dr. gheorghe onişoru diplomaţia română Şi problema armistiţiului 1943 1944

7/21/2019 Dr. Gheorghe Onişoru Diplomaţia Română Şi Problema Armistiţiului 1943 1944

http://slidepdf.com/reader/full/dr-gheorghe-onisoru-diplomatia-romana-si-problema-armistitiului-1943 1/12

DR . GHEORGHE ONIORU 7

DIPLOMA IA ROMÂN I PROBLEMA ARMISTIIULUI1943 - 1944

Dr. Gheorghe Onioru

Abstract

During the second world war Romania was forced to join the alliance with Germanyafter the 1940 summer drama. Starting the second part of 1943, the Romanian diplomacy,including here the Marschall, the King and the oppositon parties, entered into a new phase,engaging in consistent but separate peace negotiatioans with the United Kingdon, United

States and Soviet Union.Keywords : armistice, diplomacy, foreign policy, Russian-Romanian relations.

Negocierile pentru ieirea României din rzboi s-au purtat pe mai multe canalediplomatice. Dintre acestea amintim în primul rând cele reprezentate de statele neutre, deo importan deosebit fiind discu iile de la Ankara i Cairo, purtate în numele opozi iei,cele de la Stockholm, unde s-a discutat atât cu puterea, cât i reprezentan ii posibileialternative democratice româneti. Astfel de tratative s-au purtat îns i în Elve ia,Portugalia, Spania sau chiar Statele Unite ale Americii.

Ne vom opri aici doar câteva momente mai importante, începând cu Statele Unite ale Americii, acolo unde se remarca activitatea lui Citta Davila, dup cum confirm idocumentele secrete1. Interesante sunt temerile lui Maniu, preluate din cele ale opiniei

publice referitoare la viitorul României, care se arta destul de sumbru.

Decan Facultatea de Rela ii Interna ionale, Istorie i Filosofie, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureti,România (e-mail: [email protected])1 Documentul este intitulat Ac iunea propagandistic a lui Davilla în U.S.A. Iat textul:„1943. toamna. Dl. Maniu trimite, prin valiz diplomatic, probabil Barbul, un instructaj lui Citta Davila, în care îi arat care este atmosfera în ar i care sunt temerile pe care le nutrete opinia public anti-hitlerist , pentru viitorul rii:- c ruii vor ocupa Moldova i gurile Dunrii.- c vor impune guvern Quisling.- c vor încerca chiar anexarea României, printr-un simulacru de plebiscit, f cut prin ocupa ie militar.Îngrijorarea este determinat de refuzul U.R.S.S. de a recunoate clauza neexpansiunii, stipulat de Charta

Atlanticului.În acelai timp exprim temerea c dac U.R.S.S. va încheia armisti iu unilateral cu Hitler, aceasta probabil c se va face în dauna României, Finlandei i Poloniei, aa cum s-a realizat tocmeala von Ribbentropp-Molotov.Popula ia României este filo-aliat , dar în vreme ce pstreaz o încredere des vârit anglo-americanilor,manifest o temere acut fa de inten iile i manevrele sovietice. Apreciaz loialitatea anglo-american fa dealiatul sovietic, dar nu atribuie acestui din urm aliat, aceleai inten ii de comportare loial fa de anglo-american.Roag pe Davilla s utilizeze toate legturile pe care le are, pentru a influen a cercurile conductoare din jurulCasei Albe i presa, în sensul de a între ine atmosfera de contracarare a inten iilor de expansiune sovietic, îndauna României i a determina salvgardarea intereselor capitale ale României. Opinia public româneasc urmrete cu îngrijorare evolu ia situa iei i o atitudine încurajatoare american ar fi salutar pentru moralulpopula iei.



Revista Român de Geopolitic i Rela ii Interna ionale – Vol. IV – Nr. 1/20128

În septembrie 1943 începe misiunea lui Alexandru Cretzeanu la Ankara. Aceasta poate

fi caracterizat ca fiind cel pu in ciudat . El era acreditat de guvern, dar ac iona pentru i înnumele lui Iuliu Maniu2.De asemenea, Gheorghe Tt rescu a început s-i asume responsabilit i în negocieri,

el fiind convins de rolul pe care urma s-l joace Uniunea Sovietic. La 5 septembrie 1943,Raoul Bossy nota în jurnalul su dup o întâlnire cu fostul premier:

„Tt rescu îmi vorbete deschis i nu-i ascunde imensul su pesimism. Pacea, dup dânsul, va fi încheiat sub semnul biruin ei ruseti. Sovieticii vor cere s li se atribuie cazon de influen atât Europa Central, cât i Balcanii.”3

De altfel, Tt rescu a f cut mai mult decât atât. Un raport trimis Foreign Office-ului la24 februarie 1944 de la Berna, semnat cu nume de cod Pilot, arta c omul politic român igruparea liberal din jurul lui, vehiculaser în toamna lui 1943 un memoriu în care

sus

ineau socializarea industriei române

ti dup

modelul sovietic

4

. Tot în perspectiva unei viitoare colaborri cu Uniunea Sovietic începuse s se agite un alt om politic burghez,Petru Groza5.

