dr c dulcan imp

5
INTERVIU LUAT AUTORULUI "INTELIGENTEI MATERIEI". Dumitru Constantin Ducan a fost sef la neurologie la sitlul militar .  D.C. Dulcan: În spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu E medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul con ştiinţei. O minte strălucită, cu o curiozitate ştiinţifică ieşită din comun, care nu încetează să caute răspuns la marile întrebări ale existenţei. Nu do ar distincţiile medicale internaţionale i-au adus recunoaşterea, ci şi curajul de a răsturna viziunea materialistă asupra lumii, demonstrând, într-o carte publicată prima oară în !", că există o #minte universală#, care ordonează şi coordonează toate lucrurile din jur. #$nteli%enţa materiei#, cartea care a bulversat lumea ştiinţifică românească, a fost bestsellerul acelor ani. &u existat c'iar voci care au considerat-o demnă de premiul Nobel. &scensiunea ei a fost curmată brusc de re%imul comunist, speriat de ideile prea îndrăzneţe pe care le susţinea. & fost retrasă de la (remiul &cademiei )omâne, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în !!*. +upă mai bine de trei decenii de la apariţie, cele mai multe din intuiţiile domnului profesor +ulcan au fost confirmate de ştiinţa actuală. +acă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la timp de o traducere, numele lui +umitru onstantin +ulcan ne-ar fi reprezentat azi la nivel internaţional, aşezat cu mândrie alături de al celorlalţi trei mari promotori ai Noii piritualităţi tanislav /rof, 0rvin 1aszlo şi (eter )ussell. Dimineaţă de vară - Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Întreaga dvs . viaţă aţi dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi as tăzi? Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaştere de mic?- +e foarte mic. 2mi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu ar%eşean, 3âr%'ia. 0ram copil. +ormisem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. erul avea o culoare  înnebunitor de frumoasă şi, priv indu-l, mi se părea că mi se adresează, că v rea să-mi spună, uite, exist4 0xistam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. 0ram prea mic ca să-mi pot răspunde. +ar mi-am propus atunci să aflu. 5tiu că pare de necrezut, dar de la vârsta aceea, mi-am făcut, pas cu pas, un pro%ram de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată. - Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disciplinele, aţi ales tocmai neurologia? - 0ra parte din planul făcut în copilărie. &m intuit de mic că medicina îmi poate oferi ceea ce eu nu puteam afla doar din cărţi. $ar neurolo%ia mă ajuta să descifrez complexitatea creierului uman. reierul e cel care deţine misterul între%ii noastre existenţe. 2nţele%ând creierul, înţele%em în bună parte funcţionalitatea or%anismului viu. +upă absolvirea 3edicinei, am urmat însă şi cu rsuri serale de iniţiere muzicală, de isto ria culturii şi civilizaţiei.  &m citit fizică, mat ematică, istoria reli%iilor şi f ilosofie. 5coala îmi impunea concepţia ei materialistă, reli%iile îmi spuneau că există un +umnezeu. N-aveam decât o finalitate în toate căutările mele să aflu cine are dreptate şi să răspund întrebării din copilărie cine sunt eu6 +upă ce am terminat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce postulează ştiinţa, cum că lumea anor%anică 7pietrele, apa8 face la un moment dat saltul spre lumea or%anică 7spre viu8, într-o seară a anului !9:, am avut revelaţia răspunsului. +acă nu introducem în această ecuaţie o raţiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajun%ă &dam şi 0va. Există o inteligenţă a materiei  (remiul de 0xcelenţă #0xcelsior# oferit de cotidianul &r%eşul *;;! - revelaţie care a d us, patru ani mai t!rziu, la apariţia "#nteligenţei materiei". Cartea a făcut v!lvă la vremea ei prin teoriile pe care le propunea. #-aţi putea rezuma conţinutul pentru cititorii revistei noastre?

Upload: rocai

Post on 02-Jun-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Dr C Dulcan imp

8/11/2019 Dr C Dulcan imp

http://slidepdf.com/reader/full/dr-c-dulcan-imp 1/5

INTERVIU LUAT AUTORULUI "INTELIGENTEI MATERIEI". Dumitru Constantin Ducan a fostsef la neurologie la sitlul militar. 

