GRAM AUR = 223,8538 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4048 RON EURO = 4,8768 RON DOLAR = 4,0341 RON

12 pagini

n IONUÞ SIMION, COUNTRY MANAGING PARTNER PWCROMÂNIA: “Atingerea echilibrului bugetar este osarcinã extrem de dificilã” PAGINA 4

n Industria de evenimente s-a reinventat înpandemie PAGINA 9

n MIRELA CÃLUGÃREANU,PREªEDINTE ANAF: “Conectareacaselor de marcat la servereleANAF va fi realizatã înurmãtoarele luni”

PAGINA 4

5 lei Joi, 4 martie 2021, nr. 44 (6824), anul XXX

n Înalta Curte, între nevoile reale ºideclaraþiile “sforãitoare” ale lui KlausIohannis PAGINA 3

n DE LA 84% LA 37% / Departamentul deComerþ din SUA a redus tariful antidumpingpentru Alro PAGINA 3

n Schimbarea locului de muncã, omizã pentru o treime dintreangajaþi PAGINA 10

n 30% DIN CAPACITATE / Stadioanelepline, o amintire PAGINA 10

NATO, între ridicolºi pãstrarea credinþeiprin cenzurãT

oatã istoria omenirii aratã cã atuncicând se ajunge la cenzurã lucrurilenu stau deloc bine. Dar oficialii com-

paniei Twitter ºtiu mai bine.Acum este altfel. Acum se pot câºtiga

“minþi ºi inimi”, dupã cum sunã un slo-gan al intervenþiilor militare americane,prin propagandã ºi suprimareaoricãror opinii “neconforme”,deºi aceasta aratã o lipsã inexpli-cabilã a încrederii în cetãþeniicare, pe de altã parte, sunt perfectcapabili sã voteze pentru cine tre-buie în cadrul alegerilor naþionale.

Twitter a anunþat zilele trecutecã a închis “100 de conturi cu le-gãturi în Rusia pentru cã amplifi-cau naraþiunile care submineazã credinþaîn NATO”. Termenul folosit în ºtirea Re-uters este “faith”, asociat de obicei cre-dinþei religioase, nu “trust” sau “confi-dence”, care ar fi reflectat mai bine no-þiunea de încredere.

Pe marginea comunicatului de presãde la Twitter, jurnalistul american MarkAmes scrie cã “decizia este nebunea-scã”, iar apoi ne informeazã cã un anumeGordon McMillan, cãpitan în Divizia 77a armatei britanice, care se ocupã de“rãzboiul psihologic”, ar ocupa un post

de director executiv în cadrul companieiTwitter.

Nu ºtiu dacã existã un echivalent al“Crezului” pentru credinþa în NATO,însã nu ar trebui sã fie prea grea introdu-cerea obligativitãþii de recitare a unei va-riante la nivelul învãþãmântului ºcolar ºi

universitar, poate chiar ºi la sluj-bele sãptãmânale din biserici.

Astfel se va pãstra credinþaneºtirbitã în NATO, chiar dacãsecretarul sãu general, Jens Stol-tenberg, a propus recent “ecolo-gizarea” forþelor armate alealianþei, inclusiv prin montareapanourilor solare pe tancuri.

Publicaþia online NationalNews scria, la începutul lunii trecute, cã“NATO trebuie sã examineze modurileîn care îºi poate propulsa tancurile ºiavioanele cu surse alternative de ener-gie”, conform unor declaraþii ale secreta-rului general.

Ar trebui sã ne prefacem cã nu obser-vãm ridicolul situaþiei? Dar cum vor fun-cþiona tancurile solare când avioanelesolare vor lansa atacuri la sol, iar prafulrezultat în urma exploziilor va acoperiSoarele?

