drept civil contracte - studiu

8/8/2019 Drept Civil Contracte - Studiu

1/45

Civil contracte - invatat

1. Contractul de vanzare-cumparare

Notiunea contractului de vanzare-cumparare acel contract prin care una din parti,numita vanzator, transmite celeilalte parti, numita cumparator, dreptul de proprietateasupra unui bun (bunuri) sau alte drepturi reale ori drepturi de creanta, in schimbul uneisume de bani numita pret.

C aracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare :- caracterul sinalagmatic (bilateral) rezulta din faptul ca incheierea acestuicontract da nastere la obligatii interdependente si reciproce intre partile contractante;

o vanzatorul are ca obligatii principale predarea si garantarea

bunului vandut;

o cumparatorul are ca obligatii plata pretului si luarea in primire a

bunului cumparat.- v anzarea este un contract cu titlu oneros fiecare parte contractanta urmareste uninteres patrimonial;

o vanzatorul are interesul sa primeasca pretul, iar cumparatorul

bunul cumparat in proprietate.- v anzarea-cumpararea este un contract comutativ deoarece odata cu incheiereacontractului, partile isi cunosc existenta si intinderea obligatiilor;- vanzarea este un contract consensual (in principiu) putand fi incheiat prinsimplu acord de vointa al partilor (solo consensu), fara indeplinirea vreunei formalitati si fararemiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului;

o prin exceptie de la principiul consensualismului, in cazurile

special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn;o de exemplu : terenurile (indiferent ca sunt situate in intravilanul

ori extravilanul localitatilor si indiferent de intinderea suprafetei)pot fi instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii, subsauctiunea nulitatii absolute, numai daca actul a fost incheiat informa autentica.

- vanzarea-cumpararea este , de regula, un contract translativ de proprietate prinacordul de vointa al partilor si independent de predare a bunului, contractul de vanzare-cumparare se incheie in mod valabil, avand loc in acelasi timp si transferul dreptului deproprietate de la vanzator la cumparator;

o din momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul

va suporta si riscul pierii bunului (principiul res perit domino),iar vanzatorul va suporta riscurile numai daca a fost in intarzierecu privire la executarea obligatiei de predare si nu reuseste sadovedeasca faptul ca bunul ar fi pierit si la cumparator daca l-arfi predat la termen;

o p rincipiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de

proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractuluiopereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:

1


2/45

vanzatorul trebuie sa fie proprietarul bunului vandutsi contractul valabil incheiat;

bunul vandut trebuie sa fie individual determinat(cert);

bunul vandut trebuie sa existe;

partile sa nu fi amanat transferul proprietatii(amanare prevazuta printr-o clauza prevazuta incontract).

Conditii de valabilitate contractul de vanzare-cumparare, pentru a fi valabil incheiat,trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile de valabilitate prevazute de art. 948 dinCodul civil.

C onsimtamantul valabil al partilor care se obliga - acordul de vointa intre parti estetotdeauna necesar si totodata suficient, cu exceptiile prevazute de lege, in vedereaformarii contractului;- consimtamantul partilor trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a

fi valabil exprimat:o sa provina de la o persoana cu discernamant;

o sa fie exteriorizat;

o sa fie neviciat;

o sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice.

- probleme legate de consimtamant se pun in legatura cu:

o promisiunea unilaterala de a vinde sau de a cumpara reprezinta

un antecontract unilateral prin care o parte, numita promitent, seobliga sa incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare cu oalta parte, numita beneficiar;

numai in sarcina uneia dintre parti (promitentul) se

creeaza obligatia de a face;

daca beneficiarul va opta in sensul cumparariibunului, dar promitentul, prin incalcarea obligatieiasumate, va refuza vanzarea (eventual a si vandutlucrul unei alte persoane) contractul nu se va maiincheia, beneficiarul avand dreptul la daune-interese, potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de aface.

o p romisiunea bilaterala (sinalagmatica) de vanzare-cumparare

antecontractul prin care ambele parti se obliga ca in viitor saincheie un contract de vanzare-cumparare;

daca promitentul-vanzator nu-si executa obligatia sia vandut bunul, beneficiarul-cumparator nu poatecere predarea lui, intrucat vanzarea care s-a facuteste valabila, sub rezerva fraudei (dar poate ceredaune-interese).

o p actul de preferinta reprezinta o varianta a promisiunii de

vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca, in cazul

2


3/45

cand il va vinde, sa acorde preferinta unei aunmite persoane, lapret egal;

de precizat in acest caz proprietarul bunului nu seobliga sa-l vanda, ci numai sa acorde preferinta incazul in care se va hotari in acest sens;

nici prin pactul de preferinta, ca si in cazulpromisiunii, nu se transmite dreptul de proprietate;

astfel , daca promitentul vinde bunul unei altepersoane, beneficiarul-cumparator nu poate cereincheierea contractului, sub rezerva fraudei,vanzarea ramanand valabila (dar poate cere daune-interese).

o d reptul de preemiune reprezinta posibilitatea de care se bucura

o persoana de a fi preferata altei persoane la cumpararea unuibun (sau bunuri), in conditiile prevazute de lege;

natura juridica dreptul de preemtiune are natura

legala, el fiind reglementat de lege prin o normaimperativa;

instituirea acestui drept reprezinta oderogare de la principiul liberei circulatii abunurilor si de la principiul potrivit caruiaproprietarul dispune liber, exclusiv siabsolut de bunul sau;

dreptul de preemtiune este un dreptabsolut, opozabil erga omnes, inclusivproprietarului vanzator, care nu trebuie safaca nimic pentru a-l impiedica pe titularul

acestui drept sa si-l exercite. d omenii de aplicare - domeniul si conditiile de

aplicare ale dreptului de preemptiune se determinain functie de bunul care formeaza obiectul lui, deactul juridic care urmeaza sa fie incheiat si dedreptul care se instraineaza pe baza contractuluiproiectat;

d reptul de preemptiune are ca obiectnumai terenurile agricole situate inextravilan (de exemplu: terenuri arabile,pasuni, fanete, vii etc.);

d reptul de preemptiune este prevazut delege numai daca instrainarea se face prinvanzare;

actul juridic proiectat trebuie sa aiba caobiect transmiterea dreptului deproprietate asupra terenului.

Capacitatea de a contracta potrivit Codului civil, pot cumpara si vinde toti carora nule este oprit de lege (capacitatea deplina de exercitiu); astfel, regula o reprezinta

3


4/45

capacitatea, iar cazurile de incapacitate constituie exceptia, fiind expres si limitativprevazute de lege si de stricta interpretare:- incapacitati in considerarea persoanei (intuitu personae):

o vanzarea nu se poate face intre soti (aceasta nu priveste si pe

concubini);

prin aceasta interdictie se urmareste: sa se impiedice ca sotii sa eludeze prin

vanzari simultane, dispozitia legii potrivitcareia donatiile intre soti sunt revocabile;

sa se apere interesele mostenitorilorrezervatari, intrucat prin vanzari simultanes-ar putea face liberalitati;

sa se apere interesele creditorilor care arputea fi fraudati prin incheierea de vanzarisimultane.

sanctiunea incheierii unor astfel de acte este

nulitatea relativa, anularea putand fi ceruta deoricare dintre soti, de mostenitorii ocrotiti sau decreditori.

o tutorii nu pot cumpara bunuri de la persoanele aflate sub tutela

lor;

sanctiunea este nulitatea relativa .

o mandatarii imputerniciti sa vanda bunuri ale celor pe care ii

reprezinta nu pot cumpara ei insisi acele bunuri;

sanctiunea este nulitatea relativa .o administratorii bunurilor ce apartin statului sau unitatilor

administrativ -teritoriale nu pot cumpara bunurile aflate inadministrarea lor;

sanctiunea este nulitatea relativa .o functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau

unitatilor administrativ-teritoriale ce se vand prin intermediul lor;

exceptie : vanzarile ale caror bunuri aupreturi fixe;

sanctiunea este nulitatea relativa .o judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi cesionari de drepturi

litigioase in circumscriptia Curtii de Apel unde isi desfasoaraactivitatea;

in cazul magistratilor Inaltei Curti deCasatie si Justitie interdictia priveste intregteritoriul tarii.

sanctiunea este nulitatea absoluta , cu platadaunelor-interese si suportareacheltuielilor vanzarii.

o cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate

privata asupra terenurilor, decat in conditiile prevazute de lege

4


5/45

(legear nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietateprivata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi,precum si de catre persoanele juridice straine).

- incapacitati dupa natura bunurilor (intuitu rei) potrivit art. 963 din Codul civil,numai bunurile ce sunt in comert (circuitul civil) pot fi obiectul unui contract;

o

bunurile proprietate publica ale statului sau ale unitatiloradministrativ-teritoriale sunt inalienabile (dar pot fi date inadministrare sau inchiriate);

o terenul atribuit conform art.19, art.21 si art.43 din legea

nr.18/1991 nu poate fi instrainat prin acte juridice intre vii timpde 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-afacut inscrierea proprietatii (sub sanctiunea nulitatii absolute aactului de instrainare);

o locuintele trecute in proprietatea statului nu pot fi instrainate prin

acte juridice intre vii, timp de 10 ani de la data cumpararii;o bunurile monopol de stat nu pot fi vandute si nici cumparate de

catre persoane fizice sau persoane juridice decat pe baza delicenta (de exemplu: tutun, alcool etc.);

o bunuri inscrise in circuitul civil dar care din motive de ordine

publica sau economico-sociala nu pot fi instrainate decat curespectarea unor reglementari legale speciale (de exemplu:armele, munitiile, materialele explosive etc.);

o terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate

nu pot fi instrainate atata timp cat exista litigii cu privire la ele;

o atunci cand exista un interes serios si legitim, anumite bunuri

sunt scoase temporar din circuitul civil (de exemplu: garantareaexecutarii unei obligatii de intretinere fata de o persoana, de

plata a rentei viagere etc.).Obiectul contractului de vanzare-cumparare il reprezinta actiunea sau inactiunea la

care se obliga vanzatorul si cumparatorul (conduita partilor);- vanzarea-cumpararea fiind un contract sinalagmatic , da nastere la obligatii insarcina ambelor parti, astfel obiectul este format din obiectul obligatiei vanzatorului bunulvandut si din obiectul obligatiei cumparatorului pretul:

o bunul vandut trebuie sa indeplineasca unele conditii pentru a

putea forma obiectul contractului de vanzare-cumparare:

bunul sa fie in circuitul civil ;

bunul trebuie sa existe in momentul incheieriicontractului sau sa poata exista cu certitudine in

viitor; bunul vandut sa fie determinat (sau determinabil);

bunul sa fie licit si posibil ;

bunul vandut sa fie proprietatea vanzatorului .