În septembrie 1943, Frederic Nanu este trimis ambasador în Suedia, la Stockholm. Aicise va deschide un importanta canal de negocieri cu sovieticii, un rol important avându-lGeorge Duca. Un moment important s-a petrecut la 21 decembrie 1943, atunci când „unom de afaceri” bulgar, Goranov, i-a transmis lui Nanu dorin a sovieticilor de a începenegocieri cu partea român6. De altfel, aceasta era i dorin a lui Mihai Antonescu. La 7decembrie 1943, George I. Duca nota în Jurnal :

„Barbul, aducându-mi ultimul curier, mi-a împrt it anumite fapte de un deosebitinteres:

Mihai Antonescu dorete s intrm aici, în legturi discrete cu ruii, f r îns a le da

impresiunea c vorbim în numele guvernului (deci, cum?). de aceea, urmând sugestiunealui Barbul, vrea ca eu s sugerez sub pretextul s sunt „serios”, pe când Nanu este un„naiv”…

Dup cum o tiam, Ic a intrat i dânsul în legturi cu anglo-americanii, i anume prinambasadorul Statelor Unite la Madrid, cruia i s-au dat asigurri c în momentul debarcriialia ilor în Balcani, ei vor putea conta pe cooperarea noastr militar;

1944. Ianuarie. Sosete (prin valiz diplomatic) un plic cu o scrisoare afectuoas a lui Davilla, care arat strduin ele depuse, activitatea personal desf urat i anexeaz cupe-uri din presa american (WashingtonPost, New York Herald Tribune, Christian Science Monitor) în care se cere preedintelui Roosevelt s publiceasigurri pentru rile limitrofe U.R.S.S., pentru a risipi în opinia acestor ri panica i confuzia determinat de

pericolul expansiunii europene a sovietelor (Noti a din „Christian Science Monitor” este chiar un fel desoma ie).”, Arhiva Serviciului Român de Informa ii, fond Documentar, dosar 11519, volum 9, f.286.2 Vezi, pe larg, memoriile lui Alexandru Cretzeanu, Ocazia pierdut , Iai, 1998.3 Raoul Bossy, Jurnal (2 noiembrie 1940 – 9 iulie 1969), Bucureti, 2001, p.200.4 Arhivele Na ionale Bucureti, fond Microfilme Anglia, rola 403, cadrul 474.5 Potrivit memoriilor lui Gheorghe Barbul, la finele lui 1943 ar fi avut loc o întâlnire între mare alul Ion Antonescu i Petru Groza:„Dac germanii câtig rzboiul dumneavoastr ve i pstra puterea. Dac anglo-americanii ies învingtori,Maniu va deveni omul zilei. Dar dac, aa cum m tem, ruii vor învinge, va fi rândul meu…”, Gheorghe Barbul,Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu , Iai, 1992, pp.138-139.6 Frederic C. Nanu, The first soviet double cross , în „Journal of Central European Affairs”, vol.XII, nr.3,octombrie 1952, p.240.




Marealul cunoate pertract rile lui Mihai Antonescu dar închide ochii, v zând prea

bine c nu exist alte posibilit i de scpare…”7 Canalul de contact cu sovieticii era important i viitorul raporturilor româno-ruse îngrijora pe toat lumea. O not a Brigzii IV Siguran, nr.2048/1 noiembrie 1943,surprinde aceast stare de fapt:

„Din cercurile lega iei elve iene aflm c zilele acestea a avut loc o întrevedere întredomnul Lugojianu i ministrul Rene de Weck, care va fi comunicat primului c dininforma iile pe care le de ine de la Moscova, pericolul rus pentru România nu este înpropor ia pe care caut s-l arate propaganda german. Rusia, pe lâng Basarabia, nu ardori decât anumite concesii pentru a ob ine o pozi ie la gurile Dunrii.”8

Necesitatea grbirii ritmului negocierilor a fost accelerat de atingerea liniei Nistruluide ctre trupele sovietice, la 17 martie 1944. Încercând s liniteasc spiritele, ministrul

sovietic de externe, Veaceslav Molotov, f

cea o declara

ie de pres

la 2 aprilie, reluat

i deRadio Moscova, subliniind c Uniunea Sovietic „nu dorete dobândirea vreunei pr i ateritoriului românesc sau schimbarea ordinii de stat existente în România”9. De altfel, estemomentul în care prin ul Barbu tirbey era trimis de opozi ie la Cairo, cu avizul tacit almarealului Antonescu, pentru a negocia direct cu Alia ii10.

Totui, cele mai serioase tratative s-au purtat la Stockholm, acolo unde sovieticiideschiseser un canal direct cu Antonescu. De altfel, la 11 aprilie 1944, consilierulambasadei sovietice Semenov i-a înmânat ambasadorului Frederic Nanu urmtoruldocument:

„Preferm s trat m cu actualul guvern al României i suntem pregti i s-l ajut m s elibereze ara de germani, dac este capabil s organizeze rezisten în fa a germanilor…

Nu este adev rat c U.R.S.S. are vreo inten ie s formeze un nou guvern român,

condus de Constantinescu sau Groza (este vorba de profesorul Petru Constantinescu-Iai,cunoscut cu vederi comuniste, respectiv de eful Frontului Plugarilor, Petru Groza – n.n.)…

Cât privete noul guvern român, care poate fi condus de Maniu sau Brtianu, el poatefi instalat la Iai sau Gala i, care vor fi în curând ocupate de trupele sovietice.”11

Ruii nu s-au oprit aici, a doua zi, 12 aprilie, Semenov înmânându-i lui Nanu termeniisovieticilor. De notat c era prima dat când, pe parcursul negocierilor purtate pe cele maidiverse canale, românii erau în posesia unor propuneri concrete de armisti iu. În principiuera vorba de urmtoarele aspecte:

- un numr de 13 divizii româneti de pe frontul sovietic s atace prin surprinderearmatele germane;

7

George I. Duca, Cronica unui român în secolul XX, vol.III, Munchen, 1985, pp.70-73.8 Direc ia Municipiului Bucureti a Arhivelor Na ionale, fond Prefectura Poli iei Capitalei, dosar 62/1942-1944,f.28.9 Vezi Corneliu Coposu, Armisti iul din 1944 i implica iile sale , Bucureti, 1990, p.18. Falsitatea declara iei luiMolotov este demonstrat de mersul evenimentelor, fapt subliniat i de istoricul francez Maxime Mourin înHistoire de nations europeennes , vol.III, Paris, 1963, p.402 („În ciuda declara iei f cute de Molotov la 2 aprilie1944 dup care U.R.S.S. nu se va amesteca în problemele interne ale României i nu va cuta s modificestructura sa social i economic, comunitii, care erau sub o mie la începutul ocupa iei ruseti, au angajat ara într-un proces de bolevizare progresiv .)10 Informa ia era f cut public de radio B.B.C. i de agen ia Reuters la 14 martie 1944, cf. F.C. Nanu, op.cit.,p.245.11 Ibidem , p.247.