D.C. Dulcan: În spatele tuturor lucrurilor e DumnezeuE medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, bun cunoscător al filosofiei

ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul conştiinţei. O minte strălucită, cu o curiozitate ştiinţifică ieşită din comun, care nu încetează să cauterăspuns la marile întrebări ale existenţei. Nu doar distincţiile medicale internaţionale i-auadus recunoaşterea, ci şi curajul de a răsturna viziunea materialistă asupra lumii,demonstrând, într-o carte publicată prima oară în !", că există o #minte universală#, careordonează şi coordonează toate lucrurile din jur. #$nteli%enţa materiei#, cartea care abulversat lumea ştiinţifică românească, a fost bestsellerul acelor ani. &u existat c'iar vocicare au considerat-o demnă de premiul Nobel. &scensiunea ei a fost curmată brusc dere%imul comunist, speriat de ideile prea îndrăzneţe pe care le susţinea. & fost retrasă de la(remiul &cademiei )omâne, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în !!*. +upă mai binede trei decenii de la apariţie, cele mai multe din intuiţiile domnului profesor +ulcan au fost

confirmate de ştiinţa actuală. +acă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la timpde o traducere, numele lui +umitru onstantin +ulcan ne-ar fi reprezentat azi la nivelinternaţional, aşezat cu mândrie alături de al celorlalţi trei mari promotori ai Noii piritualităţitanislav /rof, 0rvin 1aszlo şi (eter )ussell.Dimineaţă de vară- Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Întreaga dvs. viaţă aţi dedicat-ostudiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi astăzi? Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaşterede mic?- +e foarte mic. 2mi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu ar%eşean, 3âr%'ia.0ram copil. +ormisem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. erul avea o culoare

 înnebunitor de frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi spună,uite, exist4 0xistam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. 0ram prea mic ca să-mi pot răspunde.

+ar mi-am propus atunci să aflu. 5tiu că pare de necrezut, dar de la vârsta aceea, mi-amfăcut, pas cu pas, un pro%ram de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.- Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disciplinele, aţi ales tocmai neurologia?- 0ra parte din planul făcut în copilărie. &m intuit de mic că medicina îmi poate oferi ceea ceeu nu puteam afla doar din cărţi. $ar neurolo%ia mă ajuta să descifrez complexitateacreierului uman. reierul e cel care deţine misterul între%ii noastre existenţe. 2nţele%ândcreierul, înţele%em în bună parte funcţionalitatea or%anismului viu. +upă absolvirea3edicinei, am urmat însă şi cursuri serale de iniţiere muzicală, de istoria culturii şi civilizaţiei.

 &m citit fizică, matematică, istoria reli%iilor şi filosofie. 5coala îmi impunea concepţia eimaterialistă, reli%iile îmi spuneau că există un +umnezeu. N-aveam decât o finalitate în toatecăutările mele să aflu cine are dreptate şi să răspund întrebării din copilărie cine sunt eu6

+upă ce am terminat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce postulează ştiinţa, cumcă lumea anor%anică 7pietrele, apa8 face la un moment dat saltul spre lumea or%anică 7spreviu8, într-o seară a anului !9:, am avut revelaţia răspunsului. +acă nu introducem înaceastă ecuaţie o raţiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajun%ă &dam şi 0va.

Există o inteligenţă a materiei (remiul de 0xcelenţă #0xcelsior# oferit de cotidianul &r%eşul *;;!- revelaţie care a dus, patru ani mai t!rziu, la apariţia "#nteligenţei materiei". Cartea a făcut v!lvă la vremea ei prin teoriile pe care le propunea. #-aţi putea rezuma conţinutul pentrucititorii revistei noastre?

Page 2: Dr C Dulcan imp

8/11/2019 Dr C Dulcan imp

http://slidepdf.com/reader/full/dr-c-dulcan-imp 2/5

- +acă ar trebui să rezum într-o frază ce am scris în cartea asta, aş spune aşaexistă o inteli%enţă a materiei. Orice manifestare din univers, începând de lamacrocosmos şi până la microcosmos, are ca substrat o inteli%enţă. +e pildă,doi atomi de 'idro%en şi unul de oxi%en vor da întotdeauna o moleculă de apă,nu altceva. (ână şi particulele, cuantele, au un rudiment de inteli%enţă al lor.0xact asta încerc să arăt în cele peste <;; de pa%ini ale cărţii, survolând toate

sursele de informaţie accesibile, de la ştiinţă la reli%ie, de la experimentul delaborator la experienţa personală ca medic neurolo%. u alte cuvinte, demons-trez că în spatele tuturor lucrurilor se află +umnezeu. a să scriu aceastăcarte, am citit materia multor discipline universitare. &stăzi, bazându-mă pe ocunoaştere ştiinţifică, pot afirma cu certitudine că lucrurile nu au pornit dintr-o

