GRAM AUR = 140,0158 RON FRANC ELVEÞIAN = 36198 RON EURO = 4,4751 RON DOLAR = 3,3504 RON

Joi, 19 septembrie 2013, nr. 175 (5027), anul XXIII 16 pagini 2 lei

5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 72050

n Reducerea programului de relaxarecantitativã din SUA ar putea încurajacreditarea în lei de la noi PAGINA 3

n Autoritãþile bãimãrene înving Romaltyn,în prima rundã a meciului

PAGINA 4

n Vasile Deleanu:„Reorganizarea cusucces: transformilegea insolvenþei înoportunitãþi de afaceri”

PAGINA 2

n UE vrea ca Bruxelles-ulsã reglementeze indiciide referinþã pe dobânzi

PAGINA 16

UE: Sectorul bancarcipriot trebuie sã sepregãteascã pentru noilovituri

Ciprul ar trebui sã se pregãteascãpentru noi lovituri în sectorul bancar,în care vor fi tot mai puþine depozite,respectiv tot mai multe credite ne-performante, potrivit avertismentu-lui lansat ieri de Comisia Europeanã.

Execut ivulUE, care a reali-zat prima anali-zã a programu-lui de salvare de10 miliarde eurodestinat Nico-siei, aratã cã gu-vernul cipriot a

luat mãsurile necesare în privinþa re-ducerii cheltuielilor publice, însãproblemele din sectorul bancar, alã-turi de restricþiile fãrã precedent asu-pra circulaþiei capitalului, expun þarala “capcane economice”.

UE a conchis cã riscurile la adresaimplementãrii programului de salva-re destinat Ciprului sunt perspectivaeconomicã dificilã ºi incertã, câºtigu-rile mai mici din privatizãri ºi încre-derea scãzutã în sistemul bancar.

Volum record decredite neperformanteîn Spania

Rata creditelor neperformante dinsectorul bancar spaniol a atins recor-dul de 11,97% în iulie, pe fondul re-cesiunii. Conform bãncii centrale dela Madrid, creditele neperformanteau însumat 178,7 miliarde euro în iu-lie, faþã de 176,4 miliarde euro îniune, când rata acestora era de 11,6%din total.

Iulie a fost a cincea lunã consecu-tivã în care au sporit creditele neper-formante din Spania.

V.R.

ÎN AªTEPTAREA DECIZIEI FED PRIVINDSTIMULENTELE

Preþurile metalelor preþioaseau pierdut teren semnificativl Cotaþia aurului a coborât sub 1.300 dolari uncia

Cotaþia futures a aurului a scã-zut ieri, pentru a doua zi con-secutiv, pe piaþa din New

York, unde a atins nivelul minim alultimelor ºase sãptãmâni, pe fondulspeculaþiilor potivit cãrora banca cen-tralã americanã (Federal Reserve –Fed) va reduce programul de stimu-lente. Tot ieri, preþul argintului a co-borât la nivelul minim al ultimei luni,iar cel al platinei – la cel mai mic ni-vel din ultimele ºapte sãptãmâni.

Conducerea Fed s-a reunit în zilelede 17 ºi 18 septembrie ca sã stabileascãviitoarea sa politicã monetarã, iar de-cizia în acest sens nu a fost anunþatãpânã la închiderea ediþiei. Analiºtiiaºteptau, însã, ca Fed sã decidã redu-cerea cu 5-10 miliarde de dolari aprogramului sãu de achiziþii de obli-gaþiuni, care în prezent se ridicã la 85de miliarde dolari lunar. Programulaplicat de Fed a urmãrit diminuareacosturilor împrumuturilor.

Preþul aurului cu livrare în decem-brie era de 1.299,30 dolari uncia laora 09.56, la Comex New York, cu0,8% mai mic decât în ziua prece-

dentã. Anterior, preþul a coborât la1.291,50 dolari/uncie – cel mai redusnivel din 8 august pânã în prezent.De la începutul anului, cotaþia meta-lului galben s-a redus cu 23%, încondiþiile în care unii investitoriºi-au pierdut încrederea în aur ca“plasament refugiu”, dar ºi în bazaaºteptãrilor privind reducerea pro-gramului de stimulente de cãtre Fed.

Analiºtii arãtau ieri cã, în situaþiaîn care Fed nu reduce programul deachiziþii de obligaþiuni, preþul auru-lui va reveni pe creºtere.

Preþul argintului cu livrare în de-cembrie a scãzut cu 1,3% la ora09.52, la Comex, ajungând la 21,51dolari uncia, dupã ce coborâse la celmai redus nivel din 14 august pânã înprezent: 21,37 dolari uncia. Cotaþiaplatinei cu livrare în octombrie aconsemnat cel mai redus nivel dedupã 26 iulie: 1.411,80 dolari uncia.La ora 09.52, preþul metalului pre-þios era de 1.421,07 dolari uncia, maimic cu 0,2% faþã de ziua precedentã.