- se va reveni la frontierele din 1940, deci Basarabia i nordul Bucovinei rmâneau la

Uniunea Sovietic;- România urma s plteasc repara ii Uniunii Sovietice pentru distrugerile provocate în timpul celor trei ani de rzboi;

- schimbul prizonierilor de rzboi12.La 2 iunie 1944, ambasadorul României la Stockholm primea dou noi propuneri din

partea sovieticilor. Potrivit acestora13, ruii nu aveau nimic împotriv dac germanii evacuauRomânia în 15 zile, fapt considerat îns quasi-imposibil, ca guvernul de la Bucureti s-ipstreze neutralitatea. De asemenea, nu exista nici o obiec ie dac o delega ie româneasc ar fi fost trimis la negocieri în Uniunea Sovietic.

În schimb, la Ankara i Cairo lucrurile nu ddeau semne c avanseaz. Faptul eraremarcat chiar de presa din rile neutre. De exemplu, la 12 aprilie 1944, ziarul portughez

Diario de Lisboa comenta astfel:„… încercrile tirbey – Bibescu conduse la Ankara i Cairo, pentru a face pe românis încheie o pace separat , au euat. Apelurile ctre Na iunile Unite, cu acelai scop, nu auavut o soart mai bun. Astfel România va continua, cu resursele de care înc dispune,rzboiul alturi de Reich. Aceste resurse militare i economice, sunt considerabile…”14.

Discu iile au continuat în vara lui 1944 atât în Egipt, unde trebuie s remarcm c elemai mult au trenat spre disperarea lui Iuliu Maniu15, cât i în Elve ia, prin intermediul lui

12 Ibidem, p.250. Evenimentele sunt confirmate i de George Duca, op.cit., vol.III, pp.77-78:„Lucrurile s-au petrecut în felul urmtor: alalt ieri, consilierul rus, Semenov, a înmânat lui Nanu, iari, spremarea lui surprindere, o not prin care sovietele declar, într-o mizerabil fran uzeasc, c momentul fiindprielnic unei luri de contact temeinice, transmise guvernului Antonescu, cu care nous preferons avoir à faire,

cererea Kremlinului de-a se despr i de germani, unindu-se cu sovietele. De asemenea, subliniaz faptul c nu aravea niciodat inten iunea de-a institui un guvern comunist, cu Groza sau Constantinescu, dup cum au afirmatunele coresponden e strine (adaog eu), ci c viitoarea forma iune ministerial trebuie s fie constituit dinelementele opozi iunii Maniu – Brtianu…”O a treia confirmare vine de la Gheorghe Barbul, op.cit., p.155.13 F.C. Nanu, op.cit., 252. 14 Arhivele Na ionale Bucureti, fond Ministerul Propagandei Na ionale, pres extern, dosar 1262/1944, f.18.15 Un document al S.S.I. din 8 iulie 1944, intitulat Atitudinea lui Maniu fa de problema armisti iului , esteelocvent în aceast direc ie:„Situa ia rii este socotit de conductorii gruprilor din opozi ie ca intrat în ultima faz înainte declarificarea definitiv .

Scrisorile primite de Maniu din partea lui tirbey i Vioianu a creat aceast convingere.Precizrile lui tirbey – dup relat rile apropia ilor lui Maniu – sunt de aceast dat categorice, în

sensul c sovieticii vor începe într-un timp relativ apropiat ofensiva lor spre Sud, împotriva creia rezisten a

german este probabil c se va dovedi neputincioas.Dup informa iile lui tirbey întrucât trupele sovietice comandate de marealii Jukov i Malinovskisconteaz s ajung în mai pu in de o lun la Bucureti, se pune problema dac trebuie ateptat sosireaarmatelor sovietice ca inamice sau în urma unui pact, prin care s se stabileasc armisti iul în amnuntele lui?

tirbey insist pe lâng Maniu pentru a face demersurile necesare pe lâng guvern i, în special,pentru a depune toate st ruin ele pe lâng domnul mareal Antonescu, ca s se salveze ara, începându-se, dintimp îns, negocierile de armisti iu.

Maniu a mai luat cunotin din scrisorile lui tirbey i Vioianu, c diploma ii sovietici de la Ankara iCairo, în discu iunile ce s-au purtat în jurul României, au declarat c:- U.R.S.S. nu urmrete scopuri politice sau militare cu România.- Declara iile lui Molotov rmân perfect valabile i pentru viitor.- Armata sovietic va ptrunde în România pentru a urmri pe inamicul german, dar nu cu inten iunea de




Vespasian Pella, dar i prin cel al lui Richard Franasovici, apropiat al regelui Carol II. Cei

doi transmiteau de altfel, la 29 iulie 1944, un mesaj extrem de important de la Berna subforma unei telegrame cifrate, pe care o redm integral:„Berna, 29 iulie 1944Confirma i telegrafic primirea prezentei. A se descifra de persoana indicat domnului

vicepreedinte al Consiliului (Mihai Antonescu – n.n.).Franasovici mi-a f cut urmtoarea comunicare:,Acum trei spt mâni am f cut cunoscut lui Benes, prin delegatul su de la Geneva,

Kopecki, constituirea coali iei na ional democrate, gruprile care o compun i programulei, subliniind urmtoarele puncte:

1. Independen a rii cu actuala dinastie (Franasovici precizeaz c bineîn eles este vorba despre domnia M.S. Regelui Mihai).