o pre ul reprezinta obiectul obligatiei cumparatorului si consta

intr-o suma de bani, care in intentia partilor, corespunde cu

5


6/45


7/45

pe cumparator; daca nu reuseste, va suporta consecinteleevictiunii, indiferent daca este de buna sau de rea-credinta;

obligatia de garantie contra evictiunii, care rezultadin fapta unui tert, exista daca sunt indepliniteurmatoarele conditii:

sa fie vorba despre o tulburare de drept vanzatorul este garant numai dacatulburarea tertului este de drept (adicatertul trebuie sa invoce un drept asuprabunului cumparat);

cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii vanzatorul este garant numai dacatulburarea din partea tertului are o cauzaanterioara momentului incheieriicontractului de vanzare-cumparare;

cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de

cumparator daca cumparatorul a avutcunostiinta de pericolul evictiunii,inseamna ca el a acceptat riscul siproblema raspunderii vanzatorului nu semai pune.

o efectele obligatiei de garantie contra evictiunii in cazul in care

evictiunea s-a produs (este consumata), aceasta poate fi:

totala in cazul in care cumparatorul a pierdut inintregime proprietatea asupra bunului cumparat; inaceste conditii, vanzatorul trebuie:

sa restituie integral cumparatorului pretul

primit; sa restituie cumparatorului valoarea

fructelor pe care acesta a fost obligat sa leinapoieze tertului evingator;

sa restituie cumparatorului cheltuielile dejudecata, ocazionate de procesul cu tertulevingator;

sa plateasca daune-interese.

p artiala atunci cand cumparatorul pierde o partedin proprietatea asupra bunului cumparat sau seneaga ori se valorifica un alt drept decat cel deproprietate asupra bunului; in aceste conditii,cumparatorul are dreptul de a opta intre:

a cere rezolutiunea contractului devanzare-cumparare;

a mentine contractul incheiat, cudespagubiri pentru partea evinsa.

7


8/45

o m odificarea conventionala a garantiei pentru evictiune partile

pot sa modifice prin conventia lor aceste reguli, adaugand,micsorand, sau chiar stergand obligatia de garantie pentruevictiune.

- obligatia de garantie pentru viciile bunului vandut presupune ca vanzatorul sa-l

apere pe cumparator impotriva tuturor deficientelor bunului care afecteaza utilitatea lui;o situatia bunului vandut afectat de viciu prezinta asemanarea cu

viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectuluicontractului; intre cele doua situatii exista insa deosebiriesentiale:

in cazul erorii asupra substantei obiectului , dincauza acestui viciu de consimtamant, cumparatorulnu a putut cumpara, in substanta sa, bunul voit sipoate cere anularea contractului;

in cazul in care bunul, datorita viciilor , esteimpropriu intrebuintarii dupa destinatie sau isi

micsoreaza valoarea de intrebuintare, eroarea serefera numai la calitatea bunului si cumparatorul nupoate cere anularea contractului, ci are o actiune ingarantie contra vanzatorului.

o c onditiile garantiei pentru vicii :

viciul sa fie ascuns vanzatorul nu raspunde deviciile aparente si despre care cumparatorul a pututsingur sa se convinga;

viciul sa fi existat in momentul incheieriicontractului viciile intervenite ulterior, dupamomentul vanzarii, sunt suportate de catre

cumparator, in calitate de proprietar; viciul sa fie grav cand bunul nu poate fi folosit

potrivit destinatiei sale sau intrebuinatarea lui esteatat de micsorata, incat daca l-ar fi cunoscut,cumparatorul nu l-ar fi cumparat sau ar fi platit unpret mai mic.

o efectele raspunderii vanzatorului pentru vicii in cazul vanzarii

unui bun afectat de vicii ascunse, cumparatorul are dreptul saopteze intre:

a restitui bunul si de a primi pretul ina poi pe caleaactiunii in rezolutiune, cunoscuta in acest caz sub

denumirea de actiune rehibitorie; a opri bunul si de a cere inapoierea unei parti din

pret pe calea actiunii estimatorii.

o modificarea conventionala a garantiei pentru vicii intrucat

dispozitiile de drept comun privind obligatia de garantie pentruvicii au un caracter supletiv, partile sunt libere sa limiteze sauchiar sa inlature ori, dimpotriva sa agraveze prin conventia lor,aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa.

8


9/45

Obligatiile cumparatorului principalele obligatii ale cumparatorului sunt:- obligatia de a plati pretul bunului cumparat principala obligatie acumparatorului este de a plati pretul la termenul si la locul determinat prin contract;

o dobanda pretului cumparatorul este obligat sa plateasca

vanzatorului si dobanda pana la efectiva achitare a pretului, intrei cazuri:

daca exista conventie in acest sens;

daca bunul vandut si efectiv predat este producatorde fructe;

daca cumparatorul a fost pus in intarziere printr-onotificare de plata.

o sanctiunea neplatii pretului in caz de neplata a pretului,

vanzatorul poate opta intre:

poate invoca exceptia de neexecutare care-i permitesa refuze predarea bunului vandut;

poate cere executarea silita a obligatiei de plata acumparatorului;

poate cere rezolutiunea contractului.- obligatia de a luat in primire bunul cumparat cumparatorul are obligatia depreluare a bunului vanzarii la termenul stipulat in contract;

o in caz de neexecutare a obligatiei de luare in primire a bunului

vandut, dupa punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorulpoate cere instantei:

obligarea silita a cumparatorului la luarea in primirea bunului;

rezolutiunea contractului;

daune-interese, potrivit reglementarilor generale.- obligatia de a plati cheltuielile legate de incheierea contractului in lipsa destipulatie contrara, cumparatorul mai trebuie sa suporte si cheltuielile vanzarii (ca de exemplu:cheltuielile propriu-zise ale actului, taxele de timbru si de autentificare sau de publicitateimobiliara).

2. Contractul de schimb

Notiunea contractului de schimb acel contract prin care partile, numite copermutanti,isi transmit fiecare proprietatea asupra unui bun (sau bunuri) in schimbul proprietatii altuibun (bunuri) sau altor drepturi reale ori de creanta.

- cu alte cuvinte , echivalentul bunului instrainat nu este o suma de bani, ci un altbun sau drept;- contractul de schimb este supus, in principiu, regulilor privind vanzarea-cumpararea (fiecare copermutant fiind considerat vanzator al bunului pe care il transmite sicumparator al bunului pe care il primeste in schimb), dar cu unele deosebiri fata de contractul devanzare-cumparare, si anume:

o nu se aplica regulile de la plata pretului ;

9


10/45

o intrucat fiecare parte este si vanzator si cumparator, nu se aplica

regula privind suportarea cheltuielilor legate de incheiereacontractului de catre cumparator (acestea se vor suporta deambele parti, in calitate de cumparatori);

o clauzele indoielnice nu se interpreteaza in contra vanzatorului, ca

la vanzare-cumparare, ci in favoarea debitorului (se aplica regulagenerala).

C aracterele juridice ale contractului de schimb :- este un contract sinalagmatic obligatiile copermutantilor sunt reciproce, insensul ca unul se obliga fata de celalalt;- e ste un contract cu titlu oneros fiecare parte urmareste un folos patrimonial sianume dobandirea dreptului de proprietate asupra unui bun (sau bunuri);- este un contract comutativ existenta si intinderea obligatiilor copermutantilor secunosc din momentul incheierii contractului;- este , in principiu, un contract consensual exceptie face cazul in care obiectulschimbului il reprezinta, cel putin pentru o parte, un teren (caz in care contractul imbraca forma

autentica);- este un con tract translativ de proprietate exceptie face cazul in care obiectulcontractului de schimb il reprezinta un drept real sau de creanta (caz in care avem de-a face cu uncontract nenumit);- este un contract numit.

Reguli speciale aplicabile contractului de schimb:- daca una din parti transmite un bun care nu ii apartine in proprietate, cealalta partenu poate fi obligata a-i preda bunul promis in schimb, ci doar sa il restituie pe cel primit;- un copermutant evins de bunul primit in schimb poate cere daune-interese sauintoarcerea bunului sau (rezolutiunea contractului).

3. Contractul de donatie

Notiunea contractului de donatie contract prin care o parte, numita donator,instraineaza cu titlu gratuit si irevocabil un bun (bunuri) sau un drept (drepturi) real saude creanta, din patrimoniul sau altei parti, numita donatar, fara a urmari sa primeascaceva in schimb.

Caracterele juridice ale contractului de donatie:- d onatia este un contract unilateral donatia reprezinta un act juridic bilateral,exprimand vointa a doua parti, dar un contract unilateral intrucat numai una din parti se obliga(donatorul);

o

in cazul donatiei cu sarcini, donatia devine un contractsinalagmatic, cand donatarului ii revin obligatii determinate.- donatia este un contract cu titlu gratuit donatia face parte din categorialiberalitatilor (acte cu titlu gratuit, intrucat o parte transmite un bun sau un drept fara a urmari saobtina de la cealalta parte un contraechivalent);- donatia este un contract solemn pentru incheierea valabila a contractului dedonatie, acordul de vointa dintre parti trebuie sa imbrace forma autentica ceruta de lege (advaliditatem), altfel contractul este lovit de nulitate absoluta;

10


11/45

o exceptii de la caracterul solemn al donatiei :

darurile manuale;

donatiile indirecte;

donatiile deghizate.- d onatia este un contract irevocabil donatorul nu poate reveni asupra

consimtamantului sau, din moment ce donatia a fost acceptata in forma autentica, de catredonatar;

o cum liberalitatile sunt irevocabile, donatia fiind un act de

liberalitate, acest contract nu poate fi revocat de vointa uneiadintre parti.

