u re .Gergelicze, s. g a rg a ritia .Gergely, n. prop. G regorie .Gerj, 3. em otiune, ag ita ţiu n e ,
m işcare. •Gerjedni, v. a se iritá , a se in-
ta r itá , a se inflaeará.Gerjedés, gerjedelem,' s. em otiu
ne, irita re , in ta r ita re — . Gerjedékeny, a. irita tio su . G erjeszteni, v. a destep tá , a iritá . Gerle, gerlicze, s. tu r tu re a . Gesztenye, s. cas tan a .Giliszta, 3. lim bricu .Giliszt&s, a. lim bricosu .Góez, s. foen lariu , v a tra .Gólya, 3. cocostircu, ciconia. Golyó, s. globii, g lon tiu .Golyva, s. gusia .Golyvás, a. gu sia tu .Golyvásodni, v. a se g u siá . Gomolya, gom, s. ghem n.Gomb, 3. bum bu,Gomba, s. bu re te .Gombás, a. bu re tio su .Gombásodni, ti. a se im bure ti, a
se im ple de bureţi.Gombócz, 3. ga lusca .Gombolni, ti. a im bum b’a . Gombolygatni, ti. a depaná. Gombolyítni, ti. a ghem ui, a de
p aná.Gombos, a. cu bum bi.Gomoly, gomolya, s. ghem u, ba-
tac u ia .Gomolyodni, ti. a se g h em u i, a
se in fasiu rá .Gond, s. g rig ia , cura.Gondatlan, a. n e g rig ito riu , ne -
pasa to riu .Gondatlanság, s. n eg rig ia , n ep ă
sare .Gondnok, s. cu ra to riu , în g r i j i
torii!.5
66 Gondolni Görcsös
Gondolni, » . a cugetá .Gondolás, a. cugetare .Gondolat, a. cu g etu .Gondolatlan, a . n e so c o tita , ne-
considara to riu .G ondolatlanúl, ad. (v. gondo
la tién ).Gondolatlanság, a. nesoco tire , n e -
cn g etare , "nejndecare.Gondolhatlan, a . n ecuge taveru ,
ce n u se p ó te cn g e tá .Gondolkodás, gondolkozás, a. cu
g e ta re , m editare . ’Gondolkodástan, a. log ica .Gondolkodni, gondolkozni, v. a
cugetá , a m editá.Gondos, o . g rijito riu , cu g rig ia ,—Gondoskodás, a. în g rijire , cura.Gondoskodni, v. a se in g rig í.Gondosság, a. g rig ia , cu ra , in-
g rig ire .Gondtalan, a. fa ra g rig ia .Gondviselés, s. p roved in tia .Gonosz, a. rea, in fam u, d ep ra
v a ta .Gonoszság, a. re u ta te , infam ia,
b les tam atis .Gonoszkodni, v. a com ite in fa
m ii, a face b las tam atía .Gór, a . m are .Górcső, a. m icroscopu.Goromba, a. d u ru , g ro so lan u ,
neciop litu .Gorombaság, a. m ojicia , g roso
lăn ia , b ad aran ia .Gorombán, gorombául, ad. inoji-
cesce, duru .Gorombáskodni, v. a f i d u ru , a
fi g ro so lan u .Gorombáskodás, a. b ad aran ia , g ro
so lăn ia .Göcs, a. nodu.Göesös, a. nodurosu .Goesözni, v. a innodá.
Gó'de, gödqjye, cap ritia , iedu, iéda.
Gödény, s. pe licanu .Gödör, s. g rópa , m orm entu .Gödröcske, s. g ropsió ra .Gödrös, a. g roposu .Gőg, s. fa la , tru fia , in g an fa re .Gőgös, a. in g an fa tu , tru fasiu .Gőgösség, a. tru fia .Gőgösködni, v. a se tru fí, a se
ingánfá .Gőlye, a. scrófa.Gömb, gömböly, a. g lobu, sfera.Gömbölyded, o . ro tu n d io ru , sfe-
ro idu .Gömbölyeg, a. ro tu n d u .Gömbölygetni, v. a ghem ui, a
in ro tilá .Gömbölyítni, v. a ro tu n d í, a in -
veliri.Gömbölyités, a. ro tu n d ire , in-
ve lire .Gömbölyödni, v. a se ro tu n d í.Gömbölyű, a . ro tundu , g lobi-
form u.Gömbölyüség, *. Totundime.Göncz, a. p o lu .Gönczöl-szekér, a. u rs ’a f in a s
tronom ia).Göndör, a . c re tiu , in cre titu .G öndörítni, e . a in c re tí.Göndörödni, v. a se in cre tí.Göngy, a. téncű , ba lo tu .Göngyölni, göngyölítni, «. a ín -
fasiu rá , a invelu í.Görbe, a. cu rbu , strim bu.Görbeség, a. cu rb jta te .Görbeszteni, görbítni, v. a in-
cu rbá , a st’rim bá.Görbülni, v. a se incn rbá , a se
s trim bá.Görcs, a. cárcelu , convulsiune,
spasm u.Görcsös, o , nodurosu , cu cârceii.
Gördítni Gyámság 67------------------------------------------ *-G ördítni, v. a rostogo li, a tav a -
va lí, a ro t’a .G ördítés, s . ro sto g o lire .Gördülés, s. ro tire , ro la reGördülni, v. a se ro tí, a se d á
d e-a d u r’a .Görény, s. d ihoru , pu toriu .Görnyedni, görnyedezni, v. a se
p lecá , a se îndup lecă .G örnyeszteni, v. a s trim bá, a in-
eurbá.Görög, s. grecu .Görögös, a . g receseu .Görögül, ad. g recesce.Göröngy, s. b ru siu , b u lg á ru ,
g ru n d iu .G örvély, 3 . scrofula.Görvélyes, a. serofulosu .Gőz, s. aboru , vaporu , gasu .Gőzölni, v. a aborí.Gőzölés, gőzölgés, a. aborire , e-
v ap o rare .Gőzös, 3 . m asina de v a p o r u ; a.
aborosu .Gróf, «, com ite, g rafu .Gubics, s. gogósia , bóba de ste-
je r iu .Gnbé, 3. g o g ó sia ; selyem gubó,
g o g ó sia de m etasa.Gúla, s. p iram ida .Gulya, s. c iu rda de v ite co rnu te .Gulyás, 8. bo tosiariu , c iu rdariu ,
boariu .Gumó, s. gâ lca,tubercu la , bolía .Gumós, a. gálcosu , nod u ro su ,—G unár, s. gánsacu .G úny, 8. ba tjocu ra , iro n ia , sar-
casinu .G únyirat, s. pam fletu , pascu ilu .G únykaczaj, s. r is u sa rcastecu .G únya, 3. h a in a , vestm entu .G unyás, *. cu vestm ente.Gunyhó, s. co liba.G únyolni, v. a bajocorí, a sa-
tirisá .
Gúnyoló, a. b a jo c o r ito r iu ..Gúnyolódás, s. iró n ia , ba jocura.Gúnyolódni, v. a se ba jocorí.G únyor, s. iro n ia , sa tira .G urdulni, v. a se ro tu lá , a so
ro tá .Gusa, 8. gusia .Gúzs, 8. g an ju .Gyakorlás, gyakorlat, 8. cserci-
tiju, deprindere,Gyakorolni, v. a eserc itá , a p ra o -
tisá .G yakorlatlan, a. n eeserc ita tu , ne-
deprinsu .G yakorlatlanság, 8. n eeserc itiu ,
nedreprindere .G yakorlottság, s. ese rc itiu , de
prindere , sveltim e.Gyakornok, 8. p ra c tic a n tu .G yakorta, gyakran , ad. desu,
adesea, adeseori.Gyalázni, v. a defaim á, a in su l
tă , a calum niá.G yalázat, gyalázás, 8. infam ia,
ba jocu ra , defaim a. —G yalázatos, a. infam u, sp u rca tu ,
d esonara to riu .Gyalázkodni, v. a se p o r tá cu
n e ruşinare , a defaim á.Gyalog, a. p e d es tru ; p ed es tra siu .Gyalogolni, v. a m erge p ed estru .Gyalogság, s. pedestrim e.Gyalogos, a. pedestru .G yalú, s. g ileu .G yalulni, v. a g ilu í.Gyám, s. tu to ru , sp rijóna, p rop ta .G yám itni, v. a a ju tá , a su b v en .
tioná , a sp rijin i.Gyámnok, s. fv . gyám ).Gyám olni, v. (v . g y ám itn i).Gyám olítni, v. a a ju tá , a p a
tronă .Gyám olitás, 3. a ju ta re , p a tro n a re .G yám oltalanság, s. nep u ten tia .G yám ság, s. tu to ra tu , ep itrop ía .
6*
G yanakodni, v. a susp itioná , a av é p repusu .
G yanakodás, a. dnb ie ta te , n e în credere.
G yanánt, p . in locu , p en tru .G yanitn i, v. a p resupune.G yanitás, a. p resupunere .G yanitm ány, a. presum tíune , p re
supunere.G yanta, a. j-esina, eolofoniu.G yantakő, a. am bra.G yantás, a . resinosu .G yanú, s. p rep u su , susp itiune.Gyanús, a . dubiosu, cu p re p u su ,
suspitiosu .G yanuskodni, v. a susp itioná , a
p repune.G yanútlan, a. fa ra p rep u su , ne-
suspitiosu .G yapjas, gyapjús, a. lanosu .Gyapjasodni, v. a se lan o siá , a
se faee cu lan a .G yapjatlan , ad. ne lanosu .G yapjú, s. lán a .Gyapot, a. bum bacu.Gyapottos, a. cu bum bacu , bum -
bacosu.G yár, a. fab rica.G yarapítn i, v. a spori, a cresce.Gyarapodás, gyarapulás, gyarapu-
la t, a. sporire , adaugere , pro- g resu , in a in tare .
Gyarapodni, v. a se spori, a in a in tá .
G yári, a . de fabrica.G yarlóság, s. slab itiune , debili
ta te , n epu tin tia .G yarló, a. debilu , slabu , peca-
tosu .G yarm at, s. co lonia .G yarm atos, a. co lonistu .G yarm atositni, v. a eolonisá.G yarm atosítás, a. colonisare.G yáros, gyám ok, a. fab rican tu .G y ártan i, v. a fabricá, a fauri.
68 Gyanakodni
G yártm ány, a. fab ricatu m a rfa fab rica ta .
Gyász, a.- doliu, ja le .Gyászbeszéd, a. cuventare fu
neb ra.Gyászolni, v. a ja li .Gyászos,'a. tr is tu , íupestu .G yáva, o. ticalosu , m iselu, pol*
tronn . ■G yék, gyík , a. siopârla .Gyékény, a. rogo jina .Gyém ánt, a. diam antu .Gyémántos, o. cu diam ante.Gyenge, gyönge, a. debilu , sla
bu, fragedu.Gyengéd, gyengéded, a. delicatu ,
g ingasiu , p lapandn .Gyengédség, gyöngédség, s . de-
lica te tia , plapandim e.Gyengédtelen, s. nedelica te tia .G yengíteni, v. a debilitá , a do
m oli. •Gyengítés, s. deb ilita re .Gyengülni, v. a se deb ilitá , a se
slabi.Gyengülés, a. debilita re , slăbire,Gyep, gyöp, a. pajisce, érba,
verdétia .Gyepes, a. erbosu .Gyepesedni, gyepesülni, v. a se
erbosiá, a se face érba.Gyeplős-ló-, a. calu dela há tin .Gyeplőzni, v. a p u n e h á tiu rile .Gyér, a . ra ru .G yéritni, v. a ra ri.Gyerkőcze, a. cop ilandru .G yerm ek, a. copilu , ba ia tu ,
p ru n cu .Gyermekded, gyerm ekes, a. eo-
p ila rosu , na ivu .Gyerm eki, a. copilarescu.Gyerm ekség, s. copilăria .Gyerm ektelen, a. fa ra copii.Gyérség, «. rarim e.G yértya, a. lum inare, lum ina .
1 Gyértya
G yértyán fa Győződ és 69
G yértyánfa, s . carp inu .G yértyázni, v. a lu c rá la lum ina.G yérülni, v. a se ra rí.G yík , e. s io p â r la ; ap rin d ere de
g u tu , ang ina .Gyíl, a. crocodilu .G yilkolni, v. a om ori.Gyilkos, a . om ueidu, om oritoriu .G yilkosság, a. om oru, om ucidere.G yilok, a. pum nariu , stile tu .Gyógy, gyógyítás, a. cu rare , v in
d ecare , lecuire .Gyógyszer, a. m edicina, lécu .Gyógyszerész, a. apo tecariu , fa r
m ac ista .G yógyászat, a. m edicina, seiin-
t ia m edicinei.Gyógyász, a. m edicu.G yógyitn i, v. a vindecă, a curá.G yógyítás, a. cu rare , v indecare .G yógyithatlan, a . nev indecab ilu ,
n ecu rab ilu .Gyógyitó, a . v in d ecato riu . 'G yógyulni, v. a se v indecă , a
se insanetosiá .Gyógyulás, gyógyulat, a. v in d e
care , in san eto sia re .Gyolcs, a, p ensa , g io lg iu .Gyolcsos, a. p en sariu .Gyom, g. bu ru iéna .Gyomos, o. buru ienosu .Gyomlálni, v. a pliv i, a sm ulge
b u ru ien e .Gyomor, a. stom acu.Gyomosodni, v. a se im buru ie-
nosiá , a se îm ple de buru iene .Gypmros, o. pan tecosu .Gyónni, v. a se m ărtu risi.Gyónás, a, m ărtu ris ire .Gyónó, g. m artu ris ito riu , eon-
fesoriu .G yóntatn i, v. a m ărtu risi.Gyors, o. iu te , rapede , in te titii,
a ce la ra tu .G yorsírás, a. stenografia .
G yorsaság, a. c e lerita te , repe" dim e, iu tié la .
Gyök, gyökér, a. radecina .Gyökerezni, gyökeresedni, gyöke-
redzni, v. a p rin d e radec ina .Gyökeres, gyökös, a. radec inosu ,
rad icalu .Gyökeresedés, a. in radecinare .Gyömbér, a. g im beriu .Gyöngéd, o. (v. g y en g éd ).Gyöngy, a. m argea, m arg a rita riu .G yöngyelleni, v. a face m ărgele .Gyöngyész, s. m arg e la riu .Gyöngyös, ţţ. cu m ărge le , m ar-
gelosu, m arg e la tu .Gyönyör, a. desfătare , p iacere ,
de lectare, v o lu p ta te .Gönyörködés, a. (v. gyönyör).Gönyörtelen, a. n edesfa ta tu , n e -
deliciosu.Gyönyörű, a. m in u n a tu , p re á
frum osu, g ra tio su .György, n. prop. G eorg iu .Gyötörni, v. a m a ltra tá , a to r
tu ră , a chinui.Gyötrelem, s. to r tu ra , ch inu.G yötrés, g. to r tu ra re .Gyötrődés, s. in g rija re , angus-
tie ta te .Gyötrődni, v. a se to rtu ră , a se
necăji.Győzni, v. a înv inge .Győzékeny, a. u sio ru de inv insu .Győzelem, győzedelem, a. învin
gere, triu m fa , v ic to ria .Győzedelmes, győzelm es, o. in -
v in g a to riu , v ic to rio su .Győzelmi, győzedelmi, a. tr iu m -
falu .Győzés, g. în v in g ere .G yőzhetetlen, a. ne inv ing iveru .Győző, g. in v in g a to r iu ; n. prop .
Y ictoru .Győződés, g. conv ingere, con--
v ic tiu n e .
70 Győződni Háboritás
Győződni, v. a se convinge,, a se in cred in tiá .
Győztes, a. în v in g ă to ri« , trm m - fa to riu .
G yufa, a. lem nusie de ap rio su , ap ring ióre.
G yú jtan i, o. a aprinde.G yújtogatn i,, v. a aprinde , (me-
re u j. ■ •G yú jtogatás, s. te tiu n aría .G yűlni, gyuladni, v. a se ap rin d e .G ynladás, 3. in flam atiune ,, în fo
care ; ap rindere .Gyúlékony, gyuladékony, a. aprin-
d ietiosu , flogisticii.G yúlás, 3. aprindere, incendiu .G yulásztani, v. a ap rin d e , a
a tie tiá .G yúrn i, v. a frem entá .G yűjteni, v. a aduná, a stringe .Gyűjtem ény, s. a d u n are , eolec-
tiune .G yűlni, v. a se aduná, a con
v en i.G yűlés, 3. adunare , ad u n an tia ,
concursu .Gyűldé, 3. lo cu de a d u n are .G yűledéb, 3. ad u n atu ra , araes-
' tec a tu ra .Gyülekezet, 3. ad u n are , a d u n an tia .Gyülekezni, gyűlni, v. a se a d u
ná , a conveni, a concurge .Gyülevész, 3. ad u n a tu ra , m es-
tec a tu ra .
H a, coj. déca decum va.H ab, 3. u nda , spum a, v a ln . H abarni, v. a am estecá. H abarcs, s. p o lip u (an im ata ) H abarék , 3. am estecă tu ra .
Gyűlölni, v. a ú ri, a í i odioeu.Gyűlölés, gyűlölet, s. odidsitafte,
u ra .Gyűlöletes, a . u r itu , n esu ferita ,
odiosu.Gyűlöletesség, 3. odiosita te, u rg ia .Gyűlöngeni, ti. a se aduná în
ce ta . —Gyümölcs, 3. póm e, frup tu , ró dd .Gyümölcsös, 3. g ra d in a cu p ém e.Gyümölcsözni, ti. a fruptificá , a
rodi.Gyűmölcsözés, 3. rodire, frupti-
ficare.Gyümölcsöző, a. frup tiferu , ro -
d ito riu .Gyümölcstelen, a. nefruptiflca-
to riu , n e rod ito riu , n e /ru p ti- ie ru .
G yűnév, gyűjtőnév, 3. num e colec tiv a .
G yűrni, 0 . a tu r ti , a iad e i.Gyűrés, 3. tu r tire , îndo ire .Gyűrközni, ti. a se snfulcá, a
se re sfran g e .G yűrű , 3. in e lu . ''Gyűrűs, a. ine la tu .G yűrütlen , a. ne ine latu .G yűrűzn i, v. a inelá .Gyűrűzés, s. in e la re .Gyűsző, s . s ie rp ariu .Gyűszű, 3. d eg etariu .Gyűszüs, a. cu degetariu .
H áborgatn i, hâboritn i, v. a contu rbă, a tu rb u rá .
H áborgatás, 3. con tu rbare , tar- bu ra re .
H áboritás, 3. (v . háborgatás^).
Háborítatlan Hajigálás 71
H áboríta tlan , a — ni, ad. necen- tu rb a tu .
Háborodás, a. tu rb n ra re , ne lin isce.Háborodni, v. a se tu rb u rá , a se
ne lin isc í.H áború, a. resbelu , resbo iu , ba-
ta ia .H áborús, a. belicosu , resboiosu ,
m arţia la .H áborúskodni, v. a p u rtá resbo iu ,
a 'p e tre c e in d iscord ie .H áborúskodás, a. ba ta ia , cé rta ,
d iscord ia .Habos, a. spum osu, spum egosu ,
u n d u la tu .H abozni, v. a spum á, a spum e
g i ; a se indoí, a s tá la in- doiéla , a fi neroso lu tu .
Habozás, a. spum are, sp u m e g are ; indo ié la, ne reso lu tía .
H abzás, a. spum are, u ndare .H acsak, coj. déca cum va, inea tu .H ad, a. resbelu , resboiu , ba ta ia ,
g u e ra ; őste , a rm ata , tru p a .H adakozni, v. a se lu p tá , a se
b a te .Hadakozás', a. lu p ta , b a ta iaH adarn i, v. a scorm olí, a d á in
v en tu .H adaró, a. bad arag u .H adastyán, a. b e tran u , v e te ran a .H adász, a. s tra teg istu .Hadcsel, a. s tra tag em a .H adi, a. belicu , de bata lia .H adnagy, a. loco tenen ta , loco-
tiitoriu.H adsereg , a. óste , a rm a ta .Hadszünet, a. a rm istiţiu , în ce ta
re de arm e.H adüzenet, a. m an iíes tu de res-
boiu .H ágni, «. a se u reá , a se su í;
a ca lcá ;H ágás , a. u rc a re , su ire ; ca lca
re (de lege j.
Hágcsó, a. sca ra , t ré p ta .H agyni,, v. a lasá, a concede;
a tes tă .H agyaték , a. succesiune , avere
te s ta ta , clironom ía.H agyján , ad. t ré c a — ducasa.H agym a, a. cépa.H agym ás, a. ceposu.H agym áz, s. lan g ó re , tifusu .H agyogatni, v. a la sá ic i — colea.H agyom ány, a. te s tam en tn , su c
c e s iu n e ; trad itiu n e .Hagyományos, a. le g a ta r íu ; tra -
d itionalu .Hagyom ányozni, v. a tes tá .Hagyományozás, s. te s ta re .Hagyományozó, a. te s ta to ríu , le -
g a ta r iu . •H ab! int. h a !Haból, ad. déca — un d ev a .Habota, a. r isu m are , hohotu.Habot ázni, bahotáln i, v. a rid e
cu hohotu .H aj, a. p e r u ; cója, seórtia .H a j! h a jh ! int. e i ! h e i !H áj, a. u n tu ra .Hajadon, a. lé ta feció ra.H ajadoni, a. fe tescu , vergu ru .H ajadonság, a. fe tía , fecioria.H ajas, a . perosu .H ájas, a. u n tu ro su , cu u n tu ra .H ajasodni, v. a se perosiá , a
cresee peru lu .H ajatlan , a. n ep ero su , fara p e ru .H a jd an , ha jdanában, ha jdan ta,
ad. od in ió ra , eandva , ó re- candu.
H ajdankor, a. an tic ita te , vechim e.H ajdú, a. o stasiu m unicipalu ,
ha jducu .H ajhászn i, v. a a lu n g á , a fugarí,
a a le r g á ; a ce rce tă .Haj igái n i, v. a a ru rc á , a sverlí.H a jig á lás , a. a ru n ca re , sverlire .
72 Hajiadni Halász
Hajiadni, hajladozni, v. a se ple- cá, a se incovoié, a se îndupleci, a se curbá.
Hajlam, a. inclinatiune, aplecare.Hajlandó, o. aplecatn, inclinatu,
afectionatu.Hajlandóság, a. aplecare, ineli-
natiune, afecţiune.Hajlás, a. indoitnra, incurbatura,
plecare, incovoítura.Hajlat, a. arcú, boltá.Hajlék, a. locuintia, adapostu.Hajlékony, a. indoitiosu,' inco-
voiosu, flesibilu.Hajlékonyság/ a. indoithine, fle-
sibilitate.Hajlítni, v. a indóí, a incovoié,
a induplecá, a curbá; a co- jugá, a declini.
Hajlitás, a. îndoire, curbare, înduplecare ; cojugare, declitia- tiune.
Hajlongani, v. a se plecá, a com- pliméntá.
Hajnal, a. aurora, diuori.Hajó, a. corabia, naie.Hájog, a. albétia '(pro ochi).Hajokázni, hajózni, ti. a navigá,
a pluti.Hajokázható, hajózható, a. na-
vigabilu.Hajolni, v. a se plecá.Hajolhatatlan, a. neindupleca-
bilu.Hajós, s. corabieriu, navigatoriu.Hajózhatlan, a. nenavigabilu.Hajtani, e. a m ani (din derep-
tu), a alungi; a aruncá, a sverlí; a indoí, a incovoié ; a induplecá.
Hajtás, a■ manaţura, manare, a- lungare; aruncare, sverlire; indoitura, incovoitura; • înduplecare.
Hfytogatni, v. a indoí, a inpa- turá (mereu).
Hajtóka, ». refrecu, guleru.Hal, a. peSce.Halni, v. a muri.Hálni, o. a mané, a dormi.Hála, a. multiemita, recunoscin-
tia, charu, gratia, gratitudene.Haladni, v. a inain tá, a aventá,
a propasí, a progresá.Haladás, a. înaintare, aventu,
propăşire, progresu.Háladás, hála-adás, a. multiemi
ta, recunoscintia, gratitudene.Háladatos, a. — an, ad. multie-
mitoriu, recunoscatoriu, grata.Háladatosság, a- multiemita, re
cunoscintia, gratitudene.fiáladatlan, a. — ul, ad. nemül -
tiemitoriu, nerecunoscătorii!, ingratu.
Háladatlanság, a. nemultiemire, nerecunoscintia, ingratitudene.
Haladék, e. ámanare, prorogare, prelungire.
Haladéktalan, a .—ml, ad. nea- manatu, fara amanare, fara intardieie.
Háladó, a. multiemitoriu, recunoscatoriu, gratu.
Haladvány, a. înaintare; pro • gresiune.
Hálálni, v. a multiemí, a fi recunoscătorul.
Halál, s. mérte.Halálos, o. de mérte, mortalu.Hálálkodni, v. (v. hálálni).Halandó, a. moritoriu.Halandóság, a. mortalitate.Halánték, a. tem pla; — csont, o-
sulu templei.Halászni, v. a pescui, a prinde
pesci.Halászás, a. pescuire.Halász, a. pescariu.
H alasz tan i H ám or 73
H alasztani, v. a am aná, a p ro ro g i , a p re lu n g i.
Halasztható, <í . p rorogab ilu , a- m anaveru .
H alaszthatatlan , a. — ul, ad. ne- am anabilu , nep ro ro g av eru , pe- rem toriu .
H alasztás, s. p re lu n g ire , p ro ro - g a tiu n e , am an are , d ila tía .
H álátlan , a. — ni, ad. nem ultie- m ito riu , ue reeunoscato riu , in - g ra tu .
H álátlanság, s. nem ultiem ire , ne recunosc in tia , in g ra titu d in e .
H alavány, a. palidu , ga lb inu , m o rta re tiu .
H aldoklás, 3. agonia , tra g e re de m órte , a fi in agon i’a m ortie i.
H alhatatlan , a. nem orito riu , inror- ta lu .
H alhatatlanság , s. im orta lita te , nem orire .
H alk, a. — an, ad. linu , incetu , taeu tu , in tic e re .
H allan i, hallni, v. a audi.H allás, 3 . aud ire , aud iu .H alla tlan , a. neau d itu .H allga tn i, v. a ta c é ; a ascu ltá .H allg a tás , 3. tă c e r e ; ascu ltare .H a llg a tag , a< taeu tu .H allgatodzni, v. a a scu ltá (pre
a sc u n sa ); a pând i.H allgatódzás, 3. ascu lta re furi-
sia, p ânda.H allgatóság , s. aud ito riu , a sc u l
tă to r i (p lu ra lu ).H allható , a. aud ib ilu , de au d itu .H a llik , halla tszik , halla tik , v. se
aude.H allom ás, 3. au d iu ; hallom ásból,
d in audiu .H alm az, 3. g ram ad a , m ovila.Hálm ocska, s. g ram ad u tia , mo-
v ilu tia .
H alm ozni, v. a g ram ad í, a in - carcá.
Halm ozás, s. g ram ad ire , incar- care .
H áló, 3. m reja , re tia .H alogatn i, v. a am aná, a in tá r-
dié, a p re lu n g i, a înd elu n g ă .H alogatás, s. am an are , in ta r-
diere, p re lung ire , tan d a lire .Halom, 3. m ovila , g ram ad a .H alo tt, s. m ortu , cadavru .H alo ttas, a. cu m ortu , d e m o rtu ;
h a lo ttash áz , casa cn m ortu .H alo tti, a. de m ortu .H alovány, a. Jpalidu, ga lb inu ,
p e ritu .Hálózni, v. a in la tiu i, a p rinde
in la t iu ; a tiesé (paing inu lu).H álózat, hálózás, s. la tiu ire , tie -
se tu ra ; în cu rcă tu ră .H ályog, 3. (7 . hájog).H ám , s. ham u.H am ag, ham uzsír, s. p o ta sa , unső-
re de cenuşia .H am ar, a. iu te , cu ren d u , in te-
titu , g rabn icu , u rg e n tu .H am arkodás, 3. prip ire , p recip i
ta re , g răb ire .H am arkodni, v. a se p rip i, a se
g răb i, a se p rec ip ită .H am arság, s. g raba, ce le rita te .H am bar. 3. g ran ariu , lad o iu , la
d a (de bucate).H am is, a. — ul, ad. f a ls u ; vi-
c lénu, s ire tu , a s tu tu .H am isitni, v. a falsifică.H am isítás, 3. falsificare.H am iskodni, v. a se p re face , a
se sim ulá, a face v iclen ii.H am isság, s. fa lsita te , p re făcă
to ria , viclenia.H ám lani, v. a se despe litiá , a
se descortiá.H ám or, s. fa u ria m on tan istica .
74 Hámozni Hánytorgatni
Hám ozni, v. a descortiá , a cur a ţ i c o ja ; a inham á.
H ám ozatlan, a. — ni, ad. nedes- c o r tia tu ; ne inham atu .
H am u, s. cenuşia .H am v, a. m ucultt lu m în a ra i; ce
nuşia .H am vadai, ». a se profane in
cenuşia .H am vas, a. cenusia to , cenusiosu .H am vasztani, v. a pre face in ee-
n u sia .Ham vevő, koppantó, s. m ucuri.H andsék, s. torfa.H aneha, hanem ha, coj. a fa ra dáea.Hanem , coj. inse , ci, d a ra .H an g , 3. su n e tu , tonu, voce.H angjegy , hangjel, s. n ó ta ;; ae-
c a n tu ; in to n a re .H angkellem , *. e u fo n ia ; voce
p lăcu tă .H angkisére t, a. acom paniam ente.H anglépeső, a. gam a, sc a ra ('la
in to n a re ).Hangnyom at, v. aecen tn , apaaare,
g ra v ita re de to n u .H angrezgés, a. tr ila re T v ibrare
de tonu .H angrim , s. a so n a n tia |!de tonu).H angsúly , a. a ccen tuare , g rav i
ta re de tonu .H angász, a. m u z ic a n teH angászat, a. a r te a m usicei.H angicsaln i, i>. a c a n tá (câ p a
serile).H angicsálás, a. c an tu lu , tonu lu
p aserilo ru .H angolni, v. a in to n á , a toná,
a acordá .H angolás, a. a co rd a re , to n are .H angulat, a. acorda' (la m usica),
to n are .H angos, a. sa n a to riu , sonora,
resu n ato riu , cu g lasu .H angosan, ad. (v. hangos).
H angoztatn i, «, a in toná , a d á sunetu .
H angoztatás, a. in to n a re .H angala t, a. d ispusetiune , tóne
(a sp iritu lu i).H angya, s. furm ica, fu rn ica .Hangyaboj, s. fu rm icariu .H angyás, a. furm icosu, eu f a r
m iéi.Hangzási, s. in to n a re , sune tu .H angzat, a. tonu , su g e tu , aoordu.H angzatos, o . sonoru .H angzan i, v. a suná.H ant, s. g lia , pa jisce.H ántan i, «.■ a cu ra ţi, a desface,
a descojí.H ántatlon , a . nedesfacu tu .H ány, a. catu , ca ti?H ányni, «. a a ru n cá , a asverli -r
a vom á, a versá.H ányad, a. catatim e, cuo ta .H ányados, a. c u o tien tu , câtu .H ányadik , a . a lu ca tn lea , a ca -
te a ?H anyag, a . n ep asato riu , lenesiu ,
neg líg en tu .H anyagolni, ». a n e g l i g á ,a ne -
g rijí, a lenevi.H anyagság, a. lenev ire , neg li
gen tia , neg ríja , ind iferen ţi a .H á n y ás , a. asverlire, a ru n ca re ,
vom are, vom ire, v e rsa re .H anyatlani, v. a apune, a decadé,
a sc a p a tá , a repune.H anyatlás , a. apuneré , decaden-
t ia , rep u n ere , scap atare .H ányát, ad. p e spa te .H ánykodás, s. a ru n c a re ; irita -
tiune .H ánykudni, v. a se a ru n c á ; a
se ir itá .H ány ta tn i, v. a dá de vom atu ,
a c áu sá vom are.H ánytorgatn i, «. a a ru n cá , a
m ustrá .
Harag Hasiték 75
Harag, a. mania.Haragitni, v. a mánié.Haragít ás, a. maniere.Haragos, a. — an, ad. maniosu.Haragudni, v. a se mámé.Haramia, a. hotiu, lotru, bandita. .Háramlani, háromolni, v. a' de
veni, a se derivá, a urmá, a cadé.
Harang, a. elopotn, campana.Harangozni, v. a trage clopote
le, a trage campanelé.Harangozó, a. clopotariu, clopo-
titoriu.Haránt, a. curmezisu, piezisu,
diagonaln.Harapni, v. a muscá.Harapodzni, v. a se incinge, a
se estinde, a se lati.Harapodzás. a. incingere, estin-
dere, latire.Harapós, a. muscatiosu.Háraszt, a. tudata, tufariu (us-
catu).Harasztos, a. frundierosn, tufosu.Harcsa, a. barbu (pescej.Harcz, a. lupta, batalía.Harczias, a. martialn, belieosu.Harczolni, v. a se lnptá, a se
bate.Harczos, a. lnptatoriu, luptacin.Haris, a. prepelécu, prepelitia.Harisnya, a. cióreci.Harisnyáé, a. ciórecatu, cu ció-
reei.Háritni, v. a departá, a féri.Hárítás, a. depărtare, ferire.Harkály, a. ciocănitória, pica.Hármas, a. intreitu.Harmat, a. róua.Harmatos, a. rourosu.Harmatosódni, harmatosaim, v,
a se inrourosiá, a se ndá cu róua.
Harmatozás, a. rourare.
Harminczad, a. treicesimatara.Harminczadolni, v. a treicesimá,
a vamui.Harlninczados, a. treicesimatoriu.Háromság, a. treime, trinitate.Hárs, a. teiu (arbore,).Harsány, a. resunatoriu.Harsogni, v. él resuná.Harsogás, a. resunetu.Harsonás, a. trimbitiariu, trom-
petariu.Hártya, a. pelitiaHártyás, a. peliiiatu, impelitiatu,
cu pelitia provediuta. •Hártyásodni, hártyázni, v. a se
impelitiá,. a prinde pelitia.Hártyátlan, a. — ul, ad. nepe-
litiatu, tara pelitia.Hárulni, v. a se derivá, a cadé
(asupra cuiva).Hárulmány, a. caducitate.Has, a. pântece, fóle.Hasáb, a. despicatura, falia.Hasábozni, v. a despicá.Hasábos, a. lalieta, prismateou.Hasadni, hasadozni, v. a crepá,
a se despicá.Hasadatlan, a. necrepatu.Hasadék, s. crepatura, gaura,
vagauna.Hasadékos, a. crepatarosu, cre-
patu.Hasadékony, a. crepábilu, nsioru
de crepatu.Hasadt, a . crepatu, despicata.Hasas, a. folticosu.Hasasodni, v. a se burţi, a fa
ce burta, a se lace folticosu.Hasítni, v. a crepá, a despicá,
a spintecá.Hasitás, a. crepare, despicare,
spinteeare.Hasitatlan, a .—ub ad. necrepatu.Hasiték, a. crepatura, despica
tura ; vagauna.
76 Hason Határzatlan
Hason, hasonló, a. egala, asemenea.
Hasonlólag, ad. asemene'a, in- tocma.
Hason] ás, s. imparechiare, des- binare.
Hasonlat, hasonlóság, a. aseme- nare, analogia f parabola.
Hasonlatos, a. asemenea.-Hasonlítni, v. a asemená.Hasonlítás, s. asemenare.Hasonlithatlan, a. — ul, ad. ne-
asemenatu, neásemenabilu.Hasonló, a. (v. hason).■Hasonlóan, ad. asemenea, intocma.Hasonúlni, v. a se asimilá.Hasonulás, s. asimilare.Haszinte, ad. de-sí.■Használni, v. a íolosí, a intre
buintiá.Használás, a. folosire, folosintia,
intrebuintíare.Használat, a. (v. használás).Használhatlan, a. nefolosibiln.■Használatlan, a. — ul, ad. nefo-
lositu, neintrebuintiata, ne- usitatu.
Hasznos, a. iolositoriu, cu pro- fitu.
Hasznosság, a. folosintia, profita.-Haszon, a. profita, folosa, cas-
tigu.Haszonbér, haszonbérlet, a. arenda.Haszonbérelni, haszonbérleni, v.
a esarendá, a luá in arenda.Haszonbérlés, a. esarendare, a-
rendare.Haszonbérlő, a. arendatorul.Haszonélvezet, a. nsufrnctu. .Haszontalan, a. de nemicu, de
nemica.Haszontalankodni, v. a face ne-
micari, a vorbi flecuri.Haszontalanság, s. vanitate, ba
gatela, lucra de nemica.
Haszontalanul, ad. in desiertu» in vanu, fára folosu.
Hat, a. siese.Hát, eqj. asiadara, apoi, prin- • urmare.
Hát, a. spate, dósa.Hatalmas, a . — an, ad. potinte,
poternicu.Hatalmasul, ad. (v. hatalmas,).Hatalmaskodás, s. fortiare, po-
testate discretionaría, potere arbitraria.
Hatalmaskodni, v. a face potes- tate, a fortiá.
Hatalmasság, a. potestate, dom- nitoriu, suverana.
Hatalmazni, v. a impoterí, a ple- nipotentiá.
Hatalmazatlan, a. — úl, ad. ne- impoterita, neplenipotentiatn.
Hatalmazó, a. imputeritoriu, man- dante.
Hatalmazólevél, a. plenipotentia, mandatu.
Hatalom, a. potestate, domina- tiune.
■Hatály, s. inriurintia, efectu.Hatályos, a. — an, ad. cu inriu
rintia, cu efectu.Hatályositni, v. a pune in lu
crare, a efeptuí.Hatályosság, s. eficacitate, acti
vitate, valóre.Hatálytalan, a . fara inriurintia,
fara efectu.Határ, a. confinía, margine, gra-
nitia militaria.Határtalan, a. — úl, ad. nemar-
ginitu, nefinitu, infinitu, fara capetu.
Határzat, határozat, a. decisiune, otarire.
Határzatlan, határozatlan, a. ne- décisu, nedeterminatu, nedefinita.
Határozatlanul Heczelni 77
H atározatlanu l, ad. (v. h a tá r- z a tlan j.
H atás, s. s trăb a te re , pe trundere, p e n e tra re ; efep tu .
H atáskör, s. c e rc a de activ ita te .H atásos, a. cu efectu, straba-
ta to riu .H atás ta lan , a. fa ra efectu, fa ra
re su lta tu .H atékony, a. — an , ad. s trab a-
ta to riu , pe tru n d ie to riu , pene- trab ilu .
H atékonyság, s. străb a te re , pe- n e trab ilita te , p e tru n d e re ; re su lta tu .
H á th a ? coj. da decum va ?H athatós, a. — an, ad. s tră b ă tă
torii!, pe trund ie to riu , penetra« b i lu ; p o tern icu .
H atolni, v. a strabate , a peue- trá , a p e tru n d e .
H atos, s. s ieseriu .H atóság , s. ju risd ic tiune , ju d e
tiu , tr ib u n a lu .H á tra , hátrafelé, ad. înapoi, in -
derep tu .H á trá ln i, v. a re te rá , a se re
trag e .H á trá lá s , s. re te ra re , re trag ere .H á tra lék , s. re s tu , re stan tia .H á trá lta tn i, v. a im pedecá, a re-
t ie n é ; a dá inderep tu .H á trán y , s. im pedecare, desa-
v a n ta g iu ; scădere.H a tty ú , s. lebeda.H átu l, ad. d inapoi.H átu lsó , a. u ltím u , celu d in de-
rep tu , celu d in u rm a.H atvány , s. p o ten tia .H avas, s. m unte, m onte .in a ltu .H avas, a. ne iosu , cu nea, cu
om etu .H avasi, a. m un tén u , de m un te .H avazn i, v. a n inge.
Havaózdni, v. a se om etí, a se b a te cu om etu.
H avi, a. lu n ariu , de lu n a .H áz, 3 . casa.H aza , 3. p a tr ia ; acasa . H azaáruló, s. trad a to riu , v en d ie -
to riu de p a tr ia .H azafi, s. p a tr ió ta .H azafiság, s. p a trio tism u . .. H ázaló, s. n e g u tie to riu (ce am -
b la d in casă in casa j, co lpor- ta to riu .
H azai, a. p a trio ticu , d in patria.. H ázaln i, v. a co lportá, a am blá
d in casa in casa H ázas, a. căsă to rita , cu casa. H ázasítn i, v. a casa to ri. H ázasitás , s. casa to rire , in su ra re . Házasodás, s. casa to rire ('proprie)^ H ázasodni, házasulni, v. a se
casato ri.H ázasság , s. casato ría .H azátlan , a. fa ra casa.H ázi, a. dom esticu, de casa. H ázias, a. fam iliariu .H ázikó, s. casulía, Casutia. H azudni, e. a m enti.H azudás, s. m entire .Hazudozni, v. a m en ti desu . Hazudozás, s. m entire dósa. Hazudozó, hazug, a. m en tiu n o su . H azudság, hazugság, s. m en ţiona . Hazudtolni, v. a m en tia í, a dá
de m en tiu n a .H azugul, ad. cu m en tiu n a . H azá i, hazulról, hazunnan, ad.
deacasa.H ebegni, e. a gangav í, a ba lbaí. Hébehoba, ad. cateoda ta , uneori. H éber, s. evreu , jid a n u , ju d eu f
. israe litu .H éber, a. evreescu , jidovescu . H éberül, ad. evreesce, jidovesce. Beczelni, v. a ' sum utiá , a in ta -
ritá , a iritá .
78 Heczelés Hengergés
Heczelés, s. sumutiare, imaritare, iritare.
Hegedni, v. a se vindecă, a prinde pelitia frau’aj.
Hegedű, a. violina, cetera.Hegedülni, «. a ceterá, a cantá
pe violina.Hegedűs, a. violinistu, ceterasiu.Hegeszteni, «. a vindecă, a in-
seortiesiă, (ran’a).Hegy, a. dólu, monte; ascuti-
sin, verfu.HegyesúcB, a. culme, pis cu de
monte.Hegyfok, a. promontoriu, capa
de monte.Hegyes, o. delosn, muntosa; as
cuţita, ea verfu.Hegyesítni, v. a ascutí, a face
cu verfu.Hegyesités, a. ascuţire de verfu.Hegyetlen, o. fara verfu, tem-
p itu ; tara dealuri.Hegyezni, v. fv. hegyesítnij.Hegyi, a. munténu, de monte.Hegyke, a. hegykén, ad. falosu,
inganfatu, iníumnratu. •Hegykélkedni, v. a se- fali, a se
mandrí.Hegység, a. munti /pluraluj.Héhelni, v. a .hecelá,Héhelés, a. hecelare.Héhel, a. hecela.Héj, a. seórtia, coja, crusta; fa-
tia (de perinaj.Héja, a. uliu.Héjancz, a. animalu crustace.Héjas, a. — ad, ad. scortiosu, co-
josu, crustosu.Héjascdni, v. a se inscortiosiá,
a prinde seórtia.Helvét, s. elvetianu.Hely, s. locu, spaţiu.Helybeli, a. localu.Helyenként, ad. pe alocurea.
Helyes, a. — en, ad. bine, dreptu.Helyeselni, «. a aprobă, a in-
cunoscintiá.Helyeslés, ». aprobare, incuvi-
intiare.Helyesség, a. acuratetia, regu
laritate, punctuositate.Helyettes, a. loeutiitoriu, sub-
stitutu.Helyettes, a. suplinitoriu, sub-
stitutu.Helyetesítni, v. a suplini, a sub-
stituá.Helyettesítés, a. suplinire, sub-
stituare.Helyezni, v. a asiediá, a alocă.Helyezés, a. asiediare, alocare.Helyezet, 'helyzet, a. positiune,
situatiune, pusetiune.Helyezkedni, v. a se asiediá,. a
ocupă locu.Helyhatóság, s. municipiu, mu
nicipalitate.Helyhatósági, a. municipalu.Helyi, a. localu, din locu.Helyiség, s. localitate.Helység, s. satu, comuna, locu,
tienutu.Helytelen, a. nedreptu, necuve-
nitu, neacuratu.Helytelenség, a. necuvenintia, ne-
acuratetia.Helytelenül, ad. reu, necuvenitu.Hélytelenítni, v. a reprobă, a
descuviin tiá .Hémérő, hévmérő, a. termometru.
Hempelyegni, v. a se rostogoli, a roti. a se tavait.
Hemzsegni, v. a furmicá.Hemzsegés, a. furmicare.Henger; a. suin, rolu, cilindru.Hengerded, o. cilindrica.Hengeredni, hengeregni, e. a se
tavalí, a se rotulá.Hengergés, a. rotulare, tavalire.
Hibás 79Hengergetni
Hengergetni, v. a rotulá, a tăvăli.
Hengeríteni, v. (V. hengergetni^:Henteregni, v. a se tavalí, a se
rostogoli.-Hentes, a. măcelăria,, belitoria.Henye, a. trandavu, lenesiu.Henyélni, v. a fi lenesiu, a. le
nevi, a trandaví.Henyélés, a. lenevire, trandavía.Henyén, henyélve, ad. trandavu,
ín lene.Henyeség, a. trandavía, lene.Herczeg, s. principe, duce.Herczegi, — es, a. principescu,
de principe.Herczegség, s. principatn, ducatu.Here, a. trantoru.Heréíni, v. a castrá, a juganí.Heréit, a. castratu, juganitu.Hering, e. eringu.Hernyó, s. omida.Hernyós, a. omidosu, cu omide.Berregni, v. a héraí.Hervadni, hervadozni, v. a se
vescedi.Hervadás, s. vescedire.Hervadatlan, a. nevesceditq, ne-
trecatoriu.Hervadatlanság, s. nevescedire,
nevescedimo.Hervadt, a. — an, ad. vescedu,
vesceditu.Hervadtság, s. vescediéla, ves-
cedime.Hervasztani, v. a vescedi.Hervasztás, s. vescedire.Hervasztó, a. vesceditoriu. •Hervatag, a. peritoriu, vesce-
dinde.Hét, o. siepte.Hét, s. septamana.Hétfő, a. Inni.Héti, heti, a. de 3eptamana. •
Hetvenkedés, s. înfumurare, aro- gantia, fala gőla, vanitate.
Hetvenkedni, v. a Be infumurá, a se inganfá.
Hetyke, a. hetykén, ad. falosu, iufumuratu.
Hév, a. caldu, ferbiute.Heveder, s. cingatória, chinga
(la siea).Heveny, s. ferbintiéla-, intiéla.Heverni, v. a jacé, a comotisá.Heverés, a. jacere, comotisare.Heverészni, v. (v. heverni).Heves, a. — en, ad. iute, ferbin-
te, iritatiosu, involburatu.Heveskedni, v. a se iritá, a se
inferbintá, a se involburá.Heveskedés, s. înfocare, iritare.Hevíteni, v. a inferbintá. •Hevítés, a. inferbintare.Hévség, a. ferbintiéla.Heviilni, v. a se inferbintá.Hevülés, a. inferbintare, infer-
bintiéla.Hevültség, hevület, a. (v. hevü-
lés).Hez, p. la, catra.Hézag, a. lacuna, golatate.Hézagos, o. lacunosu, golu, gau-
rítu.Hézagosítni, v. a gaunosiá, a
scobi, a goli.Híj, hiju, a. podu (la casa).Hiába, hiában, ad. indesiertu, in
vanu, inzadaru.Hiány, s. defectu, lipsa, scadie-
mentu.Hiányjel, s. apostrofu.Hiányos, a. — an, ad. defectu-
osu, cu scădere.Hiányzani, v. a absenţi, a lipsi.Hiányzás, a. absentare, lipsire.Hiba, a. gresiéla, erére, sminta.Hibás, a. — an, ad. gresitu, hu
gresiéle, smintita, eroneu.
Hibátlan80
Hibátlan, a. — ül, ad. fara eró- • re, fara sminta, corectu.Hibátlanság, s. acuratetia, ne-
sminta.Hibázni, e. a greşi, a sminti,
a comite erőre.Hibázás, s. sinintire, erőre; ab-
sentare, lipsire.Hibázat, s. sminta, gresiőla.Hibáztatni, v. a inculpă, a in-
vinní.Híd, s. podu, punte, trecatória.Hidazat, s. poditura.Hideg, a. frigu, rece.Hideglelés, a. friguri.Hideglelős, a. cu friguri.Hidegvérű, a. flegmaticu.Hidegen, ad. rece; cu sauge
rece.Hidegség, s. recéla.Hidegedül, v. a se recí.Hidegszik, v. se recesce.Hidlás, hídlat, s. podélafHiedékeny, a. usioru credietoriu.Hiedelem, s. credintia, inozede-
re, confidentia.Hiedelmes, a. — en, ad. cu în
credere, cn confidentia. •Híg, a. fluidu, mólé, subţire.Higany, s. mercuriu.Higgadt, a. moderata, asiediata.Higítani, v. a subtiié (fiúidé,).Hígítás, a. subtiiere.Hígulni, v. a se subtiié (la flu
ide,).Higulás, s. subtiiere (la fluide).Hihetetlen, a. — ül, ad. necre-
dibilu, de necrediutu.Hihetetlenség, s. necredibilitate,
neprobalitate.Hihető, a. credibila, de crediu-
tu, verosimilu.Hihetőség, s. credibilitate, pro
babilitate, verosimilitudene.Hihetséges, a. (v. hihető).
Hirdetmény
Híjában, ad. in desierta, in dar- nu, inzadaru, in vanu.
Hiányos, hijános, hijányos, a. — an, ad. defectuosu, cu scădere.
Hijánosság, hiányosság, s. defecta, scadiementu.
Hijányzani, hiányzani, v. a lips i; a absentá.
Hím, s. barbatusiu; masculinu; broderia, chindeséla.
Himbálódni, himbálódzni, v. a se utiutiá, a se inieptá, a se clatină.
Hirnes, a. broderita, cbindesitu,. pestritiatu.Hímezni, himzeni, v. a brodarí,
a cbindesí, a impestritiá.Himezés,. s. chindesire, chinde
séla, brodaría.Himezet, himzet, s. brodaría,
chindeséla.Himlő, s. varsatu.Himlőoltás, 8. vaccinare, altaire.Himlős, a. cu varsatu.Himlőzni, v. a fi de versata.Bimlősödni, v. a se imple de
varsatu.Hínár, s. alga, lan’a bróscei.Hini, v. a chiamá.Hinni, v. a crede.Hinta, s. glenciu, uitiu, scran-
ciobu.Hintázni, ®. (v. himbálódni).Hinteni, hintegetni, v. a prese-,
rá, a prefirá.Hintó, a. careta, calésca.Hír, a. faima, veste, noutate.Hirdetni, v. a vesti, a anunciá,
a propagă, a predică.Hirdetés, s. anunciare, vestire,
propagare.Hirdetlen, a. nepublicatu, ne-
annnciata.Hirdetmény, hirdetvény, «. publi-
• catiune, edictu, anunciu.
Hirelni Hiúsulni 81
Hirelni, hiresztelni, v. a vestí, a lati faima.
Hires, a. faimosu, renumitu, vestita.
Hiresedni, e. a se face faimosu, a castigá renume, a se vesti.
Hírhedt, a. faimosu, vestitu, renumit u.
Hírlap, a. gazeta, diuariu.Hírlapíró, s . . publicistu, diuaris-
tu, redactoriu.Hírnév, a. renume.Hírneves, a. renumitu, vestitu,
faimosu.Hirnök, a. curieriu, mesageriu,
cursoriu.Hirtelen, a. iute, curendu, ra-
pede, ingraba.Hirtelenében, ad. diutr’odata, in
graba.Hirtelenkedni, v. 3 p r ip i , a p r e
c ip ită , a grabí.Hirtelenkedés, hirtelenség, a. pre
cipitare, iutiéla, pripire.Hiszekegy, s. credeu.Hiszékeny, a. credulu, usioru
credietoriu.Hiszékenység, a. credulitate, în
credere usióra.Hiszen, hisz, ad. apoi, d’apoi.Hiszen, v. crede.Hit, a. credintia; juramentu.Eitdüh, a. furia religionaria, fa-
natismu.Hit'egyesités,. a. unire de crediu-
tia, sincratismu.Hithagyás, a. parasirea crediu-
tiei, apostasía.Hithagyó, a. apostatu.Hitregetan, s. mitologia.Hitrokon, s. c o re lig io n a riu .Hitszakadás, 3 . eresu.Hitegetni, v. a face se créda, a
amagí, a seduce.Hitel, a. creditu.
Hitelzálog, a. ipoteca.Hiteles, a. autentica, legalisatu;
acreditatu.Hitelesíteni, v. a autentică, a le-
galisá.Hitelesítés, a. autenticatiune, le-
galisatiune, legitimatiune.Hitelesitvény, a. actu, documen-
tu de legitamatiune.Hitelesség, a. autenticitate; cre-
diementu.Hitelezni, v. a credită.Hitelezés, a. împrumutare, cre
ditare.Hitelező, a. creditoriu.Hites, a. juratu.Hiteszegett, a. calcatoriu de ju
ramentu, peijuru. QHitetni, v. (v. hitegetni,).Hitetlen, a. — ül, ad. necredie-
toriu, j^ered ib ilu ; necredin- tiosu, 'f l ^ d u .
Hitetlenseg, s. perfidia, necre- dintia.
Hittség, s. încredere, familiaritate, eonfidentia.
Hitvány, a. miselu, ordinariu, de diosu; macru.
Hitványság, a. miselía, secătură, lucru de diosu.
Hitványkodni, v. a deveni macru; a se portá miserabilu.
Hitványodni, v. a se stricá, a. se deteriorá; a se marcedí.
Hitványát, ad. miselesce, reu, ordenariu.
Hitves, a. sotiu de casatoría.Hiú, a. vanu, desiertu; ambi-
tiosu.Hiúság, a. vanitate, desiertatiu-
ne, ambiţiune.Hiúsulni, v. a cadé in vanitate;
a sa nemici (unu planu), a. neajunge scopulu.
6
82 Hiúsitni Hódítás
Hiúsitni, v. a nemicí, a descon- certá, a produce vanitate.
Hiúz, a. lincia (animaiu).Hiv, hű, a. credintiosu, fideln.Híven, ad. fidelu, cu credintia,
credintiosu.Hívni, v. a chiamá, a provocá,
a invitá.Hívás, a. invitare, chiamaré, pro
vocare. *Hivalkodás, a. vanitate, desier-
tatiune.Hivalkodni, v. a fi vanu, a fi
desiertu.Hivatal, a. deregatoría, oficiu,
postu, funcţiune.Hivatalnok, a. deregatoriu, am
ploiata, functionariu.Hivatalkodni, v. a portá oficiu,
a functioná.Hivatalkudás, a. fundfepare, de
regatoría, portare^P oficiu.Hivatás, a. chiamaré, vocatiune.Hivatkozás, hivatkozat, a. pro •
vocare fia cevaj, apelatiune.Hivatkozni, o. a se provocá, a
apelá.Hívatlan, a. nechiamaiu, nein-
vitatu, neprovocatu.Hivattál ás, a. vocatiune, chia-
máre.Hivékeny, hiszékeny, a. usioru'
crediet.riu, credulu.Hivékenység, hiszékenység, a. cre
dulitate.Hives, a. recorosu, rece.Hivés, a. încredere, crediementu.Hivesedés, a. recorire, recire,
recéla.Hivesedni, v. a se recí, a se
recorí.Hivesitni, t>. a recorí, a recí.Hivesítés, a. recorire, recire.Hivesség, a. recóre, recéla.Hívogatni, o. a chiamá (mereuj.
Hivogatás, a. chiamaré, invitare’ invitatiune.
Hivő, a. credietoriu.Hivség, a. fidelitate, credintia.Hivséges, a . — en, ad. fidela,
credintiosu.Hivségtelen, a. nefidelu, perfida,
necredintiosu.Hivság, a. vanitate, desiertatiune.Hivtelen, hűtelen, a. — ül, ad.
perfida, necredintiosu.Hivtelenség, a. nefidelitate, per
fidia, necredintia.Hízás, a. ingrasiare.Hízelegni, hlzelgeni, v. a se lin
guşi, a se lingarí.Hízelgés, hizelkedés, a. linguşire,
lingarire.Hízelgő, a. lingusitoriu.Hízni, ®. a se iu graşii.Hizlalni, v. a ingrasiá.Hizlalás, a. ingrasiare.Hizlalatlan, a. neingresiatu, ma
cra.Hizlaló, a. iugrasiatoriu.Hizlalt, a. ingrasiatu.Hő, a. nea, ometu, zapada; lu
na fia tempu,).Hóbortos, o. venturatecu, spul-
beratu.Hóbortoskodni, v. a fi' spulbera
ta, a fi lunatecu, a fantasá.Hóbortosság, a. nebunia, fantasia.Hóbortoskodás, a. desiuchiatura,
spulberare, fantasare.Hód, a. castoriu.Hóda, a. hoda, gaina' de apa.Hodály, a. odaia, stâna.Hóditni, hódítani, v. a învinge,
a supune, a cuceri, a subju-- gá; a adamani, a atrage.Hódítás, a. învingere, cucerire,
subjugare; atragere, adatna- nire.
Hóditó Honfis&g m
Hódító, a. invingatoriu, cuceri- toria, subjugatoriu.
Hódolni, v. a aduce omagiu, a se supuue.
Hogy, coj. cá, se; cum.Hogyan? ad. cum? in ce for
ma? in ce modu?Hóhér, a. carnefice, hoheriu, gű-• de, bengheriu.Hóhérolni, v. a chinui, a tortu
ră, a hohérí.Hójag, hólyag, s. besica, bul-
bucu ('de apa).Hójagocska, hójagcsa, s. besicutia.Hójagos, a. besicatu, bulbucatu.Hójagzani, hójagozni, hólyagzani,
v. a se besicá, a se bulbucă. *Hol? ad. unde?Hold, s. luna (corpulu planet’a ) ;
jugeru, pogonu, holda, falcé.Holdfogyatkozás, a. întunecimea
luneí.Holdkórság, a. somnuambulismu,
lunatecía.Holdkór, a. (v. holdkórság).'Holdkóros, a. lunatecu, somnam-
bulu.Holló, a. corbu.Hollókárogás, a. crocanitu de
corbi.Holmi, a. obiecte diferite, lucruri,
pacu.Holnap, ad. mane.Holnapi, a. de mane.Holnapután, ad. poimane, alal-
ta mane.Holnaputáni, a. de poimane, de
alalta mane.Holott, ad. candu-totusi.Holt, a. — an, ad. mortu, repau-
satu.Holtig, ad. pana la mórte, pe
viétia.Holtiglan, ad. fv. holtig).Hólyag, s. (V. hójag).
Hólyagzani, (v. hójagzani).Homály, a. oscuritate, opacitate,
întunecime, cétia.Homályos, a. intunecosu, oscuru,
opacu.Hómályosítni, v. a întunecă, a
oscurá.Homályosítás, a. întunecare, os-
curare.Homályosodni, v. a se întunecă,
a se face oscuru.Homályosúlni, v. (v. homályo
sodni).Homlítani, v. a botasí (vii’a),
a umultuí.Homlitni, v. (v. homlítani).Homlitás, a. botasire.Homlok, a. frunte; frontu.Homlokfal, a. frontispitin, íatiata,
frontu.Homlokzat, a. (v. homlokfal).Homok, a. nasipu, arina.Homokos, a. nasiposu, arinosu.Homor, a. concavitate, gavanéla,
gavanu.Homorú, a. — an, ad. concavn,
gavanosu.Homorítni, v. a gavaní, a con
cavă.Homoritó, a. gavanitoriu, conca-
vatorin.Homorodás, a. concavare, gava
néla.Homorpdni, v. a se concavă, a
se gavaní.Homorodott, a. (v. homorú).Homorúság, a. concavitate, ga-
vanitura.Hon, a. patria; acasa.Honárulás, a. tradare de patria.Honáruló, a. vendiatoriu, trada-
toriu de patria.Honfiság, honfiuság, a. patrio-
tismu.6*
84 Hón Hosszabbodás
Hón, hónai, hónalj, s. subsuóra, snbtióra.
Hónap, a. Inna (la tempn).Hónapos, a. de Inna, de nn’a
luna.Hónaponként, ad. pe fiacare In
na, din luna in luna.Honi, a. patrioticu, din patria.Honn, ad. acasa.Honnan, ad. de nnde?Honnét, ad. (v. honnan).Honolni, v. a locni, a se tiené
undeva, a petrece.Honolás, 3 . locuire, petrecere.Honos, a. indigenata, incetatie-
nitn, natnralisatu.Honosítni, v. a indigenă, a in-
cetatiení, a naturálisé.Honositás, s. indigenare, inee'a-
tienire, naturalisatiune, indigenata.
Honosított, a. (v. honos).Honosodni, v. a se indigenă, a
se incetatiení, a se naturalisá.Honosodás, s. (V. honositás).Honosodott, honosúlt, a. (V. ho
nos). rHonosúlni, v. (r. honosodni).Hontalan, a. fara patria, espa-
triatu.Hordani, v. a duce, a cará, a
portá.Hordás, s. ducere, carare, por
tare.Horderő, s. potere ducatória;
tienta.Hordó, 3. bute, butoiu; porta-. toriu, caratorin, ducatoriu.
Hordogatni, v. a duce, a' portá, a cará fmereu).
Hordozni, u. a portá, a duce.Hordozás, s. portare, ducere.Hordozkodás, s. mutare, strămu
tare, peregrinare.
Hordozkodni, v. a se, mutá, 8 se stramutá.
Horgany, «. zincu.Horgas, horgos, a. carligatu, cur-
bu, strimbu, cusbatu, sucita.Horgasodni, v. a se curbá, a se
strimbá, a se cusbá, a se suci, a se carligá.
Horgosság, 3. carligatura, cur- batura, strimbatura.
Horgász, 3. arpunariu, unditia- riu, unghitiariu.
Horgászás, horgászat, s. arpu- nere, unghitiare.
Horgocska, 3. arpunelu, undi- tióra; carligelu.
Horgolni,' o. a carligí; a andreii.Horgony, s. ancóra, anghira.Horgonyász, s. anghirariu.Horgonyozni, v. a ancorá, a a-
runcá anghir’a.Horgozni, v. (v. horgolni).Horkolni, v. a horeai, a horaí.Hornyolni, v. a crestă, a taie
gardene, a face dungi.Hornyolás, s. crestataia, garde-
nare.Hornyozni, v. (V. hornyolni).Horog, s. cârligu, unghitia.Horpadni, ®. a se cufundă, a
cadé in leontru.Horpadás, s. cufundare,Horpadék, s. eufundatura.Horpadozni, v. a se cufundă
(mereu).Horpadt, a. cufundata.Horvát, 3. Croata.Horzsolni, v. a Juli, a sgarié.Horzsolás, s. julire, sgariere.Hosszabbítani, v. a lungi, a pre
lungi.Hosszabbítás, s. lungire, prelun
gire.Hosszabbodás, s. lungire, prelun- .
gire (proprie).
Hosszabbodni Hullámzó SS
Hosszabbodni, v. a se lungi, a se întinde, a se prelungi.
Hosszadalmas, a. — an, ad. îndelungata, traganatu, lungitu, intinsu, prelungita.
Hosszas, a. — an, ad. îndelungata, intinsu, traganatu.
Hosszaság, a. lungime, întindere.Bosszasitni, v. a prelungi, a în
tinde; a lungi, a indelungá.Hosszú, a. lungu; îndelunga.Hosszúkás, hosszúdad, a . lunga-
retiu.Hosszúság, a. lungime.Hová? ad. unde? ineatrau?Hoz,'p . la, de, spre, catra.Hozni, ti. a aduce; a portó.Hozás, a. aducere; portare.Hozomány, a. dote, zestre.Hozományi, a de dote, de zestre.Hozzá, (p. sufiséta), la elu, la
e a ; hozzám, la mine; hozzád, la tine.
Hozzáadni, v. a adauge, a su- plení.
Hozzáadvány, a. suplementu, a- dausu.
Hozzáállani, v. a se alaturá, a fi de acordu.
Hozzájárulni, v. a se apropiá, a luá parte.
Hozzászólni, v. a luá parte la vorbire, a dá părere, a vorbi (in ceva causa).
Hozzávaló, a. potrivita, acomodată, e de elu.
Hozzávetni, v. a calculá, a dá ca socotéla, a apropiá.
Hő, hőség, a. caldura, ferbin- tióla; ardóre, vapaia.
Hőmérséklet, a. temperatura.Hő, a. ferbinte, înfocata.Bökkenni, v. a se spáimantá, a
trasarí, a se opri (in spaima), a veni in trema.
Hökkenés, a. spaima, trasarire, trema.
Hö'gy, a. dama, cocóna, dómna.Hölgymenyét, a. nevestuica, er-
melinu.Hömpölygetni, v. a tavaţi, a ro-
togolí.Hömpölygés, hömpölygetés, a. ta-
valire, rotogolire, rostogolire.Hörögni, ti. a horeai, a horai.Hörgés, hörögés, a. horcaire, ho-
raitura.Hörpenteni, hörpögni, hörpölni,
ti. a sorbi.Hős, a. erou, cavaleru, (vitézül.Hősköltemény, a. • poesia epica,
epopea.Hőség, a. ferbintiéla, nadusiéla,
caldura.Hősiség, a. eroismu, cnragia
erőien.Hősileg, hősen, ad. eróicesce.Húg, a. sóra (mai mica).Húgy, a. pisiatu, urina.Hugyany, hugyag, *. amoniu.Hagyás, a. pisiolca, pisiatiosu;
pisiatu.Hugyozás, a. pisiare, urinare.-Hugyozni, ti. a se pisiá, a s<*
uriná.Hallani, u. a cadé, a picá.Holla, a. cadavru, cörpu mortu,
mortatiune.Hulladék, a. cadietara, s(arma
túra, restu, rem asitia.Hnlladozni, hullongani, v. a ca
dé desu.Hullám, a. valu, unda.Hullámos, a . unduia tu , cu unde,
cu valuri.Hullámozni, hullámzani, «. a u n -
dulá, a aruncá valuri.Hullámzás, a. undnlare.Hullámzót, a. undulatiune.Hullámzó, a. undulatoriu.
86 Hul’ás Hüvesítni
Hullás, s. cădere; resturnare í picare.
Hullangani, v. a cadé desn.Hunnyász, a . eiulitu, taeutu, eu-
ceritu.Hunnyászkodni, v. a se cinli,
a se cuceri.Hányni, v. s închide.Hunyorgás, hunyorgatás, hunyó-
ritás, a. clipire, clipéla.Húnyorgatni, hunyorítni, v. a cli
pi, a trage cu ochiulu.H úr, a. corda, struna.Hnrczolni, v. a háti, a ţâri, a
trage.Hurczolás, hurczolkodás, hnrczo-
lódás, a. hatire, taraire, tragere.
Hurczolódni, hurczolkodni, v. a se háti, a se târî.
Hurka, a. matiu.Hurkolni, hurkosai, «. a latini,
a înnodă, a retielá.Horkolás, «. latiuira, innodare;
■ retielare.Burkolat, a. nodu, latiu.Hurok, a. latiu, haitin ; nlcamu,
arcamu.H urut, a. tusa, cataru, gutúnaritt.H ús, a. carne.Húsos, a. carnosa.Husvét, a. pasci.Húsvéti, a. de pasci, pascale.Húsz, a. dőuadieci.Huszár, a. husariu.H uta, a. topitória, fnndaria,
fhuta).Hutás, a. topitoria, báiesíu dela
topitoria.Húzás, a, tragere, smancire, tá-
raire; traganare; deducere, derivare.
Huzakodni, v. a se retrage, a codi; a refusá.
Huzakodás, a. retragere, codire, traganare, intindere.
Huzamos, a. indelungatu, lungu;' necurmatu, prelungitu.
Huzamosan, < ad. (▼. huzamos,).Huzni, e. a trage; a traganá;:
a smaneí; a deduce, a derivă.Húzódni, v. a se trage, a se co
di, a se retrage; a se amaná, a se îndelungă.
Húzódás, «. tragere, codire, retragere; amanare, îndelungară.
Húzó, o. tragatoriu; intindie- toriu.
Hű, a. credintiosu, fidelu.Hűbér, a. feudálisom.Hűbéres, a. vasain.Hűbéri, a. feudalu.Hűlni, V. a se reci; a se reeorí,
a se astemperá.Hűlés, a. recire, recéla.Hűleszteni, e. (v. hűteniJ.Hüllő, a. amfibin.Hűség, hivség, a. credintia, fide
litate. (Hűsítő, a. recoritoria.Hűsség, a. recóre.Hűteni, v. a reci, a reeorí.Hütelen, hűtlen, a. — űl, ad. ne-
fidelu, perfidu, necredintiosu.Hüvely, a. postain.Hüvelyk, a. degetulu celu mare;
polioariu.Hüvelknyi, a . de unu polişariu.Hüvesedni, v. a se reci, a se
reeori.Hűvös, hűvös, a . recorosu, rece.,Hüvesítni, hfiVitni, o. a reeori.
