Ind

ex

MIercurI 15 OctOMbrIe 2008

rOMânIa, anul xIx, nr. 5775 24 pagInI, 1 leu

awardOfexcellence

auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor membru al Biroului Internaţional de Audit al Tirajelor

COTIDIAN INDEPENDENT®marcă înregistrată

ISSN

12

21‑4

914

Adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68

TEL 460 620, FAX 471 028redactie@viata‑libera.ro

Valuta

MeteO

www.viata‑libera.ro

Galaþi]

11o 22o

Mai mult însorit, moderat.

Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate în perioada iulie 2006 ‑ iulie 2007

54.000 de cititori zilnic

Euro 3,7677 leiDolar 2,7572 lei

InterIOr

MaxIMe

SInaxar Sf. Sfinţit Mc. Lucian

din Antiohia; Sf. Cuv. Savin şi Vars

”Ca să te îndoieşti de linia dreaptă, trebuie să ştii

mai întâi din câte puncte este făcută.”

Nichita Stănescu

actualItate.......................2 MapaMOnd.........................6 VarIa...........................9/17 publIcItate....................18-21 ObSerVatOr.....................24eVenIMent........................3,5 ÎnVăţăMânt........................7 SOcIal.............................10 agendă............................22ecOnOMIe...........................4 SpOrt................................8 publIcItate...................11-16 MagazIn...........................23

InterIOr

g A L A ţ I ® R O M â N I A î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! ©

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

[ Faţă de primele nouă luni din 2007, anul acesta au fost sechestrate bunuri cu o valoare de peste patru ori mai mare [ S‑a „sărit” de la 22,5 milioane la 95,8 milioane de lei noi, adică la aproape 30 de milioane de euro [ Fiscul a reuşit să vândă doar trei la sută din bunurile puse sub sechestru

Ceauşescu n‑a avut conturi în străinătate cu un rezultat de 97 la 71. Scorul, uşor favorabil fostului preşedinte, dacă punem în calcul voturile «pentru», mai multe decât suma celor «contra» plus «abţinerile», acestea din urmă vreo 58, că aşa e românul curajos şi vigilent, arată limpede că în Legislativul românesc lucrurile sunt clare. Noroc că nu mai este Voiculescu parlamentar! Cine ştie cine se mai trezea să‑l întrebe ce părere are despre munca unei comisii parlamentare de anchetã, special constituite pentru investigarea conturilor din strãinãtate ale fostului dictator şi punea omul în dificultate? Chestia cu votarea rezultatelor comisiei e ca timpul probabil. Ce‑ar fi să anunţe crainicul la meteo că mâine va ploua cu 5 la 3? Scor favorabil potopului, nu‑i aşa? Impresia artistică a fost însă pe măsură. La tribuna tribunilor ţării au urcat parlamentari de bine, care au spus cu faţa către popor ce om cinstit, serios şi cu grijă faţă de români a fost Ceauşescu et comp. De emoţie, arhitecta Casei Poporului era să‑şi piardă glasul în incinta construită cu trudă de acelaşi popor care, să mă scuzaţi, i‑a cam făcut felul şi personajului

patriot ale cărui conturi sunt negate acum democratic. Acţiunea se petrece, ţineţi minte, la două decenii după ce tot poporul le căuta frenetic prin curţile caselor de odihnă şi recreere prezidenţiale. Numai unde trebuie

nu le‑au căutat. Comisia cu pricina, care o fi făcut şi ea ceva deplasări prin străinătate, cum îi stă bine oricărei comisii care se respectă, a fost chiar felicitată pentru rezultatul la care a ajuns. Normal că, prin alunecare către onor auditoriul, o aserţiune precum aceasta:

«Ceauşescu a fost un om mai mult decât cinstit în comparaţie cu hoţii din ziua de astãzi» poate să capete consistenţă. Doar domnii parlamentari se cunosc bine între ei şi nu aruncă unii în alţii cu învinuiri nefondate. Parlamentul a validat aşadar, ieri, în mod oficial, faptul cã Nicolae Ceauşescu nu a avut conturi în strãinãtate şi nici usturoi prea mult n‑a mâncat la viaţa sa, fie‑i ţărâna uşoară! Vestea, venită la puţin timp după ce Ion Iliescu a primit NUP pentru implicarea sa în povestea cu mineriada, dovedeşte, dacă mai era nevoie, sufletul mare şi milostiv al mioriticilor de toate vârstele, care îşi iartă preşedinţii aşa cum îi mai prind, în viaţă sau prin morminte. Aflat deasupra acestor evenimente mărunte, ce se petrec natural şi ciclic sub «domnia» sa, lui Traian Băsescu, un preşedinte care va avea şi el nevoie de câteva iertări binevenite, nu‑i mai rămâne altceva de făcut decât să acorde o distincţie, două sau chiar trei (nici pe Constantinescu nu trebuie să‑l uităm prea uşor), în grad de colan sau de ce o mai vrea dumnealui, tuturor preşedinţilor săraci şi cinstiţi din istoria României.

eVenIMent/3VarIa/9

eVenIMent/5ObSerVatOr/24

Supliment gratu

it al ziarelor Gaz

eta de Olt, Gazet

a de Sud, Impact

, Monitorul de Al

ba, Monitorul de

Cluj, Monitorul

de Mediaş, Mon

itorul de Neamţ

şi Roman, Monit

orul de Sibiu, Obi

ectiv de Călăraşi

, Obiectiv de Suc

eava, Obiectiv

de Vaslui, Viaţa L

iberă, Ziarul de B

răila, Ziarul de Ba

cău, Ziarul de Iaş

i, Ziarul de Roma

n, Ziarul de Vran

cea | Nr. 26 |

17 - 23 octom

brie

2008

Andra

cântă O-la-l

a

Nicole Kidm

an nu regre

tă

mariajul cu

Tom Cruise

Plăcintă cu

spanac

Lectura - o

chestiune

de gene

Nu uitaţi!

Vineri,gratuit, revista„Alege TV”

Usturoiulnu miroase

Edit

ori

al

Katia Nanukatia@viata-libera.ro

ecOnOMIe/4

SpOrt/8

De Fisc nu scapi...

PoToP de sechesTrela Galaţi

foto

Bog

dan

codr

escu

foto

@vi

ata-

liber

a.ro

foto

Cri

stine

l Luc

acr

isti

nel@

viat

a-lib

era.

ro

Interviu cu regizorulcâştigător al „Ariciului”

ion Sapdaru,foc şi pară foto

Mar

ius ţ

uca

mtu

ca@

viat

a-lib

era.

ro

Parteneriatromâno‑austriac

Două porturi,o singură Dunăre

Se voteazăMegagigacaloria

Primarul Dumitru Nicolae a anunţat că în prima şedinţă de consiliu se va vota creşterea preţului gigacaloriei, dar şi majorarea impozitelor.

Fraţii periculoşiSpaimăpe calea ferată

Doi fraţi au terorizat efectiv călătorii din patru trenuri, pe care le-au atacat cu pietroaie, spărgând geamurile, doar pentru a se distra.

La universitatea de statdescentralizare financiară

Universitatea „Dunărea de Jos” a decis ca fiecare facultate să se descurce financiar pe cont propriu, primind însă şi sprijin la nevoie.

De Sfânta ParaschevaSărbătoarela lieşti

Lieştenii s-au strâns ieri, la Biserica cu hramul Sfintei Parascheva, pentru a sărbători împreună, alături de oaspeţi, cu rugăciuni şi cântece.

ÎnVăţăMânt/7

SOcIal/10

Reuşită medicală de excepţie

i-au „pus la loc” piciorul tăiat

Un bărbat în vârstă de 44 de ani a trăit, luni dimineaţă, cea mai cumplită experienţă a vieţii sale. O foaie de tablă aproape că i-a secţionat gamba dreaptă. a urlat de durere şi apoi a leşinat într-o baltă de sânge. În scurt timp, a sosit la faţa locului echipajul SMURD, care a reuşit să stăvilească teribila hemoragie şi să stabilizeze accidentatul aflat în stare de şoc. lupta cu moartea a continuat şi la UPU. SOcIal/10

Oţelul a pus târziu sare şi piper:2‑1 cu Tricolorul Breaza

calificarecu degete fripte

Biroul Electoral Judeţean

S-a spartgheaţa

Previziunile fostului director Nicolae

”Combinatula mai trecutprin crize!”

Expoziţie de fotografie

Un oraşculturalde invidiat

O nouă rundăde concursuri

Noi şefipentru şcolile gălăţene

Cine o ajutăpe Andreea?

O şansăpentru o copilărie normală

În preajma Naşterii Domnului,

Pelerinajîn ţara Sfântă

Azi

Ziua mondialăa femeilordin mediul rural

ÎnVăţăMânt/7

SOcIal/10

ObSerVatOr/24

Arhi

va "V

.L."

[ActuAlitAteMiercuri, 15 Octombrie 2008

2viAţA liberă

www.viata-libera.ro

Viaþ

a înRo

mân

ia

Monica Zanetmonicazanet@yahoo.com

LAZ

I

Gabriel Kolbaypaginã realizatã de

surse: Mediafax, A.M. Press

Drama Laviniei Miloşovici Şi‑a condus fiica pe ultimul drum

Peste 200 de persoane au participat la înmormântarea fetiţei fos‑tei gimnaste Lavinia Miloşovici, care a avut loc, ieri după‑amiază, în cimitirul din Calea Şagului, Timişoara. Rude, prieteni şi apropiaţi ai familiei Laviniei au venit să o conducă pe ultimul drum pe fetiţa în vârstă de patru ani care a murit în urmă cu trei zile din cauza unor probleme neuropsihice.

Până luni Tărăcilă e preşedintele Senatului

Senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă este delegat să ocupe, probabil până la începutul săptămânii viitoare, funcţia de preşedinte interi‑mar al Senatului. Conform declaraţiilor lui Nicolae Văcăroiu, în acest moment sunt trei variante de candidatură pentru fotoliul rămas va‑cant: Dorul Ioan Tărăcilă, Şerban Nicolae şi Ilie Sârbu. Grupul PSD se va întâlni astăzi pentru a lua o decizie în această privinţă.

România, din nou sancţionată O nouă condamnare la CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru în‑călcarea dreptului la un proces echitabil, a dreptului la respecta‑rea vieţii de familie şi a dreptului la un recurs efectiv în cazul unui bărbat condamnat la închisoare şi decăzut automat din dreptu‑rile părinteşti. Florin Iordache se plânsese instanţei europene că în urma condamnării sale penale la pedeap‑sa închisorii a fost auto‑mat decăzut din drep‑turile părinteşti faţă de fiul său minor. El a mai acuzat la CEDO şi faptul că nu a dispus de nicio cale de atac împotriva acestei decăderi auto‑mate. În plus, în timpul executării pedepsei în‑chisorii, acesta a arătat că a introdus o acţiune civilă pentru stabilirea unui drept de vizită a minorului, dar această acţiune a fost respin‑să, în apel şi în recurs, pentru neplata taxelor de timbru.

Bucureşti Mită ‑ record

Recordul anului 2008 la categoria mită încasată de un poliţist aparţine unui agentu‑lui‑şef principal, care a fost prins în timp ce primea o şpagă de 4000 de euro chiar în biroul său din sediul Secţiei 20 din Capitală, informează cotidianul Gândul. Anchetatorii Direcţiei Generale Anticorupţie spun că, dintre toţi cei 257 de angajaţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) puşi anul acesta sub în‑vinuire pentru fapte de corupţie, poliţistul de la Secţia 20 a comis‑o cel mai urât.