- donatia e ste un contract translativ de proprietate prin incheierea contractului dedonatie in forma autentica are loc transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar aunui bun;

o pentru validitatea contractului de donatie nu este obligatorie si

predarea imediata a bunului, acesta putand fi predat si ulterior.- d onatia este un contract incheiat intuitu personae donatorul va gratifica pe

donatar avand in vedere persoana acestuia;- donatia este un contract numit .

Conditiile de validitate a contractului de donatie ca orice contract civil, donatiatrebuie sa indeplineasca conditiile de validitate prevazute de Codul civil, si anume:consimtamantul valabil exprimat al partilor, capacitatea de a contracta, existenta unuiobiect determinat si o cauza licita, la care se adauga forma ceruta de lege ad validitatem,anume forma autentica.- c onsimtamantul partilor sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fieexteriorizat, sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie viciat;- capacitatea de a contracta orice persoana poate incheia un contract de donatie,

cu exceptia cazului cand este declarata de lege incapabila;o incapacitati de a dispune prin donatie sunt incapabili de a

dispune prin donatie minorii si interzisii judecatoresti:

minorii nu pot dispune cu titlu gratuit, nicipersonal, nici prin reprezentant si nici cuincuviintarea autoritatii tutelare (ei pot face totusidaruri manuale obisnuite, potrivit cu posibilitatilelor);

interzisii judecatoresti persoanele puse subinterdictie judecatoreasca nu pot incheia contractede donatie in calitate de donatori.

o incapacitati de a primi prin donatie : persoanele fizice neconcepute persoana fizica

neconceputa nu poate fi gratificata prin donatie;

insa, persoanele fizice neconcepute pot figratificate indirect, prin intermediuldonatiei cu sarcini, facuta unei tertepersoane capabile, cu conditia existenteiacesteia la data executarii sarcinii.

11


12/45

persoanele juridice acestea nu pot fi gratificatedecat in momentul in care dobandesc personalitateajuridica, cu exceptia cazului cand donatiile suntfacute pentru ca o persoana juridica sa se constituiein mod valabil;

cetatenii straini si apatrizii nu pot accepta donatiiavand ca obiect dreptul de proprietate asupraterenurilor;

prin legea nr. 429/2003 de revizuire aConstitutiei Romaniei s-a dispus ca acestiapot dobandi dreptul de proprietate privataasupra terenurilor numai in conditiilerezultate din aderarea Romaniei laUniunea Europeana si din alte tratateinternationale la care Romania este parte,pe baza de reciprocitate, in conditiile

prevazute prin lege organica, precum siprin mostenire legala.

medicii si farmacistii nu pot primi donatii de labolnavul pe care l-au asistat si tratat de boala dincauza careia acesta moare (de asemenea si preotiicare l-au asistat pe bolnav din punct de vederereligios);

minorii si interzisii judecatoresti au dreptul saprimeasca donatii doar prin intermediulreprezentantilor lor;

surdo-mutii care nu stiu sa scrie nu pot accepta

donatii decat prin asistarea de catre un curator numitde autoritatea tutelara, care are rolul de a interpretavointa lor.

- o biectul donatiei donatia fiind un contract unilateral, obiectul sau este formatdintr-un singur element si anume, obiectul obligatiei donatorului bunul (bunurile) sau dreptul(drepturile) transmise de acesta si aflate in circuitul civil.

Efectele contractului de donatie:- efectele intre parti prin contractul de donatie se transmite dreptul de proprietatesau alt drept real ori de creanta (cesiune de creanta cu titlu gratuit) din patrimoniul donatorului incel al donatarului;

o obligatiile donatorului : obligatia de predare odata cu incheierea valabila a

contractului de donatie, donatorului ii revineobligatia de predare a bunului donat;

daca il va preda ulterior incheieriicontractului, donatorul va raspunde inacest timp fata de donatar de pieirea saudeteriorarea bunului, datorata culpei sale.

12


13/45

obligatia de garantie potrivit Codului civil,donatorul nu este responsabil de evictiune catredonatar pentru lucrurile daruite;

donatorul raspunde insa pentru evictiunecand el a promis expres garantia.

o obligatiile donatarului in principiu, donatia fiind un contractunilateral, donatarul nu are obligatii contractuale; are, in schimb,obligatia de recunostinta fata de donator, obligatie morala, dar silegala, fiind sanctionata, in caz de nerespectare, cu revocareadonatiei pentru ingratitudine.

- efectele donatiei fata de terti pentru ca donatia sa poata fi opozabila fata de terti,sunt necesare anumite forme de publicitate: respectarea publicitatii in cazul bunurilor imobile, deposesia de buna-credinta a mobilelor sau notificarea cesiunii de creanta ori acceptarea acesteia decatre debitorul cedat.

Irevocabilitatea donatiilor potrivit art. 801 din Codul civil, donatia este un contract

irevocabil.

Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei acestea suntincompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei, atragand, astfel nulitatea contractului;- conditiile postetative (pur postetative si postetative simple) din partea donatoruluinu pot fi admise in cuprinsul contractului de donatie;- dreptul de a dispune de bunul donat cand donatorul si-a rezervat dreptul de adispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este nula, chiar dacadonatorul moare si nu a dispus de acestea (bunurile vor trece in patrimoniul mostenitorilordonatorului);- plata unei datorii viitoare nedeterminate ale donatorului nu poate fi introdusa ca

o clauza in contractul de donatie, deoarece donatorul ar putea contracta datorii pana sau pestevaloarea bunurilor donate, ceea ce contravine esentei donatiei;- dreptul de denuntare unilaterala a contractului nu poate fi inclus intr-o donatie,intrucat ar constitui o exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiei.

Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei sunt permise urmatoareleclauze:- includerea unui termen pentru predarea bunului ;- includerea unei conditii cazuale sau mixte ;- stipularea platii unor datorii prezente (anterioare donatiei) ale donatorului;- posibilitatea stipularii in contract a reintoarcerii bunurilor daruite, in caz de

predeces al donatarului sau predeces al donatarului si descendentilor sai;- includerea unei clauze de imputernicire pe un libret de economii, in cazuldepunerii de sume de bani la C.E.C. sau banci pe numele altor persoane.

Exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiei:- revocarea donatiilor intre soti orice donatie facuta intre soti este revocabila;

o revocarea poate fi facuta numai de catre sotul donator (nu si de

catre mostenitorii sau creditorii lui, dupa moartea acestuia);

13


14/45

o revocarea se poate face in orice moment si nemotivat in timpul

casatoriei.- revocarea donatiilor de bunuri viitoare potrivit Codului civil, donatiile pentrubunuri viitoare sunt revocabile (acestea au ca obiect bunurile pe care le lasa donatorul, dupamoartea sa);

- revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinilor donatiile se revoca pentruneindeplinirea conditiilor cu care s-au facut (cerintelor impuse de donator);

o in aces caz, donatia este un contract sinalagmatic si

neindeplinirea obligatiilor de catre donatar, da dreptuldonatorului sa ceara executarea silita a acelei sarcini saurevocarea donatiei;

o revocarea se poate face numai pe cale judecatoreasca ;

- revocarea donatiei pentru ingratitudine in cazul contractului de donatie, legeaprevede, pentru donatar, doar o obligatie de recunostinta fata de donator;

o cauze donatia poate fi revocata pentru ingratitudine in

urmatoarele situatii:

daca donatarul a atentat la viata donatorului; daca donatarul, cu intentie, a savarsit delicte,

cruzimi sau a adus injurii donatorului;

daca donatarul a refuzat alimentele cerute dedonator.

o actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine revocarea

pentru ingratitudine are caracter de sanctiune civila si poate ficeruta in cazul oricarei forme de donatie;

actiunea poate fi introdusa doar de catre donator,dar mostenitorii sai o pot continua;

actiunea se poate intenta doar intr-un an de zile de

la data savarsirii faptei sau de cand donatorul a luatcunostinta de ea;

actiunea are in vedere doar pe donatar, care se facevinovat de savarsirea faptei culpabile; moarteadonatarului duce la incetarea actiunii in revocare sinu poate fi continuata impotriva mostenitorilor lui.

- revocarea pentru survenien de copil conform legii, donatia se revoca de dreptin cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt urmas in momentul incheierii contractuluide donatie dar, dupa acest moment i se naste un copil din casatorie sau din afara casatoriei (adicalegitim sau nelegitim); aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului.

4. Contractul de loca iune

Notiunea contractului de locatiune contract prin care o parte, numita locator, seobliga sa-i asigure altei parti, numita locatar, folosinta temporara (totala sau partiala) aunui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii, numita chirie.

Caracterele juridice ale contractului de locatiune:

14


15/45

- locatiunea este un contract sinalagmatic asigura obligatii reciproce siinterdependente intre parti, locatorul obligandu-se sa asigure folosinta temporara a bunului dat inlocatiune, iar locatarul se obliga, in principal, sa plateasca locatorului chiria;- locatiunea este un contract cu titlu oneros este de esenta locatiune, fiecare parteurmarind un avantaj patrimonial propriu;

o

daca folosinta ar fi cu titlu gratuit contractul ar fi imprumutat defolosinta (comodat) si nu locatiune.

- locatiunea este un contract comutativ ;- locatiunea este un contract consensual contractul de locatiune se incheie valabilprin acordul de vointa al partilor, indiferent in ce forma este exprimat consimtamantul;- locatiunea este un contract cu executare succesiva obligatiile partilor exista petoata durata contractului, durata care poate fi determinata sau nedeterminata, dar nu poate fivesnica (perpetua);- locatiunea este un contract netranslativ de proprietate prin locatiune se transmitedoar folosinta temporara a bunului dat in locatiune si nu dreptul de proprietate asupra bunului.