2. Men

inerea actualei structuri politice

i sociale.3. Integritatea teritoriului.4. Dorin a de a iei imediat din lupt i colaborarea în viitor cu Na iunile Unite.

ocupa ie total i permanent a rii.- Armata sovietic nu se va amesteca în treburile politice interne ale României i nici în administra ia rii, care

va rmâne în mâinile românilor.- Aceste asigurri rmân valabile atât pentru cazul încheierii la timp a armisti iului între U.R.S.S. i România, câti în cazul unei rezisten e pân la sfârit din partea armatelor române alturi de cele germane, pe teritoriulromânesc, situa ie în care, îns, altele vor fi condi iunile armisti iului i pcii.

tirbey abordeaz i problema discutat de preedintele Camerei de Comer din New York cu marealul Stalin,cu prilejul primului din acetia la Moscova, în legtur cu eventuala preluare a despgubirilor de rzboiromâneti ctre U.R.S.S. de ctre Statele Unite, în schimbul avantajelor petrolifere din România.Maniu s-a artat impresionat de textul comunicrilor primite de la tirbey i Vioianu, declarând c este ultimulprilej pentru a ajunge la o în elegere cu sovieticii, înainte ca acetia s ajung la Bucureti ca inamici de front.Fa de intimii si Maniu a declarat c rmâne ferm la credin a c armisti iul trebuie neaprat încheiat cuU.R.S.S. înainte ca armatele sovietice s ptrund în Bucureti.Maniu crede c:a. Armisti iul este necesar s fie încheiat, fie înainte de începerea ofensivei sovietice, fie de îndat ce se va fi pus în micare frontul i armatele germane se vor retrage.b. Armisti iul – crede Maniu – trebuie încheiat de militari i cel mai indicat ar fi domnul mareal Antonescu.În aceast privin Maniu a declarat c posed informa iuni dup care guvernul de la Moscova ar fi dispus s discute i s ajung la un acord de armisti iu i chiar de pace cu guvernul Antonescu.În eventualitatea când nu se va putea convinge pe cei în drept, Maniua a anun at ci va aviza la alt solu ie, care

trebuie neaprat s fie tot una militar i adogând c oricare guvern militar va avea sprijinul su.Maniu a anun at c în cursul urmtoarei spt mâni va face o serie de demersuri în sensul celor expuse mai înainte.Hot rârea lui Maniu de a trece la ac iune pare a se datori i convingerii ce i-a f cut, dup ultimele comunicriprimite din afar, c Alia ii se preocup intens de România i c nu s-ar putea ob ine mai mult decât s-a ob inut, în împrejurri ca acestea, când întreaga ac iune româneasc oficial este de efort alturi de Germania.Dorin a ferm a lui Maniu, împrt it intimilor si, este de a ajunge la o în elegere cu domnul mareal Antonescu, pentru a-l determina s aleag momentul i s realizeze armisti iul.Maniu a declarat c este gata s-l sus in pe domnul mareal Antonescu în aceast ac iune.Dup încheierea armisti iului, îns, Maniu crede într-o evolu ie politic, chiar mai liber i mai larg decât înItalia, când se va putea trece la înf ptuirea unui guvern politic.” Arhiva Serviciului Român de Informa ii, fondPenal, dosar 40.001, vol.48, f.322-324.




În aceeai comunicare s-a adugat, c o formul Uniune na ional total, cuprinzând pe

Iuliu Maniu i Dinu Brtianu, ar fi din cele mai fericite i c tratativele în vederea realizriiei continu în ar16.La aceast comunicare s-a primit din partea domnului Benes la 27 iulie rspunsul

urmtor, expediat din Londra la 22 iulie: V rog s remite i domnului Franasovici rspunsul urmtor:1. Am transmis la Moscova comunicarea ce mi-a i f cut din partea domnului Gh.

Tt rescu i am primit azi rspunsul din partea domnului Molotov.2. În acest rspuns, Molotov îmi confirm primirea comunicrii mele i-mi mul umete

pentru tirea privitoare la crearea coali iunii i planurile sale pentru viitor.3. Domnul Molotov îmi comunic în acelai timp c dac aceast coali iune ar avea

inten iunea s trimit în U.R.S.S. delega i care s înceap discu iuni în numele ei cu privire

la ie

irea României din r

zboi, la ruperea alian

ei actuale de r

zboi cu germanii. Moscova n-ar refuza discu iunea acestor chestiuni cu ziii reprezentan i.4. Rog pe domnul Franasovici s transmit acest mesaj domnului Gh. Tt rescu în

modul cel mai rapid. Salut ri.Semnat: E. Benes.’‚ Azi, 29 iulie, domnul Kopecki a primit o nou telegram din partea domnului Benes

prin care îl întreab dac comunicarea de mai sus a fost transmis i ne atrage în modinsistent aten ia asupra urgen ei ce trebuie dat rezolv rii chestiunii, inând seama deevolu iunea de pe ansamblul frontului de est.

Din comunicrile domnului Benes combinate cu explica iunile complementare aledomnului Kopecki, reiese:

a. Ruii cu toate succesele lor militare n-au prsit ideea de a solu iona prin bun

în elegere conflictul cu România.b. Din faptul c sugestiunea ruilor de a se trimite o delega ie cu români la Moscova a

fost f cut dup ce Molotov a luat cunotin de punctele de mai sus amintite în programulcoali iunii, reiese c Moscova în mod implicit este de acord cu respectarea independen ei,men inerea dinastiei i pstrarea structurii sociale actuale în ce privete integritateateritorial (Basarabia i Bucovina de Nord). Kopecki a f cut îns rezerve, natural întemeiatepe cunoscutele declara iuni Molotov.

c. Impresiunea noastr este c ar trebui s ne grbim deoarece ruii au azi interesul dea nu mai sacrifica trupe i pe frontul român, interes care i-ar face s fie mai supli.