 întâmplare şi viaţa nu e accidentală pe pământ, aşa cum spun manualele debiolo%ie. =a mai mult, afirm că universul se sprijină pe le%i morale. &m ajuns laconcluzia că şi creierul respectă un cod etic, un cod moral, similar cu al marilorreli%ii. um ştim asta6 $ată un experiment. 1a începutul anilor *;;;, la >ni-

versitatea ?isconsin, s-au făcut cercetări pe călu%ări tibetani. -a constatat căla emoţiile pozitive - empatie, respect, admiraţie etc - se activa o arie din lobulfrontal stân%, în timp ce trăirea sentimentelor ne%ative activa o arie din lobulfrontal drept. 2n consecinţă, creierul face o distincţie între bine şi rău. +arcreierul e o masă de carne şi nu are cum să facă selecţia între bine şi rău doarprin sine. 0 clar că există o conştiinţă care face această triere, iar ea se supunela rândul ei unei le%i morale, altfel cum ar face-o6 +eci, le%ea lui +umnezeueste le%ea =inelui. +ar poate ar%umentul acesta nu e suficient ca să înţele%eţide ce universul e construit pe tiparul =inelui. @ă dau alt exemplu, la nivel dec'imie %ândurile ne%ative la nivel de c'imie a sân%elui determină în corp un

viraj spre aciditate 7care înseamnă îmbătrânire, boală, de%enerescenţă8.Aaptele pozitive şi senine duc corpul către un p' alcalin, care se traduce prinlon%evitate şi vitalitate. (ână şi &+N-ul nostru face diferenţa între bine şi rău.-a luat o probă de &+N de la un individ, a fost dusă la distanţă şi monitorizatăprin mijloace de laborator. &supra individului s-au exercitat diverse influenţe,ne%ative sau pozitive. 1a cele ne%ative, spirala &+N-ului se contracta, la celepozitive se decontracta. (ână şi în &+N-ul nostru sunt înscrise premiselesănătăţii şi bolii.Devenim ceea ce gândim

- $oala e prin urmare rezultatul tuturor influenţelor negative? - @enim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezec'ilibre, nişteener%ii ne%ative, care nasc suferinţa. uferinţa este rezultatul comportamentului nostru, carea ajuns, de-a lun%ul secolelor, să fie într-un mare dezacord cu biolo%ia noastră şi cu le%ilefiinţării noastre. N-am fost creaţi de +umnezeu să suferim, biolo%ia noastră o demonstreazăavem nevoie de fericire. 2n concluzie, devenim ceea ce %ândim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţisau nefericiţi. 'iar şi la nivelul creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizatăde o %ândire constructivă, optimistă şi este in'ibată de a%resivitate, furie şi depresie. Oriceemoţie ne%ativă bloc'ează celulele sistemului imunitar pentru cinci, şase ore. &sta în-seamnă că un %ând de invidie, de răutate, un necaz ne lasă or%anismul fără apărare pentru

Page 3: Dr C Dulcan imp

8/11/2019 Dr C Dulcan imp

http://slidepdf.com/reader/full/dr-c-dulcan-imp 3/5

câteva ore. 5tim din descoperirile fizicii cuantice că orice %ând are un substrat de câmp,acest câmp are efect de dispersie, se propa%ă în spaţiu. ând ne %ândim insistent la unlucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la noi. (utem, deci, face rău cuun %ând, nu numai nouă, ci şi celorlalţi din jur şi între% universului. &m avut ocazia să verificşi în practică lucrurile astea. (acienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, îşi ajutauor%anismul să lupte cu boala şi c'iar se recuperau. eilalţi, pesimiştii care se plân%eau înpermanenţă, se otrăveau cu propriile %ânduri, iar starea lor se deteriora. 2mi pare rău că nu