Conditiile de validitate ale contractului de locatiune:- consimtamantul - sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat,sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie viciat;- capacitatea partilor in principiu, locatiunea este un act de administrare, asadaratat locatorul cat si locatarul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare, decicapacitatea restransa de exercitiu;

o cand obiectul locatiunii il formeaza bunuri imobile si durata

contractului depaseste 5 ani, partile trebuie sa aiba capacitateadeplina de exercitiu;

o de asemenea, un sot nu trebuie sa obtina consimtamantul expres

al celuilalt sot daca incheie un contract de locatiune care are ca

obiect numai bunuri mobile sau imobile pe durata mai mica de 5ani (mandat tacit reciproc);

o poate incheia contract de locatiune pentru bunurile minorului si

tutorele acestuia, fara incuviintarea autoritatii tutelare, cuexceptia bunurilor imobile, cand contractul are o durata mai marede 5 ani.

- obiectul contractului locatiunea fiind un contract sinalagmatic, obiectul esteformat din doua elemente:

o bunul dat in locatiune poate fi atat bun mobil, cat si bun imobil,

corporal sau incorporal;

pot forma obiectul locatiunii numai bunurile

individuale determina te ; in toate cazurile , conditia esentiala este ca bunul sa

nu se distruga sau sa nu se consume prin folosintaconform destinatiei dupa natura obiectului sauconform destinatiei stabilita prin acordul partilor;

bunurile viitoare pot constitui obiectul locatiunii, cuexceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa;

15


16/45

pot fi date in locatiune bunurile din proprietateapublica a statului sau unitatile administrativ-teritoriale, in conditiile legilor speciale;

locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana(exemplu: inchirierea unui autovehicul, condus de

un sofer, presupune pentru acesta un contract deprestari de servicii, iar pentru autovehicul uncontract de locatiune);

bunurile cu regim special (exemplu: armele,munitiile etc.) pot fi date in locatiune, in conditiileunor legi speciale.

o c hiria (pretul) reprezinta pretul platit de locatar in schimbul

folosintei bunului;

poate consta in o suma de bani sau intr-o altacontraprestatie;

chiria se stabileste in raport de durata contractului si

se poate plati global sau pe unitati de timp; chiria trebuie sa fie determinata in momentul

incheierii contractului, dar ea poate fi sideterminabila, de exemplu, lasata la aprecierea unuitert (ales de catre parti sau de catre persoanadesemnata de parti) sau sa reprezinta un procent dinbeneficiul realizat de locatar.

- existenta unei cauze licite .

Efectele contractului de locatiune in cazul contractului de locatiune, obligatiilepartilor formeaza efectele acestui tip de contract.

Obligatiile locatorului acestea decurg din faptul ca acesta trebuie sa asigurelocatarului folosinta bunului dat in locatiune pe toata durata contractului;- obligatia de a preda bunul in folosinta se face la termenului stabilit in contractsau daca nu exista un astfel de termen bunul se va preda imediat, iar locul unde se va preda va filocul unde bunul se afla si pe cheltuiala locatorului;

o bunul trebuie predat intr-o stare corespunzatoare de folosinta,

potrivit destinatiei avuta in vedere si nu in starea in care se afla inmomentul incheierii contractului.

- obligatia locatarului de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosinta(efectuarea reparatiilor capitale);- obligatia de garantie (garantia de drept) conform Codului civil, locatorul este

dator de a face ca locatarul sa se poata folosi neimpiedicat in tot timpul locatiunii;o garantia contra evictiunii aceasta presupune:

garantia pentru tulburarile provenite din faptalocatorului (fapt personal) presupune ca locatorulsa se abtina de la orice fapt sau act care ar duce latulburarea locatarului in folosinta bunului (locatorulnu poate in timpul locatiunii sa schimbe formalucrului inchiriat);

16


17/45

daca in cursul locatiunii bunul inchiriat arenevoie de reparatii urgente, locatorul vaputea limita, in parte, folosinta bunului decatre locatar;

daca reparatiile dureaza mai mult de 40 de

zile, locatarul are dreptul sa ceara scadereaproportionala a chiriei sau reziliereacontractului.

garantia pentru tulburarile de drept care provin de laterti tulburarile provenite din fapta tertilor pot fide fapt sau de drept;

locatorul nu raspunde fata de locatarpentru tulburarile de fapt provenite de laterti, locatarul putandu-se apara singurprin actiuni posesorii;

cand tulburarile sunt de drept si se produc

impotriva locatarului, acesta poata sa iasadin proces, aratand cine este locatorulimpotriva caruia pretentia tertului trebuiesa fie indreptata si care este obligat sa-iapere folosinta.

o garantia pentru viciile bunului dat in locatiune conform

Codului civil, locatarul trebuie sa fie garantat pentru toatestricaciunile si viciile lucrului inchiriat ori arendat, ce-i impiedicaintrebuintarea, chiar desi nu au fost cunoscute locatorului latimpul locatiunii; pentru ca locatorul sa raspunda, viciile trebuiesa indeplineasca anumite conditii:

locatorul va raspunde pentru viciile ascunse alebunului (nu si pentru viciile aparente pe carelocatarul le-ar fi cunoscut sau le putea cunoaste);

locatorul va raspunde si pentru viciile ascunse, acaror cauza este ulterioara incheierii contractului(aceasta pentru ca locatorul trebuie sa asigurelocatarului folosinta bunului pe toata durataexistentei locatiunii);

locatorul raspunde pentru viciile grave , adica aceleacare fac improprie folosinta bunului;

daca viciile se datoreaza cazului fortuit sau

fortei majore care intervin in timpullocatiunii, locatorul va suporta o reducerea chiriei sau locatarul va putea cererezilierea contractului, fara daune-interese,nefiind vorba de culpa locatorului.

- g arantia conventionala partile au dreptul sa modifice, prin conventia lor,garantia reglementata de lege, fie agravand-o, fie micsorand-o sau chiar inlaturand-o.

Obligatiile locatarului:

17


18/45

- obligatia de a folosi bunul ca un bun proprietar si conform destinatiei locatarultrebuie sa intretina bunul pe tot timpul existentei locatiunii in starea in care a fost predat (acestaeste obligat sa faca reparatii locative in vederea mentinerii bunului in stare corespunzatoare);

o in cazul in care locatarul nu efectueaza reparatiile locative,

locatorul poate cere daune-interese, dar numai la incetarea

locatiunii.- obligatia de a plati chiria chiria se va plati la termenele stabilite in contract, si inlipsa unei stipulatii contrare, la domiciliul debitorului (adica a locatarului);

o neindeplinirea obligatiei de plata a chiriei da posibilitatea

locatorului sa ceara executarea silita sau rezilierea contractului;

o totodata, locatorul poate beneficia chiar de bunurile mobile ale

locatarului.- obligatia de a restitui bunul dat in locatiune la incetarea locatiunii, locatarul esteobligat sa restituie bunul in starea in care i-a fost predat, conform inventariului;

o locatorul poate cere restituirea bunului prin doua moduri:

actiune personala cand locatorul are o alta calitate

decat acea de proprietar (cum ar fi uzufructuar,locatar datorita faptului ca locatiunea este un actadministrativ);

actiune in revendicare cand acesta este proprietar.- obligatia de a raspunde pentru incendiu locatarul raspunde pentru incediu dincauza caruia bunul a fost distrus sau a pierit;

o exceptie : locatarul nu raspunde atunci cand focul s-a produs

printr-un caz fortuit sau forta majora, dintr-un defect deconstructie sau s-a extins de la o casa vecina daca este vorba deconstructie (cauze care trebuiesc dovedite de catre locatar).

- obligatia de a raspunde contra uzurparilor locatarul este dator sa-l apere pe

locator impotriva uzurparilor, adica contra atingerilor adusa proprietatii sau posesiei de catre untert care isi atribuie, in mod fraudulos, un drept sau titlu pe care nu-l are in realitate.

Incetarea contractului de locatiune locatiunea poate inceta din mai multe cauze, sianume:- rezilierea conventionala aceasta are loc atunci cand partile nu mai au interes dea continua locatiunea;- rezilierea pentru neexecutare (judiciara) cand una din parti nu indeplinestedatoriile sale principale, cealalta parte poate cere desfiintarea contractului;

o exemplu: neplata chiriei de catre locatar; nepredarea bunului de

catre locator; folosirea abuziva a bunului sau schimbarea

destinatiei bunului de catre locatar etc.- denuntarea unilaterala reprezinta un act unilateral de vointa, denumit concediu,fiind o cauza de incetare a locatiunii, in situatia in care aceasta a fost incheiata pe o duratanedeterminata;

o acest act produce efecte indiferent daca este acceptat sau nu de

cealalta parte;

18


19/45

o conditia este ca sa se respecte termenul de preaviz adica

intervalul de timp dintre notificarea concediului si data la careinceteaza contractul.

- expirarea termenului cand termenul locatiunii a fost stabilit de catre parti,contractul inceteaza de drept la expirarea acestuia, fara sa fie nevoie de o instiintare prealabila;

o tacita relocatiune sau reconductiune locatarul, dupa expirareatermenului locatiunii, continua sa ramana in folosinta bunului,fara ca locatorul sa-l impiedice, operatiune prin care se consideraca ei consimt la reinnoirea locatiunii.

- pieirea bunului cauza de incetare a locatiunii deoarece contractul ramane fara unelement al obiectului, si anume bunul dat in locatiune;

o pieirea poate fi : fizica (distrugerea materiala a bunului) sau

juridica (imposibilitatea folosirii bunului in materialitatea lui, cade exemplu confiscarea sau exproprierea);

o de asemenea, pieirea mai poate fi :

totala caz in care contractul inceteaza de drept,

indiferent de cauza care a dus la pieire, imputabilasau fortuita;

partiala cand locatarul are dreptul sa opteze intrereducerea proportionala a chiriei sau reziliereacontractului.