Un alt motiv al urgen ei este cazul nenorocit al Poloniei, al crui guvern de la Londrae tergiversat, împingând implicit pe rui la constituirea Comitetului polonez pentru eliberare

na ional .a. Faptul c ruii sugereaz noi delega i i c acetia s mearg la Moscova, m face s cred c nu trebuie s fim optimiti în ce privete progresele realizate de misiunea tirbey.

b. Pentru a se evita ac iuni neconvergente i pe planuri diferite, precum i eventualesupralicit ri ar fi de dorit ca, sub egida domnului vicepreedinte al consiliului, s se

16 De altfel, la 20 iunie 1944 luase deja fiin Blocul Na ional Democrat compus din reprezentan ii PartiduluiNa ional rnesc, Partidului Na ional Liberal, Partidului Social Democrat i Partidului Comunist. Pentrudetalii vezi Gheorghe Onioru, Alian e i confrunt ri între partidele politice din România, 1944 – 1947 ,Bucureti, 1996, p. 189.




coordoneze aceste ac iuni, dându-se astfel delega ilor care a merge la Moscova toat

autoritatea necesar spre a apare, pe cât cu putin, ca o expresiune a unanimit ii voin eiromâneti.Franasovici precizeaz c în împrejurrile grave de azi i oricare ar fi intransigen ele

pe care le-ar întâmpina domnul vicepreedinte al consiliului de minitri, domnia sa nutrebuie s prseasc ideea trimiterii imediate a unei delega ii la Moscova, chiar dac ea arurma s treac peste linia frontului.

c. Este de la sine în eles c delega ii notri pot, dup înapoierea de la Moscova i …(lips în textul original – n.n.) condi iuni completare pentru ieirea din lupt , cum ar ficrearea unei zone care s nu fie ocupat .’

Franasovici este informat c ‚ întrucât invita iunea a fost adresat coali iei democratice,este absolut necesar ca delega ia, în afar de alte persoane ce vor fi socotite utile, s fie

expresiunea coali

iei.’El crede c printre delega i trebuie alese în primul rând persoane din vechile partideburgheze, neexcluzându-se îns reprezentan ii extremei stângi. Delega ia trebuie s fieredus la numr.

Franasovici mai socotete c ar fi o inutil pierdere de timp dac am încerca s trimitem delega i în alt loc decât la Moscova.

Domnia sa a adugat:‚Dac domnia voastr este de acord cu sugestiunea de mai sus, rog a comunica

condi iunile complementare spre a încerca s ob in sprijinul domnului Benes i a face pelâng domnia sa orice demersuri necesare privind modalitatea practic de trimitere adelega iei.’

Franasovici v roag s-i comunica i domnului Tt rescu dorin a sa de a-i da cât mai

grabnic rspuns spre a-l trimite domnului Benes.Curierul Neni escu, care sosete la Bucureti joi, 3 august, aduce plicul adresat

dumneavoastr cu scrisori pentru dumneavoastr, Iuliu Maniu , Gh. Tt rescu i M. Ralea.Franasovici precizeaz c nu trebuie s atepta i primirea acestor scrisori spre a lua

msurile urgente impuse de cele comunicate prin prezenta telegram.Pe de alt parte, Grigore Gafencu m informeaz c a fost pus în curent cu

comunicarea domnului Benes i c este de prere s fie adus la cunotin a tuturorfactorilor hot râtori, i în primul rând domnului Iuliu Maniu.

De altfel v va trimite în scris prerea sa tot prin curierul Neni escu.Pella”17.

Aceste nout i erau aduse la cunotin a lui Gheorghe Tt rescu de ctre Richard

Franasovici18

, sugestiv fiind tonul extrem de realist al scrisorii adresat de Franasovicifostului premier, tot la 29 iulie 1944:„Drag George,

Azi a pornit telegrama cifrat pe care sper c – pân mâine diminea s o ai. Acolo segsesc ample lmuriri asupra importantelor chestiuni pe care i le expuneam. Socotesctotui necesar a- i mai adoga câteva opera iuni, scurte, urmând a fi cifrate.

17 Arhiva Serviciului Român de Informa ii, fond Penal, dosar 40.005, vol.175, f.9-11.18 Ibidem , f.13-15.




Asupra sfâritului rzboiului socotesc inutil s mai insist cci cred c i la noi nimeni

nu se mai îndoiete azi c victoria va fi a Alia ilor i c ea va fi total. În aceast situa iune, opace de compromis la care acum câtva timp ne mai gândeam unii, pentru c o doream, esteabsolut exclus. Mai sunt unii azi la noi, dup cum aud, care sper într-un conflict, chiararmat, între anglo-saxoni i rui, voind s jucm cartea celor dintâi. Dup mine este onebunie, pentru c niciodat acest conflict, chiar dac ar exista, nu ar degenera într-unrzboi, iar dac ne bgm între copac i scoar, vom fi strivi i, vom pierde încrederearuilor, f r ca englezii, din alte interese mai mari decât acelea de la noi, ca gurile Dunriietc., s ne poat sprijini. Situa iunea noastr geografic i ascendentul ruilor ne oblig s facem fa de ei o politic leal, altfel vom fi strivi i. Nu trebuie s iari s pierdem timpul,s tergiversm, cci vom p i ca polonezii care, dei tare sprijini i de anglo-saxoni ca alia i ailor, au v zut c din cauza ezit rii lor de a lua contactul direct cu Rusia, instalat pe teritoriul

lor un comitet de eliberare na

ional

, emana

iune a comuni

tilor polonezi de la Moscova. Asta ne atept i pe noi dac nu vom profita de aceast invita iune de ultim or a luiMolotov. Eu cred c e înc un ultim moment când ruii vor aranja prin bun în elegereconflictul dintre noi. Scpând aceast ocazie i începând ofensiva, vor pretinde capitularef r condi iuni, ceea ce implic, f r îndoial sacrificii mai mari decât acelea ce ni s-arpretinde acum la Moscova.