am avut resurse financiare să-mi fac un sanatoriu, în care să le vorbesc bolnavilor despreboala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. & învin%e boala înseamnă, înprimul rând, a o înţele%e şi a nu te revolta contra ei.- Autosugestia e foarte la modă %n ziua de azi. Credeţi şi dvs. că am putea fi mai sănătoşidoar prin puterea g!ndului?- unt şi boli care ne sunt date ca lecţii. +ar în cele mai multe cazuri, bolile noastre au cauzespirituale invidia, răutatea, competiţia acerbă, e%oismul şi dorinţa de răzbunare, la care seadau%ă frica şi stresul %enerat de o societate ultrate'nolo%izată. tresul înseamnă moarteacelulei. 2ncă de la anul ;;;, &vicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcălân%ă cuşca unui lup. 3ielul a murit, pur şi simplu, de frică. ând ne e frică, nu se maisecretă c'imia necesară şi celula moare. (e termen lun%, asta înseamnă scleroze, boli

de%enerative, (arBinson şi demenţă. e să mai vorbim despre faptul că epoca noastră euna din epocile cu cele mai multe cazuri de depresii şi suicid. 5tiaţi că depresia este unul dinfactorii care favorizează apariţia bolii &lz'eimer6 +epresia este o otravă pentru or%anism.a să răspund însă la întrebare, ar trebui să înţele%em că nu ne putem păstra sănătateadecât %ândind şi făcând binele, pentru a fi în armonie cu universul. $isus avea dreptate când

 îndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine însuşi."ând cre!i, îţi mobili!e!i toate mecanismele de vindecare"- &aptul că aţi demonstrat ştiinţific e'istenţa lui Dumnezeu v-a %ntărit şi mai mult credinţa? (-aţi apropiat şi mai mult de )ristos?- 0u nu cred în $isus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. unt un intelectual trecutprin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. +ar dintre toate marile spirite care au trăit pe

Cerra 7=uda, onfucius, (ita%ora etc8 $isus are cea mai perfectă acoperire ştiinţifică. &m luatrând pe rând toate noţiunile predicate de el şi toate pot fi explicate în termenii ştiinţeloractuale. @ă dau doar un exemplu. e înseamnă iertarea6 +in punct de vedere spiritual,

 înseamnă pace şi armonie. +in punct de vedere ştiinţific, prin iertare, la nivel de &+N,modelul ne%ativ este pur şi simplu şters şi se instalează în corp o bună c'imie şi un ec'ilibruener%etic. 0 fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui computer. +espre puterea credinţei,am vorbit deja. $isus ar fi putut zice #eu te-am vindecat#, dar a ales să spună #credinţa ta te-avindecat#. ând crezi, îţi mobilizezi toate mecanismele de vindecare. +ar a şti că +umnezeuexistă nu e totul. +oar reli%ia îţi dă trăirea emoţiei transformatoare, acea desc'idere asufletului prin care trăieşti cu adevărat relaţia cu +umnezeu. Nu doar mersul la biserică eimportant, ci şi puterea ru%ăciunii pe care o poţi face oriunde.

- *ai sunt oare canoanele şi dogmele $isericii %n acord cu spiritul vremurilor noastre?- +in păcate, istoria ne dovedeşte că şi ştiinţa a %reşit, ne%ându-l pe+umnezeu, şi =iserica a %reşit, arzându-l pe /iordano =runo pe ru% saucondamnându-l pe /alilei. *;; de ani i-au trebuit =isericii să accepte căpământul se învârte în jurul soarelui şi nu invers. 2n viitor, ştiinţa şi reli%iatrebuie să-şi dea mâna, să se întâlnească la jumătate de drum, pentru a ajun%ela o sin%ură teorie care explică lumea. Orice excludere a unei părţi sau aducerela exa%erare a alteia duce la ri%iditate sau fanatism. Aundamentaliştii susţin căla +umnezeu nu se ajun%e decât pe o sin%ură cale. 5i totuşi, +umnezeu însuşi

Page 4: Dr C Dulcan imp

8/11/2019 Dr C Dulcan imp

http://slidepdf.com/reader/full/dr-c-dulcan-imp 4/5

ne spune prin o mie de surse că drumurile spre el sunt nenumărate. @ârfulmuntelui e unul sin%ur, indiferent pe ce versant îl urci. (ână la urmă, reli%iile vor ajun%e la o concordie universală. Nu este admisibil să spun că, dacă eu suntortodox, iar tu catolic, eu sunt a%reat de +umnezeu, şi tu nu.- Criza lumii de azi nu e şi o criză a spiritului? "menirea se îndreaptă spre o nouă conştiinţă"