IIblany, *. iodu.Ibelya, a. viorea, vidra, vióla. Iccze, a. itia ; fele.Idáig, ad. pana-ací.Iddogálni, v. a bé (mereu). Iddogálás, a. beutura, betia.Ide, ad. aici, incóce.Idevaló, ad. de aici.Ideg, a. nem i.Idegbaj, a. morbu de nervi. Idegen, ad. strainu.Idegenedni, v. a 's e instrainá. Idegenedéi, a. înstrăinare, aver
siune (proprie).Idegenítni, v. a instrainá. Idegenitéa, a. înstrăinare, de
părtare.Idegenkedni, v. (v. idegenedni). Idegenkedés, a. (v. idegenedés). Idegenség, a. înstrăinare, aver
siune.Ideges, a. nervosu.Idegesség, a. nervositate. Idegzet, a. sistam’a nerviloru. Idei, a. din estimpu.Ideig, ad. pe unu tempn, pana
la unu tempu.Ideiglen, ad. trecatoriu, pro-
visoria.Ideiglenes, a. provisoriu, inte-
rimalu, tempurariu.Idején, ad. de tempuriu.Idén, ad. estimpu.Idétlen, a. — ül, ad. deforma,
schimositu, stirpitnra, fara • tempu, necoptu.Idézés, s. citare, tragere la ju
decata.Idézni, e. a citá, a soroci, a
trage la judecata.
Idézet, a. citatiune, tragere 1 judecata.
Idézetlen,' a. — űl, ad. necitatu.Idézvény, a. (v. idézet).Idom, a. forma, figura.Idomtalan, a. deformu, schímo-
sitn, disproportionatu, fara forma.
Idomtalanúl, ad. (v. idomtalan).Idomta'anság, s. deformitate, dis-
proportiune.Idomitni, v. a forrná, a dá forma.Idomitás, a. formare.Idomitoft, a. formata.Idomulás, idomnlat, a. formare,
formaţiune.Idomzat, a. formaţiune; simetria,
proportiune.Idomzatos, a. formatu, propor
ţionala, simetricu.Idomzatosság, a. proportiune, si
metria.Idő, a. tempu; vreme.Időmérő, a. cronometru.Időtan, a. cronologia.Időnként, ad. din tempu in tempu.Idős, o. betranu, veteranu,.Időszak, időszakasz, a. periodu
de tempu.Időszaki, a. periodica.Időszerű, a. la tempu cuvenita,
oportuna.Időtan, a. cronologia.Idősödni, v. a inbetrani.Idösülni, v. a irabetrani; a se
prescrie.Idősii'és, idősiilet, a. prescrip-
tiune.Időzni, a. a tempurisá, a pe
trece.
Ideizés88
Időzés, s. petrecert, tempurisare.Idűlni, v. a deveni cronicu.Idült, a. cronicu.Idv, idvesség, g. salute, mentuin-
tia, fericire.Idves, idvességes, a. ferice, fe
riciţii, salatariu. .Idvezitni, v. a ferici, a salvă,
a mentuí.Idvezités, *. fericire, salvare,
mentnire.Idvezitő, *. salvatoriu, mentu-
itoria.Idvezlet, g. salva, salutare.Idvezülni, v. a se mentuí, a se
lericí.Idveziilés, s. fericire, salvare.Idvezűlt, fericitu, salvata; re-
posatu u domnulu.Ifjasszony g. muiere teuera,
japáné.- ; (titulaj.Iíjitáa, «. iutenefire.Ifjodáa, g inteneréla.Ifjitni, v. a intenerí.Ifjodni, e a intenerí (proprie).Ifjoncz, g. june, junesianu, 'Ifjonta, ad. in teueretie.Ifjú, a. junu, teneru.Ifjúdni, ifjúlni, v. (ifjodni).Ifjúság, g. junime, junía, tene-
retie.lg . p . pana, la . .Iga, g. jngu; greutate.Igás, a. de jugu.Igaz, a. dreptu, adeveratu.Igázni, V. a injugá, a subjugă,
a supune.Igazán, ad. adeveratu.Igazgatni, ®. a direge, a guber-
ná, a conduce.Igazgatás, s. regentia, conduce
re, diregere.Igazgató, g. direcţoriu, regente.Igazgatói, a. directoralu.
Igazgatóság, g. direcţiune, ^irec- toratu, regentia.
Igazi, a. adeveratu, genuinu.Igazitni, o. a direge, a corege,
a indreptá.Igazodni, v. a se indredtá.Igazodás, g. îndreptare, direc
ţiune.Igazolni, v. a justifică, a legi
timă.Igaziás, igazolás, s. justificare;
indreptare, legitimare.Igazolhatlan, a. nejustificabilu.Igazolvány, g. certificata.Igazság, g. dreptate, adeveru,
justitía.Igazságos, a. dreptu, justu, ade-
veratu, genuinu.Igazságtalan, a. nedreptu, tte-
justu.Igazságtalanság, g. nedreptate,
neadeveru.Igaztalan, a. (v. igazságtalan).Igaztalanság, g. (v. igazságta
lanság).Igazúlni, «. (v. igazodni).Igazolás, g. justificare, legiti
mare.Ige, ». verbu, vorba, voce, cn-
veutu.Igen, ad. asia, da.Igenleni, ». a aprobă, a adeveri,
a afirmă.Igenis, ad., asia, nesmintitu.Igenleges, a. — en, ód. positivu ;
afirmativu.Igenlés, g. afirmare, aprobare.Igény, g. pretensione, dreptu,
pretendentia.Igényelni, v. a pretinde, a fór-»
má dreptu.Igenyesedni, v. (v. egyenesedni).Igényes, a. — en, ad. (v. egye
nes).
Igényes
Illeszteni
Igényes, a . pretensiosu, preten- sivu.
Igénytelen, a. nepretendioşu, ne- pretensivu; modestu.
ígérni, ». a promite, a oferi, a imbiié.
Igérés, ígéret, *. apro.nisiune, imbiiere.
Igéretlen, a. nepromisu. Igérkezés, s. promisiune, anga-
jementu, oterare. ígérkezni, v. a se promite, a se
oferă, a se imbiié.Igézni, v. a deochiá.Igézés, s. deochiu, deochiare. Igéző, a. deocbiatoriu, farme-
catoriu.Ignácz, n. prop. Iguatu.Igtatni, v. a iuprotocolá, a in-
registrá; a instalá; a canonică; a insirá.
Igtatás, s. inprotocolare, înregistrare ; ’ instalare; canonisa- r e ; insirare, infirare.
Igtató, 3 . regi8trante, protoeo- listu; insta’atoriu.
így, ad. asia, in acestu modu. Igyekezni, v. a sili, a nazuí, a . starní, a se adóperé.Igyenes, o. (v. egyenes,). Ihatatlan,' ihatlan, a. nebeiveru,
ce nu se póte bé.Iható, o. beiveru, de beutu. Ihlés, ihlet, s. inspiratiune, in-
sufiare.Ihletett, a. inspiratu, insuflatu.' Ihol! int. éeá! ni! íj, a. arcú, sagéta. * íjász, 8. arcariu, sagetariu. Ijedni,’v. a se spaimantá, a se
iniricá.Ijedés, 3. spaimantare.Ijedezni, v. a se spariá desu. Ijedős, a. fricosu, spariosu. Ijedség, 8. spaima.
Igényes’ 8»
Ijedt, a. — en, ad. infricatu, spai- mantatu.
Ijeszteni, v. a infricá, a sparié.Ijesztés, s. infricare, spaimantare.Jjes'zgetni, ijesztgetni, v . a infri
cá, a sparié (mereu,).Ijesztő, a. infricatoriu, spaiman-
tatoriu.Iker, s. gemenu.Ikra, 8. icra; lábikra, pulpa.Ikrás, a- cu icre.Ikrásodni, v. a se imple de icre.Iktatni, v. (v. igtatni).Udom, s. prudentia, minte prac
tica.Ildomtalan, a. — ni, ad. nepra-
dentu.Ildomítni, v. a deprinde, a dresá.Ildomos, a. prudentu, raţionala.Ildomosság, 8. rationabilitate, pru
dentia.Illanni, v. a scapă, a fugi, a dis
pare ; a se ascunde, a se pituli.Illanás, s. scapare, fugire, dis-
parere; ascundere, pitulare.Illat, 8. mirosu, profumu.Illatos, a. bine mirositoriu.Illatozni, v. a mirosá (bine).Illatozás, s. mirosu bunu, pro-. fumu.IUedék, 8. cuvenintia.Illedelmes, üledékes, a. cuveniu-
tiosu, decente, modestu.Hiedelem, iUem, illendőség, «. cu-
venintia, decentia, modestia, decoru.
ülendő, a. cuvenintiosu, cuvenita.
Illendőség, «. (v. illedelem).Illeszkedés, s. acomodare, intőé-,
mire; înclinare.Illeszkedni, v. a se intocmf, a .
se acomodá.Illeszteni, v. a aplicá, a acomo
dá, a potrivi.
99 Illésstgetni Indnlékony
Illesztgetni, v . a aplici, a aco- modá (succesivej.
Illetni, v. a se cuveni; a atinge, a contactá.
Illetés, «. atingere, contacta«' Illeték, a. competintia, parte,
d rep tu ; tacsa.Illetékes, a. competenta. Illetéktelen, a. necompetenta. Illetlen, a, ~ ál, ad. necuve-
nintiosu.ILtetlenkedni, v. a se p o rti ca
, necuvenintía.Illetlenség, e. necnvenintia. Illetmény, «. competentia.Illető, a. competentu, respecti
va,. cnvenitu.Hletődés, í . emotiane, misca-
mentu alá animei, doiosia. Hletődni, v. a se m isei, a se
emotioni, a se indoiosiá. Illetőleg, ad. respective, ca pri-
vintia.Illetőség, s. (illetmény).Ülik, p. se cuvine., ü lő , a. cavenintiosn,' justu, ra-
tionabiln, ecuitabilu.]Ülőén, ad.'(y . illő).Előkép, illőieg, ad. (v. illőül. Hona, n. prop. Iléna, Elena.By, pron. (v. ilyen).Ilyen, pro«, asemenea, c i aces-
t’a, atare.Ima, e. rogatince; oratiune. Imádni, v. a adori, a se închini. Im idás, s. adorare.Imádkozás, a. rogatiune. Im&dkozni, a. a se rogi, a se
închini,, ("lui Domnedieu). Imádság, *. (v. ima).Imádságos, a. de rogatiune. ím e! int. iata — aici 1 Imigy, ad. asia.Immár, ad. acum, acuma, deci.
Imre, n. prop. Emerico.In, a. vena.Inas, a. venosu.Inas, s. sierhitoriu.Inaskodni, v. a sierbí.Inazat, a. musculatura.Incselkedni, v. a snmutiá, a in«
taritá, a intrigá.Incselkedés, a intriga, rancuna,'
.reinti a asennsa.Incze, n. prop. Inocentiu.Indítás, a. pornire, urdire.Indítani, v. a - porni, a urdí, a
incepe.Inditmány, indítvány, a. propu
nere, moţiune, proiecta.Indító, a . incepetoriu, urditoriu.Indítványozni, u. a proiectá, a
propune.Indóház, a. bara, curtea dela ca
lea ferata.Indok, «. motiva, argumentu.Indokolni, v. a motiVá, a argu
mentă.Indulni, v. a porni, a pleeá, a
purcede.Indulás, a. purcedere, pornire,
plecare.Indulat, a. paterna, afeetn, pa
siune.Indulatlan, a. nepatimosn, fleg-
matecu.Indulatos, a . — an, ad. éntaritatu,
patimosn, iritatiosu, colerica.Indulatoskodás, a. iritatinne, in-
tarifare, mania, învolburare.Indulatosodul, v. a se 'iritá,l a
se intaritá, a se turburá, a se involbnrá.
Indulatosság, a. paterna, intari- tatiune, mania.
Indulatsző, a. interjectiune.Indulékony, a. intaritatiosu, pa-
timosu, iritabila.
Induló Ipari 91
Induló, a. pornitoriu, mancato- riu, purcedietoriu.
Ing, a. camasia, íia.Inga, *. peudelu, perpendiculu.Ingadozás, *. clătinare; indoiéla,
dnbietate.Ingadozni, v. a se miscá, a se
cla tină; a se indoí, a fi in dubietate.
Ingaóra, a. orologiu eu pendula.Ingatag, a. neconstante, clatina-
toriu, nestabilu.Ingatlan, a. immobilu, nemisca-
tu, statornica.Ingatlanvagyon, a. realitate, ave
re immobile.Ingatni, o. a clatină, a miscá.Ingecske, a. camasutia.Inger, a. iritatiune, intaritatiune.Ingerelni, v. a irită, a intaritá.Ingerlékeny, ingerlés, a . irita-
tiosu, iritabiiu.Ingerlés, a. iritare, iritatiune.Ingerlet, a. iritatiune.Ingerletes, a. iritatiosu.Ingerletesség, a. iritabilitate.Ingerlő, a. — en, ad. iritatoriu,
intaritatoriu.Ingerkedés, a. iritare, intaritare.Ingeriilni, V. a se irită, a se in
taritá.Ingerültség, a. intaritatiune, iri
tatiune.leges, <>. camasiatu, cu camasia.Ingó, a. mobilu, miscatoriu, cla-
tinatoriu.Ingovány, a. baracina, locu bal-
tosu, maracís.Ingoványos, a. baltosn, baraci-
nosu, maracinosu.Ingyep, a. gratisu, fara plata.Inkább, ad. mai bucurosu, mai
vertosu.Innen, ad. din cóce.Innenső, a . celu din cóce.
Innep, a. serbatóre, festivitate.Innepelni, v. a serbá.Innepelés, s. serbare.Inneplés, a. (v. innepelés).Innepély, a solenitate.Innepélyes, a. solenu.Innepi, a. serbatorescu.Inni, v. a bé.Inogni, v. a se clatină, a se
miscá.ínség, a. lipsa, misería, cala
mitate.ínséges, a . lipsita, misein,» ti-
calosu.Inteni, v. a admoná, a dojaní;
a dá semna, a indegetá.Integetni, v. a admoná; a dá
semnu (mereuj.Intés, a. dare de semmi, inde-
getare; admoniţiune, averti- sementu.
Intetten, a. — ül, ad. neadmo- neatu, nedojenitu.
Intézni, v. a dispune, a isprăvi, a conduce, a direge, a îndeplini.
Intézés, a. dispunere, isprava, conducere, diregere.
Intézet, a. institutu.Intézmény, a. institutiune, asie»
d iem en tu .Intézkedni, v. a dispune, a lná.
mesuri, a direge.Intézkedés, a. dispusetiune, pre
gătire.Intézvéity, a. dispusetiune, in-
timatu; asiediementu.Intvény, a. admoniţiune.íny, a. gingina, gingia; gustu,
piacere.Ipa, a. socru. *Tpar, a. industria, meseria.Ipartanoda, a. scóla reala.Ipari, a. industrialu.
Iskolai
Iparkodás, a. silintia, nesaintia, diligentia.
^Iparkodni, v. a silí, a nesuí, a staruí.
Iparos, a. industriariu.Im i, v. a scrie.Iralmi, irodalmi, a. literaria, de
litaratura.Irály, a. stila.Irálytan, a. stilistica.Iram, a. rapedire, inieptare, fuga.Iramat, a. alergare.Iram lau, iramodni, v. a se ra-
pedí, a alergá.Irampdás, a. rapedire, inieptare.Iránt, p . in privintia, in res
pecta, catra.Irány, a. direptiane, tienta.Irányozni, v. a indreptá, a tienti.Irányzás, irányozás, a. tientire,
îndreptare.Irányzat, a. directiva, direp.tiune.Irányzatban, á. indirecta, fara
tendentia; netientitu.Irányzó,.«, tientatoriu; tienta.írás, irat, a. scrisóre.Iratka, a. scrisorica, biletn.íratlan, a . nescrisa.Irdogálni, v. a scrie ('succesive).Irgalmas, a . indnratoria, milos
tiva.Irgalmasság, «. indurare, mila,
comiseratiune.Irgalmatlan, a. — ni, ad. nein-
dnratu, neindaratoriu, cumplita.
Irgalmatlanság, a. neîndurare, necompatimire.
Irgalmazni, v. a se indurá, a compătimi, a se milostivi.
Irgalmazás, irgalom, a. gratia, indurare.*
Irka, a. ierha.Irhatatlan, irkatlan, a. nedes-
cribilu, ce na sepóte descrie.
92 Iparkodás
Irkon, n. prop. Irlandia.Irigy, a. invidiosu, pismitaretín.Irigyelni, v. a invidiá, a pismuí.Irigykedni, t>. a invidiá, a pis-
mní, a fi pri8mitaretia.Irigylendő, a. demna de pis-
muitu.Irigylés, «. pismaire.Irigylő, a. pismaitoria.Irigység, a. invidia, pisma, li-
vóre.Irigyűl, ad. din invidia, din
pisma.Irka, a. maculatoria, cărticică
de scrisu.Irkálni, v. a scrie, a scriptitiá,
a maculâ prin scrisu.Irla, a. plambina.Irma, n. prop. Maria.írnok, a. cancelistu, scriitorii!.író, a.- 8Criitoriu, aactoriu.Iroda, a. cancelaria.Irodalmi, a. literaria.Iromány, a. scriptura, scrisóre;
acta.írón, a. cerusa.Irtani, b. a stirpí, a estermini,
a devastá.Irtás, a. stirpire, esterminare,
devastare, lazáira, plivire. .Irtbatatlan, a. nestirpibilu, ne-
esterminavera.Irtmány, a. stirpatiune, lazu.Irtódzni, irtózni, t>. a se infiorá..Irtódzás, irtózás, a. înfiorare, in-
fioratinne.Irtózat, a. înfiorare, spaima, fri
ca, terére.Irtózatos, irtóztató, a . fiorosn, te-
ribilu.Irtózatosság, a. terére, frica, spai
ma, infioratiune.Is, coj. si, inca.Iskola, a. scéla.Iskolai, a. scolastecu.
Iskolás ítélés 9»
Iskolás, a. de scóla.Iskoláztatni, v. a portă,- a d&
la scolá.Isme, a. cunoscintia, .sciintia.Ismeret, ismeretség, a. cunos
cintia.Ismerni, ismérni, v. a cunosce.Ismeretes, a. cunoscuta.Ismeretlen, a. necunoscuta.Ismeretlenül, ad. pe necunoscute.Ismerkedni, v. a face cunoscin
tia, a se cunosce.Ismerős, a. (v. ismeretes).Ismerős, a. cunoscutu.Ismerszik, v. se cunősce.Ismertetni, v. a face cunoscuta,
a incunoscintiá.Ismét, ad. éra, érasi.Ismételni, v. a repeţi, a repetă.Ismétlés, s. r^petire, repetare.Ismétlő, a. repetentu.Ispán, a. spanu; foispanu, co
mite supremu.Ispánság, a. spania.Istáló, a. grasdu.lstáp, a. propta, radimu.Istápolni, v. a propti, a patro
nă, a subventioná.Istápolás, a. proptire. patronare,
suhventionare.Isten, a. Dumnedieu.Istentagadó, a. ateista.Istentelen, a. fara dumnedieu,
blastamatu, depravata, nere- legiosu.
Isteni, a. dumnedieescu, divinu.Istenileg, ad. dumnedieesce.Istenség, a. dumnedieire, divi
nitate.Isteníteni, v. a indiei, ' a face
apoteosa.Istenités, a. indieire.Istenség, a. dieitate, divinitate.Istentelenül, ad. depravata, blas
tamatu, nereligiosu, crudu, bruta.
Istentelenkedni, ». a face fărădelegi, a comite blastamatii, crudimi.
Istentelenség, a. depravatiune, crudime, nereligiositate;
Istók, n. prop. Stefanu.Istráng, a. fune, stréngu.Iszákos, a. betívu, beutorin.Iszákosság, a. betía.Iszákoskodni, v. a petrece in
betii.Iszap, a. nomolu, tina.Iszapos, a — an, ad. nomolosu,
nomolitu.Iszaposodni, iszapodni, v. a se
nomolí.Iszapolni, v. a nomolí.Iszik, v. bé.Iszony, iszonyat, a. terére, spai
ma, înfiorare.Iszonyatos, a. — an, ad. infrico-
siatu, teribilu, infioratoriu.Iszonyatosság, a. terére, infiora-
tiune, spaima.Iszonyítni, v. a infricá, a infiorá,
a terorisá.Iszonyitás, a. infricare, înfiorare.Iszonyodás, s. frica, înfiorare,
spaima.Iszonyú, a. infricosiatu, cumplita.Iszonynság, a. grozavía, infrico-
siare, terére.Ital, s. beutura.Itatni, v. a adapă, a dá de
beutu.Itatás, a. adapare.Itatós, a. sbeutoriu.Itcze, a. itia (Tele).ítélni, v. a judecă, a face sen®
tentiá, a deliberá.ítélés, a. judecare, sententia;
opiniune.
94 ítélet Izzó
ítélet, a. sententia, deliberaţii, judecata.
ítélő, s. judecătoria.Itétz, 8. critica.ítészét, 8. critica.I t t , ad. aici, aci.I t ta s , 'a . beutu, siumeua.Ittasodni, v, a se siumení, a se
ametí.Itthon, ad. acasa.Ív , 8. arcú; cóla.Ivadék, 8. generatiune, semen-
tía, vitia.Ivar, 8. generatiune, genu.Ivás, 8. beutura.
, Ivezni, v. a bolti, a arcúi.ívezég, 8. boltire, arcuire.Ivezet, 8. boltitura, arcú.Ivó, s. beutoriu.Ivogatni, t>. a bé (mereu).Íz, 8. gustu; incbiatura, medu-
lariu.Izék, 8. ogrirji, remasitia de
fenu.Izenni, tt. a tramite cuventu, a
face cunoscutu, a anuntiá.Izenés, izenet, 8. anuntiare, in-
cunoscintiare, decbiarare.Izengetni, v. a tramite cuventu,
h incuuoscintiá. (mereu).Izenként, ad. in bucati.ízes, ízletes, a. gustuosu, cu
gustu.Izesedni, izesűlni, v. a se face
cu ceva gustu.ízetlen, o. — ül, ad. fara gustu.Izetlenkedni, v. a face neplăceri,
a se certá.Izetlenkedés, a. fapta neplăcută,
secătură.ízetlenség, a. desgustu, secătură,
neplăcere.
Izga, 8. cérta, iritatiune.Izgága, 8. turburatorra, certa*
rétin, obstinata.Izgágaság, .8. cérta, punere de
pedeci, obstinatiune.Izgágaskodni, v. a sé certá, a
cautá cérta, a pune pedeci.Izgalom, 8. mişcare, turburare,
agitaţiune, nelinişte.Izgatni, v. a agitá, a mtaritá,
a irită, a turbură.Izgatás, s. intaritare, iritare, agi
tare, turburare.Izgató, s. intaritatoriu, turbura-
toriu, agitatoriu.Izgatott, a. intaritatu, iritata,
agitatu, mişcata.Izgékony, izgatag, a. iritatiosn,
intaritatiosu,ízlelni, t>. a gnstá.ízlelés, ,8. gustare.ízlés, 8. gustu.ízletes, a. — en, ad. gustuosn,
cu gustu, cu bunu gustu.ízlik, v. place, e la gustu.Izmos, a. vertosu, cu potera, ro
busta, ososu, venjosu.Izmosodni, v. a se invertosiá, a
se intarí, a se venjosiá.Izmosodás, 8. invertosiare, în
tărire.Izom, 8. musculatura, muscula.íztelen, a. (v. ízetlen).Izzadni, v. a asudă.Izzadás, 8. asudare.Izzadság, 8. sudóre.Izzasztani, v. a asudá (pre al-
tulu), a aduce in asudare.)Izzasztó, a, asudatoriu.Izzadtság, 8. (V. izzadság).Izzó, a. ferbinte, înfocata.
JJáhor, a. artiariu.Jaj! int. ai! vai!Jajdúlni, o. a se vai er i , a stri
gă cu dorere.Jajgatni, «. a se tângui, a se
vaierâ.Jámbor, a. blandu, domolu, asie-
diatu; domesticu.Jámborítni, v. a domestici, a in-
blandi!Jámboritás, s. domesticire, in-
blandire.Jámborodni, ®. a se inblandi, a
se domesteci.Jámborodás, a. inblandire, do-
mestecire Aproprie).Jámborság, a. blandetia, pietate.Jámborul, ad. (v. jámbor).János, n. prop. Joanu.Járni, v. a amblâ, a merge; a
jocá; a páti (ceva)..Járadék, a. competentia, renta,
accidentia.Járandóság, a. competentia, spor-
tula.Járás, a. amblare, ambletu, mer
gere: cercu (deregatorescu).Járatlan, a. neamblatu; nepa-
titu, nededatu, neespertn.Járatlanság, s. neesperintia, ne-
deprindere, nededare.Járatlanul, ad. (v. járatlan).Járatos, o. espertu, dedatu, de-
prinsu, amblatu.Járda, a. trotoaru, locu de pre-
amblatu.Járdogálni, járkálni, v. a amblá
('mereu).Jármatlan, a. neinjugatu.Járom, a. jugu.
Járt, jártas a. espertu, amblatu, deprinsu, dedatu, practico.
Jártasság, a. deprindere, espe- rintia, pracsa, desteritate, eser- citiu.
Járulni, v. a se apropié*.Járulás, a. apropiere.Járulék, járulmány, a. acciden
tia, adaosu.Járulékos, a . accidentala.Járulnok, a. accesistu.Járvány, a. epidemia:Járványos, d. epidemica.Jászol, a. iesle. '
.Játék, a. jocu, jocaría.Játszás, a. jocare.Játszadozni, t>. a se jocá (mereu).Játszi, a. usiorelu; istetiu, des-
teptu.Játszani, v. a se jocá.Játszó, a. jocatoriu.Játszódni, v. (v. játszani).Játszodtatni, v. a-si bate jocm
(de cineva), a păcăli, a inşi elá.
Javadalom, a. beneficia.Javalni, v. a aprobá, a inca-
viintiá.Javalás, a. aprobare, incuviin-
tiare.Javasolni, v. a consiliá,'a sfătui.Javasolás, javaslás, a. consiliare,
sfatuire'.Javítani, v. a derege, a repară,
a corege, a inbuuatatí.Javítás, a. deregere, reparare,
coreg ere, inbunatatire.Javítgatni, v. (v. javítani).Javíthatatlan, javitbatlan, a. in -
coregibilu, necoregibilu.
S6 Javitmány Jellemezni
Javitmány, a. reforma, dereger e, inbnnatátire.
Javulni, v. a se îndreptă, a se corege.
Javulás, javulat, a. îndreptare,. coregere, corectiune.
Jég, a. ghiatia.Jégtori at, jégzátony, a. movila
de ghiatia, banca de ghiatia-Jegecz, a. cristalu.Jegeczgß, a. cristalisatu.Jegeczedni, jegeczesedni, v. a se
cristalisá.Jegeczedés, jegeczesedés, a. cris
tal isare, cristalisatiune.Jegedni, v. a inghiatiá, a se
cristalisá,Jegedés, a. (V. jegeczedés).Jegenye, a. plopu (arbore).Jeges, a. ghiatiosu. .Jegesedni, i>. a se inghiatiá, a
prinde ghiatia.Jégeső, a. ghiatia, grindina.Jegesűlni, v. (v. jegedni).Jegőcze, a. cristalu.Jegy, a. semnn; biletu; marca;
nota.Jegyes, a. insemnatu, marcatu,
cu semnu.Jegyetlen, a. neinsemnata, ne-
marcatu, fara semnu, neno- tatu.
Jegyezni, v. a insemná, a mar- * cá, a nolá
Jegyezés, a. însemnare, notare.Jegyzék, jegyzés, jegyzet, a. no
ta, observatiune, însemnare, anotare, reflesiune.
Jegyző, a. actúariu, notariu, ob- servatoriu.
Jegyzői, a. notarialii.Jegyzőség, a. notariatu.Jel, a. semnu, semnalu.Jelszó, a. simbolu, parola.Jelzálog, a. ipoteca.
Jelkép, a. simbolu, emblema.Jelelni,' jelölni, v. a insemná, a
marcá, a desemná.Jelelt, jelölt, a. prenotatu, in
semnatu, desemnatu, candidata.
Jelen, a. presentia.Jelen, ad. de fatia, aici, de pre>
seotu.Jelenlét, a. presentia.Jelenés, a. presentare, infatio-
siare, aratare.Jelenet, a . . infatiosiare, scena,
actu, aparitiune, fencmenu.Jelenkezni, v. a se arétá, a se
infatiosiá, a apare.Jelenleg, ad. de presentu.Jelenség, a. semnu, simptoma;
íenomenu.Jelenteni, v. a anuntiá, a insciin-
tiá, a insinuá, a presentá, a denuntiá.
Jelentékeny, jelentékes, a. im- portantu, insemnatu, de in- insemnatate.
Jelentéktelen, a. neimportantu, neinsemnatu.
Jelentés, a. avisu, insciintiare, raportu, semniticatiune.
Jelentőség, a. insemnatate, sem- nificatiune, importantia.
Jeles, a. — en, ad. eminentu, eminente, precelentu.
Jeleskedni, v. a precelá, a fi eminentu.
Jelesül, ad. mai vertosu, mai alesu, mai cu preferintia.
Jelige, a. motto, simbolu, devisa.Jelieg, a. tipu.Jelleges, a. típicu.Jellem, a. caracteru.Jellemes, a, cu caracteru, carae-
teristecn.Jellemezni, jel'emzeni, v. a ca-
ractérisá.
Je llem zetes Jövend» 97
Jellemzetes, jellemző, a. caracteristica.
Jelmez, «. porta, costamu.Jelv, í . simbolu, semnu.Jelvileg, ad. simbolica.Jelvény, i. semna, simbolu,
marca.Jelzet, s. însemnare, semnatara.Jelzetes, a. — en, ad. notabila,
alesă.Jelzetesség, s. notabilitate.Jenő, n. prop. Eugenu.Jer! jere! int. vino!Jércze, s. puica.Jó, a, bújja.Jobbára, jobbadán, od. mai ver-
tosu, in mare parte.Jobbágy, 8. iobăgia, sapasu, co-
lona, sclavu.Jobbágyi, a. iobagescu, colo-
nicalu.Jobbítani, v. a inbunatatí, a co-
rege, a indreptá, a amelioíá.Jobbítás, s. inbunatatire, ame
liorare, diregere.Jobbúlni, v. a se inbunatatí, a
se indreptá, a se corege.Jobbulás, 8. inbunatatire, core-
gere, îndreptare; insanato- siare.
Jócska, a. binisioru, multisioru.Jog, 8. dreptu.Jogász, 8, juristu.Jogi, a. juridicii.Jogilag, ad. (v. jogi;.Jogos, a. justu, dreptu, cu drepu.Jogosan, ad. cu drepta.Jogosság, 8. justiţia, dreptate.Jogositni, v. a indreptatí, a auc-
torisá.Jogosítás, 8. auctorisare, indrep-
tatire.Jogositatlan, a. neindreptatitu,
neauctorisatu.Jogosítvány, t , auctorisatiunc,
Jog ta lan , o . — ttl, a d . nedrep tn ,ne jus tu .
Jog ta lanság , *. n ed rep ta te .Jó l, ad. bine, bene.Jó llakn i, v. a se sa to rá .Jó llakás, 8. sa tu ra re .Jós , 8. p rofetu , p asca lito riu , au-
g a ra .Jó llehet, ad. de si, m acarca .Jóság , 8. b u n a ta te .Jóságos, a. bunu .Jósda, a. oracu lu .József, n. prop. Jo sifu .Jó s la t, a. profeţia.Jóslás, a. (v. jóslat;.Jósolni, v. a p rofeţi.Jószág , a, p ro p rie ta te , avere,
m oşia.Jószágos, o. cu avere , cu p ro
p rie ta te .Jótevő, a. bine facatoriu, indu
ratorii!, filantropii.Jótékony, a. (v. jó tev ő ;.Jótékonyság, 8. b inefacere, fi
lan trop ia .Józan , a. — ül, ad. d e ştep ta , tre-
za , sobriu .Józanitn i, v. a destep tâ , a trezi,
a desbetâ.Józanodni, v. a se d estep tâ , a
se desbetâ .Józanság, «. d estep tiune , sobrie
ta te .Jő n i, v. a veni.Jődögélni, V. a veni fdesu j.Jövedelem, ş. veniţii, castigu,
proven tu .Jövedelm etlen, a. — ü l, ad. fara
ven ita , fa ra câş tiga .Jövedelm ezni, v. a aduce castigu.Jövedelmezés, s. ad u ce re de cas
tig u , ven itu , p roven tu .Jövedelmező, a. ad u ca te riu de
venitu .Jövendő, «, veaitoriu.
7 a
Jövendölni, v. a profeţi, a proroci.
Jövendölés, a. proíetire, prefetía.Jövés, s. venire.Jövetel, *. venire, sosire.Jövevény, a. venetica, strainu.Jövő, a. (v. jövendő).Jövögetni, v. a vení (moreu).Juh, a. óié.Juhar, juharfa, a. artiariu, ('ar
bore).Juhász, a. pecurarin, pastoriu
de oi.Juhászítni, u. a dumeri, a do-
mesteci, a domoli, a inblandí.
98 Jövendölni
Juhászodul, v. a se domoli, a se . dumeií, a se inblandí.
Júj! int. pfui!Jutni, v. a ajunge, a deveni.Jutalék, s. contingentu, parte.Jutalmazni, t>. á remunerá, a
premiá, a recompensă.Jutalmazás, s. remunerare, r e
compensare, premiare.Jutalom, a. remuneratiune, rés-
plata, recompensa.Jutalomdíj, s. onorariu, premiu.Juttatni, V. a promoveá, a se
inaintá; a aduce 'faw'ntej.
Kákák
K .
Ka, (sulisé diminutiva), [d. e. I kabát-ka, caputasiu, asszonyka, femeiuşcă, mu-erusca.
Kabát, a. caputu, roeu.Kába, a. nebunatecu, natareu,
tontu.Kábaság, a. nebunia, naucía.Kábitni, v. a ame'i, a inbetá.Kábitás, a. ametire, inbetere.Kábulni, v. a ametí, a se imbetá.Kábulás, kábultság, a. amet'éla.Kácsa, kacsa, s. ratia.Kacsingani, kacsintani, v. a cli
pi, a trage cu ochiulu, a cochetă.
Kacsingás, kacsintás, a. clipire, tragere cu ochiulu, cochetare.
Kaczagni, v. a ride.Kaczagás, a. ridere, risu.Kaczaj, a. risu, risetu.Kaczar, a. coscru.Kaczér, a . cocheta.Kaczérkodni, v. a cocfletá.Kacsérság, «, cochetăria.
Kád, a. putina, cada.Kádacska, s. caditia.Kádár, a. cadariu.Kádárság, a cadaría.Kaján, a. — úl, ad. rautatiosu,
alienosu, pismataretiu.Kajánkodni, v. a fi rancunosn, a
pismui, a se portá alienosu.Kajla, a. incovoietu, strimbu.Kajladni, v. a se iucovoié, a se
strimbá.Kajlasztani, v. a iucovoié, a
strimbi.Kajsza, a. strimbu, sucitu.Kajszán, ad. (v. kajsza).Kajtár, a. rapace, licaritoriu
(canele).Kajtárkodni, ». a licări, a dur-
mecá, a rapí.Káka, a. papura, pipirigu, trestie.Kakas, a. cocosiu.Kakasülő, a. caprioru, culcusiulu
gaineloru.Kskuk, «, cucu.
Kakukolni Kanyarodás 99
Kakukolni, v. a cantá cá cucalu. Kalács, s. colacu;Kaláka, s. daca.Katán, «. lingura.Kaland, s. aventura, esirava-
gantia.Kalandos, a. aventurosu. Kalandosság, s. (v. kaland). Kalandor, s. aventurariu, estra-
vagantu.Kalandori, o. aventurosu, estra-
vagantu, bizaru. Kalandorkodni, kalandoskodni, ka
landozni, v. a întreprinde a- venturé.
Kalandorkodás, kalandozás; s. a- , Ventura, vagabundare.
Kalangya, s. claia, juréda. Kalánozni, ®. a scote cu lingura. Kalános, s. lingurariu.Kalap, s. pelaría.Kalapács, a. ciocanu. Kalapácsolni, v. a ciocani. Kalapácsolás, s. ciocanire, cio-
canitura.Kalapos, s. pelarieriu; a. cu pe-
laria.Kalaráb, s. calaraba.Kalász, s. spicu.Kalászolni, v. a spicui.Kalászos, a. inspicatu. Kalászosodul, v. a inspicá. Kalendár, s. calendariu.Kaliba, s. coliba.Kalauz, s. conducatoriu.Kalitka, 8. cuşca, colivia. Kaliczka, s. (v. kalitka).Kálmán, ». prop. Colomann. Kalmár, s, comercianta, negu
tiatoriu.Kalmárkodni, v. a se negutia-
tori, a portá comerciu. Kalmárság, s. negutiatoría; ne-
gutiatorime.Kaloda, s, fa langa, ju g u , bu tucu .
Kalpag, s. caciula, calpacu. Kályha, s. cabala.Kamara, 8. camara.Kamaratiszt, s. cameralistu. Kamarai, a. cameralu, camerariu. Kamat, a, procentu, interesu. Kamasz, a. lalau, balamutu. Kamatszelvény, s. cuponu de in
terese.Kamatos, a. cu interese.Kámfor, S. camforu.Kampó, s. ba'iu carligatn, Kamra, s. (v. kamara).Kan, s. vieru.Kanál, s. lingura.Kanalazni, v. (v. kalánozni). Kanász, s. porcariu.Kanavász, s. canefasu, (pensa). Kanosai, a. chiorii, ciocusiu. Kancsó, a. cana.Kancza, s. iépa.Kandalló, s. cuptoriu, caminu. Kándér, a. caldarnsia.Kandi, a. curiosu.Kandicsálni, v. a cautá strimbu,
a se uitá chioru.Kandikálni, v. a se uitá, a pri
vi, a ochi.Kandiság, s. curiositate.Kanna, a. cana.Kanócz, s. iunióra de datu focu
t,ia tunari), foféza, fltilu. Kanonok, s. canonicu. Kanonokság, s. canonicía. cano«
nicatu.Kanta, s. cana, canta.Kantár, a. frenu.Kantárszár, a. curelele frenului. Kantáros, a. cu frene, infrenatu. Kantározni, v. a infrená.Kánya, s. uliu, falconn. Kanyarítni, v. a incurbá, a taiá
in arcú.Kanyarodás, s. invertitura, în
torsătură.7a*
Kanyarodni KapuzatÍOÖ
Kanyarodni, kanyarogni, v. a se invertí, a se incurbá, a sierpuí.
Kanyaróim, v. (v. kanyarodni).Kanyaróit, a. arcuatu, invertitu,
cnrbatu.Kanyarulat, ianyarulás, ». in
vertire, arcuare, intőrcere.Kapni, v. a capatá, a aflá, a
gasí; a castigá, a dobândi; a apucá.
Kapás, s. capatare, aflare, găsire ; câştigare, apucare.
Kapa, s. sapa.Kapálni, v. a sapá.Kapálás, a. sapare.Kapálodni, v. a se svergoli, a
dá din picidre.Kapálodás, a. svergolire.Kaparni, kaparászni, v. a scor*
moli, a sapi, a ricaí.Kaparás, a. ric&ire; stringere,
adunare.Käpargatni, t>. a scormolí, a ri
caí; a aduná, a stringe (me- reu).
Kaparítni, v. a aduná, a stringe, a pastrá.
Kapás, a. crpatare, aflare, găsire ; câştigare; apucare; sapa- toriu.
Kapaszkodni, v. a se catiarA, a se urcâ; a se prinde, a se incaierA.
Kapaszkodás, a, catiaratura, urcare, încăierare.
Kapcsolni, v. a in copci é, a anec- sâ, a uni.
Kapcsolás, a. incopciere, anec- sare.
Kapcsolat, a. incopcletura, legătură, copula; anecsa; aclusu.
Kapcsolók, a. (v. kapcsolat).Kapesas, a. cu agrafa, cu ca
tarama.Kapcsa, t. obóla.
Kápczás, a. obelatu. Kapczáskodni, v. a se certá, a
se incaibarA.Bapczáskodás, s. incaibaratnra. Kapdosni, v. a apucá, a luá. Kapdosás, a. apucare.Kapitány, a. capitanu. Kapitányság, a. capitanía, capi-
tanatu.Kapkodni, v. (r. kapdosni). Kapkodás, a. (V. kapdosás). Kaplan, a. tigru.Káplán, a. capelanu.Káplánság, a. capelauia, cape-
lanatu.Káplár, a. corporalu.Kapocs, a. agrafa, catarama,
copcia.Kapogatni, c. a capatá, a aflá,
a gasí (mereu).Kápolna, ţ. capela.Kapor, a. marariu.Kapós, a. cautatu, lacomu, la-
comosu.Káposzta, a. curecbiu, varza. Káposztás, a. curechiste.Kappan, a. clapon, caponu. Kappanozni, v. a face claponi,
a castrá cocoşi.Káprázni, v. a stelí ochii, a ve- ' dé reu,Kapros, a. cu marariu.Kapsi, kapzsi, a . lacomu, rapace. Kapzsiság, a. lacomía, rapaci
tate.Kapta, a. calapodu, capta. Káptalan, a. capitulu.Kaptány, a. cursa.Kaptatni, v. a sui, a urcá; a
dedá.Kap'tázni, t>. a bate pe calapodu- Kapn, a. párta.Kapus, a. portariu.Kaput, s. caputu, rocu.Kapuzat, a. portalu.
K árosításK apzsiskodni
K apzsiskodni, v. a fi rap iţo riu .K ar, a. b ra tiu ; co ru ; c o rp u ;
s ta re .Karperecz, a. b ra tie le ta .K ár, a. dauna, paguba, perdere.K árm entesitn i, v. a desdauná, a
despăgubi.K árm entesítés, a. desdaunare, des
păgub ire .K árpótlás, kárpótlék , a. despă
gubire , rebonificare.K árpótolni, v. a despăgubi, a
desdauná, a reboniflcá.K árvallás, a. dauna, pagubire ,
dam nificare.K árvallo tt, a . pagubitu , damni-
ficatu.K arabély, a. carab ina .K arabélyos, a. carab inariu .Karácson, a. cretiunu.Karácsonbava, a. D ecem brie.Karácsom , a. de la craciunu.K a r afina, a. carafina.K araj, a. fa lia ; a rcú ; tă ie tu ră ;
segm entu .K aratlan , a . fa ra b ra tiu .K arcsú, o. — n, ad. sup tire , svel-
tu , deliu , sulegetú .K arcsúság, a. sveltim e, su legetía,
s ta tu ra delía.Karczolni, ti.' a sgariié, a scar-
tiá i.Karczolás, a. sgariiere, scar-
tia ire .K arczo 'at, a. sg a rie tu ra , scar-
tia itu ra .K ard , a. s a b ia ; p a la ; spada.K ardos, a . sab ia tu , cu sabia.Kardoskodni, •>. a se c e r tá ; a
apará .K aréj, a. (V. k a ra jj.K árhozni, ti, a se osendí, a se
c o n d am n ă ; a pecatu í.K árhozás, a. p eca tu ire ; osindire,
condam nare.
101K árhoztatni, ti. a osendí, a con
dam nă, a reprobá, a desprobá.K árhoztatás, s. osind ire, con
d a m n a re ; reprobare .K árhoztató, a. co m d am n ato riu ;
rep roba to riu .K aricsáln i, ti. a c â rc a i, a gárai
(gain’a).K arika, a. veriga, inelu , rotila.K arikás, a . ve ríga tu , inelatu ,
ro tila tu .K arikázni, ti. a ro tilá , a se in-
vertí, a jocá cu v e rig ’a.Karima, a. m argine, re fran tu ra ,
dunga ( la palaria).K arim ás, o. cu m arg in e , cu
dunga.K arm antyú, a. m anecariu .K arm antyúé, a . cu m anecariu .Karm olni, v. (V. Itarezo ln ij.Karó, a. p a ru .K áinok, a. coristu .K árogni, ti. a croncăn i, a coraí.K árogás, a. c roncan ire , coraire.Karolni, ti. a inbratiosiá , a cu
prinde cu b ra tiu lu , a se in teresă (de ceva,).
K arolás, a. iú b ra tio sia re .Károly, n. prop. C arolu .Karom, a, gb iara , unghió ia , cance.Károm kodni, ti. a in ju rá , a su-
duí.Káromkodás, a. În ju ră tu ră , su
dalm a.Káromkodó, a. in ju ra to riu .Káromolni, ti. a in ju rá ; a blas-
tem á ; a defaimá.Károm lás, a. în ju ră tu ră ; blas-
tem u ; defăim are.Karos, a . cu b ra tiu , b ra t i i tu ;
cu p aru , de pari.K árosítni, v. a p ăgub i, a causá,
a face d au n a (cuiva).K árosítás, a. s trica tiu n e , dauna,
p aguba, dam niűcare,
102 Károsodni Kávézd
Károsodni, ti. a se pag u b í, a su feri dauna.
K árosulni, (v. károsodni,).Károsodás, károsul ás, «. păg u
bi re, dam nificare.K arőzni, ti. a im p lau tá pari.K arézás, *. im p lan ta re de p ari.K arózat, s. p a ru itu ra .K árp it, ». co rtina , p e rd e a ; ca -, tap e té sm a ; tap e tu .
K árpitozni, kárp ito ln i, ti. a trag e c o r t in a ; a tape tá .
K árpitozás, a. tap e ta re .K árpitosat, s. tap e ta ría .K artács, a. c a rtac iu , cartusia ,
m itra lia.K artalan , a . — ál, ad. ía ra b ra tiu .K ártalan , o . — á l, ad. nedam ni-
ficatn, nepagub itu , fa ra dauna.K árta lan itn i, ti. a desdauná, a
despăgubi, a rebonificá.K ártalan ítás , a. desdannare , des
păgubire , reboniflcare .K ártékony, a. — an, ad. strica-
tiosu , dauuosu .K ártékonyság, s. d auna, strica-
tiune .K ártérítés, s. (v. ká rta lan ítás^ .K ártya, s. c a rti de jo c u ; doni-
t ia , vasú de apa, cofa.K ártyavetés, a. dare, a ru n ca re
cu cărţile .K ártyás, a. cartesiu , jo c a to riu
in carti.K ártyázn i, ti, a jo cá In carti.K ártyázás, a. jo ca re in ea. i,
carto foria .K ártyus, a. donitia , b o ta (vasú).Karucza, a. c a ru tia .K arvaly, a. u liu , gala , coroiu.K arzat, s. galéria .K arzatos, a. ga le ria tu , cu g a
léria .K as, a. c o s iu ; corfa .K ása, a. p asa in .
K ásás, a. p a sa to su .K ásásodni, ti. a se inpasatosiá ,
a se face pasa tosu .K astély, a. caste lu , fo rta ré tia
m ica.Kastélyos, a. cu castelu .Kasul, a. crucisiu , curm ezisir Kasza, a. cósa.Kaszabolni, ti. a ta ié in b u ca ti. Kaszaly, kaszai,« , claie (de fen n ). Kaszálni, ti. a cosi.K aszálás, «. cosire.K aszálatlan, a . — ál, ad. neco-
situ .K aszárnya, «. casarm a.Kaszás, a. cosasíu .K ászt, 8. cas ta .Kásztor, «. casto ru .K ata, K atalin , n. prop. C atarina . K atáng , «. cicória.K atkolikus, «. ca to lica.K atlan , «. cotlonu, foculaviu de
caldar.eKatona, «. so lda tu , ostasiu , m i-
lita riu .K atonaság, «. ostasim e, m iliţia . Katonabéka, «. b ró sca verde. K atonatiszt, s. oficiru.Katonai, a. m il'ta re scu , osta-
siescu.K atonás, a. c& ostasiu , belicosu. K atonáskodni, ti. a servi, a fi
so ldatu .Katonáskodás, s. v iétia ostasiésca. K áva, s. ga rdeua .K avarni, kavarítn i, ti. a am estecă . K avaritás, «. am estecare. K avarék, «. am estecă tu ra . Kavarodni, ti. a se am estecă. K ávás, a. g a rd en a tu , cu gardena. K ávázni, ti. a garden í, a cercuí. Kávé, «. cafea, cafa.K ávés, a. c u cafea.K ávézni, e . a bé cafea.Kávézó, a, beu to riu de cafea.
Kavics Kegyetlen 103
K avics, s. p ietrisin .Kavicsozni, kavicsolni, v. a pie-
tr is iá , a a şte rn e cu pietrisiu .Kavicsos, a. p ietrosu , silicosu.Kazal, s. c la ie, jiréd a .K azán, s. ca ldele .Ke, ('sulisé dim inut.J d. e. em-
ber-ke, om ntiu.Kebel, s. s inu , peptu .Kebelbeli, a. din s in u ; g rem ialu .Kebelezni, v. a incorporá , a in-
g rem iá, *Kebelezés, s, incorporare, ingre
m iare.Kebelező, a. inco rpora to riu .Kecs, s. g ra tii, a tra g ere , nnri.K ecsegtetni, v. a a tra g e , a ama-
g í, a adem aní.Keesegtetés, s. a trag ere adem a-
niró .Kecses, a. g ra tio su , a lra g a to riu .Kecske, s. capra .Kecskebak, s. b rősca de apa.Kecskés, s. caprariu , pad ito riu
de capre.Kecstelen, a. — ül, ad. fa ra g r a
tii, fa ra n u ri.Kedd, s. M arti.K edély, s. úrnőre, tőne.Kedélyes, o . um oristecu, bine
d ispusu.Kedv, s. vo ia , p iacere, p iacú .Kedvelni, v. a p iacé, a iubí.Kedvelés, s. p iacere, iub ire .Kedvelő, a. iu b ito riu ; d ile tan tu .K edvelt, a . iub itu , p lacu tu , fa
vo rita .K edveltelni, v. a face p lacu tu .Kedvencz. s. favoritu , favora tu .Kedves, a. — en, ad. p lacutu ,
suavu, d ragalasiu .K edveskedés, s. com placere, com-
p lacen i’.a.Kedveskedni, v. a face com pla
cere, a p resen tá ,
Kedvesség, - s. am ab ilita te , su a vita te.
Kedvetlen, a. — fii, ad. fa ra voia, nep lăcu ta .
Kedvetlenség, s. nep lăcere , voia rea.
K edvetlened« , e. a se desgustá, a si p e rde p lacerea .
K edvetlenités, s. desg u sta re , des- p lacere.
Kedvetlenítni, v. a d esg u s1', a s tricá voi’a (cuiva).
Kedvezni, v. a favorá, a pár ‘ í.Kedvezés, s. favorare, părtin ire,
c ru tia re .Kedvező, a. — leg, ad. favorito-
riu , favorabilu .Kedvezmény, s. p ă rtin ire , favőre.Kefe, 3. p e ria .Kefélni, v. a perié.Kefélés, 3. periere.Kegy, s. g ra tia , favőre, clem entía.Kegybeli, a. din g ra - ia .Kegyed, pron. dom nia t’a.Kegyelni, v. a favorá.Kegyelés, s. favoru, favorare.Kegyelem, s g ra tia , indurare .Kegyelmes, a. — en, ad. g ratiosu,
indu rato riu , c lem ente.Kegyelet, *. p ie ta te ; favőre.Kegyelmed, (V. kegyed).Kegyelm es Ur, ecselentia-Kegyelm ességed, E cse len ti’a T ’a .Kegyelmezni, v. a a g ra tiá , a p a r
doné, a é rtá .Kegyelmezés, s. pa rd o n are .Kegyelt, a. favoritu .Kegyes, a. g ra tiosu , p iosu .K egyeskedni, v. a se indurá, a
binevoi, a fi g ra tio su .Kegyeskedés, ». g ra tia , b u n ă ta
te, bunavoin tia .Kegyesség, 3. (v. kegyeskedés).Kegyetlen, a. — ül, ad. crudu,
crudolu, tlranosu, tiranesce.
Kellem
K egyetlenség, a. crudim e, tira n ia , b ru ta lita te .
K egyétlenkedni, v. a tira n i, a tace crudim i.
K egyetlenkedés, a. t ira n ia , tira- n isare , c rudelita te .
K egytelen , a . — ül, o á . negra- tiosu.
K egyteli, o , b ínevoito riu , gra- tiosu .
K egyteljes, a . (v. kegy te li).K ehely, a. p o tiru .K ehes, a . tu sito riu , ofticosu (la
cai).K ehesség, a. tu sa , a stm a , na-
dusiéla.K éj, a. desfetare, p iacere , de
lic iu , vo lup ta te .Kéjérzet, a. s im tiu de vo lup ta te .Kéjgyönyör, a. vo lup ta te .Kéjmámor, a. b e ţia de vo lup ta
te , deplacere.K éjelegni, v. a se im bu ibá , a
pe trece in p lăceri, in v o lup ta te .
Kéjelgés, a. îm buibare, vo lup ta te , pe trecere in p lăceri.
Kéjelem , a. îm buibare, desfetare.Kéjencz, a desfren a tu , berbanu ,
om u lucsuriosu .K éjtelen, o . — ül, ad. fa ra p ia
cere.K ék, a. v en etu , a lb astru .K ékelleni, v. a ba te in venetu,
in a lbastru .Kékellő, o . venetíu , a lb ăstriu .K ékes, a. (v. kékelo).Kékesedül, v. a se inveneti, a
se a lbaştri.Kékesedés, a. invene tié la , a lbas-
tré la .K ékitn i, v, a venetí, a coloră
a lbastru .Kékités, í , YCíietire, albiwjtrire,
104 Kegyetlenség
K ékitő, a. co lóre a lb astra , scro- b é la veneta.
K ékleni, v. a b a te invenetu .K ékség, venetim e, a lbastrim e.K ékülni, v. (v . k ékesédn ij.K elni, v. a se sc u lă ; a re sa ri
(só re le); a dospi (panea).Kelés, a. s c u la re ; re s a r ire ; dos
p ire ; m an eca re ; b u b a ; infia- tu ra .
Kelékeny, o . dospiveru.Kelemen, n . prop. C lem entu .Kelep, a. c lan tia , cartia ito rie , ba-
ta to ria .Kelepcze, a. cursa.Kelepelni, v. a c lan tian í; a v o r
b i m últú .Kelepelés, a. c lan tia n ire ; vorbire
m ulta .Kelepelő, a. c lan tian ito ritf; m ul
te vorb ito riu .Keléses, o . infiatu , puro iosu .Keleszteni, v. a face se dospés-
c a ; a céce ( ra n ’a).Kelesztés, a. d o sp ire : cőcere,
scu rgere ( la rane).K elet, a. o rien tu , v e sa ritu ; d a tu ;
vend iare, ( jé ke le te van , a re b u n a vendiare).
Keleti, o. o rien talu , că in o rientu.
K eletkezni, v. a se incepe, a se nasce, a re su ltá , a p roven i.
Keletkezés, a. incepatu ra , nas- cere , re su lta tu , proven ire .
Keletien, o. — ü l, ad. n e v e n d u tu ; nedospitu .
Kelevény, «. buboiu, ulcóre.Kelleni, v. a trebui, a fi de
lipsa.K ellék, a. cerin tia , trebu in tia , re-
cerin tia .Kellem, a. suavitate, deliciu, plă
cere,
Kellemes Kényúr 105
Kellemes, kellemetes, a. — en, ad. suavu , deliciosu, p lacn tu , g ra- tiosn .
Kellem dús, a. p lin u de su av ita te , de p iacere.
Kellemesítni, v. a face p lacu tu , deliciosu, suavu.
Kellemesség, a. p iacere , su av ita te , du lcó re .
Kellemetlen, a. — SÍ, ad. nepla- cu tu .
Kellem etlenség, a. neplăcere.K elletlen, a. — ül, ad. ne trebu in-
tio sn , de p risosu , necau ta tu .Kellő, a. necesariu , cuvenintiosu .
re ce ru tu , de treb u in tia .Kellően, ad. receru tu , cum se
cuvine.Kellőképen, ad. (v . kellően).Kelme, s. m ate ria , stofa, m arfa .Kelő, o. re sa r ito r iu ; scu la to riu ;
dosp ito riu .Kelteni, v. a scolă, a d e ş tep tă .Kém, a. spionu.Kím élni, v. a e ru tiá , a pastrâ .K ímélés, kímélet, s. c ru tiare ,
p ă s tra re .Kíméletlen, a. — ül, ad. necru-
t ia tu ; n e p as tra tu . *Kem encze, s. cup toriu , cam inu.Kémény, a. h o rn u , urlo iu .Kéményseprő, a. ho rnariu .Kemény, o. — en, ad. tiépanu ,
ta re , vertosu ; aspru , rigorosu .Kem ényedni, v. a se în tă ri, a se
invertosiâ , a se in tiepeni.Keményedés, s. in tiepen ire , in-
vertosiare , întărire-.Kem ényítni, v. a invertosiâ , a
în tă r i .Keményítős, a. invertosiare , în
tă r ire , in tiepen ire .Keményítő, s. nespréla , scrobéla,
in ta rito riu .Kem ényülni, v. (v. kem ényedni).
Kém kedni, v. a sp ionă, a cercetă- Kémkedés, a. sp ionare, sp ionag iu . Kém lelni, «. a sp ionă, a p ân d i. Kémlelés, a. sp ionare.Kémlelet, a. sp ionagiu . Kémlelődés, «. sp ionare, panda, Kémlelődni, v. (v. kém leln i). Kémlő, a. (v. kém ).K enni, v. a u nge .Kenés, a. un g e re .Kenő, a. ungatoriu .Kenőcs, a. pom ada, nn sé re . Kenőcsös, o, pom adatu , cu po»
m ada.Kén, a. su lfu ru , pu tiósa. Kénkövés, a . su lfurosu , cu p u
tiósa.K end, pron. dum niá t’a , Kendelicz, a. can ep ariu , (pasere). Kender, a. canepa.Kendő, a. s te rg ariu .K éneg, a. sulfidu.
’ K énégeny, a. e teru-su lfu ricu . Kenegetni, v. a unge (m ereu) Kéneny, a. (v. kén).Kenés, a. ungere.Kéneső, a. m ercuriu , a rg in tu -v iu . K enet, a. u n su ra ; m iru . Kenetlen, a. neunsn .Kénezni, v. a sulfurá.Kénezés, a. su lfurare .Kengyel, a. sca ra de s iea , stafa. Kengyelfutó, a. a le rg a to riu . Kénkő, a. (v. kén).K énszeríteni, v. a sili, a con*
stringe, a fo rtá .Kénszerités, a. sitire, .constrin-
gere, ío rtiare.K ént, p. precum , cá.Kéntelen, a . nesa lfu ra tu , fara
putiősa.K ény, a. a rb itriu , d e sp o tía . Kényuralom, a. despotism u, des-
po tia .K ényúr, a, despotu.
76
KépzelgőÍ06 Kényári
K ényúri, a . — lag, ad. despoticu .Kényelem, a. com oditate.Kényelm es, a, — en, ad. com odn,
indem anatecn .Kényelm esség, a. com oditate .Kényelm etlen, a. — ü l, ad. ne-
com odn, ne indem anatecu .K enyér, s. pane.K enyérke, s. panisiér'a.K enyeres, a. cu p an e , de p an e .Kenyerezni, v. a deobligá, a co-
ru m p e , a m itú í.Kenyeret!en, kenyértelen, a. — ül,
ad fa ra pane, fa ra castigu .Kényes, a. gingasiu , delicatu .Kényesség, a. de licatetia , gin-
gasim e.Kényeskedni, ’v. a se g ingaşi, a
se resfatiá.Kényeskedés, s. g in g asire , res-
fa tiare .K ényeztetni, v. a desm erdá, a
resfa tiá , a n in erá . .K ényeztetés, a. desm erdare, res-
fa tiare , n in era re .Kényszer, a. sila, fortia .KényszSritni, «. a silí, a fortiá,
a constringe .K ényszerítés, a. silire , fo rtia re ,
constringere .K ényszeredni, v. a ü s ilitu , a fi
constrinsn , fo rtia tu .Kényszerű, kényszerült, a. fo r
tia tu , s ilitu , constrinsn .K ényszerűség, ». s ila , fo rtia .K énytelen, a. — ül, ad. silitu ,
fo rtia tu , necesita tn .K énytelenség, a. sila, nevoia, n e
cesita te .K énytelenitn i, kénytetn i, v. a si
lí, a fortiá , a constringe .K énytelenités, kénytetés, s. sili
re , constringere .K ép, «. tip u , ic ó n a ; f ig u ra ; im a
g in e / tab lou.
Képmás, s. p o rtre tu , p ro to tipu .K épm utatás, a. fa tia ría , farise-
ism u.K éptalány, s. reb u s, g acitu ra de
figure.K éptan, a. iconología.Képen, képpen, p. p recum , d u —
pacum , asia — cum .Kepe, s. s n o p ,; sim bria de snopi.Képes, o . capace, desto in ica, ap-
tu , a b ilu ; c u tipu , figu ra tu .Képes, s. iconariu .Képesség, » ..ab ilita te , ap titudene,
desto in ic ia , capace ta te .K épesítni, v. a califică, a fo rm ă.
‘Képest, p. in p riv in tia , in re s p e c ta .
Képész, s. iconariu , scu lp toriu .Képészet, a. iconaria , scu lp tu ra .Képezni, o. a form ă, a com pune.Képezés, s. form are, in fatiosiare ,
com punere.1 Képezde, a. pedagogia.
K éplet, bépielet, a. figura, fo rm a, tipu , rep resen ta tiu n e .
K éptár’, a. g a le ria de icóne, de tab lou ri.
Képtelen, o. necapace, neap tu , ncM estoimcu.
K éptelenség, a. necapaceta te , ab su rd ita te , n eca litu ra , parado- csia.
Képviselni, o, a rep resen tă , a ‘ in fatiosiă .
Képviselet, a. rep resen ta tiu n e .Képviseleti, a. rep resen ta tiv u .Képviselő, a. rep resen tau te .Képzelni, v.- a -s i in tipu i, a -s i
im agină, a si face idea .Képzelés, képzelet, a. in tipn ire ,
im aginare , fantasia.Képzelem, a. (V. képzelés).Képzelgés, a. fan tasa re , in tipn ire .Képzelgő, « . fa n ta s ta , in tipu i-
to riu .
Kópzelhetlen Kereskedő torKépzelhetlen, képzelhetetlen, a. —
ül, ad. ne im aginab ilu , n ecu - ge tab ilu .
Képzelhetlenség, s. neim agina- b ilita te .
Képzelhető, a. im aginabili!, eu- ge tab ilu .
Képzelmi, a. im ag in aţia .Képzelmény, s. im a g in itiu n e , fan
tasm a.Képzelődni, v. (v . képzeln i).Képzelődés, s. (v . képzetes).Képzelt, a. in tip n itn , fictivu, im a-
g in a tu .Képzés, s. fo rm are , c o m p u n ere ;
cu ltivare .Képződni, « . a se forrná; a se
c o m p u n e; a se cultivá.Képződmény, s. form aţiune, com-
p o sitía .K érni, v. a cere , a pe titioná , a
su p licá ; a eersí.Kérés, Sí cerere, suplica, p e ti
ţ io n a re ; cerşire .Kérő, s. su p liean ie ; cersitoriu ,Kérdeni, o. a in treb á , a cestionâ.Kérdés, s. în treb are , cestiune.K érdetlen, o. n e in treb a tu .K érdezni, o. (v. ké rden i).Kérdezés, s. (v. kérdés,).Kérdezkedni, v. a in trebá, a ce r
cetă .Kérdezőleg, ad. in trebandu .Kérdezősködni, v. a in treb á , a
c a u tă (după ceva, a cercetă .Kérdezősködés, s, în treb are , cer
ce tare .Kérdő, 3. in trebato riu .Kéredzeni, kéredzkedni, v. a se
cere , a cere concesiune.K éreg, s. scórtia .K éregetni, v. a cerşi.K éregetés, s. cerşire .K éregető, s. cersito riu .Kerek, «. — ea, ad. rotundu.
K erék, s. r ó ta ; ro tnnd im e.K erékgyártó , s. ro ta riu ,K erekded, a. rotancRoru.Kerekdedség, s. ro tu n d im e.K erekdék, s. figura ova la , e lipsa.Kerekedni, v. a se ro tu n d iă ; a
se re d ic á ; a resu ltá , (m i kerek ed ik k i belőle, ce v a iesi, ce v a re su ltá din elu).
Kerekes s. ro ta r iu ; a. cu ré té .K erekítn i, v. a ro tund i.K erekítés, s. ro tund ire .K erekitm ény, s. ro tnnd im e, ro-
tu nd ie tu ra .K erekség, s. ro tund im e, cercu,
g lobu.K érelni, v. a cere , a ro g â (pe
cineva).Kérelem, s. cerere, ro g a re , su
p lic a ; p e titîu u e , rogam en te .Kérelemlevél, s. suplica.Kérelmes, s. sup lican te , ro g a to r ia .Kérelm ezni, v. a sn p licá , a pe
titio n á .Kérelmező, s. (v . ké relm es).K eringeni, kerengeni, v. a cer-
culá , a se in v e r tí .K eringő, s. valsu , jo c u nem*
tiesou.K eresni, v. a eau tá , a cercá.K eresés, s. cercare, cau ta re .K ereset, s. c a s tig u ; p re te n siu n e ;
profesiune.Keresetadó, s. co n trib u tiu n e de
castigu .Keresetlevél, s. ac ţiune.K eresett, a. c an ta tu , ce rce ta ta .K eresgélni, v. a c a u tă ; a câş
tig ă (cu in ce ta lu ).Kereskedés, s. u eg u tia to ria , co-
m erciu .K ereskedni, v. a se n e g u ţă to r i ,
a com erciá.Kereskedő, «. comercianta; ne»
gutiatoriu.76*
lOS Kereskedői
Kereskedői, -o. negu tia to rescu , com ercia la .
K ereskedőileg, ad. negu tia to resce.Kereskedelem , s. n eg u tia to ría ,
com erciu.Kereskedelmi, a. (v. kereskedői).Kereskedőség, a. negu tia to rim e.Keresmény, «. cas tig a .Kereső, ». castigato riu , cauta-
to ri a .K ereszt, a. cruce.K eresztanya, s. nasia .K eresztgyerm ek, ». fînu, copila
de bo teza.K eresztelni, v. a bo teză .Keresztelés, s . botezu , botezare,
bap tism u.K ereszteletlen, a . — ül, a d . ne-
b o tez a ta .K eresztelkedni, v. a se boteză.K ereszteledés, a. bo tezare .Keresztelő, a. bo tezători« .K eresztély, n. prop. C ristianu .K eresztény, s. crestinu .Keresztényi, a . c resţinescu .K ereszténység, s. c reştin ă ta te ,
c re s tin ism n ..K eresztes, a. c ru c ia ta .Keresztezni, v. a c ruci, a trag e
c ru c i.K eresztség, s. botezu , bap tism u.K eresztyén, *. (V. keresz tény).K eresztül, ad. prin , p re in , p res-
te, dincolo.K eret, «. cadru .K éretn i, v. a ro g á , a ce re ('prin
á lta la ) .K éretlen, a . n e ro g atu , neceru tu .K erevet, a. sofa, divanu.K érges, a . scortiosu , a sp ru .Kérgesség, a. scortiosim e, as
p rim e . .K érgesitni, o. a ' scortiosiá , a
înăsp ri.
Kerület
K érgesedni, kérgesülni, v. a se scortiosiá , a se inasp rí.
K ergetn i, v. a fugarí, a a lungă, a gon í.
K ergetés, a. gon ire, a lungare , fugarire .
K eríteni, «. a îm prejură, a in- cung in rá , a îm p resu ră ; a în g ră d i; a c a s tig á ; a vo trí.
K erítés, a. im preg iu rare , in cu n - g iu ra re , im presu ra re , în g ră dire.
K erítő, s. im presura to riu , cas tig a to r iu ; vó tra .
K érkedni, ». á se laudă , a se fali, a se inganfá.
K érkedés, a. ingan fare , fă lire.K érkedi, kérkedékeny, a. lauda-
rosu , in g an fa tú , fanfaronii.Kérkedő, a. laudarosu , fa losu.
. K érlelni, v. a rogá , a m olcom i.Kérlelés, a. ro g a re , . m olcom ire.K érlelhetetlen, ‘ a , — ü l, ad, n e -
indüplecab ilu , inecsorab ilu .K érlelhetetlenség, a. neinduple-
cab ilitate , ineesorab ilita te.Kérő, o. ro g a to ria , p e tito riu .Kérődzés, a. ru m eg are (la vite).Kérődzni, v. a rum egă (despre
v ite le cornute).K ert, a. g rad in a .K ertm ivelés, a. o rtieu ltu ra .K ertelni, v. a ingrad í.K ertelés, a. în g răd ire , îng răd i
tu ră .K ertész, a. g rad in ariu .K ertészség, a. g rad in a ría .K ertészet, a. g ra d in a ritu .K erti, a. de grad ina ;K erülni, «. a in cu n g iu rá ; a a-
ju n g e (in p ro p rie ta tea cuiva).K erülés, s. incung iu rare .Kerülék, s. elipsa,K erület, ». periferia , cercu, cre-
c u fe r ia tia ; distric tu .