În faţă şi la cele sfinte Politicienii s‑au închinat separat

Zeci de reprezentanţi ai autorităţilor locale, şefi de instituţii şi lideri politici, printre care preşedintele PSD, Mircea Geoană, s‑au închinat la moaştele Sfintei Parascheva, formând un rând separat, spre nemulţu‑mirea credincioşilor care aş‑tepau de câteva ore să ajun‑gă la raclă. „Nu este normal ce se întâmplă. De ce să in‑tre ei mereu în faţă? Să stea la rând, aşa cum stăm şi noi. Vin la biserică doar pentru că dă bine, dar nu au nicio credinţă", a declarat o feme‑ie aflată în apropierea raclei, care spunea că s‑a aşezat la rând în cursul nopţii. Potrivit Jandarmilor, până ieri‑dimineaţă, trecuseră pe la moaşte peste 130.000 de pelerini.

S-a răzgândit pe parcurs A vrut să se înece în mare

O femeie în vârstă de 39 de ani din Bucureşti, a în‑cercat să se sinucidă şi s‑a aruncat în mare, în zona pla‑jei Modern din Constanţa. Din fericire, ea a fost salvată de doi tineri care ieşiseră la plimbare. Potrivit cadrelor medicale, femeia ar fi înghi‑ţit mai multe pastile, după care a intrat în mare încer‑când să se înece. La scurt timp ea a ieşit însă singură la mal, unde s‑a prăbuşit pe nisip, în şoc hipotermic. Pe plajă se aflau la acel moment tinerii ieşiţi la plimbare, care au văzut tot ce s‑a întâm‑plat. Ei au chemat imediat ambulanţa, iar medicii i‑au salvat viaţa femeii. Medicii de pe ambulanţă au găsit, într‑unul din buzunarele hainei cu care era îmbrăca‑tă femeia, un flacon gol de somnifere.

Cel mai bogat român Ieri Patriciu, astăzi Becali

Gigi Becali este cel mai bogat român, cel puţin asta reiese din topul realizat de revista „Capital”. Anunţul vine după ce, cu doar o zi înainte, un top similar rea‑lizat de Adevărul Holding îl clasa pe Becali abia pe locul opt, în timp ce pe po‑ziţia fruntaşă se situa Dinu Patriciu.

Patronul Stelei, cu o ave‑re de 2,5 miliarde de euro, este urmat în topul revis‑tei Capital, de Ion Ţiriac, cu 2,2‑2,4 miliarde euro şi de Dinu Patriciu, cu o avere es‑timată la 2‑2,1 miliarde euro. Anul trecut, Gigi Becali ocu‑pase doar locul doi în topul Capital, cu o avere estimată la 2,8‑3 miliarde dolari.

În acest an, pe locul 4 se află, potrivit Capital, familia Voiculescu, cu 1,5‑1,6 mili‑arde euro, în urcare de pe poziţia a 10‑a. Locul 5 este ocupat de familia Păunescu, cu o avere de 1,3‑1,4 miliar‑de euro. Sorin Ovidiu Vântu se află pe locul 7, în scădere cu trei poziţii faţă de anul trecut. El are, în acest an, 1,2‑1,25 miliarde euro, faţă de 2,1‑2,3 miliarde dolari anul trecut. Zoltan Teszari, acţionar la grupul RCS‑RDS, clasat pe locul trei de Adevărul Holding, cu o ave‑re de circa 900 de milioane de euro, ocupă doar locul 11 în topul Capital, cu o avere estimată la doar circa 600 de milioane de euro.

Votul celor două comisii din Senat şi Camera Deputaţilor a fost unanim, aşa că validarea lui Nicolae Văcăroiu în funcţiile de consilier şi respectiv preşe‑dinte al Curţii de Conturi s‑a fă‑cut fără prea mari emoţii. După anunţarea rezultatelor voturilor, actualul preşedinte al Senatului a declarat că „spre final de ca‑rieră, este o tentaţie şi o atrac‑ţie faptul că voi pleca la Curtea de Conturi, organul suprem de control al ţării, una dintre insti‑tuţiile fundamentale prevăzute de Constituţie".

Totodată, Nicolae Văcăroiu a ţinut să dea şi o serie de asi‑gurări cu privire la activitatea sa viitoare. „Nu accept uşor o funcţie, a spus el. Mă duc acolo cu gândul de a consolida Curtea de Conturi, de a reuşi perfor‑

manţe care să însemne preo‑cupare permanentă pentru ca ordonatorii de credite, inclusiv toţi cei care folosesc sau bene‑ficiază de banul public, să fie bine supravegheaţi şi contro‑laţi". Văcăroiu a precizat că se pregăteşte pentru „o muncă se‑rioasă" şi că îi cunoaşte pe foar‑te mulţi dintre cei care activează în prezent la Curtea de Conturi, întrucât o mare parte i‑au fost şi subalterni.

Alţi 16 consilieri au fost vali‑daţi la Curtea de Conturi, odată cu preşedintele Senatului.

După 12 ani...

Văcăroiu a recunoscut că, în ciuda atracţiei pe care o exer‑cită asupra sa noua funcţie, nu îi va fi chiar uşor să părăsească

„Mă despart cu greu de Senat”

Văcăroiu pleacă la Curtea de Conturi

[ În ciuda contestaţiilor PD-L, atât fostul preşedinte al Senatului cât şi ceilalţi 16

consilieri validaţi ieri au depus jurământul

Senatul. „12 ani înseamnă foar‑te mult din activitatea fiecăruia dintre noi, mai ales că aceşti 12 ani au însemnat muncă. M‑am ataşat de colegi, am avut o echi‑

pă bună, nu mă refer numai la colegii mei din PSD, ci la faptul că am avut o colaborare exce‑lentă cu toţi. De fiecare dată când am fost ales în funcţia de

preşedinte, am promis că voi fi un preşedinte al tuturor sena‑torilor şi cred că am încercat să fac acest lucru şi sper că în mare parte am reuşit", a conchis el.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va sesiza instituţiile statului pentru o analiză foarte serioasă cu privire la autoturis‑me şi echipamente contractate de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) şi cu privire la prima etapă de realizare a obiectivelor asumate pentru ca România să poată intra

în spaţiul Schengen. Şeful statu‑lui a afirmat că MIRA a semnat contracte pentru 392 de autotu‑risme Logan la preţul de 11.700 de euro bucata, pentru care s‑au contractat echipamente de 40.000 de euro, de trei ori mai scumpe decât maşinile, iar pe autoturisme BMW s‑au contrac‑tat echipamente pentru Poliţia

Rutieră în valoare de 60.000 de euro.

Ministrul Internelor Cristian David a afirmat că a avut „reţineri şi temeri" privind legalitatea achi‑ziţiei de maşini de către Poliţia Română, iar raportul Corpului de Control va fi transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Echipamente prea scumpe

Achiziţii contestate la Ministerul de Interne

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că reuniunea de ieri a Consiliului Superior de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată. Motivul ‑ materialele privind bu‑getele instituţiilor din domeniul apărării, care trebuiau transmise anticipat de Guvern membrilor CSAT, au fost aduse abia la şe‑dinţă. Băsescu a precizat că, în

aceste condiţii, era imposibilă aprobarea sumelor pentru bu‑getele instituţiilor din domeniul siguranţei naţionale. Şi cum nu a vrut ca CSAT să fie o instituţie care adoptă decizii în necunoş‑tinţă de cauză, şeful statului a suspendat şedinţa. De aseme‑nea, Traian Băsescu a reclamat şi faptul că mai multe ministere,

între care a menţionat MIRA şi MAp, au trimis documente care nu erau de competenţa CSAT, dar care se doreau validate în acest for, pentru a masca neînde‑plinirea obligaţiilor către anumi‑te structuri. „S‑a dorit o şedinţă a CSAT de descărcare de gestiune", a spus şeful statului.

Din pricina nerespectării procedurilor

Preşedintele a suspendat şedinţa CSAT

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că a decis ca preşedinţii instituţiilor publice fi‑nanţate integral din venituri pro‑prii să fie remuneraţi la nivelul salariului unui secretar de stat, iar demnitarii să nu poată face par‑te decât dintr‑un singur consiliu de administraţie al unei agenţii sau autorităţi guvernamentale. Astfel, funcţia de vicepreşedinte al instituţiei va fi asimilată cu cea de subsecretar de stat şi remu‑nerată la acest nivel.

În baza unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern la începutul anului, un secretar de stat primeşte, începând cu 1 oc‑tombrie, o indemnizaţie lunară brută şi impozabilă de 6.691 lei, iar un subsecretar de stat este plătit cu 5.648 lei. Premierul a precizat că decizia care conţine aceste măsuri a fost deja sem‑nată şi intră în vigoare „din acest moment".

Premierul a susţinut că infor‑maţiile din presă privind salariile şefilor de agenţii guvernamenta‑le nu erau în totalitate conforme cu realitatea, dar indicau că aces‑

te salarii sunt totuşi exagerate în raport cu ceea ce economia şi societatea românească pot su‑porta.

Potrivit unor surse ministeri‑ale, Tăriceanu ar fi cerut redac‑tarea unei ordonanţe de urgenţă prin care salariile conducătorilor de agenţii şi autorităţi guverna‑mentale să fie limitate la nivelul remuneraţiei unui secretar de stat şi să fie introduse noi reguli conform cărora demnitarii vor putea fi membri ai unui singur consiliu de administraţie sau adunări generale a acţionarilor (AGA).

În ceea ce priveşte salariile din cadrul regiilor autonome, companiile naţionale şi societă‑ţile comerciale cu capital parţial sau majoritar de stat, premierul a susţinut că nu are o problemă în a lua o decizie în acest dome‑niu, dar că există o problemă legată de legislaţia „foarte com‑plicată", de existenţa contracte‑lor colective de muncă care nu pot fi încălcate printr‑o decizie a Guvernului şi care trebuie deci respectate.

La agenţiile guvernamentale

Tăriceanu taie din salarii

Conducerea APEL s‑a întâlnit cu ministrul Borbely

Conducerea Asociaţiei Patronale a Editorilor Locali din România (APEL) a prezentat ministrului co-municaţiilor, Karoly Borbely, situ-aţia gravă din distribuţia de presă locală, creată de majorările de tari-fe ce ar urma să fie impuse de Poşta Română începând cu 1 ianuarie 2009.

Reprezentanţii APEL au pre‑zentat, într‑o întâlnire care a avut loc la finele săptămânii trecute la Bucureşti, situaţia generată de CN Poşta Română când compania de stat a remis numai companiilor care editează presă scrisă locală, un act prin care impune o majo‑rare a tarifelor la peste 60% din valoarea preţului lunar de abo‑nament. Această majorare de ta‑ă majorare de ta‑majorare de ta‑rife nu este impusă şi publicaţiilor naţionale, cărora le percepe tarife comparabile cu cele ale presei locale deşi costurile distribuţiei naţionale sunt sensibil mai mari.

Reprezentanţii APEL au decla‑rat că în acest moment o creştere a tarifelor ar duce la dispariţia zia‑relor locale şi nu vor face decât să lovească direct în cetăţeni, lipsiţi în acest fel de dreptul elemen‑tar la informare. S‑a precizat că toate ziarele membre APEL au menţinut preţurile de copertă la un nivel foarte scăzut, uneori şi sub preţul de producţie, tocmai pentru că puterea de cumpărare a cetăţenilor este mai scăzută în provincie.