- riza lumii actuale este în primul rând o criză morală, pentru că oamenii nu ştiu cine suntcu adevărat. Omenirea se îndreaptă spre o nouă conştiinţă, spre o nouă umanitate. untem într-un moment de cotitură. 2n următorii ;, D ani, vom ajun%e în cu totul altă lume, o lume aspiritualităţii. &ceastă aliniere a planetelor care s-a produs acum nu e doar un detaliu deordinul amuzamentului catastrofic. 0ste o realitate astronomică. N-o să ne crească cincimâini, cu si%uranţă4 c'imbările vor fi la nivel de conştiinţă. $ntrăm într-o zonă de ener%ie cuo frecvenţă mult mai înaltă decât cea în care eram. &sta va produce mutaţii fundamentale încreier şi la nivel de &+N. +eja s-au făcut teste pe un lot de copii născuţi între !"*-!"< şis-a constatat că nivelul lor de inteli%enţă e mult peste nivelul stabilit anterior pentru %enii. ecrede şi că &+N-ul nostru ar putea să ajun%ă, în plan ener%etic, la <: de spirale în loc de *.1umea viitoare va fi a spiritualităţii şi a celor supradotaţi. &proape îmi pare rău ca nu am

vârsta s-o mai trăiesc."#i mulţumesc lui Dumne!eu că nu m$a făcut o frun!ă"- (-aţi dedicat %ntreaga viaţă eforturilor de a cunoaşte. A meritat? +e spune că atunci c!nd%nţelegi totul, viaţa devine mai tristă.- +in contră, cunoaşterea aduce cea mai mare bucurie. 0a aduce adevărul despre tine. 0exact cum spune $isus, #şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi#. ă înţele%ilumea îţi aduce o eliberare enormă de erori de %ândire şi prejudecăţi. 2ţi dă bucuria de adescoperi sin%ur resorturi şi corespondenţe. 2i mulţumesc lui +umnezeu că nu m-a făcut ofrunză, o piatră sau un câine. ă mi-a dat posibilitatea să fiu om şi să ajun% să ştiu ceea ceştiu. 0 extraordinar să poţi afla cine eşti, de unde vii şi încotro te duci.- i cine suntem noi, oamenii? oate ştiinţa de azi să răspundă la o %ntrebare cu care

filosofia se cinuie de milenii?- untem conştiinţă întrupată şi suntem nemuritori. Cimpul nostru în raport cu timpul dedincolo este doar o clipă fără importanţă. @enim de undeva şi plecăm spre altceva, viaţa pe(ământ e doar o scurtă vizită, o lecţie pentru evoluţia noastră. Aacem cu toţii parte dintr-unplan divin şi suntem trimişi aici cu o misiune. @enim cu un ba%aj de talente şi predispoziţiicare servesc misiunii noastre pe pământ. +espre lucrurile acestea putem afla mai multe dela cei care au traversat experienţa morţii clinice.- Aţi %nt!lnit, %n practica dvs. medicală, cazuri de moarte clinică? Ce ne spune e'perienţalor?- 0xperienţa morţii clinice pledează pentru existenţa unei alte dimensiuni, spirituală, înunivers, dincolo de cea a lumii de pe (ământ, în care trăim adevărata noastră viaţă. ei care

au trecut prin moartea clinică şi au descris lumea de dincolo vorbesc despre întâlnirea cu oAiinţă de 1umină, pe care o asimilează cu +umnezeu.- Dacă suntem nemuritori, de ce ne e at!t de frică de moarte? onstantin +umitru +ulcan - caricatură de =. (etrE- (entru că nu cunoaştem adevărul despre noi şi credem că totul începe şi se sfârşeşte pe(ământ. 3oartea e experienţa conştiinţei care trece din planul fizic în planul spiritual. 3-am

 întrebat mult timp de ce murim. +e ce ne uzăm fizic, dacă ener%ia fundamentală, cuantică,este infinită şi nu se consumă6 &m înţeles târziu că aici suntem doar la o şcoală, iar corpul euniforma necesară aici. Numai întrupaţi în carne şi oase avem senzaţiile tuturor lucrurilor.$mplicarea simţurilor e necesară lecţiei pe care o avem de învăţat. 3oartea e trecerea în altă