Kerület! Készülő 109
K erületit a. cercualu , cerculariu , d istric tualu .
K erülgetn i, v. a incung iu rá, a a m b ii im preg iuru (m ereu).
K erülhetetlen, kerülhetlen, a, — ül, ad. n e in c u n g iu ra b ilu ; ne- am anab ilu .
K érvény, s. rogam en te , petitiu- ne , suplica.
K érvényezni, v. a su p lic i, a pe- ti t io n i, a cere , a ro g i ,
Kés, a. cu titu .Késedelem, s. in ta rd iere , am am i
re , p re lung ire , p ro longatiune.Késedelmes, d. in ta rd ie to riu , a-
m an a to riu .Késedelmeskedni, v. a in ta rd ié ,
a a m a n i.Késedelmezni, v. a in ta rd ié , a
a m a n i.Késedelmezés, s. in ta rd iere , am a-
n a re .K eselyű, s. vu ltu ru , gaia .Keser, s. am aratiune.K eseredni, «. a se am arí,' a se
n acas í, a se in v ers iu n i.Keseredsz, s. am aratiu n e , inver-
siunare .K eseregni, u. a se ja lí, a se
p lan g é , a se v a ie r i, a la m e n ti.
Kesergés, s. p lângere , va ierare , lam en ta re .
K eserítni, v. a am arí, a in v ers iu n i .
K eserités, «. am arire .Kesernyés, a, am aríu .Keserű, a.— en, ad. am aru .Keserűség, s. am aretiuue, am á-
ré la .K eserv, s. dorere , su fe rin tia , a-
m ara tiu n e .Keserves, a. — en, ad. durerosu ,
am aru .K ésni, v, a in ta rd ié .
Késés, s. in ta rd iere .K eskeny, a. — en, ad. angustu ,
strim tu .Keskenység, s. angustim e, stram -
to ria .Keskenyedni, v. a se an g u sti,
a se s tr im íi.Ke3kenyítni, v. a a n g u s ti , a
s tr im ti .Késlelni, késleltetni, v. a a m a
n i , a in ta rd ié , a t r a g a n i, a p re lung i.
Késlelés, késleltetés, s. am anare , trag an are .
Késő, a. — n , ad. ta rd iu .K ész, a. — en, ad. g a t’a ; prom ptu.Készség, s. p rom titud ine .K északarva, ad. inad insu .Készíteni, jv a p re p a r i , a gáti.Készítés, s. gatire, p rep ara re .Készitetlen, a. — űl, ad. nega-
titu , n ep rep a ra tu , ne te rm ina tu .K észítm ény, s. p rep ara tiu n e , pre-
p a ra tu , fab rica ta .Készítő, a. p rep ara to riu , gatito-
riu , facatoriu , fabricato riu .Keszkenő, s. m aram a, nefram a,
ba tista .Készlet, 8. p rov isiune.K észtetni, v. a indem n i , a su-
m u ti i .Késztetés, s. îndem nare , sum u-
tia re .K esztyű, m anusia .Kesztyűs, s. m a n u s ia r iu ; a. ma-
nusia tü , cu m anusie .Készülni, v. a se p re p a r i , a se
g á ti.K észülés, 8. p re p a ra re , ga tire .Készület, s. ga tire , p rep ara tiu n e .Készületlen, a. — ül, ad. nepre
p a ra tu .Készülgetni, v. a se g á ti , a se
p re p a r i (m ereu).Készülő, o. g a tito riu , sp re gatire ,
110 Két
K ét, a. dói.K étértelm űség, s. ecuivocitate,
amfibologia.K étnejü, a. b igam u.K étnejiiség, *. bigam ia.K étszínű, a. fa tiarn icu , ipocrita,
prefacutu .K ételkedni, v. a se indo í, a se
dub itá (despre ceva).Kételkedés, a. indoiéla, dubia,
dubietate .K étely, s. (v. kételkedés,).Kétes, a. — en, ad. dubiosn, cu
indoiéla.Kétséges, a. — en, ad. (v. k é te s ) .Kétszer, a. de dóuaori.Kétszeres, a. dup la .Kettő, a . dói, dóua.Kettős, a. indoitu , dup la .K ettőzn i, v. a d u p lic i, a indoí.Kettőzés, ». dup licare , îndoire.K ettőztetni, v. a d u p li, a indoí,
a dnplicá.K ettőztetés, s. dup lare , duplica
re , îndoire .Kéve, s. snopu.Kevély, a. superbu , falosn, or-
goliosu.Kevélyen, ad. superbu , falosn,
cn m andría .Kevélykedni, v. a se m ândri, a
fi superbu.Kevélykedés, s. superb ia, fălire,
orgolia.K evélyítni, ®. a m andrí, a fali,
a v e r s i superb ia fin Cine vaj.K everni, v. a m estec i.K everés, s. m estecare.Keveredni, v. a se a m estec i, a
se in c u rc i.Keveredés, s. am esteca , am es
tecare .K everék, «. m esteca tu ra.Kevert, a. m estecatu .Kevés, a. pucinu, nitielu.
Kevesbítni, w. a im p u c in i, a m icsio ri.
Kevesbités, «. im pucinare, mic- siorare.
Kevesedni, lieveSbülni, v. a se . im p u c in i, a se m icsio ri.
Keveselni, v. a tien é de pucinu . Kevesen, ad. pucin i.K evesítni, v. (v. kevesb ítn i). Kevesűlni, v. (v. kévesedni). Kéz, 8. m ana.K ézgyár, s. m anufap tura . K ézgyári, a. de m anufap tura . K ézirat, 3. m anuscrisu .Kéztörlő, 8. s te rg ariu .Kézbesítni, v. a inm auuá, a ad-
m a n u i.Kézbesítés, s . adm anuare . Kezdeni, ,v. a începe, a in tre-
, p rinde , a Se a p u c i (de ceva). Kezdés, a. începere, în trep rindere . Kezdet, s. incepu tu , in iţia tiv a . Kezdetien, a. — űl, ad. ne înce
p u ta , ne in itia tu .Kezdemény, s. in iţia tiva , înce
p ă tu ră .Kezdő, a. incepatoriu , in itiato -
to riu , u rd ito riu , auctoriu . Kezdődni, v. a se incepe, a se
urdí.Kezelni, v. a m am ii, a m anipu-
l i , a în trep rinde .Kezelés, s. m ânuire, m anipu lare . Kezelő, 3. m anipn lan tu , m anui-
toriu .Kezes, s. vadé, g aran tu , caven tu . Kezeskedni, v. a g a ra n ţ i . Kezesség, s. g a ran ţia . Kezeskedés, s. g a ran ta re .Kézi, a. m anualu , de m ana. Keztyű, s. (v . kesz tyű).Kesztyűs, a. m anusia tu , cu m â
nu şi.Keztyűs, s. m anusia riu .K i? prcn. e ine? cene?
Ki
Kiabálni Kitörni i i i
Kiabálni, v. a sbierá, a strigă, a racní.
Ki, ad. afara; des; de; in ; ('se folosesce la compunere,).
Kiábrándulni, v. a se desamagí.Kiábrándulás, s. desamagire.Kiadni, v. a erogá, a spedá; a
dá afara; a publică; a edá.Kiadás, a. erogatiune; spese;
editíune.Kiadó, s. editoriu; provedietoriu.Kiállhatatlan, a. — úl, ad. ne-
suferibilu, de nesuferitu.Kiátkozni, v. a anatemisá, a es-
comunicá.Kiállítás, s. espusetiune.Kicsapangó, a. desfrenatu, es-
cesivu.Kiegészítni, v. a întregi.Kiegészítő, a. intregitoríu.Kiegyenlítni, v. a complaná, a
impacă.Kiéhülni, v. a flamandí.Kiejteni, v. a scapă, a pronun-
ciá, a respicá.Kiejtés, a. pronunciare.Kiengedni, v. a se desghietiá.Kiépülni, v. a se edifică, a se
cladí; a se insanatosiá.Kieszközölni, v. a midilocí.Kifárasztani, v. a fatigá, a os-'
tani, a obosi.Kifejezni, v. a respicá, a pro-
nunciă.Kifejleszteni, i>. a desvoltá, a
desfasiurá.Kifejlődni, v. a se desvolá.Kifejlődés, a. desvoltare, desvol-
tamentu.Kihágás, a. escesu, desfrcu, ne-
cumpetu.Kihallgatni, v. a ascnltá, a esa-
miná, a cercetă.Kihini, v. a provocă.
Kihívó, a. — lag, ad. provoca- toriu, in moda provocatoriu.
Kikapni, v. a prinde, a apucá; a se face desfrenatu, escesivu.
Kikapó, a. escesivu, desfrenatu.Kikelni, v. a se scolá in con
tra, a se opune; a resarí, a incoltí.
Kiképezni, v. a formă, a cultivă.Kiképezés, kiképzés, s. cultivare,
formare.Kikötni, v. a conditioná, a síi-
pulá; a desbarcá.Kikötő, s. p'ortu, limanu.Kilábolni, v. a scapă, a esi (din
o bóla).Kilátás, s. aspectu, prospecta.Kimerülni, v. a desecá; a se
despoterí.Kimutatni, v. a aretá, a docu
mentă.Kimutatás, s. aretare, documen
tare, conspectu.Kirándulni, v. a esi, a face es-
cursiuni; a se . scrintí.Kirándulás, a. esire, escursiune;
serintitura, scrintéla.Kirekeszteni, v. a eschide, a
scóte afara.Kirekesztőleg, ad. eschisivu, es- • clusivu.
Kitagadni, v. a eschide, a de. serédí.
Kitartó, a. constante, perseveru, tenace.
Kitartóság, a. constantia, persfy- verantia, intensitate, tenacitate.
Kitétel, a. esprestune, sententia, clausula.
Kitetszik, v. e invederatu, se vede.
Kitörni, v. a prorumpe, a erűm« p e ; a sparge.
112 Kitűnő Kinzat
Kitűnő, a. — leg, ad. eseelentu, destinau, eminenta.
Kitüntetni, v. a destinge.Kitüntetés, s. destingere.K váló, o. — lag, ad. deosebita,
erceptionalu.Kivá'tani, v. a rescumperá.Kivégezni, v. a neide, a esecu-
tá (sententia de mortej.Kivétel, a. eseeptiune.Kivételes, a. — en, ad. esceptio-
nalu.Kivitel, * esportare; esecutare.Kivonni, v. a subtra'ge, a scóte.Kivonat, a. estrasn.Kizárólag, ad. —- os, a. esclusi-
vn, eschisivu.Kiáltani, v. (v. kiabálni).Kiáltozni, v. a strigá (desu).Kiáltvány, s. proclamatinne, pro-
ehiamatiune. .Kicsiny, kicsi, a. micu, micutiu,
pucinu.Kicsinység, s.’ pucinatate, mici
me, bagatelu.Kicsinyedni, e. a se impuciná,
a se micsiorá.Kicsinyeim, v. a tiené de micu,
a micsiorá.Kicsinyítni, ti. a micsiorá, a
impuciná.Kicsinyítés, s. micsiorare, im-
pucinare.Kicsinyítő, a. diminut'vu, mic
siorutoriu. .Kicsinlet, a. (v. kicsiuségbKicsinyülni, v. (v. kicsinyedni).Kicsoda? pron. cine?Kies, o. desiatatu, atragatoriu,
suavu; desebisn.Kietlen, a. deschisu, desiertu. ■Kietlenség, s. desiertu, locu des
chisu (nelocuitu).Kifelé, ad, in afara.
Kigyó, ». sierpe.Kigyódad, a. forma sierpuitória. Kigyódzni, kígyózni, v. a sierpuí. Kigyódzás, s. sierpuire.Kigyődzó, a. sierpuitoriu.Kikelet, s. primavéra.Kiki, pron. fíacare, fiacine. Kilencz, o. nóua.Kilincs, s. clantia (la usia). Kilincselni, t>. a clantiaí, a în
chide (usi’a).Kímélni, v. a crutiá.Kímélés, kímélet, s. crutlare. Kíméletes, a. crntiatoriu. Kíméletlen, a. — ül, ad. necru-
tiatoriu; fara crutiare, ne- crutiatu.
Kímélő, a. crutiatoriu.Kin, s.- casna, tortura, durere. Kína, n. prop. China.Kínálni, v. a oferá, a imbié. Kínálás, kínálat, s. oferire, îm
biere.Kinálgatni, v. a imbié (desu). Kínálkozni, kinálkodni, v. a se
imbié, a se recomendá. Kinálkozás, s. îmbiere, oferare. Kincs, a. tesauru.Kincstár, a. erariu, vistería. Kincstárnok, a. tesaurariu. Kincses, a. cu avere, cu tesauru, Kínlódni, v. a se chinui, a su
feri, a patimi.Kinn, ad. afara.Kinos, a. chinuitoriu, durerosu,
torturatoriu.Kínozni, v. a chinui, a torturá,
a casní,Kinszer, a. instrumenta de to r
tura; fortia.Kínzaimas, a. (v. kínos). Kinzalom, s. (v. kin).Kínzás, kinozás, a. casnire, tor
turare, tortara.Kinzat, s. tormenta, tortara.
Király Kócsag 113
Király, a. rege.Királyi, a. regescu.Királyilag, ad. regesce.Királyias, a. regalu, cá de rege.Királyság, a. regatu.Kis, a. (v. kicsi).Kiskor, kiskorúság, a. minori*
taté, minorenitate.Kiskorú, a. miuorenu.Kisszerű, a. pucinu, bagatelu.Kisszerűség, s. pucinatato, ba
gatela.Kisded, o. mieutiu, mititelu; s.
pruncu micu, infante.Kisdedóvoda, kisdedovóintézet, s.
institutu de prunci mici.Kisebbítni, v. a impuciná, a
micsiorá, a calumniá.Kisebbítés,' s. impucinare, mic-
siorare; defăimare.Kisebbség, s. minoritate; scăde
re, ruşine.Kisérni, v. a comitá, a nrmarí,
a petrece.Kisérés, a. comitare, urmare,
petrecere.Kisérő, s. comiíatoriu, insocito-
riu, conducatoriu.Kiséretlen, a. — ül, ad. nepetre-
cntu, neeomitatu, neinsocitu.Kisérlet, a. cercare, încercare,
osperimentu, proba.Kísérletien, o. neesperimentatu,
neprobatu, neeercatu.Kisérletlenül, ad. (v. kísérletien).Kiséret, s. insocire, acompani-
are; eomitiva, cortegiu; escorta ; acompaniamentu.
Kisérteni, v. a tentá, a ispiti, a cercá.
Kisértés, a. tentare, ispitire, cercare.
Kisértő, a. tentatoriu, cercato- riu, ispitatoriu.
Kisértet, a. tentatiune, cercare, ispita, demonu.
Kivált, kiváltképen, ad. maiver- tosu; maialesu.
Kiváltság, a. privilegiu.Kiváltságos, a. privilegiatu.Kiváltságolni, v. a privilegiá.Kiváltságolás, a. privilegiere.Kiváltságolt, a . fv. kiváltságos),Kívánni, v. a pofti, a pretinde,
a dóri, a recere.Kívánás, s. pofta, pretensiune,
dorire.Kívánat,, a. pretensiune, dorin-
tia, pofta; cerintia; -postulata.Kívánatos, a. de poftitu, de do
rita.Kiváncsi, a. curiosu, poftitoriu,
indiscretu.Kíváncsiság, a. curiositate, in-
discretiune; pofta.Kívánkozni, v. a se dóri, a se
pofti.Kivánközás, a. dorintia, pofta.Kívántatik, v. se recere, se pof-
tesce.Kivántató, a. recerutu.Kívül, p . afara de, afara din.Kívülről, ad. din afara.Kizárólag, ad. — os, a. exclusi
vii, eschisivu.Klastrom, a. claustru, mănăstire,Kóbor, kóborló, a. ratacitoriu,
vagabundu, pribegu.Kóborolni, kóborogni, v. a rataci,
a amblá pribegu, vagabundu.Kóborlás, a. vagabundare, pri-
begire.Kobozni, v. a confiscá.Koboz, a. cetera, cobza.Kobzó, a. confiscatoriu.Kobzás, a. confiscatiune.Kocsány, a. cocénu, tuleu.Kocsányos, a. cocenosu, tuleosu.Kócsag, a. batlanu.
a
kocsi KondnUâi i i
Kocsi, a. cocía, caru tia ; calés- ca, careta.
Kocsis, a. cocierin.Kocsizni, v. a se carutiá, a se
coeiá.Kocsizás, a. cociare.Kocsonya, a. recitară, aitura.Kócza, a. scrófa.Koczintani, u. a ciocni, a lövi,
a atinge (pocale).Koczka, a. cnbn.Koczliázni,- v. a jocá in cubi.Koczkáztatni, v, a periclitá, a
pnne in perienlu, in risicu.Koczódni, ti. a se certá.Koczódás, a. certare, cérta.Kodácsolni, v. a cotcorodí (gain’a).Kofa, a. cofaritia, precupétia.Kofáskodni, ti. a precnpí; a por-
tá vorbe; a flecari.Kofaság, a. cofaría, precupetía;
flecaría.Kohó, a. topitoria, funtlaría.Koholni, v. a fauri, a scorni,
a inventá.Kohol ás, a. scornire, făurire,
mentiuna.Koholmány, a. scornitura, men
tiuna, ficţiune.Koholt, a. scornitu, fanritu.Kókus, a. cocusa.Kolbász, a. carnatiu.Koldulni, v. a cersí.Koldulás, * cerşire, cersitoría.Kolduló, a. cersitoriu.Koldus, a. cersitoriu.Koldusság, a. cersitorime, se-
racía.Kolomp, í . clopotu (de vite)Kolompár, a. cartofa; crumpe-
ne etc.Kolompolni, v. a suná clopotu-
lu (de vite).Kolompos, o. cu clopotu; con-
ducatoriu.
Kolontos, o. nebunatecu.Kolostor, a. claustru.Komaság, a. cumetria.Komázni, e. a numi cumetru,
a cumetri: a glumi.Komló, a. bemeiu.Komlós, a. cu hemeiu.Komoly, «■ — au, a<l- seriosu.Komolyság, a. seriosl'ate.Komolyítni, v. a face seriosu
(pre cineva).Komolyodni, v. a se face seriosu.Komondor, a. cane mare, cane
satescu.Komor, a. — an, ad. incliisu, po
somoriţii, melancolicu.Komorítni, v. a posomori, a fa
ce melancolicu.Komorna, a. cameriera.Komornok, a. camerieriu, argatu.Komornyik, s. (v. komorna).Komorodni, v. a se posomori, a
se închide, a se íace seriosu.Romorúlni, v. (v. komorodni).Komorúl, ad. inchisu, seriosu,
posomoritu.Kompona, s. cumpana.Koncz, a. osu cu meduva, buca-
tura grasa; testea, contiu (de chartia).
Konczolni, v. a macelá, a du- micá.
Konczolás, s. macelu, macelare.Kondás, a. porcariu.Kondér, a. óla de arama, clon-
diru.Kondítni, v. a toncani, a <lá sü
néin (de clopotu), a resuná.Kondor, a. cretiu.Kondorítní, v. a incretí.Kondoritás, a. incretire.Kondorodni, v. a se incretí.Koudúlni, v. a resuná.Kondulás, a. resunare, sunetu.
Kongatni Korhatag 115
Kongatni, v. a dá sunetu, a bate (ól’a) se sune.
E Konkoly, s. neghina.Konkolyos, a. neghinosu.
| Konok, a .— úl, ad. obstinatu, I cerbicosu; capritiosu.
[Kontár, s. petecitoria, carpaciu. Kontárkodni, v. a carpocí. Konty, s. eoifura; conciu. Kontyos, a. eonciatu.
2 Konyha, s. culina.| Konyítni, v. a se ciuli, a se plecá. | Konyáit, a. plecatu, ciulitu.| Kopár, a. golu, desiertu; ple- l; singu.I Kopárság, s. locu golu, locu ’ sterpu.
Kopasz, a. plesiugu, calvu; spénu. Kopaszitni, v. a ciupilí, a smul
ge perulu, a face plesiugu. Kopaszodni, kopaszúlni, v. a se
face plesiugu, a se faee ckelu. Kopasztani, v. (V. kopaszitni). Kopni, v. a se róde, a se toci. Kopintani, v. a atinge, a lövi,
a pccní.Iiopintás, s. lovire, atingere,
pocnire.Ropja, s. pica, lance.Koplalni, v. a flamandi.Koplalás, s. flamandire.Kopó, s. capau, cane (de venatu. Kopogni, V. a bocăni, a suná. Kopogás, s. bocanire, sunetu,
batere.Kopotyú, s. urechia, resuflatoria
(la pesci).Koponya, s. capatina.Koporsó, s. cosciugu, sicriu. Kopott, o. rosu, tocitu. Koppantani, v. a plesni, a pocni;
a curaţi luminarea.; Koppantó, s. mucari.
I Koppasztani, v. (v. kopaszitni).Koptatni, v. a toci, a ponosi.
Kor, s. etate, vresta. .Korszellem, s. spiritulu tempului.Kór, «. morbu, bóla.Kórház, s. spitalu.Kórjárvány, s. epidemia.Kérjél, s. simptóma (la morbosi).Kórvész, 8. pestilentia, ciuma,Kora, a. tempuriu.Korán, ad. de tempuriu.Korány, s. diori, reversatulu
dilei.Korántsem, ad. necedecumu.Korbács, s. biciu.Korbácsolni, t>. a biciui.Korbácsfű, 8. brobintia (planta).Korcs, a. corcitu, degeneratu,
bastardu.Korcsma, s. ospetaría, birtu, car-
cima.Korcsmáros, 8. ospetariu, birtariu.Korcsmároskodni, v. a se ocnpá,
a trai cá birtariu.Korcsolya, s. talpiga, petiorónga
(de datu pe ghiatia); scariga (de asiediatu butile).
Korcsolyázni, v. a se dá pre ghiatia.
Korcsos, a. (v. korcs).Korcsositni, v. a corci, a dege»
nerá.Korcsositás, s. degenerare, cor-
cire.Korcsosodni, v. a se degenerá,
a se corci.Korcsosodás, 8. degenerare, de-
generatiune.Korcz, s. crétia, bata, sitőria.Korczos, a. cretitu, incretitu, qn
bata.Korhadni, v. a putredí, a se fa
ce putregaiosu; a se învechi.Korhadt, a. putregaiosu, înve
chiţii.Korhatag, a. putreditiosu.
n é Korheîy Kosár
Korhely, a. vagabundu, betivu, strengariu, berbanu.
Korhelység, s. beíia, strengaría, berbánia.
Korhelykedni, v. a ştrengari, a berbaní, a petrece in betű.
Korholni, v. a sgarié, a trage dungi; a infruntá.
Korholás, a. sgariere, frecare; înfruntare.
Koriczálni, v. a vagabundá, a amblá perde-véra.
Korlát, a. ştacheta, cancelu, bariéra.* pedeca, infrenare.
Korlátlan, a. — úl, ad. neinfre- natu, uelierrauritu.
Korlátlanság, s. neinfrenare, deşirau,. netiermurire.
Korlátolható, a. detiermuriveru, inffenhbilu.
Korlátolni, v. a infrená, a de- tiermurí, a margini; a ingradí.
Korlátolás, a. infrenare, detier- murire, mărginire, limitare.
Korlátolt, o. infrenatu,' detier- mufitu, marginitu.
Korlátoltság, a. detiermurire, mărginire, limitatiune, infre- nare, restringere.
Korlátozni, v. (v. korlátolni).Kormány, ». guvernu, regimu,
cârma.Kormányé sin, a lovitura de statu.Kormányszék, s. guvernu, gu-
berniu.Kormányszéki, a. guvernialu, gu-
bemialu.Kormányozni, v. u guberná, a
conduce.Kormányozás, a, gubernare, con
ducere.Kormányzó, s. gubematorin, con-
ducatoriu.Kormányozható, a, gubernaveru.
Kormányozhatlan, a. neguber' naveru.
Kormos, a. funingiuosu. Kormositni, ». a infuninginá. Kormositás, s. funinginare. Kormosodul, v. a se infuninginá. Kornyadni, kornyadozni, v. a bo
li, a se langedí; a ti msrbosu. Kornyadás, kornyadozás, s. ian-
gcdire, bolire.Kóró, s. tuleu, cotoru, dudain. Kórós, a. tuleosu, cotorosu, du-
daiosu.Kóroda, 3 . spitalu (V. kórház). Kórodzni, ». a se face cotorosu,
dudaiosu.Korogni, v. a coraí.Korom, s. funingina.Korona, s. corona.Koronaherczeg, s. principe ere
di tarimKoronás, a. co onatu.Koronázni, v. a incoroná. Koronázás, s. încoronare.Korong, n. rót’a (olariului) ; discu. Koronként, ad. periodicu, din
tempu in tempu.Koros, a. betranu.Kóros, a. morbosu, bolnavu. Korosodni, korosúlni, v. a in-
betrani.Korosság, s. betranetia.Korpa, s. terltia.Korpaczibre, s. cbisalitia, borsiu. Korpás, a. — an,.ad . teritiosu. Korsó, s. ulceoru, olu.Korszak, s. epoca, periodu. Korszerű, a. — en, ad. acomo-
datu la tempu, oportunu. Kortan, s. cronologia.Kortan kórtudomány, s. patologia. Korty, s. inghitietura, ghiolcu. Kos, s. berbece, ariete.Kosár, s. c rfa, cosiu.
Koslatni Költósz 117
Koslatni, v. a amblá incóce si încolo; a caută.
Kóstolni, v. a gustă.Kóstolás, a. gustare.Kóstolatlan, a .— ül, ad. negus-
tatu.Kosz, a. híra, lepra.Koszos, a. hirosu, Ieprosu.Kósza, a. (v. kőbőr).Koszorú, s. cununa.Koszorús, a. incununatu, lau
reaţiiKoszorutlan, a. neincununatu.Koszoruzai, v. a incununá.Koszorúzás, a. încununare.Koszt, s. viptu, mancare, nutre-
mentu.Kosztos, s. conviptoriu.Kótázni, v. a scrie note ("de
musica).Kottás, a. cloeire.Kotló, s. cloşca, cloca.Kotnyeles, a. cijriosu, nasutu,
indiscretu.Kotnyeleskedni, v. a íí curiosu,
a fi nasutu.Kotnyelesség, s. curiositate, na-
sutime, indiscretiune.Kotródni, v. a se cará, a túli
('la fuga).Kottyanni, v. a se amestecă fin
vorbe), a flecari.Kotyogni, v. a clocaí.Kova, s. cremine, silice.Kovács, a. petrisiu, spatu.Kovács, a. fauru.Kovácsolni, v. a fauri.Kovácsolás, a. făurire.Kovász, a. aluatu acru.Kovászos, a. cu alnatu, dospitű.Kovászfalan, o. nedospitu, fara
aluatu.•Kozák, s. casacu.Kozmás, a. afumatu (la. man-
oare).
Kozmásodni, v. a Be afumă (mancaroa).
Kő, a. pótra.Kőmetszés, a. scu'ptura in pótra.Kőmives, a. murariu, zidariu.Kőnyomat, a. lit gramu.Kőszirt, a. stanca, scopulu.Köb, a. cubu.Köblös, a. de o galóta.Köd, a. negura, bura.Ködmen, a. cojocu.Ködös, a. negurosu.Ködörödni, v. a se innegură.Köhögni, o. a tusi.Köhögés, a. tusire.Köhécselni, v. a tusi, (mai u-
sioru).Kökény, a. porumbea.Kökényfa, a. porumbelu.Kökörcs, — ény, a. anemona
(planta).Kölcsön, a. imprumufu.Kölcsön, a. imprumutu.Kölcsönös, a. — en, ad. împrumu
tata.Kölcsönösség, s. reciprocitate.Kölcsönözni, v. a luă imprumutu,
a împrumută; a dá ímprpmu- tu, a credită.
Kölcsönözés, a. impmroutare, da- re séu luare imprumutu.
Kölcsöny, a. imprumutu, datoria.Kölcsönyző, a. creditori», impru-
mutatoriu.Köldök, a. buricu.Köles, köleskása, a. malaiu me-
runtu.Költeni, v. a cheltui, a spesá,
a spendá; a inventă, a născoci, a plăsmui; a face poe- s i i; a sculă, a deşteptă-
Költés, a. spesare; jrascpcke; sculare.
Költemény, a. po.esía;Jnyefttiugg.Költész, a. poet».
118 Eöltö Könyv
Költő, a. poetu; sculatoriu; inventatorii!.
Költői, a. poeticu.Költőileg, ad. poeticesce.Költőiség, s .' poesía.Költött, a. spesatu, cheltuitu;
inventatu.Költözni, v. a se mutá; a cala
tori, a peregrină.Költözés, s. mutare; peregrinare.Költöző, a. stramntatoriu, pere-
grinatoriu.Költség, «. spese, cheltuiéla.Költséges, a. ca spese, cu chel
tuiéla.Költségvetés, a. bugetu.Kölykes, a. cu eatiei.Kölykezni, v. a fetá, a púié ('la
cani).Kölykezés, a. puiére, fetare.Kölyök, a. catielu.Kömény, a. cuminu, sécarea;
anasonn.Köményes, a. cumiaosu, cu cu
minu, cú secarea.Köményezni. v. a face a gáti
cu cuminu.Köny, könny, könyű, a. lacrima.Könyár, a. siroiu de lacrime.Könnyebbedni, v. a se usioră,
a se alină, a se înlesni, a se facili tá.
KÖnnyébbedés, a. usiörare, alinare, înlesnire, facilitare.
Könnyebbitni, v. a inlesní, a usiorá, a facilitá.
Könnyebbités, a. usiurare, înlesnire, facilitare.
Könnyebbség, a. usiuratate, facilitate, înlesnire; alinare, ali- namentu.
Könnyebbiilni, v. (v. könnyebbedni).
Könnyed, a . — én, ad. usioru, feicilu, -
Könnyen, ad. (v. könnyed).Könnyelmű, a. usioratecu, usio
ru de mente.Könnyelműség, s. usicrintia, u-
siorime de mente.Könnyes, a. ou lacrime.Könnyesen, ad. lacrimatu, cu
lacrime.Könnyetlen, a. nelacrimatu, fa
ra lacrime.Könnyezni, v. a lacrimă; a d e ■
plorá.Könnyezés, s. lacrimare, deplo-
rare.Könnyítni, v. a usiorá, a ‘înles
ni, a facilitá,Könnyités, s. usiörare, înlesnire,
facilitare.Könnyű, a. usioru, lesne, facilu.Könnyülni, v. (v. könnyebbedni).Köntös, s. vestmenlu; viganu,
haina femeiésca.Köntösös, a. cu viganu.Könyök, s. cotu.Könyökölni, v. a stă pre cote,
a coti.Könyöklés, s. stare pre cote.Könyör, s. rogatiune, oratiune;
compătimire, indurare; pietate.Könyörgés, s. suplica; rogatiune.Könyörögni, v. a se rogá, a ce
re; a suplică.Könyörülni, v. a se indurá; a
compătimi.Könyöiület, könyörülés, s. indu
rare; compătimire.Könyörtelen, könyörületlen, a. —
ül, ad. neinduratoriu; necom- patimitoriu.
Könyörületes, a. — en, ad. induratorul ; compatimitoriu, co- miseratoriu.
Könyörülétesség, a. indurare; compătimire; pietate.
Könyv, a. carte.
Könyvárus, a. librariu.Könyvtár, a. bib ioteca.Könyvtárnok, a. bibliotecari«.Könyv-vezető, vivő, a. comtabilu,
gramaticu.Könyvecske, a. cărticică.Könyves, a. cu carte.Köp, s. scuipatu.Köpés, a. scuipare.Köpczös, a. indesatu, corpulen-
tu, pieptosu.Köpczösödni, v. a se face pep-
tosu, a se face corpujentu.Köpdösni, v. a scuipá.Köpenyeg, köpeny, s. mantea.Köpű, s. cosnitia, cosiu de al
bine.Kör, a. cercu; periferia.Köralakú, a. sferoidu.Körérintő, s. tangente.Körirat, s. cerculariu; cercu-
scriere.Körív. s. arcú (la cercu).Körlevél, a. cerculariu.Körmetszet, a. segmentu.Körmondat, a. periodu.Körrendelet, a. ordinatiune, cer
culariu.Körsngár, a. radia (la cercu).Körszelő, a. sectoriu.Körszemle, a. revista, visitatiune.Kőris, körisfa, a. frasinu.Körítni, v. a incungiurá, a im-
presorá.KÖrmedzni, v. a inghiatiá épe
diumatate); a se invertosiá.Körmetlen, a. — ül, ad. neun-
ghiatu, fara unghii.Körmölní, v. a sgarié.Körmölés, s. sgariere.Körmös, a. — en, ad. unghiatu,
cü unghii.Körny, környék, s. tienutu, re-
giunş; impregmrime; présma.
Könyvárus
Környékbeli, a. tienu'alu, din tienutu.
Környezni, környékezni, v. a im- presorá, a incungiurá.
Környezői, környékezés, a. im- presorare, iucungiurare.
Környezet, a. impregiurime.Köröm, s. uughia, ghiara.Körösköriil, ad. giuru impre-
giuru.Köröztetni, v. a curentă, a dá
spre cerculare.Köröztetés, *. eurenfare.Körte, köríve, a. pára.Körűi, p . giuru, impregiuru.Körülbelül, ad. circa, circiter,
cam.Körülírni, v. a cercuscrie, a pa-
rafrasá.Körü'mény, a. impregiurare, cer-
custantia.Körülményes, a. — en, ad. in
detaiu, pe Iargu.Körzet, a. eercuferintia; impre-. giurime.Körző, a. cerculariu, eerculatoriu,
circinu.Köszönni, v. a multiamí.Köszönés, a. multiamire.Köszönet, a. multiamita.Köszöngetni, v. a salutá émereu).Köszönteni; v. a salutá, a bene-
ventá, a gratulá.Köszöntés, a. gratulatiune, salu
tare, beneventare.Köszöntetni, v. a tramite salu
tare.Köszöntő, a. salutatoriu, gratu-
latoriu.Köszörű, a. tocila.Köszörülni, v. a tocí, a ascntí.köszörülés, a. tocire, ascuţire.Köszörűs, s. ascutitoriu.K ö szv én y , a. p o d a g r a ; a r tc t ic e .
' Köszvény 119
KÖvülés
Köszvényesedni, v. a capatá po- dagra.
Kötni, v. a legá.Köteg, a. ténou, legătură, balotu.Kötekedni, v. a se certă, a se
încaieră,.Kötekedés, a. certare, încăierare.Kötekedő, a . certaretiu.Kötél, a. funia, fune, stréngu.Kötélgyártó, kötélverő, a. funariu.
ötéljáró, a. jocatoriu pe funia.Kötelék, a. legătură, legaminte.Kötelem, a. obligaţiune, deto-
ríntia.Köteles, a. detoriu, indetoratu,
obligatu.Kötelesség, a. detorintia, oble-
gamentu.Kötelezni, t>. a indetorá, a deo-
bligá, a oblegá.Kötelezés, kötelezettség, a. in-
detorare, obligaţiune.Kötelezvény, kötelezmény, s. con
tractu, obligaţiune.Kötény, a. catrintia.Kötés, a. legătură.Kötet, a. tomu.K ötetlen, a. — ül, ad. nelegatu.Kötige, a. copula.Kötlevél, a. contractu, obliga
ţiune.Kötmód, a. modu conjunctivu.Kötő, a legatoria, legătură; le-
gatoriu.Kötődni, ®. a se legă; a glumi.Kötődés, a. siaga, gluma,Kötött, a. legatu; impletitu.Kötözni, v. a legá; a incatusiá.Kötözés, a. legare, infasiurare;
incatusiare.Kötszó, a. conjunctivu.Kötve, ad. legatu.Kövecs, a. pietrisiu; — ke, a
petricica. ;Kövér, «. — én, «cl. grasu..
120 Köszvényes'edni
Kgvéredni, a. a se ingrasiá.Kjjyérítni, o. a ingrasiá,Kövérítés, a. ingrasiare.Kövérség, a. grăsime.Köves, a. petrosu.Követni, v. a urmá, a imitá.Követés, a. urmare, imitare.Követ, s. delegata, deputatu, ab-
legatu, solu, ambasadoru, nunţiu.
Követelni, v. a pretinde, a poiti.Követelés, a. pretensiune.Követelmény, a. (v. követelés).Követelő, «. pretendente.Következés, a. urmare, conse-
csntia.Következetes, a. — en, ad. con-
seeente.Következendő, a. urmatoriu.Következő, a. urmatoriu.Következőleg, következőképen, ad.
in modulu urmatoriu.Következetesség, a. consecentia.Következetlen, «. — ül, ad. ne-
cosecente.Következetlenség, a. necosecentia.Következni, v. a urmá. .Következmény, a. consecentia, ur
mare, deductiune, resultatu.Következtetni, v. a deduce.Következtetés, a. deducere, de
ductiune.Követő, a. imitatoriu, urmatoriu.Követség, a. deputatiune, lega-
tiune, ambasada, solia.Kövezni, o. a pardosi, a pavá
(cu petrii).Kövezés, a, pardosire, pavare.Kövezet, a. pardoséla.Kövezetlen, o. — űl,- ad. nepar
dositu.Kövitni, ®. a petrificá,Kövűini, v. a se petrificá, a se
impetrí.Kövülós, 3 , petrificare, impetrire.
Kövület Között . 121
Kövület, a. im petréla .Köz, a. spa ţiu , uditia, locu golu.Közbeszéd, a. p roverb iu .K özhely, a. locu com unu, locu
publicu.K özigazgatás, a. adm iu istratiuue
publica.K özigazgatási, a. — lag , ad. ad
m in is tra tiv eKözmondás, a. (v . közbeszéd^.Köznem, a. g enu n e u tru .Köznemítni, v. a n eu tra lisá .Köznémités, a. n eu tra lisare .Köznép, a. po p o m , p lebe.Köznevező, közösnevező, a. nu-
m ito riu com unu.Központ, a. cen tru .Központi, a. centralu .Központositni, v. a concentrá .K öztársaság , a. republica.K öztársasági, a . republicanii.Közvélemény, a. opiniune p u
blica.Közbe, ad. in tre , la m ldilocu.Közbejőni, v. a in trevení,Közbejövés, közbejövetel, s. ip-
treven ire .Közbenső, a . d in m idilocu, m idi.
locíu.Közforgalom, a. com unicatiune,
com erciu.Közbül, ad. in m idilocu.Közeg, a. m idilocu, o rg an u p u
blicu.Közegyen, a. paralela .Közel, ad . aprópe.Közeledni, közelgeni, közelgetni,
v. a se ap rop ié , a advení.Közelgés, közeledés, a. aprop iere ,K özelítni, v. a se aprop ié .Közelítés, a. apropiere.Közelitő, o . — leg, ad. aprópe,
ap rocsim ativu , c irca.Közelről, ocí. de aprópe,
Közelség, a. ap ro p ie ta te , vecină ta te .
Közép, a. m ediu, c e n tru .Közép, a. m edilocíu, de medi-
locu.Középfok, a. g radu com parativii.Középige, a. verbu n eu tru .Középkor, a. evulu m ediu.Középpont, a. p u n tu c e n tra 'u.Középponti, a . cen tra lu .Középszerű, o. — leg , ad. de
m edilocu.Középtanoda, 3. g im nasiu , scóla
m idilocía.Közepeit, ad. la m edilocu.Középső, a. m edilocíu.Középszerűség, s. m ediocrita te .Közlekedni, v. a s tá in comu
n ica tiune .Közlekedés, s. com unicatiune.Közlés, a. com unicare, îm păr
tăşire .Közlöny, a. com unicatorii!, o r
ganu publicu, m on ito riu .Közönb, liözönbösség, a. nepăsa
re, in d ile r in tia ; neu tra lita te .Közönbös, a. — en, ad. indife
re n ta , n e p asa to riu ; neutralu .Közönyös, a. com unu.Közönyösség, a. com uniune.Közönséges, a . com unu.Közönségesen, ad. de com unu.Közönség, a. publicu, com uni
tate .Közöny, közönyösség, a. (v. kö-
zönb).Közönyös, a . — en, ad. (v. kö
zönbös).Közös, a . — en, ad. com unu.Közösülni, v. a se .com unică, a
se im partasf, a p a rtic ip á .Közösülés, a. im partas ire , comu
nica tiune , p a rtic ip a re .Között, p. in tre , p rin tre ,
122 • Közrehatni Kurvăzni
Közrehatni, v. a conlucrá, a con- íaee, a m edilocí.
K özrem unkálni, közreműködni, v. (v. közrehatn i).
Község, a. com una.Községi, a. com unalu.Közt, p. (v. között).Közügy, a. causa publica, afa
cere com una.Közűi, p. din, d in tre .Közvetítni, v. a in treven í, a m edi
locí.Közvetett, a. m edilocitu , m e-
diatu.Közvetlen, o . — fii, ad. neme-
dilocitu.Közvetőleg, ad. — es, <z. (v. köz
vetett).Közé, p. in tre , la m edilocu.K rajczár, s. c ruceriu .K réta, s. c reta .K rétázn i, v. a in sem ná , a unge
cu creta.K ré tás, a. c re ta tu , cu creta .K ristá ly , a. c ris ta lu .K ristályosodni, v. a se crista lisá.Krokodil, a. crocodilu .K rum pli, a. cartofe.Kucsma, a. caciu la .Kucsmás, a. cu caciu la , caciu-
latu .Kuczorogni, kuczorodni, v. a se
sgulí, a se s trin g e lao la lta .Kuczorodás, a. sgulire.Kudaroz, a. paca litu ra , b a tjo cu
ra , ruşine .K ufăr, a. sfarnariu , precupetiu .K ufárkodni, v. a face p recupe tía .K ugli, a. conu, popicu .K uglizni, v. a jo cá in popice.K uglizás, a. jo c u in popice.Kukacz, a. strépedu , verm e.K nkkanni, v. a se u i t ă ; a m irai.Kukoricza, s.|cucuruzu, papusoiu,
K ukorítni, v. a can tá cucurigu fcá cocoşii).
Kukuosálni, v. a se u itá , a ochí.K ukuríkolni, v. (v. k u k o rítn i).K ukurikolás, a. c an ta tu lu de co-
cosiu.Kulacs, a. p losca.Kulcs, a. chiaie.K ulcsár, a. ch ia lariu .Kulcsolni, v. a incuié.Kulcsolődni, v. a se incuié , a
se inc les.á .Kullogni, v. a m erge incetu .K un, a. cum anu.Kunyhó, a. coliba, bordeiu, cas-
cióra.Kúp, a. cu p o la ; conu.Kupa, a. cupa, cofa.Kuporodni, v. (v. kuczorogn i).Kúpos, a . couicu.K urjan tan i, v. a s tr ig ă , a sbie-
rá , a chiui.K urjongani, kurjongatn i, v. (v.
k u rjan tan i).K urta, a. scurtu .K urtán , ad. scurtu .K urtítn i, v. a scurtá.K urtítás, s.‘ s c u r ta re ; ab rev ia
tu r i .K urtú ln i, v. a so scurtá.Kurucz, a. cu ru tiu , c ruciatu ,Kurutyolni, v. a ocaí, ("oá brós-
cele).K uruzsolni, v. a ferm ecá.Kuruzsolás, a., fe rm ecatoria , fer-
m ecatura .Kurnzsoló, s. fe rm ecatoriu , s iar-
la tau u .K urva, a. fem eia publica, cu rva.K urválkodni, v. a curví.K urválkodás, a. curvía .K urvás, o . curvosu.K urvázni, v. a [curví, a num í
curva,
Kúszni Küzködni 123
Kúszni, v. a se urcá, a se ca- tiará, a se suí fpe arbore).
Kúszó, a. urcatoriu, catiaratoriu.Kút, s. fantana, putiu.Kutatni, v. a cercetá, a scrutá,
a cautá, a viaitá.Kutatás s. visitare, scrutare,
revisiune.Kuttogni, v. a se pilulá, a se
ascunde.Kuttogás, s: pitulare.Kutya, s. cane.Kutyálkodni, ». a se caní, a fa
ce reutati.Kutyálkodás, s. canía, blaste-
matía.Kutyaság, s. (v . kutyálkodás).Kuvasz, s. cane satescu, cane
de oi.Kuvasztani, v. a descortiá, a
despoié.Kuvik, *. ciuvica.Kiil, külső, a. esterioru, din
afara.Külváros, *. suburbe.Külföld, külhon, s. tiéra straina.Küldeni, v. a tramite, a espedá.Küldés, s. tramitere, espedare.Küldemény, s. tramitere; espe-
ditiune.Küldő, s. tramitietoriu, comiten
te, espediente.Küldögélni, v. a tramite (mereu).Küldöncz, s. emisariu,Küldött, s. curieriu; deputatu,
delegatu.Küldöttség, s. comisiune; dele-
gatiune, deputatiune.Küldözni, v. a tramite fincóce-
incolo).Küllő, s. asteria.Külömbözni, v. a diferi, a se
destinge, a se deosebi.Külömbözés, s. deosebire, des-
tingere, diferintía.
Külön, ad. deoscbitu, separatu, particulariu, specialu, despar- titu, diversu.
Különválni, v. a se desparţi.Különféle, ad. diferitu, diferen
te, eterogenu.Különb, a. mai alesu, mai bunu,
de frunte.Különbözni, v. (külömbözni).Különböztetni, v. a destinge, a
deosebi.Különböztetés, s. destiuctiune,
destingere.Különbség, s. diferiutia, diver
sitate. ,Különcz, a. curiosu, ciudatu;
retrasu; bizaru.Különítni, v. a separá, a des
parţi.Különités, s. separare, despăr
ţire.Különködni, v. a se desparţi, a
se separá; a se retrage.Különös, o. — en, ad. deosebitu;
specialu; estraordinariu.Különözni, v. a se separá, a se
desparţi, a se desface.Különség, s. (v. különbség).Különzék, s. separare, despar-
tiéla, diastasa.Külső, a. esterioru, din afara.Külsőség, s. esterioritate; super
ficialitate; aparentía.Kürt, 3. trimbitia, buciumu,
cornu.Kürtő, s. hornu.Kürtőlni, v. a buciná, a buciumá.Küszöb, s. pragu.Küszöbölni, ti. a scóte, a dá
afara, a eliminá.Küzdeni, v. a luptá, a combate.Küzdés, küzdelem, s. lupta, lup-
tare.Küzdő, 3. luptatoriu.Küzködni, ti. a se luptá,
L.láb , s. petioru; urma (la me-
surare).lábikra, a. pulpa.Lábnyom, a. urma.Lábszár, a. flueruln petiorului.Lábacska, a. petiorasiu.Lábadni, v. a se intremá, a se
scolá, a se restaurá (din unu morbu).
Lábadozni, v. (v. lábadui).Lábadozó, o. reconvalescentu, .Lábas, a. cu petióre.Lábatlan, a. fara petióre.Lábbeli, s. caltiaminte, eiobote.Labda, a. pila, mince.Labdacs, a. globuletiu, globutiu;
pilula.Labdázni, v. a joeá de a pil’a.Lábnyi, a. deo urma.Lábolni, o. a trece pedestru (a-
p’a j ; a se duce, a só cará; a scapá (din vre unu morbu,).
Lábravaló, a. ismene.Laczi, n. prop, Ladislau.Láda, a. lada.Ládácska, a. ladutia, laditia.Ladik, a. luntritia, goudola.Ladikázni, v. a luntri, a pluti.Ladomér, n. prop. Vladimiru.Lagzi, a. ospetiu, petrecere (in
mancari si bent úri,).Lágy, a. — an, ad. mólé; do-
molu.Lágyitni, v. a moié; a domoli.Lágyitás, s. moiere; domolire.Lagymatag, a. caldutiu, caldi-
sioru, tépedu.Lágyság, a. moletate, molesime ;
blsn4e%
Lágyulni, v. a se midé; a se domoli, a se aliná.
Lágyulás, a. injmuiere; domolire, alinare.
Lajba, o. trandavu, Ienesiu. Lajbár, a. lecesiu, bradipu. Lajos, n. prop. Ludovicu. Lajstrom, a. registru. Lajstromozni, v. a registrá. Lajstromozás, a. registrare. Lajstromozó, a. registrante, re
gistratorul.Lajtorja, a. scara.Lak, a. locuintia, cortelu.Lakás, a. locuintia; locuire. Lakatlan, a. nelocuitu; desiertu. Lakatolni, v. a pune lacatu, a
incuié.Lakatos, s. lacatariu.Lakhatlan, lakhatat'an, a. nelo-
cuibilu.Lakható, a. locüibilu, dé locuitu. Lakni, v. a locui; a se saturá. Lakma, a. ospetiu.Lakmározni, v. a se ospetá. Lakmározás, a. ospetare.Lakó, s. locuitoriu.Lakodalom, a. nunta.Lakodalmi, a. de nunta. Lakodalmas, a. nuntasiu.- Lakodalmazni, v. a se ospetá, a
tiené nunta.Lakolni, v. a paterni, a suferi,
a luá resplata.Lakolás, a. resplatire, pedepsire. Lakoma, a. ospetiu, petrecere. Lakomázni, v. a se ospetá, a-si
petrece (in mancari si beuturi). Lakos, a. (v. lakó).
Lakosság;, a. locuitori (plur.),
Lakozni
lakozni, v. a locui.LakozáS, s. locuire.Lakzi, a. ospétiu, petrecere. Láma, a. lama (anim.). Lámpás, lámpa, a. lampa. Láncz, a. lautiu, cateua.LánczOlni, v. a lantiui, a inca-
tená.Lánczolás, s. lantiuire, incate-
nare.Lánczos, a. incaíenatu, incatu-
siatu.Lándsa, a. pica, lance, sulitia.Lándsás, a. lanceriu.Láng, a. flacara, vapaia.Lángelme, lángész, a. geniu, in-
geniu.Lángelméjű, lángeszű, a. inge
nioşii, genialu.Lángolni, v. a se inüacará, a se
aprinde.Lángolás, a. inflaearare, aprin
dere.Lángoló, o. inflacaratu, inflaca-
ratoriu.Langy, langyos, o. (v. lagyma
tag;.Langyasztani, langyosítní, v. a
incaldí, a face caldisioru.Lank, a. (v. lankadt).Lankadni, v. a se obosi, a se
tatigá, a se osteni, a langedí.Lankadás, a. obosire, fatigare,
langedire.Lankadozni, v. (v. lankadni;.Lankadt, a. obositu, fatigatu,
langedu, molatecu, molesitu.Lankadtság, a. ostenéla, fatiga.Lankasztani, v. a fatigá, á obo
si, a ostaní.Lankasztái, a. fatigare, obosire,
langedire.Lant, a. lira, lanta.Lantolni, v. a cantá cu lir’a.
Lantorna, a. burdufu; besica; pelitia.
Lantornás, a. cu burduru.Lantos, a. lirariu, lautariu.Lantosköltemény, a. poema li
rica.Lány, a. féta, fiica, copila.Lanyha, a. mólé; caldisioru, té-
pedu.Lanyhán, ad. (v. lány baj.Lanyhaság, s. moletate, tepóre.Lányka, a. fetitia, copilitia.Lap, a. lóia; pagina, lăture; su-
prafatia.Láp, a. maracina, balta, Iocu
apatosu.Lápa, a. gavanitura, concavitate.Lapály, a. siesu, planu.Lapályos, a. deschisu, plann,
asiediatu.Lápás, a. maracinosu, baltosn.Lapát, 8. lopata.Lapátolni, v. a lopatí.Lapdac s, a. (v. labdacs).Lapi, a. fóia (de plante).Lapítni, v. a turti, a intinde,
a lati.Lapító, a. carpatoriu.Lapmértan, a. planimetria.Lapoczka, a. lopata, plaga; la-
poczkacsont, umern, spata.Lapos, a. turtitu, latu.Laposgeleszta, a. íimbricu cor-
delatu.Lapos, a. (v. lápás).Lapositni, ®. a lati, a turti.Lapositás, a. latire, turtire.Lapozni, v. a foliá, a paginá.Lapozás, a. foliare, paginare.■Lappancs, a. usia orizontala (la
unele pefniti); cursa.Lappangás, a. ascundere, pitii»
lare.Lappangani, v. a se ascunde, a
se pitulá.
Lappangani 125
126 Lappangó
Lappangó, a. äscunsu, pitulatu.Lapta, s. (v. labda).Laptázni, v. (v. labdázni).Laptázás, s. jocare de-a mincea,
de-a pil’a.Lapu, ä. frundia lata. brnstnru.Lapulni, v. a se turti; a se ali
pi ; a se lati.Lapulás, s. té rtire ; alipire; lă
ţire.Lárma, a. fremetu, sgomotu,
larma.Lármás, a. sgomotosu, frenetieu.Lármázás, s. sgomotu, larmuire,
strigare.Lármázni, v. a face sgomotu.
a larmui, a strigá.Lármázó, a. sgomotosu, larmui-
toriu, sbieratoriu.Lárva, *. masca, larva.Lárvás, a. mascatu, larvatu.Laska, s. taietieli.Lasacska, a. ir cetutiu, inceti-
sioru, catinelu.Lasacskán, ad. (v. lasacska).Lassan, ad. catinelu, incetu.Lassitni, v. a dá incetu, a mer
ge mai catinelu, a retiené.Lassú, o. tardíu, incetu, pianu.Lassúság, s. încetare, intardiere.Lassucska, a. (v. lassaeska).Lassúdni, v. a se’ domoli, a în
cetă.László, re. prop, Ladislau.Lat, s. lotu.Látni, t>, a vedé; a privi.Látás, s. vedere, contemplare,
privire.Látcső, s. telescopu.Láthatár, s. orisonu.Látlelet, s. visum—repertu.Látszerían, s. optica.Látat, s. părere, aparentia; pro
filú, folosu.Látatlan, a. — úl, ad. nevediutu.
Láthatlan, láthatatlan, a. nevi- sibilu.
Láthatlauúl, láthatatlanul, ad. (V. láthatlan).
Láthatatlanság, s. nevisibilitate,Látható, a. — lag, ad. visihilu.Látmány, látvány, s. vedere, ve
denia, spectaculu, privire, as- pectu; fenomenu.
Látnok, s. vedietoriu, profetu.Látó, a. vedietoriu.Látogatni, v. a cercetă, a visitá.Látogatás, s. cercetare, visitare,
cercare.Látogató, 8. cercetatoriu, visi-
tatoriu.Latolni, v. a lotí, a cumpăni;
a judecă.Látomás, s. vedere.Látomásozni, v. a vidimă.Látomásozás, s. vidimare.Lator, s. furu, talhariu; curvariu.Latorság, *. talharía; curvía.Latos, a. de unu lotu.Látszat, s. părere, aparentia.Látszatos, a. aparente, la părere.Látszani, v. a se vedé, a se pá
ré; látszik, se pare, se vede.Látszó, a. (v. látszatos).Láttamozni, v (v. látomásozni).Láttán, s. optica.Láttani, a. — lag. opticu.Látvány, s. (v. látmány).Láva, s. lava.Láz, s. friguri.Laza, a. nestrinsu, destramatu;
pospaiosu.Lazacz, s. salmu, (pesce).Lázadni, v. a revoltá, a se reş-
colá, a rebelă.Lázadás, 3. revolta, rescóla, re
beliune.Lázangani, v. (vf lázadni).Lázangás, s. (v, lázadás).
Lázangás
Lázasztani Leszámítás 127
Lázasztani, v. a revoltă, a res- eolá, a rebelá.
Lázasztás,- s. revoltare, rescola- re, rebelare.
Lázasztó, a. revoltătorii!, resen- latoriu.
Lázítni, v. (v. lázasztani,).Lázongani, v. (v. lázadni).Lázár, a. lazuru, albastru.Le, ad. diosn ; (seusitéza la com
punere), ab, de, des', sub etc.Lebeszélni, v. a abate, a des-
mentá, a desfatuí.^Lebeszélés, s. desmentare, des-
fatuire.lecsapolni, v. a scurge; a ca-
nalisá, a cepuí.Lefegyverezni, lefegyverkeztetni,
v. a desarmá.Lefelé, ad. iu diosu.Lefelezni, lefölözni, u a smân
tâni.Lefizetni, v. a plaţi, a solvi, a
refuí, a saldá.Lefoglalni, v. a ocupá, a secues-
trá, a detiené.Lefolyni, v. a decurge.Lefolyó, a. decursivu.Legázolni, v. a caleá in petióre.Leigázni, v. a subjugă.Leigázás; s. subjugare.Leigázó, a . subjugatoriu.Leírni, v. a descrie, a decopiá.Leírás, s. decopiare.Leirat, s. rescriptu.Leirhatlan, leírhatatlan, a. — ál,
ad. nedeseriptibilu.Lejárni, v. a espirá, a trece.Lekaczagni, ti. a deride.Lekapni, v. a apucá diosu, a
luá diosu.Lekenyer. zni, v. a deoblegá, a
iudatorí, a corumpe.Lekenyerezés, s. deoblegare, în
datorire.
Lekonczolni, v. a macelá, a taió in bucăţi, a dumică.
Lekötelezni, v. (v. lekenyerezni).Lekötelezés, s. ( v. lekenyerezés).Lemocskolni, v. a ocarí, a de-
faimá, a injurá.Lemondani, v. a abdice, a re-
semná.Lemondás, s. abd’cere, resem-
naţiune.Lemosni, v. a spală; a înfruntă.Leölni, v. a ucide.Leöldösni, v. a macelá, a omori.Lepallani, v. a prafuí.LepáTOlni, v. a destilá.Lepárolás, s. destilare.Lepárolat, a. destilatiune.Lepecsételni, v. a desigilá.Lepirongatni, v. a înfruntă, a
ccarí, a mustră.Lepiszkolni, v. a urití, a macu
lă, a ponosi; a ocarí, a de- faimá, a injurá.
Lerészegítni, v. a imbetá.Lerészegedni, v. a se imbetá.Lerészegiilni, v. (v. lerészegednij.Leréni, v. (v. lefizetni,).
. Lerogyni, v. a decadé, a concadé.Lerombolni, ti. a demolí, a ruină.Lerontani, v. a strică, a sfarmă,
a ruină, a demolí.Lerovat, s. scădere, rabatu, dis-
contu.Lesuvadni, v. a se cufundă (in
ometu).Lesütni, v. a luci, a străluci
(sörele); a caută cu ochii in ' diosu, a pune capulu la pa- mentu.
Leszakadni, v. a se rupe, a cade; a se stinge foculu.
Leszámítni, v. a siibtrage, a dis- contá, a cfetrage.
Leszámítás, s. subtragere, dis- contare.
128 Leszármazni
Leszármazni, ti. a descende, a-si Iuá originea.
Leszármazás, a. descendentia, de- rivatiune, origine.
Leszólni, ti. a defaimá, a ba- jocnrí.
Leszólás, a. defăimare, bajocura.Letartani, ti. a detiené, a se-
cnestrá, a opri; a arestá.Letartóztatni, ti. (v. letartani).Letiltani, ti. a oprí, a detiené.Letiltás, a. oprire, detienere, in-
hibitiune.Letisztázni, ti. a purisá, a mun-
d á ; a refuí, a saldá (o de- toria).
Levetkezni, levetkőzni, ti. a se desbracá.
Levonni, tv a detrage, a scări; a discontá.
Levonat, a. rabatu, scadiementu, discontu.
Lezárni, lezárolni, ti. a închide, a incuié; a secuestrá.
Lezárás, lezárolás, a. închidere; secnestrare, secuestru.
Lé, a. supa, zama; s tcu ; tiuidu.Leány, a. féta, fetitia, fiica, co- .
pila.Leányka, a. copilitia.Leánykodni, v. a fetí.Leb, a. caldura, velvóre; flutu
rare, oscilare, vibrare.Lebbenni, ti. a sari (inpusu).Lebegni, ti. a velfaí, a flusturá,
a sborá, a se leganá (in aeru).Lebegtetni, ti. a oscilá, a vibrá,
a flusturá.Lebúj, a. bordelu, pefnitia sute-
rana, celariu de femei ne- morale.
Léozelni, léczezni, v. a letiuí.Léczezés, a. letiuire.Léczezet, a. letiuiéla.Leczke, a. lec tiu n e ; p re legere .
Leczkézni ti. a dăscăli, a ocarí,- a înfruntă.
Ledér, a. desfrenatu, usioru de mente, sburdalnicu.
Ledérség, a. desfreu, libertina- giu, sburdalnicía.
Leg, ('prefise la superlativu), prea, férte; (sufise de adver- bia), d. e. érezhető-leg, de semtitu, semtibilu etc.
Legott, legottan, ad. pumáidé- catu, indata.
Lég, levegő, a. aeru.Léghuzam, légvonat, a. (rasura
de aeru.Léghajós, a. navigatorii} in aeru,
aerostatu.Légkör, a. atmosfera.Légmérő, a. barometru, aero-
metru.Légszivatyú, a. pumpa de aeru,
machina pneumateca.Légtiikrözet, a. fata morgana,
unu fenomenu in aerd.Légtiinemény, a. fenomenu, sem-
nu in aeru, meteoru.Legelni, ti. a pasce.Legelés, a. pascere.Legelő, a. pasiune.Legelészni, ti. a pasce fpe -în
cetul.Legeltetni, ti. a pasce (vitele).Légely, légej, a. fedelesiu (vasú
de lemnu).Legény, a. fetioru, june.Legényes, a. fetiorescu.Legényesen, ad. fetioresce.Legényke, a. fetiorasiu.Legénység, a. tenerime, junime.,Légi, u. atmosfericu, de aeru,
din aeru.Légy, a. musca.Legyes, a. cu musce, muscosu.Legyezni, ti. apará de musce.Legyezés, a. ap a ra re de m usce.
Legyezés
Legyezgetni, ti. a apará (mereu) de musee.
Legyező, a. ventariu.Legyinteni, v. a atinge (usioru),
a anină.Léha, a. Beeu, goin.Léhaság, a. secătură, golime.Lehelni, ». a respiră, a resuflá.Lehelés, á. respirare, lesuflare.Lehelet, a. respiratiune, resuflare.Lehetni, ti. a se poté, a fi cn
potintia.Lehetetlen, o imposibilu, cn ne-
potintia.Lehetetlenség, a. imposibilitate.Lehetlenítni, v. a face imposibilu.Lehető, a. posibilu, cu potintia.Lehetőség, a. posibilitate, po
tintia.Lehetség, s. (v. lehetőség).Lehetséges, a. (v. lehető).Lejteni, v. a merge la ) vale, a
merge in diosu; a declină; a saltă.
Lejtő, a. coborisiu, rapedisiu, deeliviu.
Lejtős, a. la vale, deeliviu.Lelni, v. a află, a gasí; a că
pătă; a intempiná; ■ a hideg lel, me prindu frigurile.
Lél, a. esentiá, spiritu (la fluide).Lélek, a. spiritu, sufletu.Lélektan, s, psicología.Lelékeny, a. inventiosu.Lélektelen, a. fara spiritu.Lélekzés, a. resuflare, respirare.Lélebzeni, v. a resuflá, a respiră.Lelemény, a. aflare, născocire,
inventiune.Leleményes, a. uascocitóriu, in
ventiosu.Leleményesség, s. inventiosifate,
ingeniositate.Lelencz, a. copilu [aflatu, pruncu
espusu.
Legyejígetm
Lelenczház, a. casa de copii aflaţi,
Lelés, a. găsire, aflare, inventiune.
Lelet, a. inventura.Lelettár, leltár, a. inventariu.Lelkendezni, v. a resuflá greu,
a gâfâi.Lelkes, a. insufletitu, cu spiri
tu; animosu, energiosu, en- tnsiasmatu.
Lelkesedés, a, însufleţire, entu- siasmare, animare, inspirare.
Lelkesedni, v. a se însufleţi, a se inspiră, a se entusiasmá.
Lelkesen, ad. energicu, iusu- fletitu.
Lelkesítni, v. a entusiasmá, a însufleţi, a animă, a inbarbatá.
Lelkesítés, a. entusiasmare, însufleţire, animare.
Lelkesülni, v. (v. lelkesedni).Lelkész, a. pastoriu sufletescu,
preotu.Lelkészi, o. preotiescu.Lelketlen, o. fara sufletu; mortu.Lelketlenül, ad. (v. lelketlen).Lelketlenség, a. neconsciintia,
nereligiositate, perversitate.Lelki, o. sufletescu.Lelkileg, ad. sufletesce, spiri-
tualminte.Lelkiismeret, s. consciintia.Lelkűiét, s. anima, simtiemeníu
moralu, caracteru moralu.Leltározni, ti. a inventă.
; Leltározás, s, inventare.Lemez, a. tabla, lespede, placa.Len, a. inu.Lencse, a. linte.Lenditni, ti. a inieptá, a aieptá,
a atinge, a animă.Lendület, a. pornéla; aventu;
inieptare.Lendületes, <ţ. aventatu.
Lendületes 129
9
136 LevesLengeni
Lengeni, v. a se clatină, a se legănă; a flutură; a oscilă, a vibră.
Lenge, a. sprintenu; trecatoriu; flusturatu.
Lengeség, a. sprintenía; flustu- ratiune.
Lengedezni, v. (v. lengeni!.Lengedeztetni, p. a mişcă, a cla
tină.Lengyel, a. polonu.Lengyelül, ad. polonesce.Lenni, v. a fi.Lent, ad. diosu, de desubtu.Lény, a. fiintia.Lényeg, a. esentia.Lényeges, a. esentialu.Lep, lepel, a. perdea, coperta;
velu.Lepni, v. a surprinde.Lép, a. splina; faguru; Vescu.Lépni, 0. a pasi.Lépeséé, a. necuratu, nespalatu;
lenesin.Lepcseskedni, v. a se lenevi; a
se portă necuratu.Lépcső, a. gradu, trépta, scara.Lépcsőnkint, ad. gradatu, trep-
tatu.Lépcsőzet, a. gradatiune.Lépdelni, u. a pasi fincetu).Lepedő, a. linceolu, lepedeu.Lépegetni, v. (v. lépdelni).Lepentyű, a. arépa (de vestmen-
te), slepu.Lepény, a. cocorada, turta, cőca.Lépés. a. pasin.Lépést, ad. in pasin.Lepke, a. fluture.Leplezni, v. a invelui, a acope
ri, a mască.Leplezés, leplezet, a. inveluire,
coperire, mascare.Leplezetlen, a .— ül, ad. neaco-
peritu, nemaseatu.
Leplező, a. paliativu. 'Leppentyű, a. capacu.Léptetni, v. a mană in pasi; a
defilá.Les, a. panda.Leselkedni, v. a pandi.Leselkedés, a. pandire.Lét, létei, a. esistentia.Létesítni, v. a efeptuí, a infim-
tiá, a indepleni.Létesítés, a. efeptuire, infiintia-
re, îndeplinire.Létesülni, v. a .se efeptuí, a se
infiintiă.Létesülés, létesület, a. (v. léte
sítés^).Letét,, a. depositn.Létezni, ti. a esistă.Létezés, a. esistentia.Létra, a, scara.Létszer, a. organu.Levedzeni, v. a se inzamosiá.Levegő, a. (v. lég).Levegőtlen, a. fara aeru.Levél, a. epistola; fóia; frundia.Levélboriték, a. coverta.Levéltár, a. archivu.Levéltárnok, a. archivariu.Leveles, a. cu fői, infrunditu;
cu epistola.Levelész, a. purece de frundie.Leveletlen, a. fara fői, fara
frundie.Levelezni, ti. a tiené corespon-
dentie, a corespunde; a foi- letá.
Levelezés, a. corespondentia.Levelező, a. corespondente.Levente, a. cavalerii); aventu
rării!.Levertség, a. consternatiune, des-
curagiu, debelatiune, întristare.
Leves, a. snpa, zama.Leves, «, sncosu, zamosn.
Levés 131
Levés, s. fire, facere, genese. Levesedni, ti. a se inzamosiá. Leveses, a, zamosu, sucosu; de
snpa.Levesség, s. sucositate.Levetlen, a. nesucosu, nezamosu. Levezni, ti. a zamní.Lézengeni, v. a amblá gara cas-
cata.Lézengő, 8. tandala.Liba, 3. gansca, gasca.Libegni, v. a oscilá, a vibrá, a
fluturá.Libucz, s. cubitiu (pasere). Lidércz, s. foca fagatorin, foca
ratacitoriu; smeu.Liget, a. pădurice, berea. Libegni, v. a respirá greu, a
gâfâi.Lik, s. (V. lyuk).Likacs, s. gaurice; pori. Likacsos, a. cu gaurice. Likacsosság, s. porositate. Liliom, s. lilia, erinu.Liszt, 8. farina.Ló, s. cala.Lócsiszár, s. specalantu de cai. Lóhátas, s. calaretiu.Lóháton, ad. calare.Lóhere, s. trifoiu.Lob, 8. flama, flacara.Lobbanni, v. a se inflacará. Lobbantam, ti. a aprinde, a in
flacará.Lobogni, v. a flnsturá, a faltai;
a clocoti.Lobogó, 8. flamura, stindarde,
stégu.Lobogó, a. flustaratorin, falfai-
toriu; clocotitoriu.Lobogtatni, v. a flusturá, a falfaí. Loccsanni, a. a se versá, a se
stropi.Lőcs, 8. tina, flésca.L«csac(ék, 8. spalacitori, latári.
