Fiziopatologia afectiunilor digestive

1. Date generale

a) formarea tubului digestiv

b) structura si functia barierei epiteliale intestinale

2. Translocatia bacteriana

3. Etiologia, etapele si mecanismele inflamatiei intestinale

4. Botulismul

5. Gastrita si boala ulceroasa

6. Pancreatita

Crosnier et al. Nature Reviews Genetics 7, 349–359 (May 2006) | doi:10.1038/nri1840

Tractul digestiv se formeaza prin plierea endodermului cu formarea unui tub tapetat de epiteliu pluristratificat. Pana in Z14 celulele intestinale (nediferentiate) prolifereaza activ..

Vilozitatile apar din Z15 prin proliferarea mezenchimului subjacent epiteliului intestinal si protruzionarea acestuia in tub –procesul e urmat de transformarea epiteliului in unistratificat, iar sectoarele de epiteliu proliferant migreaza la baza vilozitatilor si apoi (Z7 postpartum) la nivelul criptelor.

Date generale

Componentele barierei intestinale dinspre lumen spre proximitatea suprafeței epiteliale: Un strat apos extern

Un strat epitelial:Fosfolipide

Înveliș de gel mucos

Celule epiteliale

Celule in cupa (mucus)

Celule in paneras (defensine)

Celule M

Celule enteroendocrine

Țesut conjunctiv subepitelial

Endoteliul capilarNature Reviews|Genetics

Celulele epiteliale – rol in absorbtie

Celulele in cupa – secretante de mucus (bariera mecanica)

Celulele in paneras – aparare imuna nespecifica – secreta lizozim si defensine (proteine bogate in cisteina - se leaga de membrana microbiana si formeaza pori membranari cu distructia m.o.)

Celulele M – corespund placilor Peyer – transporta particule si microorganisme prin bariera epiteliala (endocitoza/fagocitoza) catre cel dendritice (APC) si LT intestinale si ggl mezenterici (Shigella, Salmonella, Yersinia, vs. polio, vs. reo)

Celule enteroendocrine

colecistokinina – stimuleaza secretia de enzime pancreatice, biliare,

activeaza centrul satietatii

somatostatina - inhiba secretiile endocrine

VIP - stimuleaza contractia intestinala si relaxarea gastrica, stimuleaza

secretia pancreatica si biliara, inhiba secretia acida gastrica, stimuleaza

secretia de apa si electroliti la nivel intestinal

substanta P - transmiterea stimulilor durerosi, stimuleaza centrul vomei din

TC, rol in cresterea celulara, vasodilatatie

α si γ endorfine – peptide opioide endogene – efect analgetic, vasodilatatoare

enteroglucagon – actiune similara cu glucagonul pancreatic

motilina – stimuleaza peristaltismul intestinal

Sectiune longitudinala prin vilozitatea intestinala si cripta adiacenta vilozitatii

Celule cu paneras – la baza cripteiCelule stem – deasupra celulelor cu paneras si intre eleCelule diferentiate (in cupa, enteroendocrine, M, enterocite – deasupra celulelor stem

Vilozitatile intestinale

- epiteliu intestinal cilindric unistratificat

- ax vascular central: arteriola, venula capilarizate si vas limfatic central

Model tridimensional al peretelui intestinal – sectiune longitudinala

https://www.studyblue.com/notes/note/n/digestive-pictures/deck/10216747

Jonctiunile stranse nu permit pasajul Ag sau bacteriilor din intestine; prin intermediul

mediatorilor inflamatori (Il13) jonctiunile stranse dintre celulele epiteliale devin mai

permeabile, permitand pasajul liber prin epiteliul, in ambele sensuri de electroliti si

microsolviti

Pasajul subepitelial al Ag necesita contractia prealabila a celulelor prin activarea

lanturilor usoare de M si A

Contractia enterocitara poate fi stimulata de APC prin eliberarea de mediatori ce

actioneaza pe R cuplati cu proteina G, cu activarea PLC, cresterea nivelului de IP3 si

secundar de Ca

Dupa contractia enterocitelor, celulele dendritice emit prelungiri prin spatiul creat cu

captarea de Ag sau Ag mici pot trece direct subepitelial cu stimularea LTh care

elibereaza TNF si IFNᵞ, cu rol in stimularea contractiei prin activarea R cuplati cu

proteina G

Structura si functia barierei epiteliale intestinale

Epiteliul intestinal si jonctiunile intestinale – integratori

ai homeostaziei mucoasei intestinale

Epiteliul intestinal

- molecule de adeziune

intercelulare

(claudina, ocludina)