APEL consideră presa locală ca fiind un garant esenţial al democraţiei, diversităţii şi libertăţii de exprimare într‑o societate democratică. Reprezentanţii presei locale au propus schim‑barea sistemului de taxare în distribuţia de presă prin calculul tarifului raportat la greutatea publicaţiei şi la distanţă, aşa cum se practică peste tot în Europa, şi înfiinţarea unei comisii mixte formate din specialişti ai Poştei Române, ai editorilor de presă şi

ai Ministerului de Finanţe, care să găsească soluții de reglementare a situaţiei.

De asemenea, s‑a solicitat ca în primă fază, să se retragă scri‑sorile trimise către editorii locali, iar situaţia contractuală cu Poşta să rămână cea valabilă până la 1 ianuarie 2009 şi după această dată, până când comisia ce va fi înfiinţată va rezolva situaţia creată şi va găsi soluţia de modificare a sistemului de tarifare.

Ministrul MCTI a înţeles gravi‑tatea problemei şi a desemnat‑o pe domnişoara consilier Monica Gândăcioiu să medieze o întâlni‑re între reprezentanţii presei lo‑cale şi conducerea Poştei pentru soluţionarea situaţiei.

APEL este cea mai puternică organizaţie a editorilor de pre‑să locală din România, având în acest moment 51 de publicaţii membre, cu un tiraj cumulat de peste 300.000 copii distribuite zil‑nic şi o audienţă de aproximativ 1,5 milioane de cititori.

Comunicat de presă

Comunicat_de_presa_intalnire_apel_mcti.doc/dcp

Nr. 22

Data: 13.10.2008

COMUNICAT DE PRES

Conducerea APEL s-a întâlnit cu ministrul Borbely

Conducerea Asocia iei Patronale a Editorilor Locali din România (APEL) a prezentat ministrului comunica iilor, Karoly Borbely, situa ia grav din distribu ia de pres local , creat de major rile de tarife ce ar urma s fie impuse de Po ta Român începând cu 1 ianuarie 2009. Reprezentan ii APEL au prezentat, într-o întâlnire care a avut loc la finele s pt mânii trecute la Bucure�ti, situa ia generat de CN Po ta Român când compania de stat a remis numai companiilor care editeaz pres scris local , un act prin care impune o majorare a tarifelor la peste 60% din valoarea pre ului lunar de abonament. Aceast majorare de tarife nu este impus i publica iilor na ionale, c rora le percepe tarife comparabile cu cele ale presei locale de i costurile distribu iei na ionale sunt sensibil mai mari. Reprezentan ii APEL au declarat c în acest moment o cre tere a tarifelor ar duce la dispari ia ziarelor locale i nu vor face decât s loveasc direct în cet eni, lipsi i în acest fel de dreptul elementar la informare. S-a precizat c toate ziarele membre APEL au men inut pre urile de copert la un nivel foarte sc zut, uneori i sub pre ul de produc ie, tocmai pentru c puterea de cump rare a cet enilor este mai sc zut în provincie. APEL consider presa local ca fiind un garant esen ial al democra iei, diversit ii i libert ii de exprimare într-o societate democratic . Reprezentan ii presei locale au propus schimbarea sistemului de taxare în distribu ia de pres prin calculul tarifului raportat la greutatea publica iei i la distan , a�a cum se practic peste tot în Europa, i înfiin area unei comisii mixte formate din speciali ti ai Po tei Române, ai editorilor de pres i ai Ministerului de Finan e, care s g seasc solu�ii de reglementare a situa iei. De asemena, s-a solicitat ca în prim faz , s se retrag scrisorile trimise c tre editorii locali, iar situa ia contractual cu Po ta s r mân cea valabil pân la 1 ianuarie 2009 i dup aceast dat , pân când comisia ce va fi înfiin at va rezolva situa ia creat i va g si solu ia de modificare a sistemului de tarifare. Ministrul MCTI a în eles gravitatea problemei i a desemnat-o pe domni oara consilier Monica Gând cioiu s medieze o întâlnire între reprezentan ii presei locale i conducerea Po tei pentru solu ionarea situa iei. APEL este cea mai puternic organiza ie a editorilor de pres local din România, având în acest moment 51 de publica ii membre, cu un tiraj cumulat de peste 300.000 copii distribuite zilnic i o audien de aproximativ 1,5 milioane de cititori. Arhi

va "V

.L."

www.viata-libera.ro

[EvEnimEntMiercuri, 15 Octombrie 2008

3viaţa libEră

Viaþ

a la z

i

Text şi foto: Cristinel Lucacristinel@viata‑libera.ro

Începând cu data de 15.10.2008

controlorii de pe mijloacele de transport ale S.C. TRANSURB SA vor fi însoţiţi de Poliţia

Comunitară.

Sunt românii victime ale istoriei? Ne pândesc duşmanii,

aşteptând să ne sfâşie ţara? Este România mai ferită de scutul UE şi

al NATO? Suntem neserioşi sau dimpotrivă, demni de respect

în ochii întregii lumi? Nu sta deoparte! Spune‑ţi părerea la Scorpion!

O emisiune care înţeapă teribil!La Express Tv

În fiecare joi, de la ora 20,00!

Timp de cinci zile, Şcoala Nr.17 „Nichita Stănescu” a stat sub semnul Săptămânii Porţilor Deschise, perioadă privilegi‑ată mai ales pentru bobocii Grădiniţei „Codruţa”. Însoţiţi de educatoare, părinţi şi de doam‑na directoare Elena Strătilă, pri‑chindeii au intrat, preţ de câte‑va zeci de minute, în universul fascinant al şcolii. Cea mai nouă

achiziţie a Şcolii 17, o performan‑tă tablă interactivă multimedia, a avut un rol magic pentru ei. Sloganul instituţiei gimnaziale de învăţământ ‑ „Cu noi şcoala îţi va fi / Cheie pentru‑a reuşi!” – le‑a devenit astfel, atât copiilor, cât şi părinţilor, mai familiar.

Săptămâna Porţilor Deschise s‑a încheiat ieri, cu un moment de maximă intensitate spiritu‑

ală dedicat protectorului şcolii, Sf. Cuvioasa Parascheva, prin care s‑a cinstit memoria foştilor dascăli şi s‑a dorit sănătate, pu‑tere de muncă şi binecuvântare ostenitorilor instituţiei de învă‑ţământ. Elevii au marcat ziua în felul lor, printr‑o serbare şco‑lară, cu poezie, cântec şi dans popular.

Text şi foto: C.S.Carp

Ambasadorul Austriei la Bucureşti, Excelenţa Sa dr. Martin Eichtinger, şi preşedin‑tele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac, au participat, ieri, la semnarea acordului de cooperare dintre Portul Galaţi şi Portul Ennshafen, din Austria. Evenimentul a avut loc în incinta Portului Bazinul Nou, iar semna‑tarii documentului au fost, pe de o parte, ministrul Economiei din guvernul regional al Regiunii Austria Superioară, Viktor Sigl, iar pe de altă parte, directorul general al APDM Galaţi, Nicu Popoacă şi administratorul SC Metaltrade Internaţional, Corneliu Găvăneanu.

„Acest acord de colaborare are, pentru întreaga economie a landului Austria Superioară, o importanţă deosebită. Suntem unul dintre cele nouă landuri ale Austriei, cu o populaţie de un

La Huşi, ”Damigenius”

[ Singurul salon satiric din lume cu tematică viticolă

Vernisajul celei de‑a paisprezecea ediţii a Salonului de grafică satirică “Damigenius” s‑a desfăşurat zilele trecute, la Galeria de Artă “PrimArt” din incinta Primăriei mu‑nicipiului Huşi, în prezenţa unui public restrâns dar select şi fidel, a artiştilor expozanţi şi a organizato‑rilor: Cristian Marcu, grafi‑cian la Jurnalul Naţional şi Sergiu Găină, direc‑torul Casei de Cultură “Alexandru Giugaru” din Huşi. Expun grafi cie‑Expun graficie‑nii: Tatiana Dumitrescu, Constantin Pavel, Dan Silviu Turculeţ, Gabriel Rusu, Alex şi Cristian Marcu. Tema salonu‑lui, “Pahare & Paharnici”, a fost tratată cu mult umor, în zeci de ipostaze inedite, care au reuşit să destindă atmosfera. A ur‑mat, bineînţeles, o degus‑tare de vinuri alese, care a încălzit inimile, întregind demersul artistic în cel mai firesc mod.

“Damigenius” este singurul salon anual din lume cu tematică viticolă. Fondat de Cristian Marcu, în anul 1989, în plină dic‑tatură ceauşistă, acesta a reuşit nu doar să‑şi păstre‑ze, ci chiar să‑şi sporească substanţa şi prestigiul, an de an, “aşa cum se înnobi‑lează şi vinul”, cum bine spunea organizatorul Cristian Marcu, adăugând: “Dacă autorităţile locale vor da importanţa şi spri‑jinul financiar pe care le merită din plin această prestigioasă şi originală acţiune culturală, salonul ar putea intra în circuitul marilor expoziţii inter‑naţionale ca unul dintre mesagerii adevăratei arte româneşti”.

Expoziţia poate fi vizi‑tată zilnic şi va rămâne pe simeze până la sfârşitul anului.

A. Ribinciuc

Asociaţia „Job”„Vitralii” pentru chipul oraşului

Asociaţia „Job” Galaţi are o propu‑nere inedită pentru a mai corecta cât de cât aspectul oraşu‑lui, mai ales în ceea ce priveşte clădirile rămase în paragină. „Ne‑am gândit, într‑o primă fază, că am pu‑tea masca ferestrele clădirilor rămase în paragină cu o serie de , re‑prezentând copii ale unor picturi, foto‑grafii sau chiar recla‑me”, explică Dănuţ Busuioc, preşedintele Asociaţiei „Job”. Mai exact, „vitraliile” re‑spective au la bază un brevet de invenţie (cu Depozitul OSIM nr.00573/2008) prin care, pe un suport de folie sau din fibră, se pot imprima imagini‑le dorite, la orice di‑mensiune. „Un astfel de panou este foarte rezistent, ar putea re‑zista chiar şi zece ani. Noi am făcut nişte probe, astfel de folii fiind folosite inclusiv ca nişte copertine”, precizează Dănuţ Busuioc. Acesta va înainta soluţia pen‑tru a fi analizată de Primărie şi Consiliul Local. „Sperăm ca pro‑punerea să fie accep‑tată, ar fi o modalitate de a mai îndrepta, pe cât posibil, aspectul oraşului”, ne‑a mai declarat preşedintele Asociaţiei „Job”.

Ovidiu Amălinei

Desen de

Cristian Marcu

Dănuţ Busuioc preşedintele ”job”

Foto: Vasile Caburgan

Parteneriat româno-austriac

Două porturi, o singură

Sărbătoare la Şcoala 17

Elevii Şcolii 17, în zi de sărbătoare

Dunăremilion de locuitori şi cu un PIB de 30.000 de euro/locuitor, iar 60 la sută din producţia noastră merge la export. De aceea cău‑tăm drumuri cât mai scurte pen‑tru marfa noastră, pe Dunăre şi de aici spre sudul Rusiei şi pe piaţa asiatică. Galaţiul este foar‑te important pentru noi pentru că ne oferă posibilitatea de a ne transborda mărfurile de pe nave fluviale pe cele maritime, pe calea ferată largă care mer‑ge în Rusia sau pe şosea. Acesta este şi scopul principal al pro‑iectului comun dintre Galaţi şi Ennshafen: construirea unei li‑nii de transport între cele două oraşe, atât pe apă, cât şi pe calea ferată sau şosea. Şi promitem că vom transfera tehnologie şi know‑how pentru a ajuta la dez‑voltarea Portului Galaţi”, a decla‑rat ministrul austriac Viktor Sigl.