Lopodzni
Locsantani, v. a versá, a stropi.Locskos, a. flesenitu, intinatu,
manjitu.Locsogni, v. a flecari, a fleari.Locsogás, 8. flenritura.Locsolni, ti. a stropi, a udá.Locsolás, 8. stropire, udare.Lócza, 8. banca, scaunu lungu.Lódítni, v. a miscá, a împinge.Lódúlni, v. a se cará, a se şter
ge, a fugi.Lógni, v. a se elatiná, a oscilá;
a aterná.Lógony, 3. pendelu.Lohadni, v. a scadé, a se de-
simflá.Lohadás, 8. scădere. .Lobasztani, v. a desimflá, a fa
ce se scada.Loholni, v. a tropăi, a merge
g re a ; a ciomagí, a bate.Lom, 3. bagagiu; trentiaria.Lomb, s. frundiariu, ramura
verde.Lombász, s. brósca verde, bo
rát ecu verde.Lombik, 8. capacu, alambicu.Lombos, a. frundiosa, ramnrosu ;
sburlitu.Lombosodni, v. a se infrundie-
s iá ; a se sburlí.Lombtalan, a. neramurosa, fara
frundiariu.Lomha, o. tvandavu, lenesiu.Lomhán, ad. (v. lomha).Lomháskodni, v. a se trandavi,
a se lenevi.Lomhitni, ti. a trandavi, a lenevi.Lopni, v. a furá, a pitulá.Lopás, 8. furtu, furare.Lopakodni, v. a se furisiá, a se
dosi.Lopó, 8. íuratoriu; curcubeta
(de trasu vinulu,'.Lopódzni, V. (v. lopakodni)«
8 *
Lopódzás, a. indosire, furisiare. Lopogatni, v. a furá (desu). Lopva, ad. pe furisiu; furindu. Lótni, V. a íugí, a alergá. Lótás, a. alergare.Lötyögni, v. a se clatiná (flui
dului; a flecari.Lovacska, a. calutiu, calusielu. Lovag, a. cavalern; calaretiu. Lovagi, a. cavalerescu. Lovagilag, ad. cavaleresce. Lovagiae, a. — an, ad. (v. lovagi). Lovagiasság, a. cavaleria, gene-
rositate.Lovaglás, a. călărire.Lovagló, a. calaretiu.Lovagolni, v. a calarí.Lovarda, a. scóla de calaritu;
circu.Lovas, a. calaretiu.Lovasság, a. cavaleria, calarime. Lovász, 8. calaretiu, măiestru
de cai.Lőcs, a. leuca.Lődörögni, v. a amblá imple-
tecitu; a amblá vagabondu. Lőni, v. a pnscá.Lőfegyver, a. pusca.Lőpor, a. prafu de pusca. Lödözni, v. a puscá (mereu). Lödözés, a. puscare, puscatura. Lődöző, a. puscatoriu.Lökni, v. a impinge, a aruncá,
a asverlí.
ÍS2 Löpódzás
Lökés, a. aruncare, asverlire, bolditura.
Lövetni, v. a puscá; a esplodá.Lövelés, a. puscare, puscatura;
esplosiune.Lóvé», a. puscatura.Lövész, s. puscasiu, venatoriu,Lövő, a. (v. lödözö).Lucskos, a. tinosu; flescaitu.Lucsok, a. tiua; flésca.Luczerna, a. lucerna.Lúd, a. gansca, gasca.Lúg, s. lesiia.Lugas, a. arborei, verdetia, frun-
diariu.Lúgos, a. (v. lugas).Lúgos, a. lesiiosu.Lusta, a. lenesiu, traudavu.Lustán, ad. (v. lusta).Lustaság, s. trandavía, lene.Lustitni, v. a trândavi, a lenevi.Lustúlni, v. a se trandaví, a se
lenevi.Lükögni, v. a bate (pulsului,
a se clatiná.Lükögés, s. clătinare, batere
(de pulsu).Lüktetni, v. a bate, a bocăni,
a sbocotí, a palpitá.Lüktetés, a. batere, bocănite,
sbocotire, palpitare.
Lyakabsosság
Ly.Lyány, a. (.V leány). Lyányka, a. (v. leányka). Lyányos, a. cu féta. L yuk, a, g au ra .
Lyukacs, a. pori, gauritia. Lyukacsos, a. cu gaurice, po-
rosu.L yakacsosság , s. p o rosita te ,
Lyukadni Máglya 133Lyukadni, ’o. a se g au rí, a se
sparge , a se borti.L yukadás, s. g au rire , spargere ,
borti tu ra .Lyukas, o. gaunosu , g au ritu ,
spartu .L yukasan, ad. (v. lyukas).L yukasitn i, v. a g au rí, a sparge.
Lyukasodni, v. a se sp a rg e , ase g au rí. •
Lyukasztani, v. (v. ly u k as ítn ij. Lyukasztás, s. gaurire , sp a rg ere . L yukgatn i, v. a g a u rí, a sp a r
ge, a borti.L yukgató , », g au rito riu , spar»
g a to riu .
M.Ma, ad. astadi.Macska, s. m itia, p isica.M adár, a. pasere .M adarász, a. pasa ra riu .M adarászás, m adarászat, a. pa-
se ritu .M adárka, a. pasarica , pasaru ica .M adrácz, a. sa ltea , m a tra tia . _Madzag, a. a tia , sfóraiMag, a. sim bure, sem inţia, m iediu.M agtár, a. g ran ariu .Maga, pron.. insusi, insa .M agatartás, s. tieu u ta , p o rta re .M agaviselés, m agaviselet, a. p o r
ta re , conduita .M a g á n ,'o i . in susi, singuru , par-
ticu lariu , p riv a tu .M agánálló, o . independente .Magánbeszéd, a. m onologu.M agánének, a. solo, can tare sin
g u ra teca .M agánhangzó, a. vocale.M agánjog, a. d rep tu privatu .M agánlét, a. singură ta te .M agántanitó, a. profesoru p r i
v a tu .M agánügy, a. a facere p riva ta .Magános, o. singura tecu , p r i
v a tu , p a rticu la riu .M agánosság, a. s in g u ră ta te , p a r
ticu larita te .
M agánóskodni, v. a p e tre c e in s in g u ră ta te , a se se p a rá .
M agány, a. sin g u ră ta te .M agányos, a. — an, o i . sin g u ru ,
singura tecu .M agányosság, s. (v. m agány).M agáüykodni, p. (v. m agános-
kodni).M agánykodás, a. (V. m agánosság ).M agas, a. in a ltu .M agasan, ad. ina ltu , su su .M agasbítni, v. a in a ltiá ,M agásbitás, a. in a ltia re .M agasság, a. inaltim e.M agasúlni, v. a se in a ltiá .Magasulás, m agasulat, a. in a l
tia re , rid ica tu ra .M agasztalni, v. a in a ltiá , a g lo
rifică.M agasztalás, a. g lorificare, in a l
tia re .M agasztalt, a. g lorificatu , inal-
tia tu .M agasztaltság, a. glorificatiune,
. sub lim itate .M agasztos, a. sublim u, m ai es-
tosu .M agasztosság, a. sub lim itate .M agasztositni, v. a glorifică, a
in a ltiá .M áglya, a, rogu , pira.
134 Mágnás Málnás
M ágnás, a. m ag n a tu .M ágnes, a. m agnetu .Magos, a. cu sim bnre, cu se
m in ţia , m iediosu.M agtalan, a . — ül, ad. s te rp u ;
fa ra sim bnre, fa ra sem inţia. M agtalanság, s. ste rp im e. Magvas, a. (v. m agos). M agvatlan, a. (v. m agta lan). M agyar, a. m ag iam , u n g u ru . M agyar, a. m agiarescu , ungu-
reseu .M agyarázni, v. a esp licá. M agyarázás, 3. esp licare . M agyarázat, a. esp licatiune, in-
te rp re ta tin n e .M agyarázó, a. esp licato rin , in -
te rp re ta to riu , esegetu . M agyaritni, v. a trad u ce pe un-
guria.M agyarka, a. m ag ia rca .M agyaró, a. a luna .M agyaros, a . m agiarescu . M agyarosan, ad. m agiaresce , M agyarosítni, v. a m agiarisá . M agyarosítás, a. m ag ia risare . M agyarosodni, m agyarosúlni, v.
a se m ag ia risá .Magyarosodás, a. m ag ia risa re . M agyarság, a. m agiarim e. M agyarul, ad. un g u resce , m a
g iaresce.M agzás, a. facere de sem inţia,
in sp ic a re ; fe ta re .Magzat, a. fe tu , copilu .Mai, m ái, ad. de astad i.Máj, a. ficatu.Majd, ad. a cu s i.M ajdan, ad. (v. m ajd ).Majdnem, a d . m ai, m aica . Majmolni, v. a m aim uţi, a im itá. Majmolás, a. m aim u tire , im itare . Majom, a. m oim a.M ajor, a. m aie ru , v ila . M ajoránna, a, m ag h ie ran u ,
Majoros, m aie ra riu , econom u. M ajorosítni, v. a a lod isá . M ajorság, a. econom ia de casa,
m aie ría ; a lo d ia tu ra ; ga litie . M ajorsági, v. a lod ia lu .Májos, a. carlabosiu .M ák, a. m acu.Makacs, a . —: á l, ad. in d era tü icu ,
cerbicosu, a rtiag o su , obstina tu . M akacsítni, v. a in d era tn ic í, a
obstiuá.M akacskodni, v. a se in d e ra tn i
cí, a se opune, a se obstiná. M akacskodás, a. o bstina tiune ,
cerb icia , repum nan tia . M akacsság, a. (v. m akacskodás). M akk, a. gh inda.M akkolni, v. a in g ras iá la gh inda . M akkos, a. cu gh inda.M áknyi, a. m itite lu , n itie lu . Makogni, u. a m acaí, a balbai. Mâkony, a. opiu.M ákos, a. cu m acu.M akrancz, a. nedum erire , c e r
b icia .Makranezos, a. cerb icosu , nedu-
m eritu .Malacz, s. purcelu .M alaczka, malaczooska, a. pur-
celasiu .Malaczozni, v. a fe tá purcei. Malaczozás, a. fe tare , fe ta tu de
• pu rce i.Malaszt, a. g ra tia , favóre, ckaru ,
clem entia.M aláta, a. m altu .Máié, a. m a la iu ; cucuruzu , po
rum bii.Málha, a, ba lo tu , ba tacn ia . M álházni, v. a pacbetá .M álházás, a. p acb e ta re .M állani, v. a se sfarm ă, a se
' m aciná.M álna, a. sm enra.M álnás, cg. cu sm eura.
Malom Máshonnét 135
Halom, a. móra.H alo ta , i. (v. m alá ta ).Malozsa, s. stafida.M ályva, a. n a lb a ('planta). Mama, s. m am ica.Hammogni, v. a bom bául, a
m órnál.Mámor, a. am etié la , be tia . Mámoros, a. — an , ad. am etitu ,
b é tu , sium enu.Mandola, s. m igdala.Mandolás, a. cu m igdale. Mángorolni, v. a m angalí, a ro lá . M ángorlás, s. m angalire , ro lare
de vestm inte.Mángorló, s. m anga lau , ro lato riu . Mankó, a. m acau , cárja .Mankos, a . cá rja tu , cu cárja . Manna, a. m ana.Manó, n. prop. E m am iilu .Manó, a. diavolu , dem onu. M arni, v. a m uscá.M arás, a. m uscare .M ár, ad. deja , acum , sí. M aradni, v. a rem ané.M aradás, «. rem anere .M aradék, a. rem asitia , restu ,
r e s ta n t i a ; p o ste rita te . M aradozni, v. a rem ané (desu). M aradvány, a. (v. m aradék). M arakodni, v. a se m nscá, a se
certá .M arakodás, a . m uscare, cé rta . M arasztani, v. a detiené, a oprí,
a re tien é .H arasztás, a. detienere , re tien e re . M arasztalni, v. a o p rí; a ju d ec á . M arasztalás, a. o p rire ; ju d ecare . M arczangolni, v. a rupe , a sfa-
s iié (cu den tii) .M arczangolás, a. rupere, sfa-
siiere .Marczona, a . furiosu, t u r b a tu ;
u c ig a to riu ; ferosu.Mardosni, v. a muscá.
M ardosás, a. m uscare .M arba, a. v ita .M aijítn i, v. a se rin ti.M arjitás, a. se rin tire .M arjúlni, v. a se se rin tí.M arjulás, a. se rin tire , se r in titu ra .M arkászní, v. a lu á cu pum nulu ,
a im pum ná.M arkolni, v. (v. m ark á sz n í) .M arkolás, a. im p u m n are .M arkolat, a. m a n u n c h iu , m ane-
r i u ; ap u ca tu ra .M arkos, a. ta re , venosu , pep-
tosu , ro b u s tu ; de u n u pum - n u (m esura).
M arkotányos, a. b u c a ta riu de ós- te, v ivanderin .
M árna, a. b arb u (pesce).M aró, o. m uscatoriu .M arok, a. pum nu , m an a .M aroknyi, a. d e . u n u pum nu,
o m ana, pucinu .Marós, a. m uscatoriu .M art, a. m alu, costa, tie rm u re .M artalék , a. p rada .M ártalék , a. sosu, in tin su ra (la
cam e).M artalócz, a. n e g u tia to riu de
sclavi, co rsariu .M ártás, s. ( v . ' m árta lék ).M artilapi, a. podbélu.M ártír , a. m artiriu .M árvány, a. m arm ore.M árvány, a. de m arm ore .M árványos, a. m arm o ra tu .M ás, pron. a ltu , a lta .M ásfél, a. u n u lu si d iu m e ta te .M ásféle, a. de a ltu so iu , de a lta
specia, e terogenu .M ásféleképen, máskép, ad. in
a ltu m odu, a ltu m in tre le a .Másfelől, ad. in a ltu locu , a irea.M áshonnét, m áshonnan, ad. din
a lta p a rte , de a ire a .
M áshová136Máshová, máshova, ad. (v. m ás
hol).M ásként, m ásképen, ad. altu-
m in trea.M áskor, ad. a ltad a ta .M ásnemű, a. e terogen ii.M ásik, a. celalaltu.*M ásítni, v. a schim bă, a s tra-
m u tá ; a revoeá.M ásitás, s. schim bare, s trăm u
ta r e ; revocare.M ásithatlan , a. — ni, ad. nere-
vocab ilu ; nestram utab ilu .M ásítható , a. revocab ilu .Másod, a. a lu doilea.Másodszor, a. a dou’a óra.Második, a. a lu doilea.M ásolni, ». a decopiá, a des
c rie ; a s tram u tá , a schim bá,M ásolás, s. decopiare , descriere ;
străm u ta re , sc im bare.M áso’at, s. copia.Másoló, s. deeopietoriu;.M ászni, v. a se ta r í , a se trag e
pe fóle;M ászás, s. ta r ire .M ászkálni, ti. a se t a r í ; a se
u rcá (pe a rb o ri) .M ászkálás, g. t a r i r e ; u rcare .M aszlag, s. cium afaia .Maszlagos, a. ven inosu .Mászó, a. ta rito riu , rep tilu .M atatni, ti. a m ocosí, a c au tá
p ipaindu.M atatás, s. m ocosire, cau tare .M áté, n. prop. M ateiu.M átka, s. logodnicu, logodnica,
m ire , m irésa.M átkás, a. logoditu .M átkaság , s. logodire, logodna.M átkásítn i, v. a logodi, a in-
c red in tiá .M átkásitás, 8. logodire , incre-
d in tiare.
M edvebocs
M átkásodni, m átkásuln i, v. a se logodi, a se in cred in tiá .
Matóla, s. d ep an a to ria , reschie- to riu , sucala.
M atolálni, v. a depaná, a re s - chié.
M atring , s. scu lu ("de a tia j.M atróz, 8. co rab ieriu , m ate lo tu .M átyás, n. prop. M ateiu .Máz, s. sm altiu , g lasu ra .Mázolni, ti. a m a n jí; a g lasu rá .M ázolat, s. m anjitu ra .Mázoló, s. m an jito riu ; p ic to riu
o rd in aria .Mázos, a. m a n ji tu ; g lasu ra tu ,
sm altiu itu .Mázsa, 8. cen tenariu , m aja, can -
tariu .M ázsáin!, v. a m esurá, a cum
p ăn i (cu cen ten a riu lu j.M ázsálás, s. m esu rare , cum pă
n ire (cu cen ten ariu lu j.M ázsáié, 8. cum pana, cen ten a riu ;
cum panitoriu .M ázsás, m ázsányi, a. de unu
cen tenariu .Mécs, s. candela , opaitiu .
• Mécsbél, s. feştila .Mécses, 8. (v . m écsj.Mecset, s. beseric’a lu i M oha-
m edu, m osiea.Mecsevész, o . m arcedu , degene-
ra tu .M eddig? ad. p au a can d u ? p a
n a u n d e ?Meddő, a. s te rpu , s te rilu , ne-
p roductivu .M eddősödni, ti. a deven i ste rp u ,
a se face sterilu .Medencze, s. vasú , basenu, li*
gh ianu .Meder, g. a lv ía .Medgy, s. v işina. Y oíivyyOMedve, s. u rsu .Medvebocs, s. púin de ursu.
M eg M éhecske 137.
Meg, (cá prefise la com punere.M egalázni v. a um ili.M egáldani, ti. a binecuventá.M egalnnni, v. a se sarbed í, a
se inch iegá.M egbirni, v. a suportă .M egbízni, v. a concrede, a in-
sarciná.Megbizó, a. com itente.M egbízott, a. m anda tariu , eomi-
sionariu .M egbocsátani, v. a e rtá , a con
cede, a lasá .M egejteni, ti. a oborí, a n im e r i ;
a íace, a conface.Megelőzni, ti. a p reven i.M egengedni, v. a se d esgh ia tiá ;
a concede, a ertá .M egfejteni, v. a deslegá, a es-
p licá .M eggyőződni, v. a se convinge.M eghagyni, v. a la s á ; a con
crede, a in tim á, a insarciná.M eghagyás, a. în să rc in a re ; m an-
d a tu , in tim atu , ord inatiune, com isiune.
M eghíni, ti. a invitá , a pofti, a chiam á.
M eghitt, a . in c red in tia tu , co n fidenţialii.
M eghívás, a. inv ita tiune , inv ita re .M eghódítni, v. a cuceri, a sub-
j« g á .M eghűlni, ti. a se reci.M eglakolni, ti. a suferi, a p a
tim i.Meglehetős, a . de suferitu , de
m idilocu.M eglepni, ti. a su rprinde .M eglepetés, a. su rp rindere , Bur-
p risa .M egszállani, ti. a d escalecá ; a
in co n g iu rá (o cetate),, a blo- c á ; a adum bri.
M egszánni, ti, a, com pătim i.
M egszenvedni, ti. a to le rá , a suferi. .
M egszeppenni, ti. a se sparié.Megszólni, ti. a c leveti, a ca-
lum niá.Megszólalni, ti. a în cep e a vor
bi, a deschide cuven tu .M egszolgálni, ti. a recunosce, a
servi, a m ultiam í.M egtudni, v. a descoperi, a aflá,
a sei.M egváltani, ti. a rescum perá, a
e libérá, a salvá, a m entuí.M egváltó, a. sa lvato riu , men-
tu ito riu .M egvetni, ti. a desp retiu í, a r e s
p in g e ; a aşterne f 'p a tu lu '.Megvetendő, a. de despretiu itu ,
u rg isitu ,Megvetőleg, ad. cu despretiu .M egviselni, ti. a p o r tá ; a des-
po terí.Megzsákolni, v. a b a te , a cio-
m agí.M ég, ad. in ca .Mégé, p. lan g a , la.M eggy, s. (v. m edgyj.M eggyfa, a. visinu.M egint, ad. éra, é rasi.Mégis, coj. to tuşi, cu tó té a-
cestea.H egül, p. de dinapoi.M egveszett, a. tu rb a tă , in fu ria tu .Megy, ti. m erge, se duce.Megye, a. com itatu , m unic ip iu ;
diecesa, paroch ía .Megyeház, a. casa p re to riala ,
cas’a com itatu lu i.Megyés, a. d iecesanu, d in die
cesa.Méh, s. a lb in a ; pân tece , u teru,
m itra , m ate ra .M éhkas, méhköpű, a. cosiu , cos-
nitia , a lveariu .Méhecske, a. a lb iuu tia , a lb iniţia,
138 Méhes Méltatni
Méhes, a . s ta u lu de a lb ine . Méhes, a. cu a lb ine .Méhész, ». s tu p a riu .Méhészet, a. a lb in aría , s tu p a ría . MéhkSpű, *. (v. méhkas,). M ekegni, v. a m ecaí (cá c ap r’a). M ekkora? ad'. c a ta d e m aré? M éla, a. m elancolicu .M élaság, s. m elancolia .M élázás, s. m elanco lisare .M eleg, a. calda.M elegágy, a. re sa ln itia , p a tú lu
d e re sad a .M elegség, s. ca ldara .M elegedni, v. a se incald í. Melegedés, a, inca ld ire .Melegen, ad. (v. m eleg). M elegitni, «. a incaíd í. M elegítés, a. inca ld ire . Melegszik, v. se incald iesce. • M elegűlni, v. /m e leg e d n i) . Melegőlés, a. (r. m elegedés). M elengetni, v. a in ca ld í (m ereu
s i incetis io ru).M elengetés, a. inca ld ire .M ell, a. pep tu .Mellé, p. lan g a , aprópe, ad , cu. Mellék, a. a cc iden tia , lă tu re , su-
p lem entu .Mellékmondat, a. p ro p u se tiu n e
secundaria .M elléknév, a. ad iectivu .M ellékút, a. cale la te ra la . M ellékelni, v. a adaoge , a ala-
tu rá .M ellékelés, a. ad ao g ere , suple-
m en tu , a la tu ra re .M elléklet, mellékeiét, *. suple-
mentor, aclusu , adaosu . M ellékes, a.- secundariu , acce
so riu .M ellékesség, a. lu c ru secu n d aria ,
lu c ru accesoriu .Melléki, a. laterala.
, Mellény, «. g ile ta , v esta , pap* torin .
Melles, a . pep tosu , ta re in pep tu .Mellesedni, v. a se face pep tosu .M ellesleg, ad. acc iden ta la .Mellesleges, a. — en, ad, acce
soriu .M ellett, p. a p rép e , langa .M ellől, p. de langa .Mellőzni, ». a de la tu rá , a ig
noră , a am aná, a féri.Mellőzés, s. dél a tu ra re , ig n o rare ,
am anare , ferire.Mellőzhető, a . de la tu raveru , am a-
nabilu .Mellőzhetlen, a. n ed ela ta rav eru ,
neam anabilu .Mellső, a. d inain te , an te rio ru .Mely, melly, p ro n . care , ee, carea.Melly, a. (v. m ell).Mellyény, a. (v. m ellény).M ellyeszteni, m elleszteni, v. a
cinpilí, a sm ulge.M elyik? m ellyik? pron. c a re ?Méltó, a. dem nu, v re d n ic a ; s ti
m abila.M éltán, ad. cu d rep tu .M éltány, s. ap re tía re .M éltánylás, m éltánylat, a. a p re
tía re , ap robare , incuven in tia- re , d iscretiune.
M éltánylani, m éltányolni, v. a ap re tiá , a incuven in tiá , a a p ro bă, a consideră.
M éltányos, a. ju s tu , cuvenin- tiosu , ecuitabilu .
M éltányosság, a, d iscretiune, cu- ven in tia , d rep ta te .
M éltánytalan, a . — á l, a d - ne- ju s tu , ned iscre tu , n e e c ü ita b ilu ,. ned rep tu .
M éltánytalanság, a. ned rep tate , ned iscre tiune , necuven in tia .
M éltatni, v. a ap re tiá , a consideră, a incuven in tiá .
e
Méltatás Mentélék 139
M éltatás, a. ap re tía re , considera re , incuven in tiare .
M éltatlan , a . — úl, ad . nedem na, n ev redn ica .
M élta tlanság , a. n ed rep ta te , ne- cuvenintia .
M éltatlankodni, ti. a face n ed rep ta te , a asu p ri.
M éltatlankodás, s. (v. m élta tlanság).
Méltó, a . dem na , v redn ica, mé- ritab ilu .
M éltóan, ad. in m odu de res- p ecta tu , d re p tu , cuven itu .
M éltólag, méltóképen, ad. (v. m éltóan ).
M éltóság, «. dem nitate.M éltóságos, a . m agnifica, ilus
t r a , m ărita .M éltóságaim , ti. a titu lá ca ilas-
tr i ta te .M éltóztatn i, ti. a binevoi, a se
in d n rá .Mely, pron. c are , earea..Mély, a. — en, ad. afu n d a, a-
denco .M élyedni, ti. a se cufundá, a se
adencí.M élyen, ád. a fundu , adencu .M élység, a. afundim e, adencim e.M élységes, a . (v . m ély).Mén, a. a rm asa riu .M enni, ti. a m erge .M enés, a. m ergere.M endegélni, ti. a m erge (m ereu).Mendegélés, a. m ergere désa .Mendemonda, a. vorbe g ó lé , fle-
ca ría .Menedék, s. aeapare, asilu .Menedékes, a . raped isiu .M enedékesség, a. raped iune.M enekedés, a. re fu g ia , scapare .M enekedni, ti. a scapá, a refnge .Menekvés, a. (v . m enekedés).Menekszeni, ti. (v. m enekedni).
Menekvő, m enekülő, a. íugariu , deserto riu , re fu g ia ta .
Meneszteni, ti. a espedá, a tra - m ite.
M enet, a. m ersu , p rocesiune .Menetel, a. (v . m enet).M enbely, a. locu de scapare,
locu de asilu .M enkő, a. trasn e tu .Méuló, a. (v. m én).M ennél, ad. cu catu .M enny, a. ceriu .M enydörgés, a. tu n e tu , trasn e tu .M ennydörögni, ti. a tu n á .M ennyország, a. im p era ti’a ce
riu lu i.Mennyei, a . cerescu.M ennyezni, ti. a bolti.Mennyezet, a. b o lt’a ceriu lu i, f ir
m am en ta ; p lafondu.M ennyi? a. catut? c a ti?M ennyiszer? ad. de c a teo ri?M ennyivel? ad. cu c a tu ?M ennyire? ad. p an a in ca tu?
p re c a tu ?Mennyiség, a. c an tita te , catati-
m e, m arim é.M ennyiségen, a. m atem ateca.Mennykő, a. (v. m enkő).Mennkőfogó, a. conducatoriu elec-
tricu .Menő, a. m erge to riu , ca la to riu .Menteni, ti. a desvinuí, a scusá ;. a scuti, a p ro te g é ; a scapá,
a e liberă.Ment, a. scu tita , scapatu , liberu.M entegetni, ti. a scusá, á des
v inu í, a desculpá.Mentegető, a. desvinuitoriu , des*
cu lpatoriu .Mentegetőzés, a. scusare , des-
v inu ire .M entegetőzpi, ti. a se scusá, a
se desvinui, a se descu lpá .M entelék, a. iperbola.
140 Mentes' MérgelíSSés
M entes, a, scapatn , scu tita , li- be ra tu .
Mentés, a. scusare, desvinuire, d e sc u lp a re ; scapare , e liberare .
M enţesitni, v. a scu ti, a scapá, a e liberá.
Mentő, a. sa lvato riu , e libera to riu , ap ara to riu , sc u tito riu .
M enthetetlen, a . — űl, ad. ne- scapabilu , nem entu ib ilu , ne- scutib ilu .
Menthető, a . scapabilu , m entui- b i lu ; desculpabilu .
Mentői, ad. cu ca tu , m a i pre su su de.
M entség, s. scusa, desvinuire, descu lpare.
M eny, a. nuora .Menyasszony, s. m irésa.Menyasszonyi, a . n u p tia lu , de
m irésa . *Menyecske, s . n ev es ' a . - " a tv c fc faMenyegző, «. n u n ta .Menyét, s. nev astu ica (anim alu).Menyhal, s. m olasiu , m ihaltiu
(pesce).Menykő, s. (v . m enkö).M erni, v. a cuteză) a indresn í,
a se incum atá .M érni, v. a m esurá.Meredni, v. a in tiepen í, a În
crem eni.M etedés, s. in tiepen ire , în cre
m enire.M eredek,-es, a. in d iosu, la va
le, raped isiu .M eredekség, s. raped iune, pre-
cipisiu .M éreg, a. veninu.M eregetni, v. a scóte a p a fm e-
reu ).M eregetés, a. scó tere j e apa.M éregetni, v. a m esurá (m ereu).Méregető*, s, mpsurare,
M erengeni, v. a cugetă a fundu , a fan tasá , a m editá.
Merengés, a. cu g etare cufundata , m editatiune.
Merény, s. cu tezare, incum etare ; r is ic u ; a ten ta tu .
M erényiem, merényelni, v. a cuteză, a incercá , a în trep rin d e .
M erénylet, s. (v. m erény).M erénykedni, v. (v. m erényiem ).Merénylő, merénykedő, a. cute-
zato riu , in trep rind ie to riu .Mérés, a. (v. m erény); scótere
de apa.Mérés, a. m esu rare .Merész, o. cu tezatoriu , indres-
ne tiu , teinerS riu , audace.Merészelni, v. (v. m erényiem ).M erészkedni, ». (v m erényiem ).M erészlet, merészség, a. cu teza
re , incum etare , cu rag iu :M ereszteni, v. a în tin d e ; a des
chide, a inho lbá ochii.M éret, a, m esu ra tu ra .M éretlen, a . — űl, ad. nem esu-
ra tu .Merev, a. — en, ad. in tiepen itu ,
increm en itu ; a fectatu , s ilitu .Merevedni, c. a in tiepéh í, a în
crem eni.Merevedtség, s. in tiep en itu ra , a -
m ortié la .Merevedés, s. (V. m erevedség).M erevítni, v. a in tiep en i, a în
lem ni, a am orţi.M erevedett, m erevűlt, a. in tie-
p en itu , in lem nitu , am o rtitu .M erevűlni, v. (v. m erevedni).M erevűltség, «. in tiepen ire , în
crem enire , am ortié la .Mérföld, a. m ilu .M érgelődni, v. a se m aniá, a se
in vers iuná , a se nacasí,Mérgelődés, a. m ania , inversiu-
, pare, npeasu,
Messzecske 141Mérgei
Mérges, a. — en, ad. maniosu, iritata, inversiunatu.
Mérgesedni, v. a se necasí, a se turburá, a se inversiuná; a se inveniná, a se inflamá.
Mérgesedés, s. inveninare, in flamare.
Mérgesítni, v. a intaritá, a man i’t; a inveniná.
Mérgesités, s. intaritare, iritare ; inveninare.
Mérgezni, v. a inveniná.Mérgezés, s. inveninare.Mérhetlen, mérhetetlen, a. ne
mesurabilu, immensu, enormu.Mérhetlenség, mérhetetlenség, s.
enormitate, immensitate.Mérhető, a. mesurabilu.Meritai, v, a scóte (apaj.Merítés, s. gcőtere (de apa,).Merítő, s. scotietoriu (de apa);
a. de ajunsu, indestulu.Mérkőzni, ti. a se mesurá; a se
luptá; a rivalisá.Mérkőzés, s. cumpana, bilantiu.Mérlegelni, mérlegezni, v. a me
surá, a cumpăni.Mérnök, s. ingeneriu.Mérnökség, a. ingenería.Mérnöki, o. de ingeneriu.Mérőn, s. plumbinu, sonda.Merő, a. — en, ad. tiépanu, in-
lemnitu; totu.Mérő, s. mesuratoriu; miertia.Merőben, ad. de totu, cu totulu.Merőn, ad. tiépanu, intiepenitu,
ficsatu, infiptu.Merre? ad. ineatrau?Mérséb, i , moder&tiuhe, mo
destia.Mérsékelni, v. a moderá, a in-
frená, a conteni.Mérsékelés, mérsékeltség, s. mo-
deratiune, contenire, absti- nentia, infreaare.
Mérsékelt, a. moderata, conte- nitu, infrenatu.
Mérséklet, a. moderatiune, cum- patu; temperatura.
Mérsékletség, a. (v. mérséklet).Mérsékletien, a. nemoderatu, ne-
cumpatatu.Mérsékleti, a. (v. mérsékelt.Mert, coj. fiindcă, ca, pentruca.Mértan, a. geometria.Mértani, a. geometricu.Mértanilag, ad. geometrice.Mérték, a. mesura.Mértéktelen, mértékletlen, o. —
ül, ad. nemoderatu, necum- pata tu ,; necontenita, neinfre- natu.
Mértékletes, a. — en, ad. moderata, cumpătata infrenatu, contenita, abstienntu.
Mértékletesség, a. moderare, moderatiune, infrenare, absti- nentia.
Mértéktelenkedni, i>. a se nemo- derá, a ií necumpatatu, a se desfrená, a escedá.
Mértföld, a. (v. mérföld).Merülni, v. a se cufnndá.Merülés, a. cufundare.Mérv, a. lege, regula; normtr,
normativu.Mesde, a. confiniu, miediuina.Mese, a. fabula, poveste, mita.Mesélni, v. a fabulá, a povesti,
a enará íabule.Mesélés, a. fabulare, enarare de
fabule.Mesélő, s. fabulatoriu.Mesés, a . fabulosu, miticu.Mesgye, a. miediuina, confiniu.Messze, a. ad. departe, depăr
tata.Messzeség, a. depărtare.Messzecske, a , departisioru,
Messzire, ad. departe, indepar- tare.
Messziről, ad. din depărtare.Mester, a. măiestru, magistru;
invetiatoriu.Mesteri, a. — leg, ad. maiestri-
tu, artiflciosn.Mesterkedés, ». încercare, ma-
iestrire.Mesterkedni, v. a se încercă, a
măiestri.Mestérkélni, v. a măiestri.Mesterkélés, e. maiestrire, in
ventare. .Mesterkéletlen, a. — fii, ad. ne-
maiestritu; neafectatu, nepre- facutu..
Mesterkélt, a. măiestrita, arte- ficiosn; afectata.
Mesterkéltség, s. maiestrire; prefăcătoria.
Mesterség, s. meseria, măiestria, profesiune, arta.
Mesterségesen, ad. maiestritu, arteficiosu.
Mész, a. vara, calce.Mészárlás, s. macelare.Mészárolni, «. a macelá.Mészáros, a. măcelăria.Mészárszék, a. macelaria.Meszelni, v. a várni, a spoi.Meszelés, a. varuire, spoire.Meszelő, a. varuitoriu.Meszes, a. varosa.Meszezni, v. a imple cu vara.
^Metélni, v. a taié.Metélés, a. taiere.Metéletíen, a. netaieta.Metélt, a. taieta. ■Métely, a. calbéza.Mételyes, -a. calbazitu, ca cal-
baza.Mételyesedni, a a se incalbazí.Mételyesitni, v, a incalbazí.
142 Messzire Miliőm
Metszeni, v. a taié, a. ratezá; a gravă, a scobi.
Metszés, a. taiere, ratezare; g ravare, scobire.
Metszet, «. tăietură.Metszetlen, a. netaieta, nera-
tezatu.Metsző, a. sculptorin, gravern,
ratezatoriu.Metszvény, a. gravura, sculp
tura, tăietură.Mez, a. vestmentu, coperementu. Méz, a. miere.Mezei, a . de campia, campénn;
de campu.Mézes, a . cu miere, indalcitu. Mézezni, v. a indulcí.Mézga, a. gumi, resina. Mezítelen, mezitlen, meztelen, a .—
fii, ad. golu, golasia. Mezítelenség, meztelenség, s. go-
latate.Mezítláb, ad. descultiu.Mező, s. campu; campia. Mezőváros, a. opidu, orásiu. Mezőség, 8. campia.Mi, mink, pron. női.Mi? pron. ce? cum?Miatt, p . pentru, din cansa. Miatyánk, a, Tatalu-nostru. Micsoda? pron. ce?Midőn, eoj. candu.Mielőtt, ad. inainte de.Miért? ód. pentru ce?Miféle? pron. ce feliu? de ce
soiu?Mig, miglen, ad. pana, pana ce. Mihelyt, mihelyest, cqj. indatace. Miként? 'miképen? ad. cum? in
ce nrodu?Miklós, n. prop. Nicolae.Mikor? ad. candu?Míkoron? ad. candu?Miksa, n. prop. Macsimilianu. Miliőm, a. müionu.
Miliomos Minthogy 143
Miliomos, a. milionariu.Mily? milyen? pron. cnm? ce
feliu?Milyenség, a. calitate.Mímelni, v. a imită.Mimelés, a. imitare.Mimelet, a. imitatiune.Mimész, a. mimica.Mimészet, a. pantomimica.Mimiden? ad. in ce modn? cnm?Minap, ad. deunadi.Minázni, v. a submină.Mind, a. totu, toti, tóté.Mindazáltal, mindazonáltal, coj.
cu tóté acestea, totuşi.Mindeddig, ad. pana acum, pa
na aci.Mindegyik, pron. toti.Mindegyre, ad. mereu, neînce
tata.Minden, a. toti, fiacine, fiaeare.Mindenható, s. atotupotente, om
nipotente.Mindenhatóság, a. afotupotentia,
omnipotentia.Mindenhol, ad. pretotindeni.Mindenhonnan, ad. depretotindeni.Mindenhová, ad. intóte locurile,
pretotindeni.Mindenképen, mindenként, ad. in
totu modulu.Mindenki, prtn . fiacine, fiacare.Mindenkor, ad. totudéun’a.Mindenkori, a. din totu tempulu.Mindenkorra, ad. pentrutotudé-
un’a.Mindennapos, a. de tóté dilele.Mindég, mindig, ad. totudéun’a.Mindegy, coj. totu-un’a.Mindenes, a. de totu feliulu, to-
tulu in tóté.Mindenik, a. toti, tóté.Mindenség, «, uniyersu, totali
tate.
Mindenünnen, ad. din totu lo- culu, de pretotindeni.
Mindenütt, ad. in totu loculu, pretotindeni.
Mindenüvé* ad. (v. mindenütt).Mindjárt, ad. indata, numai-
decatu.Mindnyájan, ad. cu totii.Mindnyája, a. (v. mindnyájan).Mindössze, ad. laolalta, cu to-
tulu.Mindszent, a. diu’a toturoru san-
tiloru.Mindszenthava, mindszenthé, a.
Octobre.Minduntalan, ad. neincetatu, ne
curmaţii.Minek? ad. de ce?Minekelőtte, coj. mainainte de.Minekokáért, coj. deci, pentru
aceea.Minekntánna, coj. dupace.Minél, ad. cu catu.Minélfogva, ad. deci, prinurmare.Minemű, a. ce feliu, ce soiu,
ce calitate.Minemüség, a. calitate.Minemüsíteni, ti. a califică.Minemüsités, a. calificare, cali-
ficatiune.Minister, a. ministru.Ministeri, a. ministeriala.Minő, a. ce feliu, de ce calitate.Minőség, a. insusire, calitate.Minőségi, a. calitativa.Minősítni, v. (v. minemüsítni).Minősitvény, a. calificatiune.Mint, coj. cá,.decatu, cnm.Minta, a. modelu, forma.Mintázni, v. a modelă, a forrná.Mintázás, a. modelare, formare.Mintegy, ad. circa, cam, aprópe.Mintha, coj. cá si cum.Minthogy, coj, fiindcă, din cau
sa ca,
MintáéiniáMintsem, coj. decatu, decatu cá.Mióta, miolta, coj. decandu.Mireny, s. arsenicu.Mirha, ». smirna.Mirigy, s. ghindura; scrofula;
pestilentia, ciuma.Mirigyes, a. ghindurosn.Mirtus, s. mírta. 'Mise, ». liturgia.Misézni, v. a dice liturgi’a.Mintán, coj. dupace.Min, s. (v. mÜ).Mivel, coj. fiindcă.Mivelhogy, coj. (v. mivel).Mivelni, v. a cultivă; a face,
a lucrá.Mivelés, s. cultivare; facere, lu*
crare.Miyelet, ». cultura; operaţiune,
lucrare, fapta.Miveletlen, a. — űl, ad. neculti-
vatu, nelucrata, neinvetiatiiMiveletlenség, a. necultura.Mivelt, o. cultivatu.Miveltség, «. cultura,Mives, s. lucratoriu, meseriesiu.Mivész, a. artista.MivésZi* a. — leg, ad. maiestro-
su, artificiosu.Mocczanni, v. a miscâ.Mocczanás, a. mişcare.Mocsár, s. balta, mocirla.
■Mocsáros, a. baltosu, mlastinosu.Mocskitni, v. a mânji, a ponosi.Mooskolni, v. a mânji, a ponosi,
* a scarnavi; a ocări, a défaimá.Mooskolás, s. m ânjire; ocara,
defăimare.Mocskolódni, v. a se mânji; a
Be defairoá, a se bajocorí, a se injurá.
Mooskolódás, 3, defăimare, bajo- corire; insultare; scarnavire.
Mocskos, a , ponositu, petatu, jnanjitu, necuratu.
Moly
Mocskositni, ti. (v. mocskitni).Mocskosodni, ti. a se manjí.Mocsok, 3 . péta, necuratienía,
m acula.'Mocsoktalan, a. úl, ad. nepe-
tatn, nemaculatu.Mód, 3. modu; posibilitate; po-
tin tia ; cumpatu.Modor, s. maniera.Módos, a. — an, ad. de buna
potere, cu avere; gentilu, po- litu.
Módosság, 3. gentili taté, poliţe- tia ; avere.
Módosítni, v. a modifică, a co- rege, a emendá.
Módósitvány, s. amendamentu.Módozat, 3. modalitate.Módszer, 3 . metodu.Módszeres, a. metodicu.Módszertan, s metodica.Módtalan, a. fara modalitate, ne -
cumpatatu.Mogorva, a. morosu, posomorita.Mogorván, ad. (v. mogorva,).Mogyoró, s. (v. magyaré).Mogyoróból, s. simbure de aluna.Mogyorófa, s. alunu.Mogyorófajd, s. gainusia de alu-
netu.Mogyorós, a. alunetu.Moh, 3. muschiu.Mohó, a. lacomu.Mohón, ad. (v. mohó).Mohos, a. — an, ad. muschiosu.Mohóság, s. lacomía.Mohosodni, mohosúlni, n. a cres-
ce muschiu.Hokány, a. mocanu; necultivá-
tu, mojieu.Mókázni, v. a glumi.Mókázás, 3 . glumire, gluma.Mókus, 3. ververitia.Molnár, 3. mórariu.Moly, ». molia.
Mo'yos
Molyos, a. cu molii.Molyosodni, v. a se împle cu
molii.Mondani, v. a spune, a dice, a
grai, a vorbi.Mondás, s. spunere, dicere, vor
bire, graire.Monda, ». traditiune, dise, spusa.Mondat, *. sententia, propuse-
tiune.Mondattan, a. — ül, ad. nespusu,
neamintitu, nedisu.Mondattan, s. sintacsa, peroidica.,Mondhátatlan, mondhattam a . —
ül, ad. neesplicaveru, ce nu se póte esplicá.
Mondogálni, v. a dice (mereu).Mondogatni, v. (v. mondogálni).Mondolni, v. a dictá.Mondola, s. (v.. mandola).Mór, ». mauro, negru.Moraj, s. sgomotu, murmuru,
vnietu.Mord, a. furiosu, rabiatu, ms-
niosu, ferosu.Morditni, v. a infuriá, a inver
siuni.Mordulni, e. a murmură, a se
infuriá, a se imbursucá.Morga, s. marmota.Morgás, s. murmuratura, mur
muru, bombanitura.Morgolódás, a. (V. morgás).Morgolódni, v. a se ínaniá, a
se infuriá, a murmură, a se bursucă.
Mormogni, v. a murmură.Morogni, v. a barai, a mormăi,
a murmură.Morva, 8. morava.Morzsa, s. farmitnra (de pane).Morzsalék, s. (v. morzsa,).Morzsáim, v. a sfarimá, a du
mică.Morzsalékony, a. sfarmitiosu.
Mostohaság .145
Morzsolódni, v. a se sfarmă. Morzsányi, a. că o sfarmitnra. Morzsolni, v. (v. morzsáiéi). Morzsolás, s. alarmare, dumicare. Morzsolódni, v. a se sfarimá. Mosni, v. a spalá, a Iá, a lauá. Mosás, 8. spalare, lare. Mosakodni, v. a se spalá, a se Iá. Mosakodás, a. spalare.Mosadék, s. spalatura.Mosatni, v. a spalá (prin altuln). Mosatás, s. spalare (prin altulu). Mosatlan, a. — 41, ad. nespalatu. Mosdani, v. a se spalá.Mosdás, »..spalare (proprie). Mosdatlan, a. — úl, ad. nespă
lata.Mosdó, ». spalatoriu. Mosdóedény, mosdótál, ». lavoru,
lauariu.Moslék, ». latúri, spălaturi. Moslékos, a. de latúri, cu latúri. Mosó, ». spalatoriu, lautoriu. Mosogatni, v. spalá (vasele). Mosogató, ». spalatoriu.Mosoly, s: zimbetu, surisu. Mosolygás, *. (v. mosoly). Mosolyogni, mosolygani, v. »
zimbí, a suride.Mosóné, s. spalatorésa, spălă
toria.Most, ad. acum, acuma.Mostan, ad. (v. most). Mostanában, ad. in curendu, de
curendu.Mostani, a. de acum.Mostanság, ». acuma, de curettdu. Mostoha, a. vitrega; nefavori-
toriu.Mostohán, ad. vitregesce. MoBtoháskodni, v. a se portă Vi
tregesce.Mostohaság, «. vitregime; nefa-
vóre, calamitate.10
14 fi Motózni Mnrok
Hotózni, v. a cercetă, a caută, a visitá.
Motozás, *. cantare, cercetare,* visitare.Hotózó,' s. cercetatoriu, visita-
toriu.Motyogni, v. a migăli, a vorbi
(că pruncii cei mici).Motyogás, 3. migalire.Mozditni, v. a mişcă, a clati.Mozdítás, 3 . mişcare, clatire.Mozditatlan, a. — úl, ad. nemis-
catu, neclatitu.Mozdithatlan, a. — úl, ad. ne-
miscabilu.•Mozdony, s. locomotiva.Mozgalom, s. miscamenta; res-
cóla..Mozgás, 3. mişcare.Mozgatni, v. a miscá, a clati.Mozgatás, s. mişcare, clatire.
Mozgatbatlan, a. imobilu, ne- miseabilu.
Mozgatható, a. miscabilu, mobila.Mozgathatóság,«. mobilitate, mis-
cabilitate.Mozgató, a. miscatoria.
Mozgékony, a. miscatiosu, mobila.
Mozgékonyság, s. miscabilitate, mobilitate.
Mozgó, a. miscatoria, mobila.Mozgóság, 3. mobilitate.Mozgony, s. locomobila.Mozogni, v. a miscá.Mozogható, a. (v. mozgatható,).Mozsár, 3 . pina (de batutu sare).[Mozsárágya, s. mortaria.Mózses, n prop. Moise.Mögé, p . langa, in dósa.
JMúha, s. (v. moh).Múlni, v. a trece, a espirá. .Múlás, 3. trecere, espirare, de-
cursu.
Múlandó, a. trecatorin, espira- bilu, transitoriu, tempurariu.
Múlandóság, s. nestabilitate, nestatornicia.
Mulasztani, v. a perde din vedere, a negligá, a negrijí.
Mulasztás, 3. negrijintia, negligentia.
Mulatni, v. a petrece, a conversă, a distrage.
Mulatás, s. petrocere, conver- satiune, distractiane, recrea- tiane.
Mulató, s. petrecatoriu; .loca de petrecere.
Mulatozni, v. (v. mulatni).Mulatság, 3. (v. mulatâş).Mulatságos, a. cu petrecere, dis-
tractivu.Mulattatni, v. a . face petrecere,
a distrage.Mulattatás, s, petrecere, distrac
tiane.Mulattató, a. de petrecere.Mnlékony, a. (v. múlandó).Mulékonyság, s. (v. múlandóság).Mulhatlan, a. — úl, ad. neama-
nabilu, peremtoriu.Múlva, p. preste, dupa.Munka, s. lucru, opu, opera,
operatu.Munkálni, ti. a lucră, a munci.Munkálás, s. lucrare, muncire,
activitate.Munkálat, s. lucru, operatu.Munlsálódás, s. lucráre.Munkálódni, munkálkodni, ti. a
lucră, a sili.Munkás, 3. lucratoriu.Munkás, a. silitoriu, activu.Munkásság, s. silintia, activitate.Munkátlanság, 3 . nelucrare, ne-
activitate.Munkátlanúl, ad. fara lucru.Mnrok, 3 . morcovu.
Murva Nagyobbitni 147
Murva, a. sfarmitura, de fenu. Muskotály, a muscatelu. Muslicza, a. muscutia de acetu,
de vinu.Must, a. mustu.Mustár, a. mustăria.Mustolni, ti. a stórce mustu. Mustos, a. sucosu, mustosa. Mustra, a. modelu, mustra, esem-
plariu.Muszka, a. rusu, muscanu. Mutatni, ti. a aretá, a indică. Mutatás, a. aretare.Mutatkozni, v. a se aretá, a se
infatiosiá, a apare. Mutatkozás, a. aretare, aparitiu- . ne, fenomenu.Mutató, a. aretatoriu.Mutatvány, a. aretare, produc-
tiuue, proba.Mutogatni, ti. a aretá (desu).
N.Nád, a. trestia, arundine; pa-
.pura.Kádméz, a. zacharu.Nadály, a. lipitóre.Nádas, a . arundinosu, cu tres
tia .Nádazni, ti. a cuptusí cu tres
tia.Nádolni, ti. a otielí, a calí íe-
ru lu .Nádor. a. palatina.Nádori, a . palatinalu.Nádorság, i. palatinatu.Nadrág, a. pantaloni, cióreci. 'Nadrágtartó, a. braţele.Nadrágolni, ti. a bate.Nadrágos, a.— an, ad. cu ció
reci, ciórecatu.
Muzeum, a. museu.Muzsika, a. musica.Mű, a. arte; opu, opera.Műtét, a. operaţiune.Műkedvelő, a. diletanta. Műegyetem, a. institutu • poli-
technicu.Műipar, a. industria.Műkiállitás, a. espusetiune de
artefacte.Műszó, a. terminu technicu. Működés, a. lucrare.Működni, ti. a fnnetioná, a lucrá. Műszer, a. instrumenta.Művelni, ti. a operă, a lucrá. Művész, a. măiestru; artista;
industriariu.Művészi, a. — leg, ad. artistica. Műzet, művezet, a. mechanisinu,
mecbanicu.
Nadrágtalan, a. fara cióreci. Nadragulya, a. mătrăgună.Nagy, a. mare.Nagykorú, a. maiorenu. Nagykorúság, a. maiorenitate. Nagylelkű, a .— leg, ad. mari-
nimosu, generosu. Nagylelkűség, a. generositate. Nagyméltóságú, a. escelentia. Nagyszerű, o. — en, — leg, ad.
maretiu, grandiosu. Nagyszerűség, a. marimé, gran-
dóré.Nagyítói, ti. a mari; a menti. Nagyitás, a. mărire; mentire. Nagyitó, a. maritoriu. Nagyobbítni, ti. (v. üagyítni,).
10*
Nehézkés
Nagyobbodni, v. a se marí, a cresee.
Nagyobbúlni, v. v. (nagyobbodni,). Nagyocska, a. marisioru. Nagyon, ad. férte.Nagyság, s. marimé.Nagysád, s. ilnstritate. Nagyságolni, «. a titulá cu ilus-
tritatea t’a.Nagyságos, a. prea ilustru, se-
renitate.Nagyúlni, v. a se marí, a cresce. Nál, p . la, de.Nándor, n. prop. Ferdinandu. Nap. «. sőre; dí.Napállás, s.,solstitiu.Napéjegyen, *. eeuinoptiu. Napernyő, s. umbrela. Napfogyatkozás, a. întunecime
de söre, eclipse.Napkelet, a. orientu.Naplemenet, a. apusulu sérelui. Napnyugot, a. apusu, occidentu,
vestu.Napszámos, a. dileriu.Naptár, s.'calindariu.Naptéritő, a. tropicu.Napa, a. sécra.Napi, a de d í; de sőre.Napidíj, a. diurna.Napló, a. jurnaln, diariu.Napolni, ». a amaná, a prorogi. Naponként, ad. pe dí.Nappal, ad. diu’a.Nappalodul, v. a se reversá de dí. Napraforgó, ». flórea sérelui. Napsági a. dí.Narancs, a. pomarantia, aurantia. Nász, a. ospetiu; cus crime. Nászisten, a. imenu.Nátha, a. cataru.Náthás, a. introcnatu.Náthásodni, v. a se introcni, a
capatá cataru.Ne,' ad. nu, •
14S Nagyobbodni
Nehogy, coj. nu cumva.Nesze! ir t. na! apuca!Nedv, nedű, a. umediéla, sucu. Nedves, o. — en, ad, jilavu, u-
medu.Nedvesítni, v. a umedí, a udá,
a jilavi.Nedvesítés, a. umedire, udare,
jilavire.Nedvesség, a. umediéla.Nefelejts, a. camandrina (planta). Negéd, a. mandría, trufia, fala. Negédes, a. trufásiu, infumuratu,
orgoliosu.Negédesség, a. trufia, arogantia,
orgoliu.Negély, a. anostitura, afectatiune. Negélyezni, v. a afectá.Néger, a. negru, arapu.Négy, a. patru.Négyszög, a. patrulature. Negyed, a. patrariu.Negyedik, a. alu patrulea. Negyedszer, a. a patr’a.Négyen, a. patru-insi. Négyenként, a. cate patru, Négyzet, a. patratu.Negyven, o. patrudieci.Néha, ad. eate-odata, uneori. Nehány, a. unii, cativa. Nehányan, ad. (v. nehány). Néhányszor, ad. de eateva-ori. Nehéz, ’ a. greu, dificilu, gravu,
ponderosu.Nehezedni, nehezbűlni, v. a se
ingreuná.Nehezedés, nehezbülés, a. ingre-
unare.Nehezék, a. dramu.Nehézkedni, v. a gravitá. Nehézkedési a. gravitatiune. Nehezen, ad. cu greu, anevoia» Nehezitni, v. a ingreuná. Nehezítés, a. ingreunare.Nehg zkés, a . greoiu.
N ehézség
[■ Nehézség, a. gravitate, greutate, pondu.
1 Neheztelni, v. a luá in nume de reu, a imputá.
Neheztelés, a, indignatiüne, dis- gustare.
Nehezülni, ». a se ingreuná.I Nehezülés, a. ingreunare.[ Nehogy, coj. nu cumva.
I Néhol, ad. alocurea.Nél, p . la, langa.
Nélkül, p . fara, fora.I .Nélkülözni, v. a suferi scădere, r a-i lipsi.| Nélkülözés, a. lipsa.I Nélkülözhettem a. — űl, ad. ne- j lipsitu, nelipsiveru.I Nélkülözhető, a. ce póte lipsi, ■ lipsiveru.r Nem, ad. nu.I Nemcsak, coj. nu numai.I Nem, 3 . genu, secsu.I Néma, a. mutu.!* Némán, ad. mutu.
Némaság, a. mutime.Némber, a. femeia.
Şl Nemde? ad. cumva? ţ Némely, pron. unii.L Némelyik, pron. cate unulu.S Némelykor, ad. uneori, f Nemes, a. nobilu.
Nemesbítni, v. a nobili á, a cul- tivá.
Nemesedni, nemesbűlni, a. a se r nobilitá, a se cultivá.
Nemesedés, a. nobilitare, cultivare.
Nemesen, ad. cu nobletia. Nemesi, a. nobilitarul.
; Nemesítni, v. (v. nemesbítni,).Nemesités, s. nobilitare, culti-
1: varé.[ Nemesség, s. nobilime, aristo- i cratía.I Német, s. 'germanu, némtiu.
Néptelenítni 149
Németes, a. — en, ad. nemtiescu, germanescu.
Németesedni, németesűlni, v. a se nemtí, a se germanisá.
Németül, ad. nemtiesce, germa- nesce.
Nemi, a. secsualu.Némi, pron. órece, ceva. Nemleges, a. negativu. Nemlegesség, s. negatiuoe. Nemtelen, a. — űl, ad. nenobilu j
fara secsu.Nemtő, a. geniu, scutitoriu, spi-
ritu aparatoriu.Némulni, v. a amutí.Némulás, a. amuţire.Nemzeni, *». a nasce, a produce,
a generá.Nemzés, a. naseere, generare. Nemzedék, a. generatiune. Nemzet, a. naţiune.Nemzetőrség, a. garda naţionala. Nemzetes, a. nobilu, spectabilu. Nemzeti, a. nationalu. Nemzetiség, a. naţionalitate. Nemzetség, a. vitia, familia. Nemzetségi, a. de familia.Néne, a. sora, lele Nénike, a. lelitia.Nép, a. poporu.Népszerű, o. populariu. Népszerűség, ». popularitate. Népuralom, a. democraţia. Népuri, a. democraticu.Népes, a. poporatu, poporosu. Népesedés, a. populatiune. Népesedni, v. a se impoporá. Népesítni, v. a impoporá. Népesités, a. impoporare. Népesség, a. populatiune, popo-
rime.Népies, a. — en, ad. populariu. Néptelen, a. fara poporu, des-
populatu.Néptelenítni, v. a dc3poporá.
150 Nesz Nőtlen
Nesz, a. siopta; pretestu.Nesze! int. na! primesce!Netalán, ad. nu cumva.Név, s. nnme.Névelő, névhatározó, a. articln.Névsor, névjegyzék, a. catalogn,
registru, lista.Névmás, a. pronume.Névmutató, a. articlu.Névutó, a posposetiune.Növekedni, ti. a cresce, a se
marí.Növekedés, a. crescere, cresca-
mentu.Nevelni, ti. a educá, a cultivă;
a marí; a produce.Nevelés, s. eductiune; adaugere.Neveléstan, a. pedagogia, peda
gogica.Neveletlen, a. — fii, ad. needu-
ca tu ; necrescutu.Neveletlenség, a. necrescere, ne-
educatiune, necultura, bada- ranía.
Nevelő, a. edncatoriu, docente, institutoriu, pedagogu.
Nevelt, a. cultivata, educata, crescutu.
Neveltetni, ti. a educá (prin alţii).Nevendék, a. adolescente, alum-
n u ; elevu, disciplu.Nevendékház, a. alumneu.Nevendékpap, a. clericu.Nevetni, ti. a ride.Nevetés, a. ridere.Nevetlen, a. fara nume, ano-
nimn.Nevetség, a. risu.Nevetséges, a. — en, ad. de risu.Nevettetni, ti. a causá, a deş
teptă risu.Nevezni, ti. a numí.Nevezés, a. numire.Nevezet, a. numire, denomina-
tiune.
Nevezetes, a. renumita, notabil lu, memorabilii, considerabila.
Nevezetesen, ad. mai vîrtosu, mai alesu.
Nevezetesség, a. insemnatate, lu* cru memorabilu.
Nevézgélni, ti. a numí (desuj.Nevezhetlen, a. nenominabilu.Nevező, a. numitoriu.Névleges, o. — en, ad. nominala»Névtelen, a. anominu, fara nume.Névtelenség, a. anonimitate.Nézni,' ti. a privi, a se uită, a
vedé.Nézés, a. privire, vedere.Nézdegelni, ti. a privi, a se ui*
tá (desu).Nézegetni, ti. a privi, a caută,
a cercetă, a visitá.Nézet, a. părere, opiniune; ve
dere.Nézlelni, ti. a caută, a privi, a
se uită, a contemplă. .Nézlet, a. contemplatiune, intui-
tiune.Nézleti, o. intuitivu.Néző, a. spectatoriu, vedietoriu,
comtemplatoriu.Nézve, p . cu privintia, cu res
pecta la . . .Ni! int. éca! uita!Nincs, ti. nu’i, nu este.Nógatni, ti. a indemná, a animă»Nógatás, a. îndemnare, animare»Noha, coj. desi, macarca.Nosza! int. aid! fia!Nő, a. femeia, muiere.Nőni, ti. a cresce.Nődögélni, v. a cresce incetu.Női, o, muierescu, femeiescu.Nős, a. căsătorita, cu femeia.Nőstény, a. femeiuşcă.Nősülni, v. a se insurá.Nőtlen, nőtelen, a. — ül, ad. co
libe, necasatoritu, fiira iemeia»
Nőtlenség Nyávogó 15
Nőtlenség, a. celibalu.Növelni, v. (V. nevelnij.Növelde, a. institutn do erescere,
preparandia, institutn peda- gogicu.
Növendék, s. (v. nevendék).Növény, s. planta.Növénytan, növénytudomány, a,
botanica.Növényzet, s. plantatiune, vege-
tatiune.Nővér, a. sora.Növés, s. erescere.Növeszteni, v. a cresce, a educá,
a cultivá.Nyafogni, v. a balbaí, a ganga-
ví, a fonfaí; a latrá.Nyafogás, s. balbaire, fonfaire;
lătrătură ("la canii de venatuj.Ny aggatni, v. a casní, a torturá.Nyáj, s. turma.Nyájas, o. — an, ad. urbann,
suavu,. cortenetiu, amicabilu.Nyájaskodás, s. suavitate, urba
nitate, cortenía.Nyájaskodni, v. a fi suavu, a fi
amicabilu, a cortení.Nyájasság, a. suavitate, blande-
tia, urbanitate.Nyak, s. grumazu, gútu.Nyakas, o. obstinatu, eerbicosu.Nyakasság, s. obstinatiune, cer
bicia.Nyakaskodni, v. a se obstiná,
a se opune, a resiste, a fi eerbicosu.
Nyakazni, v. a taié capulu.Nyakazás, s. taierea capului.Nyakravaló, nyakbavaló, «. mara
ma de gűtu, cravata, colariu.Nyalni, v. a linge.Nyalás, a. lingere.Nyál, a. bale, scuipata.Nyaláb, a. batacuia, pachetu,
fasciculu.
Nyalakodás, «. licărire. Nyalakodni, v. a linge, a licaí. Nyalánk, a. licau.Nyalánkság, a. licaitura, licaire. Nyalánkodni, v. (v. nyalakodni). Nyálas, o. — an, ad. balosu. Nyálasítni, v. a scuipá, a îm
ple de scuipata.Nyálasodni, v. a se imple de
bale, a se inmucosiá. Nyálasodás, s. inmucosiare. Nyálazni, v. (v. nyálasítnij. Nyalintani, v. a linge.Nyalka, o. falosu.Nyalkán, ad. falosu, înfumurata. Nyálka, s. mucositate, bale. Nyálkás, a. — an, ad. mucosu,
balosu.Nyálkásodni, v. a se inmucosiá,
a se face balosu.Nyár, s. véra.Nyárfa, s. plopu.Nyárelő, a. Juniu.Nyárhő, s. Juliu.Nyárutó, a. Augustu.Nyaralni, v. a verá.Nyaralás, a, veratu.Nyaraló, a. vila, casa de veratu. Nyaranta, ad. in tempu de véra. Nyargalni, t>. a alergá. ,Nyári, o. de véra.Nyárias, a .— an, ad. de véra,
cá de véra.Nyárs, a. frigare.Nyársalni, ti. a trage in frigare. Nyavalya, a. bóla, nevoia, morbn. Nyavalyatörés, a. epilepsia, cal-
catura.Nyavalyás, a. bolnavu, morbo-
su ; ticalosu.Nyavalyáskodni, v. a fi morbosu. Nyávogni, a. a miauná. Nyávogás, a. miaunare.Nyávogó, a. miaunatoriu.
Nyilvánítás
Nyegle, a. falosu, fanfaronii, lau- , darosu.
Nyeglélkedni, v. a se laudá, a se , fali, a se inganfá.
Nyegleség, s. fanfaronia, ingán- faré.
Nyél, nyel, s. plesea, manunchiu, codoriste; tórta, céda.
Nyeldeklő, s. inghititóre.Nyeles,’ o. cu céda, cu plesélb,
cu manunchiu.Nyeletlen, o. neinghititu; fara
tórta, fara plesea.Nyelezni, v. a pune manunchiu,
a pune pleséle.Nyelv, «. limba; vorbire. Nyelvjárás, s. dialectu, Nyelvtudós, s. filologu. Nyelvelni, v. a limbuţi, a fleca
ri, a barfí.Nyelvelés, s. limbutire, flecarire,
fleuría.Nyelves, o. limbuta, guralivu,
reu de gura.Nyelveskedni, v. (v. nyelvelni). Nyelveskedés, a. ("v. nyelvelésj. Nyelvész, s. filologu.Nyelvészet, s. filologia.Nyerni, v. a castigá; a învinge. Nyerés, s. câştigare; învingere. Nyereg, «. siea.Nyerekedés, s. speculatiune, cas- ! tigare; camataría.Nyerekedni, v. a speculá, a cas-
tigá, s profitá.Nyeremény, s. castigu, dobanda, • profita.
Nyereség, s. (v. nyeremény). Nyereséges, a. cu castign, cu
profita, folositoriu.Nyerészet, s. speculatiune. Nyerészkedni, v. a speculá. Nyergelni, v. a insieilá, a pune
sieóa,Nyergelés, s, insieilare.
152 Nyegle
Nyergeletlen, a. neinsieiiatu.Nyerges, a . cu siea, de sub siea.Nyerítni, v. a renchiezá.Nyerités, *. renchiezare.Nyerő, a. castigatoriu.Nyers, a, — en, ad. neuscatu, ver
de, crudu; necultivatu.Nyertes, a. invingatoriu, casti
gatoriu.Nyesni, v. a ratezá, a tunde.Nyesés, s. ratezare, tundere.Nyest, *. foina.Nyifogni, v, a míraí.Nyikkanni, v. a mirai, a cârti.Nyikorogni, v. a cártiaí.Nyikorgás, s. cártiaire.Nyíl, s. sagéta.Nyílni, v. a se deschide; a se
desvoltá, a se înflori.Nyílás, s. deschidere; gaura,
spărtură.Nyilalni, v. a sagetá, ajunghié.Nyilalás, s. sagetare, junghiu.Nyilas, s. arcariu, sagetatoriu.Nyilásos, a. gaunosu, spartu.Nyilatkozás, s. revelatíune, des
coperire, dechiaratiune.Nyilatkozat, s. (v. nyilatkozás).Nyilatkozni, ti. a revelá, a des
coperi, a dechiará.Nyilatkozmány, s. manifesta.Nyilatkoztatni, v. a descoperi,
a revelá.Nyilatkoztatás, s. (v. nyilatkozás).Nyilatkozvány, s. (v. nyilatkoz
mány).Nyilazni, v. a sagetá.Nyilt, a. — an, ad. deschisu, in-
vederatu, francu.Nyilván, ad. publice, pefacia.Nyiivánítni, v. a descoperi, a
incunoscintiá, a aúuntiá, a publicá.
Nyilvánitás, s. descoperire, de- chiarare, anuatiare.
Nyilvános Nyomulás 153
Nyilvános, a. — an, ad. lamuri- » tu, publicu, respicatu, chiaru.
Nyilvánoaítni, v. a publicá, a descoperi.
Nyilvánosság, a. publicitate.Nyírni, v. a tunde, a ratezá.Nyírás, nyirés, s. tundere, tun-
sura, ratezare.Nyirbálni, v. a tunde.Nyires, s. mestecanisiu.Nyiretlen, a. netunsu.Nyirettyű, a. arcú (la violina).Nyírfa, a. meslécanu.Nyírfajd, s. cocosiu de munte.Nyirkos, a. — an, ad. umedosu,
apatosu, umedu.Nyirkosság, a. umediéla.Nyirkosítni, v. a umedi, a jilavi.Nyitni, v. a deschide.Nyitás, a. deschidere.Nyoicz, a. optu.Nyolczad, a. optariu.Nyolczadik, a. alu optulea.Nyolezan, a. optu-insi.Nyolczvan, a. optudieci.Nyom, s. urma.Nyomni, v. a apasá, a tescuí;
a cumpăni.Nyomasztani, v. a apasá, a in-
greuná.Nyomasztó, a. apasatoriu, in
gre unatoriu.Nyomatni, v. a tescuí, a apasá;
a tiparí.Nyomat, a. tipăritură.Nyomaték, s. insemnatate, cum
pănă, greutate.Nyomatékos, a. — an, ad. impor-
tantu, insemnatoriu, cumpa- nitoriu.
Nyomda, s. tipografia, imprimeria.
Nyomdász, s. tipografa.Nyomdék, $■ urma.
Nyomé, a. apasatoriu, tescuito- riu, calcatoriu.
Nyomor, a. ticăloşi a, calamitate, suferintia.
Nyomorék, a. schilavu, invalide.Nyomorogni, e. a petrece in ti
căloşia, in calamitate, a se torturá.
Nyomorgatás, a. chinuire, torturare.
Nyomoritni, v. a schilavi, a ticăloşi.
Nyomorodni, u. a se schilavi; a se neferici, a se ticăloşi.
Nyomorú, nyomorult, o. ticalosu,misielu.
Nyomorultan, ad. misielesce, mit serabilu.