- d esfiintarea titlului locatorului daca in timpul locatiunii, titlul locatorului sedesfiinteaza printr-un anumit mod (anularea titlului de proprietar, locatorul fiind evins de catreun tert prin o actiune in revendicare) aceasta inceteaza, astfel neputandu-se asigura de catrelocator, folosinta bunului pentru locatar;

o exceptii , cand locatiunea continua, chiar daca are loc desfiintarea

titlului locatorului:

contractul de locatiune incheiat de un uzufructuarramane valabil inca cel mult 5 ani dupa incetareauzufructului;

contractul de locatiune incheiat de dobanditorulunui bun imobil ipotecat, ramane valabil chiar dacalocatorul a fost evins, cu conditia sa fi fost de bunacredinta, iar locatiunea sa fie incheiata cu data certa,anterioara transcrierii comandamentului;

contractul de locatiune este incheiat de un locatar debuna credinta cu un proprietar (mostenitor) aparent.

- instrainarea prin acte juridice intre vii, de catre locator, a bunului dat in locatiune

aceasta instrainare constituie cauza de incetare numai daca a fost prevazuta, in mod expres, incontract.

Sublocatiunea si cesiunea contractului:- sublocatiunea potrivit Codului civil, locatarul are dreptul de a subinchiria ori asubarenda si de a ceda contractul sau catre altul, daca o asemenea facultate nu i-a fost interzisa;

o sublocatiunea este posibila, intrucat contractul de locatiune nu

este un contract intuitu personae;

19


20/45

o conditii:

transmiterea folosintei sa nu fie interzisa printr-oclauza prevazuta in contractul principal;

sublocatiunea trebuie sa nu fie incheiata incalcandconditiile din contractul initial (exemplu:

schimbarea destinatiei bunului).- c esiunea contractului conform Codului civil, locatarul are dreptul de asubinchiria sau de a subarenda si de a ceda contractul sau catre altul, daca o asemenea facultatenu i-a fost interzisa;

o cesiunea (instrainarea) consta in transmiterea, in tot sau in parte,

de catre locatar a dreptului sau de folosinta asupra bunului intemeiul unei cesiuni de creanta cu titlu oneros.

5. Contractul de inchiriere a locuintelor

Notiunea contractului de inchiriere acel contract prin care locatorul-proprietar se

obliga sa asigure chiriasului, folosinta temporara (totala sau partiala) a unei locuinte, inschimbul unei sume de bani, numita chirie;- contractul de inchiriere a locuintelor este o varietate a contractului de locatiune,desi are o reglementare proprie;- inchirierea are ca parti pe urmatorii :

o proprietarul in calitate de locator, care poate fi statul, unitatile

administrativ-teritoariale sau alte persoane juridice precum sipersoanele fizice;

o chiriasul , care poate fi orice persoana fizica sau persoana

juridica.

Caracterele juridice ale contractului de inchiriere:- este un contract sinalagmatic ;- este un contract cu titlu oneros ;- este un contract comutativ;- este un contract cu executare succesiva obligatiile se executa pe durata de timpprevazuta in contract;- prin inchiriere se transmite dreptul de folosinta ca drept de creanta si nu dreptul deproprietate asupra locuintei;- este un contract consensual , incheierea avand la baza acordul de vointa dintreproprietar si chirias, consemnat prin contract scris care se va inregistra in 15 zile de la datasemnarii, prin grija proprietarului, la organele fiscale teritoriale;

- contractul de inchiriere se incheie pe durata determinata de timp contractul deinchiriere va cuprinde data intrarii in vigoare si durata.

Cuprinsul contractului de inchiriere a locuintei:- adresa locuintei ce face obiectul inchirierii;- suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate si in comun;- suprafata curtilor si a gradinilor folosite in exclusivitate sau in comun;- valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plata;

20


21/45

- suma platita in avans, in contul chiriei;- locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor;- obligatiile partilor privind folosirea si intretinerea spatiilor ce fac obiectulcontractului;- inventarul obiectelor si dotarilor aferente;

- data intrarii in vigoare si durata;- conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor aflate in coproprietate;- persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului;- alte clauze convenite de parti.

Obiectul contractului de inchiriere contractul de inchiriere fiind un contractsinalagmatic, obiectul va fi format din doua elemente: obligatia proprietarului locuintainchiriata si obiectul obligatiei chiriasului chiria;- locuinta inchiriata potrivit legii, constructia alcatuita din una sau mai multecamere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, folosite in mod exclusiv sau incomun si daca este cazul curtea si gradina aferenta constructiei, care satisface cerintele de locuit

ale unei persoane sau ale unei familii;- chiria suma de bani pe care chiriasul trebuie sa o plateasca proprietarului.

Categorii de locuinte:- locuinta sociala locuinta care se atribuie cu chirie subventionata, unor persoanesau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sauinchirierea unei locuinte, in conditiile pietei;

o locuinta sociala face parte din domeniul public a unitatilor

administrativ-teritoriale;

o beneficiaza de aceste locuinte familiile sau persoanele cu venit

net lunar realizat in ultimele 12 luni cu cel putin 20% sub venitul

net lunar pe membru de familie sau, dupa caz, de persoana.- locuinta de serviciu locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unorinsitutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilorlegale;

o contractul care are ca obiect locuinta de serviciu este un contract

accesoriu contractului de munca si de regula, se incheie, pedurata acestuia.

- locuinta de interventie locuinta destinata cazarii personalului unitatiloreconomice si bugetare, care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii cenecesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor respective;- locuinta de necesitate locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si

familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile, in urma unor catastrofe naturale sauaccidente sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii de lucrari de utilitatepublica precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari;- locuinta de protocol locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care suntalese sau numite in functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitarii acestora.

Efectele contractului de inchiriere acest tip de contract are in vedere o serie de efectespeciale cu privire la obligatiile proprietarului si chiriasului:

21


22/45

- obligatiile proprietarului :

o sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;

o sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta

si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei;o sa intretina, in bune conditii elementele structurii de rezistenta a

cladirii, elementele de constructie exterioara ale acesteia, curtilesi gradinile, precum si spatiile comune ale cladirii;

o sa intretina, in bune conditii, instalatiile comune propriei cladiri;

o proprietarul are obligatia de a garanta pe chirias impotriva

evictiunii si impotriva viciilor, in conditiile dreptului comun, inmaterie de locatiune.

- obligatiile chiriasului :o obligatia chiriasului de a efectua lucrarile de intretinere, reparatii

sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii dinfolosinta exclusiva;

o obligatia de a folosi bunul potrivit destinatiei prevazuta in

contract;o obligatia de plata a chiriei (la termenele prevazute in contract);

o obligatia de restituire a locuintei, in starea in care a fost predata;

o obligatia de a raspunde pentru incendiu;

o obligatia de a raspunde contra uzurparilor impotriva locatorului-

proprietar.

Incetarea contractului de inchiriere cauzele de incetare a contractului de inchiriere alocuintei se pot clasifica in doua categorii, si anume:- ajungerea la termen anume, la expirarea termenului prevazut in contract,inchirierea inceteaza de drept, fara alta formalitate (chiriasul fiind obligat sa paraseasca locuintadaca partile nu au convenit asupra reinnoirii contractului);- rezilierea contractului de inchiriere inainte de termen :

o rezilierea conventionala (prin acordul partilor);

o rezilierea la cererea chiriasului cauza de incetare a contractului,

cu conditia notificarii prealabile, in termen de minimum 60 dezile (chiriasul fiind obligat sa paraseasca locuinta pana laexpirarea termenului de preaviz);

o rezilierea pentru fapte culpabile (rezilierea judiciara cu titlu de

sanctiune):

rezilierea la cererea proprietarului aceasta poate fi

ceruta de proprietar cand: chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luniconsecutiv;

chiriasul a pricinuit insemnate stricaciunilocuintei si oricaror altor bunuri aferenteacesteia sau daca instraineaza, fara drept,parti ale acesteia;

22


23/45

chiriasul are un comportament care faceimposibila convietuirea sau impiedicafolosirea normala a locuintei;

chiriasul nu a respectat clauzelecontractului.

r ezilierea la cererea asociatiei de proprietari asociatia are dreptul sa ceara rezilierea contractuluicand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i revindin cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni,daca acestea au fost stabilite, prin contractul deinchiriere, in sarcina chiriasului.

o n efolosirea locuintei in cazul parasirii definitive a domiciliului

de catre titularul contractului de inchiriere sau al decesuluiacestuia, precum si in cazul titularului de contract, nerezident,care, fara a fi detasat, nu a mai folosit locuinta mai mult de 2 ani,fara intrerupere, inchirierea continua, dupa caz:

in folosul sotului sau al sotiei, daca a locuitimpreuna cu titularul;

in folosul descendentilor sau a ascendentilor, dacaau locuit impreuna cu acesta;

in folosul altor persoane care au avut acelasidomiciliu cu titularul cel putin 1 an si care au fostinscrise in contractul de inchiriere.

de asemenea : contractul de inchiriere inceteaza intermen de 30 de zile de la data parasirii domiciliuluide catre titularul contractului sau la data inregistrariidecesului ori a implinirii a 2 ani de nefolosire

neintrerupta a locuintei, atunci cand lipsesccategoriile de persoane aratate mai sus.

o alte cauze de incetare a contractului de inchiriere :

detinerea unei locuinte, proprietate privata;

instrainarea unei locuinte, dupa data de 1 ianuarie1990;

detinerea in calitate de chirias a unei locuinte dinfondul locativ de stat;

cumpararea unei locuinte cu credit de la stat.

6.Contractul de arendare

Notiunea contractului de arendare Codul civil nu defineste contractul de arendare;potrivit legii nr. 16/1994 prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar,uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, numit arendator, si arendas, cuprivire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret, stabilite departi;

23


24/45

- prin incheierea contractului de arendare se transmite folosinta totala sau partialaasupra bunurilor agricole supuse arendarii.

Caracterele juridice ale contractului de arendare:- este un contract sinalagmatic ;

- este un contract cu titlu oneros (fiecare parte urmarind un interes patrimonial);- este un contract comutativ ;- este un contract solemn incheierea contractului cere indeplinirea unor conditiiad validitatem: forma scrisa si inregistrarea la consiliul local in a carui raza teritoriala se aflabunurile arendate;- este un contract cu executare succesiva ;- este un contract intuitu personae (in ceea ce priveste persoana arendasului);- este un contract netranslativ de proprietate prin arendare se transmite de catrearendator doar folosinta bunurilor agricole, in vederea exploatarii lor agricole de catre arendas.