„Sper că această colaborare tehnică şi logistică va căpăta, pe viitor, noi dimensiuni, ajutând astfel la dezvoltarea Portului Galaţi pentru integrarea sa în

Europa”, a afirmat şi Corneliu Găvăneanu.

„Galaţiul nu este numai gra‑niţa României, ci este şi graniţă UE şi în acest context căutăm să strângem legăturile între partea de est şi cea de vest a Europei, pentru ca schimburile comer‑ciale să ducă la prosperitatea şi dezvoltarea zonelor din care fie‑care face parte. Galaţiul, cel mai important port de pe Dunăre, va face legătura între bazinul

Mării Negre şi Europa de Vest, ca poartă de tranzit pentru mărfu‑rile din Ucraina şi bazinul Mării Negre, către Ungaria, Austria, Germania şi până în Olanda, pe canalul Main‑Rin. Am promis că voi încerca şi iată un prim pas, că voi face din Galaţi o capitală eco‑nomică a sud‑estului Europei şi României”, a precizat preşedin‑tele CJ, Eugen Chebac.

„Împreună cu România avem iniţiative mari în ceea ce priveş‑

te Dunărea. În 2001, România şi Austria au fost printre primii care au început procesul de co‑operare a Dunării şi suntem în continuare aici pentru a sublinia importanţa Dunării”, a declarat şi ambasadorul austriac, Martin Eichtinger.

Din delegaţia care a vizitat Galaţiul a făcut parte şi un grup de zece ziarişti, de la cele mai im‑portante publicaţii economice austriece.

Porţi deschise către reuşită

Oficialii români şi austrieci au semnat parteneriatul porturilor Galaţi şi Ennshafen

Arhi

va "V

.L."

www.viata-libera.ro

Viaþ

a fir

mel

or[EconomiE

Miercuri, 15 Octombrie 2008

4viaţa libEră

Cursul ValutarValute în cont Curs lei

14 octombrie

C. L

uca

surs

a: M

edia

fax

rubr

icã

real

izat

ã de

Galaţiul pe Rasdaq

Costel Crângancostel@viata‑libera.ro

Este greu de spus dacă econo‑mia judeţului Galaţi merge bine sau merge prost. Unii sunt de o părere, alţii de alta. De un lucru suntem însă foarte siguri: în pri‑mele nouă luni ale anului 2008, Fiscul gălăţean a pus de patru ori mai multe sechestre (valoric vorbind) pe bunurile rău‑platni‑cilor faţă de perioada similară a anului trecut. Ceea ce, la o adică, nu‑i un semn tocmai bun despre sănătatea economiei, dar este o confirmare a faptului că statul nu mai suportă patronii care nu‑şi plătesc impozitele la vreme.

Silit, că altfel nu se mai poate

Activitatea de executare silită a datoriilor către buget ale firme‑lor gălăţene este mai mult decât „înfloritoare”. Asta dacă priveşti

din perspectiva statului, că din‑spre patroni se vede altfel.

Faţă de primele nouă luni din anul 2007, pe perioada co‑respunzătoare din acest an con‑semnăm creşteri spectaculoase la toţi indicatorii. Astfel, valoarea somaţiilor de plată comunicate anul acesta este cu 23 la sută mai mare decât cea de anul trecut, ajungând la ameţitoarea sumă de 400 de milioane de lei noi (4.000 de miliarde în lei vechi!). Trebuie să recunoaştem, suma este colosală şi arată că tot mai multe firme au dificultăţi în plata impozitelor şi taxelor. Lucru de care se plâng şi investitorii. „În România, impozitarea este împo‑vărătoare pentru firme”, declară Marian Filimon, preşedintele pa‑tronatului IMM‑urilor gălăţene. Interesant este că numai vreo 23 la sută dintre cei somaţi de Fisc

să plătească au şi plătit. E drept, faţă de anul trecut, suma înca‑sată la somaţie (fără executare silită) a crescut cu 50 la sută (de la 56,9 milioane la 85,6 milioane lei noi) şi este evident că patronii fie nu au disciplina fiscală pusă la punct, fie chiar nu au cu ce plăti.

Maşina patronului ‑ mai atractivă decât contul

Anul acesta, Fiscul gălăţean pare să‑şi fi schimbat un pic strategia de recuperare a crean‑ţelor fiscale. În sensul că a redus numărul de popriri pe conturile bancare (scăderea este de 10 la sută) şi a crescut masiv nu‑mărul de sechestre pe bunuri gen case, maşini, terenuri etc. Reorientarea ni se pare firească, mai ales că „prin târg” se ştie că niciun patron rău‑platnic nu face imprudenţa să bage bani în con‑tul poprit de Fisc. Dacă operezi cu numerar, nici capul nu te doa‑re de poprire! În aceste condiţii, valoarea sechestrelor pe bunu‑rile firmelor a crescut de peste

patru ori, de la 22,5 milioane la 95,8 milioane de lei noi, adică la aproape 30 de milioane de euro. Dintre aceste sechestre, 54,7 mi‑lioane lei noi (circa 557 miliarde de lei vechi) sunt pe bunuri mo‑bile, iar 41,2 milioane pe bunuri imobile. Din păcate, acest ade‑vărat potop de sechestre nu s‑a soldat şi cu încasări pe măsură, poate şi pentru că procedura de vânzare prin licitaţie este extrem de complicată, deci neatractivă pentru potenţialii cumpărători. Dacă nu ne credeţi, încercaţi să cumpăraţi active scose la vân‑zare de Fisc. Te‑apucă damblaua când vezi ce munte de acte ţi se cere! Revenind la sechestre‑le noastre, trebuie să spunem că din bunurile sechestrate în valoare de 95,8 milioane lei noi s‑au vândut doar 3,26 milioane, adică numai vreo 3 la sută! Puţin. Tare puţin. Realizările sunt ceva mai slabe decât anul trecut, mai ales în ceea ce priveşte vânzarea bunurilor mobile, unde „deverul” a scăzut cu peste 30 la sută, deşi valoarea totală a sechestrelor a

crescut cu 628 la sută. Se vede treaba că nu e obligatoriu să vinzi mai mult dacă ai mai multă „marfă” de vânzare.

Una peste alta, nu scapi uşor de Fisc

Luată per ansamblu, activita‑tea de recuperare a sumelor de la rău‑platnici a mers destul de bine la Galaţi. Per total, în prime‑le nouă luni s‑au încasat silit (nu‑merar, vânzări de active, popriri de conturi bancare) peste 50 de milioane de euro (!), cu 20 la sută mai mult decât anul trecut. De remarcat că 8,5 la sută din sumă reprezintă plăţi făcute în mod voluntar de către patroni, după începerea executării silite. Însă nu se poate spune că avem de‑a face cu un progres, căci încasări‑le de acest gen (adică voluntare) sunt cu 40 la sută mai mici decât cele din perioada similară a lui 2007. E clar, criza financiară glo‑bală face ca nici măcar executa‑rea silită să nu mai fie ce‑a fost...

Foto: Vasile Caburgan

Deputaţii europeni studiază zilele acestea o serie de propu‑neri pentru combaterea muncii ilegale, având în vedere realita‑tea tristă că în unele state mem‑bre (printre care şi România) munca nedeclarată depăşeşte 20 la sută din PIB.

Printre măsurile propuse (care vor fi în final reglementări) amintim: inspecţii mai stricte, îmbunătăţirea stimulentelor financiare pentru angajarea le‑

gală, recunoaşterea automată a calificărilor în UE şi crearea unor canale de migraţie legală.

Vă reamintim că un recent ra‑port al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi (ITM) releva faptul că peste 50 la sută dintre muncitorii străini (turci, vietna‑mezi, moldoveni, ucraineni) gă‑siţi la lucru în firmele gălăţene nu aveau forme legale.

Costel Crângan

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), câştigul sa‑larial mediu nominal net a fost în luna august a anului 2008 de 1.277 lei, în scădere faţă de luna

precedentă cu 31 lei, respectiv cu 2,4 la sută. Salariul mediu no‑minal brut a fost de 1.728 lei, cu 2,3 la sută mai mic comparativ cu luna anterioară.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în majoritatea activităţilor eco‑nomice, fiind determinate de acordarea de prime (inclusiv a primelor de vacanţă) mai mici faţă de luna precedentă şi de ne‑realizările de producţie.

Cele mai mari scăderi, de 16,3 la sută, au fost înregistrate în in‑dustria auto. În activităţi precum fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi curierat, ad‑ministraţie publică şi edituri au fost înregistrate scăderi între 9 şi 11 la sută.

Au fost însă şi persoane care au încasat mai mult. Cele mai mari creşteri, cuprinse între 4 şi 6 la sută, au avut loc în industria minieră şi industria de echipa‑mente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net au fost înregistrate în activităţile de transporturi ae‑riene (3.188 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îm‑brăcăminte (731 lei).

Totuşi, salariile au crescut sim‑ţitor faţă de august anul trecut: cu 24 la sută. Asta la valoarea no‑minală, pentru că la puterea de cumpărare lucrurile nu stau de‑loc roz după scumpirile din vara trecută.

Costel Crângan

Le reamintim contribuabili‑lor gălăţeni că azi, 15 octombrie 2008, este termenul‑limită pen‑tru plata a două impozite: im-pozitul pe spectacole (conform art. 277, alin. 1, din Codul fiscal) şi contribuţia la fondul cultural naţional (art. 18, alin. 1, din O.G. nr. 10/2005).

Tot astăzi este ultima zi în care pot fi depuse nu mai pu‑ţin de zece tipuri de declaraţii fiscale. Acestea sunt: declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităţilor artistice şi dis‑tractive de videotecă şi discote‑că (conform art. 275, alin. 4, din Codul fiscal); declaraţia statisti‑

că „Intrastat” (art. 6, alin. 5, din Legea nr. 422/2006); decontul de impunere pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul manifestărilor artistice şi competiţiilor sportive (art. 277, alin. 2, din Codul fiscal); evidenţa achiziţionării, utilizării şi retur‑nării marcajelor (pct. 28, alin. 9, din N.m. aprobate prin H.G. nr. 44/2004); jurnal privind achiziţii‑le/livrările de combustibil pentru motor destinat utilizării exclusive pentru aeronave/vapoare (pct. 23.1, alin. 8 şi 9, din N.m. aproba‑te prin H.G. nr. 44/2004); situaţia centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile (art. 192.10 din Codul fiscal); situ‑

aţia centralizatoare privind can‑tităţile de produse energetice achiziţionate, utilizate şi rămase în stoc ‑ pentru deţinătorii de autorizaţii de utilizator final, cu excepţia organizaţiilor de carita‑te (pct. 23.2, alin. 16, şi pct. 23.7, alin. 14, din N.m. aprobate prin H.G. nr. 44/2004); situaţia livră‑rilor de ţigarete (pct. 5.2, alin. 1, din N.m. aprobate prin H.G. nr. 44/2004); situaţia privind mo‑dul de valorificare a alcoolului/distilatelor + listele de inventar (art. 237, alin. 1, din Codul fiscal) şi situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal (art. 197, alin. 2, din Codul fiscal).