Nyomorúság, a. ticăloşia, calamitate, inisería.
Nyomorúságos, o. — an, ad. (v. nyomorú).
Nyomós, a. — an, ad. ponderosu, insemnatoriu, de insemnatate.
Nyomósság, a. insemnatate, im- portantia.
Nyomozni, v. a urmări, a persecută, a cercetá.
Nyomorás, a. urmărire, persecutare, cercetare.
Nyomtalan, a. fara urma.Nyomtatni, «. a tiparí, a impri
me; a tescuí; a trierá.Nyomtatás, a. tipărire, imprime-
re ; tescuire, trierare.Nyomtaték, a. adausu la pondu,
suprapondu.Nyomtató, a. tipografa, tiparito-
riu, imprimeteriu; tescuitoriu.Nyomtatvány, nyomtatmány, a.
tipăritură.Nyomulni, v. a strabate, a se
imbuldí, a petrunde, a penetrá.Nyomulás, a. străbatere, imbul-
dire, penetrare, petrundere.
154 • Nyoszolya Nyúlás
Nyoszolya, a. patu, culcusin.Nyöni, v. a smulge (canepa).Nyögni, v. a geme.Nyögés, a. gemetu.Nyögdécselni, v, a se vaietá, a
se scânci; a gugurí.Nyögdécselés, s. scancéla; va-
ietare.Nyőstény, a. femeiuşcă. •Nyöszörögni, v. a se vaietá, a
se scânci, a plânge.Nyöszörgés, a. vaietatura, scan-
cire.Nyövés, a. smulsatura (de ca-
nepa).Nyug, nyugalom, nyugodalom, a,
linişte, odichna, repausu, pace.Nyugdíj, a. pensiune.Nyugdíjas, nyugdíjazott, o. pen
sionata.Nyugdíjazni, v. a pensioná.Nyugdijnok, a. pensionistu.Nyűgjei, a. pausa.Nyugalmas, a. — an, ad. odich-
nitu, linistitu, paciuitu.Nyugalmazni, v. a pensioná.Nyugalmazott, a. pensionata.Nyugosztalni, v. a linişti, a mól*
corni, a domoli.Nyugat, nyűgöt, *. vestu, apu-
su, occidentu.Nyugati, a. occidentala, apu-
sénu.Nyughatatlan, a. — úl, ad. ne-
linistitu, turburatu, neodich- nitu.
Nyughatatlanság a. nelinişte, neodicbna.
Nyughatatlankodni, v. a se nelinişti, a se nepaciuí, a se turburá.
Nynghatatlankodás, a. nelinişte turburare, neodichna.
Nyugszik nyugoszik, v . se odich- nesce, pauséza.
Nyugott, o. — an, ad. linistitu, odichnitu, paciuitu.
Nyugvás, nyugovás, e. odichna, repausu, linişte.
Nyugta, a. cuitantia; pace, linişte. • V
Nyugtalan, o. — úl, ad. neodich- nitu, neliniştita.
Nyugtalanítni, v. a conturbă, a nelinişti.
Nyugtalanitás, a. conturbare, neliniştire.
Nyugtalankodni, v. a se neodich- ní, a se nelinişti, a se turburá.
Nyugtalanság, a. neodichna, nelinişte, turburare.
Nyugtatni, v. a domoli, a linişti; a cuitá.
Nyugtatăş, a. liniştire, domolire; cuitare.
Nyugtató, o. domolitoriu, impa- ciuitoriu; cuitatoriu.
Nyugtatvány, a. cuietantia: cuitantia.
Nyugtatványozni, v. a cuitá.Nyugton, ad. odichnitu, linistitu,
in pace.Nyugvás, a. odichnire, pausare.Nyújtani, v, a int ende ; a lungLNyújtás, a. intendere, lungire.Nyujtékony, o. intendietiosu.Nyújtható, o. intendibilu.Nyújtó, o. intendietoriu; suci.-
toriu.Nyujtódeszka, a. cárpatoriu.Nyujtozás, a. intendere.Nyújtózni, v. a se intende.Nyujtodzni, nyújtózkodni, e. (V.
nyujtóznij.Nyujtóztatni, v. a intende.Nyúl, a. iepure.Nyúlsaláta, a. susaiu.Nyúlni, v. a se intende, a in
tendő (man’a), a se atinge.Nyúlás, a. intendere, atingere.
Nyiladozni Okádó 155.
Nyuladozni, v. a se in tende.N yúlánk , a. snlegetu , in tinsu ,
sveltu .N yúlászni, v. a vená iepuri.N yúlászat, s. venatu de iepuri.Nyulékony, a. in tend ietiosu , duc-
t i lu ; ven josu .N yulékonyság, s. d u c tilita te , in-
tend ie tim e.N yú lik , v. se in tende.Nyúlós, e. in tend ie tio su .Nyulósodni, v. a se face in ten
dietiosu.N yuszt, a. zibelina, sam uru.N yúvadni, v. a se innecá.N yúvasztani, v a innecá.N yúzni, v. a beli, a despoié.
o .
0 , a. vechiu , an ticu.Ó ! o h ! int. a h !Óbégatni, v. a lam entá, a se tâ n
g u i, a se va ie tá .Óbégatás, a. lam entare , tân g u ire .Obon, a. u n c ia (m esura).Ócska, o. vechiu , ponositn , in-
vechitu .Ócsárolni, ócsárlani, v. a defai-
m á, a calum niá.Ócsárlás, a. defăim are, calum ni-
a re , d esp re tiu ire .Ocsmány, a. — úl, ad. n e cu ra tu ,
scá rnavu , h ídu .O csm ányitni, v. a scarnav i.O csm ányodni, v. a se scarnav i.Oesúdás, a. desm etecire, desa-
m etire, deştep tare .Ocsúdni, v. a se desm eteci, a se
destep tá.Ócsúlni, ocsúdni, v. a se eftini.Oda, ad. acolo.
Nyúzás, í . belire, despoiere .Nyúzó, s. be lito riu , despoietoriw .Nyű, *. vierm e, r im a , strepede.N yűg, a. catusia , fa lan g a , pedeca;Nyügölödni, v. a se sbucium á,
a se căsoi, a se o stan i, a se incom oditá .
Nyűgös, a. in ca tu sia tu , fe recatu , legatu.
Nyűgözni, v. a leg á , a in ca tu - siá, a ferecá.
N yüst, a. itia .Nyüves, a . — en, ad. cu strepe
de, vermeno8U.Nyüvesedni, v. a se inverm eno-
siá, a se im ple de verm i.
ó.Odú, s. g a u ra ; b u tu ra .Ódon, a. an ticu , invech itu , d e
m oda vechia.Odv, s. (y. odú).Odvas, a. gaunosu .Odvasodni, v. a se gaunosiá, a
se g ă u ri, a se b o rti.Oh! int. a h ! v a i!Óhajtani, t>. a dóri.Óhajtás, a. dorire, do rin tia , d ó ra . Óhajtva, ad. dorindu .Ok, a. causa.Okirat, a. docum entu .Oklevél, a. diplom a.Okszerű, a . — leg, ad. ra tio n a tu . Okádni, v. a vom á, a bori, a
versá.Okádás, a. vom are, versare . Okadat, a. m otivare.Okadatolni, v. a m o tiv á . Okadatolt, okadatos, a. m otivata» Okádó, a. v o m ato riu , b o ríto ritu
156 Okmány Ólom
O km ány, a. docum entu .Okm ányolni, v. a docum entá, a
adeveri.Okos, a. — an , ad. p ru d en tu , in-
tie lep tu , p ricepu tu .Okosság, a. in tie lep tiu n e , p ruden-
t ia , ra ţiu n e .Okoskodni, v. a deduce, a a rg u
m en t A; a se 8fatosí.Okoskodó, a. a rg u m e n ta to riu ; sfa-
to su .Okosodni, okosúlni, v. a se in-
tie lep tí, a deven i p ru d en tu .Okosodás, a. in tie lep tire , p ru-
Je n tia .Okozni, v. a causá, a p ricinu í.Okozás, a. causare , p ric in u ire .Okozat, a. u rm are , cosecentia ,
efectu , re su lta tu .O kság, a. cau salita te .O ktalan, a . ne in tie lep tu , fa ra
m ente.O ktalanság, a. ne in tie lep tiune,
n ep ruden tia .Oktalankodni, v. a face he in tie-
lep tiun i, a se p o r tá n ep ru - den tu .
O ktatn i, e . a in s tru á , a invetiá .O ktatás, a. invetiare , in s tru are .O ktatástan, a. d idactica.Oktató, a. in v e tia to riu , in s tru c
to ru l, docente.O ktondi, a . n aucu , stup idu , idio-
tu , to n tu .O ktondiság, a. nau c ía , s tup id ita te .O bvetetlen, a . — ül, ad. nesm in-
titu , neap a ra tu , perem toriu , de s ig u ru .
01, a. s tau lu , co tetiu , p o ié ta .Oláh, a. rom fuiu.Oláh, a . rom anescu.Oláhosítni, v. a rom anisá .Oláhosodni, v. a se rom anisá .O láhul, ad. rom anesce.•Olaj, a. oleu.
Olajfa, a. m aslinu , o livu. Olajszinü, a . o livastru .Olajos, a. oleiosu.Olajozni, v. a ölei.Olajozat, * o leitu ra.Ólálkodni, v. a pandí, a sp ioná , Ólálkodás, a. pand ire , p anda. Ólálkodó, a . pand ito riu , vulpe-
nosu , c landestinu .Olasz, a. ita lian u .Olasz, a . ita linescu .Olaszfal, a. pa rav an u , p a rie te
spaniolescn .Olaszhon, a. I ta l i’a .Olaszul, a. ita lienesce .Olcsítni, v. a eftini.Olcsúlni, v. a se eftini.Olcsó, a. eftinu.Olcsóság, a. e ftina ta te .Oldani, oldozni, ti. a deslegá , a
desface, a d e sn o d á ; a reso l- vá, a absolvá.
Oldal, a. lă tu re ; cóste. Oldalborda, a. cósta.Oldalas, a. cóste (de vita). O ldalaslag, ad. a la tu re a . Oldalfélt, ad. la tu ris iu .Oldalt, oldalvást, ad. a la tu rea . Oldat, a. desfacere, d esnodare ;
so lu tiu n e ; abso lu tiune . O ldatlan, a . — úl, ad. nedesle -
g a tu ; n e d e sc u rc a tu ; n ed esn o - datu , nereso lva tn .
Oldhatatlan, a. — úl, ad. nedes- le g a b ilu ; nereso lvab ilu .
Oldozat, a. deslegare, abso lu tiune . Olló, a. fórfeci.Oly, ody, olyan, pron. asia , c á
acela, de acelu .Olyankor, ad. p e a tunci, in ace
lu tem pu.Ólmos, a. p lum bosu. ^Ólmozni, v. a p lum bí.Ólom, a. p lum bu.
Oltani Orgyikolás 157
Oltani, v. a a l tu i ; a vaccină, a îm punge de v e rsa tu ; a s tin ge ; a inch iagá.
Oltás, a. a l tu i r e ; v a c c in a re ; s tin g e re ; inch iagare .
Oltalmazni, v. a ap ară , a scuti, a p ro tege , a defendá.
Oltalmazás, a. ap ara re , p ro tege- re , scu tire , defendaré.
Oltalmazó, a. p ro tec to riu , apara - to riu , defensoriu .
Oltalmazóiag, ad. defensive, in m odu ap ara to riu .
Oltalom, a. p ro tec tiune , apara re , d e fer siune.
Oltár, a. a lta riu .O ltatlan, a. n e a l tu itu ; n e s t in s u ;
n e in ch iag a tu .Oltó, a. ch iagu.Oltovány, a. a rbo re lu a ltu itu .Olvadni, v. a se topiOlvadás, a. to p ire ; desgh ia tiare .Olvadékony, a. topitivu .Olvasni, v. a ceti, a l e g e ; a n u
merádOlvasás, a. ce tire , le g e re ; nu -
' m erare.Olvasatlan, a. nece titu , n e le su ;
n en u m eratu .O lvasgatni, v. a ceti (m ereuj.Olvashattam a. n e leg ib ilu ; ne-
num erab ilu .Olvasható, a. leg ib ilu ; num e-
rab ilu .Olvasmány, a. lec tu ra .Olvasó, a. cetito riu , le c to r iu ; ro-
sa riu , m etan ii.Olvasókönyv, s. carte de lec tu ra .Olvasott,, o. cetitu , l ite ra tu , e ru -
d itu , in v etia tu .O lvasottság, a. in v etia tu ra , eru-
d itiune .Olvasztani, e . a to p i ; a des-
gh ia tiá .O lvasztás, ». to p ire ; desgh iatiare .
Olvasztó, a. top ito riu .Olvasztott, a . to p itu ; d esg h ia tia tu .Omladék, a. ru ina, su rp a tu ra , de -
r im a tn ra .Omladozni, v. a se ru in á , a s e
su rpá .Omlás, a. ru ina, su rp a re , d e ri-
m are. 'Omladvány. a. (v. om ladék).Ón, a. cositoriu , p lum bu.Óni, v. (v. óvnij.Onka, a. tig ru , iag u a ru .Onnan, ad. de acolo.Onnét, ad. (v. on n an ).Ónos, a. cosu to ritu .Ónozni, v. a cosu tori.Ónozás, a. cosu torire .Ontani, v. a versá.Ontás, a. versare .Óra, a. o ro lo g iu ; ó ra .Órai, a. de u n ’a óra.Órás, a. o ro logeriu .Orbáncz, a. o rbaltiu .Orcza, a. íacia, fa tia , obrazu ,
vultu .Orczátlan, a. — ul, ad. obrazni-
cu, n e rusinatu .O rczátlankodni, v. a fi n e rusi-
"natu , a face im pertinen tie .O rczátlanság, s. n e ruşinare , o-
b razn ic ia , im pertinen tia .Ordítni, v. a ra cc í, a sbierá, a
u rlá .Orditás, a u rle tu , ra cn e tu , sbie-
ra tu .Orgazda, a. p itu la to riu de hoti.Orgona, a. o rganu .Orgonáim, v. a dice, a cantá.
pe o rg an u .Orgonás, a. o rgan istu .Orgyilkölni, ». a om ori pe fu -
risiu , a asasină.Orgyilkolás, a. a sa sin a tu .
.168 Orgyilkos
Orgyilkos, a. a sa s in a .-Orgyilkosság, a. (v. o rgy ilko lás).Óriás, a. g igan te .-Óriás, óriási, a . g ig an tica .Ormó, a. p isca , calm e, m ach ia ,
dan g a .Orosz, a. r a s a , m asca ta .Oroszhon, a. K usi’a .Oroszlán, a. leu .Orozni, v. a ra p í, a fu rá .Orozás, orzás, «. răp ire , fa rtő .Orr, a. n a su ; c ioca.O rratlan, a . fá ra n a sa .O rrm ácy, a. b o ta , tro m b a (la
e lefan ţi).O rrocska, a. na su tiu .O rro ln i, ti. a fi m an iosa , a im-
p u t á ; a m irosá.•Orsó, a. fusn.Ország, a. tié ra , im periu .
■Országgyűlés, a. d ieta , p a r la m entit.
O rszág iás, a. dom nire , guber- n are .
Országolni, v. a dom ni, a gu- b e m á .
Országos, a . de tié ra , regn ico- la r iu ; g en era lu , un iv ersa la .
Őrző, a. rup ito riu .O rvos, *. m edicu .O rvostudor, a. do c to ra de m e
dicina.Orvosi, a . m edicala .O rvosla t, orvoslás, ti. rem ediu ,
v indecare , curare .Orvosolni, t>. a v in d ec i, a cnrá.O rvoslohatlan, a . nev indecab ilu ,
necurab ilu .O rvosolható, a . cn rab ilu .Orvosság, a. m edicina, m edica
m en ta , léca.O rvosságos, a . de m edicam enta ,
m edic inala .Ó ság, a. an tic ita te , vechim e.O skola, a. scóla.
Osonni, ti. a se p itn lá , a tú li, a tag i.
Ostábla, a. tab litia de jo cu , dan á é ra .
Ostoba, a . s tu p id a , p ro s ta .Ostobaság, a. stu p id ita te , n au c ía .Ostobán, a d . (v . ostoba).Ostobáskodni, v. a face , a co
m ite ab sn rd ita ti.Ostobául, ad. (v ostoba).Ostor, «. corbaciu , b iciu .Ostorozni, ti. a corbaci, a b iciu i.Ostrom, a. a ta c a , a sa lta .Ostromzár, a. inch isóre de a rm a
ta , b locata .Ostromlás, a. a taca re , opum nare,
a sa ltare .Ostromló, a. opnm natoria , a sa l
tato rii!.Ostromolni, ti. a a tacá , a opum -
' ná, a a sa ltá .Ostya, a, asim a, p ane de cum i
n e ca tă .Oszer, a. p ia tia de vech itu ri.Oszerű, a. vechia, an ticu .Oszlás, a. risip ire , desfacere, im -
p rasc ie re .Oszlatni, v. a resip í, a desface .Oszlatás, a. desfacere, resip ire .Oszlani, v. a se desface, a se
risip i, a se desparţi.Oszlop, a. s ta tu a , co lum na.Oszlopzat, a. co lum natn ra .Oszolni, v. (v. oszlani).Osztani, o. a dividá, a im p artí,
a separá .Osztás, a. d iv idare, im partire .Osztály, a. c lase, despartiem en-
tu ; im p a rtié la ; cU sifleatione.Osztályozni, v. a c la s if ică ; a im
p a rtí.O sztályozás, a. c lasificare.O sztályosat, a. c lasifica tiane.Osztható, a . im partib ilu .O szthatóság, «. im p artib ilita te .
Osztatlan Omledezni 159
O szta tlan , a. — úl, ad. ne im par- tib ilu .
O sztováta , s. sta tiva , resbo iu (la tie su tu ).
Osztozás, s. im p ar ti él a. Osztozatlan, a. n e im partitu . O sztozni, v. a t e im partí. Osztozkodni, v. (v. osztozni). . O sztrák , 3. a u s triaeu .Óta, p. de a tone i, de u n u tem pu. Ó talom , *- pro tee tiune , ap ara re ,
defensiune.Otrom ba, a . d ifo rm a, groso lanu . O trom baság, 3. d iform itate, g ro
solănia .O trom búlni, e . a se face difor
m a, a deven i bad aran u .O tt, ad. acolo.
• •
o .
0 , pron. elu, ea.Öblítni, v. a c la ta r í (cu apa). Öblöny, s. v asú , basenu.Öblös, a. eufundosu.-Öböl, a. concav ita te , g a v an u si-
n u (de m are ).Öcs, 3 . fra te (m ai m icu).Ödön, n. prop. E ugenu . Ögyelegni, v. a am blá g u ra c a s -
c a ta , a am blá tan d a lin d u . Öklözni, v. a dá , a lovi cu pum nii. Ököl, 3. pum nu.Ökör, s. bou.Ökrös, a. cu bői.Ölni, o. a om ori, a ucide.Ölés, s. om orire, uc idere. Öldökölni, öldösni, v. a om ori,
a ucide.Öldöklés, 3. om oru, uc idere, ver-
sa re de san g e .Öldöklő, a. uc iga tp riu .Ö le ln i, v. a im bratiosiá .
O tthon, ad. acasa.O tthonka, 3. sc u rta ica (vest-
m en tu ),Otvar, 3. bu b e sp u rca te .Óvni, v. a fé ri, a p azí, a a p a rá .Óvakodni, v. a se te rí, a se p a
zí, a se ingrijí.Óvakodás, s. paza, g r ija , pre-
cau tiune, ferire .Óvás, 3. p rő tes tu .Óvatos, a. — an, ad. cu paza,
cu g rija , cercuspectu , p re c a u ta . 'Óvoda, 3. p reserv a to riu , in s titu
i a de îng rijire .Ovószer, s. m edilocu preserva-
tiv u .Ozsonna, ». ojina, c in isióra .'O zsonnázni, ti. a o jiná.
tt
o .Ölelés, s. im b ra tio s ia re .Ölelgetni, v. (v . ölelni).Ölelkezni, v. a se im bratiosiá .ÖlelkezéB, s. im bra tio sia re .Ölnyi, a. de u n u s tan g in u , de
u n ’a o rg ia .Ölő, a. uc iga to riu , om orito riu .Ölteni, v. a im b ra cá ; a im punge,
a cóse (cu aculu).Öltöny, 3. îm brăcăm in te , vest-
m entu .Öltözni, v. a se im bracá .Öltözés, s. im bracare .Öltözködés, s. (v. ö ltözés).Öltözet, 3. îm brăcăm in te .Öltöző, a. im braca to riu , de im - ,
b raca tn .Öltöztetni, v. a im bracá , a in -
v estm en tá (pe a ltu lu ) .Ölyv, 3. u liu , coroiu.Omledezni, v. a se v e rsá , a curge.
Ömledezés, a. v e rsa re , curgere . Ömlés, a. (v. öm ledezés). Ömleszteni, v. a versá.Ömleni, v. (y. öm ledezni). Öm lik, v. se vérsa, cu rge . Ömölni, v. a te versá.Ön, pron. dom niat’a .Ö nállás, a. in d ep en d en tia .Önálló, a . independen te .Önfejű, a . cerbicosu,’ obstin a tu . Öngyilkolás, a. sinucidere. Öngyilkos, o . s inucid ie to riu . Öngyilkosság, 'a. (v. öngyilko lás). Öntudat, a. consc iin tia de sinesi. ön tudatlan , a. — úl, ad. fa ra
consciin tia de sinesi. Önviselet, a. condnita , p o rta re . Önkényt, önként, ad. de sinesi,
de b u n a voia, spon taneu . Önkény, a. a rb itriu , despotism u. Önkényes, a. a rb itra riu . Önkényleg, ad. a rb itra r iu , des-
poticu .Önkénytes, a. v o lu n ta riu .Önkényü, a. d isc re tionarin , a r
b itra r iu .Önmaga, pron. e lu in susi, ea
in sasi.Önteni, a. a tú rn á , a versá. Öntés, a. tu rn are , ve rsare .Öntet, a. v e rsa tu ra , tu rn a tu ra . Öntő, a. tu rn a to riu , .Versatoriu. Öntött, a. tu rn a tu , v e rsa tu . Öntözni, v. a udá.Öntözés, a. u dare .Öntöző, a. u d a to riu , v e rsa to riu ,
s trop ito riu .Önuralkodó, a. au to c ra tu . Ö nnrság, a. au to cra ţia , despotía. Önzés, a. egoism u.Önzéstelen, a . neego istu , nein-
te resa tu .Önző, a. egoistu .Őr, a. paz ito riu , custode.Ördög, a. d racu , sa ta n a , S a v ó in .
160 Ömledezés
Ördögi, a . diavolescu .Ördögös, a . diavolitu , in d rac itn . Ördögösködni, v. a se in d rac í,
a face m iselii.Ördögség, a. d racia, d iavolía. Ördöngös, a . (v. ördögös).Öreg, a . b e tra u u ; v e te ra n n ; un -
chiu .Öregbedés, a. im b e tran ire ; cres-
cam entn , înm ulţire .,Öregbedni, v. a im b e tra n í; a
eresce, a se m arí.Öregbítni, v. a im b e trin í; a m a
ri, a adauge.Öregbülni, v. (v. ö regbedni). Öregbülés, a. (v . ö regbedés). Öregese, a. be tran atecu .Öregedni, v. a im betran í. Öregedés, a. im betran ire .Öregség, a. be tran e tie .Őrizni, v. a pazí, a v igilá, a„ S r ö í 'Őrizés, a. paz ire , g rija , v ig ila re ,
custod ia .Őrizet, 'a. (v. őri»és)*Őrizetlen, o . nepaz itn , n e g rijitn . Őrizkedni, v. a se pazí, a se
griji-Őrizkedés, a. pazire, îng rijire . Orjöngéni, v. a nebuni.Őrködni, v. (v . őrizkedni). Őrködés, a. paza , g rija , v ig h ia re . Őrlés, a. m ac inare .Őrlet, a. m ac inatn .Őrlő, a. m acinato rin .Örmény, *. a rm énu .Őrmester, a. se rg en tu .Őrnagy, a. m ajom .Őrök, a. e te rn u .Öröklét, a. e te rn ita te .Öröklétű, o . de veei, e te m n . Örökbefogadni, v. a adoptá , a
lu á de Sufletu.Örökbefogadás, a, adop ţiune .
Örökbefogadás
Örökitni Ösvény 161
Ö rökitni, v. a e te rn isá , a veci- n icí, a perpetuă,.
Ö rökítés, a. e tem isare , p e rp e tu a re .
Örökké, ad. in e te rn u , in veci, to tu d é u n a .
Örökkévalóság, a. e te rn ita te .Örökkévaló, o. e te rn u .Öröklés, s. succesiune, e red ita te ,
m oşten ire .Öröklési, a . succesionalu , e re
d ita rii’..Öröklét, 8. (V. ö rökkévalóság ).Öröklő, a. erede, succesoriu .Öröklött, a. e red itu , m osten itu .Örökölni, v. a e red i, a m oşten i.Örökös, 8. (v. öröklő).Örökös, a. — en, ad. e te rn n , de
p u ru rea , de veci, p e n tru to tu déuna.
Örökösitni, v. (v . ö rök itn i).Örökösődni, v. a eredi, a m oş
ten i.Örökösödés, s . e red ire , m oşten ire ,
succesiune .Örökre, ad. in e te rnu , in veci,
p e n tru to tu d é u n a . ■Örökség, a. succesiune , e re d ita
te , c lironom ía .Örökség!, a. e red ita r iu .Őrölni, v. a m aciná.Örölés, s. m ac inare .Ö röltetni, v. a m ac in á (p rin al-
tu lu ).Öröm, s. b u c u ria , vo lu p ta te .Örömest, ad. bucU rosu.Örömtelen, a. fa ra b u cu ria .Őrség, a. v ig ilia , paza, c u sto d ia .Örsereg, a. g a rd a , gárn isó n a .Örszellem, s. g e n iu ap ara to riu ,
sp ir itu pazito riu .Ortelen, a. fa ra pa'za, nev igh ie -
tu , fa ra custod ia .Örülni, v. a se bucurá.Örülés, a. bucu ria .
Örülni, v. a nebun i, a se sm in ti Cin m inte).
Örülés, s. nebun ia , p e rd e re a m intii.
Örvendeni, v. (v. ö rü ln i).Örvendetes, a. im b u cu ra to riu .Örvendeztetni, v. a face , a eau-
sá bucuria .Örvény, *. vu ltő re , v e rteg iu .Őrvidék, s. d is tric tu m ilita riu .Őrzeni, v. (v. őrizni).Őrző, 8. p az ito riu , custode, p ro -
tec to riu .Os, 8. s trab u n u , p ro to p arin te .Őskor, s. s travech im e, an tic ita te .Ősi, a. stram osiescu , s tra b u n es-
cu , av iticu .Ösiség, s. av itic ita te .Ösmerni, v. (v. ism ern i).Össze, ad. lao la lta , îm p reu n a .Összeadás, s. ad itiune .Összeadni, v. a adauge.Összeirni, v. a c o n sc rie .Összekapni, v. a se in ca ie rá , a
se certá.Összekelni, v. a se casa to ri, a
se im preuná.Összekelés, s. c asa to ría , Îm preu
n a re .Összeg, 8. sum a.Összeírás, s. conscriere .Összes, a. — en, ad. t o ta lu ; su -
m ariú .Összetes, a. concre tu .Összetett, a. com pusu .Összezni, v. a subsum á, a adu
n ă in tr ’o sum a.Összhangzás, a. a rm onia, acordu.Összlet, a. sum a ' in tré g a .Összpontositni, ». a eoncen trá ,
a cen trá lisé .Összpontosítás, a. cen tra lisa tiu n e ,
con cen tra re .Östve, ad. (v . estve).Ösvény, s, c a ra re , cale.
11
162 Ősz Pajkos
Ősz, a. c a ru n tu , su ru .Ő sz, s. o d ú b e tra n u , v e te ra n a ;
tóm na.őszelő, 8 sep tem bre.Őazhó, s. octobre.Őszi, a. de tóm na, tom natecu .Őszinte, a. s in c e ra , lea lu .ő sz in tén , ad. (v. ősz in te).Őszinteség, a. s in cerita te , lea li
ta te .Oszszel, ad. tóm n’a .Ösztön, 8. in stin c tn , im p alsa ,
boldn.Ö sztöndíj, 8. s tipend iu .Ösztöndíjas, a . s tip en d ia ta .Ösztönszerű, a. — leg , ad. in
stin c tiv a .Ösztönözni, v. a Îndem nă, a im -
p in ten á , a îm boldi.Ösztövér, a. m ac ra .pszntó, 8. N ovem bre.őszü ln i, v. a in ea ru n tí.Öszve, ad. (v. össze).Öszveg, 8. sam a.Öszvér, 8. m ala , c a t îra .Öszvesítni, v. a com asá, a con
tra g e ; a co la tio n á .
Pacsirta , s. c iocârlia .Pácz, 8. m u ră tu ră ; dubéla , a r -
gasé la .Paczal, 8. m atia , bazari.Páczolni, V. a m u ra , a s a r á ; a
a rgasi.Páczolás, 8. m nrare , s a ra re ; a r-
gasé la .P a d , a. lav itia , scannn , banca.P ad lás, a. podu, p la fo n d n ; p a -
v im entu .
Öszvesités, 8. com asare, c o n tra g e re ; co la ţionare.
Öszvet, 8. sam a.Öt, a. cinci.Ötször, a. de cinci-ori.Ötven, a. cinci dieei.Ötves, ötvös, «. a u ra riu , a rg in -
ta rin .Öv, 8. b r i u ; c inga , c inga tő ria ,
s ie rp ariu .Övezni, övedzni, v. a incinge . Ö vetlen, a. — ül, ad. ne inc insu . Övezet, s. c in g a tő ria ; b a ie ra ;:
zona.Őz, 8. cap rió ra .Őzecske, a. cap rio rica .Özön, a. in u n d atiu n e , rev ersa -
tú ra .Özönlet, 8. (v. özön).Özönvíz, 8. d iluv iu .Özönlés, 8. in u n d are .Özönleni, v. a inundă, a re -
versá.Ö zvegy, a . veduvu.Özvegyen, ad. veduvu , inve»_ duvía.
Özvegység, s. veduvía . % Ö zvegyül, ad. (v . özvegyen).
P ad lat, s. p o d itu ra .Padlózni, v. a podí.Padlózat, s. (r. pad la t).Padolat, a. (v. padlás,).Páholni, v. a c iom agi, a b a te . Páholás, a, c iom ăgire , b a ta ia . Páholy, s. losa , loja.Paizs, í . eg ida, scutu.PaizsOs, a . e g id a tu , cu scu tu . Pajkos, a. — an , ad. insolentu ,.
in tre cn tu , destracuatu , des» frena tu .
Pajkosság, a. in so len tia , desfre- n a re .
Pajkoskodni, v. a se desfrená , a se in trece .
P a jta , a. g ra sd n , po iéta , s tau ln . P a jtás , a. so tiu , cam eradu . Pajzán , o. (v . p a jk o s ) .Pakolni, v. a p ach e tá .P a k n lá r, a. p e cu ra riu .Pál, n, prop. P a u lu .Palacsin ta, a. p lăc in tă .Palaczk , a. b u te l ia ; p losca. Palaczka, a. s te 'n ilia .P alánk , a. pa lanu , în g răd itu ră
cu scânduri P a lán t, 8. p lan ta .P a lán tá im , v. a sad í, a im p lan tá . P a lás t, a. m an ta , p a lin . P alásto ln i, ». a ascunde, a a -
coperí.Palásto lás, a. ascundere , a c o p e
r ire .Pálcza, a. ba tiu , bastonu . Pálczázni, v. a b a te cu b a tiu lu ,
a c iom agí.Pálczika, a. b a tis io rn .P á lin k a , a. v in arsu , racb in . P á lin k á s , a . cn v in a rsu , de r a
ch iu .P á lin k ázn i, v. a b é v in arsu . Pallér, a. pa le riu .Pallérozni, v. a cu ltivă, a po lei. Pallérozatlan, o . necu ltiv a tu , n e .
p o litu .Pállan i, v. a a sudá , a p u tred í. Palló , a. pun te .Pallos, a. pa losiu .Pálm a, a. palm n, finicu.Palo ta , a. pa la tiu .Pálya, a. cariera , s t a d i i cu rsu . P á ly a ira t, a. sc rie re de concursu . P ályakor, a. p a le s tra ; cercu de
m işcare.Pá lyaté r, a. c a rie ra .Pályaudvar, a g a ra .
Pajkosság
Pályázni, v. a concurge .P ályázás, pályázat, a. concu-
re n tia .Pam ut, a. bum bacu.Panasz, a. p lansóre, a c u sa , ac
ţiune .Panaszkodni, t>. a se ja lu í , a se
p lân g e , a se tân g u i.P anaszlás, a. ja lu ire , p lan só re .Panaszlé, a. acu sato riu , ja lu ito -
r iu , ac to riu .Panaszlott, a. acusatu .Panaszolni, v. a acu sá , a Ia-
m en tá .Fanaszolkodni, v. a se tân g u i, a
se p lânge.Pánczél, a. p a n tie ra .Pánczélos, a . p a n tie ra tu .Fanczélozni, v. a p a n tie rá .Pandúr, a. p a n d u rn .P angani, v. a stam ná , a s tá p e
lo c u ; a se corupe.Pangás, a. s ta m n a re ; co ru p tiu n e .P án t, a. şina, p an ta .Pán tlika , a. p e tea , cordea , p án
ti ica.Pán tlikás, a. co rdelatu , cu p e tea .P án tlik ázn i, v. a co rd elá , a o r
r á cu p e tea .Pántozni, v. a leg á cu s in e .Pap, a. p reo tu , sacerdo te , p a -
rocbu , sp iritu a lu .Papnövelde, a. sem inariu .Pápa, a. pontefice, p a tr ia rc u ,
p ap a .Pápai, a . pon tefica tu , p a p a lu .Pápakövet, a. nun ţiu .Pápaszem , a. och ilari.Papagáj, a. papaga lu .P ápaság, a. pontefiealu , p á p á t u,
p a tr ia rc a tu .Papi, o. p reo tiescu , popescu .P ap ír, papiros, a. c h arth ia , p a
p ira .Pap lan , s. p lap o n a .
11*
Paplan 16$
Papolni, ti. a predică.Papos, a. pppescu.Paprika, a. paprica, ardeiu.Paprikás, a. papricatu, piperatu.Paprikázni, ti. a papricá, a pi
peră.Papság, a. preoţime.Papucs, a. pantofu.Papuralom, papúrság, a. ierachía.Pár, a. parechía, duplu.Párviadal, s. duelu.Paradicsom, a. paradisu, raiu,
edemu.Paradicsomi, a. paradisicu, de
paradisu.Parafadugasz, a. dopu de sugeru.Paraj, a. spinatu.Páralni, párolni, ti. a abórí; a
destilá.Páralás, párolás, a. aborire; des-
t ilare.Parancs, a. mandatu, ordinu, co-
. monda. ,Parancsnok, a. comandante.Parancsolni, ti. a demandá, a
imperă, a comandă.Parancsolás, a. demandare, co
manda.Parancsolat, a. (v. parancsolás).Parancsolólag, ad. demandatoriu,
imperiosu, imperativu.Parancsolómód, a. modu impe
rativu.Parány, a. micime, atomu.Parányi, a. piculetiu, fórte micu.Parányiság, a. micime, minia
tura, bagatela.Paraszt, s. tieranu.Paraszt, a. necultu, tierenescu,
mojicu.Parasztos, a. (v. paraszt).Parasztosan, ad. tieranesce, ne
cultu.Parasztkodni, ti. a face, a comi
te mojicii; a trai la sate.
164 Papolni Parőkás
Parasztosodul,- parasztosulni, ti.a se mojici, a se badar, ni, a deveni nepolitu.
Páratlan, a. — úl, ad. fara pa- rechia, fara sotiu.
Párázat, a. aboréla.Párázni, ti. a abori.Parázna, a. desfrenatu, curvariu.Paráznaság, a. curvía, desfre-
nare.Paráználkodni, ti. a se desfrená,
a curví.Parázs, a. jaru, cenuşia eu jaru.Párbaj, a. (v. párviadal).Párbeszéd, a. dialogu.Párdal, a. duetu.Párducz, a. pardu, leopardu,
pantera.Parój; a. spinatu.Párhagyma, a. poriu, cápa me-
runta.Párhuzam, a. paralela.Párhuzamos, a. — an, ad. para-
lelu.Paripa, a. calaría.Parittya, a. praste, fronda.Parittyázni, ti. a aruncă cu pras-
tea.Párkány, a. parcamu, margine,
dunga.Párkányos, a. cu parcamu, mu-
chiatu, cu dunga.Párkányozni, ti. a face dunga,
a parcamá.Párkányzat, a. parcamu.Parlag, a. tielina.Parlag, o. — on, ad. intielenitu,
nelncratu.Párlúg, a. lesiia.Párnáit?, perina.Párnahaj, párnahéj, a. fatia de
perina.Páraás, o. perinatu, cu perina.Paróka, a. peruca, paroca.Parókás, o. perucariu.
Párolni Patvarkodás 165
Párolni, ». a aborí; a destilá.Párolgás, s aborire.Párologni, ®. a aborí.Páronként, ad. impareckiatu, cu
eu parechi’a.Páros, a. — an, ad. imparechiatu,
parechia.Párosítni, v. a imparechiá, a în
soţi, a impreuná.Párosítás, a. împreunare, impa-
rechiare, însoţire.Párosodni, v. a se imparechiá,
a se insotí, a se impreuná.Párosodás, a. imparechiare, în
soţire, împreunare.Párosúlni, ®. (v. párosodni,).Párzás, pározás, a. împreunare.Part, a. portn, limann, tiermu-
re, malu.Párt, a. partida.Pártfogás, a. patrocinin, patro
nare, protectinne.Pártfogolni, ®. a patroná, a pro-
tectioná.Pártfogó, a. patronii, profectorin.Pártütés, a. revolta, revolutiune,
rebeliune.Pártütő, a. revolutionariu, re-
belu.Pártviszály, a. desbinare.Párta, a. bérta, cununa.Pártás, a. cn bérta, bértatu.Pártfogolt, a. patronatu, pro-
tectionatu.Parti, a. detiermure, litoralu.Pártolni, v. a partení, a patro
né, a protectioná, a protege; a se desbiná.
Pártolás, 8. patronare, protec- tiune; desbinare, apostasía.
Partos, a. tiermurosu, ríposu.Pártos, a. partisanu; rebelu, des-
binatoriu.Pártoskodni, ®. a se desbiná, a
face partida; a rebelá.
Partrév, 8. portn, limann. Pászma, a. fasciőra.Paszta, a. postata.Pásztor, a. păstoria.Pásztori, a. pastorescu. Pásztorilag, ad. pastoresce. Pásztorkodás, s. păstorite. Pásztorkodni, v. a pastori, a da
ce o viétia pastorale.Pasznly, a. fasole.Pata, a. copita, unghie fia caij. Patak, a. vale, períu, ríuletiu. Patakocska, a. valcica, ríuletiu. Patakzani, ®. a curge períu, a
curge vale.Patás, a. copitatu, unghietu. Patika, a. apoteca, spitiería, far
macia.Patikás, a. apotecariu, farma-
cistu.Pating, a. curea grosa.Patintani, v. a pocni; a atinge. Patkány, a. clotianu, siórece
maré.Patkó, a. potcóva.Patkolni, v. a potcovi.Patkói ás, a. potcovire. Patkolatlan, o. nepotcovitu. Patkós, o. potcovitu.Pattanni, v. a pqení; a sári. Pattanás, 8. pocnetu; săritură;
sgrabuntia, bubusióra. Pattantam, v. a pocni, a plesni. Pattantyú, a tunu.Pattantyús, 8. tunariu, artile-
ristu.Pattantyúság, a. artileria. Pattogni, ®. a pocni, a dejuná. Pattogás, «. pocnitura, pocnetu,
detunetu.Patvar, a. cérta.Patvarkodni, v. a se certá, a se
ciondraní.Patvarkodás, a. cérta, ciendra-
nire.
Patyolat, s. batista.Páva, s. paunu.Pazar, pazarló, a. predatoria.Pazarlás, s. préda.Pázsit, pázsint, s. pajisce, ver-
détia, árba verde.PázsitOs, a. cu érba verde.Pecsenye, s. carne; friptura.Pecsét, 3. macula, péta; sigilu.Pecsételni, v. a sigiiá.Pecsételés, s. sigilare.Pecsétes, a. petatu; sigilatu.Pecsétezni, a. a petá.Peezek, s. calusiu, cuiu.Peczér, s. caneriu.Peczkelni, i>. a pune scalusiu;
a bate cuia.Peczkes, a. ínganfatu; batutu eu
cuiu.Pederni, pederítni, v. a suci, a
resucí.Pedig, pediglen, eoj. inse, totu
şi, cu tóté acestea.Pehely, s. scama, fulgu, flocu.Pej, a. murgu.Pék, a. paneriu, covrigariu, pi-
tariu.Példa, a. esemplu, modelu.Példabeszéd, a. proverbiu.Példálódzás, a. alusiune, aieptare.Példálódzni, v. a face alusiune,
a dá se pricépa, a aieptá.Példázat, s. parabola.Példány, s . modelu, esemplaríu,
mustra.Példás, a. — an, ad. esemplariu.Példátlan, a. — úl, ad. fara e-
semplii.Például, ad. de esemplu.Példázni, v. a representá in esem-
ple.Példázat, 8. esemplu, parabola.Féldázódni, példázgatni, v. (v.
példálódzni).Pele, 8. clotianu alunariu.
166 Patyolat
Pelengér, 8. locu de ruşine; falanga.
Pelyhes, a. — en, ad. scamosu, fulgosu; flocosu.
Pelyhesedni, v. a se scamosiá, a se fulgosiá.
Pemet, s. matura de cuptoriu.Pendel, s. póle.Pendeles, a. cu póle.Penderxtni, v. (v. pederni,).Penditni, v. a aieptá, a amentí,
a atinge ; a face sunetu,Pendulni, v. a suná.Penész, 8. mucediéla.Penészedni, v. a se mucedí.Penészedés, a. mncediéla, rnu-
cedire.Pengeni, v. a suná.Pengés, s. sunetu.Pengetni, v. a dá sunetu.Pengő, 8. moneta sunatoria.Penna, s. condeiu, péna.Péntek, s. vineri.Pénz, 8. bánu; numu.Fénztan, a. numismáteca.Pénztár, a. erariu, cassa, tesauru.Pénztári, «. erarialu.Pénzügyminister, a. ministru de
űnantia.Pénzügyőr, a. inspectoriu de fi-
nantia.Pénzes; a. — en, ad. banosu,
avutu.Pénze tlen, o. — ül, ad. fara ba
ni, nebanosu.Pép, s. papu, ciru.Pepecselni, v. a mocosí, a mi-
galí.Pepecselés, s. migalire.Pépes, a. cirosu.Per, 8. procesu; cérta.Perfolyás, a. procedura.Perszünet, s. juristitiu.Pertárgyalás, s. pertractare de
procesu.
Pertárgyalás
Perbefogni, v. a trage la procesa.
Perbeli, a. procesuala.Perez, *. m inuta; másodpercz,
secunda.Ferczegni, v. a sfârai, a scár-
tiaí.Perczegés, a. sfâraire, scârtiaire.Perczenet, a. (v. perezj.Perecz, a. covrigu, colaceln.Pereczes, a. eovrigariu.Peregni, a. a durai, a scârtiai.Perelni, v. a portá procesu; a
se certă.Perelés, a. proeesu, cérta.Peres, a. procesualu.Peresfél, a. litigante, causantu.Perge, a. spiralu.Pergelni, v. a prăji, a arde, a
frige.Pergelés, a. prajire, ardere.Pergelődni, v. a se prají, a se
frige.Perje, a. paiusiu.Permeteg, permet, a. plóia me-
runta.Permetezni, ». a ploá meruntu,
a picură.Persely, a. cassa de bani.Perzselni, v. a pârjoli, a arde.Perzselés, a. pârjoliră.Perzselődni, v. a se pârjoli, a
se arde.Peselni, v. a pisiá.Peselés, a. pisiare.Fesbedni, v. a se impuţi, a se
corupe, a se strici, a putredí.Peshedt, a. imputitu, stricatu,
putreditu.Pest, n. prop. Pestea.Pesti, a. pesténu.Pestis, s. ciuma, pestilentia.Peszmeg, s. pane cópta de do-
ue-ori.Pete, a. ou fia insecte).
Perbefogni
Petecs, a. scarlatu.Péter, m. prop. Petru.Péterrár, «. prop. Petropole. Petrezselyem, a. petringelu. Petyeregni, v. a plânge, a se
scânci.Petybedni, v. a se moleşi, a se
langedi, a putredí.Petymeg, a. nevestuica, furata
(animalu).Pezsdűlni, v. a spumegă, a fier
be, a clocoti.Pezsegni, v. fv. pezsdűlni). Pezsgés, a. spumegare, fierbere. Pezsgő, a. spumegatoriu, fier-
betoriu.Pézsma, a. moscu, bisamu. Piacz, a. piatia.Piaczi, a. de piatia.Piezi, o. mitutelu, nitielu. Pibenni, v. a pausá, a odichni. Pihenés, a. pausare, odichna. Pikkely, a. solzu.Pikkelyes, a. cu solzi.Pilla, a. pleópa.Pillanat, a. clipita, momentu. Pillangó, a. fluture.Pillantani, v. a clipi.Pillantás, pillantat, a. clipéla,
clipita; căutătură de ochi. Pille, a. fulgu de cenuşia; flu
ture.Pimasz, a. mojieu, meteleu. Pincze, a. pefnitia, celariu. Pinczér, a. cbialariu.Fingálni, v. a desemnă, a de-
pinge.Pint, a. cupa.Pinty, fringila.Piócza, a. lipitóre.Pipa, a. pipa.Pipázni, pipálni, v. a fumá ta-
bacu, a pipă.Pipás, a. fumatoriu de tabacu,
pipatoriu.
Pipâs 167
168 Pipázgatni ■Pogányái
Pipázgatni, v. a pipă (mereu). Pipe, a, pui de gâscă.Pipere, a. irtfrumsetiare, gatéla,
toaleta.Piperézni, v. a infrumsetiá, a
orná, a gáti, a tiené toaleta. P ir, *. rosiatia.Piritni, e. a prají.Pirítás, a. prajire.Pirított, a. prajitu.Pirók, a. pirula (pasere). Firongatni, v. a înfruntă, a re
probă, a mustră.Pirongatás, a. înfruntare, repro
bare, mustrare.Piros, o. — an, ad. rumenu, rosiu. Pirositni, v. a rum eni; a rosi. Pirositás, 3. rumenire; rosire. Pirositó, s. rumeuéla, sulimanu. Piroska, a. rosieţicu.Piroslani, o. a trage roşia. Pirosodni, v. a se roşi.Pirosság, s. rosiatia.Pirálni, v. a roşi; a se rusină. Pirúlás, a. inrosire; rusinare. Pirulatlan, a. nerusinatu.Pisla, s. pleópa.Pislángolni, v. a licuri (foculu). Pislogni, v. a clipi. .Pislogatni, ». (pislogni).Pista, n, prop. Stefanu. Piszegni, v. a scanei.Piszegés, a. scancire.Piszegtetni, v. a pisai, a fluerâ. Piszkálni, v. a seormoli, a sco
ciorî.Piszkálás a. scormolire, scotio-
rire, rescolire.Piszkolni, piszkitni, v. a ponosi,
a mânji, a scarnayi. Piszkolás, a. ponosire, mânjire,
scarnayire.Piszkos, a. — an, ad. manjitu,
ponositu, scaro avitu.
Piszkosodni, o. a se mânji, a- se scarnavi, a se ponosi.
Pisztoly, a. pistolii.Pisztráng, s. pastravu.Pittyeszteni, v. a lasă buz’a in
diosu, a strimbâ din gura.Pitvar, 3. tinda, antecamera.Fityeregni, v. a plânge, a scânci.Pityergés, a. plânsu, scancire.Pitymallani, v. a se reversă
diu’a, a murgi, a se face de- minétia.
Pitymallás, 3. reversatuln dilei, murgitulu de dî.
Pityóka, s. crumpena, cartofe ete.Pitypalaty, s. prepelitia.Plajbász, 3 . cerusa.Plánta, s. planta.Plántálni, v. a plantă.Plántálás, s. plan tat iun e.Plébános, a. parocbu, preotu.Pléh, a. tinichea, tabla de fern.Pletyka, a. flecaritoriu, vorbi-
toriu de menţiuni.Pletykálni, v. a flecari.Pocsolya, a. balta, tina.Pocsolyás, a. baltosu, tinosu.Pócz, s. politia, cuieriu; trépta,
gradu.Poczegér, s. clotianu.Poczkolni, v. a icni; a propti.Poczkos, a. burtosu, folticosu.Poczok, s. icu; proptea; burta.Podgyâsz, a. bagagiu.Pof, s. palma, lovitura preste
obrazu.,Pofa, a. buca; o lăture a obra
zului.Pofozni, v. a palmul.Pogácsa, s. turta.Pogány, s. paganu; barbara.Pogányság, a. paganime; bar
baria.Pogányái, ad. tiranesce, crudu,
erudelu; paganesce.
Pohánka Poriékony
Pohánka, a. hrisca.Pohár, *. pocalu, paharu. PohárBzék, a. armariu, credentiu. Poharas, a. cu pocalu.Pohárnok, a. paharnicn; cliia-
lariu.Pók, a. painginu.Pókháló, a. pensa, tiesetura de
painginu.Pókhálósodni, v. a se impainginá. Poka, a. fasia.Poklos, a. Ieprosu.Foklosodni, v. a se imple de
lepra.Pokol, a. tartaru, iadu, infernn. Pokoli, a. tartaricu, infernalu. Pokolfű, s. mătrăgună.Pokolkő, a. pótra caustica, pé-
tr’a iadului.Pokoleb, a. cerberu.Pokolvar, a. carbunculu, buba
periculósa.Pokróoz, a. tiolu, cérga, straiu. Póla, a. fasia.Pólálni, t). a infaslá.Pólálás, a. infasiare.Polcz, a. (v. póczj.Polgár, s. cive, cetatiénu. Polgármester, a. primariu, pre
toriu.Polgári; a. civilu.Polgárisodni, polgárosodni, v. a
se civilisá, a se cultivá. Polgárisodás, a. civilisatiune. Polgárisult, a. civilisatu. Polgárisnltság, s. fv. polgári
soddá).Polgárság, a. cetatienime, bur-
gesime.Politika, a, politica.Politikai, a. politicu.Politikus, o. politicu.Poloska, a. stelnitia.Foloskás, a. cu stelnitia.Polyva, a. pléva.
16»
Pompa, a. splendóre pompa, 1UC8U.
Pompás, o. — an, ad. splenditu, pomposu.
Pompázni, v. a face pompa.Pondró, s. vierme.Pondrós, a. viermenosu.Pongyola, o. negrijitu, negligatu.Pongyolán, ad. (v. pongyola,).Ponk, a. colina, délu, culme,
gruiu.Pont, a. puntu.Pontatlan, a. — úl, ad. nepun-
tatu; nepuntuosu, neacuratu.Pontatlanság, a. neacuratetia, ne-
puntuositate, nereguiaritate.Pontos, a. — an, ad. puntatn;
regulatu, precisu, acuratu.Pontosság, a. regularitate, pun»
tualitate, acuratetia.Pontozni, v. a puncfá.Pontozás, a. punctare.Pontozat, a. intrepunctiune.Ponty, a. crapu (pesce).Por, a. pulbere, prafu.Pór, pórnép, a. plebe, tieranu.Poroz, a. sgárciu.Porczellán, a. porcelanu.Porczogó, a. (v. porczj.Porczogós, a. sgárciosu.Porha, porhadó, a. farmitiosu;
putregaioáu.Porhadni, v. a se sfarmá, a se
m aciná; a se putredí.Porhany, a. pamentu tierinosu;
putregaiu.Porhanyó, o. sfarmitiosu, mala-
ietiu, fragedu.Porkoláb, a. carcerariu ; profosu.Porladók, a. (v. porhany).Porlasztani, t>. a praful, a pre
face in pulbere.Poriékony, a. (v. porhanyó).
170 Porlan i Prüsszentés
Porlani, porladni, v. a se macină, ' a se sfarmă, a se preface in
pulbere.Poroda, a. pulbere prasitóre (la
plante;.Porond, a. nasipu, arina.Porondos, a. nasiposu, arinosu.Poronty, a. puietura.Poronyó, a. (v. porhanyó).Páros, o. — an, ad. prafosu, col-
bosu, pulberosu.Porosodni, v. a se imple de pul
bere.Porosz, a. borusu, prusu.Poroszló, a. dorobantiu.Poroszul, ad. prusienesce.Porozni, v. a colbaí, a praful.Pórság, a. tieranime.Portéka, a. negotin, marfa.Portyázás, a. escursiune.Porzani, v. a praiui, a colbaí,
a se face pulbeie.Porzó, a. pulbere de presaratu.Posta, a. posta.Posvány, a. balta, noroiu, tina.Posványos, a. mlastinosu, tino
su, baltosu.Posztó, a. panura, postavu.Pót, a. întregire, impienire, su-
plenire, adausu, suplementu, surogatu.
Pótéskü, a. juramentu supleni- toriu.
Pótlás, pótlék, pótolás, a. (v. pót).
Pótlékadó, a. contributiune su- plenitoria, crescatura.
Pótlólag, ad. cá întregire, cá snplenire.
Pótolni, v. a adauge, a întregi, a suplení.
Pótulhatlan, a. neintregibílu, ne- reparabilu.
Potom, a. bagatelu, neinsem- natu.
Potroh, a. burta grasa.Potrohos, a. burtosu, grasu. Potyolni, v. a turti, a sfarmă. Potyos, a. turtitu, sfermatu. Pottyanni, v. a scapă.Pózna, a. prăjină, ranga. Pödörni, pödörítni, v. a suci, a
resucí.Pöf, pöffeszkedés, á. mandria, in
gán faré, fala.Pöffeszkedni, v. a se mândri, a
se inganfá.Pöffeszkedés, a. mandria, in-
ganfare.Pök, a. scuipatu.Pökés, a. scuipare.Pökdösni, v. a scuipă. Pökedelem, a. scârnăvia, uri»
tiune.Pörge, a. spiralu.Pörkölni, v. k prăji, a frige. Pörkölt, a. prajitu, friptu. Pöröly, a. barosu, ciocanu. Porzsolni, v. (v. perzselni). Pöszméte, a. acrisia.Préda, a. prada, risipa.Préda, a. predatoriu, risipatoriu. Prédálni, v. a predă, a risipi;
a jafuí.Prém, a. blana, primu.Prémes, a, blanatu, cu primu. Prémezni, v. a primuí, a blaní. Prépost, a. prepositu.Prés, a, presa, téscu.Préselni, v. a tescní, a stórce. Prímás, a. primate.Próba, a. proba, cercare, încer
care.Próbálni, v. a probă, a incercá. Próbálás, a. cercare, încercare^
probare.Próbás, a. de proba.Priicsök, a. greru.Prüsszenteni, a. a strănută. Prüsszentés, a, stranutare.
Puffadni Rabló 171
Puffadni, v. a se inflá; a se inganfá.
Puffadás, s. inflare; inganfare.Puffadt, o. inflatu, infoietu; in-
ganfatn.Puffantam, v. a bufni, a bufai.Puffaszkodni, ®. a se inflá, a se
infoié; a se inganfá.Pufolni, v. a bufni, a bate.Puha, a. mólé, malaietiu.Puhán, ad. (v. puha).Puhaság, s. moletate, molitiune.Puhatolni, ®. a investigá, a cer
cel á, a scrutá.Puhatolás, j. investigare, cerce
tare, scrutare.Puhitni, ®. a inmoié, a molesí.Puhúlni, v. a se inmoié, a se
molesí.Púja, a. poltronu. molatecu, mi-
cu de anima.Pnjaság, s. poltronaría, mole-*
sire, frica.Ptyka, s. curca.Pukkadni, o. a plesni, a crepâ.Pnkanni, w. a pocni, a sunâ.Pukkanás, s. pocuire, pocnitura,
sunetu.Pukkantani, «. a face se poc-
nésca.Pukkantó, a. poenitoriu.Puliszka, s. colesia, mamaliga,
polenta.Pulya, a. (v. puja).
Ba, (re) p . pre, asupra, la.Bá, ad. pre, pe, asupra, preste,
pe de-asupra.Bab, 3 . sclavu, arestantu, pri-
soneriu, prinsu, robu.
Pulyka, 3. (v. pujka).Púp, 3. cocosiala, crescatura.Púpos, a. cocosiatu, ghebosu.Púposodul, v. a se cocosiâ a se
ghebosiâ.Puska, s. puşca.Puskapor, s. pulbere, érba de
puşca.Pnszpángfa, s. cimisiariu, buc-
celu, merisioru (arbore).Puszta, o. desiertu, locu nelo-
cuitu.Puszta, a. desiertu, golu, para-
situ.Pusztán, ad. (v, puszta).Pusztaság, 3. (v. puszta).Pusztítni, v. a devastá, a de-
predá, a despolié.Pusztítás, 3. devastare, depre-
dare, despoliere.Pusztúlni, v. a se devastá, a
se ruiná.Pusztulás, s. desvastaro, ruina,
desolutiune.Puttón, 3. butoiasiu, putina.Futtonos, 3. putinanu, berbin-
tiariu.Pünkó'sd, s. Rusalii.Pünkösdhó, s. Maiu.Püspök, 3. episcopu.Püspöki, a. episcopescu.Püspöksüveg, 3. mitra.Püspökség, 3. episeopatu.
Babi, a. — lag, ad. sclavescu, robescu, servilu.
Bablás, 3. răpire, lotrire, furtu. Babló, 3. rapitoriu, lotru, fura,
hotiu.
172 Rabolni Eajz
Rabolni, v. a răpi, a lotri, a fu- rá, a jafui.
Raboskodni, v. a robi ('proprie), a fi in arestu, a fi arestatu.
Baboskodás, a. robia, robire, captivitate.
Rabság, a. (v. raboskodás).Rabszolga, s. sclavu.Rabszolgaság1, a. sclavia, servi
tute.Rács, a. grate, cancela.Rácsos, a. — an, ad. cu grate,
gratatu.Rácsozat, a. gratería, stachetu.Rácsozni, v. a incbide cu grate.Rag, a. sulisé, adausu, adauge-
re, aficsu.Ragacs, a; masticu, elein, ce-
mentu.Ragacsos, a. — an, ad. cleiosu,
clicosu, lipitiosu.Ragadni, v. a se lipi, a se elei;
a rapí, a apucá, a smulge, a spoliá.
Ragadály, a. lipitoriu, lipitura; omu sünien.
Ragadós, a. lipitiosu, cleiosuRagadozni, t>. a rapí, a boti, a
furá, a jafuí.Ragadozás, a. răpire, rapitoría,
spoliare.Ragadozó, a. rapitoriu.Rágalmas, a. clevetitoriu, de-
faimatoriu, ealumniosu.Rágalmazni, v. a cleveti, a de-
faimá, a calumniáRágalmazás, a. clevetire, defăi
mare, calumniare.Rágalmazó, a — lag, ad. cleve
titoriu, defaimatoriu.Rágalom, s. calumnía, defăimare.Ragály, *. epidemia, ciuma, bó-
Ia iipitiósa, contagiu.Ragályos, a. epidemicu, lipitiosu,
contagiosu.
Rágni, v. a róde.Rágás, a. ródere, rosura; colica.Ragasz, a. (v. ragacs,).Ragaszkodni, v. a se alipi, a se
atrage^ a simpatisá.Ragaszkodás, a. alipire, atrage
re, simpatia.Ragaszos, a. (v. ragacsos).Ragasztani, v. a lipi, a elei, a
acatiá, a afige.Ragasztók, a. adausu, suplemen-
tu, sulisé.Rágatlan, a. — ül, ad. nerosu,
nemancatu.Rágcsálni, v. a róde, a mancá
(mereu).Rágódni, v. a se róde, a se
mancá, a se consumá, a se mistui.
Rágódás, s. ródere, rosura, consumare, mistuire (de sene).
Ragozni, v. a sufisá.Ragozás, ragozat, s. sufiseare,
adaugere.Ragyogni, v. a luci, a străluci,
a luminá.Ragyogás, ». lucire, strălucire,,
brilare.Ragyogó, a. lucitoriu, straluci-
toriu.Ragyogvány, s. lustru, luciamen-
tu, strălucire, fulgóre, splen- dóre.
Raj, s. ro iu ; órda, céta.Rája, s. raia (pesce).Rajna, n. prop. Kenu.Rajongani, v. á roí; a alergá
ratacitu; a fanatisá.Rajongás, a. fantastaría, fana-
tismu, fantasare.Rajt, ad. pre, deasupra, preste,
pedeasupra.Rajta ! int. pre elu! aid iRajz, a. desemnu, pictura.
Hajzani Băzâs 173
Bajzani, v. a roí.Baj zás, s. roire.Rajzat, s. roitura.Rajzolni, v. a desemnă, a de-
pinge.Bajzolás, a. desemnare, depin-
gere.Rajzolat, s. desemnatiune, deli-
niatinne.Báb, 8. racn.Babás, s. gramada, movila, ju -
réda; mulţime, céta.Kákászát, «. racuire, prindere
de raei.Bákászni, v. a racuí, a prinde
raci,Bahatlan, a. — úl, ad. negra-
maditu, neincarcatu; golu.Bakni, v. a grămădi, a ia cârcă;
a depune.Bakadni, v. a se incarcá, a pa-
chetá, a se gramadi.Bakodás, s. incarcare, gramadi-
re, pachetare (proprie).Rakonczätlan, a. — úl, ad. ne
dumerita, desfrenatn.Rakonczátlanság, s. desfreo, des-
írenare, nedumerire.Babonczátlankodni, v. a se ne
dumeri, a se desírená.Rakosgatni, u. a gramadi; a de
pune ("mereu). 'Bakott, a. incarcatu, gramaditu.Bakottya, a. genista (planta,).Baktár, s. magazinu, depositu.Ráma, s. rama.Ránéz, 8. incretiatura, indoitura,
patura, crétia.Ránczos, a . incretitu, indoitu,
paturatu.Ránczolni, ránczosítni, t>. a în
creţi, a indoí, a impaturá.Bánczolatlan, a. — ul, ad. nein-
cretitu, neimpaturatu.Ránczolat, s. incretitura.
Bánczosodni, v. a se incretí, a- se sbárcí.
Bánczigálni, ». a trage, a Smán ci, a smulge cu forti’a.
Bándítni, v. a trage, a smancí; a scrintí.
Bándulni, v. a se smáuci, a se scrintí; a face escursiuue.
Rándulás, s. smancire, scrintire ; escursiune.
Bang, s. demnitate, vrednicia, rangú.
Rángatni, v. (v. ránczigálni). Bángatódzni, rángatózni, v. a se
smânci, a se trage, a se mişcă rapede, a palpită.
Rángatózág, s. smancire, spasmu, tremuratura, convulsiune.
Rántani, v. a smanci, a trage rapede; a frige ("carne,), a prají.
Rántás, s. smancitura, ieptatúra ; farina prajita, rantasiu.
Bántott, a. smancitu, trasu ;frip - ' tu, prajitu.
Bántotta, a. paparada, papara, papa, ou friptu in unsóre.
Rászedni, «. a insielá, á amagí. Bászedés, a. amagire, amagitura,
insielatiune.Bászt, 8. ipoéondría.Ravasz, a. — úl, ad. astutu, p re
făcuta, viclénu, siretu. Bavaszkodni, t>. a se siretí, a se
vicleni, a se prefaee, a se fa ce astutu.
Ravaszság, s. viclenia, astntía, siretía, prefaeatura.
Ravatal, s. mormentu, chenota- fiu; catacomba.
Bázni, v. a scutură; a datină (capulu).
Băzăs, 8. scuturare, scuturatura; clătinare.
174 Bízat Rejtvény
B izat, a. mestecatura (fenu eu paia).
Bázkodni, v. a se scutură, a se cutremuri.
Rázkódás, a. cutremura, entre- murare.
Bázkodtatni, v. a cutremură.Rázkodtatás, a. cutremuratura.Be, p . (v. ra).Rebbenni, v. a se înspăimântă;
a se mişcă; a tresari; a tresaltă. .
Bebegni, v. a tremură, a se in- fricá; a balbaí, a gangaví.
Bebegés, a. frica, trem ura ; bal- baire, gangavire.
Rebesgetni, v. a lati faima; a aduce înainte, a vorbi (despre o faima).
Bécze, a. raţia.Beesés, a. retielatu; latiosu.Beczézni, v. a retielá, a tiese
réti ele.Recsegni, v. a trosni, a párái,
a scârtiai.Recsegés, a. trosnire, pocnire,
páraitura, scartiaitura.Redő, a. (v. ránéz).Redős, o. (v. rănezos).Redőtlen, a. — ül, ad. ne'ncre-
titu, nesbárcituj fara cretie.Bedőzet, a. (v. ráncz).Redőzni, t>. (v. ránéz ölni).Bedv, a. pntrediune, marcezime,
scoptura.Bedves, a. — en, ad. putredu.
marcedu, fragedu, gaunosu (la den ti).
Bedvesedni, v. a putredí, a mar- cedí, a se fragedi.
Bedvesség, a. pntrediune, mar- cedime.
Reg, a. deminétia, crepuscnlu, resaritu.
Bég, régen, régente, ad. de múl" tu, indelungu.
Rege, a. fabula, poveste.Regélni, v. a fabulă, a enarí
a plăsmui, a povesti.Begélés, a. fabulare, enarare de
fabule, plăsmuire.Regény, a. romanu.Regényes, a. — en, ad. roman
tica.Regényesség, a. romanticitate, lo-
cu romantica.Regés, a. fabulosu.Reggel, a. deminétia.Reggeledni, v. a se reversă diu’u,
a se face deminétia.Reggeli, a. de deminétia.Reggelizni, v. a dejuná, a gustă.Reggelizés, a. déjunare, dejuna.Régi,-es, a. vecbiu, betranu,
anticu.Régiesen, ad. betranesce, in mó
dú vechíu, dnpa mod’a antica.Régiség, a. anticitate, vechime.Régiségbnvár, a. anticistu, ar-
cheologu.Régiségtan, a. archeológia.Rejlő, a . secretu, ascunsa.Rejtek, a. locu ascunsu, singu
rătate.Rejtekes, a. (v. rejlő).Rejtekezni, v. a se ascunde, a
se tiené in secretu.Rejtelem, a. misteriu, secretu,
gacitura, ciumelitvra.Rejtélyes, a. — en, ad. misteriosu,
enigmaticu.Rejtemény, a. (v. rejtelem)Rejteményes, a. (v. rejtélyes).Rejteni, v. a ascunde.Rejtett, a. ascunsu, secretu, mis
teriosu.Rejtezni, v. (v. rejtekezni).Rejtezés, a. ascundere.Rejtvény, a. (v. rejtély).
Rejtvényes Rendetlenkedni 175-
Rejtvénye«, a (v. rejtélyes).Rekedni, v. a raguéi; a se în
chide, a se strimtorá.Rekedés, s. ragnsire, ragnsiéla;
strimtorare.Rekedség, a. ragnsiéla; strim-
toréla.Rekedt, a. ragnsitn; strimtoratn.Rekedtség, s. (v. rekedség).Rekesz, a. ascnnsatóre, sicriasiu,
saltarin, incuietóre.Rekeszelni, v. a închide, a in-
cuié.Rekeszteni, ti. a inchide, a in-
cuié, a incarcerá.Rekettye, a. (v. rakottya).Rekkenni, ti. a stamná; a se in-
nadusí ('de caldura).Rekkenő, a. innadasitoriu, caldu.Rém, «. spaima, nalnca, nazt-
ritura, fantoma.Remegni, ti. a tremură, a se fn-
fricá, a se teme.Remegés, a. tremura, tremurare,
frica, temere.Remek, a. capu de opera, lucru
artificiosu.Remek, a. maiestrosu, artificio
su, eleganta, férte frumosu.Remekelni, ti. a gáti, a face unu
lucru artificiosu, unu capu de opera.
Remekíró, a. clasicu.Remekül, ad. (V. remek).Remélleni, remélni, ti . a speră,
a nadesduí.Remény, a. sperantia, nadesde.Reményeim, reményleni, ti. (v.
remélleni).Reménykedni, ti. a speră, a fi
in buna sperantia.Reménykedés, a. sperare.Reménység, a. (v. remény).Reménytelen, o. — fii, ad. fara
sperantia.
Remete, a. eremitu, anacoretu.Rémítni, ti. a infricá, a spai-
mantă, a insuflă terére.Rémitö, a .— leg, ad. infricosia-
tu, terorosu, cumplita.Rémleni, ti. a i-se páré, a i-se
aretá (ceva infricosiatu).Rémlet, a. părere, aparintia.Rémletes, a. — en, ad. infrico-
siatu, plinu de spaima.Rémülés, rémület, a. infricosiare,
inspaimantare, terére, încremenire, enormitate.