Partile contractului de arendare acestea sunt arendatorul si arendasul, persoane fizice

sau juridice;- arendatorul poate fi proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuriagricole (exemplu: persoanele ce beneficiaza de reconstituirea dreptului de proprietate asupraterenurilor, carora li s-au eliberat doar adeverinte de proprietate si nu titluri de proprietate);

o regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare si productie

agricola, societatile comerciale si alte unitati care au inpatrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu potarenda bunurile agricole supuse arendarii.

- arendasul :

o arendasul (persoana fizica) orice cetatean roman sau strain,

care are pregatire de specialitate agricola, practica agricola sau

un atestat de cunostiinte agricole si prezinta garantiile solicitatede arendator;

o arendasul (persoana juridica) orice persoana de nationalitate

romana sau straina, care are ca obiect de activitate exploatareabunurilor agricole si care prezinta garantiile solicitate dearendator.

Conditii de validitate ale contractului de arendare:- consimtamantul partilor;- capacitatea partilor arendatorul, cat si arendasul trebuie sa aiba capacitatea de aface acte de administrare, deoarece prin arendare nu se transmite dreptul de proprietate, ci doar

folosinta asupra bunurilor agricole;- obiectul contractului de arendare fiind un contract sinalagmatic, obiectulcontractului este format din doua elemente:

o bunurile agricole supuse arendarii prin bunuri agricole ce pot fi

arendate se intelege:

terenuri cu destinatie agricola , si anume:

terenuri agricole productive (arabile, vii,livezi etc.);

24


25/45

pasuni impadurite, terenurile ocupate cuconstructii si instalatii agrozootehnice,terenurile neproductive care pot fiamenajate si folosite pentru productiaagricola.

animale; constructi i de orice fel, masini, utilaje;

si alte bunuri destinate exploatarii agricole.o arenda Codul civil lasa la aprecierea partilor modalitatile de

plata a arendei: in natura, in bani sau in natura si bani (arendamixta), precum si cuantumul acesteia;

arenda se plateste la locul si termenele prevazute incontract;

daca partile nu au stabilit termenul platii arendei, sevor aplica regulile privind locatiunea, arendareafiind o varietate a acesteia.

o conditiile obiectului contractului de arendare obiectulcontractului, bunurile agricole si arenda, trebuie sa fie complet siprecis determinat;

bunul agricol pentru a putea fi arendat, trebuie:

sa existe in momentul incheieriicontractului sau sa poata exista in viitor,dar sa cuprinda descrierea amanuntita abunurilor agricole arendate, chiar si unplan de sistematizare, in cazul terenurilor;

sa fie determinat;

sa fie detinut in mod legal (sa fie licit);

sa fie in circuitul civil (sa poata faceobiectul unor acte juridice civile).

arenda aceasta trebuie sa fie:

stabilita in bani, in natura sau sa fie mixta;

sa fie determinata sau determinabila;

sa fie sincera si serioasa.- o cauza licita.

Efectele contractului de arendare fiind un contract sinalagmatic, arendarea creeazaobligatii reciproce in sarcina partilor;

Obligatiile arendatorului potrivit legii nr. 16/1994, arendatorul are urmatoareleobligatii:- obligatia de a preda bunurile agricole aceasta se face la termenele si in conditiilestabilite prin contract, in starea de intrebuintare potrivit destinatiei avuta in vedere de arendaspentru exploatarea agricola;- obligatia de garantie arendatorul trebuie sa garanteze pe arendas de evictiunetotala sau partiala;

25


26/45

o arendatorul va raspunde astfel atat pentru faptele sale personale

cat si pentru faptele tertilor care invoca un drept;

o legea nu prevede ca arendatorul sa garanteze pe arendas si pentru

viciile ascunse ale bunurilor agricole, astfel ca in acest caz se voraplica regulile de la locutiune locatarul trebuie sa fie garantat

pentru toate stricaciunile si viciile bunului inchiriat ori arendat,ce-i impiedica intrebuintarea chiar desi nu au fost cunoscutelocatorului la timpul locatiunii.

- obligatia de a efectua reparatii capitale privind bunurile arendate (se aplicaregulile de la locatiune);- obligatia de plata a impozitelor si taxelor datorate, potrivit legii, pentru bunurileagricole arendate.

Obligatiile arendasului potrivit legii nr. 16/1994, arendasul are urmatoarele obligatii:- obligatia de a folosi bunurile arendate ca bun proprietar si potrivit destinatie i si dea mentine potentialul productiv al acestora (obligatia arendasului de a face reparatii curente, deintretinere a bunurilor respective);

- obligatia de a cere acordul arendatorului pentru efectuarea eventualelor investitiipe teren;- obligatia de a plati arenda la termenele si modalitatile stabilite in contract;- obligatia de a restitui bunurile agricole arendate la incetarea contractului , in stareain care au fost predate;

o exceptie : unele bunuri nu pot fi restituite in aceeasi stare ca la

predarea lor, ca de exemplu: animalele, plantatiile de pomifructiferi etc.

- obligatia de a plati taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare laconsiliul local;- obligatia de plata a impozitului pe veniturile obtinute din folosinta bunurilor

agricole (pe arenda);- obligatia de asigurare a bunurilor agricole in vederea recuperarii daunelor produsede calamitati naturale.

Incetarea contractului de arendare poate interveni datorita mai multor cauze:- ajungerea la termen arendarea expira la termenul prevazut in contract, deoareceaceasta este incheiata pe o durata determinata de timp;- acordul partilor (rezilierea contractului) contractul de arendare poate incetainainte de termen prin acordul de vointa al partilor;- rezilierea pentru neexecutare (rezilierea judiciara) constituie cauza de incetareatunci cand o parte nu-si indeplineste obligatiile contractuale;

- pieirea bunurilor agricole pieirea bunurilor poate fi de natura materiala, adicadistrugerea fizica a bunurilor respective sau de natura juridica, adica imposibilitatea de a folosibunurile agricole respective (bunurile sunt confiscate, expropriate etc.);- prin instrainarea bunurilor agricole prin acte juridice intre vii numai daca aceastainterdictie a fost prevazuta expres in contractul de arendare;- desfiintarea titlului arendatorului ;- moartea arendasului sau a arendatorului , atunci cand aceasta s-a prevazut expresin contract (deoarece aceasta nu duce de drept la incetarea contractului, mostenitorii

26


27/45

arendatorului, respectiv arendasului putand sa comunice in scris intentiile lor de a continuacontractul).

Suportarea riscurilor in contractul de arendare in contractul de arendare, de comunacord, partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de

calamitatile naturale; de asemenea, de comun acord, pot sa prevada suportarea pierderilortotale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de fortamajora;- riscul bunului riscul pieirii bunului agricol va fi suportat de arendator atat candacesta are calitatea de proprietar cat si atunci cand detine bunul cu alt titlu;

o intrucat bunul se afla in folosinta arendasului, el va face dovada

ca pieirea s-a produs fara culpa sa.- riscul contractului in caz de pieire a bunurilor arendate, riscul contractual estesuportat de arendator, in calitate de debitor al obligatiei de a asigura folosinta bunului, neputandcere arendasului sa plateasca arenda;

o daca pieirea este totala, contractul inceteaza de drept;

o daca pieirea este partiala, arendasul poate cere fie reducereaproportionala din arenda, fie rezilierea contractului cand acestanu mai poate continua.

Cesiunea contractului de arendare avand acordul scris al arendatorului, arendasulpoate sa cesioneze contractul de arendare:- sotului coparticipant la exploatarea bunului agricol;- descendentilor care au implinit varsta majoratului.

Subarendarea este interzisa prin lege.

7. Contractul de antrepriza (locatiunea de lucrari)

Notiunea contractului de antrepriza contractul prin care una dintre parti, numitaantreprenor, se obliga sa execute, pe riscul sau, o lucrare pentru cealalta parte, numitaclient, in schimbul unui pret.

Caracterele juridice ale contractului de antrepriza:- este un contract sinalagmatic;- e ste un contract cu titlu oneros (antreprinzatorul executa lucrarea in schimbulpretului platit de client);- este un contract comutativ;- este un contract consensua l (acordul de vointa al partilor este necesar si suficient

pentru incheierea contractului);- este un contract cu executare succesiva;- este un contract incheiat intuitu personae antreprenorul este obligat sa executepersonal lucrarea daca aceasta s-a prevazut expres in cuprinsul contractului;- uneori, contractul de antrepriza este translativ de proprietate in situatia in care,materialele sunt procurate de catre antreprenor, el ramane proprietarul lor cat si al lucrarii pana lapredarea acesteia suportand riscul pieirii lor, cu exceptia cazului cand clientul a fost pus inintarziere cu privire la obligatia de a lua in primire lucrarea.

27


28/45

Conditiile de validitate a contractului de antrepriza consimtamantul partilor,capacitatea de a contracta a partilor, obiectul determinat si cauza licita;- capacitatea partilor :

o clientul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu atunci

cand contractul reprezinta un act de dispozitie (exemplu:construirea unei case); cand lucrarea presupune doar incheiereade acte de administrare (reparatii curente la o locuinta) clientulpoate sa aiba doar capacitate restransa de exercitiu;

o antreprenorul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta

(capacitatea deplina de exercitiu), fiind vorba de transmiterealucrarii in proprietatea clientului.

- obiectul contractului de antrepriza format din doua elemente (contractul avandcaracter sinalagmatic):

o lucrarea antreprenorul poate executa lucrari si servicii din cele

mai diverse domenii de activitate (construirea si repararea de

cladiri, meditatii si consultatii profesionale, tiparirea unei lucrarietc.);

o pretul clientul are obligatia de a plati pretul;

conform Codului civil, antrepriza reprezinta luareasavarsirii unei lucrari drept un pret determinat, candmaterialul se da de acela pentru care se executa olucrare;

de asemenea, potrivit Codului civil, antrepriza estesi atunci cand lucrarea se executa cu materialeleantreprenorului sau chiar ale unui tert;

pretul este de esenta contractului de antrepriza , si

poate fi de doua feluri: pretul forfetar (global) consta intr-o

contraprestatie a clientului, echivalentalucrarii executate de antreprenor;

pretul de deviz consta in fixarea valoriifiecarei parti a lucrarii, iar pretul totaldepinde de numarul lucrarilor executate sieste cunoscut dupa executarea integrala alucrarii.