Sunt în msur a afirma acestea, nu ca o prere a mea personal, ci ca pe o informa iepe care o am din sursa Benes. Trebuie ca România s ias din rzboi cu un ceas înainte decapitularea Germaniei. Altfel vom avea aceeai soart ca ea. Important mai este c,invita iunea fiind trimis dup ce s-a luat cunotin de programul coali iunii na ionaledemocratice, implicit s-a recunoscut ca baz de viitoare guvernare a rii Românetimen inerea dinastiei i a M.S. Regelui Mihai I, a suveranit ii rii i a structurii ei sociale i

economice de azi. Acestea sunt puncte extrem de importante, câtigate deja. tiu eu dac,neajungându-se azi la un acord, ele vor mai fi men inute în viitor?

În privin a integrit ii teritoriale, evident c ei men in preten iile asupra Basarabiei i aBucovinei de Nord. Asupra acestui punct urmeaz ca to i factorii de la noi s se pronun e.Este cert c din faptul c ruii invit delega i ai coali iei la Moscova rezult cu nu suntmul umi i de tratativele tirbey. Evident c i-a nemul umit c el s-a adresat englezilor în locde a merge direct la ei, ceea ce a dat impresia c vrem s ne punem la adpostul anglo-saxonilor în contra ruilor. Nu tiu dac s-a cerut o garan ie a grani elor: aceasta trebuie s fi suprat i mai mult pe rui. Am motiv de a crede c i persoana lui tirbey n-a fost binealeas i nu le-a fost simpatic. Aceste motive, precum i concentrarea partidelor de stângacu partidul liberal, i-a f cut s aib încredere în aceast organiza ie19. Cred c a ti c

tergiversrile în cursul tratativelor duse pân acum, nehot rârea i teama de a-i luarspunderea actelor de care ele depindeau le-a deziluzionat profund. Aceast greeal nutrebuie repetat . Dac nu sunte i sincer doritori de a ajunge la o în elegere, mai bine nupleca i la drum. Evident, nu e vorba de a accepta orice condi iuni, dar nici nu trebuie s plecm la târg hot râ i de a nu cumpra sau vinde nimic. În privin a procedurii de urmattrebuie a lua contact în primul rând cu M.S. Regele Mihai, cu Mihai Antonescu, cu Iuliu

19 Este vorba despre Coali ia Na ional Democrat în care comunitii i social-democra ii se aliaser cu liberaliicondui de Gheorghe Tt rescu. Pentru detalii vezi Gh. Onioru, Alian e i confrunt ri între partidele politicedin România, 1944 – 1947 , Bucureti, 1996.




Maniu i Dinu Brtianu, care trebuie implora i s uite pentru moment orice resentimente

trecute i s intre în coali ie dându-i, evident prin colaborarea acceptabil a partidelorromâneti o i mai mare autoritate în afar i înuntru. În acest scop fac, drag George, i latine un apel clduros ca s consim i orice sacrificii de amor propriu, numai i numai ca s realizezi aceast oper de care depinde soarta neamului nostru. E cert c în nici un caz nutrebuie tratat pe dou ci, f r a face supralicita ie, ci din contr, trebuie o ac iune unitar,pentru a putea apra cât mai bine interesele româneti. Evident, trebuie stat de vorb cuMihai Antonescu, mai mult ca oricine, are posibilitatea i sper, dorin a, de a v ajuta laplecarea delega ilor i la eventuala punere în practic a armisti iului. Cred, de asemenea, c poate face ceva pentru în elegerea dintre diferitele noastre grupri politice. Desigur, nu vafi uoar i nici f r risc aceast opera iune, dar numai aa ara va rscumpra greeliletrecutului. Ca numr, cred c 2 delega i, maxim 3 este suficient. În orice caz, fie c un

acord cu Iuliu Maniu se va face, fie c

nu, firma trebuie s

r

mân

a coali

iunii na

ionale

itrebuie s men ii situa iunea, pentru c ie i-e adresat invita iunea. V rog s m ine i lacurent, prin Mihai Antonescu, de tot ce se va hot rî, spre a influen a, eventual, mersultratativelor, prin Benes, care este absolut favorabil. Sunt de peste un an în contactpermanent cu el. s nu încerca i a schimba locul tratativelor. Moscova este cerut sine quanon . Nimeni nu ne poate aduce învinuiri. Vezi cazul Finlandei care cu tiin a Germaniei atrimis delega i la Moscova i apoi, cazul tirbey i Vioianu sunt precedente. În orice caztrebuie riscat totul. M tem chiar c, evenimentele precipitându-se, dac nu v ve i grbi, vafi prea târziu; trebuie profitat de aceast ultim ans de a iei din conflict, cu sacrificiievidente, cci suntem rspunztori de politica greit pe care am dus-o, dar totui cu o ar de sine st t toare, pstrându-i dinastia i aezmintele ei de baz. În contiin a mea deromân, socotesc c nimeni la noi nu are dreptul de a respinge sau de a sabota aceast

ultim ans care ni se prezint . R spunderea lui fa de ar de istorie ar fi prea mari. Dixit et salvari animam meam . Al t u ca frate (ss) FranasoviciPrim post-scriptum. Cum, de când sunt aici, am lucrat într-un complet acord cu