Rémületes, a. — en, ad. (v. rémletes).
Rémületesség, ». (v. rémülés).Rémülni, ti. a se infricosiă, a
se inspaimanta, a încremeni.Rend, a. ordena, roudu, regula;
tagma; decoratiune.Rendelés, a. ordinatiune, dispu
nere, demandare.Rendelet, rendelmény, a. ordina
tiune, decretu, dispusetiune, regulamentu.
Rendeletien, a. — fii,' ad. neor- denatu, nedispusu, nedecre- tatu.
Rendelhetni, ti. a dispune, a. ordená.
Rendelkezés, «. dispunere, dispusetiune.
Rendelni, ti. a ordená, a dispune, a demandá, a decretă.
Rendeltetés, a. destinatiune, menire, sérte, ursita.
Rendes, a. — en, ad. regulata,, acurata, punctuosu, normáin.
Rendetlen, a . —ül, ad. neregulata, neacurata, nepunc- tupsu.
Rendetlenkedni, v. a fi neregulata, nepunctuosu, neacuratu-
Rendetlenség Részegeskedni; 176
Rendetlenség, *. neregularitste, nepunctuositate.
Rendezni, v. a regulă, a ordená.Rendezés, a. regulare, ordenare.Rendhagyó, a. neregulariu, au-
silariu, anomalu.Rendithetlen, rendíthetetlen, a. —
űl, ad. neclativeru, .nemisca- veru, nestramutaveru, constant e.
Rendítni, v. a . sgnduí, a cutremură; a infricá.
Rendkívül, a d .— i, a. straordi- nariu, preste mesura.
Rendki vülies, a. fv. rendkívül).Rendkívüli esség, «. straórdina-
rietate.Rendőr, a. soldatu politianescu,
gendarmu.Rendszer, a. sistema.Rendszeres, a. — en, ad. siste*
maticu, regulata.Rendszerezni, rendszeresítni, t>.
a sistémísá.Rendszerint, ad. comunu, inda-
tenatu, de comunu.Rendületlen, a. — űl, ad-, necla-
titu, uemiscatu, nestramutatu, statornicu, constante.
Rendülni, v. a se cutremură, a se sguduí.
Rengés, s. cutremuru, sguduire; leganare.
Rengeteg, s. codru.Rengeteg, a. monsfruosu, spai-
mantatiosu, cumplitu, infrico- siatu, giganticu, maninu.
Rengetni, v. a datină, a leganá.Rengő, a. légami, clatinatorin.Rény, s. (v. erény).Renyheség. s. lene, negligentia,
trandavia.Renyhülni, v. a se trandaví, a
*e lenevi, a se face negligentu.Répa, s. napú.
Repcze, *. rapitia.Repdesni, v. a sbură, a sburatí;
a flusturá, a flustnrá.Repedék, s. crepatura, despica-
tura.Repedékeny, o. crepaveru.Repedékes, a. — en, ad. crepatu,
despieatu.Repedés, s. (v. repedék).Repedezett, a. (v. rededékesj.Repedni, repedezni, v. a crepá,
a se despică.Repedt, a. — en, ad. crepatu,
despieatu.Repeszteni, v. a crepâ, a . des
pică.Repesztés, s. crepare, despicare.Repítni, v. a sburatí, a dă sbo-
rului.Repkény, a. iedera, efeu, la-
nru.Repülni, v. a sbură.Repülés, a. sboru, sburare.Repülő, d. sburatoriu.Rés, a. spărtură, gauna; lacu
na, locu deschisa.Rest, a. lenesiu, negligentu,
trandayu.Restelni, restelkedni, «. a lene
vi, a negligă, a se trandaví.Restitni, v. a lenevi, a íace trân
davii, a face negligentu.Restség, a. leneviră, negligentia,
trandavia.Restűlni, v. a se lenevi, a se
trandaví, a se face negligentu.Rész, a. parte, competentia.Részeg, a. beatu, beutu.Részeged», részegszeni, része -gűlni, v. a se imbetă, a se fa
ce beatu.Részeges, a. betívu, beutoriu.Részegen, adí beatu.Részegeskedni, v. a trai in betű.
Részegitni Rezes 1 7 7
Részegitni, v. a imbetá.Részegités, a. imbetatura, imbe-
tare.í Részegség, a. betía.! Részegítő, a. imbetatoriu.
Reszelni, v. a frecá, a pilí, a [ ráde, a raspuí.
Reszelő, a. pila, ra9pa, radietóre. t Reszelés, a. frecare, pilire, radere,j Reszelt, a. — en, ad. frecatu, pi
litu, rasu.í Részeltetni, v. a impartasí, a fa-[ ce parte.I Részént, részint, ad. parte, in| parte.I Részes, a. partasiu, actionariu,! participatoriu.f Részesítni, v. (v. részeltetni).
Részesülni, v. a se impartasí, a partieipá, a luá parte.
Részesülés, a. pariicipare, împărtăşire.
Részesülő, a. participatoriu; s. participiu.
Reszketeg, a. tramuratiosu.Reszketegség, reszketés, a. tre
murare, tremuru.| Reszketni, v. a tremură.
Részlet, a. porţiune, parte, de- tailu.
Részletesen, ad. specificata, in- detailu, indetailatu, impartitu.
Részletesítni, v. a specifică, a indetailá.
Részletesség, a. imparţialitate, specificare, indetailare; cer- custantialitate.
Részletezni, v. (v. részletesítni).Részvény, a. actía.Részvét, a. compătimire, partici
pare, condolentia.Részvétlen, a. — fii, ad. necom-
patimitoriu, nepasatoriu, in- diferinte, indolentu.
Részvétlenség, a. indolentia, nepăsare, necompatimire, indi- fere ntismu.
Részvevő, a. compatimitoriu, par- ticipatoriti.
Rét, a. livada, fenatiu, lunca, p ra tu ; indoitura, patura.
Réti, o. de fenatiu, de livada.Réteg, a. pala, patura, stratu.Réteges, a — en, ad. paturosu,
indoitu.Rétegezni, v. a indoí, a impa-
tură.Retek, a. radichia.Rételni, v. (v. rétegezni).Retesz, a. ineuietére, zavoru (la
usiaj.Rettegni, ». a se teme, a se in-
frică, a tremură (de frica).Rettegés, a. temeré, frica, tre
muru.Rettenetes, a. — en, ad. infrico-
siatu, inspaimantatu, oribilu.Rettenetesség, a. infricosiare, in-
spaimantatiune.Rettenni, v. a se infrică, a se
înspăimântă.Rettenthetlen, a. — űl, ad. ne-
infricabilu, neinspaimantabilu.Rettentő, a. (v. rettenetes).Rettentőség, a. (v. rettenetesség)Rév, a. podu, luntre, b arca ; vă
dii, portu, trecatória.Reves, d. (v. redves).Revesedni, v. (v. redvesedni).Révész, a. podariu, luntrariu,
luntrasiu; nautilu (animalu apatecu).
Révpart, a. limanu, desbarcatoria.Réz, a. arama.Rezeda, a. reseda, amoreta (plan
ta).Rezegni, v. a tremură, a vibrá >
a se clatină.Rezes, a. aramosu, cu arama.
12
178 Rezssédni Rohanás
Rezesedni, t>. & se aramosiá.Rezgés, s. tremurare, vibrare,
vibratiuno.Rezgő, a. — en, ad. tremuraíoriu,
vibratoriu, clatinatoriu.Rezzenni, c. a sparié, a spai-
mantá, a deşteptă.Rezső, n. prop. Rudolfn, Ra(1u.Rézsut, a. diagonalu, piezisu.Reszenteai, «. ,(v. rezzenni)Riadni, v. a alarmá, a sbierá,
a strigá.Riadás, 3 . alarma, alarmare, stri
gare, sbieratnra.Riadó, s. alarmu, reveliu.Riaszkodni, v. a strigá, a racni
(spre cineva).Riasztani, w. v. a sparié, a spai-
mantá, a infricä.Eibancz, a. misielu, lnmpn, va-
gabondn.Ribiszke, s. stmguraaiu, acrisia.Rideg, a. — en, ad. singuratecu,
retrasu, iaolatu; selbatecu.Ridegség, 3. singurătate, isola-
tiune, isolare; selbatacia.Rigó, s. sturzu; mierla.Rikoltani, ribeltozni, v. a sbierá,
a strigă, a chiui.Rikoltás, 3. sbieratnra, strigare,
ehinire.Rim, 3. rima, ritmu fla poesia).Rímelni, v. a rimá.Rimei és, s. rimare.Eimes, a. rimatu.Riinetlen, a. — ül, ad. nerimatu,
fara rime.Rimezni, v. (v. rímelni).Ringatni, v. a leganá, a clatíná.Ringyó, s. curva, femeia nemo
rala.Ringyrongy, s. strentiaría, flen-
dnría.Rini, v. a plânge, a se vaietá,
a se tângui.
Rinya, s. scolopendra (animalu).Ripaos, 3. pata, gropitia de ver-
satu, strieatura de versatu.Ripacsos, a. — an, ad. stricata
de versatu.Riskása, s. urezu.Ritka, a. raru.Ritkán, ad. raru.Ritkás, a. raritu, cam raru, raríu.Ritkaság, s. raritate.Ritkítni, v. a rarí.Ritkítás, *. rărire.Riva'gani rivalkodni, v. (V. ri
koltani).Rivalgás, rivalkodás, s. (v. r i
koltás).Rívás, 3. plângere, vaietatura,
tânguire.Rizma, 3. risma.Robaj, s. sgomötu, fremetu, gu-
netu, vuietu.Robbanni, v. a suná, a* dá su-
netu, a faee sgomotu (sune- tulu carului).
Robogni, v. (v. robbanni).Robogás, s. sgomotu, sunetu,Robot, 3. robota.Rogya, s. sganca, strieatura de
versatu ; cangrena, strieatiune (in plante).
Rogyás, a. — an, ad. stricata de versatu; cangrenatu.
Rogyni, v, a cadé, a se ruiná, a decadé.
Roh, 3. putreditura, putredime.Rohadni, v. a putredi, a se co-
riimpe, a se stricá.Rohadt, a. — an, ad. putredu,
stricata, gaunosu.Roham, s. asalta, atacu; paro-
csrsmu (la morbosi).Rohanni, v. a asalíá, a ataoá;
a alergá, a se rapedí.Rohanás, s. asalta, asaltare, ata
care; rapedire.
Rohanókig 179
Rohanólag, ad. asaltata, atacatu ; rapeditn.
Rojt, 3. cincuru, canafu.Rojtos, a. ciucurosu, ciucuratu;
firosu, fibrosu.Rojtozni, «. a pune ciucuri, a
omá cu ciucuri.Róka, s. vulpe.Rokka, «. furca de torsu.Rokkanni, v. a decadé; a se de-
sielá; a se ruină.Rokkant, a. — an, ad. decadiu-
tu ; desielatu; ruinatu; ma- rodu.
Rokon, a. consangénu, cumna- titu, rudenitu.
Rokonértelmű, a. sinonimu.Rokonság, s. rudenia, cnmnatía,
afinitate, consangenitate.Rokonszenvezni, v. a simpatisá.Rokonszenv, s. simpatia.Rokonszó, a. sinonima.Ról, p . depre, despre, dela.Rom, s. ruina.Románez, s. romanu.Rombolni, v. a ruină, a derimá,
a strică.Rombolás, s. derimare, ruinare,
stricare.Romlani, v. a se strici, a se
derimâ, a se ruină; a se co- rumpe.
Romlás, 3. stricatinne, ruinare, derimare, coruptiune.
Romladozni, v. a se strică, a se ruină {'mereu).
Romlatlan, o. — ni, ad. nestri- catu, neruinatu; necoruptu.
Romlékony, a. stricaveru, co- rupiveru.
Romlottság, s. stricatinne; co- ruptinne.
Romolbatlan, a. nestricaveru, ne- corupiveru.
Róna, 3. siesu, planu, desiertu.
Rónaság, s. (v. róna).Roncsolni, v. a derimá, a der-. mali (Vestmintele); a strici,
a risipi, a ruină.Ronda, a. rondán, rondául, ad.
murdariu, necuratu, spurcata.Rondaság, s. necuratía, spuroar
tiune, patare.Rongálni, v. (v. rombolni).Rongy, s. strantia, petecu.Rongyolni, v. a strantiuí, a rum
pe in petece.Rongyos, a. — an, ad. strantio-
su, trentiurosu, destramatu.Rongyosodni, v. a se strantiosiá,
a se face destramatu.Rongyosság, s. strantiurime, des
trămare.Róni, v. a intaié, a ingravi, a
crestă, a insemnă, a notă.Rontani, v. a strică, a ruină,
a derimá.Rontás, 3. stricare, stricatiune,
ruinare, derimare.Ropogni, v. a sună, a párái, a
pocni.Ropogás, 3. sunetu, páraitura,
pognitura.Roppant, a. — úl, ad. enormii,
imposantu, gigauticu, fórte mare.
Roskadni, roskadozni, v. (v. rokkanni^.
Roskadt, a. (V. rokkant).Rossz, a. reu, de nemicu.Rosszabbitni, v. a inreí, a face
reu, a deteriorá.Rosszabbodni, v. a se inreí, a
se face reu, a deveni reu.Rosszalás, s. reprobare, ueeu*
viintiare.Rosszallani, rosszaiéi, «■ a repro
bă, a desprobá, a necuviintiá.Rosszaság, 3. reutate, reintia,
maliţia.12*
180 ROSZÚI Rudalni
Bosszúi, ad. reu.Rost, *. fibra.Bosta, s. ciurn.Rostálni, ti. a ciurul, a cerne
cu ciurula.Bostálás, s. ciuruire, cernere.Bostély, s. grate, gratariu; can-
cela.Rostélyos, a. gratatu, cu grate.Rostélyzat, a. gratime, cancela,
inchisóre cu grate.■Rostélyozni, ti. a închide cu grate.Rostos, a. fibrosu.Rothadni, u, a putredí.Rothadás, 8. putredire, putre-
diune.Bothadatlan, a, — ul, ad. nepu-
treditu.Rothadt, a. putredu.Rothasztani, ti. a putredí, a d&
putrediuuei.Bothatag, a. putreditiosu, pu-
trediveru, corumpiveru.Rotyogni, ti. a clocoti, a clocaí.Rovar, 8. insectu, gandacu.Bovarászni, ti. a aduná, a prin
de insecte.Rovarászát, 8. insectologíaRovás, 8. crestătură, tăietură,
revasiu.Rovat. 8. rubrica.Rovatolni, v. a rubrică, a crestă,Bovatozni, ti. (v. rovatolni).Rozmár, 8. ipopotamu, rozmariu.Rozzant, a. (v. rokkant).Rozs, 8. secara.Rózsa, 8. rosa, trandafiru.Rozsda, 8. rugina.Rozsdás, a. ruginosu, ruginiu.Rozsdásodni, e. a rugini, a se
rugini.Rózsi, ». prep. Rosalia.Rőf, 8. cotu (lungu).Röfögni, ti. a grobaí, a grohoti
(porculu).
Röfögés, 8. grohotire, grohoitura.Rög, 8. brusiu, asprime, grun-
zurime.Rögeszme, s. idea-ficsa.Rögös, o. grunzoru, coltiurosu,
aspru.Rögtön, ad. indata, numaideca-
tu, minteni.Rögtönész, rögtönző, 8. improvi-
satoriu.Rögtönözni, ti. a improvisá.Rögtöntörvény, s. dreptu stata-
riu, lege marţiala.Rögtönzés, rögtönzet, s. impro-
visatiune.Rögzött, a. ficsu, ficsatu; cro
nicii.Röhögni, ti. a ride tare, a ride
sonoru.Röp, 8. sboru, sboramentu, a-
ventu.Röpdösni, ti. a sburatí, a flus-
turá, a flutură.Röpirat, 8. scrisóre volanta, íoia
sburatoria, pamfletu.Röpitni, ti. a sburatí, a dá sbo-- rului, a flusturá.Röpködni, ti. (V. röpdösni).Röppenni, ti. a sbură, a sburatí.Röppentyű, 8. racheta.Röpülni, ti. a sburá.Rost, a. (v. rest).Rövid, o. — en, ad. scurtu, abre
viata.Röviditni, ti. a scurtă, a con
trage, a abreviá.Rövidítés, rövidítmény, 8. scur
tare, contragere, abreviatura, abreviatiune.
Rövidecske, rövidke, a. scurtutiu.Rövidség, 8. scurtime, abrevia
tiune.Rövidülni, ti. a se scurtă.Rúd, 8. ruda, sulu, prajina.Rudalni, ti. a bate, a ciomagi.
Rudas 1 8 t
Rudas, a. dela ruda , ('rudasló, ca- lu dela ruda).
R ugalm as, a. elasticu .R ugalm asság, s. e lastic ita te .R uganyos, a. (v. ruga lm as).R uganyosság, s. fv. rugalmasság^).R úgni, rugdáln i, v. a b a te , a dá
cu pecioru lu .R úgás, s d e ta tu ra , lo v itu ra cu
pecioru lu .R ugaszkodni, v. a se in ie p tá ; a
tú li, a a le rgá .R ugaszkodás, s. in ie p la re ; tu li-
re , a le rg are .R ugasztani, v. a raped í, a a ru n -
cá cu t a r ía ; a pafugá.R ugékony, a . — an, ad. elasticu .R ugékonyság, s. e lastic ita te .R ugó, a. d e ta to riu cu pecioru lu .R ugó, rugony, 3. có ida , córda
de o tielu .Rugóldozni, v. a d á d in p icid re ,
a d á cu peciorulu .Rugonyos, o. (V. rugalm as^.Rugonyosság, s. (v. ru g a lm asság ).R ugós, a. (v. rugó).R uha, s. vestm entu , ha ina .R uházni, v. a investm entá , a
im b racá .
Ruházás, ruházat, «. investmen- tare, imbracare.
Ruházation, a. —úl, ad. nein* vesmentatu, neimbracatu.
Ruházkodni, v. a se investmen* tá, a se imbracá.
Rusnya, a. (v. ronda).Rút, a. uritu, hîdu, deforma,
scarnavu.Rútitni, a. a urití, a hídí, a de*
forrná.Rutitás, «. deformare, uritirá,
hídire.Rútság, «. deformitate, uritiuna,
hídienía.Rútul, ad. uritu, hîdu, scama*
vu, deformu.Rútulni, V. a se hídí, a se úri*
ti, a deveni deformu.Rügy, *. bobocu, muguru.Rügyezni, v. a muguri, a im*
boboci.Rüh, 3 . scabia, riia.Rühes, a. — en, ad. scabiosu,
riiosu.Rühesedni, v. a se inríiosiá, a
se imple de scabia.Rühesedés, s. inríiosiare.
S.Sáfár, 3. facatoriu, faptoriu, pro-
vedietoriu, procuratoriu, eco- nomu ; — ság, s. provedieto- ría, faptoría, economia.
Sáfárkodni, v. a face, a plăsmui, a castigá, a procurá.
Sáfárkodás, s. (v. sáfárság)..Sáfrány, s. safranu.Saját, ad. propriu, seu, insusi.Sajátítni, v. a insusi.Sajátít ás, s. insusire.
Sajátító, 3. insusitoriu, genitivu.Sajátképen, sajátlag, ad. propriu,
in adeveru.Sajátság, 3. insusime, proprie
tate, particularitate.Sajátságos, a.- propriu, seu, ade*
veratu.Sajgás, 3. usturime, dorere, ar
dere.Sajka, 3. luntre, barca, gondo
la, seica.
382 Sár
Sajkásai, v. a luntri, a pluti.Sajnálni, v. a compătimi, a fi
cu compătimire.Sajnálat, a. compătimire.Sajnálatos, a. — an, ad, de com
pătimită.Sajnálkodni, sajnálkozni, v. (v.
sajnálni).Sajnos, a. (v. sajnálatos).Sajogni, sajongani, v. a nstnrá,
a dóré, a arde (ran’a).Sajt, s. casiu, branza, cascavalu.Siytár, «. cófitia, siustariu, do
nit!«.Sajtó, s. presa, téseu, tiparito-
riu, storcatorin.Sajtolni, v. a tescní, a stóree.Sajtolás, a, tescnire, tescuitura,
storsóra.Sajtolatian, a. — ál, ad. netes-
cuitu, nestorsu.Sakál, s. siacaln, vulpe de re-
saritu.Sakk, a. siacn (jocu).■Sakkozni, v. a jocá in siacn.Salak, s. sgura; neiii3emnatate,
de pucinn pretin; scursnra, drojde.
Salakos, a. sgnrosn.Saláta, s.' salata.Salétrom, s. saletrn.Salétromos, a. saletratu cu sa-
letru.Sallang, 3. fraDgía, tiortiori, tiar-
tiamiuri ("la frânele eailoru).Sstllangos, a. tiortioratn, tiartia-
matu, frangiatu.Sámfa, s. calapodu, forma de
stible.Sámfázni, v. a trage pre calapodn.Sáncz, a. siantin, canalu.Bánczolni, v. a siantiuí, a ca-
nalisá.Bánczolás, a. siantinire, canali-
sare.
Sánczolat, s. siantiuitnra, canalu.Sanda, a. chioru, ciocusin, ochi
cruciţi.Sandán, ad. cioCusiu, corbisiu.Sandaság, s. ciocnsía, cautare
strâmba.Sándor, n. prop. Alesandru.Sánta, a. schiopu, ologu.Sántaság, s. sckiopime, ologitura.Sántitni, sántikálni, v. a sehiopá,
a şchiopată.Sántitás, 3. sciopare, schiopata-
re, ologire.Sántnlni, v. a sehiopá, a deve
ni schiopu.Sanyar, s. miseria, ticăloşia, tor
tura, nacasu.Sanyargás, s. tortura, tribulatiu-
ne, martiriu.Sanyargatni, v. a tortură, a na-
casí, a tribulá.Sanyargatás, s. martirizare, tor
turare, tribulare.Sanyarkodni, sanyarodni, v. a se
tortură, a se martirisá, a se tribulá.
Sanyarú, o. miseru, miseraverú, ticalosu.
Sanyarúság, s. miseria, ticalosía, tortura, nacasu.
Sáp, s. palóre, paliditate, gal- binéla.
Sápadni, sáppadni, v. a ingalbi- ní, a deveni palidu.
Sápadás, s. ingalbinire, paliditate.
Sápadozni, v. ( y . sápadni).Sápadság, sápadtság, 3. ingalbi-
néla, paliditate.Sápadt, v. palida, galbinu, pe-
ritu (la fatia).Sápitni, sápitozni, v. a strigá, a
sbierá, a se vaietá.Sapka, s. caciula, cucima.Sár, 3. tina, noroiu, glodu.
i
Sáros Segétés 183
Sáros, a. tinosu, noroiosu.Sarczolni, v. a impune dare, a
fortiá contributiune fin tem- pn de resbelu).
Sárga, a. galbinu.Sárgállani, ti. a ingalbiní, a co
loră galbinu.Sárgulni, ti. á se ingalbiní.Sarj, sarjadék, a. germiue, col-
tiu, (de iáiba); surcelu, mla- ditia, descendente.
Sarjadni, sarjazni, sarjadzni, ti. a resarí, a incoltí, a cresce.
Sarju, *. otava.Sark, s. caícáiu; tie tiua; polu
fnordicu, sudicu).Sarkas, a. calcâiatu, cu calcáiu.Sarkalni, ti. a irupintena, a urga.Sarkalat, a. falia, calcâiu de pane.Sarkalatos, <z. cardinalii, prin
cipalii.Sarkantyú, a. pintenu.Sarkantyús, a. impintenatu, cu
pinteni.Sarkantyuzni, ti. a impintená;
a urgá.Sárkány, a. balauru, dracone,
smeu.Sarktétel, a. asioma, principiu,
propusetiune cardinale.Sarkvidék, a. tíenutu, regiune
polara.Sarló, a, secera.Sármány, a. presura galbena,
(pasere).Sarok, a. (v. sark).Sáros, a. tinosu intinatu.Sárosodni, ti. a se intiuá.Sározni, ti. a intiná.Saru, a. ciobote, opinci.Sas, a. vulturu.Sás, 8. rogozu, piperigu.Sáska, a. locusta.Sátán, a. satana.Sátáni, a. satanicu.
Satnya, a. amaritu, stricatu, mo- lesitu.
Satnyulni, ti. a se stricá, a se turburá, a se amarí, a se molesí.
Sátor, a. cortn, siatra.Sátoros, a. corturatn, cu cortu,
corturariu; principala (cele 4 serbatori principali).
Sav, savany, s. acrime, acréla, otietime.
Savanyítni, v. a acrí, a inacrí.Savanyodni, Savanyulni, v. a se
acrí, a se macrí, a se otietí.Savanyú, a. acru.Savanyús, a. acríu.Savanyúság, a. acrime, acréla.Savó, 8. zeru (din lapte).Sávos, a. zerosu.Savósodni, a. a se zerosí.Se, coj. nece, nice.Seb, a. rana.Sebes, a. ranitu, vulneratu cu ra
na ; repede, iute, curendu.Sebesedni, sebesülni, ti. a se vul-
nerá, a se ra n í; a se iniutí.Sebesitni, ti. a vulnerá, a rani;
a iuiuti, a merge rapede.Sebesség, a. iutime, agerime.Sebész, a. ohirurgu.Sebészet, a. chirurgia.Sebészi, a. —- leg, ad. Chirurgien.Sebezni, sebzeni, ti. a raní.Sebezés, -sebzés, a. rănire.Sebbedni, ti. a se raní, a se fa
se rana.Sebbeät, a — én, ad. ranitu.Segéd, s. ajutoriu, adjunctu, ad-
jutantu, ajutatoriu.Segedelem, a. ajutoriu, adjuto-
rintia, subsidiu.Segedelmes, a. ajutátu, ajutativu.Segélni, segélyezni, a. a ajutá, a
sucurge.Segélés, s. ajutare, ajutoriu.
Segély Serény*84
Segély, a. (v. segedelem).Segg, s. curn, siediutn.Segítni, v. (v. segélni).Segítés, a. (v. segélés). Segitgetni, v. a ajutá fdesuj. Segitő, a. ajutatoriu.Sehol, seholsem, ad. nicairi. Sehonnan sehonnét, ad. denicairi. Sehova, ad. (v. sehol),Sejditni, v. a presimţi, a pre-
sentf, a cobí.Sejt, 8. celula, (la faguri). Sejtes, a. colulosu, eelulatu. Sejtelem, s. presentire, presimţire. Sejteni, «. (v. sejditni).Sejtés, s. (v. sejtelem).Sekély, a. soundu, vedosu, ne-
afundu.Sekrestye, a sacristeu. Sekresztyés, a. sacristanu, sacris-
tariu.Selyem, a. metasa.Selymér, a. vie'rme de metasa. Selymes, a. matasosu, cn matasa. Selyp, selypegő, a bâlbaitoriu
siepelitoriu, vorbitoriu pre virfulu limbei.
Selypen, ad. (v. selyp). Selypegni, v. a bálbaí, a siepelí,
a vorbi pre virfulu limbei. Selypegés, s. bálbaire siepélitura. Sem, coj. nece, niee.Semleges, o. — en, ad. neutralu. Semlegesitni, v. a neutrálisé. Semlegesités, a. neutrálisára. Semlegesség, a. neutralitate. Semlyék, a. balta, morastina. Semlyékes, a. baltosu, morasti-
nosu, lacosu Semmi, a. nemicu.Semmikép en, ad. neeedecumu. Semmire való, semmirekellő, a. de-
nemica, nefolositoriu. Semmiség, a. pucinatate, baga
tela nulitate.
Semmisítni, semmiteni, v. a nu- lifieá, a nemici, a strieá, a desface.
Semmisités, semmités, 8. nulifi- care, nemieire.
Semmisülni, t>. a se nemici, a se nulificá.
Senki, a. nime, neme.Senyv, i. bóla, bolitiune, nesana-
tale, langedime.Senyvedni, v. a boli, a fi ne-
sanatosu, a se uscá pe pecióre.Senyvedés, a. (v. sen jvj.Seperni, v. a maturá.Seperés, s. maturare.Sepredék, a. maturatura, gunoiu,
necuratia.Sepregetni, v. a maturá ('mereu).Seprés, a. (v. seperés).Seprő, a. matura.Seprőzni, v. a bate cu matur’a.Seprű, 8. matura; drosdia.Ser, 8. bere.Seres, ®. cu bere, de bere.Sér, 8. vatamare, vatamatura.Serdülni, v. a cresce, a resari,
a se escá.Serdülés, s. crescere, resarire.Serdületlen, a. necrescutu.Serdülő, a. cresoatoriu, resari-
toriu.Serdült, a. crescutu.Sereg, s. óste, mulţime.Seregeim, seregleni, v. a se a-
duná, a se gramsdí.Sereglés, a. adunare, gramadire.Seregély, a. grauru.Sérelem, a. vatamare, gresiala,
dauna.Sérelmes, a . vatamatu, damni-
ficatu.Serény, s. (v. sörény).Serény, a . — űl — en, ad. apri-
gu, iute, diligente, aptivu, lucratoriu.
SikkasztásSerénykedni
Serénykedni, v. a fi diligente, aptivn, iute.
Serénykedés, a. aprigime, iutié- la , diligentia.
Serénység, a. (v. serénykedés).Serét, s. alice, glontisióre.Serezni, v. a bé bere.Serke, s. lindina.Serkés, a. lindinosu.Serkedni, serkedezni, v. a rasarí,
a incoltí, a isvorí.Serkenni, v. a se desteptá, a se
treziSerkenteni, v. a desteptá, a tre
zi, a desmetecí.Serkentés, *. deşteptare, trezire.Serkentő, a. desteptatoriu, tre
zitorii].Serleg, s. pocalu.Serpenyő, s. tigaia.fierte, a. peru tare, (pre spina
rea porcu'ui).Sertés, a. rimatoriu, porcu.Sérteni, v. a vatamá.Sértés, a. vatamare.Sértegetni, t>. a vatamá ("mereu).Sértetlen, o. — fii, _ ad. nevata-
matu.Sérthetetlen, o. — fii, ad. neva-
tamabilu.Sérthetlen, a. (v. sérthetetlen,).Sérthetienség, s. nevatamabilitate.Sérű, a. vatamatura.Sérülni, v. a se vatamá.Sérülés, a. vatamare.Sérült, a. vatamatu.Sérv, sérvés, a. (v. sérű).Séta, a. preamblare.Sétálni, v. a se preamblá.SétáláB, a. preamblare, pream-
blatura.Sétálgatni, v. a se preamblá
('mereu).Sétány, a. promenada, locu de
preamblare.
185Setét, a. intunecatu, intunecosu.Setétes, a. intunecíu.Sietni, v. a grăbi, a pripi.Sietés, a. grăbire, graba, pripa,
urgentia.Siető, sietős, a. grabnicu, ur
genta, iute.Sietség, a. (v. sietés).Sietséges, a. (v. siető).Siettetni, v. a urgá, a grabí, a
pripi (pre altulu).Siettetés, a. grăbire, urgare, pri
piră.Sietve, ad. grabnicu, urgenta,
pripita.Sik, a. luciu, netedu, planu.Sikálni, v. a netezi, a polei, a
lnci, a planá.Sik am, a. lunecusiu, ghiatia.Sikamlani, sikamodni, v. a lune-
cá, a se dá pre ghiatia.Sikamlós, sikamos, a. lunecosu.Sikámlósság, a. lunecime. ’Sikárolni, v. a netezi, a asemaná.Sikátor, a. ulitióra, ulitia, stra
da strimta.Siker, sikerűiét, s. resultatu, suc-
cesu, efepttt, urmare.Sikeres, a. — en, ad. folositoria,
resultativu, succedatu, priin- tiosu.
Sikeretlen, a. — fii, ad. nefoló- sitoriu, nesuccedatu, fara re- sultata.
Sikerülni, v. a resultá, a succede, a folosi.
Siket, a. surdu.Siketítni, v. a asurdí (pre altulu).Siketség, a. asurdime.Siketülni, v. a asurdí (propre).Siketülés, a. asurdire.Sikkasztani, v. a pitulá, a furá,
a ascunde.Sikkasztás, a. pitulare, furtu.
SikoltaniISfi
Sikoltani, sikoltozni, v. a strigá, a sbierá.
Sikoltás, sikoltozás, s. strigare, sbierare.
Sikság, s. desiertu, siesn, cam- pn, planu; luneeusiu, lune- cime.
Silány, o. — úl, ad. debilu, mi- serabilu, pucinu, neinsemnatu.
Silányság, s. misería, pncinata- te ; ticalosía.
Silányitni, v. a impuciná, a sla bí, a. serací.
Silányodni, v. a se impuciná, a slabi, a serací (proprie).
Silányulni, v. (v. silányodni).Sima, a. netedu, planu, luciu.Simaság, s. netedime, lucietate.Simítani, v. a netedí, a planá,
a luci.Simítás, «. netedire; planare,
lucire.* Simitatlan, a. — úl, ad. nenete-
ditu, neplanatu, nelucitu,-Simogatni, ®. a netedí.Simogatás, 8. netedire. 'Simon, n. prop. Simeonu.Simulni, V. á se netedí; a se
alipi..Simulás, s. netedime, alipire.Simulékony, a. netediveru; ali-
piveru, plecaveru.Simulékonyság, s. alipiveritate.Sincs,-en, (verbu defectivu), ne-
ce nu estei nekem sincs, nece xo n’am.
Sing, s. cotu (mesura).Sinlődni, v. a se lángedí, a fi
morbosu, a boli, a zacarí.Sinlődés, 8. -langedime, bolitiu-
ne, zacarime, nesanatate.Sinlődő, a. bolatecu, nesanatesu.Sip, s. flisea, telinca, flueritia.Sipánkudni, v. (y. sopánkodni).Sipka, s. ',v. sapka).
Sogorosodni
Sípolni, v. a űuerá, a fliscaí, a siuerá.
Sir, 8. mormentu, grópa.Sírj, o. mormentalu.Siralom, s. lamentatiune, vaié-
tare, plângere.Siránkozni, e. a lamentá, a so
yaietá, a se plânge, a se tângui.Siránkozás, s. lamentare, lamen-
tatiune, plângere, vaietare, tânguire.
Sirás, a. plânsu, plângere.Sirni, t>. plânge.Siratni, v. a plânge, a tángúí
(pre altulu).Sirdogálni, v. a plânge (mereu).Sitkert, s. cintirimu, cemeteriU,
locu de inmormentare.Sisak, 8. coifu, casca, cupola,
capacu.Sivány, a. desiertu, selbateeu,
vastu.Sivatag, 8. desiertu, campu es
tin sa.Sivatagság, s. vastitate, desier-
totiune, campu vastu.Sivitni, v. a tini, a siuerá, a
sbierá ('subţire cá cucuveica).Sivitás, 3. tiuitura, siuerare,
sbierare.Só, 8. aare.Sodorni, v. a intórce, a suci,
a inverti, a resucí.Sodrás, a. resucitura, invertire,
sucitura, intórcerc.Sodrat, s. firu de metalu, sirma,
telu, drotu.Sodrony, s. (v. sodrat).Sodrott, a. sucitu, resucitu, ifi-
vertitu.Sógor, a. cumnatu.Sógorság, s. cnmnatía, cumna-
time.Sogorosodni, sógorosúlni, ti. a se
cumnaţi.
Soha So rá ny 187
Soha, ad. neceodata .S ó h a jtan i1 sóhajtozni, v. a oftă
a suspiná.Sóhajtás, sohajtozás, í : su sp in a ,
susp inare , o ftare .Sok, a. m últúSoká, ad. indelungu , m iiltu tem pu.Sokadalom, s. te rg u (de tie ra j.Soka llan i, sokalni, a. a i-se p á
ré p re a e sag era tu , a tien é p re m últú .
Sokan, ad. m ulti.S okára , ad. (v. sokáj.Sokaság, s. m ulţim e.Sokasítni,« v. a inm ultí.Soknejűség, s. poligam ia.Sokszor, ad. de m ulteori, ad e
seori.Sokszoros, o. — an, ad. m u lti
p lu , de m u lteo ri.Sokszorozni, v. a inm ultí, a m ul
tip lică .Sokszorozás, a. în m u lţire , m u lti
p lica re .Sókszorozmány, s. p ro d u c tu , factu.Sokszorozó, a. m ultip lica to riu .Sokszög, a. po ligonu , m ai m ulte
u n g h iu ri.Solym ászni, v. a v ená cu sioim u.Solyom, a. sioim u.Solym ászat, a. v en are cú sioim u.Som, a. córne (fructe j.Somfa, a. cornu (arborej.Som a, n. prop. C orneliu .Sonka, a. s iunca (petio ru de ri-
m ato riu j.Sonkoly, a. grosim e, re s tu , rem a-
s itia , scu rsu ra (la unsóre, u n tu j .Sopánkodni, v. a se p lânge , a
o ftá , a se va ie tá .Sopánkodó», a. p la rg e re , oftare,
v a ie ta re .Sor, a. siru , serie , rondu.Sorakozni, v. a se a ran já , a se
p u n e in s iru , a se in sirá .
Sorolni, a. a in sirá , a a ra í ij i , a pune in rondu.
Soromp, sorompó, a. b a r ie ra , în g răd itu ră , înch idere , incM - sa tu ra .
Sorozás, a. in s ira re , a ran ja re , c lasificare, a sen ta re , în reg istra re .
Sorozni, v. a in sirá , a clasifică, a asen tâ .
Sorozat, sorzat, a. c lasifica tiane ; in reg istra tiu n e .
Sors, a. sórte , destinu , u rsita , fo rtu n a , fa tu m u ; losa .
Sorsolni, v. a sorti, a t r a g e sorti.Sorsolás, a. so rtire , tra g e re de
sorti.Sorv, sorvadás, a. o ftica, ecti ca.Sorvadni, v. a se uscâ , a fi in
ectica.Sorvasztani, v. a u scâ , a slabi.Sós, o. sa ra tu , m u ra tu , sarosu .Sóska, a. m aerisiu , m acris io ru .Sósság, a. sa ra tu ra , sărim e.Sótalan, a. — 41, ad. n em u ra tu ,
n esa ra tu , nesarosu .Sótalanság, s. n e sa ra tu ra , nesa-
rim e.Sovány, a. — an, ad. m acru , sla-
bu , sterilu , negresa.Soványkodni, soványodni, sová-
nyú ln i, v. a slabi, a deveni m acru .
Soványság, a. elabim e, m aorim éiSóvár, sovárgó, a. p o ftito riu , do-
rito riu , lacom u.Sovárgani, sovárogni, v. a dóri,
a pofti, a lacom i.Sóvárgás, a. lacom ire, lacom ía,
d o rire , pofta.Sózni, v. a sa rá , a m u r i .Sózás, a. sarere, s a ra tu ra , m u
ră tu ră .Sömör, sömöreg, a. p ic in g in a .Sörény, a. cóma.
1 8 8 Sörényes Sülyedni
S ö rén y es, a . com atu , eu cérna.Sörte, a. (v . serte).S ö rtés, *. (v. sertés).Sőt, ad. b a inca .Sötét, a. (v . setét).Sötétedni, v. a se in tu n ecá .S ö té titn i, v. a in tunecá .Sötéten , ad. in tu n eca tu .S ö té té i, a. in tunecíu , in tu n ecatu .Sövény, s. g a rdu , în g răd itu ră
(de nuiele).Sövényeim , sövényezni, v. a în
grăd i.S p á rg a , 8. sióra , sp ag a tu , a tia ,
sp a rg a , sp aran g a .S trucz, 8. s tru tiu .S udár, o. su legetu , de liu , svel-
tu , su b ţire .Sugaln i, v. a insuflă, a in sp ir i,
a indem ná.Sugalat, sngalás, a. insuflare , in-
sp ira tiu n e , indem nu.S u g ár, a. rad ia .S ugározn i, sngárzan i, ». a arun-
cá rad ie , a stră luci.Sngározás, sugárzás, s. s tră lu
c ire (de radie).Sngárzat, *. rad ia , s tră lu c ire .
■ S ú g n i, v. a siop tí, a insuflă.Súgás, s. s iop tire .Sugdosni, v. a se s io p tí a se
s io p o tí. .Súgó, s. siop tito riu , sufleru.Suhancz, a. ba ia tu , fetioru, flacau.Suhanni, v. a tu li, a fu g i (p re
fu risiu ).Suh in tan i, v. a lovi, a p lesni
(cu v érg ’a).S u h in tás , a. lov itu ra , p lesn itu ra .Suhogni, t>. a suná , a zuzuí,
a siuerá.•Suhogás, a. sune tu , zuzu itu , siue-
ra tu ra .Suholy, a. b u b a u rech é ta .S ú jtan i, v. a lovi, a p lesn i, g reu .
Sujtás, a. lov itu ra , p lesn itu ra ; sino ra re , s in o ra tu ra , g a e ta n u (pre vestm in te).
Sujtásozni, v. a iusinorá, a o r - ■ n á vestm in te cu fîru resu eitu .
Sujtásos, a . in sino ra tu .Súly, a, pondu, g reu ta te , sa rc in a .Sulyok, a. m aiu , (de spa la tu , de
b a tu tu vestm in te).Sulykolni, v. a bate , a sp a lá cn
m aiu lu (vestm in te).Súlyos, a. greu , ponderosu .Sülyosbítni, v. a ing reuná .Súlyosbítás, a. in g reu n a re .Súlyosbító, o. in g ren n a to riu .Súlyosítni, v. (v. sü lyosb ítn i).Súlyosodni, v. a se in g reu n á .Súlytalan, a . neponderosu , n e -
g reu , u sio ru .S ú ly talanság , a. n eg reu ta te , ne-
ponderosita te ., u s io rá ta te .Sunyi, a. a lénu , ren ta tio su , a s-
tu tu .Surlódni, v. a se frecá.Súrlódás, a. frecare.Súrolni, v. a frecá.Surrann i, v. (v . suhanni).Susogni, e. a sioptí.Susogás, a. siop tire , s io p titu ra .Suttogni, v. (v. susogni).Suttogás, a. (v . susogás).Sül, a. a ric iu .Süldő, a. g ra su n u ,p u rce lu m ai
m aris io ru ; iepu re ten e ru , sio l- danu.
Sülni, v. a se cóce (p a n e a ) ; a se frige (carnea).
Sületlen, o. — 41, ad. necop tu , n e c ó p ta ; nefrip tu , ne frip ta .
Sületlenség, a. n eca litu ra , secă tu ră , desierta tiune .
Sült, a. frip tu ra .Sülyedni, ». a se cufundá, a ca -
dé, a decadé.
S ü ly ed és
Sölyedés, a. cu fundatu ra , afun- d a tin n e ; decădere.
Sülyedő, a . a fundato riu , cufun- d a to r iu ; decad ia to riu .
Siilyeszteni, e. a afundă, a cufundă , a apasă.
Sümölcs, a. n igelu .S ün , a. (v. sü lj.Süppedek, a. ba lta , m orastina ,
lacu .Süppedékes, a. ba lto su , lacosu ,
m oras tinosu , m lastinosu .Sürgés, a. m işcare, activ itate .Sürgetn i, v a n rg á , a g ra b í, a
p rip i.Sürgetés, a. u rg a re , u rg in tia ,
g răb ire .Sürgető, s, sürgős, a . u rg en te ,
g rabn ic ii, zorin te .Sürgölődni, v. a se faticá, a ű
d iligen te , a se p o r tă (cu lu - eru lu).
Sürgölődés, s. (v . sü rgés).Sürgöny, a. depesia.S ürítn i, v. a in g ro siá , a îndesă.
Szabălyos 189
Sűrítés, a. ing rosiare , in g ro sim e , indesim e.
Sűrű, o. desu, com pacta .Sűrüdni, v. a se indesá.Sűrűén, ad. desu, indesu itu , com
pacţii.Sűrűség, s. desim e, indesu ié la ,
im bulzéla.Sűrűsödni, v. (v . sü rü d n i).Sütni, v. a cóce (p a n e ) ; a frig e
(carne).Sütés, s. cőccre ; frigere .S ü te t, a. co ca tu ra , (de p a n e ) ;
egy sü te t k en y ér, o co ca tu ra , n n u cup toriu de p ane .
Sütem ény, a. coca tu ra , co p tu raSütő, a. cocatorin .Süveg, a. (v. sapka).Süvegelni, v. a sa lu tă (cu p a la -
r i ’a ; a se um ili, a com plim entă.
Süvölteni, v. a siueră, a fluerá (ventulu).
Süvöltés, a. s iu iera re , s iu e ra tu - r a (d e v en tu ).
Sz.Szabad, o. — on, ad. liberu , fran
cu, deschisu .Szabadalom , s. p riv ileg iu , au to
r isa tiu n e .Szabadalm as, o. p rive leg ia tu , in
d re p ta titu , au to risa tu .Szabadalm azni, v. a p riv ileg iá
a a u to risá , a in d rep ta tí.Szabadítn i, v. a e liberă , a sca
pă , a m entuí.Szabaditő, a. eliberatorii!, m en
tu ito riu .Szabadkozni, v. a se desvinui
a se sc u sá ; a re fu sá , a n e im plení.
Szabadkozăs, a. desvinuire , scusa,, re fu ssre , ne inp len ire .
Szabadoncz, a. v o lun ta riu , l ib e rtin a .
Szabadság, a. lib e rta te .Szabadságolni, v. a licen tiá , a
coneediá.Szabadsâgos, a. licen ţiaţii, eo n -
ced iatu .Szabadulni, a. a scapă, a se eli
beră.Szabadulás, a. scapare, e liberare .Szabály, a. reg u la , norm a.Szabályos, o. — an, ad. re g u la -
tu , p ro p o rtio n a tu , no rm ativ ii.
*90
Szabályosság, a. re g u la r ita te , pro- po rtiune .
Szabályozni, v. a reg u lá , a ordená.Szabályozás, a. reg u la re .Szabályozó, szabályzó, o. regu-
la to riu .Szabályszerű, a . — leg , ad. r e
g u la tu .Szabályszerűség, a. (v. szabályos
ság ;.Szabály talan , a . — u l, aci. n e re
g u la ta , n ep ro p o rtio n a tu .Szabály talanság, a. n e reg u la rita -
te , n ep roportiune .Szabályzat, a. re g u la m e n te , re-
gu la tiva , o rd in a íiu n e .Szabni, v. a ero i, a de term ină ,
a de tierm urí, a defige ; a ta téSzabás, a. c ro itu ra , d e te rm in are ,
d e tie rm u rire ; ta i e tu ra .Szabat, a. form a, p rec is iu n e , con-
stru e tiu n e .Szabatos, a . — an, ad. p reeisu ,
a c u ra te , esao tu , p u n e tu a lu .Szabatosság, a. p recisiune, egac-
tita te , a c u ra te tia .Szabadszerű, a . — leg , ad. n o r
m ate , p reeisu .Szabatszerütlen, a. nep rec isu , n e -
escatu , ano rm alu .Szabdalni, v. a im b u ca tí, a ta ié
in b u c ă ţ i ; a cro í.S zab lya , s. sab ia , spada .Szabó, s. c re ito riu .Şzag, a. m iţosu .Szaggatn i, v. a ru p e , a sfasié.Szaggatás, «. ru p e re , sfaaiere.S zaggato tt, o. — an , ad. ru p ta ,
sfasie tu .Szag lá ln i, szagolni, v. a m icosí,
a durm eeá,Szaglás, ezagolás, s . ttfmim,
darsaeeare .SfMgflJb o ,— m , a d - eu m irosu.
Szabályosság Szál
Szagosodni, v. a se im puţi, a se faee cu m irosu.
Szagtalan , a. — ú l, ad. fa ra m irosu .
Szag ta lan ítn i, v. a fa ce nenriro- s ito riu .
Száguldani, száguldozni, v. a a -lergá , a ga lopá.
Száguldozás, a. a le rg are , g a lo p a te >Száj, a. gura .Szájas, a. g u ra te cu , g u ra liv u .Szájaskodni, v. a fi gu ra livu ,
a se certá .Szajkó, s. n u c a riu (p asere ;.Szak, szakasz, a. periodu, sec
ţiu n e , p a rag ra fe .Szakács, a. b u catariu .Szakáoskodni, v. a fierbe, a face
m an cari, a faee p e b u ca ta riu .Szakadni, v. a se ru p e , a se
sfasié.Szakadás, a. ru p tu ra , sfasiere ,
frân tu ra .S zakadály , a. ru p tu ra , sciäiune,
sism a, desfacere.Szakadatlan, a . — úl, ad. nein«
tre ru p tu , n ecu rm ate , in co n ţinu .
Szakadozni, v. a se ru p e , a se sfasié (m ereu ;.
S zakái, szakáll, a. b a rba .Szakállas, a . barbosu .Szakállatlan , ssakállta lan , a. —
ul, ad. nebarbosu , fiúra b a rb a .Szakállosedni, v. a se face hag>
bosu.Szafiasztani, ». a rupe , a sfasié .Szakavatott» ß- p reeepato riu , c u -
n o sca to riu de lu cru ,S zak itn i, v. (v. szafiasatani). Szakm a, o, profesiune, jmssserfi»,
re so rtin , facu lta te .Szakm ány, s. toom éla, abatere ,
in y o iá la .S zál, a. f i ru ; pa iu .
Szálacska Száműzés 191
Szálacska, a. firu tin .Szaladni, v. a fugi, a a le rgă .Szaladás, a. foga , a le rg are .S zalag , a. co rdea , b ertea , p e tea .S zálas, a. — an , ad. firosu, fi-
b rosu , a tio su ; sfira tu , in a ltu ,S zalasz tan i, v. a fu g a ri; a sca-
p á ; a om ite, a trece cu v e derea .
S zálka , a. cén d u ra , ascia .S zá lkás, a. — an, ad. cendurosu ,
asciosu.S zá lk ásitn i, u. a se cendurí, a
ase iá .S zá lká tlan , a. necendurosu , ne-
asc iosu .Szálkásodni, ti. a se cendurí, a
Se aseiá .S zá llan i, v. a se pogorí, a des
cinde ; a im p re so rá ; a se u rcá.S zállás, a. o o rte lu; p o g o rire d es
c indere ; im preso ra re.Szállásolni, szállásozni, ti. a in-
co rte lá .Szálláso lás , a. inco rtela re .Szállingózni, szállongani, ti. a
fiustu rá , a sb u ra tí (om etulu).Szállitn i, ti. t ran sp o rtă , a liferá ,
a espedá.Szállítás, a. a tran sp o rta re , lifera-
re , espedare .Szállítm ány, a. tra n sp o r ta , life-
ra ţiu n e .Szállító, a. p rov isioneriu , life-
ra n tu , subm in istra to riu .Szálló , a. p o g o r ito r iu ; im preso-
ra to r iu ; óspe.Szálloda, a. o spetaría , ospelu,
o telu , b irtu .Szalm a, a. pa iu , pa ia .Szalonka, a. beca tia , (knofu).Szalonk ázni, v. a vená b eca tie .Szalonna, a. slan ina , lardu .Szalonnáé, a. cu slan ina.Szám , a. num eru .
Szám adás, a. calcu lare , com pu- ta re .
Szám adalni, ti. a ca lcu tá , a com - p u tá -
Szam ár, a. a sinu , m ag ariu .Szam arazni, ti. a m ag arí.Szam árkodni, ti. a com ite , a fa
ce m ăgării.Szam árság, a. m ag aría .Szam árul, ad. m ag a resce .Szám ítni, ti. a enum erá, a cal
culă.Szám itás, a. enum erare , calcu
la re , calcu lu .Szám kivetni, ti. a esilá . a p ro
sc rie .Szám kivetés, a. e s ila re , p ro
sc riere .Szám kivetett, a . e sila tn , p ro
scrişii.Számla, a. c o n ta ; ca lcu la re .Szám lálni, t>. a enum erá , a cal
culă.Szám lálás, szám lálat, a. en u m e
ra re , calcu la re ,Szám lálatlan , a. — ú l, ad. ne*
num era tu , n eca lcu la ta .Szám lálhatlan , szám lálhatatlan,
a. — ú l, ad. n en u m erab ilu .Szám láló, a. n u m era to riu .Számolni, ti. a calculă .Számolás, számolat, a. calcu la-
tiune , ca lcu la re .Számos, a. — an, ad. num erosn .Szám talan, a. — úl, a d . nenu-
m era tu , fa ra nu m eru .Szám talanszor, ad. de nenum e-
ra te-ori.Szám tan, a. a ritm etica .Szám tani, a. — lag , a d . a rit
m etica .Szám tartó, a. v istie rin , derega-
to riu .Szám űzni, v. (v . szám kivetni,).Száműzés, a. (v. szám kivetés).
192 Száműzött Származott
Szám űzött, a. (v. szám kivete tt;.Szám vetés, s. calcn la tiune , c a l
cu lare .Számvevő, s. e sa c to riu , lua to -
r iu de sum e.Szám vevöhivatal, ». esac to ra tu .Szám vivőség, 3. con to ría , a r te a
de aduce con turile.S zán , szánka, 3. san ia .Szánakodni, szánakozni, v. a se
in d u rá , a com pătim i.Szánakedás, szánakozás, s. com
pătim ire , in d u rare .Szánalm as, a. — an, ad. de com-
patim itu .Szánalom , szánás, s. (v. szána-
kodás).Szanaszét, ad. ris ip itu , respan -
d itu , im p rastia tu .Szándék , szándok, 3. c u g e tu scopu.Szándékozni, szándékolni, v. a
av é in cugetu , a av é in ten- tiu n e , a p ropune.
Szándékos, a— an, ad. cn scop u , anum e, in trad in su .
Szánkázn i, v. a se san iá .Szánkágás, 3. san ie re , sanieţu .S zánni, v. a com pătim i, a fi cn
p ă re re de reu.Szánás, s. com pătim ire , p ă re re
de reu .S zán tan i, v. a a rá .S zán tás, 3. a ra tu , a ra tu ra .S zán ta tlan , a___ul, ad. neara tu .Szántó , szántóvető, s. p lúgariu ,
a g ricu lto riu .Szán togatn i, «. a a rá (m ereu).Szánszándékos, a. — a n , ad. di-
n ad in su , p recu g e ta tu .Szapora, a. szaporán, ad. iu te ,
sp rin ten a , p ro m p tu ; produp- tiv u , spornicu .
Szaporátlan , a . — ul, ad. fa ra sporiu , nep rodup tivu .
Szaporodni, v. a se spori, a se inm ultí, a se am pleűcá .
Szaporodás, s. sporiu , în m u lţire .Szaporitni, v. a spori, a inm ultí.Szaporítás, s. sporire , înm ulţire*Szappan, 3. sapunu.Szappanos, s. sap u n ariu .Szappanozni, v. a sapuní.Szappanozás, 3. sapun ire , spa lare .Szapulni, v. a lesiá , a pune in
lesía .Szar, s. cacatu .Szarni, v. a cacá.Szár, 3. ceve, v érga , fuscelu p a -
iu , t u l e u ; flueru lu de la pe- tio ru .
S zára tlan , a. — ál, ad. fa ra ceve, fa ra pa iu , fa ra tu leu , ne- pa iosu , ne tu le iosu .
Száradn i, v. a se u scá , a desecá.Száradás, 3. u scare , u sca tiu n e ,
desecare.Száradt, a. — an, ad. u sca tu , de-
secatu .Szárasztani, v. a uscá , a dese
cá, a sbiciulá.Szárász tás , s. u scare , desecare.Száras, a. — on, ad. usca tu , de-
secatu .Szárazság , 3. seceta, u sca tiu n e .S záritn i, v. (v. szá rasz tan i).S zárítás, s. (v. szárász tás).S záríto tt, a. (V. szárad t).Szarka, s. cérca, co tio fana .Szárm azni, v. a descinde, a se
derivá , a deveni, a -si lu á o rig inea .
Szárm azás, 3. descindere, d e rivare, deven ire .
Szárm azék, 3. deducere, ceduc- tiune , orig ine, deriva ţiune , des- c inden tia .
Szárm azott, a. deriva tu , descinsu* escatu .
S zárm azta tn i Szegezni 193
Szárm aztatni, v. a derivá , a desc inde , a deduce.
S zárm azta tás, a. derivare, deducere, desc indere.
Szárny, s . a r ip a .Szárnyas, a. a rip a tn , cu a rip i.Szárnyaln i, v. a sburá , a a le r
g i (fnim’a).Szárnyasegér, a. liliacu , vesper-
tilu .Szárnyasodni, v. a se a rip á , a
. se fai e cu a r ip :.Szárnyatlan , a . — úl, ad. neari-
p a tn , fa ra a rip i.Szaros, a. cacatio su , cacatu .Szarv, sza ra , a. cornn.Szarvas, a. c o rn u ta , co rn u ra tu .Szarvas, a. cerbu.Szarvatlan, a . n eco m u tu , necor-
n u ra tu .Szarvorra , a. rinoceru .Szász, a. sasn .Szászu l, ad. sasesce.Szatócs, a. p recupe tiu , bu tica riu ,
s fa rn ariu .S zattyán , a. safianu, m arocb inu
(p iele su b ţire lu cra ta ).Szavalni, v. a declam i.Szavalás, a. d e d a m a re , decla-
m atin n e .Szavalm ány, a. declam atiune ('bu
ca ta p iesa).S zavaló , s. declam atoriu , decla-
m an te , dech iam atoriu .Szavazni, v. a votá.Szavazás, a. vo ta re , v o tisare .Szavazat, a. v o tu .Száz, a. su ta .Század, a. secu lu , v é c u ; divi-
siune , com pania, ba ta lio n u , escad ronu f ia m iliţia).
Százados, a. cap itan u .Száza ik , a. p ro cen tu .Szeben, n. prop. Sibiiu .
Szedegélni, szedegetni, v. a cu« lege, a a d u n á (m ereu ).
Szédelegni, szédelgeni, v. a am eţi, a m nblá am e iitu de capu.
Szédelgés, a. am etié la , am etire»Szédelgő, szédelgős, a. am etito -
riu , im beta to riu .Szeder, a. m u ra .Szedni, v. a culege, a ad u n á .Szedés, a. cu legere, a d u n a re .Szedetlen, a. — űl, ad. necu lesu .Széditni, v. a am etí, a im betá
(de capu).Szédítő, a. am etito riu , im beta-
toriu .Szedő, a. cu legato riu , sp icu ito riu .Szédülni, v. a am etí.Szédülés, a. am etire , am etié la .Szeg, a. cu iu , unghiu .Szeges, a. cu cuiu, icu itu .Szegély, a. m arg ine, du n g a , t i-
v itu ra .Szegélyezni, v. a tiv í.Szegélyzés, a. tiv ire , tiv itu ra .Szegélyzet, a. tivéla.Szegény, a. m isem , se racu , ser-
m anu , lipsitu .Szegényedni, v. a se rac í, a calici.Szegényedés, a. se rac ire , calici-
re , m isería .Szegényes, a. se racu tiu , m ise-
rab ilu .Szegényitni, v. a se rac í, a cali
c i (pe c iu e v a ).’Szegénység, a. ca lic ia , m isería ,
serac ía , lipsa.Szegényül, ad. se racu , lip s itu ,
m iseru .Szegényülni, v. (r. szegényednél«Szegni, v. a ta ié ; a tiv í.Szegés, a. ta ie re ; t iv i tu ra .8zegetlen, a. n e ta ie tu ; n e tiv i tu ;
fa ra cu ia .Szegezni, v. a ba te c u ia , a p i
ron i, a icu í.13
Szelindek
Szegezés, *. pironire, icuire, ba- "'tere'de cuia.
Szegtfij garofa; cuisióre. Szeglet, *, unghiu, unghietiu,
» u l e t i n . '■ "(Szeletes, a. — en, ad. ungkiu-
’W iu , unghiulatu.Szegődni, o. a se bagä in sier-
biţiu. ,Szegülni,«. a se opupe, a .opri. Szfigj* *i bftŞţa, came. de peptu. s IÍW 8 llellb .«?• szégyenei pi).Szégyen, s. ruşine.Sz^gyenedni. v. a se rugină- Szégyeneim, v. a-i fi ruşine, Sa^gy.enjţţj, v, a rugină épre
cineva).Szénbe,nfeedni, o. a se ruşinai, a
n rusinosu.Szégyenkedés, s. rusinare, inni-
sinare.Szégyenlés, szégyenlet, t . ruşine. Szégyenlős, a. rusinosu. Szégyentelen, a. — ül, ad. nera-
sinatu, fara ruşine. Szégyenűlni, o. (v. szégyenedni). Szegzeni, v, (v. szegezni).Szék, s. scaunu.Székely, *. sécniu.Székelyság, 3. secuime.Székét, 3. cară, trasura. Szekércze, 3. bardutia, seenrice. Szekeres, 3. carausiu, carutiariu. Szekeresség, 3. carausía. Szekerezni, v. a se cafütiá, Szekerezés, 3. carutiare, caru-
tiatu.Sfékftglfy 3 . resiedintia. Siekrény^ *, armariu, scriujr. Szél, 3. maţgipp, iatpire,
v, a taie, á croí, Szeldelet, s. croitura, tăietură,
falia.Szeldeit, a. taietu, croita.
ipfa Szegez'*
Széledül, széledezni, v. a s e in»- p ra ştie , a se, fle^face.
Szeielni, v. a resuflá, a resp iră,,; a aven tură.
S íelelés, 3. re su ü are , r e s p ir a r e sv en tu rare .
Szeleié, 3. v en tila to riu , re su ä a - to riu .
Szeleaoşe, s, sca tu la , cu th ía , dósa,Szelentyű, s. (v. szeleid).Szelep, s, ven tilu .Széles, a. la tu , estinsu .Szeles, a. ven tosu .Szélesedni, szélesülni, v. a se l a
t i, a se estinde.Szélesedni, v. a se v eu to s iá , a
se esed, y en tu .Szélesítni, v. a la ti, a estinde,
a im prastié .Szeleskedni, v. a se sv en íu ra ,
a se sp u lb e ră ,Szeleszkedés, s. sp u lb e ra tu ra ,
sv eu tu ra tn rn .Szélesség, s. lăţim e, estindere .Szelni, v. a ta íé , a erő i.Szelet, szejevény, s. tă ie tu ră , bu
cata ta ié ta , fa lia, s e c ţiu n e ; cuponu.
Szeletelni, v. a im bneatí, a ta ié .Szeletke, s. bucatica .Szélhüdés, s. guta, apop lesia .Szolid, a . b laudu , dom ola, d o -
m esticu.Szelidítni, v. a im blandí, a do
m estici, a dom oli-Szelidités, s. im blandire, dom es
tic iră , dom olire.Szelídség, 3. b landétia , l in a ta te ,
s v a v ita te .Szelídítő , *• im b land ia to riu , a li-
n a to á u ; u siu ra to riu (la pe- dépsa),
Szelidülni, v, a se im blandí,, a , se dom oli, a se dom estici.
Szelindek, ». dogiu, cane m a re .
Szeltem 19S
Szíjlem , 8. sp ir itu, su fle tn ; m en- te , in tie tegere .
Szeli érni, a. — lég,, o á . sp iritu a la , in tie lep tu alu .
Szellemiség, s. sp iritu a lita te , in - sp ira tiim e .
Szellem ítni, e. a in sp irál a en- tu siasm á, a anim ál
Széllyel, ad. (v. szét)Szélső, a . de m arg in e , de lă tu re .Szélvész, 3. fo rtuna , tem pestate ,
v ifdsu .Szem, s. och iu ; g rău n te .SzembeáUitni, v. a eon íron tá , a
in fac iosiá .Szembetűnő, a. — en, ad. vede-
ra tu , invederatu , b a ta to riu la ochi.
Szemelni, v. a a lege, a (testinge.Személy, s. p é rső n a .Személyes; <z. personalii.Személyesen, ad. in persona.Személyesítni. szem é'yitni, t>. a
peraonifleá.Ssem élyesités, személyitéa, s. p e r
sonificare, person ificatiune.Személyzet, s. pe rsonalu .Szem er, s. g ra n u (m esnra).Szemérem, 3. ru şin e , m odestia:Szemérmes, szemérmetes, a. ru -
s inosa , m odestu,Szem érm eskedni, c. a se ru siná ,
a i í m odestu.Szemérmesség, *. (v. szem érem .)
^Szem érm etlen , a. — ül, ad. ne- ru sinosu , fo ra ru şine , n e ru ş in a ţii, nem odestu .
Szemérmetlenség, s. ne rusine , ne- m odestia .
Szemez, a. — en, ad. a te n tu , dos- tep tu , lu a to riu a m in te ; cu o c h i; cn g rău n te .
Szemesedni, v. a se face cu o c h i; a se face cu g rauo te .
Szemeshedni; v. a fi destep tu , a fi a te n tu .
\ Szemész, 3. oeu lístn , doc to ru de[ ochi, •: Szemet, szemét, *. gnnoiu .
Szem etelni, szesuetezni, v. a g u n o i, a fa e e gunoiu .
1 Szemetes, a.— ■ en, ad. n ecu ra tu , gunoiosu .
Szemfény, s. pup ila , lum in ’a o- cbiu lu i.
Szemfényvesetés, s. n a lu c itu ra , a in ag itu ra , fan tasm agoria .
: Szemfényvesztő, 3. am ag ito ria , fe rm ecă to ri« , m agú.
; Szemle, s. ocu la tiune , vedere , p riv ire , inepectiune.
Szem lélni, t>, a p riv i, a oeu lá , a in speetioná, a ce rce tá .
; Szem lélhetni, e . a p riv i, a ö c s ié (m ereu).
Szemlélő, s. p riv ito riu , ocula- tariu. 1
Szemlélődni, v. (r. szem léln i).1 Szemlélődés, ». (v. szem le).1 Szemöld, 3. sp rincéna .
Szem pillantás, szem pilanat, 3. m o-; m entu , c lip ita .
Szem telen, o . — ül, ad. n e ru z i- ; n a tu , obraznied) fa ra rn s in e .
; Szem tetenhedni, o. a f i obraz-I n icu , a face n e ruşinare .: Szemtelenség) * ne rn sin are , o- ’
b razn icía .Szemzeni, v. a se m u g u ri, a se
îm boboci.Szén, 3. cărbune.
; Széna, 3. fenu.: Szénás, a. cu fenn. :: Szende, a. b landn , dom olu, n o -
destu , lin u , c lim entu, su av u .Szendén, ad. (v. szende).Szendeség, s. • m odestia , b landé- '
tia , suav ita te .13*
ä se n d e r, *. d o rm ita re , a tiep ire , so ranu uaioru .
Szenderedni, szenderegni, szen- d e rű 1 n i, v. a d o rm itá , a a tiep í.
Szenderedéa, ezendergés, *. do rm ita re , a tiep ire .
Széneny, a. ca rb o n ica .Szenes, a . ca rb u n o su .Szenny, i . n ecu ra tía , m acula,
p a ta .Szennyes, a . — en, ad. ponositu ,
n e cu ra o , m ac u la ta , p a ta tu .Szennyesedni, o. a se p a tá , a
se m acnlá, a se p o n o si.Szennyesség, a. ponosé la , m a
cáin , n e cu ra tia n ía .S zen t, a. san tu , sa c ra .Szenteln i, t>. a san ti.Szentelés, i. san tire .Szenteletlen , a . — d l, a d . n e sán
t ító , n esacra tu .Szen te lt, a . sa n tita .Szentesítés, s. san tio n a re , sanc
ţiu n e .Szen tesitn i, v. a san tio n á , a
sanc tioná .Szenteskedni, v. a fa c e r i p ie ta
te , ipocrisfa .Szenteskedő, a. face rito riu de
p ie ta te , ip o critu .Szent-G yörgyhava, s. A prile.Szen t-Ivánhava, *. J a n in .Szent-Jaiiabhava, t. Ju liu .Szent-M ihá'.yhava, «. Sep tem bre.Szentség, ». sac ram en tu .Szentséges, a . sa c ru s á n ta .Szentségtelenítn i, v. a profáné,
a d esan tí.Szentzégtelenités, ». p rofanare ,
desan tire .Szen tü l, ad. sá n ta , de san tu ,
c á san tu .Szenv, t. a fec tu , pasiune .Szenvedély, ». pa terna, pasiune.
196 Szender
Szenvedélyes, a. pa tem osu , p a - siuna tu .
Szenvedélyesség, *■ (r. szenvedély).
Szenvedélytelen, a. nepatem osu .Szenvedni, v. a pa tern i, a s u
feri, a rabdá.Szenvedés, ». pa tem ire , su ferin -
tia , rab d are .Szenvedhetlen, a. nesuferib ilu ,
ne to le rab ilu .Szenvedhető, a. suferib iln , de
rab d atu , to le rab ila .Szenvedő, a. suferitorii!, sufe
r in ţe ; pasiva.Szenvedâleges, a . — en. ad. su
feritorii! ; p asiv a . ASzép, a. frum osu . W vuI v a ,Szépség, *. irum sétia .Szépelegni, szép elgeni, v. a cu r-
tisá , a face írum osulu .Szépelgés, a. cn rtisa re .Széfé-zet, a. e stetica .Szépészeti, a . — leg , ad. e s te tica .Szépitni, v. a frum se tiá , a d e -
cor á.Szépítés, a. frum se tiare , deco
ra re .Szépítő, a . frum setiato riu , de-
co ra to riu .Szeplő, a. lin titia , p e te de ső re
(pe obrazu).Szeplős, a. p a ta tu , l iu t i t ia tu ;
m aculaţii,Szeplősitni, v. a p a tá , a m ac a - —
Iá (onorea). ”Szeplőtelen, a. — űl, ad. n e p a -
ta tu , inem acu latu .Szeplőtelenség, a. nepafa re , n e -
m acu latiune , cu ra tian ia .Szépnem , a. Becsű frum osu.Szeppenni, v. a se in fricá, a se
sp a rié .Széptan, a. este tica , zcien tia e s
te tica .