Costel Crângan

BNRBalanţă negativă

Contul curent al balan‑ţei de plăţi a înregistrat, în primele opt luni, un deficit de 10 miliarde euro, înceti‑nindu‑şi puternic ritmul de creştere, de la 11,9 la sută, în iulie, la 1,6 la sută, com‑parativ cu perioada similară de anul trecut, informează BNR. Influenţa determinan‑tă asupra soldului contului curent a avut‑o în continuare deficitul balanţei comerciale, care a însumat 11,71 miliar‑de euro, mai mare cu 8,1 la sută faţă de ianuarie‑august 2007. Totuşi, evoluţia este şi în acest caz inferioară altor perioade, determinată de faptul că, în primele opt luni, dinamica exporturilor a de‑vansat cu 3,7 puncte procen‑tuale dinamica importurilor. Deficitul contului curent a fost acoperit în proporţie de 65 la sută prin investiţii străi‑ne directe, care au înregistrat 6,5 miliarde euro.

O.A.C.

BNRRomânii, datori cu 47 miliarde euro!

Datoria externă pe ter‑men mediu şi lung a înregis‑trat la 31 august 2008 nivelul de 47,46 miliarde euro, în creştere cu 23,3 la sută faţă de 31 decembrie 2007, infor‑mează BNR. Datoria externă publică şi public garantată avea un sold de 10,63 miliar‑de euro şi a reprezentat 22,4 la sută din datoria externă pe termen mediu şi lung. Datoria externă negarantată public a însumat 30,64 mili‑arde euro, în creştere cu 22,3 la sută comparativ cu finele anului trecut.

O.A.C.

Fonduri nerambursabile20 de milioane de lei pentru IMM‑uri şi cercetare

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a lansat „Apelul pentru pro‑iecte”, în cadrul Programului de finanţare nerambursabilă “eCreştere!”, destinat secto‑rului IMM‑urilor din România. În valoare de 20.070.000 lei (9.000.000 USD), Programul reprezintă o sub‑componen‑tă a Proiectului „Economia Bazată pe Cunoaştere”, este finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României şi este administrat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Sunt finanţate proiecte având ca obiectiv creşte‑rea competitivităţii firmelor româneşti pe piaţa internă şi pe pieţele externe, prin adoptarea soluţiilor de e‑bu‑siness, inovare precum şi prin soluţii de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Grupul‑ţintă principal îl reprezintă parteneriatele formate dintr‑un IMM (bene‑ficiar) şi o instituţie de drept public sau privat atestată (partener). Alte sunt repre-zentate de către: persoane fizice autorizate, asociaţii fa‑miliale, microîntreprinderi, IMM‑uri, asociaţii care acti‑vează în domeniul agricultu‑rii, societăţi cooperative, co‑operative agricole, grupuri de producători. Valoarea finanţării nerambursabile pentru grupul‑ţintă este de maxim 446.000 lei, iar con‑tribuţia solicitantului trebuie să fie în numerar, reprezen‑tând minimum 40 la sută din valoarea proiectului propus. Documentaţia apelului de proiecte, din cadrul „eCreş‑tere!”, poate fi accesată pe site‑ul www.ecomunitate.ro. Termenul‑limită de depune‑re a proiectelor este 24 no‑iembrie, ora 14.00, la sediul UMP ‑ MCTI din Bulevardul Libertăţii Nr. 14, Sector 5, Bucureşti.

Costel Crângan

De Fisc nu scapi...

[ Faţă de primele nouă luni din 2007, anul acesta au fost sechestrate bunuri cu o valoare de peste patru ori mai mare [ S-a „sărit” de la 22,5 milioane la 95,8 milioane de lei noi, adică la aproape 30 de milioane de euro [ Fiscul a reuşit să vândă doar trei la sută din bunurile puse sub sechestru

Potop de sechestre la Galaţi

S‑o crezi tu că scapi

de Fisc!

Azi Două termene de plată şi zece de declarare

Nu-i a bună!

[ În luna august, încasările salariaţilor din România au scăzut cu 2,4 la sută faţă de iulie

Salariile ‑ în scădere

„Geantă grea, portofel uşor” ‑ „deviza” pe august a poştaşilor

S-a prins şi UE...

Munca la negru ‑ în colimator

Cum te execută FisculProcedura executării silite a unui rău‑platnic începe cu emite‑

rea somaţiei de plată. Dacă patronul refuză să plătească (sau nu are cu ce), se instituie sechestru pe bunuri şi/sau poprire pe con‑turile bancare. Etapa imediată este scoaterea la licitaţie publică a bunurilor puse sub sechestru. Urmează stingerea debitului şi a penalităţilor, iar în contul celui executat silit se virează (dacă este cazul) sumele în plus încasate (faţă de datorie) la licitaţie. Dacă datoria nu este acoperită şi nu mai sunt bunuri de valori‑ficat, Fiscul poate cere socoteală patronului, în Justiţie, pentru săvârşirea infracţiunii de „gestiune frauduloasă”.

14 octombrie

1 franc elveţian 2,4337

1 EURO 3,7677

1 liră sterlină 4,8366

1 leu moldovenesc 0,2701

1 dolar SUA 2,7572

1 g AUR 75,2824

Denumire societate Tranzactii Volum Valoare Mediu Inchidere Pret ref.ATLAS 5 1,4 164.10 0.1170 0.1200 0.1160CNFR NAVROM 2 78 427.40 55.000 56.500 55.000CNFR NAVROM 2 200 1,170.00 58.500 59.000 55.000GALGROS 1 100 250.00 25.000 25.000 0.5000INTFOR 3 98 499.80 51.000 51.000 50.500NAVEXIM 1 97 145.50 15.000 15.000 15.000ROMPORTMET 5 3,4 37,400.00 110.000 110.000 110.000TREFO 1 100 1,800.00 180.000 180.000 180.000

Ieri, la BVBS‑a cumpărat tot

Euforia instalată la înce‑putul acestei săptămâni la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a continuat şi pe parcursul şedinţei de ieri, indicii pieţei româneşti de capital urcând cu peste 10 procente. Mai mult, ziua s‑a încheiat fără ordine de vânzare în piaţă, în ciuda numeroaselor cereri de cumpărare. De asemenea, trebuie remarcat rulajul, care s‑a ridicat ieri la aproa‑pe dublul unei zile norma‑le. Astfel, valoarea totală a tranzacţiilor derulate în cea de‑a doua şedinţă a săptămânii s‑a cifrat la 49,0 milioane lei (aproximativ 13,0 milioane euro), cea mai mare parte a schimbu‑rilor fiind realizate în piaţa principală, deşi nici celelal‑te pieţe ale BVB n‑au fost lipsite de operaţiuni. Pe parcursul întregii şedinţe s‑au încheiat, în piaţa prin‑cipală, 8.715 contracte, prin care s‑au transferat circa 136,3 milioane de acţiuni.

În această „veselie” ge‑nerală, indicele general BET‑C a câştigat 11,51 la sută, iar indicele BET‑FI, care monitorizează activi‑tatea societăţilor de inves‑tiţii financiare (SIF‑uri), a ur‑cat la maxim, înregistrând un plus de 14,62 la sută. În acelaşi timp, indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate, a crescut cu 10,62 la sută, iar indicele extins BET‑XT a avansat cu 11,28 la sută.

Creşteri generale de 15 la sută

Opt emitenţi au reali‑zat, pe parcursul şedinţei de ieri, rulaje de peste un milion de lei, liderul deta‑şat de piaţă, din punct de vedere al lichidităţii, fiind Petrom (SNP), cu schimburi în valoare de 17,4 milioane lei. Pe podium au mai urcat SIF 5 Oltenia (SIF5) şi SIF 3 Transilvania (SIF3), cu tran‑sferuri de 6,5 milioane lei, respectiv, 4,7 milioane lei.

Cu foarte puţine excep‑ţii, cotaţia companiilor pre‑zente ieri în ring a crescut cu cele 15 procente admise de regulamentele BVB. Iată şi câteva dintre preţurile de închidere la care au ajuns principalele companii rula‑te în piaţă: SNP ‑ 0,27 lei/ac‑ţiune, SIF5 ‑ 0,985 lei/acţiu‑ne, SIF3 ‑ 0,50 lei/acţiune, SIF 2 Moldova (SIF2) ‑ 0,86 lei/acţiune, SIF 4 Muntenia (SIF4) ‑ 0,695 lei/acţiu‑ne, BRD‑Groupe Societe Generale (BRD) ‑ 9,75 lei/acţiune, SIF 1 Banat‑Crişana (SIF1) ‑ 0,94 lei/acţiune, Azomureş (AZO) ‑ 0,262 lei/acţiune.

D.C.Predescu

Arhi

va "V

.L."

www.viata-libera.ro

[EvEnimEntMiercuri, 15 Octombrie 2008

5viaţa libEră

Viaþ

a la z

i

Anca Melinteancam@viata‑libera.ro

Expoziţie de fotografieUn oraş cultural de invidiat

O variantă arhitecto‑nică a Sighişoarei şi o re‑plică apropiată cultural a Sibiului, oraşul bulgăresc Veliko Târnovo e perso‑najul principal al expozi‑ţiei foto vernisate ieri la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”. Răzvan Sburlan şi tatăl său, Nicolaie Sburlan, un coleg de breaslă cu mai multă experienţă în spate, au colaborat la realizarea primei expoziţii deschise în acest sezon de membrii Fotoclubului de la Centrul Cultural. Dacă primul e autorul majorităţii lucrări‑lor, cel de‑al doilea a dat doar o mână de ajutor, ca să completeze imaginea oraşului. „Aşchia nu sare departe de trunchi. Nu ar fi de mirare ca în viitor fiul să preia ştafeta de la tatăl său”, a observat, ieri, la vernisaj, directorul ar‑tistic general adjunct al instituţiei‑gazdă, Eduard Mihalcea.

Invitat să prezinte lu‑crări la evenimentul foto conex unui festival inter‑naţional de muzică or‑ganizat recent la Veliko Târnovo, tânărul Răzvan a profitat de ocazie pu‑nându‑şi la lucru aparatul Nikon D60. Ca dovadă, fotografiile ce surprind un oraş a cărui viaţă culturală, prin comparaţie cu cea a Galaţiului, este de invidiat. „Galaţiul rămâne acelaşi oraş cultural nesusţinut de nimeni”, e concluzia pe care a desprins‑o din vizita în Bulgaria Nicolaie Sburlan, preşedintele Fotoclubului din cadrul Centrului „Dunărea de Jos”.

Invitaţia de a cunoaşte un oraş prin intermediul fotografiei rămâne des‑chisă pentru următoarele trei săptămâni. După ace‑ea, expoziţia se va muta la şcolile nr. 43 şi nr. 25, pen‑tru a fi admirată şi de alţi tineri de vârsta lui Răzvan.

C.S.Carp

Aniversare la teatrul brăileanRecunoştinţă unui renascentist bulgar

Astăzi, la Teatrul « Maria Filotti » din Brăila au loc o serie de manifestări de‑dicate aniversării a 175 de ani de la naşterea lui Dobri Voinikov ‑ renascen‑tist bulgar. Evenimentul este organizat de Municipalitatea Şumen din Bulgaria, Casa de Cultură « Dobri Voinikov » şi Primăria municipiului Brăila. Dobri Voinikov, ori‑ginar din Şumen, Bulgaria, a fost figura centrală a culturii bulgare de emigraţie şi mare iubitor de teatru. Între 1864‑1871, el s‑a aflat la Brăila, unde a lucrat ca profesor şi direc‑tor la şcoala bulgară cât şi ca redactor al unui ziar. În această triplă ipostază, pune bazele unei trupe de teatru itinerant în perioa‑da Renaşterii bulgare.