Efectele contractului de antrepriza.

Obligatiile antreprenorului:- obligatia de a executa lucrarea prevazuta in contract ;

o in caz de neindeplinire in termen a acesteia, antreprenorul va

raspunde pentru intarziere;

o daca antreprenorul refuza sa execute lucrarea, clientul poate cere

instantei, autorizarea de a o executa, pe cheltuialaantreprenorului;

28


29/45

o daca prin natura ei sau prin conventia partilor, lucrarea nu poate

fi indeplinita decat de antreprenor, clientul poate cere reziliereacontractului cu daune-interese.

- obligatia de a preda lucrarea executata ;o in cazul in care antreprenorul refuza nejustificat sa predea

lucrarea terminata, clientul poate cere prin justitie executareasilita a acestei obligatii.

- obligatia de garantie pentru viciile ascunse raspunderea antreprenorului pentrucalitatea constructie;

o antreprenorul va raspunde pentru lucrarile executate personal, cat

si pentru cele efectuate de persoanele pe care le-a folosit pentrulucrare (subantreprenori, lucratori etc.);

o pentru viciile aparente antreprenorul nu raspunde, decat daca s-a

stabilit un termen de garantie a lucrarii.Obligatiile clientului:

- obligatia de plata a pretului plata pretului trebuie sa fie facuta la data predarii

lucrarii, daca partile nu au stabilit altfel;o neplata pretului antreneaza raspunderea clientului dupa caz,

potrivit regulilor de drept comun, reglementarii speciale oriclauzelor contractuale.

- obligatia clientului de a receptiona si de a lua in primire lucrarea executata deantreprenor aceasta se face la terminarea lucrarii dar receptia se mai poate face si pe diferiteparti ale lucrarii;

o cand clientul nu-si executa obligatia de a receptiona si de a lua in

primire lucrarea executata de antreprenor, se poate angajaraspunderea acestuia potrivit dreptului comun, platind daune-interese, pentru cheltuieli de depozitare, pastrare, conservare etc.

Problema riscurilor:- riscul bunului riscul pieirii fortuite a bunului, a materialelor, este suportat decatre proprietar;- riscul contractului este suportat intotdeauna de debitorul obligatiei imposibil deexecutat;

o antreprenorul va suporat riscul contractual deoarece s-a obligat

sa execute lucrare pe riscul sau;

in cazul fortuit sau de forta majora, antreprenorul nuare dreptul la plata pretului.

o clientul va suporta riscul contractual cand este pus in intarziere

cu privire la obligatia de a prelua lucrarea sau cand lucrarea apierit datorita viciilor materialelor procurate de el.

Incetarea contractului de antrepriza:- prin executarea contractului de catre parti;- acordul partilor (rezilierea contractului);- in caz de imposibilitate fortuita de executare (rezilierea judiciara);

29


30/45

- moartea antreprenorului (antrepriza este un contract intuitu personae), situatie incare clientul va plati pretul lucrarii deja executate si a materialelor procurate, mostenitorilorantreprenorului.

8. Contractul de mandat

Mandatul este de doua feluri: mandat cu reprezentare si mandat fara reprezentare.

I. Mandatul cu reprezentare.Notiunea contractului de mandat cu reprezentare contractul prin care o parte, numita

mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama si in numelealtei parti, numita mandant, care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta.

Caracterele juridice ale contractului de mandat :- m andatul este un contract consensual ia nastere prin simplul acord de vointaintre mandant si mandatar, fara a se cere de catre lege forma speciala (ad validitatem);

o

in practica, insa, mandatul este cuprins intr-un inscris denumitprocura sau imputernicire (necesar pentru a putea fi opozabiltertilor care pot cunoaste astfel puterile conferite de catremandant mandatarului dar si limitele mandatului).

- mandatul este prin natura sa un contract cu titlu gratuit conform Codului civil,mandatul este fara plata cand nu s-a stipulat contrariul;

o exceptie : mandatul va fi cu titlu oneros cand mandatarul (avocat)

incheie actele juridice sau il reprezinta in instanta pe mandant.- mandatul este , in principiu, un contract unilateral , in situatia cand mandatul estecu titlu gratuit (caz in care se obliga mandatarul);

o cand mandatul este cu titlu oneros, acesta devine contract

sinalagmatic.- mandatul este un contract intuitu personae, avand in vedere persoanamandatarului care incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului;- mandatul este un contract numit , avand o denumire si reglementare proprie(Codul civil si alte reglementari legale).

Conditiile de validitate ale contractului de mandat ca pentru orice contract, acesteasunt: consimtamantul valabil exprimat al partilor, capacitatea partilor de a contracta, unobiect determinat si o cauza licita;- capacitatea partilor :

o mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele

pe care le incheie mandatarul, in numele sau; daca actul juridic incheiat este act de conservare sau

act de administrare, mandantul poate aveacapacitatea restransa de exercitiu;

daca mandatarul incheie, in numele mandantului,acte de dispozitie, mandantul trebuie sa aiba, in modobligatoriu, capacitatea deplina de exercitiu.

30


31/45

o mandatarul trebuie sa aiba intotdeauna capacitatea deplina de

exercitiu, intrucat la incheierea actului juridic cu tertii, in numelesi pe seama mandantului, el trebuie sa exprime un consimtamantvalabil.

- obiectul si intinderea mandatului :

o obiectul trebuie sa fie posibil, determinat si licit, si contractulfiind unilateral, obiectul mandatului este format dintr-un singurelement, si anume obligatia mandatarului de a incheia actejuridice;

o intinderea mandatului mandatul poate fi:

special atunci cand se da peste o singura operatiejuridica sau pentru anumite operatii determinate;

pentru actele de dispozitie se cere unmandat special.

general cand mandatarul primeste imputernicireade a se ocupa de toate treburile mandatului;

actele de conservare si de administrare potfi incheiate de mandatar pe baza unuimandat general.

Efectele contractului de mandat ca la orice contract, efectele contractului de mandatconstau in obligatiile partilor, dar pentru ca, mandatarul incheie acte juridice cu tertii, innumele si pe seama mandantului, contractul de mandat produce efecte si fata de tertelepersoane.

Obligatiile partilor:- obligatiile mandatarului :

o indeplinirea sau executarea mandatului mandatarul este

indatorat a executa mandatul atata timp cat este insarcinat si esteraspunzator de daune-interese ce ar putea deriva din cauzaneindeplinirii lui;

executarea mandatului presupune incheierea actelorjuridice prevazute in contract pe seama si in numelemandantului;

daca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nureuseste sa incheie actele juridice, el nu va raspundepentru neobtinerea unui rezultat;

in caz de neexecutare a obligatiei de a indeplinimandatul sau in caz de executarenecorespunzatoare, mandatarul va raspunde nunumai pentru culpa, ci si pentru dol.

o obligatia de a da socoteala mandatarul este dator sa dea

socoteala mandantului tot ce i s-a predat in puterea mandatuluipe care l-a executat, chiar daca acestea nu s-ar cuvenimandantului, deoarece tertul pagubit va cere, daca este cazul,restituirea platii nedatorate de la mandant;

31


32/45

in cazul sumelor de bani care reveneaumandantului, folosite de catre mandatar in interespropriu, acestea sunt producatoare de dobanzi dinziua intrebuintarii lor, fara a fi nevoie de punerea luiin intarziere;

daca, insa, sumele nerestituite de catre mandatar nuau fost folosite de catre acesta, dobanzile vor fiplatite numai din ziua cand i se vor cere acele sume.

o o bligatiile care rezulta din substituirea mandatarului in

principiu, fiind un contract intuitu personae, mandatarul trebuiesa execute personal obligatiile asumate prin contract; contractulpoate cuprinde, insa, clauze din care sa rezulte ca mandatarulpoate fi substituit cu o terta persoana, in executarea mandatului;

cand a avut loc substituirea, mandatarul areobligatia sa raspunda de faptele substituitului ,astfel:

daca mandatarul a efectuat substituireafara sa fi avut acest drept;

daca substituirea a fost aprobata prin oclauza expresa, neindentificandu-se cineeste persoana si care defapt este cunoscuta,in mod notoriu, ca fiind incapabila sauinsolvabila.

- obligatiile mandantului :

o obligatia de a-l despagubi pe mandatar pentru cheltuielile facute

mandantul este obligat sa restituie mandatarului toatecheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului;

acesta nu poate refuza restituirea acestor cheltuielichiar daca operatia in vederea careia a fost conferitmandatul nu a putut fi efectuata si nici sa cearareducerea lor pe motiv ca ar fi exagerate;

mandantul trebuie sa plateasca si dobanzi la sumeleavansate de catre mandatar, dobanzi care curg, farapune in intarziere, din ziua cand mandatarul a facutplata.

o o bligatia de plata a prestatiei mandatarului cand mandatul este

cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca sumeleprevazute in contract.

Ef ectele mandatului fata de terti toate efectele actului incheiat de mandatar cu tertulse rasfrang asupra mandantului, respectiv va deveni creditorul sau debitorul tertului,titularul dreptului real, iar in patrimoniul sau se produc modificari in functie de actulincheiat;- deoarece mandatarul contracteaza in numele si pe seama mandantului, nu secreaza raporturi juridice intre mandatar si tertii cu care contracteaza.

Incetarea mandatului:

32


33/45

- ca orice contract civil, mandatul inceteaza prin cauzele comune de incetare a unuicontract, si anume:

o executarea contractului;

o expirarea termenului prevazut in contract;

o imposibilitatea fortuita de realizare sau realizarea

necorespunzatoare a contractului;o acordul partilor;

o realizarea unei conditii rezolutorii etc.