- Celule prezentatoare

de Ag si LT

subepiteliale implicate

in raspunsul imun

- pasaj subepitelial

mediat si nemediat al

fragmentelor

antigenice si solvitilor

intestinali

Bariera intestinala in sectiune longitudinala (schema)

Celule dendritice – dispuse subepitelial sau insinuate intre celulele epiteliale

Celule M – dispuse la nivelul epiteliului de corespunde placilor Peyer

Structura si functia barierei epiteliale intestinale

Nature Reviews Immunology

Pasajul subepitelial al solvitilor din lumenul intestinal

poate fi realizat:

- Mediat de celulele dendritice

- Mediat de celulele M prin fagocitoza/endocitoza (corespund

placilor Peyer)

- Direct, nemediat, prin spatiul dintre celulele epiteliale

Translocatie bacteriana/virala – pasajul de microorganisme din lumenul intestinal in spatiul

subepitelial, circulatia limfatica sau sanguina

Translocatia bacteriana - pasajul epitelial are loc dupa depasirea barierelor fizice si

imunologice lumenale peristaltism, mucus, IgA, defensine

- favorizata de HTP (staza sangvina si hipoxie in patul intestinal,

scade motilitatea intestinala, e stimulata proliferarea bacteriana

intralumenala)

- pasajul de bacterii si fragmente antigenice in circulatie accentueaza

fenomenele inflamatorii hepatice cu agravarea HTP

Translocatia bacteriana

Hepatology. 2011 Nov 16. doi: 10.1002/hep.24789 Verbeke et al. Critical Care 2011, 15:233

http://ccforum.com/content/15/5/233

Reprezentare schematica a asocierii fiziopatologice dintre translocatia bacteriana si insuficienta hepatica: translocatia

bacteriana prin pasaj in sangele portal determina raspuns inflamator hepatic care poate determina ciroza hepatica in

cazul in care este persistent si intretinut sistematic de translocatie. Ciroza hepatica accentueaza translocatia bacteriana

si pasajul in circulatia sanguina si limfatica a bacteriilor intestinale, cu insuficiente multiple de organ secundare.

- Disfunctia epiteliala poate induce pasajul subepitelial de agenti patogeni care pot

depasi mecanismele de aparare locala

- Hipoxia, tulburarile de tranzit, HTP pot creste rata multiplicarii intralumenale a bacteriilor,

inducand totodata disfunctia epiteliului intestinal sau accentuand o disfunctie existenta

- Dupa depasirea barierei epiteliale agentii patogeni pot avea:

a) Pasaj limfatic cu multiplicare in ganglionii limfatici mezenterici

b) Pasaj sangvin cu filtru primar hepatic (exceptie – sunturi porto-sistemice in HTP)

- Prezenta in circulatia sistemica a agentilor patogeni poate determina leziuni focale (in

functie de organul interesat) sau leziuni sistemice care pot merge pana la stare de soc septic

Translocatia bacteriana

The American Journal of Gastroenterology 100, 2560-2568 (November 2005)

http://dx.doi.org/10.1111/j.1574-6976.2008.00138.x

B – bacterie aderata la celula epiteliala

M – microvil

P – receptor de suprafata al enterocitului

Schema a translocatie bacteriene: multiplicarea bacteriana

excesiva intralumenala accentueaza pasajul subepitelial bacterian,

cu depasirea mecanismelor de aparare locala si diseminare

sistemica sanguina sau limfatica, determinand fenomene de

insuficienta multipla de organ, soc septic

- Captarea de fragmente antigenice de catre celulele dendritice contribuie la stimularea

continua a apararii locale intestinale

- Pasajul subepitelial prin intermediul celulelor M de bacterii/fragmente bacteriene

contribuie la stimularea raspunsului imun local (umoral prin cresterea productiei de IgA si

celular prin cresterea activitatii APC si stimularea selectarii si proliferarii de clone

limfocitare care sa raspunda optim la agresiunea biologica)

- fragmente lipoproteice bacteriene pot contribui la declansarea de mecanisme antiapoptotice

(prin legarea de receptori de tipul EGFR, TLR – e stimulata activitatea PI3K si a cascadei Akt)

Akt – rol in reglarea ciclului celular si a proliferarii celulare

- inhiba semnalele proapoptotice ale Bad, Fox0 si familiei de factori transcriptionali Myc

Controlul florei bacteriene saprofite

Paneth cells directly sense gut commensals and

maintain homeostasis at the intestinal host-

microbial interface Shipra Vaishnavaa, Cassie L.