ALINA VASIESCU

Olanda a începutnumãrãtoarea inversãpentru sfârºitul statuluisocial european

În Constituþia Olandei se aratã cãmonarhul trebuie sã þinã undiscurs anual în faþa camerelor

reunite ale Parlamentului în a treiazi de marþi din septembrie.

Noul rege, Willem-Alexander,ºi-a îndeplinit datoria recent,citind discursul pregãtit decabinetul premierului MarkRutte, iar ceea ce a spus abulversat Olanda ºi, încurând, Europa.

“Olanda se luptã de cinciani cu criza economicã”, apunctat suveranul, iar “con-secinþele încep sã devinãpalpabile”. Din pãcate, Regele Wil-lem-Alexander nu a explicat ºi de cese vãd consecinþele doar dupã cinciani. Sã fie de vinã politicile econo-mice ale guvernului actual ºi ale ce-lor anterioare, care au amânat luareaunor decizii dureroase din conside-rente electorale?

Ceea ce se întâmplã acum în Olan-da ºi se va extinde la nivelul þãrilordin aºa-numitul “nucleu dur” al zo-nei euro nu reflectã decât ceea ce adescoperit, cu mulþi ani în urmã, fai-mosul boxer Joe Louis: “Poþi fugi,dar nu te poþi ascunde”.

Iar realitatea din Olanda aratã cã

“ºomajul creºte, numãrul falimente-lor creºte, casele valoreazã mai pu-þin, iar puterea de cumpãrare scade”,dupã cum se mai aratã în discursulsuveranului olandez. Datoria publi-cã, cea a gospodãriilor, precum ºi

poziþia financiarã a bãncilorsunt identificate drept princi-palele probleme structuraleale societãþii olandeze.

Pe primul loc în clasamen-tul problemelor structurale seaflã, din nou, bãncile. În con-diþiile în care economiileolandezilor au fost canalizatepreponderent cãtre fondurile

de pensii, care au investit masiv pepieþele externe, sursele de finanþareale bãncilor au fost cãutate pe pieþeleinternaþionale. Creditele ipotecareau crescut accelerat, pe fondul unorstimulente fiscale care au favorizatcreditele pentru care se plãteau doardobânzile, alimentând o bulã imobi-liarã de proporþii.

Acum euforia este de domeniultrecutului, în condiþiile în care ulti-mele date oficiale aratã o scãdere apreþurilor locuinþelor cu circa 20%faþã de maximul din 2008.

(continuare în pagina 11)

DUPÃ CE BIJUTERIILE AU FOST ACCIZATE

Magazinele de aurse orienteazã cãtre argintO mare parte din magazinele

care comercializau exclusivaur au început sã vândã ºi

argint, orientându-se tot mai multcãtre acest segment, dupã ce bijute-riile au fost accizate, dupã cum ne-aspus Mihail Pacioianu, preºedinteleAsociaþiei Bijutierilor din România.

Din data de 1 septembrie,bijuteriile din aur ºi/sau dinplatinã, excluzând verighete-le, au fost accizate.

Ca urmare a acestui fapt,preþul bijuteriilor a crescut cucirca 15%, vânzãrile scãzândproporþional, în aceastã pe-rioadã, ne-a precizat domnulPacioianu, adãugând: “Co-mercianþii de bijuterii nu potsuporta acest lucru. Oricum,acest sector este unul unde activi-tatea a scãzut la sub 40% faþã de pe-rioada din 2007-2008. Dacã în 2007se vindeau circa 15 tone de bijuteriidin aur, acum mai sunt comercializa-te în jur de 6 tone de astfel de bijute-rii ºi se va vinde ºi mai puþin”.

Domnia sa ne-a spus, recent, cã, întrecut, autoritãþile noastre au purtat

discuþii cu reprezentanþii FMI, careau acceptat scãderea progresivã pânãla eliminare a accizei la bijuterii.

“În 2007, acciza era 25%, dupã careîn 2008 au redus-o la 15% ºi în 2009 la10%, pentru ca de la începutul lui2010 s-o elimine, iar acum o introducdin nou. Este o mentalitate greºitã cã

lãnþiºoarele sau cerceii de câtevagrame, care costã câteva sute de lei,sunt produse de lux. Am înþelegedacã ar pune accize la acele categoriide lux cum sunt bijuteriile cu diaman-te sau ceasurile, de 20.000-40.000 deeuro, dar la bijuteriile mici din auraccizele nu sunt justificate", a maispus domnul Pacioianu.