Grigore Gafencu, care, în afar de orice considera iuni de politic intern, servete pe planna ional în mod admirabil ara noastr, i cum, în toate împrejurrile, am lucrat cot la cot,punând în comun posibilit ile i legturile noastre, aducând în chipul acesta,, dup cum se

va vedea mai târziu, reale servicii cauzei noastre, am socotit de datoria mea a-l pune încunotin de toat aceast chestiune. Ca i mine el gsete de o importan capital i estede prere a-i da curs. Socotete, ca i mine de altfel, c o în elegere între Maniu i DinuBrtianu ar fi extrem de util i în acest caz numai, dac ar fi nevoie, v-ar pune cu bucurie

serviciile lui la dispozi ie. În ceea ce m privete, tii c po i conta i de acum înainte, ca i în trecut, pe devotamentul meu întreg, oriunde i oricând. Grigore Gafencu a trimis oscrisoare domnului Maniu, expunându-i modul lui de a vedea.

Al doilea post-scriptum. Dac pleac cineva, roag-l din partea mea s se intereseze desoarta fiului meu Constantin, locotenent, regimentul 9 Roiori, f cut prizonier în Crimeea,la 11 aprilie 1944. Se poate adresa lui Fierlinger, ministrul cehoslovac la Moscova, care a iavut instruc iuni de la Benes.

Al treilea post-scriptum. În ceea ce privete persoana ta, fii foarte cu bgare de seam în momentul svârcolirilor finale i al retragerii germanilor. M tem c vor lua cu ei ostateci.Caut refugiu la o lega ie neutr.




Al patrulea post-scriptum. A tept rspuns grabnic, oricare ar fi hot rârea voastr, spre

a-l comunica mai departe.”Folosindu-se de serviciile lui Vespasian Pella, Richard Franasovici va reveni cu detaliifoarte interesante în legtur cu o posibil negociere direct cu ruii, mediat de fostulpreedinte cehoslovac Eduard Benes20. Acelai Franasovici, sesizând gravitateaevenimentelor i viteza cu care acestea se derulau împotriva intereselor române ti, reveneacu telegrama cifrat nr.185/14 august 1944:

„În ziua de 30 iulie primind de la domnul Benes o invita iune adresat domnuluiTt rescu i pe care am socotit-o de un interes esen ial pentru ara noastr, am rugatLega iunea noastr din Berna s o transmit domnului prim ministru spre a dispune s seremit domnului Tt rescu. Chestiunea fiind foarte urgent insistam s mi se dea unrspuns urgent.

Cum de la acea dat

au trecut 15 zile, f

r

a mi se comunica vreun r

spuns, oricare arfi fost el, sunt îndrept it a crede c domnul G. Tt rescu nu a fost pus în msur a-mi daacest rspuns.

Orice nou întârziere atât din partea domnului G. Tt rescu în a-mi da rspunsul lui,cât i din partea mea ca transmitor putând fi considerat ca o lips de seriozitate dinpartea domnului G. Tt rescu cât i a mea, m voi socoti îndrituit, dac nu voi primirspuns pân joi 17 august, de orice natur ar fi el, s presupun c este vorba de un refuzdin partea lui G. Tt rescu de a da curs invita iunii f cute, refuz pe care împreun culmuririle necesare, îl voi comunica domnului Benes.”21

Dat fiind precipitarea evenimentelor, dar i importan a vetilor ce soseau din Elve ia, însui ministrul de externe Mihai Antonescu va telegrafia la Berna. De remarcat tonul v ditiritat al efului diploma iei, care nu putea s-i ierte lui Franasovici i Tt rescu apartenen a

la camarila fostului rege Carol II:„N-am primit nici o invita ie a domnului Benes pentru domnul G. Tt rescu, ci o not

a domnului Franasovici.1. Primirea acestei note nu însemna c eu sunt obligat s-i dau i rspunsul sau s m

transform în intermediarul domnului Franasovici.2. Voi vedea pe domnul Tt rescu i-i voi comunica uimirea fa de tonul cominatoriu

al domnului Franasovici.3. V rog s-i comunica i c eu sunt informat despre ac iunile întreprinse de unii

carliti din strintate, gata s-l readuc pe ex-regele Carol II i s fac Rusiei mariconcesiuni teritoriale, inclusiv baze navale i aeriene la Turnu Severin i Constan a. V rogs comunica i domnului Franasovici c eu am jurat credin regelui Mihai I i consider

20 Lega ia de la Berna, cu nr.2052, sub semntura lui Pella, transmitea urmtoarea scrisoare de la Franasovicidestinat lui Tt rescu:„Ca urmare la telegrama prin care mi se cere de la Bucureti a întreba pe Beneš dac invita iunea Beneš –Molotov adresat coali iei este cunoscut de anglo-americani, am f cut azi lui Beneš telegrafic aceast întrebare.Din ultimele evenimente, cât mai ales din discursul lui Churchill deduc hot rât c anglo-americanii sunt lacurent. Cred deci de datoria mea a- i atrage aten iunea înc o dat c în aceste ceasuri orice întârziere poate fifatal.Rog a-mi da personal un semn c a i primit scrisoarea mea i a-mi comunica telegrafic pe calea aceasta rspunsult u.”, Arhiva Serviciului Român de Informa ii, fond Penal, dosar 40.005, vol.175, f.12.21 Ibidem , f.16.




trdtori pe to i aceia care vor s readuc în ar un rege detronat de na iune, pentru c

politica lui a dus ara la prbuirea grani elor., iar pe noi cei de azi la umilin e complete i laneîndurate lovituri de la fotii notri alia i, crora, crora n-am în eles niciodat s le facemrzboi sau mcar provoca iuni. Sunt în posesia tuturor turpitudinilor i malversa iunilorfinanciare ale fostului rege i echipelor sale i în nici un caz nu m simt dator s contribui larestaurarea unei monarhii de aventur i a unui sistem politic care a dus la drama na ional i la cele mai cumplite încercri, pe care contiin a mea de român le suport treaz i dârz de4 ani în ndejdea c va putea salva ara cu concursul unit ii tuturor românilor demni i