Page 5: Dr C Dulcan imp

8/11/2019 Dr C Dulcan imp

http://slidepdf.com/reader/full/dr-c-dulcan-imp 5/5

dimensiune, care e cea mai fericită.- După mai bine de patru decenii de practică medicală %n neurologie şi psiiatrie, creieruluman vă mai ascunde vreo taină?- reierul păstrează încă multe eni%me. 0l este receptorul conştiinţei sau, altfel spus, al lui+umnezeu într-un sens mai lar%. Aacem o encefalo%ramă şi nu distin%em decât o liniesinuoasă a activităţii electrice a creierului, dar nici o sin%ură volută nu ne spune că ea în-seamnă un cuvânt anume sau un %ând. um transcende informaţia din planul fiziolo%ic în

planul conştiinţei rămâne de neînţeles. +e aceea am fost printre primii care au îndrăznit săafirme că nu conştiinţa e produsul creierului, ci creierul este produsul conştiinţei. reierulnostru e doar un receptor. &şa se explică cum ne reamintim tot înainte de moarte, în filmulvieţii, deşi la bătrâneţe uităm o mulţime de lucruri. Neuronii îmbătrânesc şi mor, sunt ca unradio defect care nu mai recepţionează undele. 3emoria însă nu se pierde, e undeva încâmpul informaţional de deasupra. @ă daţi seama ce mister e în noi6"Dacă m$am născut în %omânia, înseamnă că trebuie să fiu aici"- +ă trecem şi la cele lumeşti. Aţi avut multe ecouri %n ccident, după apariţia cărţii"#nteligenţa materiei". Cu toate astea, nu aţi emigrat. (-am găsit la +inaia, %ntr-un mic biroucu vedere spre munte. În locul desciderii, aţi ales izolarea.- ând am scris $nteli%enţa materiei, am plecat pe drumul ăsta de unul sin%ur, într-o ţară cu

un re%im opresiv, unde numai de libera circulaţie a ideilor nu putea fi vorba. >lterior am aflatcă în tatele >nite se or%anizau întâlniri de specialişti care puneau aceleaşi probleme. &mavut o sin%ură dorinţă atunci, în !", să nu fiu depăşit în cunoaştere, măcar până în anul*;;;. 5i nu numai că n-am fost, dar mai sunt încă lucruri de scris şi demonstrat. +e rămas,aş fi putut rămâne la (aris , în !":. N-am făcut-o pentru că sunt le%at afectiv de pământulşi de neamul meu. 5i din conştiinţa faptului că, dacă m-am născut în )omânia, înseamnă cătrebuie să fiu aici. (rofesor sunt, o maşină am, o casă am. e-mi mai trebuie6 &şa cum

 înţele% eu lucrurile în universul ăsta, sin%ura mea referinţă e acolo sus. 3ai departe nu ţinede mine.- Aţi practicat medicina, aţi scris, aţi studiat, aţi participat la congrese şi conferinţe. /nde amai %ncăput %ntre toate astea şi viaţa de familie?

- Coate vacanţele mele mi-am c'inuit soţia şi fiul. 0u stăteam să lucrez, în timp ce ea stăteacu copilul sin%ură. 3i-a spus cu tristeţe, imediat după căsătorie #redeam şi eu că eşti unom normal.#1a asa Oamenilor de 5tiinţă, alături de cole%i academicieni3-a iertat între timp şi m-a şi ajutat foarte mult în ceea ce am făcut. 5i acum lucrez în acelaşiritm. 3ă aşez la " dimineaţa pe scaun şi mă mai ridic după ce s-a lăsat noaptea. 2n=ucureşti n-aş putea face asta, fiindcă sunt prea multe lucruri care îmi distra% atenţia.

 2nainte să mă apuc să scriu #$nteli%enţa...#, am stat mult şi m-am %ândit dacă să mă an%ajezsau nu la un travaliu imens, riscând să-mi pierd cei mai frumoşi ani, între <; şi F;, pentru unsucces incert. 5i totuşi mi-am zis că merită. Nimic nu reuşeşte cu adevărat dacă nu facisacrificii. =ucuriile pe care le trăiesc acum îmi demonstrează că am pariat corect.