Companiile din industriabãuturilor alcoolice arputea acþiona statul înInstanþã

Printre alte produse la care au fostaplicate accize se numãrã confecþiiledin blãnuri naturale; autoturismele

de teren, inclusiv cele impor-tate sau achiziþionate intraco-munitar, noi sau rulate, a cã-ror capacitate cilindricã estemai mare sau egalã cu 3.000cmc; armele de vânãtoare ºiarmele de uz personal, alteledecât cele de uz militar sau deuz sportiv, precum ºi muniþiaaferentã; iahturile ºi alte naveºi ambarcaþiuni, cu sau fãrãmotor, pentru agrement, cu

excepþia celor destinate utilizãrii însportul de performanþã.

De asemenea, a fost majorat nive-lul accizelor pentru alcoolul etilic, dela 750 de euro la 1.000 euro/hl de al-cool pur.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 15)

EXCLUSIVITATE: ªOC ªI GROAZÃ PE PIAÞA DE CAPITAL

ªefului IFC România i-au fostfurate acþiuni de 200.000 de euro

ªeful misiunii IFC în Rom-ânia, Ana Maria Mihãescu,a fost recent victima unuifurt de acþiuni în valoare depeste 200.000 de euro, pe

piaþa noastrã de capital, iar cazul estedeja la Tribunalul Sibiu.

IFC este divizia de investiþii aBãncii Mondiale.

Faptul cã frauda a fost posibilãtocmai în contul unei oficialitãþi atâtde importante sugereazã cã pe piaþanoastrã de capital orice se poateîntâmpla ºi cã scandalul CristianSima ºi acuzaþiile de fraudã de laCarpatica Invest, de anul trecut, nuau speriat pe nimeni. Absolut nor-mal, din moment ce nimeni nu esteresponsabil pentru nimic, nicioda-tã, de la brokeri pânã la Bursa deValori, Depozitarul Central, Auto-ritatea de Supraveghere Financiarãºi Poliþie.

Ana Maria Mihãescu a fost pãgu-bitã cu peste 900.000 lei (200.000 deeuro) de cãtre opt persoane, care aufolosit un act de identitate fals ca sãtranzacþioneze acþiuni la companiilistate pe care domnia sa le deþinea ºisã îi ridice din cont banii rezultaþi.

Potrivit unui comunicat al Par-chetului de pe lângã Tribunalul Si-

biu, de la finele lunii iulie, inculpaþiiLivia Galea, Bogdan Belu Koteleº,Nicolae Paul Macovei, Aron Han-þiu, Mihai Corcoveanu, Dorel Ioni-þã, ªtefan Adrian Fleºer ºi Ioan Pun-gilã au reuºit “din februarie pânã înaprilie 2013, sã inducã în eroare re-prezentanþii societãþii de brokeraj,Actinvest SA din Braºov, pe carei-au determinat, folosind o carte deidentitate falsã, sã tranzacþioneze labursã acþiunile deþinute de parteavãtãmatã M.A.M. (n.r. Ana MariaMihãescu), cauzându-i un prejudi-ciu de peste 900.000 lei, bani ridi-caþi de inculpaþi din centrul bancaranume deschis pentru aceasta laRaiffeisen Bank".

Procurorii nu au precizat de undeaveau hoþii informaþii legate de por-tofoliul ºefului IFC. Pentru tranzac-þionarea acþiunilor este nevoie caacestea sã fie mutate de la Depozita-rul Central la broker.

Cazul se aflã pe rolul TribunaluluiSibiu, unde a avut loc, ieri, un noutermen de judecatã, în urma cãruiainstanþa a formulat o amânare pentruînceputul lunii viitoare.

ALEXANDRU SÂRBU

(continuare în pagina 5)

SECÞIUNEA INVESTIÞII PERSONALE

PAGINA 2 – PRODUSE ªISERVICII

n Insolvenþa,blestemul sportului

n BlackBerry a lansat noulsmartphone Z30

n Samsung Galaxy Gear 2, lan-sare posibilã în ianuarie 2014

PAGINA 3 – POLITICÃ ªI ECONOMIEn Membrii Academiei Române, AOSR ºi academiilor

de ramurã, exceptaþi de la pensionaren Ioan Niculae: “Pentru prima datã în istoria lumii,

discountul se considerã pagubã”

PAGINA 4 – COMPANII FOCUSn Mîndruþescu ºi-a dat demisia din funcþia de preºedinte

CA al CFR

SUMAR

PAGINA 5 – INVESTIÞIIPERSONALE

n Analiºtii: "BNR ar putea re-duce dobânda cheie la 4% înºedinþa de la finalul lunii"n Acþionarii Electroargeº vor

decide prelungirea unui cre-dit de 4,5 milioane lein Prospecþiuni a investit 18

milioane de euro pentru dezvoltarea capacitãþilor delucru

PAGINA 11 – AFACERIn Ministerul Agriculturii modificã, din nou, proiectul

privind vânzarea terenurilor agricole

PAGINA 16 – ªTIRI INTERNAÞIONALEn Ciprul va elimina în ianuarie restricþiile asupra cir-

culaþiei capitalului

CÃLINRECHEA