(continuare în pagina 12)

RESEARCH AND MARKETS ANTICIPEAZÃ

Piaþa mondialã deinvestment banking vatrece de 111 miliardedolari, în 2021l Cifra este mai mare cu 8,4% faþã de 2020lAmerica deNord - cea mai mare regiune de pe piaþa globalã deinvestment banking, anul trecut, cu o cotã de 46%

Piaþa globalã de investment bankingva ajunge la 111,45 de miliarde dedolari în 2021, de la 102,84 miliar-

de de dolari în 2020, în baza unei rate decreºtere compuse anuale (CAGR) de8,4%, potrivit unei analize ResearchAnd Markets.

Aceasta menþioneazã cã avansul sedatoreazã în principal companiilor careîºi rearanjeazã operaþiunile ºi se redrese-azã dupã impactul negativ produs depandemia de Covid-19, care a dus la mã-suri restrictive de izolare, printre caremunca la distanþã ºi închidereaactivitãþilor comerciale.

Research And Markets anticipeazã cã

piaþa globalã de investment banking vaurca la 137,97 miliarde de dolari în 2025,pe fondul unei creºteri CAGR de 5%.

Piaþa de investment banking constã învânzarea de servicii bancare de investiþiide cãtre entitãþi care îºi asumã riscuri decapital în procesul de subscriere a valori-lor mobiliare. În schimbul acestor servi-cii sunt percepute taxe ºi comisioane.Aceastã piaþã exclude companiile careacþioneazã ca agenþi ºi/sau brokeri întrecumpãrãtori ºi vânzãtori de valori mobi-liare ºi mãrfuri.

V.R.(continuare în pagina 12)

Creºterea ratei neperformantelor- unul dintre riscurile sistemuluibancar din acest an

(Interviu cu Gabriela Folcuþ, Director Executiv Asociaþia Românã a Bãncilor)

Reporter: Cum a fost afectat sistemulbancar de pandemia de Covid-19?

GabrielaFolcuþ:Sistemulbancar rom-ânesc a traversat primul an al pandemieiCOVID-19 cu o serie de puncte tari, carei-au permis sã acþioneze ca soluþie la efec-tele negative ale crizei de sãnãtate. Bãncileau acþionat din altã perpectivã, comparativcu criza de acum un deceniu, ca soluþie laproblemele economice ale crizei. Solidita-tea sistemului bancar, absorbþia probleme-lor de lichiditate ale clienþilor, creºtereacreditãrii pe baze sustenabile, accelerareadigitalizãrii ºi un avans mare al economisi-rii sunt punctele tari ale sistemului bancarîn acest context pandemic.

Bãncile au absorbit problemele de li-chiditate întâmpinate de debitorii perso-ane fizice ºi juridice, într-un efort conju-gat ºi cu autoritãþile statului. Instituþiilede credit au aprobat cererile de suspen-dare a obligaþiilor de platã pentru560.000 de clienþi persoane fizice ºi juri-

dice, la nivelul anului 2020, ºi continuãsã absoarbã ºi anul acesta problemele delichiditate înregistrate la nivelul clienþi-lor, în conformitate cu reglementãrile eu-ropene ºi naþionale. Flexibilizarea cadru-lui reglementativ naþional ºi european apermis amânarea obligaþiilor la platã aledebitorilor afectaþi de pandemiaCOVID-19. Clienþii afectaþi financiar di-rect sau indirect de situaþia generatã depandemie pot beneficia de acordarea fa-cilitãþii de suspendare a obligaþiei de pla-tã o perioadã cuprinsã între o lunã ºi nouãluni. Perioada maximã de suspendareeste de nouã luni, luând în calcul ºi su-spendãrile de care au beneficiat pe par-cursul anului trecut în baza moratoriilorlegislative ºi non legislative.

Efectele negative ale pandemiei nuºi-au pus amprenta asupra stabilitãþii si-stemului bancar, acesta fiind rezilient laprovocãrile de pânã acum ºi, în acelaºitimp, proactiv în materie de soluþii. Siste-

mul bancar românesc se plaseazã pestemediile europene din punctul de vedereal indicatorilor de soliditate. Încã de ladebutul pandemiei, indicatorii de solidi-tate ai sistemului bancar au permis oabordare proactivã, de absorbþie a pro-blemelor clienþilor ºi de creºtere a credi-tãrii într-un ritm susþinut. Indicatorul desolvabilitate al sistemului bancar se plasala 23,18% la finele lunii decembrie 2020,de aproape trei ori peste minimul admis.Rata creditelor neperformante a fost, înluna decembrie 2020, de 3,83%.