Astăzi, de la ora 17,30, în foaierul teatrului brăilean va fi dezvelit basorelieful Dobri Voinikov, lucrare executată de sculptorul bulgar Rumen Mihailov. Începând cu ora 18,00, pe scena mare va avea loc concertul corului mixt «Rodni zvutsi» al Centrului Cultural «Dobri Voinikov» (Şumen), dirijor profesor Veneta Viceva. Intrarea este liberă.

C.S.Carp

Răzvan Sburlan expune pentru a

treia oară, una dintre expoziţii fiind găzduită,

recent, chiar de oraşul Veliko

Târnovo

Foto: C.S. Carp

”Am mai avut astfel de crize şi le‑am studiat”, a declarat ieri primarul Dumitru Nicolae, fost director general la Combinatul Siderurgic SIDEX, în contextul discuţiilor apărute pe seama ArcelorMittal. “În 1982 eu consider că a fost cea mai cumplită criză – preţul metalului a scăzut atunci la 50 la sută. După aia am mai avut o criză în 1991, când a ajuns prim‑ministru dl Stolojan. Aceea a fost însă o criză internă doi ani ca popa!”, îşi aminteşte inginerul gălăţean. Atunci, leul a fost devalorizat, dar la 17 produse, din care şapte erau metalurgice, preţul nu se putea modifica fără avizul Guvernului. ”Şi Guvernul tot uita să dea avize. Am ajuns în situaţia în care materia primă ne costa mai mult decât obţineam pe produsul finit. Atunci s‑au îm‑bogăţit o serie întreagă de domni...” O altă criză, de data asta globală, din ´98 în 2000. Atunci a fost din Extremul Orient ceva, tot

financiar… ” Nicolae a explicat şi cum se manifestă o astfel de criză: după ce marfa ia drumul mării, cumpărătorul anunţă că trebuie renegociat contractul, pentru caz de forţă majoră, aşa cum este prezenta criză mondială. Dar, partea bună este că ”la şase luni de zile, scade şi preţul materiilor pri‑me”. Criza ţine totuşi, de obicei, ”doi ani ca popa !”

Nu vor fi probleme ‑ spune primarul

Primarul crede că nu vor fi probleme în viitor: producţia Combinatului este ” înghi‑ţită” de piaţa internă, iar băncile care cre‑ditează cumpărarea de materii prime sunt mai multe şi mai solide decât în primii ani de după Revoluţie, când şi crizele s‑au simţit mai puternic.

Cât despre situaţia închiderii unor uzine,

primarul a mai precizat : Furnalul nr. 5 va fi oprit pentru reparaţii la instalaţia de răcire – ”bine că se face asta !”, se opreşte grupul pentru produse lungi de la Oţelăria nr. 3, pentru că preţul produselor lungi a scăzut foarte mult, iar la zece la sută dintre firmele care lucrează pentru reparaţii în Combinat se va renunţa. Se fac reparaţiile anuale la laminoare, iar angajaţii Combinatului vor participa la programul de reparaţii, astfel încât primarul Nicolae nu crede că se vor face reduceri de personal. În prezent se fabrică în jur de 10.000 tone de oţel pe zi, iar producţia ar putea scădea, după oprirea Furnalului 5, probabil la 7.000 tone. ”Eu n‑aş lua informaţii de la sindicate: sindicatele n‑au avut o poziţie prea constructivă anul ăsta”, ne‑a liniştit primarul.

Text şi foto: Victor Cilincă

Gata, de ieri s‑a spart ghea‑ţa la Biroul Electoral Judeţean Galaţi. PD‑L a reuşit să fie primul partid care şi‑a înscris candidaţii în cursa pentru alegerile parla‑mentare uninominale din 30 no‑iembrie. Depunerea candidatu‑rilor se încheie pe 21 octombrie, la miezul nopţii.

Cel care a deschis drumul can‑didaturilor PD‑L a fost avocatul Mihai Boldea care, ajuns singur la Biroul Electoral Judeţean, a înce‑put să dea telefoane după res tul partidului. La 14,00 trecute fix, pe uşă au intrat 12 democrat‑li‑berali (în loc de 13, câţi candidaţi sunt) în frunte cu prim‑vicepre‑şedintele filialei, Mircea Toader.

Mircea Toader a depus

candidaturile PD‑L la alegerile

parlamentare

Foto: Anca Melinte

[ Primele înscrieri în cursa pentru Parlament

Oricum, legea nu cere prezenţa candidaţilor la înscriere, ca la starea civilă. Actele PD‑L erau prinse în dosare oranj cu albas‑tru iar cele patru bibliorafturi erau ambalate în patru sacoşe cu sigla de partid şi mesaje de campanie. Dintr‑o mişcare, con‑silierul judeţean Marius Necula a şi împărţit calendare cu chipul său şi mesajul „de la om bun la om bun”, jurnaliştilor şi membri‑lor BEJ. Fiecare candidatură era semnată personal de şeful Emil Boc. Vă daţi seama că a semnat peste 700 de candidaturi?! Mai catolici decât Papa, democrat liberalii i‑au pus şi pe cei năs‑cuţi înainte de 1 ianuarie 1976 să completeze declaraţii că nu au colaborat cu fosta Securitate, chit că legea nu prevedea acest

lucru. Cine s‑a fript cu Lişinschi suflă …

„O echipă tânără”

Deşi nu a făcut o lansare ofici‑ală a candidaţilor, PD‑L este pri‑mul partid intrat în cursa electo‑rală. Mircea Toader şi‑a arătat cu mândrie colegii: „Vedeţi, o echi‑pă foarte tânără. Unii au făcut exces de zel şi şi‑au depus decla‑

raţia privind CNSAS, deşi nu tre‑buia. Important este că avem o echipă cu care gălăţenii vor avea de câştigat în Parlament. Va fi şi o lansare oficială a candidaţilor. Noi am făcut lansările pe colegii, dar vom avea o lansare chiar în timpul campaniei, la care va veni Theodor Stolojan cu toată echi‑pa”. Iată cine sunt aspiranţii PD‑L la Camera Deputaţilor: Petrişor Potec – Colegiul 1, Mircea Toader

– Colegiul 2, Carmen Arsenie – Colegiul 3, Dumitru Buţurcă – Colegiul 4, Aurel Zamfir – Colegiul 5, Doru Resmeriţă – co‑legiul 6, Iulian Bârsan – Colegiul 7, Mihai Irimia – Colegiul 8, Mihai Boldea – Colegiul 9. La Senat: Constantin Petrea – Colegiul 1, Petru Lificiu – Colegiul 2, Iulian Aramă – Colegiul 3 şi Marius Necula – Colegiul 4.

Biroul Electoral Judeţean

S‑a spart gheaţa

Previziunile fostului director Nicolae

”Combinatul a mai trecut prin crize!”

Fostul director a făcut faţă altor crize

[ Primarul este optimist: nu vor fi concedieri [ Piaţa internă va absorbi oţelul gălăţean! [ Materiile prime se vor ieftini în vreo două luni [ O criză durează totuşi ”doi ani ca popa!”

În prima jumătate a anului Mii de copii abuzaţi

În primele şase luni ale anului au fost înregistrate nu mai puţin de 5.815 situaţii de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Dintre acestea, 2.709 cazuri au fost înregistrate în mediul urban, iar 3.106 în cel rural. Cele mai multe cazuri de abuz au scos la iveală instanţe de neglijare – 3.844, ur‑mate de cazurile de abuz fizic – 805 şi de cele de abuz emoţional – 610.

Mediafax/G.K.

Arhi

va "V

.L."

www.viata-libera.ro

Viaþ

a înlu

me

[MapaMondMiercuri, 15 Octombrie 2008

6viaţa liberă

Trãsnaia Zilei

Gabriel Kolbaypaginã realizatã de

surse: Mediafax, Click News

An

aliz

ă

Ovidiu Amãlinei

Dacă până şi Spania, o ţară ce s‑a dovedit os‑pitalieră pentru imigranţi, se pregăteşte să tragă treptat „obloanele” în ceea ce priveş‑te „importul” de forţă de muncă, atunci chiar se poate spune că UE are o problemă. Guvernul de la Madrid a decis o reducere cu 35 la sută a locurilor de muncă rezervate străinilor, iar asta nu dintr‑o aversiune faţă de valurile de imigranţi, ci din cauza propriilor probleme de ordin social. „Cutremurele” de pe piaţa financiară au afectat tocmai sectorul cel mai dinamic al economiei spaniole din ultimii zece ani, respectiv cel al construcţi‑ilor. Afaceri de miliarde de euro au rămas „în suspans”, iar pe piaţa imobiliară un happy‑end este încă depar‑te de a se întrevedea. Şomajul a crescut spectaculos, cu 30 la sută în ultimele 12 luni, fapt ce a stârnit, cum era şi de aşteptat, o vie îngrijorare în rândul spaniolilor get‑beget. Autorităţile doresc să evite o explozie socia‑lă, aşa cum s‑a întâmplat în ţări precum Marea Britanie sau Italia. Regula pare a fi însă una de genul „ultimul venit – primul plecat”, iar imigranţii sunt „în linia întâi”. Dar şi între imigranţi sunt diferenţe. Una este să provii dintr‑o ţară comunitară şi alta este să vii din afara UE. Este un element deloc de neglijat inclusiv pentru ro‑mâni, aceştia formând cea mai numeroasă comunitate de imigranţi din Spania. Asta nu înseamnă că statutul de cetăţean comunitar este, neapărat, o pavăză în ca‑lea pierderii locului de muncă. La nivelul UE au început deja să se contureze o serie de principii ce vor sta la

baza controlului imigraţiei. Dintre acestea, cel care va cântări cel mai mult va fi cel al imigraţiei selective, forţa de muncă din exterior urmând a fi acceptată de ţările UE doar în acele meserii în care există goluri în piaţa locală. Dezirabili vor fi în special imigranţii cu înaltă calificare, iar aceştia în niciun caz nu sunt de ordinul milioanelor. În fine, liderii UE susţin că porţile vor fi în continuare deschise, că se va aprofunda colaborarea cu ţările non‑comunitare, dar în esenţă capacitatea de absorbţie pare a fi „cu răspundere limitată”. Sunt mă‑suri menite să tempereze inclusiv opiniile eurosceptice, opinii care au permis accederea în mediul politic a unor forţe radicale. Rămâne însă de văzut cum se vor pune în aplicare noile reguli. UE şi‑a construit, per ansamblu, un prestigiu demn de respect în ce priveşte tratamentul aplicat imigranţilor, fapt ce a cântărit mult şi în con‑turarea unui climat favorabil în relaţiile internaţionale. Mai multă reticenţă faţă de cei ce bat la porţile UE ar putea provoca o schimbare de optică. Uniunea nu tre‑buie să răspundă doar în faţa propriilor cetăţeni, ci va trebui să‑şi explice poziţia întregii lumi. E un demers diplomatic de anvergură, care presupune o unanimitate de opinii. Iar unanimitatea pare a fi un element destul de greu de obţinut în ultimul timp. S‑ar putea spune, poate, că prea punem răul înainte. Dar, pe de altă parte, nici lumea, fie ea comunitară sau extracomunitară, nu trece printr‑o perioadă prea fericită.

Imigraţie cu suspans

Decizia guvernului munte‑negrean de a recunoaşte inde‑pendenţa Kosovo a dat naştere la violenţe în capitala Podgoriţa. O manifestaţie de protest la care se adunaseră circa 10.000 de oameni s‑a încheiat dramatic şi cel puţin 34 de persoane au fost rănite. Printre victime se numă‑ră şi 23 de poliţişti. Din fericire, însă, „majoritatea au suferit răni uşoare”, a declarat directorul spitalului unde au fost internaţi cei 34. Manifestanţii, simpati‑zanţi ai opoziţiei prosârbe, au cerut Guvernului condus de Milo Djukanovici să anuleze recu‑noaşterea independenţei statu‑lui Kosovo, pe care o consideră o trădare.