întregi, ci nu s-o duc la groap cu graba celor care sunt preocupa i de putere i venituri.4. Domnul Franasovici s nu m confunde pe mine i mâinile mele curate cu

politicienii regimului Carol II, adresându-mi limbaj cominatoriu, în timp ce eu îmi sbuciumaici via a, iar domnia sa a fugit de 4 ani dintr-o ar la a crei prbuire a contribuit i

domnia sa prin politica neserioas

, din care a f

cut parte. A

adar, lipsa de seriozitate de care vorbete în mesajul su s nu mi-o adreseze ca lec ie mie.5. Domnul Franasovici s-i reciteasc telegrama pentru ca în lumina punctelor 1-5 s-

i dea seama c nu domnia sa i nici chiar domnul Tt rescu au ajuns s fie guvern i factorconstitu ional, sau s hot rasc destinele României. Am primit i eu invita iuni, nu numaidomnul Tt rescu. Dar ceea ce import sunt drepturile i garan iile de securitate alefrontului nostru de azi i ale libert ilor româneti de totdeauna, ci nu concesiuni grbite cacele ale domnului Manoilescu la Viena (Mihai Antonescu are în vedere dictatul din 30august 1940 – n.n.) sau ale domnului Tt rescu în 1940, f r nici o garan ie concomitent ,expunând ara i institu iile de distrugeri totale. Patru ani nu am auzit de existen adomnului Franasovici atunci când prin strdania chinuit i rezisten a de aici împotrivaanarhiei create i lsate de fostul rege Carol II, ne-am f cut datoria de a apra ara

împotriva revolu iei dinuntru i a tuturor ameninrilor din afar. Azi domnia sa crede c ne mai poate da i lec ii, trimi ându-mi mesaje cominatorii.

6. Fiind informat c ruii au tratat cu fostul rege Carol II i unii oameni ai si, care auf cut concesiunile sus amintite, v rog ca aceast telegram împreun cu aceea pe care o

ve i primi ca urmare a mesajului pentru 10 august, s o remite i în copie i tat lui i fiuluiprofesorului, rugând s ia cunotin, întrucât am convingerea c ne gsim în fa a uneiac iuni mult mai grave, fa de care tonul domnului Franasovici nu este decât o imprudent anticipa ie. Mihai Antonescu”22

Ultimele tentative serioase pentru încheierea unui armisti iu s-au înregistrat tot laStockholm. La 8 august 1944, George Duca primea de la Bucureti o telegram semnat deGrigore Niculescu-Buzeti, în care era f cut propunerea de trimitere a unei echipe

conduse de generalul Aurel Aldea peste linia frontului, pentru a negocia direct cuMoscova23. Dei a prezentat imediat ini iativa ambasadoarei sovietice Kollontay 24, Duca aprimit rspunsul abia la 23 august:

22 Ibidem , f.17-18.23 Generalul Aurel Aldea avea mandat clar din partea conducerii Blocului Na ional Democrat, semnat de DinuBrtianu, pentru Partidul Na ional Liberal, Iuliu Maniu, pentru Partidul Na ional rnesc, Lucre iuPtrcanu, pentru Partidul Comunist, i Constantin Titel Petrescu, pentru Partidul Social Democrat:„MandatDomnul general Aurel Aldea mandatar pe lâng guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste al BloculuiNa ional Democratic român, este împuternicit s semneze, în numele acestui Bloc, cu guvernele Uniunii




„Doamna Kollontay… mi-a declarat c guvernul sovietic primete misiunea generalului

Aldea, dup care to i trei am studiat posibilit ile trecerii avionului peste grani a ruseasc…Plecând, eram profund dezgustat de felul în care ru ii s-au purtat, cci era prealimpede c nu a vrut s-i dea consimmântul decât dup începerea ofensivei, spre a ini ianegocierile sub presiunea situa iunii militare.”25

*

Astfel s-a ajuns la formula loviturii de stat de la 23 august 1944, o solu ie disperat într-un moment în care ara se îndrepta spre catastrof . Contextul interna ional va conduce îndoar câteva zile la transformarea momentelor de bucurie din seara zilei de 23 august 1944,

în ani de comar lega i de instaurarea i construirea regimului totalitar comunist.

Avem convingerea îns

c

aceste momente cruciale din istoria noastr

contemporan

nu i-au relevat înc toate secretele. Exist înc numeroase surse de arhiv neexploatate, iar în acest studiu nu am f cut decât s punem în discu ia specialitilor astfel de documente.

Republicilor Sovietice Socialiste, Marii Britanii i Statelor Unite ale Americii, actul de armisti iu conformpropunerilor f cute de Alia i i ameliorrilor consim ite ulterior de guvernul sovietic.Conven ia de armisti iu va rmâne secret , ea neputând fi publicat decât dup punerea în aplicare. Aplicareaarmisti iului se va face deîndat ce se va constitui guvernul legal român.Domnul general Aldea este însrcinat de asemenea s coordoneze ac iunea militar a României cu a armateisovietice i a celorlal i alia i.Domnia sa este mandatat în acelai timp s discute cu guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste toatemodalit ile de aplicare ale armisti iului precum i de a semna, dup ce va fi prealabil autorizat, o conven ie înacest sens.Fcut în Bucureti, azi 17 august 1944.” Ibidem , dosar 40.002, vol.10, f.477.24 G. Duca, op.cit., vol.III, pp.94-97.25 Ibidem , f.98.

dr. gheorghe onişoru diplomaţia română Şi problema armistiţiului 1943 1944

Documents