Sistemul bancar asigurã intermedie-rea financiarã, cu protejarea economiilorpopulaþiei ºi ale companiilor. Bãncile dinRomânia dispun de resursele necesarepentru creditare, indicatorul credite/de-pozite fiind plasat la 65,89%, la finele lu-nii decembrie 2020.

A CONSEMNATEMILIA OLESCU

(continuare în pagina 9)

Creºterea ratei creditelor neper-formante reprezintã unul din-tre riscurile sistemului bancardin acest an, ne-a spus GabrielaFolcuþ, Director Executiv al Aso-

ciaþiei Române a Bãncilor (ARB). Printrealtele, reprezentantul ARB ne-a preci-zat, într-un interviu: „Soldul credituluineguvernamental a evoluat cu 5,5% în2020, în condiþiile în care economia s-acontractat cu 5,2%, potrivit estimãrilor.Astfel, în mod paradoxal, am putea asi-sta ºi la creºterea gradului de interme-diere financiarã de la 25%.Pentru anul 2021, creditarea este aºtep-tatã sã înregistreze un ritm de creºterecel puþin la nivelul celui raportat pentruanul trecut, însã ºi acest sector este mar-cat de incertitudini legate de evoluþiapandemiei. Unul dintre riscurile identifi-cate este cel al creºterii ratei creditelorneperformante”.

CÃLINRECHEA

Programul derestructurare a BTT învederea privatizãrii

Astfel, în cursul anului 2008 a înce-put „Programul de restructurare aSC Biroul de Turism pentru Tineret

(BTT) SA în vederea privatizãrii” avizatprin Hotãrâre de Colegiul Director ºiaprobat de Consiliul de Supraveghere ºiÎndrumare în data de 13 martie 2008.

Programul de restructurare prevede,în principiu, vânzarea activelor ºi a tere-nurilor societãþii ºi înstrãinarea partici-paþiilor la alte societãþi comerciale.

Dupã finalizarea programului de re-structurare, societatea comercialã urmasã rãmânã cu domeniul sãu de activitate– agenþie de turism – ce se va desfãºuranumai la sediul sãu din Bucureºti, cubrandul BTTºi cu portofoliul de clienþi.

Astfel, dacã în exerciþiul financiar

2007 SC Biroul de Turism pentru Tine-ret SA ºi-a desfãºurat activitateaprintr-o structurã tip reþea cu 9 sucursale(8 subunitãþi teritoriale cu funcþiuneprincipalã „agenþii de turism”, cu distri-buþie la nivelul întregii þãri, în zone turi-stice ºi în principalele reºedinþe de ju-deþ, 1 subunitate cu funcþiunea admini-strativã de „Sediu social” în Bucureºti,1 baza turisticã ºi de agrement Costi-neºti), precum ºi 3 puncte de lucru, cufuncþiunea principalã de „agenþii de tu-rism”, în 2008 SC Biroul de Turismpentru Tineret SA îºi desfãºura activita-tea prin Agenþia de Turism SucursalaBTT Brãila, Sediul Social ºi Baza BTTCostineºti.

(continuare în pagina 12)

Mircea Ursache

Programul de restructurare prevede, în principiu, vânzarea activelor ºi a terenu-rilor societãþii ºi înstrãinarea participaþiilor la alte societãþi comerciale. Dupã fi-nalizarea programului de restructurare, societatea comercialã urma sã rãmânãcu domeniul sãu de activitate – agenþie de turism – ce se va desfãºura numaila sediul sãu din Bucureºti, cu brandul BTT ºi cu portofoliul de clienþi.

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (11)