Vandalism anti‑kosovar

Manifestanţii au început să alerge pe străzi, au spart vitrinele mai multor magazine şi au incen‑

diat pubelele de gunoi pe care le‑au întâlnit în cale. În aceste condiţii de criză, pentru a asigu‑ra securitatea, forţele de ordine au creat blocade pe bulevardul principal din capitala muntene‑greană şi pe mai multe străzi din apropiere. În jurul instituţiilor guvernamentale, Parlamentului şi Preşedinţiei oamenii legii au creat cordoane de siguranţă, iar două elicoptere ale poliţiei au survolat permanent locul unde s‑a desfăşurat manifestaţia.

La un moment dat, mai mulţi protestatari au forţat cordonul de poliţişti ampla‑sat în faţa Parlamentului şi au aruncat cocteiluri Molotov şi pietre, spărgând mai multe ferestre. Protestatarii scandau „Trădare, trădare” şi “Kosovo este Serbia”. „Aceasta este cea mai ruşinoasă decizie din istoria Muntenegrului”, a declarat în faţa mulţimii episcopul Amfilohie

Acţiunile cotate la bursele din SUA au înregis‑trat, la închiderea şedinţei, o creştere record, de peste 11 la sută, după ce autorităţile din mai multe state au anunţat programe de stabilizare a secto‑rului financiar. Companiile din domeniul energiei,

sănătăţii şi utilităţilor au consemnat cele mai im‑portante avansuri pe piaţa americană de capital. Totodată, sectorul financiar a fost susţinut de o creştere de 87 la sută a preţului acţiunilor Morgan Stanley, după ce Mitsubishi UFJ Financial Group a încheiat investiţia de nouă miliarde dolari la grupul financiar american. Indicele industrial Dow Jones a urcat cu 936,42 puncte, sau 11,08 la sută, la 9.387,61 puncte, iar Indicele Compozit Nasdaq a crescut cu 194,74 puncte, la 1.844,25. Toţi indicatorii au înre‑gistrat avansuri record pentru o şedinţă de tran‑zacţionare.

La Tokio indicele Nikkei al bursei japoneze a în‑registrat, ieri, o creştere de 14 la sută. Astfel, Nikkei se afla în urcare cu 1.158,98 puncte, la 9435,41 puncte, cu şanse să depăşească avansul record, de 13,24 la sută, înregistrat în octombrie 1990.

Minorii din Bulgaria trebuie să rămână în casă după ora 22.00, a decis Ministerul Educaţiei de la Sofia, în cadrul unui proiect pentru reinstaurarea discipli‑nei în şcoli. Tot potrivit setului

de măsuri propus de ministrul Educaţiei, Daniel Vulcev, elevii nu vor mai avea voie să frecven‑teze cluburi de noapte. Poliţia va supraveghea şi modul în care sunt respectate noile măsuri, iar

în cazul în care se vor constata încălcări, părinţii riscă să fie sanc‑ţionaţi. De asemenea, fetele nu vor mai avea voie să meargă la şcoală în fuste scurte, iar tatuaje‑le vor fi interzise.

În urma unei ex‑pertize psihiatrice, s‑a stabilit că Josef Fritzl, austriacul care şi‑a seches‑trat şi violat fiica timp de 24 de ani a fost „responsabil” pentru acţiunile sale. Astfel, potri‑vit publicaţiei Der Standard, medicul Adelheid Kastner l‑a consultat de şase ori pe Fritzl, în vârstă de 73 ani, înainte de a da verdictul „respon‑sabil”. Concluzia ar putea da peste cap strategia pusă la punct de avoca‑tul austriacului care intenţiona, se pare, să pledeze pentru ires‑ponsabilitatea clientului său pe durata abominabilelor fapte.

Cazul se va judeca, cel mai probabil, în cursul anului viitor. Potrivit unor informaţii vehicu‑

late de presă, dar neconfirmate oficial, Josef Fritzl ar putea fi acu‑zat de crimă şi ar risca, astfel, în‑chisoare pe viaţă. Dacă, însă, va scăpa de această acuzaţie, aces‑ta riscă să stea maximum 15 ani în spatele gratiilor pentru viol şi sechestrare.

Peste o treime dintre absol‑venţii Academiei de Poliţie din Atlanta au antecedente penale, arată un studiu recent. Potrivit presei, printre delictele comu‑ne figurează infracţiuni minore, cum ar fi furtul din magazine, dar şi abateri grave de la litera legii, cum ar fi atacurile armate. Peste jumătate dintre absol‑venţi recunosc că au consu‑mat marijuana, consemnează

publicaţia The Atlanta Journal Constitution. „Este îngrijorător”, declară Vincent Fort, un senator din statul Georgia, adăugând că „ar fi şi mai îngrijorător să ajungă agenţi de poliţie oameni care au antecedente şi care au fost refu‑zaţi de alte agenţii”.

În replică, poliţia din Atlanta susţine că lucrurile nu sunt aşa de simple, în condiţiile în care autorităţile încearcă de mai mult

de zece ani să suplimenteze nu‑mărul agenţilor de poliţie. „Ne‑ar plăcea, într‑o lume ideală, să avem doar angajaţi fără cazier, dar din păcate alta este reali‑tatea. Nu cred că veţi mai găsi departamente care să angajeze doar persoane fără anteceden‑te”, declară locotenentul Elder Dancy, responsabil de recrutarea agenţilor.

Uniunea Europeană vrea să adopte, la propunerea Franţei, conceptul de „imigraţie selec‑tivă”. Potrivit acestui sistem, un stat îi va atrage pe propria piaţă de muncă pe imigranţii calificaţi, îi va păstra pe cei care îi sunt utili şi îi va repatria pe ceilalţi. Spre nemulţumirea organizaţiilor ci‑vice conceptul are şanse destul de bune să fie adoptat în cursul summitului care se desfăşoară astăzi şi mâine.

În prezent, Pactul European pentru Imigraţie şi Azil stipulea‑

ză în mod clar că „UE nu dispu‑ne de mijloace suficiente pentru a‑i primi în mod demn pe toţi imigranţii care speră să găseas‑că aici o viaţă mai bună”. Astfel, numai în ultimele zile o mie de astfel de imigranţi africani ilegali au debarcat în Italia. Cei care nu pot face dovada că sunt refugiaţi politici vor fi repatriaţi. Pactul nu este, însă, o politică europeană, ci doar o serie de angajamente comune. Deocamdată, fiecare ţară îşi poate stabili propriile dispoziţii fără a afecta interesele

celorlalte, dar menţinând o coo‑perare activă în lupta împotriva imigraţiei clandestine. Acordul a fost anunţat încă din iulie, dar ratificarea sa a fost programată pentru primul summit din timpul preşedinţiei franceze a UE, care a făcut din acest proiect o priorita‑te. Astfel, liderii europeni vor fi liberi să reglementeze imigraţia legală „în funcţie de priorităţile lor, de nevoile lor şi de capacita‑tea naţională de asimilare”, pre‑vede Pactul.

SpaniaRomâni arestaţi pentru crimă

Poliţia spaniolă a arestat trei români suspectaţi de implicare în uci‑derea unui DJ supranumit „Coco Cielo”. Cadavrul victimei, care pre‑zenta urme de violenţă, fusese descoperit, luna trecută, la Madrid. Potrivit primelor informaţii, mobilul crimei ar fi fost jaful. Unul dintre români, în vârstă de 36 de ani, a fost arestat la Madrid, iar ceilalţi doi, de 31 şi respectiv 24 de ani, la Barcelona.

IncidentBerlusconi a rupt tribuna Casei Albe

Premierul italian Silvio Berlusconi a rupt tribuna de la care i‑a adre‑sat un mesaj preşedintelui american George W. Bush, în timpul unui dineu la Casa Albă. Se pare că Berlusconi, în entuziasmul său, s‑a îm‑piedicat accidental de tribună, iar aceasta s‑a rupt. Premierul italian a rămas astfel, cu microfoanele în mână, în aplauzele celor prezenţi.

5,1 grade Richter Cutremur în Grecia

Un seism cu magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter s‑a produs, ieri dimineaţă, în largul coastelor estice ale insulei Eubeea, a anunţat Institutul de geodinamică din Atena. Specialiştii au revenit cu această măsurătoare, după ce anunţaseră iniţial că magnitudinea cutremurului a fost de 6,6 grade. Iniţial, nu au fost semnalate victime sau pagube materiale la o oră de la producerea seismului resimţit în sudul Greciei şi la Atena.

Lângă Budapesta Conductă de petrol fisurată

Poliţia ungară a izolat un perimetru de la periferia Budapestei, în urma descoperirii unei fisuri la conducta de petrol „Prieteni”. S‑au luat urgent măsuri de siguranţă pentru evitarea unei explozii. Potrivit mai multor martori, petrolul ţâşnea din conducta fisurată la o distanţă de peste zece metri. Compania petrolieră Mol a anunţat că o firmă efectua lucrări neautorizate la conductă, iar un excavator a atins accidental oleoductul. „Prietenia”, cea mai lungă conductă de acest fel din lume, măsoară 4.000 de kilometri şi traversează Rusia, Ucraina, Ungaria, Polonia şi Germania.

Stare de urgenţă Pârjol în sudul Californiei

Guvernatorul Arnold S c h a w a r z e n e g g e r a decretat stare de urgenţă în sudul statului California, unde peste 4.200 de hectare de vegetaţie au fost distruse de flăcări. Până în prezent, o persoană şi‑a pierdut viaţa din cauza focului, iar alte câteva mii au fost evacuate din vecinătatea oraşului Los Angeles. Flăcările s‑au înteţit din cauza vântului care a suflat în rafale, cu 100 de kilometri pe oră.

Milan Kundera:„Nu am făcut parte din miliţie”

Pe internet a fost postat un raport al poliţiei comuniste cehoslovace, care indică faptul că, în timpul studenţiei, Milan Kundera a denunţat un dezertor. Scriitorul neagă, însă, vehement că ar fi avut vreo legătură cu poliţia comunistă. Se pare că raportul conţine şi o depoziţie a lui Kundera, care datează de pe 14 martie 1950, legată de prezenţa la Praga a lui Miroslav Dvoracek, un compatriot arestat, ulterior şi condamnat la 22 de ani de închisoare. Totodată, procesul verbal arată că, în anii ‘50, studentul Milan Kundera, în vârstă de 21 de ani, s‑a prezentat la departamentul de poliţie secretă pentru a denunţa o studentă, care urma să se întâlnească, în timpul zilei respective, cu Dvorácek. „Sunt total surprins de acest lucru, la care nu mă aşteptam deloc, despre care nu ştiam nimic ieri şi care nu a avut loc niciodată”, a declarat, în replică, scriitorul.

Păpuşa satanistă

Furioşi, mai mulţi părinţi din Marea Britanie cer unui producător de jucării să retragă de pe piaţă o păpuşă care, spun ei, „recită mesaje religioase”. Distribuitorii dezmint acuzaţiile şi susţin că păpuşa spune doar „mama” nu „Satana este Regele” sau „Islamul este lumina” aşa cum se vehiculase.

„Kosovo este Serbia”

Violenţe de stradă la Podgoriţa

Radovici, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

La violenţele tot mai intense ale manifestanţilor, oamenii le‑

gii au răspuns cu tiruri de gaze lacrimogene, iar mulţimea a fost dispersată. După aceste inciden‑te, s‑a lăsat din nou calmul la

Podgoriţa. Poliţiştii patrulează, însă, în număr mare pe străzi, pentru a preveni izbucniri vio‑lente similare.