- contractul de mandat fiind un contract intuitu personae, prevede si o serie decauze speciale de incetare a mandatului:

o revocarea mandatului de catre mandant mandantul poate

revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-lconstranga pe mandatar a-i restituit procura;

revocarea poate fi expresa sau tacita, totala saupartiala;

revocarea nu este opozabila tertilor, decat dupa ce a

fost adusa la cunostinta lor.o r enuntarea mandatarului la mandat (cu conditia ca renuntarea sa

fie notificata mandantului);

o prin moartea, interdictia, insolvabilitatea si falimentul uneia

dintre parti:

moartea uneia dintre parti constituie cauza deincetare, avand in vedere ca mandatul este uncontract intuitu personae;

orice imprejurare care provoaca o incapacitate, ori amandantului ori a mandatarului, duce la incetareamandatului.

II. Mandatul fara reprezentare.Notiunea contractului de mandat fara reprezentare in situatia mandatului fara

reprezentare, mandatarul incheie, de asemenea, acte juridice tot pe seama mandantului,dar in numele sau personal;- in dreptul civil, contractul de mandat fara reprezentare este cunoscut subdenumirea de contract de interpunere de persoane.

Efectele mandatului fara reprezentare:- efecte intre parti mandatarul va fi obligat sa predea mandantului tot ceea ce aprimit in executarea contractului, iar mandantul sa-i restituie sumele avansate si sa-ldespagubeasca pentru cheltuielile facute cu incheierea actului juridic;

o in caz de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult,

mandantul poate introduce actiune in declararea simulatiei,pentru a inlatura aparena creata prin acult public, dar nereal.

- efecte fata de terti fata de tertii de buna-credinta, inclusiv fata de cocontractantulcare nu a fost partas la simulatie, efectele se vor produce in persoana mandatarului (interpusului).

33


34/45

9. Comodatul (imprumuntul d e folosinta)

Notiune a comodatului - contract prin care una dintre parti, numita comodant, transmitein folosinta temporara si gratuita unei alte parti, denumite comodatar, un bun determinatcu obligatia ca aceasta din urma sa-l inapoieze, in individualitatea sa.

Caracterele juridice ale contractului de comodat:- este un contract real , fiind necesare atat realizarea acordului de vointa dintre parti,cat si predarea (traditiunea) bunului care formeaza obiectul contractului;- este un contract, prin esenta sa, cu titlu gratuit comodatarul nu este obligat saplateasca contravaloarea uzurii bunului ca urmare a folosirii pentru destinatia stabilita (aceastadaca nu s-a stipulat altfel prin contract);- este un contract unilateral deoarece, din momentul incheierii lui, genereazaobligatii numai pentru comodatar (chiar daca ulterior incheierii se nasc obligatii si in sarcinacomodantului);- nu este un contract translativ de proprietate prin comodat se transmite doar

dreptul de folosinta asupra bunului ce face obiectul acestui contract.

Conditiile de validitate acestea sunt cele prevazute de Codul civil, si anume:consimtamantul valabil exprimat al partilor, capacitatea de a contracta, un obiectdeterminat si o cauza licit; la acestea, pentru formarea valabila a comodatului, se adaugao alta conditie, si anume remiterea materiala a bunului imprumutat;- capacitatea partilor la incheierea contractului, intrucat nu are loc transmitereadreptului de proprietate, ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte administrative;

o comodatarul nu poate imprumuta bunul alte persoane, acesta

fiind folosit strict in interes propriu.- o biectul comodatului reprezentant numai de bunurile nefungibile, individual

determinate, deoarece ele trebuie sa fie restituite in natura, in individualitatea lor.

Efectele comodatului.Obligatiile comodatarului fiind un contract unilateral, comodatul da nastere la

obligatii doar in sarcina comodatarului:- obligatia de a conserva bunul imprumutat comodatarul este dator sa conservebunul imprumutat, ca un bun proprietar;- obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale sa foloseasca bunul potrivitdestinatiei lui, determinate prin natura sa ori potrivit conventiei partilor;- obligatia de a suporta cheltuielile de folosinta a bunului imprumutat anume,comodatarul trebuie sa suporte cheltuielile de intretinere a bunului imprumutat;- obligatia de a restitui bunul imprumutat, in natura, in individualitatea sa restituirea bunului se face la termenul prevazut in contract, in natura sa specifica (nu inainte determen);

o exceptie: comodatarul va trebui sa restituie bunul imprumutat

inainte de termen in situatia in care comodantul are el insusi otrebuinta neprevazuta de acel bun (art. 1573 Codul civil);

o cand comodatarul refuza, fara temei, restituirea bunului ,

comodantul are la indemana doua actiuni:

34


35/45

actiunea reala in revendicare presupune dovedireadreptului de proprietar de catre comodant si poate fiintentata si impotriva tertelor persoane;

actiunea personala aceasta deriva din contract sinu necesita decat dovedirea incheierii comodatului

si nu a dreptului de proprietate asupra bunuluiimprumutat.

- in ceea ce priveste raspunderea comodatarului intervine in cazul in care bunulimprumutat este deteriorat sau a pierit total sau partial, cu exceptia cazurilor cand aceasta pieires-a produs fortuit sau este consecinta folosirii conform destinatiei, fara culpa sa;- in ceea ce priveste riscul bunului prin comodat nu se transmite dreptul deproprietate asupra bunului imprumutat si astfel riscul pieirii bunului este suportat de comodant,in calitate de proprietar;

o exceptie comodatarul suporta riscul pieirii bunului cand:

foloseste bunul contrar destinatiei, dupa natura luisau stabilita prin conventia partilor;

prelungeste folosinta si dupa scadenta si nudovedeste ca bunul ar fi pierit si la comodant;

ar fi putut salva bunul imprumutat, inlocuindu-l cuun bun al sau sau daca ambele bunuri fiind inpericol, a scapat bunul sau lasand sa piara celimprumutat;

bunul a fost evaluat in momentul contractarii.- in ceea ce priveste pluralitatea de comodatari daca mai multe persoane au luatimpreuna cu imprumut tot acelasi bun, ele sunt solidar obligate catre comodant.

Obligatiile comodantului anume obligatii extracontractuale, in sarcina comodantului,ce intervin dupa incheierea contractului de imprumut;

- obligatia de restituire a cheltuielilor facute de comodatar pentru conservareabunului dat in folosinta - anume cheltuielile cu caracter extraordinar, necesare si urgente, facutede comodatar pe parcursul executarii contractului pentru ca bunul sa poata fi restituit in natura, inindividualitatea sa;- obligatia de plata a despagubirilor pentru daunele provocate de viciile bunuluiimprumutat (acelea de care comodantul avea cunostiinta dar nu le-a facut cunoscute sicomodatarului);- obligatia de reparare a daunelor cauzate prin faptele delictuale ale comodantului .

Incetarea comodatului:- restituirea bunului imprumutat :

o la data expirarii termenului contractual sau la data expirariitrebuintelor comodatarului;

o inainte de termen, prin hotarare judecatoreasca, daca se

dovedeste o trebuinta mare si neprevazuta a comodantului.- r ezilierea contractului :

o de drept, daca partile au prevazut o clauza corespunzatoare in

contract;

35


36/45

o ceruta de instanta, conform regulilor de drept comun (exemplu:

nerespectarea destinatiei bunului imprumutat).- moartea comodatarului .

10. Imprumutul propriu-zis (mutuum) sau imprumutul de consumatie

Notiunea imprumutului propriu-zis contractul prin care o parte, numitaimprumutator, transmite in proprietatea altei parti, numita imprumutat, o cantitate debunuri fungibile si consumptibile, cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la termen,o cantitate egala de bunuri, de acelasi gen si de aceeasi calitate.

Caracterele juridice ale imprumutului propriu-zis :- este un contract real fiind valabil incheiat prin acordul de vointa intre partilecontractante si remiterea materiala a bunului imprumutat (conditie de validitate pentru incheiereacontractului);- este un contract cu titlu gratuit dar poate fi si cu titlu oneros , astfel:

o

este cu titlu gratuit cand imprumutatorul nu urmareste prinincheierea contractului sa obtina un folos patrimonial;

o este cu titlu oneros cand partile stipuleaza in contract ca

imprumutatul, in schimbul bunurilor imprumutate va plati oprestatie numita dobanda.

- este un contract unilateral da nastere la obligatii doar in sarcina imprumutatului(anume obligatia de restituire a bunurilor);- este un contract translativ de proprietate bunurile care fac obiectul imprumutuluipropriu-zis trec din proprietatea imprumutatorului in proprietatea imprumutatului;- este un contract numit .

Conditiile de validitate ale imprumutului propriu-zis se prevad precizari cu privirela:- capacitatea partilor fiind un contract translativ de proprietate, ambele partitrebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu;

o imprumutatorul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de

lege pentru a face acte de dispozitie, el fiind proprietarulbunurilor pe care le imprumuta (care vor iesi din patrimoniul sausi vor trece in cel al imprumutatului);

o imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, deoarece

potrivit termenului stabilit in contract, acesta este obligat satransmita din patrimoniul sau o cantitate egala de bunuri cu cele

imprumutate, de acelasi gen si de aceeasi calitate.- o biectul contractului imprumutul propriu-zis fiind un contract unilateral,obiectul sau este format dintr-un singur element, si anume bunurile imprumutate, care trebuie safie bunuri fungibile si consumptibile dupa natura lor, fiind astfel bunuri generice.

Efectele imprumutului propriu-zis.Obligatiile imprumutatului imprumutatul este dator sa restituie bunurile

imprumutate, in aceeasi cantitate si calitate si la timpul stipulat in contract;

36


37/45

- aceasta obligatie este de esenta imprumutului propriu-zis, iar in situatia in careacesta nu-si executa obligatia de restituire, imprumutatorul are posibilitatea actiunii personaleimpotriva imprumutatului (fiind o actiune personala, ea este prescriptibila);- obligatia de restituire prin echivalent daca imprumutatul se afla inimposibilitatea de a restitui la scadenta o cantitate egala de bunuri cu cea imprumutata, de acelasi

gen si aceeasi calitate, el este obligat sa fa

drept civil contracte - studiu

Documents