Széptan
CejS,
Szépülni Szigo rla t 197
Szépülni, v. a se infrom setiá, a se face frum osu.
Szépülés, *. in frum setiare .S ser, a. m edic ina , m ateria , m a
te r i a la ; recu isitu .S zerda, a. m ie rcu riu .Szereesen, a. n e g ru , să răceau .Szerelem , a. am orn , am óre, iu
b ire , d ragoste .Szerelem vallás, a. dech iara tinne
de am orn .Szerelmes, a . am o risa ta .Szerelmeskedni, t>. a se d rag o stí,
a face am oru . *Szerelmeskedés, a. d ragostire , a-
m orela .Szerelni, e. a p rov isioná, a in -
s tru m en táSzerelés, a. in stru m en tare .Szerencse, a. so ro c n , feric ire ,
fo rtuna .Szerencsés, a . — en, ad. n o ro -
cosn , fo rtu n a tu , feric itu .Szerencséitetni, v. a fe ric ită , a
noroci, a fo rtu n á .Szerencsétlen, a . — ül, ad. n e
n o ro c ita , neferic ita .Szerkeszteni, e. a red ig iá, a com
pune, a o rdená, a redactá .Szerkesztés, a. red ig iere , com
pu n ere , re d ac ta re .Szerkesztő, a. redac to rin .Szerkesztőség, a. red sc tiu n e .Szerkezés, szerkezet, a. o rgan i-
sa tia n e .Szerszám , a. in s tru m en ta , r e
cuisitu .S z e rta rtá s , a. r i tu , so lem nitate ,
cerem onia.Szertelen , o. enorm u, p reste m e
ló ra .Szérű , ». aria .Szerv, a. o rganu .Szerves, a . o rg an ica .
Szervezés, a. o rg an isare , orga- n isa tia n e .
Szervezet, a. o rgan ism a, o rga- n isa tin n e .
Szervezni, v. a o rgan isá.Szerzés, a. (v. szerezés^.Szerzemény, a. castign , acuisi-
t in n e , com pnsetinne.Szerzet, a. ca lu g aría , tag m a m o-
nasteca .Szerzetes, a. c a ln g arn , m onaen .Szerzetesség, a. s ta tu calnga-
reseu , ca lu g aría , m onach ía.Szerző, a. an c to ria .Szerződés, a. invo ié la, conven-
tiune , co n trac tu .Szerződni, t>. a co n trac tă , a se
invoí.Szerződvény, a. (v . szerződés).Szesz, a. sp ir ta .Szeszes, a . sp irtu o sa .Szeszély, a. la a n e , cap rice .Szeszélyes, a . launosn , capri-
ciosu.Szeszélyesség, a. (v. szeszéij).Szét, ad. im p rastia tu in té té
p a rtile .Szidalmazni, t>. a i r jn r á , a de-
faim á.Szidalm azás, a. în ju ra re , defăi
m are .Szidni, v. a in jn rá .Szidás, a. in jn ra re .Sziget, a. insn la .Sz ge te ln i, v. a insulă, a inclu
de, a in cung in rá .Szigeteltség, a. iso lare , Închide
re , in cn n g in ra re .Szigony, a. a rp n n a , lan c e ea
carligu .Szigonyászni, zzigonyozni, v. a
a rp u n á.Szigor, a. r ig ó re , asprim e, stric-
té tia .Szigorlat, a. r igorosn .
ffrpgorpdni, v. a se ticăloşi, a se face miserabiln.
Szigorú, a. — an, ad. rigói osu, stricto, aspro; prăpădita, rmi- sero, ticalosa.
Szigorúság, a. rigóre, asprime, severitate; misería, ticalosía.
Szíj, a. curea; sierpatiu.Szyas, a. corelata; vaojosa, te
nace.Szíjgyártó, a. cnrelariu.Szik, sziksó, a. «oda (mineralu).Szikár, a, suptire, saptietecu,
pocinu.Szikáreág, a, «uptietate, paci*
natate.(Szikla, a. stanca, pótra.Sziklás, a . «táncosa, petrosu.Szikra, a. sehinteia; a . micu-
letiu, fórte pocinu.Szikrázni, t>. a sckinteiá.Szilaj, a . — «1, ad. selbuteeu,
témeda spaiiosuSzilajítni, v. a selbatecí, a in-
frieá.Szilajedoi, o. a se salbatací.Szilajság, a. selbataeía.Szilárd, a. — ól, ad. tare, ver-
tosu, solidn, constante.Szilárditni, v. a intarí, a con-
solidá, a invertosiá.Szilárdság, a. tarla, soliditate.Szilárdulni, v. a se intarí, a se
consolidá, a se invertosiá..Szilfa, a. olmu (arbore).Szilva, a. pruna..Szilvafa, a. prunu.Szilváz, a. prunetn, gradina cn
pruni.Szimatolni, v. a dnlmecá, a mi-... rosi, a simtí.Szimatolás, a. dulmecare, noiro-
sare, simţire.Szín, a. colóre, facia, fatia.Színes, a. .colorata, eu facia.
tflS Szigorodni
Színdarab, a. bncata teatrale, drama.
Szinesitni, v. a colorá, a da faeiá.Szineskedni, v. a se preface, ta
so fatiarí.Szineskedés, a. prefacatura, pre
facere, fatiaría, stravestitura.Szinész, a. teatralistu, actoró;
színésznő, actritia.Színészet, a. arte teatrale, d ra
maturgia.Színésztedül, v. a se oe.upá cn
artea teatrale.Szinetlen, a, necoloratu, fara fa
c ia; palida, galbinn.Színezni, v. a colorá, a vapsí,
a dá facia.Színezés, a. coloritn, coloritura,
vapséia..Színezet, a. colóre, coloritn, facia.Színház, a. teatru.Színi, v. a sage, a trage, a sorbi.Színi, a. teatrala, dramutecu.Színjáték, a. drama, jocn m
prodoctiune teatrale.Színkedni, v. (v. szineskedni).Szinleg, ad. — es, a. parutn, la
părere, prefacotn.Színlelni, v. (v. szineskedni),Színlelés, a. (v. szineskedés).Színlés, színlet, a. (v. színes -
kedés).Szinlett, a. prefacutu, fatiaritu,
parutu.Szintáncz, a. baletu.Szintár, a. siarlatann.Színtárkodni, v. a siarlataní, a
fi siarlatano.Szinte, szintén, ad. mai, cam,
pe ací, cá la.Színtelen, (v. szinetlen).Színtelenedül, t>. a se descolorá,
a se desvapsí, a scbimbá facia.Szip, a. boto augatoriu (la So-
tnri).
Szip
Szipni Szokatlanig 199
Szipni, v. (v. színig.Szipka, s. ciutura.Szippantani, v. a trage pe hasú
(tabacnj.Szipantat, s. prisa, trasura de
tabacu.Szirmos, a. petalicu, petaloidn.Szirom, s. petala, foia de flori.Szirt, s. stânea, scopulu (in marej.Szirtes, a. stâncosu.Sziszegni, v. a siuerá, a fosai,
a sisai.Sziszegés, s. siuerare, fosaire,
sisaire.Szita, 3. sita.Szitálni, V. a cerne (cu sita).Szitás, s. sitarin, măiestru de
site.Szitatni, o. a sbe, a suge.Szitni, v. a atitiă; a duşmani,
a agită.Szitkozódni, v. a înjură, a blas-
tamâ.Szitkozódás, 3. înjurare, blastamu.Sziv, s . anima.Szivacs, 3. burete, sponghia.Szivar, 3. sugara.Szivár, szivárgás, 3. scurgere,
curgere, stracurare, picurare.Szivárogni, o. a picură, a se
scurge, a curge.Szivaros, a. cu sugara.8zivarosbolt, a. boita, práváliá,
trafica (de sugare).Szivarozni, v. a fúrná súgóra.Szivárvány, s. curcubeu; pumpa.Szivás, 3. sug ere, tragere (de
aeru).Szivatyú, s. pumpa.Szivatyús, a. pumpatu, cu pumpa.•Szivatyúzni, v. a scóte cu pum
pa (apa).Szívelni, v. a tolerá, a suferi,
a avé cu piacere, a rabdă (pre cineva).
Szivóly 3 anima, spiritu, nmére, generositate.
Szívélyes, a. animosu, générosu, inclinatu.
Szívélyesség, s. generositate, ma- ranimia, inclinatiune.
Szives, a. animosu, bunu, ge- nerosu.
Szívesség, 3. animositáte, bunătate.
Szívesen, ad. bucurosu, cu piacere, cu anime buna.
Szíveskedni, v. a binevoi, a face bucurosu.
Szivetlen, a. — ül, ad. fark anima, neanimosú, nesimtitóriú.
Szivetlenség, szívtelenség, ». lue- animositate nesimţire, negc- nerositate.
Szívós, o. — an, ad. venjosu, ves- cosu, vertosu.
Szivósodni, v. a se Vénjösiá, a se invertosiá.
Szívósság, s. venjdsía, vesCosi- ta te ; tenacitate.
Szívtelenség, 3. (v. szivetlenség).Szó, s. cuventu, voce, vorba,
graiu.Szoba, 3. chilia, odaie, camara,
despartiementu.Szóbeli, a. verbalu.Szobor, 3. statua, monnmentü.Szobrász, s. sculptoriu, statuariú.Szobrászat, s. sculptoria, ä'rfe
de sculptura.Szófejtegetés, *. analisa, etimo
logia.Szokás, 3. datena, nsu, obiceiu.Szokásos, a. indá'tenátu, usnatu.Szokatlan, a. — úl, ad. neinda-
tenatU,neusuatu, neobicinuitu.Szokatlanság, 3. nedatená. ne-
usu, neobiceiu, neindatenáre, nededare.
Szokni . Szorítni200
Szokni, e. a se indatená, a se dedă.
Szoknya, s. rochia, fosta.Szoknyás, a. rochiatu, cn fosta.Szokott a. indatenato, dedata
asnato.Bzókötés, 3. sintscsa.Szoktatni, e. a indatená, a de
dă, a inveúá.Szólalkozni, v. a se certá, a
schimbă vorbe de cérta.Szólalni, szólamlani, v. a vorbi,
a grai, a cuveiitá.Szólás, 3. vorbire, cnventare.Bzólástan, ». or'epía.Szolga, s. servo, sierbu.Szolgai, a. servila.Szolgaiság, 3. servilismu.Szolgabiró, ». jade, jade cer-
cnala.Szolgálat, 3. servitio, sierbitio.Szolgálati, a. de sierbitio.Szolgálni, o. a servi, a sierbi.Szolgáló, 3. servitoria, sierbi-
toria.Szolgaság, 3. servitute, sierbitu-
te, servía, sclavia.Szólitni, v. a agraí, a chiamá,
a strigă.Szólni, v. a vorbi, a coventá,
a grai.Szombat, a. sambata.Bzomj, 3. sete.Szomjas, a. — an, ad. seteosu,
însetata.Szomjan. ad. insetatu.Szomjazni, szomjazni, v. a insetá.Szomjúság, 3. sete, insetare.Szomorkodni, v. a se intristá, a
se superá.Szomorodni, v. (v. szomorkodni).Szomorú, a. — n, an, aci. tristo,
saperatn, machnitn, necasita.‘Szomorújáték, s. tragedia.
Szomorúság, ». tristatiune, so- perare, tristetia.
Szomszéd, «. vecina.Szomszédság, 3. vecinătate.Szónok, 3. oratoriu, retora, cu-
ventatoria.Szónoki, a . oratorica, retorica.Szónoklat, s. oratoria, vorbire,
cuventare, predica.Szónoklattan, «. retorica.Szónokolni, v. a peroră, a pre
dică, a cnventă.Szopni, v. a suge.Szopogatni, v a suge (mereuj.Szopóka, a. pumpa, ceve, trom
ba, sugatoria.Szopó, a. sogatorio.Szoptatni, v. a aplecă, a dă se
saga.Szoptatás, 3. aplecare la tietia.Szoptató, 3. nutriţia, mama, doica.Szóragozni, t>. a sufiseă.Szóragozás, s. sufisére.Szórakozni, o. a se risipi, a se
imprastié, a se respandi, a f t distractu.
Szórakozott, a. — an, ad. risipita, respanditn, distractu.
Szórni, v. a risipi, a respandi, a imprastié.
Szórás, 3. risipire, respandire, imprastiere.
Szorgalmas, a. diliginte, silitoriu, activu.
Szorgalmazni, v. a solicită, a mişcă, a grăbi a nrgă, a stărui.
Szorgalom, 3. diligentia, silintia.Szorgos, a . — an, ad. urgenta,
presanta, grabnica.Szorgoskodni, v. a se sili, a se
ingrigi, a se purtă, a fi diliginte.
Szoritni, szorítani, v. a stringe, a apasă, a tescui, a stórce.
Szorítkozni Szörnyűség 20Î
Szorítkozni, t>. a se restringe, a se margini, a se tiermurí, a se conteni.
Szoritkozás, a. restringere, mărginire, tiermurire, contenire.
Szóródni, e. a se impraatié, a se desface, a se sventurá.
Szóródás, a. imprastiere, desfacere, sventurare.
Szórólapát, a. venturésca, vana, lopata de venturatu.
Szorongatni, v. a stringe, a strim- torá, a indesá.
Szorongatás, a. stringere, strim- torare.
Szorosság, a. strimtória, strim- tnra, angnstime, pasa.
Szoros, a , — an, ad. strimta, an- gustu, strimtoratu.
Szorulni, v. a se strimtorá, a se angustá.
Szorulás, s. strimtorare, an gustare.
Szorulat, a. strimtória, strimtu- ra, angnstime.
Szorult, a. strimtoratu, lipsita, angastatu.
Szorultság, a. strimtérire, lipsa, angnstare.
Szószék, a, ca'edra.Szószóló, a. cnventatoria, orato
riu, precuventatoriu.Szótag, a. silaba.Szótagolni, v. a silabisá.Szótagolás, s. silabisafe.Szótalan, szótlan, a. tacutn, ne-
vorbitoriu.Szótalanodni, v. a se face tacu-
tn, nevorbitoriu.Szótalanság, szótlanság, a. ne-
vorbire, mutime, afonía.Szótár, 8. dictionariu, lecsiconn.Szótlanul, ad. tacntn, mute, ta
ra vorba.Szotyogni, ti. a picá, a cadé.
Szózat, 8. voce, tonn, suneta, glasa, prochiamatiane.
Szózatolni, v. a votá, a intoná.Szócs, 8, cojocariu, blanariu.Szöcske, 8. locuste, ealusieriu
verde, grieru.Szög, szöglet, a. unghia, coltin,
cornu.Szög, 3. ca ia ; unghia.Szögletes, a. — en, unghiulatu,, cornuratu.Szögmérő, «. goniometru, mesu-
ratoriu de unghiuri.Szökdelni, szökdécselni, szökdös-
ni, v. a sari (usioru si mereu).Szőke, a. blondu, albenetiu, ba-' lanu.
Szökés, a. blondina, albia.Szökni, v. a sári.Szökevény, «. fugariu, deşerte*
rin, retugitu.Szökött, a. fugita, deşertată.Szóló, 8. strugurii, viia.Szőni, v. a tiese.Szőnyeg, s. covoru, tapetu.Szőnyeges, s. tapetatu, inco-
voratu.Szór, a. peru.Szüretien, a. plesiu, fara peru.Szörnyedül, szörnyűim, e. a se
infiorá, a se inspaimantá, a se infricosiá.
Szörnyedés, s. înfiorare, inspai- mantare, infricosiare.
Szörnyegteg, s. monstru, me- dusa, fantoma.
Szörnyen, ad. infioratu, infrico- siatu, de inspaimantatu.
Szömyítni, v. a inspaimantá, a, infricosiá.
Szörnyű, a. fiorosu, infricosiata, inspaimantatu.
Szörnyűség, ». infricosiare, spai- mantare, îngrozire.
Szülött
■ Szörösitni, v. a imperosiá, a se imple cn pern.
' Szörp, a. sirupu.Szörpölni, v. » sorbi, a gustări.Szörpögetni, szörpö'lgetni, v. a
sorbi (mereng.Szösz, t . câlti, buci (de canepa,
de iau).Szöveg, «. testa, contesta, tie-
setura (de stiluj.Szövedék, a. tiesetura; tuachi-
natiune, intriga.Szövet, a. tiesetura, stofa, ma
teria.Szövetkezni, «. a se confederá,
a se uní, a se aliá, a se insotí.Szövetkezés, a. confederatiune,
însoţire, coalitiune.Szövétnek, a. facla.Szövetség, a. aliautia, federaţia-
ne, coalitiune.^Szövetséges, a. alistu, confede-’ ratu.Szövevény, a. (V. szövedék,).Szövevényes, o. — en, ad. încur
cata, tiesuta, ttiachiaatu, intri gatu.
Szövődni, ti. a se tiese; a se machiná, a se intrigă.
Szövőszék, szövőte, *. stativa, resboiu.
Szú, a. scarabeu de arbori, cariu.Szúnyadni, szúnyodozni, szunyó
kálni, v. a dormită, a atiepí.Szúnyog, a. tientiariu.Szúrni, tt. a împunge, a stră
punge, a inghimpá, a inboldí.Szúrás, a. imptlngére, străpun
gere, inghimpare, imboldire.Szurkaim, ti. a impuuge, a îm
boldi.-Szurok, a. resina.Szurkos, a. resinosa.Szurkosodni, ti. a se inréSiná, a
se imple de resina.
-202 Szörösitni
Szurkozni, ti. a inresiná, a im- p 'e de resina.
Szurony, a. baioneta, lancia, pica.Szusz, a. resuflare.Szuszogni, ti. a resufiá, a respiră.Szügy, *. peptu, spatá, párté
dinainte (la vita,).Szűk, a .— en, ad. strimtu, an-
gustu, pueiuu.Szűkítni, ti. a strimtă, a augus
tă, a impuciná.Szűkítés, a. strimtare. angttstá-
re, impucinare.Szűkölködni, v. a duce lipsa, a
fi seracu.Szűkölködés, s. lipsa, defectu,
seracia.Szükség, a. lipsa, necesitate, ire-
buintia.Szükséges, a. de lipsa, necésá-
riu, intetitoriu.Szükségesség, a. necesitate, tré-
buintia, lipsa.Szükségképpen, ad. de uecesa-
riu, neconditionatu, absolutu.Szükséglet, a. trebuintia, lipsa,
necesitate.Szügségtelon, a. netrebuintiosu,
netrebaitoriu.Szűkülni, o. a se strimtă, a se
angustá, a se impuciná.Szűkülés, a. strimtare, angustá-
re, impucinare..Szűkült, o. — en, ad. strimtatn,
impucinatu, angustatu.Szülemény, a resultátu, produp-
tu, prodüptiúne.Szülni, ti. a nasce (pre altulu).Szülés, a. naseere.Születni, ti. a nasce (proprie,).Születés, a. naseere (proprie).Született, a. nascutu, fetu.Szülő, s. părinte, părinţi.Szülött, a. nascutu.
Szülöttlég, a. nascere, nasca- mentu.
Szűnni, ti. a ineetá, a se conteni, a se aliná.
Szünés, a. încetare, contenire, alinare.
Szünet, a. încetare, pausa, o- dichna, ferie.
Szünetelni, ti. a paugá, a încetă, a odichuí.
Szüntelen, a. — ül, ad. necnr- matu, neincetatu, neintreruptu.
Szüntetni, ti. a oprí, a sistá, a alină, a potoli, a încetă.
Szűr, a. guba, sumanu.Szűresölni, ti. a sorbi.Szüret, 8. cnlesu de viia.Szüretelni, v. a culege la vii
Sziilöttség
Szüretelés, a. culegere, culesn de viia.
Szüreti, a. de culesnlu viialoru.Szürke, a. suru, caruntu.Szürkés, a. suriu.Szürkítni, «. a suri, a caruntí.Szürkülni, ti. a suri, a caruntí.Szürkület, a. murgu, crepuscule
de séra.Szűz, a. — en, ad. verguru, cas-
tu , curatu.Szűzeség, a. verguría, vergini-
tate, castitate, curatienia, te- cioria.
Szűzi, a. feciorescu, verguriu, virginalu.
Szűziség, 8. verginitate, fecioria, curatienia, castitate.
Tágulás 20äv
T. Ty.Tábla, 8. tabla, lespede, tribuna-
lu ; apelativa.Táblai, a. tabelariu.Táblás, a. tabelatu, cu tabla.Tábor, 8. tabara, lagaru, campu
de batalía.Tábori, a. de tabara.Táborlat, táborozás, a. Iagarire,
tabarire.Tábornagy, s. maresialu cam-
pestru.Tábornok, a. generala.Tábornokörnagy, 8 . generala mo-
ioru.Táborozni, ti. a tabarí, a ií in
Castro.Táborszernagy, a. generalu de
artileria.Tácza, tálcza, a. tasa, tava, tatia.Tag, a. membru, medulariu.
Tág, tágas, a. tágan, ad. largu, spatiosu, estinsu.
Tagadás, a. negare.Tagadni, e. a negá.Tagadó, tagadélages, a. tagadó-
lag, ad. negativa.Tagadhatatlant a. nenegabilu.Tágitni, tágasitni, ti. a largi, -a
cedá.Tágasság, a. lărgime, spaţiu, es-
tindere.Taglalni, tagolni, ti. a analiai,
a anátomisá, a dismembrá.Taglalás, taglalat, a. analisá, a-
natomisare, dismerabrare.Tagos, a. meduiaTosu, membratu.Tagositni, v. a comasá.Tagosítás, a. comasare.Tágulás, a. lărgire, estindere.
Tágulni, tágasbulni, v. a se largi. a se estinde.
Táj, tájék, a. tienutu, regiune.Tájag, tályog, a. uima, buba.Tájazás, tájékozás, tájékozat, a.
orientare, îndreptare.Tájazni, tájékozni, ti. a se őrien-
tá, a se indreptá.Tájbeszéd, tájnyelv, a. dialectu,
provinciálisom.Tájirás, a. topografia.Tajkonoz, tajkos, a. brosea ces-
tósa.Tájt, tajték, a. spuma.Tajtékos, a. spumosu.Tajtékozás, tajtékzás, a. spume-
gare.TajtékOzni, tajtékzani, ti. a spu-
megá, a face spume.Takács, a. tiesetoríu.Takarni, ti. a coperí, a inveluf.Takarás, a. coperire, invelnire.Takart, a. coperitu, inveluitu.Takaratlan, a. necoperitu, nein-
veluitu.Takaratlanúl, ad. necoperitu.Takaró, a. coperitoriu, invelui-
toriu, coverta, covoru.Takarék, takarékosság, a. păstra
re, econoraisare.Takarékos, a. pastratoriu, cru-
tiatoriu, economisatoriu.Takarékosan, ad. pastratu, cru-
tiatu.Takarékoskodni, t>. a pastrá, a
crutiá.Takargatni, o. a coperí (mereuj.Takarítani, ti. a curatí; a pastrá.Takaritatlan, a. takaritatlanúl,
ad. necuratitn, nepastratq.Takarmány, a . nutretiu.Takarodni, ti. a se departá, a se
cará, a seduce; a se curetí.Takarodás, a. depărtare, ducere;
curetire.
204 Tágulni
Takarodzni, takarózni, t>. a se coperí, a se inveluí.
Takaros, a . — an, ad. netu, ne- tedu, elegantu.
Takarosság, a. elegantia, nete- dime, curatianía.
Takony, a. muci (plur).Taknyon, a. mncosu.Taknyosság, mucositate, guta-
rariu fia cai).Taksa, a. tacsa, (taxa).Taksán, a. tacsalistu.Tál, a. blidu.Tálalni, ti. a pune in blidu.Talaj, a. pamentu; fundu; pa-
vimentu.Találni, a. a aflá, a descoperi,
a ga-í, a inventioná.Találás, a. aflare, găsire, desco
perire, inventionr.re.Találékony, a. inventiosu, afla-
toriu.Találékonyság, a. inventiositate;Találmány, a. inventiune.Találkozni, ti. a se intalní, a
conveni.Találkozás, a. Întâlnire, conve
nire.Találólag, ad. nimeritu.Találomra, ad. pe nimerite.Találós, talányos, a. problema-
tecu, enigmatecu, gacitoriu.Talán, ad. póte, dóra.Talány, a. enigma, gacitura.Talap, a. base, propte, pidestala.Taliga, a. tarabontia, caróie.Talizmán, a. talismanu.Tallér, a. taleru.Talp, a. talpa.Talpalni, ti. a talpúi.Talpalás, a. talpuire.Talpas, a. talposn.Táltos, a. magú, ferme catoriu;
a. magica, fermecatorescu.Tályog, *. (v. tájag).
Tályog
Tám Tanulás 205
Tám, támasz, a. propta, razimu, sprijóna.
Tám, ad. (y. talán).Támadni, r . a ofendá, a ataeá;
a rebelá; a proveni; a se escá.
Támadás, a. ofendare, atacu; re- belaro; escare, provenire.
Támadólag, ad. ofensive.Tamás, n. prop. Torna.Támaszkodni, v. a se razimá, a
se propti.Támaszkodás, a. razimare, prop-
tire.Támasztani, támogatni, ti. a ra
zimá, a propti.Támasztás, támaszték, támoga
tás, s. razimare, razimu, spri- ginu.
Tám-ok, 8. argumenta, motivu.Támokolni, v. a argumentă, a
motivá.Támolyogni,' ti. a se pletecí, a
amblá pleteeitu, a fi beatu de capu.
Tán, ti. (y. talán).Tan, a. invetiatura, invetiamen-
tu, doctrina.Tanács, 8. sfatu, consulta; ma
gistrata.Tanácskozni, ti. a se sfătui, a
se consultá.Tanácskozás, tanácskozat, tanács
kozni ány, 8. consfătuire, consultare, conferintia.
Tanácsiás, tanácslat, «. sfatuire, consultare.
Tanácsos, tanácslatos, a. consultu.Tanácsnok, «. consiliariu, sena-
toriu, asesoriu.Tanácsolni, ti. a sfătui, a con
sultá (pe cineva), a dá sfatu cuiva.
Tanakodni, ti. a se consfatui, a cugetá (asupra unui lucru).
Tanakodás, ». consultatiune, consiliu, sfatuire.
Tanár, a. profesori a.Tanárság, a. profesorime, pro-
fesoría.Táncz, a. jocu, saltu.Tánczolni, v. a saltá, a jocá.Tánczolás, s. saltare, jocare.Tánczos, s. jocausiu, saltatoriu,
jocatoriu.Tángyér, tányér, a. taieriu; discu.Tanintézet, s. institutu de inve-
tiamentu.Tanítni, v. a invetiá, a instruá
(pe altulu).Tanítás, a. invetiare, instruire,
instruare.Tanitásdij, a. didactru (bani de
invetiamentu).Tanitgatni, ti. a invetiá (mereu
pre altulu).Tanitmány, a. invetiamentu.Tanító, a. invetiatoriu, dascalu.Tanítvány, a. studinte, invetia-
celu, scolariu discipulu, elevu.Tanoda, a. scóla.Tanodái, a. scolastecu.Tanoncz, a. (y. tanítvány).Tántorogni, ti. (v. támolyogni).Tántorgás, a. (y. támolygás).Tántorithatatlan, a. tántoritha-
tatlanul, ad. constante, Stavern, nestramutaveru, solidu.
Tántorithataüanság, a. Constantia, staveritate.
Tántorítni, ti. a seduce, a desa- magi, a clatiná.
Tántorodni, ti. a se clatiná; a gresí, a ratací.
Tántorodás, a. clătinare, gresia- la, retacire.
Tanú, tanúbizonyság, a. martora, marturía.
Tanulás, «. invetiare, studiare.
Tanulatlan Tárniaas-
Tanulatlan, a. tanulatlanéi, acL neinvetiatu, nestudiatu.
Tanulatlanság, ». neinvetiare, ne- atndUre.
Tanulékony, a. döcibilu, doceru.Tanulékonyság, s. doceritate, do-
cibilitate.Tanulgatni, v. a studiá, a inve
tiá, fmereu).Tanulmány, s, studiu, scientia,
doctrina.Tanulmányozni, v. a studiá, a
invetiá.TMWlmányozás, s. studiare, in-
vetiare.Tanulná, e. a invetiá, a studiá.Tanuló, «. studiníe, scolariu.Tanulság, t. invetiatura, doctri
na, macsima.TannJságos, a. de invetiatu, cu
invetiatura.Tanult, a. invetiatu, studiatn.Tanúság, a. mărturisire, atestare.Tanúsítói, v. a ducumentá, a
mărturisi, a adeveri.Tanúskodni, v. fv. tanusítni).Tanya, «. locu de mânere^ lo
canda, domiciliu.Tanyázni, v. a se adapostí, a
a manó, a petrece.Tanyásán, a. petrecere, mânere,
adapostire.Tányér, a. fv. tángyór).Táp, táplálék, a. nutrementu.Táplálni, v. a nutri.Tapadni, v. a se lipi, [a se ani
ni* a se aeiediá.Tapadás, a. lipire, aninare, asie-
diare.Tapasztani, tapaszéin!, v. a mu
rai, a lipi, a In tiTapasztál, a. muruire, lipire,
lutíre.Tapasztalni, v. a esperiá, a prac-
tízé,
. Tapasztalt, a. espertu, practica,: amblatn, páti tu.
Tapasztalás, tapasztaltság, tapasztalat, a. espprintia, pracaa, páti aula.
Tapasztalatlan, a. neespertu, ne- patitu, neamblatu.
Tapasztalatlanság, a. neesperin- tia, nepiacsa.
Tapintani, v. a pipái.Tapintás, tapintat, a. pipáira.Tapintatlan, a. tapintatlanul, ad.
nepipaitu, fara tactu.Tapintatlanság, s. nepipaire, ne-
tactica.Táplálni, v. a nutri.Táplálás, táplálat, s. nutrire, nu
trementu.Táplálék, ». nutrementu.Táplálékony, a. nutritoriu, nu-
triveru.Táplálékonyság, táplálmány, t,
nutrementu, nutritorime, nu,-. trire.
Táplálkozni, v. a se nutri.Tápláló, táplálos, a. nutritoriu.Tapló, s. iésca.Taplós, a. iescosn.Taplóidul, v. a se iescosiá.Tapodni, v. a caicá fin petióre,l.Tapogatás, *. (v. tapintás).Tapogatni, v. tv. tapintani).Tapogatózni, tapogatódról, e. a,
pipai. (íncóce si încolo); a cercă, a scrută, a investigá.
Tapogató, a. pipaitoriu, cérna pipaitorie fia insecte).
Taposni, v. a caicá, a pasi.Taposás, s. calcare, pasire.Taps, a. aplausu.Tapsolás, a. aplaudare.Tapsolni, v. a. aplaudă.Tár, o. deschisn.Tár, a. magazinu, depositu.Tárni, o. a deschide.
Tá£#j»t ». portfólia* te»a 4e scrisori.
Tafgoncza, a. (v. taliga).Tárgy, a. obiectu, obieptu, lucru.
, Tárgyalni, v. a tracsá, a, per- tractá, a negotiá, a desbate.
Tárgyalás, s, pertractare, ne- gotiare, desbatere,
Tárgyalási, a , depertractare, de desbatere.
'f'âţgyazat, a. obiectu, substratu.Tárgyilagos, o. tárgyikig, ad.
obiectiva.Tarisznya, *. traista, desaga.Tarisznyáé, a. traistatu, cu traista.Taţka, a. tarkán, tarkásan, ad.
pestritiu, vergatu, amestecaţu.Taykás, a. pestritiu, patatu.Tarkaság, a. pestritime.Turkálni, tarkázui, tarkítni, v.
a impestritiá.Tarkúlni, v. a se impestritiá.Tálját,, a. espusetiune.Tarló, a. m irişte; tuleiste.Tarlózni, v. a spicui, a adună
(de pre mirişte,).Tárnok, tárnokmester, a. tayer-
nicu.Tárnoki, a. tavernicalu.
_ Tárogatni, v. a deschide mereu; a trimbitia.
Társ, a. sociu, sotiu, cameradu.Társadalom, a. societate.Társaság, a. însoţire, societate.Társadalmi, tarsadaimas, a. so
cialii.Társadalmilag, ad. socialu.
{ Társolgani, társalogja, társai kod,! ni, v. a se insotí, a conversă»
Társalgás, társalkodás, a. inso- í tire, conversare.
Társas, a. insocitu.Társulat, a. asociatiune, socie
tate, propaganda, reuniune.Tartalék, a. reserva.
Tárcza Távoztatás 20?
Tartalom, a. cuprinsu, eontie- nutu, tienóre.
Tartani, ti. a tiené.Tartás, a. tienere, cuprindere. Tartomány, a. provincia.Tartós, a. daraveru, tienatoriu. Tartozni, ti. a ií detoriu. Tartozás, a, detorintia, obliga
ţiune, pasivitate.Tartózkodás, a, retienere, re
serva.Tartózkodni, ti. a se retiene. Tartózkodva, ad. retienutu. Tartoztatás, a. retienere. Tartoztatni, v. a retiene Tárulni, ti. a se deschide, a se
desfaee,Táska, a. tasa, traista.Taszitni, taszigálni, ti. a impinge. Taszítás, a. împingere.Tátani, tátni, ti. a , cascá, ades-
chide gur’a.Tatár, a. tataru.Tátongani, ti. a stá gura cascata. Táv, távol, távolság, a. depăr
tare.Tayal, tavaly, ad. anu, in anu-
lu trecutu.Tavali, a. de agu.Tavasz, a. primavéca.Tavaszelő, a. Martin.Tavaszi, a. de primavera. Távcső, a. telescopu, ochianu. Tavaszhó, a. Aprile.Tavaszutó, a. Mail?.Távirat, a. telegrami.Távolítás, a. depărtare, delatu-
rare.Távolüni, ti. a departá, a de-
latijrá.,Távoliét, távoliétel, a. absentia,
lipsire, depărtare.Távozni, ti. a se dertá. Távoztatni, ti. (v. távolitni). Távoztatás, a. fv. távolítás).
-208 Te
Te, pron. tu..Téboly, tébolyodás, a. nebunii,
neminte, deliriu.Tébolyodon, a. nebunu, strava-
gantu.Tébolyda, a. casa de nebuni.Tébolygani, tébolyogni, v, a ră
tăci, a gresí (calcu).Tébolygás, a. rătăcire.Tébolyodni, v. a nebuni.Tébolyodon, a. nebunitu.Teendő, a. afacere, lucru, ocu-
patiune.Tégely, a. tigaitia, acafa ("de
pomada).Tegez, a. tulba ("de sageti).Tégla, «. tégla, caramida.Téglázni, v. a calcă, a destinde
("vestminte cu ferului.Tegnap, ad. ieri.Tegnapi, a. de ieri.Tehát, coj; asia, deci in urmare.Tehen, tehén, a. vaca.Teher, a. greutate, povóra,Tehetetlen, a. — ül, ad. nepo-
tentiosu, fara potere.Tehetetlenség, s. nepotentia, ne-
avere.Tehetni, v, a poté face.Tehetős, a. avutu, instaritu, in
potere.Tehetőség, s. instarire, activitate.Tehetség, a. avere, talentu, fa
cultate.Tehetséges, a. avutu, cu avere,
talentatu.Tej, téj, a. lapte.Tejelni, v. a dá lapte..Tejes, a. laptosu, cu lapte.
^Tejesedni, v. a se face, a se imple cu lapte.
, Tejetlen, a. nelaptatu, fara lapte.Tejfel, tejföl, tejszín, a. smân
tână.Tejfölös, a . smamánosu.
Teke, s. globu, bila, glontiu, sfera,
Tekémi, v. a dá, a jocá in biliartu.
Tekenő, teknő, tekenyő, a. co-vata, tróca.
Tekercs, a. sucitura, invertitura. colacitura, depanatura.
Tekeredni, tekerőzni, v. a se suci, a se in vei ti, a se colaci.
Tekeredés, tekerőzés, a. sucitura, invertitura, colacitura.
Tekeregni, v. a amblá vagabondu.Tekerni, tekerítni, v. a suci, a
intórce, a invertí.Tekerés, a. invirtire, sucire, in-
tórcere.Tekervény, a. strâmbătură, cur
bat ura, indoitura.Tekervényes, o. curbatu, indoitu,
strarabatu.Tekervényesség, a. (v. tekervény).Tekintély, a. védia, onóre, res-
pectu, áuctoritate.Tekintélyes, a. onoratu, respec
tam, cu auctoritate.Tekinteni, o. a privi, a cau ţi
cu ochii.Tekintet, a. privire.Tekintetes, a. onoratu, inclitu.Tekintgetni, e. a privi mereu.Teknöcz, a. (v. tajkoncz^.Tékozolni, v. a risipi, a pradá
(averea).Tékozlás, a. risipire, pradare.Tél, a. iéma.Tele, teli, a. plinu, implntu.Telek, a. sesiune.Telelni, t>. a ierná.Telelés, a. iernare.Teleltetni, ti. a ierná (prin al-
tnlu).Télelő, a. Decenbre.Telep, a. colonia; asiediare.
Telep
Terelni 209
Telepedni, ti. a se asiediá, a se colonisá.
Telepedés, település, a. asiediare, colonisare.
Telepítni, ti. a asiediá, a colonisá.
Telepvény, s. domiciliu, locuintia.Telep vény ezni, ti. a domicilá.Televény, a. humu (humus).Telhetetlen, a. nesatiosu, nesa-
turatu, vorace.Telhetetlenkedni, v. a fi nesa
tiosu, a mancá múltú.Telhetetlenség, a, nesaturare, vo
racitate.Télhó, a. Januariu.Télutó, a. Februariu.Teli, a. plinu.Téli, télies, a. de ierna, ier-
natecu.Telj, teljesség, a. plinătate.Teljes, a. plinu, deplinu.Teljesedni, teljesülni, ». ase im-
plení.Teljesedés, a. implenire.Teljességgel, ad. absolutu, pres-
te totu.Teljesülés, teljesülét, s. (v. te-
lyesedés).Teljhatalom, a. potere deplina,
plenipotentía.Telkes, a. sesionatu.Telni, e. a se imple.Telve, ad. implutu, plinu.Töménytelen, töménytelen, a. ne-
numeratu, fara numero, mulţime.
Temérdek, tömérdek, a. enormu, preste mesura.
Temetni, temetkezni, v. a ingro- pá, a inmormentá, a astrucá.
Temetés, temetkezés, a. îngropare, inmormentare, astrucare.
Temetetlen, a. neingropatu, ne- astrucatu, neinmormentatu.
Telepedni
Temető, a. cemeteriu, cintirimu, locu de inmormentare.
Templom, a. beserica.Templomos, a. besericosu.Tengelicz, a. stigletiu.Tengely, a. osia.Tenger, a. mare.Tengerapály, a. reflusu, seaderea
maréi.Tengerdagály, a. flusu, cresce-
rea maréi.Tengerész, a. marinariu.Tengerészet, a. marinari a.Tengeri, a. de mare.Tengernagy, a. admiralu.Tengetni, tengődni, v. a vegetá.Tengés, tengődés, a. vegetare.Tenni, ti. a pune, a face a lucrá.Tenta, a. negréla, cernéla.’Tentás, a. cu cérnéla, de negréla.Tény, s. fapta.Tenyér, s. palma.Tenyérnyi, a. de o palma.Tenyészni, tenyészteni, ti. a eres-
ce, a cultivá, a produce.Tenyészés, tenyésztés, a. cresce-
re, producere, cultivare.Tényleg, tényleges, a. fapticu,
positivu.Tépni, v. a smulge, a ciupeli,
a trage.Tépegetni, o. a smulge fmeren).Tépelődni, v. a se smulge; a
se bate, a se incaiará.Tépelődés, a. smulgere, incaia-
ratura.Tér, a. spaţiu, locu deschisu.Térés, a. reintornare.Térd, a. genuncbiu.Térdelni, térdepelni, v. a ge-
nunchiá.Térdelés, térdepelés, a. genun-
cbiare.Terelni, v. a maná, a goní, a
fugarí.14
Terelés Térség210
Terelés, ». manare, gonire.Terem, a. salonu.Teremni, v. a eresee, a produce,
a rodí.Teremteni, v. a creá.Teremtés, teremtmény, a. crea
tura.Teremtő, a. creatoriu.Terhelni, ®. a impovorá, a in-
greuná.Terhelés, s. impovorare, ingre-
unare.Terhes, a. greu, impovoratu.Terhesedni, ®. a se impovorá, a
se ingreuná.Terheeedés, s. impovorare, iu-
greuuare.Terhesen, ad. greu, cu greu,
impovoratu.Terítni, v, a lati, a intinde, a
aşterne ('més’a).Teríték, teritmény, s. copere-
mentu, coverta, cuvertura, (pre mesa).
Terítés, e. întindere, asternere, astemutu (de tnésa).
Téritni, v. a reintérce, a rein- torná.
Térítés, téritmény, a. reintórce- re, reintornare.
Téritő, a. reintorcatoriu ; misio- nariu.
Téritvény, a. reversu, recepisa.Térj, terjedés, terjedelem, a. în
tindere, estensiune.Terjedni, ». a se estinde, a se
lati.Teijedékeny, a. estensivu, lati-
veru.Teijedékenység, a. întindere, es-
tensivitate.Terjedelmes, a. estinsu, intinsu,
departatu, spatiosu.Terjeszkedni, fr . terjedni).
Terjeszteni, ®. a lati, a largi, a departá, a estinde.
Terjesztés, a. lăţire, lărgire, ss- tindere.
TérjeSztmény, a. propusetinne, predare, proiectu.
Térkép, a. mapa, carta.Termék, a. produptu, rodu, fruptu.Termékeny, o. produptivu, frap-
liferu, roditoriu.Termékenyedni, termékenyűlni, v.
a se fecundă, a fi prodnpti- vu, a rodi.
Termékenyítni, ®. a fecundă, a face produptivu.
Termékenység, a. fruptilitate, productivitate, rodire.
Terméketlen, a. neproduptivu, ncfructiferu,, neroditoriu.
Terméketlenség, a. nefruptilitate, neproduptivitate, nerodire.
Termelés, termelőt, termény, a. produptiune, fruptu.
Termelni, termeszteni, ®. a produce, a cultivă.
Termés, a. produptu, pradusu, fruptu.
Természet, a. natura.Természetes, a. — en, ad. na
tural u.Természetesség, a. naturalitate,
naiviíate.Természetrajz, a. istoria naturale.Természettan, a. fisica.Termeszteni, v. fr. termelni).Termesztés, a. fr . termelés).Termesztmény, a fr. termelés).Termet, a. structura, statura.Termetes, a. oorpulentu, omn
bene facutu.Termő, a. produptivu.Térni, ®. a ae reintérce, a se
rein tőrré.Térség, s. pianu, siésu, campu,
locu deschieu.
Terű Tettetni S ít
Terű, a. greutate, povóra.Terület, a. teritoriu.Területi, o. teritorialu.Terülni, v. a se întinde, a se lati.Terv, tervezet, a. proiecta, planu.Tervezni, ti. a proiectá, a planisá.Tervezés, tervezet, s. proiectare,
planisare.Tervezgetni, v. a pruiectá, a pla
nisá (mereu).Tervezgetés, a. planisare, pro
iectare (mereia).Tesp, tespedés, a. stamnaíiune,
stagnare; putredinue.Tespedni, tespedezni, v. astamná,
a se ccrumpe, a se trandaví, a se stricá, a se pntredí.
Tespedtség, a. ;v. tesp).Test, a. córpu, trupu.Testes, a. corpulentu.Testesedni, v. a s'e inírupá, a
se face corpulentu.Testesítni, v. a intrupá.Testesülni, ti. (v. testesedni).Testesülés, s . întrupare, ircar-
natiune.Testesült, a. intrupatu, incarnata.Testetlen, a. necorpulentu, fara
corpu.Testgyakorlás, testgyakorlat, s.
gimnas'ica.Testi, a. trupescu, materialu,
fisicu.Testileg, ad. trupesce, materia-
licesce.Testiség, s. materialitate, cor-
porime.Testület, s. eorporatione.Testületi, a. colegialii, corporalu.Testvér, s. frate, sora.Testvéresítni, v. a in fra tí.Testvéresülni, ti. a se infratí.Testvéri, a. testvéries, ad. fra-
tiescu.Testvériesség, a. fratietate.
Testvériig, ad. fratiesce.Tészta, s. aluatu, pasta.Tésztás, a. alnatosu, pastosn.Tét, tétel, tétemény, s. fspta,
lucrare, activitate.Tetem, s. medulariu, membru,
articlu.Tetemes, a. însemnata, eonside-
raveru, importante.Tetézni, v. a gramadí, a incareá.Tetézés, s. gramadire, încărcă
tură, incarcare.Tetézett, a. tetézve, ad. grămă
dita, incarcatu.Tetleg, tcttleg, ad. fapticii; efep-
tivu.Tettlegesíteni, v. a efeptní, a
resultá, a dovedi (cu lapt’a).Tétlen, a. nelucratoriu, neacti-
vn, ptisivu.Tétlenség, s. nelncrare, neacti-
vitate, pasivitate.Tétlenül, ad. neactivu, fara lu
cru, pasivu.Tétovázni, v. a se indoí, a fi
in dubietate, a fi nedetermi- uatu, a barcolá.
Tétova, tétovázás, a. neooostan- tia, sehirabatiune, bareolare.
Tető, a. culme, virfu, acoperísiu.Tetőirányos, a. verticalu.Tetőzni, v. a acoperi, a grămă
di, a face virfu.Tetszelgés, a. cochetare, piacere.Tetszelgő, rí. cocfcetu,Tetszelkedni, v. a cochetá.Tetsieni, t>. a piacé.Tetszés, tetszet, a. plăcere.Tett, a. fapta.T ettes, a. culputu, vinovata, fa-
catoriu (de rele).Tettetés, s. prefacatnra, simu
lare, stravestitura.Tettetni, u. a se simulá, a se
preface.14*
212 Tettleg Tisztelendő
Tettleg, ad. faptica, in fapta.Tettlegesíteni, v. a activá, a do
vedi, a efeptuí.Tetii, c. peduche.Tetves, a. pedachiosu.Tetveseim, ti. a se imple de
peduchi.Tetvesítni, ti. a imple de peduchi.Tetvezés, ». pedachiere.Tetvezni, ti. a peduchié.Tév, tévedés, tévedtség, *. reta-
cire, erőre, pecatu.Tévedni, tévedezni, ti. a retací,
a gresí.Teve, s. camila.Tevékeny, a. activa.Tevékenység, s. activitate.Tévely, tévelygés, tévelyedés, s.
(v. tév).Tévelyegni, tévelyedni, ti. a ră
tăci.Tevés, ». punere, facere, lucrare.Téveszteni, ti. a pierde, a retací.Tévesztés, s. pierdere, retacire.Tévesztett, a. pierduţii, retacitu.Téveteg, a. falsu, eroneu, reta
citu.Tévkör, s. cercu vitiosu.Tevőleges, a p sitivu.Tied, pron. alu teu.Tigris, s. tigru.Tikácsolni, ti. a tusi, a se iunecá.Tikkadni, ti. a se innadusí; a
se osteni, a se íatigá.Tikkadt, a. innadusitu; ostenitu,
fatigatu.Tikkasztani, ti . a innadusí, a
fatigá.Tikkasztó, a. innadusitoriu, obo-
sitoriu.Tilalmas, a. opritu.Tilalom, s. oprire, proibitiune,
interdictu.Tilinka, a. flueru, flueritia.Tilinkázni, ti. a fluerá.
Tiló, s. melitia.Tilolás, s. melitiare.Tilolni, ti. a melitiá.Tilos, a. opritu.Tiltakozni, ti. a opri, a protestă.Tiltakozás, a. oprire, protestare,
proibitiune.Tiltani, ti. a opri.Tiltás, s. oprire.Tiltott, a. opritu.Timár, s. pelariu.Timsó, a. alaunu, pétra acra.Timsós, a. alaunosu.Tincs, s. tulsiéra, cositia, chica,
manunchiu (de peru).Tinó, 3. juncu.Tinta, 3. (v. tenta).Tintás, a. (v. tentás)Tintatartó, s. calamafiu.Tipegni, v. a tropoti (in cctuj.Tipegés, 3. tropotire.Tipodni, v. (v. tapodni).Tiprás, s. calcare (in petiórej.Tisza, n. prop. Tisa; tiszafa,
tisa (arbore).Tiszt, 3. oficialu, deregatoriu;
oficiru.Tiszta, a. tisztán, ad. curatu,
limpede.Tisztálni, ti. a limpedi, a curatí.Tisztaság, s. curetienia.Tisztátalan, a. tisztátalanul, ád.
necuratu.Tisztátalanság, s. necnratienía.Tisztátalanítni, ti. a spurcá, a
face necuratu, a profaná.Tisztátalankodni, ti. a face ne-
curatienía.Tisztázni, v. a purisá, a scrie
in curatu, a mundá.Tisztázás, tisztázat, s. puricare,
mnndare.Tisztelegni, v. a salută, a face
onóre, a complimentă.Tisztelendő, a. onoratu.
Tiszt elés Toldani 213
Tisztelés, tisztelet, a. önére.Tiszteletbeli, a. onorariu, titu-
lariu.Tiszteletes, a. onoratu.Tiszteletlen, a. tiszteletlenül, ad.
neonoratu.Tiszteletlenség’, s. neonőre.Tisztelgés, tisztelkedés, a. salu
tare, onorare, complimentare.TiBztelkedni, v. (v. tisztelegni).Tisztelni, v. a 6timá, a cinsti,
a onoră.Tiszlelt, o. cinstitu, stimatu, o-
noratu, venerata.Tisztes, tiszteséges, a. onoratu,
veneraveru, euveniníiosu.Tiszteség, a. önére, veneratiune,
cuvenintia.Tisztítni, v. a curaţi, a lamuri.Tisztítás, s. curăţire, lămurire.Tisztitatlan, a. — ül, ad. necu-
ratitu, nelamuritu.Tisztogatni, v. a curaţi ('mereu).Tisztség, s. oficiolatu, derega-
toría. .Tiszttartó, s. jude de curte.Tisztújitás, *. restauretiune, ale
gere de oficiali.Tisztulás, a. curăţire, limpedire,
lămurire.Tisztulni, v. a se curaţi, a se
lamuri, a se liinpedí.Tisztviselő, a. oficialu, amploia
ta, deregatoriu.Titkár, titoknob, a. secretariu.Titkárság, titoknokság, a. secre-
tariatu.Titkolni, titkolodni, titkolódzni,
v. a tăinui, a atcunde, a tie- né in secreta.
Titkolás, titkolódás, a. tăinuire, ascundere, tienere in secretu.
Titkon, ad. insecretn.Titkos, a. ascunsu, misteriosn,
tăinuita.
Titkon, ad. in secretu, oculta. Titok, a. secretu.Titoknob, a. (v. titkár). Titoknokság, a. (v. titkárság). Titokszerű, a. misteriosu, as
cunsu, secretu.Tivadar, n. prap. Teodoru. Tivornya, a. ospetiu, tracta, îm
buibare.Tivomyázni, v. a se imbuibá
(in mancari si beuturi). Tivornyázás, a. îmbuibare, trac-
tare (in mancari si beuturi). Tiz, o. diece.Tized, s. diecime.Tizedelni, v. a diecimá. Tizedelés, a. diecimare.Tizedes, a. diecimalu.Tizes, a. dieceriu.Tó, *. lacu.Toborzani, v. a recrutá, a inro-
lá (la ostasime).Toborzás, s. recrutare, înrolare. Toboz, a. solzu (la pesci); cucu-
ruzu de bradu.Tobzódni, v. (V. tivomyázni). Tobzódás, a. (v. tivornyázás). Tócsa, s. laeusioru.Tódulni, v. a se imbuldí, a se
indesuí.Tódulás, a. imbuldire, indesuire Tojás. a. ou.Tojásdad, a. ovalu.Tojásos, a. cu ou.Tojni, v. a ouá.Tojó, tojÓ8, a. cu ou (gain’a). Tok, a. téca, tocu, cuthiia. Toka, a. barbia.Tokás, a. barbiatu, cu barbia. Tolakodni, v. fv. tódulni). Tolakodás, a. (v. todulás).Tolni, v. a împinge, a îmbrânci. Tolás, a. împingere, imbraneire. Toldalék, a. suplementu, adansu. Toldani, v. a adauge.
214 Toldás Tova
Toldás, a. adaugere, suplenireToldozni, v. a peteci, a adauge.Toll, *. péna.Tollas, a. pena‘u, eu pene.Tollasodni, o. a se impená, a
se face cu pene.Tollatlan, a. — ál, ad. nepenatu,
fara peue.Tollazni, «. a impená, a imple
de pene.Tolikés, s. cutietasiu, penitielu.Tollnok, s. actuariu.Tolmács, s. splicatoriu, talma-
ciu, interpretoriu.Tolmácsolni, v. a splicá, a tăl
măci, a interpretă.Tolmácsolás, tolmácsolat, s. spli-
catiune, tălmăcire, interpretare.
Tolódni, v. a se impimge (de■ sinej, a re imiesá.Tolongani, v. (V. tódulnij.Tolongás, s. (v. tódulási.Tclulni, v. a se imbuldí, a se
gramadí.Tolulás, a. imbuldire, gramadire,
convulsiune.Tolvaj, s. furu, talhariu hotiu.Tolvajkodni, v. a furá, a traí
in hotii.Tolvájkodás, tolvajság, s. fura
tura, Ijotía, furtu, talharia.Tombolni, v. a se infuriá; a ba
te cu peciórele, a face larmaTombolás, s. furóre, pisare, ba
tere alarmatoria (beţivii pre strate).
Tompa, a. tompán, ad. timpitu, batucitu, tocitu, tesitu.
Tompaság, s. timpire, batucire, ieşire.
Tompitni, o. a timpi, a bătuciTonna, a. tona, butoiu.Topogni, v. a tropoti.Topogás, s. tropotire.
Tor, a. trac ti, ospetiu.Torba, a. franguríu, mólé, pu-
tredu.Torbadni, v. a putredi, a se fa
ce mólé, a se moié.Torkolat, a. gjitu, gâtlegiu, gu
ra, reversatura de rîu,Torkos, a. vorace, maucatiosu.Torkosság, a. voracitate.Torkoskodai, v. a fi vorace, a
m a n c â m u l tu .Torlani, torlasztani, v. a g ră
mădi, a stringe ; a respinge ; a resbuuá.
Toriás, torlat, a. gramadire, strin- gere; resbunare, respingere.
Torlaszolni, v. a baricadá.Torlatlan, a, — ál, ad. negra -
maditu; nerespínsu; neres- bunatu.
Torma, a. hirénu.Tornácz, a. ambitu, balcomi.Tornyos, a. turnuratu, eu tu rn u .Tornyosodni, v. a se iualtiá, a
se ridicá.Tornyozni, v. a inaltiá, a ridici.Torok, a. gűtlegiu, gűtu.Torkos, a. v o ra c e , m a n c a t io s u .Torony, s, túrna.Torz, a. diforma, m o n s tru o 3 U ,
b i / .a r u .
Torzítni, v. a schimosí, a de3- fignrá.
Torzítás, s. sch’mositura, desfigurare.
Torzkép, a. caricatura, tipu de- formu.
Torzsa, a. cocéuuTorzsás, a. torzsásan, ad. eo-
cenosu.Torzsátlan, a. fara cocénu, ne-
coceuosu.Tót, a. s lo v a c u , s l a v u .Tova, ad. în c o lo , a c o lo , d e p a r t e -
Tovább Tönköly 215Tovább, ad. mai incolo, mai de.
parte.Tő, a. radecina.Több, a. mai múltú.Többnyire, a. mai de multeori,
mai adeseori.Többszög, a. poligonu.Többszörítni, többszörözni, v. a
multiplică, a inmultí.Többszörözés, s. multiplicare, in-
muitire.Tődzeni, v. a cóse după acu,
a stipuí,.Tőgy, a. ugern.Tőgyes, a. ugerosu.Tök, s. bostanu, curoubeta, tit-
va, dalmea; caro (in carti); . cóie.
Tőke, s. butucu; capitalu.Tökéletes, tökélyes, a. perfecţii,
deplinii.Tökéletesedni, tökéletesülni, tö-
kélete_3bülni, v. a se perfec- tiuná.
Tökéletesen, ad. perfecta, deplina, intrega.
Tökéletesítni, v. a perfectiuná.Tökéletesítés, *. perfectiunare.Tökéletesség, *. perfecţiune.Tökéletlen, a. tökéletlenül, ad.
neperfectn, nedeplinu.Tökéletlenkedni, v. a face necu
venintia, a face nebunie.Tökéletlenség, a. neperfectiune,
necuvenintia.Tökélleni, tökélni, o. a se resol-
vá (spre cevaj, a se determină.
Tökéit, a. tökálten, ad. resolu- tu, determinatu.
Tökéltség, a. resolutiune, resol- vare.
Tökély, a. perfecţiune.Tőkepénz, a. capitalu.Tőkepénzes, a. capitalistu.
Tökös, a. coiosu.Tökösödni, tökösűlni, v. a se coí.Tői, p . dela.Tölcsér, a. leica, (tolceriu), cra-
teriu.Tölcséréé, a. crateratu.Tölgy, tölgyfa, a. stejeru, go-
ronu.Tölgyes, a. stejeriaiu.Tölteni, v. a implé.Töltés, töltelék, a. impletura, în
fundătură.Töltetlen, a. töltetlenül, ad. ne-
implutu.Töltött, a. implutu.Töltögetni, v. a imple (mereu).Tömeg, a. gramada, masa.Tömeges, a. tömegesen, ad. gră
mădita, cu gramad’a.Tömény, s. céta.Töményitni, 0. a concentră.Töméntelen, a. nenumeratu, mul
ţime, fara numern, enormu.Tömérdek, a. enormu, férte múltú.Tömni, v. a indopá, a imple.Tömés, a. îndopare, implere.Tömetlen, o. tömetlenül, ad. ne-
indopatu, neimplutu.Tömjén, a. temaia.'Tömjénezni, v. a témáié.Tömjénezés, a. temaiere.Tömlő, a. burdufu, féle (de branzaj.Tömlöez, s. temnitia, arestu.Tömlöezözni, v. a arestá, a in-
temnitiá.Tömör, a. masivu, indesatu.Tömörödés, s. indesatiüne, ma
sivitate, consolidare.Tömörödni, ti. a se indesá, a se
consolidá.Tömött, o. indesatu, masivu.Tömöttség, s. desime, masivitate.Tönk, a. tulpina, truochiu; fa-
limentu, crida, bancrotu.Tönköiy, a. alaeu.
Történelmi
Töpörödni, e. a se sbarcí, a se contrage.
Töpörödés, a. sbarcire, contragere, sbaicenía.
Töpörödött, a. sbarcitu, contrasa.Töprengés, töpren kedés, a. te
mere, îngrijire, frica, aprehensiune.
Töprengeni, töprenkedni, «. a re îngriji, a se cnprinde de grijia.
Tőr, a. pnmnarin.Tördelni, v. a frânge, a rumpe
(mereu).Töredék, a. fragmentu, frântura.Töredékeny, o. franguríu, fran-
gibilu.Töredékeny ség, a. frangiveritate,
frangibilitate.Töredelem, s. penitentia, poca-
intia.Töredelmes, a. penitente, pocăinţe.Töredelmeshedni, v. a se pocaí,
a tiené penitentia.Töredelmesség, a. (y. töredelem).Töredelmetlen, a. töredelmetle-
nül, ad. nepocaitu, nepe- nitente.
Töredelmetlenség, s. nepeniteutia, nepoeaintia.
Töredezni, v. a se frânge, a se rumpe.
Töredezés, a. frângere, rumpere.Törekedni, törekszem, v. a na-
zuí, a sili, a staruí, a dóri.Törekedés, s. nazuintia, silire,
ştaruintia, dorintia.Törékeny, a. (v. töredékeny'.Törékenység, 8. (v. töredékeny-
ség).Törni, v. a rumpe, a frânge, a
sfarmă.Törés, a. rumpere, frângere, sfar-
rnare.
216 Töpörödni
Töretlen, a. töretlenül, ad. ne- frantu, neruptu, nesfarmatn.
Törlés, a. ştergere, anulare.Törleszteni, v. a şterge, a pla
ţi (o detoria), a amortisá, a anulă, a refundá.
Törlesztés, a. amortisare, abolire, anulare, ştergere, refun- dare.
Törlő, s. stergariu, stergatoriu.Törődni, v. a se frânge, a se
rupe, a se strică; a staruí (spre ceva), a se ingrijí.
Törődés, a. stârnire, îngrijire; frângere.
Törődött, a. stricata, frânta; in . grijitu.
Török, 8. turca.Törökbuza, a. papnsoiu, cucuru-
zu, maiam.Törökös, a. turcescu.Törökül, ad. turcesce.Törölgetni, «. a steige fmereu).Törölhetetlen, a. nestersu, neui-
taveru.Törölközni, v. a se şterge.Törölköző, 8. (v. törlö).Törölni, ». a şterge.Törés, a. franguríu, franguretiu.Tört, törött, a. írantu, ruptu.Törpe, a. piticu, micu (de sta
tura).Törpeség, a. micsiorime, ologire-,
micime.Törpítni, o. a micsiorá, a face
micu, a ologi.Törpülni, v. a se micsiorá, a se
ologi, a se mici.Törpülés, 8. micsiorare, micime.Történelem, a. istoria.Történelmész, történész, a. isto
rie u.Történelmi, a. történelmileg, ad.
istoricu.
Történet Tudás 217
Történet, a. intemplare, casu, evenimentu, istoria.
Történetes, a. történetesen, ad. din intemplare, casualu, even- tualu. '
Történetbe, a. istorióra.Történni, v. a se intemplá.Törtszám, a. frângere, numern
frantn.Törvény, a. lege, dreptu.Törvényes, a. legalu, juridicu,
dreptu, justu.Törvényesités, a. legitimare, le-
gitimatiune, legalisare.Törvényesítni, v. a legitimá, a
legálisé.Törvényesség, a. legalitate, le
gitimitate.Törvénykezni, v. a procedá, a
purtá procesu.Törvénykezés, a. procedura, pur
tare de procesu.Tövénykezési, a. juridicu, pro-
cesualu.Törvényszék, a. judecata, tribu-
nalu, judecătoria.Törvényszéki, a. judicialu, jude-
catorescu.Törvényszerű, a. törvényszerü-
leg, ad. legalu, legalminte, conformii legiloru.
Törvényszerűség, a. legalitate.Törvényszerütlen, a. — ül, ad.
nelegaln, nedreptu.Törvényszerütlenség, a. nelega-
litate.Törvénytelen, a. — ül, ad. nele-
galu, nedreptu.Törvénytelenség, a. nedreptate,
nelegalitate.Törzs, törzsök, a. tulpina, trun-
cliiu; rasa, soiu.Tős, törzsökös, a. temeinicu, de
tulpina, originalu.Töstént, ad. (v. tüstént).
Tőszám, a. numeru cardinala.Tőszó, a. cuventu de radecina,
cuventu primitivu.Tövis, a. spinű, ghimpe.Tövises, o. spinosu, ghimposu.Tövisetlen, tövistelen, a. nespi-
nosu, neghimposu.Tőzsde, a. bursa.Tőzsér. a. comerciantu precupeţi».Tőzsérség, a. comercíu, precu-
petía, precupía.Tözsérkedni, v. a speculá.Tőzsérkedés, a. (V. tőzsérség).Trágár, a. necuratu, obscenu,
scandalosu, spurcatu.Trágárság, a. neeuratienía, scan-
dalu, obscenismu.Trágya, a. gunoiu (de ingrasia-
tu agrii).Trágyás, a. gunoitu.Trágyázni, trágyálni, v. a gunoúTrágyázás, a. gunoire.Tréfa, a. gluma, siaga.Tréfálni, tréfálkodni, tréfálódni,
v. a glumi.Tréfálódás, tréfálkodás, a. gluma,
glumire.Tréfás, a. tréfásan, ad. glumeţi».Tréfaság, a. gluma.Trombita, a. trimbitia.Trombitálni, v. a trimbitiá.Trombitás, a. trimbitiasiu.Tudakolni, tudakozódni, tudako-
lódni, v. a sciricí, a cercetă, a intrebá (după ceva).
Tudakolás, tudakozás, tudakozódás, a. sciricire, cercetare, informatiune.
Tudákos, a. tudákosan, ad. na- surosu, curiosu, sfruntatu, a- rogautu, sfatosu.
Tudákosság, a. sfrontaría, aro- gantia, sfatosía.
Tndás, tudat, a. sciintia, cune- scintia; consciintia.
218 Tudatlan Tusakodás
Tudatlan, a .— úl, ad. neinve- tiatu, nesciutu.
Tudatlanság, a. nesciintia, ne- invetiatura.
Tudni, v. a scí.Tudatni, v. a insciintiá, a trâ
ntite cuventu.Tudniillik, ad. adeca, va se dica,Tudomány, s. sciintia, invetia
tura.Tudományos, a. invetiatu, eruditu,
cu sciintia.Tudományosság, s. sciintia, ínve-
vetiatura, eruditiune.Tudomás, a. cunoscintia, scire,
notitia.Tudomásul, ad. spre sciintia.Tudor, s. doctoru (de filosofişetc).Tudorság, s. doctoratu.Tudós, a. invetiatu, eruditu, doe-
tu (doetus).Tudósítás, s. insciintiare, anun-
tiare.Tudósítói, V. a insciintiá, a avi-
sá, a reportá.Tudósitvány, s. avisu, avisare,
reportu, programú, anuntiu.Tudóskodni, v. a se aretá de in
vetiatu, a afectá, a fí pedantu.Túl, p , preste, dincolo.Tulajdon, s. insusire, proprietate.Tulajdonlás, s. insusire, impu-
tatiune.Tulajdónitni, v. a insusí, a im-
putá.Tulajdonitó, a. dativu, insusitoriu.Tulajdonkép, ad. proprie, in a-
deveru.Tulajdonnév, s. nume propriu.Tulajdonos, s. posesoriu, proprie-
tariu.Tulajdonosság, s. proprietate’Tulajdonság, s insusire, calitate.Tulok, 5. j u u c a n u , v i l i e lu .
Túlság, *. esageratiune, strava- gantia.
Túlságos, a. esageratu, strava- gantu.
Tulságoskodás, s. esagerare, stra- vagantia.
Túlságoskodni, v. a esagerá, aI í stravagantu.
Túlsó, a. de dincolo, de ce’a parte, nlteriorn.
Túlsúly, a. preponderantia, su- prapondu, preeumpanire.
Túlzás, a. esagerare, stravagan- tia, fortiare.
Túlzott, a. ('túlságos^.Túlzottság, a. esagerime, stra-
vagantia.Tunya, a. lenesiu, negligenta,
trandavu.Tunyálkodni, v. a se lenevi, a
II trandavu, a negligá, a sé trandaví.
Tunyán, ad. neglesu, lenevitu, trandavu.
Tunyaság, a. lenevire, negligentia, trandavía.
Tunyítni, v. a lenevi, a trandaví.Tunyúlni, v. a se lenevi, a se
trandaví.Túrni, turkálni, v. a scurmá, a
sapá.Túrás, a. scurmare, sapare,.Turbékolni, v. a gugurí, a dá tó
im (cá pornmbiij.Turbolya, a. cerfoiu ('scaudix
planta).Túró, a. branza, casiu.Túrós, o. branzosu, cu branza.Túrósodni, ®. a se face branzosu.Tus, a. tusiu, maciuca; toastu.Tusa, a. lupta, combatere, pum-
na, disputa.Tusakodni, v. a se luptá, a se
îngriji, a fierbe de grijia.Tusakodás, a. lupta, îngrijire.
Tus ázni Tűzi 219
T u sázn i, v . a c o m b a te , a lu p tá .T uskó , s . b u tu e u , tru n c h iu .T uso ln i, v . a d e s e m n á cu tu s u .T u ta j, s . p lu ta .T u ta jo s , s . p lu ta r iu .T u ta jo z ás , s. p lu t i r e .T u ta jo zn i, v . a p lu ti , a m a n á
p lu t ’a .T úzok, s. d ro p ia .T ű, 3 . a c u .T ücsök, s . g re ru , g re lu s iu .T üdő, s . p lu m a n a .Tüdős, a . cu p ln m a n i.T üdővész, 8. o f tic a , e c tic a .T ükör, s. o g lin d a , c a u ta to r ia .T ü k rö s , a . o g lin d a tu , cu o g lin d a .T ü k rö zn i, v . a o g líu d á , a lu c i ,
a s t r ă lu c i .T ükrözés , s . o g lin d a re , lu c ire ,T ü k rö d zen i, v. a se o g lin d á .T ünde , tü n é k e n y , a . t r e c a to r iu ,
s b u r a to r iu fc á v is u l iy , ■ ilu - s io r iu .