Relansare pe piaţa de acţiuni

Creşteri record la burse

Pentru minorii bulgari

Oră obligatorie de intrat în casă

Verdictul psihiatrilor

Fritzl, responsabil pentru atrocităţile

sale

Sub preşedinţia Franţei

UE agreează „imigraţia selectivă”

Atlanta Poliţişti cu cazier

SUA Mickey Mouse nu votează!

O organizaţie non‑gu‑vernamentală din Statele Unite este suspectată că a încercat să înscrie în registrele electorale din Florida numele fictiv de Mickey Mouse, solicita‑rea fiind respinsă de au‑torităţile din comitatul Orange. Cei suspectaţi că ar fi făcut acest lucru au negat orice implicare în vreun incident de acest fel.

Protestatarii au cerut anularea independenţei statului Kosovo

Arhi

va "V

.L."

www.viata-libera.ro

Viaþ

a şc

olii

[ÎnvăţământMiercuri, 15 Octombrie 2008

7viaţa liberă

Marius Ţucamtuca@viata-libera.ro

Noul an universitar aduce schimbări majore la Universitatea „Dunărea de Jos”. Este vorba despre miezul reformei financiare pe care a gândito actuala conducere a instituţiei pentru mandatul de patru ani câştigat în primăvara anului trecut. Gestiunea financiară descentralizată, cu alte cuvinte independenţa facultăţilor din punct de vedere economic, înseamnă, potrivit rectorului Viorel Mînzu, un pas important în echilibrarea bugetului instituţiei. Decizia a aparţinut Senatului instituţiei şi nu a venit fără împotriviri din partea unora dintre membrii forului, dar şi pe fondul presiunii reprezentanţilor unora dintre facultăţi. Dacă e o decizie care va aduce beneficii instituţiei se va vedea în următoarele luni, când fiecare facultate va trebui să îşi gestioneze în aşa fel cheltuielile, astfel încât acestea să nu depăşească veniturile.

Contabilitate proprie

Schimbările au la bază un regulament financiar nou şi câteva modificări de cartă universitară. Concret, fiecare facultate va avea o contabilitate proprie. Veniturile vor proveni în special din alocaţia bugetară, acordată pentru studenţii admişi pe locurile subvenţionate de stat, din taxe, din prestaţii ale profesorilor către alte facultăţi, precum şi din alte servicii efectuate pentru terţi, în care intră tot felul de măsurători,

proiectări etc. Suma strânsă din toate aceste surse va constitui bugetul de venituri al facultăţii. Din acesta, 25 de procente vor fi virate către universitate (un fel de taxă, după cum a explicat rectorul Viorel Mînzu). Cu restul de 75 la sută trebuie să se acopere cheltuielile facultăţii, în special cele cu salariile. „În principiu ei pot chiar să îşi mărească salariile dacă pot să se gospodărească, însă oricum acest lucru va trebui să îl facă şi cu acordul nostru, pentru că orice decizie trebuie avizată şi de noi. Recomandarea noastră este ca, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, să se facă investiţii. E cam acelaşi gen de libertate şi autonomie pe care le avem noi faţă de Ministerul Educaţiei”, a explicat Viorel Mînzu. Totuşi, ce se întâmplă cu facultăţile care nu îşi pot asigura salariile? Conducerea universităţii spune că nu se va pune problema să nu se dea lefurile, pentru că „taxa” de 25 la sută este şi pentru a ajuta facultăţile care întâmpină probleme, pentru ca acestea să nu intre în criză financiară. „Potrivit estimărilor noastre, sunt unele facultăţi, patru la număr, care nu îşi vor putea acoperi cheltuielile. Nu le putem nominaliza încă, pentru că sistemul e abia la început şi e posibil să ne demonstreze că se pot gospodări. Peste câteva luni vom putea afla exact cine are surplus şi cine e pe minus”, a mai comentat şeful „Dunării de Jos”.

ID/IFR trec la facultăţi

Un alt aspect important al reformei este faptul că gestiunea financiară a cursurilor de la învăţământul la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă va trece la facultăţi. În acest moment, Ştiinţele Economice, Dreptul, Literele, Mecanica şi Ingineria Alimentelor ţin astfel de cursuri. Concret, toţi banii încasaţi de la studenţii acestei forme de învăţământ vor intra în conturile facultăţilor unde sunt înregistraţi aceşti studenţi, şi nu la Departamentul pentru ID / IFR, aşa cum se întâmpla până acum. „Nu făceam nimic dacă nu dădeam şi ID / IFRul la facultăţi. Asta a fost dorinţa lor, nu ar fi fost autonomie în adevăratul sens al cuvântului dacă nu luam şi această decizie”, a explicat Viorel Mînzu.

Odată cu salariileCreşte şi alocaţia bugetară?

Creşterea salariilor cu 50 la sută votată de Parlamentul României ar putea pune în dificultate universităţile, în caz că nu se va mări şi alocaţia bugetară. „Sunt convins că dacă salariile vor creşte atunci şi alocaţia bugetară va fi majorată cu acelaşi procent”, spune rectorul Universităţii „Dunărea de Jos”, Viorel Mînzu.

M.Ţ.

Universitatea „Dunărea de Jos”Înscrieri l a cursurile psiho-pedagogice

Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) organizează programul postuniversitar de studii psihopedagogice nivel I şi nivel II, seria 20082009, adresat absolvenţilor învăţământului superior de lungă şi scurtă durată care optează pentru profesia didactică, precum şi specialiştilor din alte domenii (resurse umane, management, marketing, relaţii publice etc) unde se solicită competenţe specifice. Programul de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică realizat de către DPPD se organizează începând cu anul universitar 20082009 conform ultimelor reglementări legislative în domeniu pentru două nivele. Nivelul I, de formare iniţială a cadrelor didactice are ca scop dobândirea competenţelor atestării oficiale necesare pentru ocuparea posturilor didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu, finalizat cu obţinerea „Certificatului de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic nivelul I”. Nivelul II, de aprofundare, urmăreşte dobândirea competenţelor atestării oficiale necesare pentru ocuparea posturilor didactice în învăţământul liceal superior, universitar şi postuniversitar, finalizat cu obţinerea „Certificatului de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic nivelul II”. Potrivit legislaţiei în vigoare, înscrierea la examenul de definitivare în învăţământ, precum şi la concursul de ocupare a unui post didactic în învăţământul gimnazial, liceal şi universitar, este condiţionată de absolvirea unui asemenea program. Potrivit directorului DPPD, conf. dr. Simona Alecu, programul este flexibil, organizat modular, activităţile didactice fiind programate la sfârşitul săptămânii, cu începere de la 1 noiembrie 2008 pentru nivelul I şi de la 15 martie 2008 pentru nivelul II. Înscrierile se fac până la sfârşitul lunii octombrie, la sediul DPPD din strada Gării, nr. 6365, et. 1, cam A 106, iar informaţii suplimentare privind conţinutul programului, taxa de participare şi documentele necesare înscrierii pot fi găsite pe siteul www.dppd.ugal.ro sau la tel. 0236.321.307.

M.Ţ.

ProgramBani de liceu

Pe data de 28 octombrie se va afişa lista cu elevii beneficiari ai programului „Bani de liceu”. Cererile au fost depuse de liceeni până pe data de 1 octombrie, iar unităţile de învăţământ urmează să trimită situaţia până pe data de 19 la Inspectoratul Şcolar Judeţean. În perioada 28 octombrie 2 noiembrie se vor depune contestaţiile, urmând ca pe 6 noiembrie să se afişeze lista finală cu beneficiarii.

R. A. P.

Bibliotecarii de la opt şcoli, împreună cu învăţătorii şi profesorii de limba română din aceste instituţii de învăţământ vor face în acest an şcolar front comun pentru lectură. O idee pe cât de simplă, pe atât de generoasă invitaţia la lectură stă la baza unui proiect educaţional, iniţiat de bibliotecara Mihaela Mereuţă, de la Şcoala Nr. 40 “Iulia Hasdeu”. Activităţile programate cu elevii, profesorii şi părinţii îşi propun să promoveze cultura în Uniunea Europeană prin lectură şi documentare.

Pe lângă elevii de la Şcoala Nr.40, vor fi vizaţi în mod direct şi cei de la şcolile Nr. 22 „Dimitrie Cantemir”, Nr. 28 „Mihai Eminescu”, Nr.9 „Calistrat Hogaş”, Nr.29 „Sfânta Ana”, Liceul Teoretic „Dunărea”, dar şi de la Liceul cu Program Sportiv Brăila şi Şcoala Gimnazială „Ion Băncilă” tot din Brăila. Parteneri importanţi în derularea proiectului sunt Casa Corpului Didactic Galaţi şi Biblioteca

“V.A.Urechia” Galaţi.

O idee generoasă

Pe de o parte, proiectul urmăreşte promovarea în comunitate a bibliotecii, precum şi a şcolii din care face parte, formarea unor echipe puternice la nivel de instituţie de învăţământ, bibliotecar cadre didactice elevi părinţi. Pe de altă parte, la nivel interşcolar, între bibliotecari se va dezvolta o reţea de colaborare reală. În final, activităţile de pe parcursul anului şcolar, care vor fi găzduite de fiecare şcoală parteneră în parte, vor cultiva elevilor interesul pentru lectură şi pentru informare şi, implicit, le vor îmbogăţi vocabularul şi cunoştinţele de cultură generală.Lansarea activităţilor a fost găzduită chiar de biblioteca şcolii iniţiatoare, moment important de întâlnire între toţi partenerii gălăţeni şi brăileni. «Ideea proiectului “Lectura, informarea, documentarea, factori esenţiali

Casa Corpului Didactic GalaţiOfertă diversificată de formare

În acest an şcolar, pofesorii, învăţătorii şi educatorii din Galaţi au o ofertă mai diversificată de cursuri de formare continuă. Casa Corpului Didactic (CCD) Galaţi şia îmbogăţit paleta de activităţi educaţionale în domeniul dezvoltării resurselor umane prin acreditarea unui număr de cinci programe de formare continuă. Este vorba despre “Gândire critică şi lectură activă”, “Progres prin învăţare eficientă”, “Educaţie pentru cultivarea caracterului”, “Predareînvăţareevaluaremanagement” (PIEM), “Egalitatea de şanse în educaţie”.

De asemenea, CCD Galaţi mai oferă cinci programe de formare continuă acreditate în parteneriat cu alte instituţii furnizoare de formare continuă: “Programul naţional de dezvoltare a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice” în parteneriat cu Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, sub egida Ministerului, Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, “Instruirea în societatea cunoaşterii Intel Teach şi Iniţiere IT şi Utilizare AeL”, prin protocol de colaborare cu SIVECO România S.A., “Calculatorul şi proiectele interdisciplinare”, prin colaborare cu Fundaţia EOS România şi Microsoft România, “Profesorul 2000+, promotor al TIC în educaţie” în parteneriat cu Centrul Educaţia 2000+ şi Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar, în cadrul Programului PHARE 2006.

Cursurile completează oferta de formare deja existentă a CCD Galaţi. Înscrierile la programele de perfecţionare se fac pe bază de cerere. Pentru mai multe informaţii, cadrele didactice interesate se pot adresa direct la CCD Galaţi sau pot accesa siteul www.ccd.as.ro.

C.S.Carp

În perioada 2030 octombrie, cadrele didactice care aspiră la fotoliul de director al unei instituţii de învăţământ se pot �