T ündér, s . íe a , u rd i tó r ia , d in a , m a g ú .
T ü n d ö k len i, v. a s t r ă lu c i , a lu c i, a iu m in á .
T ü n d ö k lé s , s, s t r ă lu c ire , lu c ire , lu m in a .
T ü n em én y , s. íe n c m e n u , f a n to m a , n ă lu c ire .
T ü n és , tü n e t, s. a p a re t in n e , iv é - la , in fa c io s ia re , im s iu n e .
T ű n n i, v. a a p a re , a se iv í, a d is p a re
T ü n ed ezn i, v . a a p a re , a se a re - t á (m ereu ,).
T ű n ő d n i, v. a s e în g r ij i , a se lu p tá iu c u g e tu .
T űnődés, s. g r i jia , în g r ij ire .T ü n te tn i , v. a d is t in g e , a a r e tá ,
a d e m u s trá .T ü n te té s , s. d is t in g e re , d is tin c -
t iu n e , d e m u s tra tiu n e , a r e ta r e .
T ű rn i , v . a ra b d á , a su fe r i , a to le rá .
T ű ré s , s. r a b d a re , s u fe r ire , to le - r a n t ia , p e r s e v e ra n t ia .
T ü re lem , 8. (v . tű r é s ) .T ü re lm es , a . r a b d a to r iu , to le
r a n ta , su fe r i to r iu .T ű r t , a . su te r i tu , r a b d a tu , to
le r a te .T ü re lm e tlen , a . — ü l, a d . n e s u -
f e r i to r iu , f a r a ra b d a re .T ü re lm e tlen ség , 8. n e s u fe r in tia ,
n e to le ra u t ia .T ű rh e tő , a . d e s u fe r itu , d e r a b
d a tu , su fe r ib ilu .T ü rk ö zn i, v . a se s u fu lc á , a se
r e s f ra u g e .T ű s , a . a c o su .T ü sk e , a. sp in ű , g h im p e .T ü sk és , a . sp in o s u , g h im p o su .T ü sk ö n cz , s . a r ic iu .T ü s té n t, a d . in d a ta , n n m a i-d e -
c a tu .T ü ssz en n i, tü sszen ten i, v . a s t r ă
n u tă .T ű z , s. fo cu , in c e n d iu .T ü z e s , a . — en,' a d . in fo c a tu , a -
p r in s u , a t ie t ia tu .T ü z e ln i, v. a d á focu , a fi a tie
t ia tu , a se a t ie t iá .T ü ze lés, a. a p r in d e re , a t í e t i a r e ;
d a re de fo cu , p u s c a tu ra .T ü z é r , s. a r t i le r is tu , tu n a r iu .T ü zé rség , s. a r t i le r ia .T ü zesed n i, v . a se in fo c á , a se
a p r in d e .T ü z e s í n i, v . a in fo cá , a a p r in
d e , a a t ie t iá .T ü zesk ed n i, v . (V. tü z e s e d n i) .T ü z e .k e d é s , s. a p r in d e re , a tie -
tiav e , m a n ia , în fo c a re .T ü ze te s , a . tü z e te s e n , a d . p re -
c u g e ta tu , p re m e d ita tu .T ű zh e ly , s. v a tr a .T ű z i, a . de fo cu .
220 Tűzni Ujszótan
T ű z n i , *. a in f i rá , a defige , a oóse. T ü zö g e tn i, tű zd e ln i, v . a in f irá ,
a defige , a oóse (tn e reu ) .
T ű zö l, s . s a la m a n d ra ,
u.U b o rk a , t . c r a s ta r e te .U d v a r , s . c u r te , c u r ia .U d v ari, a . d e c u r te , c u r té n u .U d v arias, a . u d v a r ia s a n , a d . g a -
la n tu , c u r te n e t iu , u rb a n u .U d v a ria sság , a. u rb a n i ta te , cn r-
te s ía , p o l i tu ra .U d v aria sk o d n i, u d v a ro ln i, v . a
c u r t is á , a c u r te n i .U d v a ria tlan , a . n e g a la n tu , n e -
p o li tu , n e c u r te u e t iu .U d v a r ia tla n sá g , s . n e g a la n te r ia ,
n e c n r te s ía .U d v a rlá s , ». c u r te n ire .U d v arn o k , a . c a v a le ru d e c u r te .U dvaroncz, a. c u r te s a n u .U g a r , a. o g o ru .U g a r iá s , a. o g o r ire .U g aro ln i, «. a o g o r í.U g a tá s , a. l a t r a ié .U g a tn i, v . a la t r á .U g o rb a , a. (v éd i U b o rk a ) .U g o m i, u g ra n i , u g rá ln i , u g rá n
dozn i, v . a sá r i.U g rá lá s , 3 . s a r i r e .U g rá s , s. s ă r i tu ră .U g ra sz ta n i, v. a in ie p tá , a fu
g a r í , (p e c in ev a ) .ü g y , a d . a s ia , a s ié .U g y an , co j. to tu ş i , d e s í, b in eca ,
in a d e v e ru .U g y an az , a . to tu a c e la .
T y ú k , s . g a in a .T y u k á sz , s . g a in a r iu .T y ú k m o n y , 3. o u d e g a in a . T yúkszem , 3. o c h iu d e g a in a . T y ú k szem es, a. cu o ch i d e g a in a .
ú.U g y an -azé rt, a d . to tu p e n t r u
ac e e a .U gyan-azonos, a . id en tic ii . U gyan-azonosság , s . id e r i tic i ta te ,
id e n ti ta te .U g y -an n y ira , a d . in t r u a ía tu . Ú gyde, coj. in se , d a ra .Ú g y m in t, a d . a d e c a , cá .Ú j, 3. d e g e tu ; a . n o n .U jan , a d . d e n o n .U jas, a . c u m â n e c i, m a n e c a tu . U ja tlan , a . f a ra m ân ec i.U jdon, a . n o u , d e to tu n o u . Ú jdondász, 3. ju r n a l is tu , sc r iito -
r iu d e n o u ta t i .U jd o n d ászn i, v . a sc r ie n o u ta t i . Ú jdonság , s . n o u ta te .U jitá s , 3. în n o ire , r e in o ire , r e
n o v a re .U jitg a tn i, v. a r e n n o í (m e reu ) . U jítn i, v . a re in n o í, a re n o v á . U jo n g an i, ti. a c h iu i, a s t r ig á ,
a sb ie rá .U jjn y i, a . d e u n u p o lic a r iu . Ú jólag, ú jo n n an , ú jon , a d . d e
n o u , d e in n o u .Ujoncz, s. r e c ru ta , n o v itiu . U jonezozás, s. r e c ru ta re . U jonczozni, u. a r e c r u tá .Ú jra , a d . d e in n o u , d e n o u . Ú jság , 3. n o u ta te .U jszó tan , 3. n eo lo g ía .
Ujulás Utánozhatlan 221
U ju lás , s . r e în n o ire .Ú ju ln i, v . a sa re in n o í.U nalm ask o d n i, u n a tk o zn i, v . a
se u r í , a fi d e u r i tu .U nalm as, a . u r i tio s u , n e p lă c u ta .Unalom , u n a tk o zás , un a lm asság ,
s. n r i t iu n e , u r i tu .U ndok, a . u r i tu , g re tio s u , d es-
g u s ta to r iu .U ndok ítn i, u n d o ritn i, o. a in g re -
t io s iá , a d e s g u s tá .U n dokság , s. in g re t io s ia r e , u r i-
tiu n e .
U ndoku l, a d . u r i tu , g re tio su .U ndor, s . n r i tiu n e , g ré t ia , des-
g u s tu .U ndoritó , a . g re tio s u , d e s g u s tá -
to r iu .U ndorodás, s. in g re tio s ia re , des-
g u s ta re .U ndorodni, v. a se in g re tio s iá ,
a se d e s g u s tá .U ndoros, a . g re tio su .U nn i, v . a u r í , a se d e s g u s tá .U noka, s . n e p o tu .U nszo lás, s. s ilire , c o n s tr in g e re ,
n e v o ire , s ta ru ire .U nszo u i, v . a s ili , a c o n s tr in g e .U n ta la n , u n ta la n ú l , a d . n e c u r
m a ţii , n e iu c e ta tu .U n ta tn i, v . a d e s g u s tá , a in -
s t r a in á .Ú r , s. d o m n u .U racs, a. d o m n u tiu .U rad a lm i, u ra lm i, a . d o m n escu .U radalom , s. d o m in ó i.U ra lkodn i, u ra lg a n i, v . a d o m n i,
a d o m in á .U ra lk o d ás , s. d o m n ire , d o m in a re .U ralkodó, a. d o m n ito riu .U ra ln i, v. a d o m n i (pe c e n e v ) ,
a n u m i d o m n u .U ralom , 8. d o m n ire , s ta p a n ire .U ra ság , s. d o m n u .
U ra sa n , a d . d o m n esce .Ú rb ér, s. u r b a r iu .Ú rb é ri, a . u rb a r ia lu .Ú rfí, 8. d o tn n is io ru .Ú rb ö lg y , s. d ó m n a , dam a*U ri, a . d o m n escu .U rilag , u r ia sa n , a d . d o m n esce .U rias , a . d o m n escu .U riaskodn i, v . a d o m n i, a d uce
r o la de d o m n u .U szá ly , 8. s le p u , t r a g a to r ia , te -
r a i tó r iaU szályos, a . c u s le p u , c u có d a .U sz ítá s , 8. a s u m u tia re , in ta r i t a -
r e , a g ita re .U sz ítn i, v. a a s u m u tiá , a in ta -
r i tá , , a a g i tá .U szk á lá s , ú sz á s , s. in n o ta r e .Ú szni, ú sz k á ln i, i>- a in n o tá .U szoda, s . sc ó la d e in n o ta re .U sz ta tá s , 8. in n o ta tu ra .Ú t, 8. d ru m u , ca le .U tá la t, u tá lá s , s . ű r i re , d e sg u s-
t a r e , d e s p re tiu .U tá la to s , a . u r i tio s u , r e p la c u tu ,
d e s p re tiu itu , u rg is i tu .U tá la to sk o d n i, v . a se u rg is i .U tá la to s ság , 8. u rg is i r e , n e p lă
c e re , d e s p re tiu .U tá ln i , t>. a u r i , a u r g is i .Ú ta ln i, v . a in d ru m á , a in d e re p -
tá , a a re tá .U tá lsá g , 8. u r i tiu n e , d e s g u s ta re ,
u rg is ire .U ta lv án y , s . a s ig n a t iu n e , a s ig -
n a r e .U ta lv án y o zn i, v . a a s ig n á .U ta lv án y o zo tt, a . a s ig n a tu .U tán , p . d u p a .U tán azn i, u tán o zn i, v . a im itá .U tános, s. c r a n g u ta n g u .U tán o zás , u tá n z á s , u tá n o z a t, a .
im ita re .U tán o zh a tlan , a . n e im ita b ilu .
U tá n o z l ia t la n s á g Ü g y e s sé g222
U tán o zb a tlan ság , s. n e ira ita b il i- ta te .
U tá n o zh a tlan ú l, a d . n e im ita b ilu .U tas , s . c a la to r ii! , d ru m a riu .U ta s ítá s , ú tm u ta tá s , s . în d r u m a
r e , în d re p ta re .
U tas ítn i, V. a in d rn m á , a în d re p tă .
U ta s itv á n y , s. în d ru m a re , î n d re p ta re .
U tazá s , s. c a la t o r ia .U tazn i, V. a calatori.U tazó, s . c a la to r iu .U tcza , 8. s t r a d a , s t r a ta , u li t ia .
Ü dités , s . r e c re a re , r e s ta u r a r e , re in v io s ia re .
Ü d ítn i, v. a r e s ta u r á , a re c re á .Ü dülés, 8. r e s ta u ra m e n tu .Ü dü ln i, v. a se r e s ta u r á , a se
re in v io s iá .Ü dv, 8. fe r ic ire , s a lu te , m â n tu ire .Üdves, üdvös, üdvösséges, a . f e
r ic i ta , m â n tu i ta .Ü dvesség , üdvösség , s. f e r ic ire ,
m â n tu ire .Ü dvözitn i, v. a sa lv á , a m a n tu í.Ü dvözités, s . s a lv a re , m â n tu ire .Ü dvözítő , s. s a iv a to r iu , m a n ta i-
tö r iu .Ü dvözlés, üdvözlet, s. s a lu ta re ,
g ra ta la t iu n e .Ü dvözölni, v. a s a lu tá , a g ra tu lá .Ü dvösség , üdv ö sség , s . m â n tu ire ,
s a lv a re , sa lu te .Ü dvözöln i, v . a se sa lv á , a se
m a n tu í ; a r e p o s á in d o m n u lu .
Utó, a . f in a lu , d in u rm a , d e in fine .
U tód, 8. 8 u cceso ru , u rm a s iu , d e s c e n d e n te .
U tói, a d . d e in d e re p tu .U tó lagos, a . u tó la g o s a n , a d . d e
c u rs iv u , la f in e .‘U tó ljá ró , (n év u tó ), s . p ro p u se -
tin n e .U tolsó, a . fin a lu , d e in u rm a .U zsora, s. c a m a ta n e lé g a la .U zso rá lkodás, u zso ráskodás, s. ca -
m a ta r ia n e le g iu ita .U zsorálkodni, u zso rásk o d n i, v . a
c a m a ta r í n e le g iu itu .U zsorás, 8. c a m a ta r iu n e le g iu itu .
Ü dvözölt, a . s a lv a ta , m â n tu i ta .Ü g, üg e tés , s. t r o p o ta , tro p o tir e .Ü g e tn i, v . a t ro p o ti , a m e rg e
in t r o p o ta .Ü gy, 8. lu c ru , t r é b a , c a u sa .Ü gyefogyo tt, a . m ise ra b ilu , se -
ra c u , p re p a d i tu .Ü gyekezés, s. s ta ru in t ia , d i l ig e n
tia , n a z u ir e .Ü gyekezn i, ügy ek szen i, v . a s i l i ,
a n a z u í, a s ta ru í .Ü gyelés, ü g y e le t, s. a te n ţiu n e ,
p a z a , în g r ij i r e .Ü g y eln i, v. a p ă z i , a în g r ij i , a
t i a te n tu .Ü gyes, a . in d e m a n a te c u , g l i ib i-
c iu , d e s te ru .Ü gyesitn i, v . a face d e3 te ru p e
c in e v a , a g h ib a c í.Ü gyeskedni, v . a f i in d e m a n a te c u .Ü gyesség , s . g h ib a e ía , d e s te r i-
ta te .
Ügyész Üvegészni 223
Ü gyész, 3 . a d v o c a tu , p ro c u ro ru .Ü gyészi, a . a d v o e a tia lu .Ü g y észk ed n i, v . a p o r té a d v o
c a tu ra .Ü g yészség , s . a d v o c a tu ra , p ro -
c u ra to r ía .Ü gyetlen , a . n e in d e m a u a te c u , n e -
d e s te ru , n e g h ib a c iu , p ro s tu .Ü g y e tlen ség , s. n e d e s te r i ta te ,
p ro s t ia .Ü gy le t, s . p ro fe s iu n e , o c u p a tiu n e . jÜ gynök , 3 . a g e n tu .Ü g y n ö k ség , •». a g e n ţia .Ü gyvéd , 3. a d v o c a tu .Ü gyvéd i, a . a d v o e a tia lu .Ü gyvédkedn i, v. (v. ü g y ész -
k e d n ij .Ü gyvédség , s. (v. ü g y é s z sé g ) .Ü ldögéln i, v. a s ie d é (m ereu ) .Ü ldözés, a. p e rs e c u ta re , p r ig o
n ire .Ü ldözni, v . a p e rs e c u tă , a p r ig o n i.Ü lep, s. s ie d iu tu ; d ro jd e .Ü lepedni, v . a s ie d é , a s e a s ie d iá .Ü lés, s. s ie d e re , s ie d iu tuÜ lni, u. a s ie d é .Ü lnök, a. a s e so ru .Ülő, s. s ie d ie to r iu .Ü lővas, s. ileu , in c u d in e .TOtetm éuy, ü lte tv én y , s , p la n ta -
tiu n e .Ü lte tm ényes , a . p la n ta tu .Ü lte tm én y ezn i, v . a p la n tă .Ü lte tn i, v . a p la n t ă ; a p u n é la
s ie d e re .Ü nnep, ü n n ep é ly , «. s e rb a to r ia ,
s e rb a re .Ü nnepeln i, v . a s e rb ă .Ü nnepélyes, ü n n ep i, ü n n e p ie s , a .
s e rb a to re s c u .Ü nneplés, *. s e rb a re .Ü r, ü re sség , s. g o la tiu n e , de-
s ie r ta t iu n e .Ü reg , ». c a v e rn a , p e s c e ra , v i
z u n ia , g a u ra .
Ü reges, a . g a u n o s u .Ü res, a . g o lu , d e s ie r tu .Ü resed n i, ü re s ü ln i , v . a s e g o li,
a se d e s ie r tá .Ü resité s , ü r í té s , s. g o lire , de-
s ie r ta re .Ü resítn i, ü r i tn i , ü r i tg e tn i , v . a
g o li, a d e s ie r tá .Ü rm ös, a . p e lin o su , c u p e lin u . Ü röm , s . p e lin u .Ű rta n , s. s te re o m e tr ía .Ű rtan i, a . s te re o m e tr ic u .Ü rü , s. b e rb e c e c a s tra tu .Ü rügy , s . p r e te s tu , s té m a tu . Ü rü lés, s. d e s ie r ta re , g o l i re (de
se n e ).Ü rü ln i, a . a se g o li, a se de
s ie r tá .Ü st, 3. c a ld a re .Ü stök , s. tu f a d e p e ru , ch ica ,
m o tiu , c iu fu .Ü stököln i, v . a t r a g e d e p e ru . Ü stököscsillag , s. co m e ta .Üsző, s. v it ie la , v it ie a .Ü szög, ü sző k , s . te c iu n e .Ü szögös, a . te c iu n o s u .Ü teg , s . b a te r ia .Ü tem , ü té n y , s . ta c tu .Ü tér, s . p u lsu .Ü tés, s . b a te re , b ă tă tu r ă . Ü tközés, ü tk ö ze t, s . a ta c u , b a -
ta l ia .
Ü tközn i, v . a se b a te , a s e a ta c ă . Ü tleg , 3. lo v itu ra .Ü tn i, v . a lo v i, a b a te .Ü tö g é tn i, v. a b a te , a lo v i (m ereu ). Ü tődés, s . lo v i tu r a ; r e s a l tu , s p a i
m a .Ü tödni, v . a se lö v i ; a se r e
g a lté , a se in f r ic o s iá .Ü veg, 3. s tic la , g la ja .Ü veges, 3. s t ic la r iu , g la ja r iu . Ü vegezni, v. a g la ja r i , a p u n e
s tic la .
224 Ü völteni V agyon ta lanság
Üvölteni, üvöltözni, v. a u rlă , a se v a ie tá ; a siuerá.
Ü vö ltés , s. u rle tu , v a ie ta tu ra .Üzemény, a. ocupatiune, p ro fe
siune, în d ele tn ic ire ; speeu la .Üzenet, a. in sc ien tia re , m esagiu ,
rep o rtu , anuntiu .Üzenni, üzengetni, v. a rep o rtá ,
a insc ien tiá , a schim bă vorbe.Üzér, a. specu lan tu , ag in te , co-
m isiouariu .
Üzérkedni, v. a speculă.Ü zérlet, üzérség, a. speculatiune,
profesiune.
Üzés, *. g on ire , a lu n g are , fu- ga rire .
Üzlet, a. specula , specu la tiune .
Űzni, v. a goni, a a lungă , a u rm a rí.
V.Vaczkor, a. m ere, pere, (selba-
teee , paduretie ).Taczkos, a. indesatu , in fu n d atu (la. eo rpu j, tiépann .
Vaczogni, v. a c lan tien í (in denti). Vaczogás, a. c lan tien ire , ("de
denti).Vacsora, a. c ina.Vacsorálni, v. a cină.Vad, a . seibatecu .Vád, a. incusa, p íra .Vádaskodni, v. a acasă , a peri,
a iucusá.Vadász, a. venatoriu .Vadászás, vadászat, a. venatu ,
venato ría .V adászati, a. de venatu . Vadászni, v. a vená.V adászgatni, v. a v en ă desu . V adítni, v. a selbatací.Vádlevél, a. incusa.Vádolás, a. incusare , acusare . Vádolni, v. a incusá, a acusá. V ádolgatni, ®. a incusá (m ereu). Vadon, vadul, ad. se ibatecu . Vadoncz, a. se ibatecu .Y adonság, a. locu se ibatecu , lo-
cu necu ltiva tu .
Vadság, a. se lbatac ía .V adulás, a. se lbatac ire .Vadulni, v. a selbatací.V ágás, a. ta lie tu ra , tă ie tu ră .V ágatlan , o . ne ta ie tu .Vagdalkozás, a. tă ie tu ră , (p rin
arm e seau cuvente).Vagdalni, ». a ta ié , a îm buca ţi.V ágtatás, a. ga lopare ("călăritu
rapede).V ágtatn i, v. a ga lopă, a ca larí
in galopu , a m erge rap ed e .Vágy, vágyás, vágyakodás, v á
gyódás, a. .po fta , doru , voia, p iacere , dorire.
Vágyni, vágyakodni, vágyakozni, vágyódni, v. a dori, a p o fti, a se p o ttí.
Vagyon, a. avere, b o g a tía .Vagyonilag, ad. aetivn. ,Vagyonos, a. avu tu , boga tu .Vagyonosodul, ®. a se in av u tí,
a se im bogati.Vagyonosság, a. avu ţia , b o g a tia .V agyontalan, a . neavutu , fa ra
avere, seracu , m eseru .V a g y o n ta la n ig , a. neavu tia , ne-
avere, serac ía .
Vaj Váasztékos 225
Vaj, s. u n tu .Vajas. a. un tosn , cu u n tu .V ájás, vájltálás, a scob itu ra , s ă
pă tu ră .Vajda, a. voivodu.Vajdaság, a. voivodatu .V a jh a ! int. b a re m u ! b a te ru !Vájni, vá jkáln i, v a scobi, a
sapăV ajúdás, a. despu terire , slabi-
tiu n e , d escu rag iu .Vajúdni, v. a se despu terí, a
slabi, a se chinui.V ajudság, a. descu rag iare , des-
p u teritiu n e , ch inu ire.Vak, o. orbu.Vali and, vakandok, a. sobolu,
c a rtitia .V akarás, a. rad ere , scă rp inare ,
sg a rie tu ra .V akarni, v. a scarp iná , a rade ,
a sgarié .V akarák, a. ra se tu ra .Vakarodzni, ®. a se scarp iná.Vakbuzgalom, vakbuzgóság, a.
bigo ta ría , b igotism u, íana tism u .Vakbuzgó, a . b igo tu , fanaticn .V akbit, a. superstitiune , cred in-
tia órba.V akitás, a. o rb ire.V akitn i, v. a o rb i ('pe a ltu lu).Vakmerő, a. audace, p re ind res-
ne tiu , cu ted iato riu .Vakmerőn, ad. (v. vakm erö j.Vakmerőség, a. audac ita te , in -
d re sn é la órba, cu ted iare .Vakmerősködni, v. a fi audace,
a fi p re a indresnetiu .Vakolás, vakolat, a. sm altu , ten-
ciu iéla , tiem entu . ■V akolatlan , a. nesm altatn , ne-
tiem en tatu , ne ten tiu itu .Vakolni, v. a sm altuí, a tiem entá,
a ten tin í.Vakon, ad. orbesce.
Vakoskodás, s. -o rbecare, orbire, orbia.
Vaksi, a. m iopsu, debilu la v e dere.
V akulás, a. o rb ire .V akulni, «. a orbi.Valaha, ad. candva, ó recandva.V alahány, a. cativa, ca ti.Valahányszor, coj. decateori.V alabára, ad. in fine.Valahogy, valahogyan, ad. cum
va , órecum va.Valahol, ad. óreunde.Valahonnan, valahonnét, ad. de*
undeva, deóreunde.Valahová, ad. óreunde, undeva.V alaki, pron. cineva, órecineva-V álalkozni, vállalkozni, v. a in ,
trep rin d e , a se apucá (de cev a sp ecu la tiu n e).
Vállalkozás, a. in trep ren d e re ,V álalni, válla ln i, v. a lu á asu
p ra -si (unu lu cru j, a în tre p rinde.
Valameddig, ad. p an acan d -v a , p an a-candu .
Valamely, a. ó recare, órece.Valam elyik, a. ó recare.V alam int, coj. p recum u, cá.V álás, a, d esp ărţire , desfacere,
disolvare.Válni, v. a se desparţi, a se des
face, a se disolvá.V álhatlan, a. nedespartib ilu , ne-
disolvaveru.Válasz, a. reso lu tia , ré sp u n su .Válaszolni, v. a respunde, a r e
p lică .Választani, v. a a lege.V álasztás, a. a legere .V álasztási, a. de a legere .V álaszték, a. a le sa tu ra , a leg ere ,
despartiem entu .Választékos, a. a ’esu.
15
V á la s z tm á n y , a. á le s a tu r a , c o - m ite tu , c o m is iu n e .
V á la s z tm á n y i, a . c o m ite tu a lu , d e c o m ite tu .
V á ljo n ? ad. ő r e ?V á l l , g. n m er u .V á lla lá s , v á lla la t , s. în tr e p r in d e r e .V a lla n i , v. a s p u n e , a a d e v e r i ,
a m ă r tu r is i, a fa s io n á , a r e - c u n o s c e .
V a llá s , s. m ă r tu r is ir e , a d e v e r ir e , r e c u n ó s c e r e , r e l ig iu n e .
V á lla s , a. u m e r o s u .V a llá s o s , a. r e le g io s u .V a llá s o ss á g , s . r e l ig io s i t a t e .V a llá s ta la n , o . n e r e l ig io s u , fa r a
c r e d in tia .V a llá s ta la n s á g , s . n e r e l ig io s it a te .V a llá s ta la n ú l, a d . ( r . v a l lá s ta la n ) .V a llá s ta n , s. r e l ig iu n e , s c ie n t i ’a
r e l îg in n e i .V a lla tá s , « . c e r c e ta r e , a s c u lta r e ,
in c u ir a r e .V a lla tn i , v. a c e r c e tă , a in c u ir á ,
a a s c u ltá .V a llo m á n y , v a llo m á s , s. m ă r tu
r is ir e , f a s iu n e , fa s iu n a r e .V á ln i , v. a s e d e s p a r ţ i , a s e
a le g e .V a ló , s. a d e v e r u , a d e v e r a tu .V a ló b a n , ad. in tr u a d e v e r u .V a ló d i, a, d r e p tu , r e a lu , a d e v e
r a tu .V a ló d ia t la n , a. n e a d e v e r a tu , n e
d r e p ţii , fa ls u .y a ló d ia t ía n s á g , s. n e a d e v e r u , n e
d r e p ta te , n e r e a l ita te .V a ló d ila g , ad. in tr u a d e v e r u , r e
a lu .V a ló d is á g , a. a d e v e r u , r e a l ita te .V á lo g a tá s , 8. a le g e r e .V á lo g a tn i, v. a a le g e .V á lo g a tó s , a. a le g a to r iu .V a ló s á g , s. r e a l ita te , a d e v e r u .V a ló s á g o s , a. r e a lu , a d e v e r a tu .
226 Választmány
Valósítás, «. rea lisare .V alósithatlan, a. v a ló s ith a tlan ú l,
ad. n e rea lisav e ru .Valósitni, v. a rea lisá , a duce
in deplin ire.Valósodni, valósulni, v. a se r e
a lisá , a se îm plin i.Valószínű, a. verisim ilu , verase-
m enea, p robaveru .Valószínűség, g. verasem enim e,
p ro b a v e r ita te ; ap aren tia .V alószínűtlen, a. neverasem enea,
n e p ro b av e ru ; n eap a rin te .Valószínűtlenség, s. neverasem i-
nim e, nep robaverita te , n ea- p a ren tia .
V alótlanság, s. na adeveru.V álság, g. c risa , periclu .Válságos, o. c riticu , pericu losu .V áltakozat, g. sch im batiune , va-
r ie t iu n e .V áltakozni, ti. a se v a r iá / a se' schim bá.V áltás, g. schim bare.V áltani, v. a schim bá.V áltogatni, v. a schim bá (merenj.V áltig , ad. ind estu lu , p a n a la
in d estu lire .Váltó, g. po litia , c am b iu ;« . schim -
b a to riu .Változás, g. sch im bare, v a rie tiu n e .V áltozatlan, a. nesch im batu , n e -
varia tu .V áltozatlanság, g. nesch im bare ,
n evarie tiune .V áltozatlanul, ad. nesch im bata ,
n ev aria tu .Változatos, a . schim batiosu , v a -
riabilu .Változatosság, g. (v. vá ltakoza t).Változékony, a . variab ilu , schim
batiosu , n e s ta to rn ica .Változékonyság, g. schim bare, v a
rie tiu n e , n e s ta to rn ic ia .
Változákoynág
Változhatatlan Vásott 227
V áltozhatatlan, a. nescim baveru , n es tram n tav e ru .
V áltozni, v. a se schim bá, a se v a riá , a se s tram u tá .
V áltoztatás, s. schim bare, s t r ă m u ta re , v a rie tiu n e . •
V áltoztatni, v. a schim bá, a v a r iá , a s tram u tá .
V áltság, a. rescum perare .V áltva, ad. sch im bata, rescum -
p e ra tu .Válu, ». tróca .Vályog, a. lü tu .Vám, a. vam a, ca ran tin a .Vámolni, vámozni, v. a vam uí,
á lu á vam a.Vámos, a. vam esiu .Vándor, a. pe reg rin u , cala to riu .Vándorlás, a. pe reg rin are , cala-
to rire .Vándorolni, v. a p e reg rin ă , a ca
la to ri.Vánkos, a. pe rina .Vánszorodni, vánszorogni, v. a
se ta ra i, a se tra g e (pe p e riére,), a se ta r i .
V ányolní, v. a invalu í (p an u ra in vá ltó ró l.
V ar, a. lep ra , M ra , rapanu .V ár, a. cetate , caste lu , fo rta-
ré tia .V árakozni, v. a a ş te p tă . 'V árakozás, v á rá s ; a. a ş tep ta re .V aras, varancsos, a . bubosu, n e -
gelosu, riio su (la brósoej.Varasodni, a . a se im p lé de
bűbe.V ára tlan , a. n eaş tep ta ta .V ára tlan u l, ad. p e n ea step ta tu .V arázs, varázslat, s. fe rm ecatura,
in can ta tu ra , m agia, a tra g e re .V arázslás, a. in can tare , ferm e-
ca to ría , m agia.V arázsolni, v. a ferm ecá, a in -
can tá , a a tra g e .
V árda, a. fo rtu , fo rta ré tia , citad e la .
V arga, a. c iobotariu , e ism ariu , ca lc iu n ariu ; a rg asito riu .
V arjú , a. cióra.Várm egye, a. com itatu .V árn i, v. a a ştep tă .V áros, a. o rasiu , c e ta te ; ('me
zőváros, opidu).Városi, városias, a . orasienesou,
de orasiu :V árosilag, ad. o rasienesce. V ároska, a. orasielu .V arrás, a. coséla, c o se ta ra . V arrn i, o. a cose.V arogatn i, v. a cose (m ereu). V artyogás, a. ocaire ( la brósoej. V artyogni, v. a ocaí.Vas, a. d e rű , fern .V asalás, a. fe recare .V asalni, v. a ferecá.V ásár, a. tírg u , té rg u .V ásári, o. de térgu .V ásárlan i, vásárolni, v. a cum
p ă ră , a té rg u í, a acordá . V ásárlás, a. cum părare , té rg u ire . V asárnap, a. dum ineca.V ásáros, a. tirgove tiu , t írg a re tiu . V asas, o . fe reca ta , in fie ra tu . V äsatlan, vasalatlan , a. nefere-
ca tu , nefieratu .V asazás, vasazat, a. infierecare. V asazni, v, a fierecá, a legá
cu fieru.Vasfogó, a. c leşte (de fieru). V ásítn i, v. a róde, a to c i, a tim
p i ; a s trap ed i (den tii). Vaskos, a . g rosu , trunch iosn . Vasmacska, vashorgony, a. ang ira . V ásni, V. a se róde, a se toci,
a s trap ed i (den tii).V ásás, a. tocire , ródere .V ásott, a . ro şu , to c i ta ; s tia p e -
1 d itu .15*
228 Vegyesitni
V ásottság , a. sp u lb era tu ra , r e in ti a, co rup tiune.
V astag , a. g rosu , volum inosu.V astag ítn i, v. a ingrosiá.V astagodni, v. a se ing rosiá .V astag it ás, a. in g rosiare .V astagodás, s. in g ro sia re (p ro
p rie).V astagon, ad. g rosu .V astagság , s. g rosim e.V ásnlni, v. a se róde, a se tocí.Vászon, s. panza .V áz, a. scheletu .V áz la t, a. schitia.-V ázlatos, a. seh itia ta . .V ázolni, v. a schitiá .Vazul, n. prop. B asiliu .V éd, védelem, a. p ro tec tiu n e ,
ap aram en tu , seu tin tia .Védbeszéd, s. apo log ia , cuven-
ta re ap ara to ria .Védés, • védelmezés, s. ap ara re ,
scu tire , p ro tec tio n are .Védni, védelmezni, o., a ap a rá ,
a defendá, a scuti, a pro- iec tio n á .
Védelmi, a. defensiva , de ap ara re .Védencz, a. c lien tu , ap ara tu .Veddegélni, v, a cu m p ará,» Iuá
(m ereu).Veder, a. vádra, galéta.V édetten, a. védettemül, ad. ne-
ap ara tu , nescu titu , nep ro tec- tio n a tu .
V édett, a, ap ara tu , p ro tec tio n a tu , scn titu .
V edlés, a. n ep arlire .V edleni, v. a neparlí.Védőleg, ad. defensive.Védv, 8. a rgum en ta .V ég, 8. capetu , fine.V éges, o. m ărg in ită , finitu.V égetten , végtelen, o. n em ărg i
n i ta , nefin itu , im m eosu.
Végetlenség, végtelenség, a. n e m ărg in ire , nefin itate, im m en- sinne.
Végezés, s. te rm in are , te rm i- n a tiu n e .
Végezet, végzés, *. conclusiune, reso lu tiune , sfarsire.
V égezet, végzés, a. conclusiune , reso lu tiu n e , o ta rire .
Végezetlen, végzetten, a . neter* m in a ta , nefinitu .
Végezetre, végzetre, ad. infine-, in sfirsitu , in urm a.
Végezni, v. a te rm ină , a fini.V éghetetlen, a. n em ărg in ita , p re s-
te m esura, im m ensu.V éghetetlenség, s. (v. végetlen
ség ;.V éghetetlenűI, véghetlenűl, ad.
(v. véghetetlen).V égig , ad. p an a in fine, p a n a
in sfa rsita .'V é g le g , 8. defin itiune.
Végleges, a. defin itiva.V églet, a. estrem u.V égre, ad. in urm a, in fine.V égrehajtani, v. a esecu tá , a im -
plení.V égrehajtási, a. esecutivu.V égrendelés, végrendelkezés, *.
tes tam en tu .Végső, a. finalu.V égtére, ad., (V. v ég ezetre ;.Végzem ény, «. decre ta , resolu-
tiune .Végződni, u. a se te rm iná , a
se fini.V egy, vegyiilet, vegyiték, a. a -
m esteca tu ra .Vegyboníás, a. analisa , chem ia.V egybontási, a . analiticu , che-
m icu.V egyes, a. am estecata .V egyesitni, v. a am estecá .
Vegyesülni, vegyülni, v. a se am esteca.
Vegyész, a. chem icu.Vegyészet, a. chem ía. Vegyfolyam; a. p rocesu chem icu. V egyítés; s. am estecare. V egyitetlen , o. neam estecatu . V egytan, vegytudom ány, a. ch e
m ía.V egytani, a . chem icu.V együlés, a. am estecare. V egyiilet, a. am estecam entu . V együlni, ti. a se am estecă. Véka, a. m e tte ta , m iertia . V éknyúlni, vékonyúlni, vékonyod
ni, ti. a se sup tié .Vékony, o. su p tire .V ékonyitás, a. su p tire . V ékonyítni, ti. a suptié. V ékonyodás, vékonyulás, a. sup-
tiem en tu , sup tíere V ékonyság, a. sup tiem entu .Vei, p. cu. .Vélekedés, vélemény, a. op in iune ,
par'ere.V élni, vélekedni, ti. a op iná, a
crede, a fi d e păre re . Véleményezés, a. pă re re , ap ro -
b a tiu n e , opin iune . Vélem ényezni, ti. a dá p ă re re ,
a d á opin iune , a opiná. Véletlen, a. vé le tlenü l, ad. ca- . sualu , fa ra veste , é v e n tu a lu . Véletlenség, a. casu a lita te , in -
tem p lare , evem ualita te .Velő, a. m edna.Velős, o . m eduosu ; solidu. Velősség; a. so lid ita te , v a lid ita te . V előtlen, a . nem eduosu ; neva*
lidu , neso lidu .Vemhes, a . de a fetá- Vén, a . b e tran u , vechiu.Vény, a. recep tu .Vendég, a. óspe.V endégelni, ti. a ospetá .
Vegyesülni
V endégeskedés, a. o sp e ta re , os" p e tiu n e (îm prum utata).
Vendégeskedni, v. a se ospetá.Véndéglő, vendégfogadé, a. o te lu ,
o sp e ta r ía .Vendéglős, vendégfogadós, a. os-
p e ta riu .Vendégszerető, o. o sp ita lu .V endégség, a. ospetiu , b an ch e tu ,
tra tam e n tu .Venni, v. a lu á , a cu m p ará .Vénség, a. be tran e tia .V énülni, ti. a im betran í.V enyige, a. v itia (de v in ia ).V ér, a. sange.V éralkat, a. tem peram en tu .Vércse, a. u liu .V erdegélni, veregetn i, verdesni,
ti. a ba te m ereu.Veréb, a. v rab ia .V erejték , veríték , a. sudori.V erejtékez, veritékes, a. asuda-
tu , eu sudori.V erekedés, a. ba ta ia , inca iera -
tu ra .Verekedni, ti. a se b a te , a se
in ca ierá .Verem , a. g rópa .Verm es, a. g rnposu .Vérengezés, .vérengzés, *. ver-
' sa re de sange , m acelu .V érengezni, ti. a se m acelá , a
v e rsá sange.V eres, a. rosiu .V erés, a. ba ta ia , ba te re .Véres, a. sang iosu .Veresedni, ti. a se ro sí.Vereses, a. ro siu , ro s ie te cu .V eresítn i, ti. a rosí.V eretlen , a. nebatu tu .V éretlen , a. n esan g io su , fa ra
sange.Vérezni, ti. a sa n g e rá , a im plé
de sange.Vergődés, a. trép ad u , v é rg o lire .
Vergődés 229
230 Vergődni Vetekedés
V ergődni, v, a se vérgo lí, a d i d e in m an i s i pecióre.
Vérm es, a. eangerosn .V érm esség, a. p letó re , p risosin -
t ia de sange.Vérm esedni, v. a se im plá de
sange, a se sangiosi&.V erni, v. a ba te .V erődni, ti. a se ba te .V erőfény, a. ln m in a de sőre,
fa c i’a sorelu i.Verőfényes, a. so ritu , la m in a ta
de söre.V ers, a. v iersn , v e rsa .Verselés, a. versificare .V erselet, s. p o em a; poesía .V erselni, v. a v ersific i.V ersengeni, versenyezni, ti. a ri-
va lisá , a e m u li, a c o n c u r i.V ersenygés, a. riv a lisa re em ula-
tiu n e , concuren tia .V erseny , s. em nla tiune, co n cu
re n tia .Versenyes, a. r iv a la , em ulan te .V ersenytárs, a. concurente , r i v a l a . .
' V ersese t, s. (V. versele t).V erstan , s . prosod ia .V ért, s. p a n tie ra , zea , scu tn .V értanú , a. m artirin .V értódalás, a. congestinne de
sange.V érzeni, ti. a s â n g e r i , a cu rge
sange.Vérzés, a. san g e ra re , cu rg ere
de sange.V ese, a. ra ru n c h iu .Vésés, a. d a ltu ire .V ésni, v. a daltu í.Véső, vésű, a. da lta .Vessző, a. v é rg a , nn ie la , jő rd a .Vesszőzés, a. b a te re cu v e rg i.Vesszőzni, v. a b a te c a v erg i.V ész, a. tem pesta te , fo rtu n a , pe-
ric ln .Vészes, a. fo rtunosn , pericn losn .
Veszély, veszedelem, a. periou lu .Veszélyes, veszedelmes, a ., p e ri
culoşii.V eszélyeztetni, veszélyezni, ve-
szedelm eztetni, ti, a p e r ic li t i .Veszekedés, a. certare .Veszekedni, veSzekszeni, ». a se
c e r t i .VeBzékelés, a. Iam en ta tiu n e , v a -
ie ta re .Veszékelni, ti. a la m e n ti, a se
v a ie ţ i .V eszélyeztetés, a. pe ric lita re .Veszélytelen, a. n ep ericu lo sn , fa
r a periclu .Veszett, a. p ie rd u ta ; tu rb a ta ,
fu riosu .V eszettség, a . tu rb a tiu n e , fa rő re .Veszni, ti. a se p ierde.Vesződés, vésződség, a. casna ,
trib u la tiu n e , p lag a , o stenéla .Vesződni, ti. a se casní, a. s e
t r ib a l i .V eszteg, a . dom ola , lin iso ita ,
a sied ia ta , pacifica .V esztegelni, e . a s t i lin ise itn ,
a s t i .in con tnm atía .Veszteglés, a. lin iscire, c o n tn
m atía .V esztegetés, a. p radare» r is ip ire
(de avere).V esztegetni, ti. a risip i, a p r a d i .Vesztegető, a. r is ip ito rin , p ra -
d a to riu .Veszteglőintézet, a. c o n tu m atía ,
caran tin a .Vészfelen, a. n e p e ricu lo su ; n e -
fo rtunosn .V eszteni, o. a p ierde.Vesztés, veszteség, a. p ierd ere .V ét, vétel, a. lu a re , c u m p ă rare .V étek, a. peca tu .Vetekedés, a. d ispu tare , com ba
te re ; em nla tiune.
Vetekedni Vigasztalni 231
Vetekedni, v. a d ispu tă , a com b a te , a se c e r tă ; a se em ulá.
V etélkedés, a. (v . versenygéa).V etélkedni, ». (v. v e rsenygen i).Vetem edés, a. p ro c le tía , b las ta -
m atía . in fam ia.Vetem edett, a . b las tam atn , p ro
c le ta , d a tu sp re rele .V etem edettség, a. (v. ve tem edésj.Vetem edni, vetem űlni, v. a se
dá sp re b las tam atía , a se de- g ra d á fin re le ).
V etem ény, a. legnm a.Veteményes, a . cu legnm e.V etem ényezni, v. a sem aná le
gum e.V éteni, v. a g re si, a peca tu í.V etni, v. a a ru n că , a s e m a n á ;
a a ş te rn e fp a tu lu ).Vetés, a. a ru n ca re , semănătură;
aBcernere.Vétés, a. g resié la .V etettlen , a . nesem enatu , nea-
r u n e a tu ; n eas te rn u tu .V etett, a. se m en a tu ; a ru n c a tu ;
a s te m u tu .V étkes, a. pecatosu .V étkezni, v. a peca tu í.V etkezni, vetkeződni, v. a se des-
b racá .V etkeződés, *. desb racare.V etkeztetn i, v. a desbracá .V etkeztetés, s. desbracare.V etődni, v. a se a ru n că (dein-
t ru u n u locu in a ltu lu ).V étség , a. g re sié la , e rére .Vétséges, a. g re situ , cu e ré re .V evény, «. recep isa.Ve vés, a. p rim ire , accep ta re .Vezekelni, e. a sa tisface, a tie -
n é pen iten tia .Vezeklés, a. sa tisfacere, p en i
ten tia .V ezényelni, v, a com andă.V ezénylet, a. com andare .
Vezér, a. com andante .V ezérelni, vezetni, v. a com an
dă, a conduce.Vezérlés, vezérlet, a. conducere,
com andare .Vezetés, a. conducere.V ézna, a . u sio ru , debilu , s labu .V iadal, viadalom, a. lu p ta , duelu.V iaskodás, a. (v. v iada l).V iaskodni, v. a se lu p tă , a se
duelă.V iasz, a. céra .V iaszolni, viaszozni, v. a cerá,
a tra g e cu céra.Viaszos, a . cera tu .V iczkándozni, v. (v. vergődni).V icsorgatni, v icsoritn i, v. a rân
j i (dentii).V idám , vidor, a . v id o ran , vidá-
m úl, v idorú l, a d . vo liosu , ve- selu , vigorosu , ila riu .
V idám itni, viditni, v idoritn i, t). a veseli, a face vo lia buna.
Vidámodni, vidám úlni, vidnlni, v. a se bucură, a se veseli, a fi ila riu .
V idám ság, vidorság, vidulás, s. veselia, v ig o ro sita te , i la r ita te .
V idék , s. tien u tu , reg iu n e .V idéki, a. tien u ta lu .V idra, a. v id ra .V ig, a. v ígan , ad. (v . vidăm ).V igadás, vigadalom, vigalom , vig-
ság , s. vese lia , ila r ita te , volia buna.
V ifrd n i, vigadozni, v. a se vese li, a se bucură .
V igasz, vigasztalás, a. m anga ié- re , conso latiune.
V igaszta la tlan , o . — ü l, ad. ne- m anga ietu , neconso la tu .
V igasztalhatatlan , a .— 41, ad. ne- m anga ib ilu , neconsolaveru .
V igasztalni, ti. a m angaié , a consolă.
232 Vigasztalódni Virasztani
V igasztalódni,, v . a se m anga ié ,' a se consolă.V igyázás, v igyázat, a. p az ire , a-
teh tin n e , lu a re am ente.V igyázatlan , a . v igyázatlanu l,
a d . neaten tu , fa ra g rig ia , far a lu are am ente.
V igyázatlanság , a. n ea ten tiu n e , n eg rig in tia .
V ihar, a. tem pesta te , v iforu, fu rtu n a .
V iharos, a . viforosu , fo rtu n o su .V ilág , a. lum e, u n iv e rsu ; lu
m ina.V ilág i, a . lum escu, de lu m e ;
secu lariu .V ilág ítás , v ilágositás, a. lu m i
n a re , s tră lu c ire .V ilág ítn i, v ilágosítni, v . a lum i
n ă , a s tră lu c i.V ilágos, o . lum inosa , vederosu ,
s tră lu c ita .V ilágosodás, a. lu m in a re ; lăm u
rire , lim pedire .V ilágosodni, világosnlni, «. a se
lu m in á ; a se lam u ri a se lim pedí.
V ilágosság, a. lum ina, vedere, deslucire.
V ilág ság , a. cosm opoletism u.V ilág ta lan , a . — ul, a d . orbu,
f a r a vedere.V ilág ta lan ítn i, e. a o rb i, (pre-
a ltu lu j.V ilágtalanodni, v. a orb í. *V ilág ta lanság , a. o rb ia , nevedere .V ilág tan , a. cosm ologia, sc iin -
t ia d esp re un iversu .V ilany, a. fosforu.V illa , a. fu rcu tia .V illám , villám lás, a. fn lgeru .V illám lani, v . a fu lgeră.V illanás, v illanat, a. fu lg e ra , fu l
g e ra re ; stră lu c ire .
V illanni, v . a fu lgeră , a s tră lu ci, a sclipi.
V illany , a e lectru .V illanyosság, a. e lec tric ita te .V illanyos, a . e leetricu .Villanyosodni, v . a se e lectrisá .V illanyozás, s. e lectrisare .V illanyozni, v . a e lec trisá .V illás, a . fu rcu tia tu , de fu reu -
tia , cu fu rcu tia .V illogni, v. (v. villanni,).V illongani, v . a se certá , a se
d ispu tă, a se sfăd i; a fu lg eră .V illongás, a. c érta , d isp u ta , sfada.Vincze, n. prop. V incentiu .V inczellér, a. v in ie riu , v in ice riu .V ini, v . a se lup tá , a duelá.V inni, c . a duce, a p o rtá .V innyogás, a. ch ico tire , rid e re ,
re sfa tia ta .V innyogni, v. a ch ico ti, a r id e
re sfa tia tu .Viola, a. v ió la .V iradás, v irradás, v irada t, a. re -
v e rsa tu lu dilei, fap tu lu dilei, d iori.
V iradni, viradozni, v. a se *re- v ersá diu’a.
V iradólag, a d . cu re v e rsa tu lu dilei.
V irág , s. flóré.V irágos, a . in flo ritu , cu flóré.V irágosodni, v . a se inflorí.V irág ta lan , a . — ül, a d . neinflo-
r itu , fa ra flóré.V irágozni, v irágzan i, v . a inflorí.V irágzás, v irág zat, a. în flo rire .V irány , virulm ány, a. cam pu,
siesu (cu v e rd étia ).V irány iam , v. a inverd í, a în
flori.V irányos, a . inverd itu , in flo ritu .V irasztani, v . a v igh ié , a p a z í
(nóptea).'
Virasztás Vitorla 233
V irasztás, a. v igh iere, v ig ília , custodia .
V irgoncz, a . sp rin ten u , sveltn , v ig o ro su .
V írgonczkodni, v. a fi sp rin ten u .V iritá s , v iru lás, v irulat, a. în
florire , inverd ire .V irítn i, v iru ln i, v. a inflorí, á
inverd í.V iselés, viselet, *. p u rta re , p o r
tit, costum u, co n d u ita .V iseletlen , o. n ep o rta tu .V iselhetetlen, o. n e p o rtab ilu , ne-
su p o rtab ilu .V iselni, v. a p o rtá , a suportá^ ,Viselös, a. im po vo ra ta , in g reu n a ta .V iselt, v iseltes, a . p o rta tu , in-
vech itu , ponositu .V isitás, a. sb ie re tu , tiepe tu , s tri-
g a tu , ch iu ire.V isítn i, v. a s tr ig á , a sb ierá, a
chiu i.V iskó, a. coliba, casu tia , b o rd e iu .V issza, ad. inderep tu .Visszaélés, a. abusare , ab atere .V issazélni, v. a abusá.V isszahatás, a. reác tiu n e , re lu -
c rare .V isszahatn i, v. co n tra lu crá , a fa
ce reác tiu n e .V isszás, a . in to rsu , pe dosu,
suc itu .V isszatorlani, v. a re sp in g e , a
re sb u n á , a resp la tí.V isszatorlás, a. resp ingere , re s-
b u n a re , rep resa lia .Visszavonás, a. nepace, disarm o-
n ía , neun ire .V iszály , viszálkodás, a. c érta ,
sfada, neun ire , d iscordia.V iszálkodni, v. a se certá, a se
sfădi, a tra i in discordia.Viszályos, a. c e rta re tiu , de cé r
ta , disarm oniosu .V iszhang, a. echo, resu n etu .
V iszhangos, a . re su n a to riu , cu echo.
Viszhangzani, viszhangozni, v. a resuná, a dá echo.
V iszketeg , viszketeges, a . m an- ca tio su (la. p ie le ; ; pofrito riu , p asio n a tu , av idu , cup idu .
Víszketegség, a. m ancarim e (de p ie le ); pasiune , cu p id ita te .
Viszketés, a. m ancarim e de piele .V iszketni, v. a m ancá, a furm i-
cá (p ielea s. trupu lu ).Viszongás, a. (v. v iszálkodás).Viszonozás, viszonzás, a. re in -
tó rcere, re spundere , rep lica .Viszonozni, v. a re in tó rce , a re s-
punde, a rep licá .Viszonos, a. v iszon t, ad. îm pru
m u ta ta , rec ip röcu .Viszontagos, a. ad v ersa riu , n e -
favorito riu , sin istru .V iszontagság, s. a d v ers ita te , n e
norocire , desastru .Viszony, a. re la tiu n e .V iszony lan i, viszonyulni, v. a s tá
in p roportiune .Viszonyos, a. re la tivu .Viszonyulás, a. re la tiune , ra p o r ta .V ita , a. d ispu ta , com batere .V itász, a. polem icu.V itázás, v ita tkozás, a. d ispu ta ,
d ispu tare , com batere .V itatkozni, v. a se d isp u tá , a
se com bate.V itatlan , a . n ed isp u ta tu , ned is-
cu ta tu , necom batu tu .V itatn i, v. a d ispu tá , a co m b a
te , a d iscu tá .V itázni, v. a d ispu tá , a polem isá.Vitel, a. ducere, t ra n sp o r ta .V itéz, o. erou.V itézileg, v itézül, ad. ero icesce.V itézkedés, vitézség, *. e ro ism u.V itézkedni, v. a face ero ism u.V itorla, s. velu , v e n tré la ( la na i).
V ito rlás V örösödül
V itorlás, a. ve lariu , v en tre la riru V itorlázás, *. p lu tire , v e n tre la re . V ito rlázó i, e , a v en tre lá , a p lu ti
cu n a i’a.V ívás, a. lu p ta , duelu.Vívni, v. (v. v ín i).Vivoda, a. scó la de d u e lu , scó-
la de serim a.V ivő, a. ducato riu , p o rta to riu . Via, s. ap a .V iza, a. m oronu.V izár, 8. e sü n d are ("de ap a). Vizelés, 8. p is iare , udare.V izelet, 8. ud u , p isia tu .V izeln i, v . a pisiá.Vizenyős, a. apatosu .Vizes, a. ud u , apatosu .Vizesedés, a. u dare , inum edare . Vizesedni, vizesülni, ti. a se udá,
a se iüum edá.Vizesen, ad. u d a tu , in u m ed atu u d u V izesitni, ti. a udá , á inum edá . V izetlen, a. n eap a to su , fa ra apa. V ízhatlanba n es trab a ta to riu d e apa V izi, a. de a p a , ap atecu . Viziboijn, s. s io p á rla a p a teca
(anim alu).V izirányos, a . o rison talu .V ízkör, «. id rop ica, b ó la de ap a . V izkóros, vizkórságos, a. id rop icu . V ízm érő, s. id rom etru . V izm értan , s. id rom etría .V iz tan , 3. id ro log ia .V izsga, s. e sam en u ; se ru tin iu . V izsgálás, v izsgálat, s. esám inare ,
. c e rce ta re , sc ru ta re , se ru tin iu . V izsgálation , a. — n i, ad. neesa-
m in a tu , n ecerce ta tu , n e se ru ta tu V izsgáln i, v izsgálgatn i, ti. a esa-
m iná, a c e rce tă , a sc ru tă . V izsla, v isla , (cane de venatu). V onaglani, ti. a fi in agoni’a
m orţii, a tra g e d e m ő rte . V ónaglás, s . tra g e re d e m é r te ;
p a lp ita re .
Vonakodás, «. re tra g e re , neveţn* tia , ne im plin ire .
Vonakodni, ti. a se r e tr a g e (de- la ceva fap ta ).
Vonal, 8. lin ia , ru b rica .Vonalos, a. lin ia tu , ru b rica tu . Vonalozni, ti. a liu iá , a ru b rică . Vonalzó, 8. lin ia , lin ia lu .V onás, 8. tră s ă tu ră , lin ia , v irg u
la , com a.Vonásos, a . l in ia tu ,* v irg u la tu ,
accen tu a tu .V onat, 8. e s tra c tu ; trasu ra . V onatkozás, «. p riv in tia , rep o r- A tu , re la tiu n e .V onatkozni, ti. a se re p o rtá , a
se provocă, a s tă in re la tiu n e . Vonatkozólag, ad. in a s ta p ri
v in tia , re la tiv a .Vonszolni, vonszolni, ti. (v . hú r-
czoln i).V onitni, v. a u rlă .V onítás, 8. u rle tu .V onni, ti. (v. huzn i).Vonogatás, s. trag e re , frecare
(de capu).Vonogatní, ti. a trag e , a frecă
(frun tea).V ontatni, ti. a trag e , a in tin d e .
■Vontatás, a. tra g e re , În tindere. V onnlni, v. a se re trag e . Vonzalmas, a . a tra g a to riu . Vonzalom, vonzódás, a. a tra g ere . Vonzani, v. a a tra g e .Vonzódni, ti. a se a tra g e .Vő, 8. g inere .Vőfél, a. d u ea to riu . de m irésa ,
vorn ice lu d e nunta,- paran im fu . Vőlegény, a. m ire , logodnica . V ölgy, a. siesu , va le , lu n ca . Völgyes, a . lu n co su , siesosu. V ölgyi, a . de siesu .Vörheny, ». (v . ve rheny).Vörös, a . (v . veres).Vörösödni, ti, (v . veresedn i).
Zab, a. ovesu.Zabáim, v. a se imbuibá (in
mancare si beuturaj.Zabálás, a. mancare, beutnra (îm
buibata).Zabgyermek, a. copita nelegiui
ta , spurin.Zabola, a. frenu, zabala, zale
(la frenu,),Zabelás, a. zabalosu; infrenatu.Zabolázni, t>. a infrená.Zabolázás, a. infrenare.Zacskó, a. tasca, punga, seculetiu.Zacskós, a. pungosu, cu secu
letiu.Zagy, zagyválás, zagyvalék, a.
turburéla, mestecatura.Zagyva, a. confusu, turbure, mes-
tecatu.Zagyválni, v. a turburá, a mes
teci.Zaj, zajgás, zajongás, a. sgomotu,
larma, fremetu.Zajdulni, zajVbgani, v. a ' face
sgomotu, a face fremetu.Zajos, a. sgomotosu.Zajtalan, a. nesgomotosn.Zaklatni, v. a bate, a scuturá,
a sili, a goni, a tribulá.Zaklatás, a. batere, silire, tri
butare.Zálog, a. pemnu, ipoteca.Zálogolni, zálogositni, v. a pem-
norá, a secuestrá.Zálogolás, zálogosítás, a. pemno-
rare, secuestrare.Zálogos, a. pemnoratu, ipoteca
ta, secuestratu.
Zálogolatlan, a. nepemnoratu, neipotecatu, nesecuestratu.
Zamat, a. gustu, aroma, sucu aromatecu (la póme).
Zamatos, a. sucosu, gustuosu, cu aroma.
Zápfog, s. masea.Zápor, a. ploia rapede, ploia ma
re, tempestate.Zár, s. incuietóre, lacatu (zára)..Záradék, s. clausula.Zárakozni, zárkózni, t>. a se in-
chide.Zárkozás, s. închidere.Zarándok, a. peregrina, calatoriu.Zarándokolni, v. a peregrini, a
calatori.Zárándoklás, zarándokolás, a. pe
regrinare.Zárás, a. închidere; arestare.Záratlan, a. neinchisu; neares-
tatu.Zárbeszéd, a. epilogu, silogismu.
cuventu de închidere.Zárda, a. mănăstire, claustra.Zárdái, a. manastirescu, caluga-
rescu.Zájjel, a. parentesu.Zárkozott, a. inchisu; tacutu,
retrasa.Zárkózottság, a. inchisatura, re
tragere, tăcere.Záriás, zárlat, a. secuestrare,.
secuestru.Zárni, v. a închide, a incuié.Záródni, v. a se inchide.Zárolás, a. (v. záriás).Zárolni, v. a secuestrá.Záros, a. cu inchisóre, inchisu..
236 Zárvonal Zöldség
Zárvonal, a. cordonu.Zászló, a. stindardu, flamura.Zászpa, a. elebora, strigoie
(planta,).Zátony, a. vadu, banca de na-
sipu {'in mare).Zátonyos, a . vadosu.Závár, 8. incuietóre, zavoru.Zavar, zavarás, zavarék, a. mes-
teeatura, încurcătură, tarbu- rare.
Zavaratlan, a .— ni, ad. netnr- buratu, neincurcatu, nemes- tecatu.
Zavarni, ti. a turburá, a mestecă, a incurcá, a conturbá.
Zavarodés, s. încurcătură, mes- tecatura, confusiune, turburare.
Zavarodni, v. a se incurcá, a se mestecá, a se conturbá, a se turburá.
Zavarodott, a. con.urbatu, turburata, confusu, încurcata, amestecata.
Zavaros, a. turbure, confusu.Zenditni, ti. a resculá, a revoltá.Zendités, ». resculare, revoltare.Zendülni, ti. a se revoltá, a se
resculá, a rebelâ; a face stropita.
Zendülés, «. rescóla, revolta, re- volutiune, insurectiune.
Zene, a. musica.Zenélni, t>. a musicá.Zenebona, a. tumultu, rescóla.Zenebonád, a. tumultuosu, re
voltata.Zenekar, «. orchestru.Zenekiséret, a. acompaniementu
de musica.Zenemű, a. piesa de musica.Zenenagy, a. măiestru de cape
la, magistru de musica.Zenész, a. musicantu. >
Zeneszerzemény, a. compusetiu- ne de musica.
Zenészét, a. musica.Zengeni, Zengedezni, ti. a suná,
a resuná, a intoná.Zengés, zengzet, a. sunetu, re-
sunetu, tonare.Zengzetes, a. — en, ad. sonora.Zerge, a. rupicapra, capra négra.Zilálni, t>. a smulge, a velvoié,
a imprascié (perulu).Zilált,, a. smulsu, imprasciatu,
velvoietu.Zivatar, a furtuna, tempestate,
ventu mare, orcanu.Zivataros, a. furtunosu, ventosu.Zokogni, ti. a plânge tare, a
plânge cu suspinu.Zokogás, a. plânsu tare, plânsu
cu suspinu.Zokon, ad. greu, re u ; zokon
vette, a luata in nume de reu.Zománcz, a. smaltu.Zománczolni, ti. a smaltuí.Zománczolás, a. smaltuire.Zumánczos, a. smălţuita.Zongora, a. fortepianu, claviru.Zongorázni, ti. a dice in forte
pianu.Zord, zordon, a. sspru, selbaticu,
furtunosu.Zordonítni, ti. a selbatací, a aspri.Zordonság, a. selbatacía, asprime.Zordonodni, zordonulni, ti. a se
selbatací, a se aspri (tempulu).Zökkenés, a. scuturatura, bufni
tura (de caru).Zökkenni, ti. a se bufni, a se
scuturá (carulu).Zöld, a. verde.Zöldelés, a. inverdire.Zöldelleni, zöldülni, ti. ainverdí.Zöldes, a. verdíu.Zöldség, s. verdétia.
Zömök Zsémb 237,
Zömök, a. indesatu, tiépanu, scundu, mieu si grosu.
Zörej, zörgés, zörgetés, zörrenés, a. sunetu, bocanitura, sgo- motn, larma.
Zörgetni, zörenteni, v. a bocăni, a durduí, a bate se snne.
Zörögni, v. a snnä, a durduí.Zubony, s. roeu (de copii), scur-
teiea.Zúditni, v. fv. zenditni).Zúdulás, 3. murmuru, urle tu ; re-
voltare.Zúdulni, v. a murmurá, a u r lá ;
a revoltă.Zúg, s. unghiu, unghiuletiu, co
titura.Zúgás, zuhogás, s. sunetu, mur
muru, vejaitura.Zúgni, zubogni, v. a suná, a
murmurá, a vejaí.Zúgolódás, .3. murmuire, nemul-
tiamire.
Zúgolódni, v. a murmuí, a se. nemultiamí.
Zuhanás, s. cădere grea.Zuhanni, v. a cadé greu.Zuhany, «. dusia, tusn, cadie-
tura de apa,Zuhatag, s. cădere de apa, ca
taracta.Zuvat, s. clevetitoriu, calumnia-
toriu, purtatoriu de vorbe.Zuvatolni, v. a cleveti, a purtă
vorbe.Zúzni, v. a sfarmă, a sparge,
a rupe.Zúzás, s. sfarmare, spargere,
rupere.Zúzmara, s. bura, inghiatiare fpe
arbori).Zuzmarás, s. buratu, inghiatiatu.Zűr, zűrzavar, s. chaosu, meste-
catura, confesiune.Zűrzavaros, a. incurcatu, confti*
su, mestecatu.
Zs.Zsák, s. sacu.Zsákmány, s. prada, raptu, ra-
pina.Zsákmányolás, s. răpire, furtu,
lotrire.Zsákmányolni, v. a rapí, a pra
dă, a lotri.Zsálya, s. salbia (planta).Zsámoly, s. scaunelu, scaunasiu
(sub pecióre).Zsarnok, s. tiranu.Zsarnoki, a. zsarnobilag, ad. ti-
ranescu, tiranesce, in modu . tiranu, tiranicu.
Zsamobolni, zsarnokoskodni, v. a tiranisá.
Zsarnokság, s. tirania.Zsarolás, s. fortiare, storsatura
fortiata, răpire.Zsarolni, v. a fortiá, a rapí, a
luá cu forti’a.Zseb, 3. busunariu, seculetiu.Zsebbeli, a. de busunariu.Zsebelni, v. a imple, a puné, a
pachetá (in busunariu), a pi- tulá.
Zsebelés, s. packetare, pitulure (in busunariu).
Zsebes, a. cu busunariu.Zsellér, a. dileriu.Zsémb, a. certaretiu, nacasitiosu,
maniosu.
Zsémbelni Zsugorék"238
Zsémbelni, zsémbelődni, zsémbeskedni, ti. a se certă, a se nacasí.
Zsémbes, a. (v. zsémb).Zsemlye, a. sírnia, fransela, pi-
tatia, panisióra.Zsemlés, s. simleriu, cocatoriu
de pane.Zsendely, a. sindila.Zsendelyes, a. sindilata, ca sin-
dile.Zsendelyezni, v. a sindilá, a a-
coperí cu síndile.Zsendelyezés, a. sindilare, sin-,
dilatúra.Zsenge, a. primitivu, debiln,
slaba.Zsib, zsibaj, s. vuietn, strepitú,
larma, murmuru, vorba multa.Zsibbadás, zsibbadság, a. amor-
tiéla.Zsibbadni, zsibbadozni, ti. a amor
ţi (propriej.Zsibbadt, a. amortitu.Zsibbasztani, ti. a amortí.Zsibbasztás, s, amorţire. ,ZBibongani, ti. a vajai, a mur-
mní, a furmicá.Zsibongás, a. vajaire, sunetu,
murmuire.Zsidó, a. evreu, jidanu, israelitu.Zsidós, a. jidovescu, evreescu.Zsidóság, a. jidovime, jidanime.Zsiga, n, prop. Sigismundu.Zsigora, a. colica, morbu (ca-
nescuj.Zsilip, a. catarapta, canalu, ji-
lipu (la móra_).Zsinat, s. sinodu.Zsindel, a. (v. zsendely).Zsindeles, a. (v. zsendelyes).Zsindelezés, s. (v. zsendelyezés).Zsindelezni, ti. (v. zsendelyezni).
Zsineg, *• sfóra, atia, corditia.Zsinegelni, ti. a insforá, a íegá
cu sfóra, a eugrumá cu sfóra.Zsinegelés, *. insforare, legare,
sugrumare (cu sfóra).Zsinór, a. sinoru, firu sucitu.Zsinoros, a. sinoratu.Zsinorozni, ti. a sinorá, a iusi-
norá.Zsinorozás, a. sinorare, insino-
rare.Zsir, a. unsóre.Zsiradék, a. unsóre, unsorime,
grăsime.Zsirla, a. talcn, pamentu talcosu.•Zsíros, a. unsnrosu, grasu.Zsirosítni, zsírozni, ti. a imple
de unsóre, a unsoriZsirosodni, ti. a se imple, a se
unge cu unsóre; a se ingrasiá.Zsivány, a. liotiu, rapitoriu, fu-
ru, lotru.Zsiványság, zsiványkodás, a. ho
ţia, lotría, rapitoría.ZBiványkodni, ti. a lotri, a rapí.Zsizsik, a. gargaritia.Zsizsikes, a. cu gargaritia.Zsold, a. léfa, simbria, plata,
soldu.Zsoldos, a. simbriasiu, cu léfa.Zsoltár, a. psalmu.Zsoltáros, o. de psalmu, psal-
mistu.Zsombik, a. torfa, tisicu, pamen
tu ardietoriu.Zsombikos, o. torfosu, tisicosu.Zsúfolni, t>. a imple, a indesuí,
a astupá.Zsúfolás, a. implere, indesuire,
astupare.Zsúfolva, ad. implntu, indesuitu.Zsugorék, «. avaru, sgarcitu.
Zsugorgás
Zsugorgás, a. avaritía, sbarciré. Zsugorítni, zgugorgatni; v. a a-
duná cu avaritía; a sbarci. Zsugori, a. (v. zsugorék,). Zsugoriság, a. avaritía, sgarcenía. Zsugorkodni, v. a so sgarcí, a
fi avara.
Zsuzsok 289
Zsugorodni, v. a se stringe la . olalta.
Zsúp, a. snopu, legatara ("de paia).
Zsurló, a. cód’a calului ('planta). Zsuzsánna, Zsuzsa, n. prop. Su-
sana.Zsuzsok, a. (v, zsizsik).
Cn tipariulu colleginlui refo raatu alui Joanu Stein Clusiu 1870,