Behrendta, Anisa S. Ismaila, Lars Eckmannb, and

Lora V. Hooper

http://www.pnas.org/content/105/52/20858.full.pdf

Rolul celulelor Paneth in

detectarea nivelului

bacterian prin activarea

MyD88 si limitarea

translocatiei bacteriene

Sectiune longitudinala prin epiteliul

intestinal cu reprezentarea celulelor Paneth

si celulelor dendritice si interactiunea

acestora cu flora bacteriana intralumenala

intestinala

Translocatia bacteriana este conditionata de:

- concentratia bacteriana intralumenala – favorizata de reducerea peristaltismului,

contaminare alimentara

- permeabilitatea intestinala – crescuta in conditii de hipoxie, acidoza, ATP redus,

lipopolizaharide bacteriene scazute, reducerea NO,

cresterea TNF

- imunitatea locala – chemotactism diminuat, complement scazut, fagocitoza redusa

Bacteriemia portala determina/agraveaza disfunctiile hepatice, cu risc de insuficienta renala,

encefalopatie hepatica, decompensari vasculare prin agravarea HTP cu risc de hemoragii

prin ruperea varicelor esofagiene/gastrice

Translocatia bacteriana

- pasajul intracirculator al lipopolizaharidelor bacteriene poate fi urmat de :

a) fenomene inflamatorii focalizate sau sistemice (hepatice, musculare, nervoase, etc)

b) aparitia de infiltrate macrofagice la nivelul tesuturilor afectate

c) aparitia insulinorezistentei secundar proceselor inflamatorii induse la nivel tisular si

scaderii sensibilitatii R la insulina

d) cresterea apetitului (secundar insulinorezistentei la nivel hipotalamic)

Disfunctii metabolice generate de translocatia bacteriana

http://www.drbilldean.com/2015/08/sibosmall-intestinal-bacterial-overgrowth-5-

energy-science-solutions.html

https://www.researchgate.net/figure/248384770_fig1_The-gut-microbiota-is-

modulated-by-metabolic-derangement-such-as-nutrition-overload-and

Flora saprofita si flora patogena intestinala

Modificari metabolice sistemice induse de raspunsul inflamator aparut secundar translocatiei

bacteriene: scaderea senibilitatii la insulina

Alcool/toxice enterale

Macrofage/monocite

↑ TNFα, PGE2, IL10

↓ MHCII

↓ prezentarea de Ag

LT

↓ proliferarea

↓ IL2, IFNγ

↑ IL4, IL10

↑ Activarea neutrofilelor cu eliberare de O2-

↑ Recrutarea intestinala de neutrofile

Imunosupresie locala Cresterea permeabilitatii intestinale

prin eliberare de mediatori inflamatori

Translocatie bacteriana/multiplicare

Sepsis

MSOF

Translocatia bacteriana

IL 10 – scade productia de citokine inflamatorii (IL2,3 TNFα, IFNγ)

scade expresia Ag MHCII

IL4 – creste recrutarea LB producatoare de IgE

scade producerea de LTh1, macrofage, celule dendritice

stimuleaza diferentierea LTh0 in LTh2 cu producere de IL4

TNF, O2- - accelereaza procesele apoptotice intestinale

PGE2 – stimuleaza peristaltismul intestinal si productia de mucus

Stari de soc

Reducerea VST/VSCE cu reducerea perfuziei

intestinale si cresterea permeabilitatii intestinale

Infectie sistemica

Translocatie bacteriana

Sepsis

MSOF

Cresterea bacteriemiei

si concentratiei toxinelor portale

Bacteriemie/toxine sistemice

Leziuni/insuficienta hepatica

Tonusul colinergic sihomeostaziaimunitara intestinala

Tonusul colinergiccrescut se asociaza cu toleranta imunitaradigestiva , iar cel scazutcu intoleranta imunitarasi proces inflamator

Inervatia vegetativa si rolul ei in imunitatea intestinala

http://gut.bmj.com/content/62/8/1214.full.pdf

Raspunsul antiinflamator colinergic

http://gut.bmj.com/content/62/8/1214.full.pdf

Reprezentare schematica a cailor

antiinflamatorii colinergice.

Raspunsul inflamator sistemic determina

activarea SNC prin centrii

circumventriculari si prin aferente vagale.

Dupa integrarea informatiei, sunt

declansate eferente prin plexul celiac,

mezenteric superior si plexul mienteric

intestinal cu inhibarea eliberarii de

mediatori proinflamatori de catre APC si

reducerea intensitatii raspunsului

inflamator intestinal.

Etiologia afectiunilor inflamatorii digestive

- virala – rotavirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri

- bacteriana – stafilococ, enterobacterii, vibrionul holeric, clostridii, b. Koch

- fungica – candida

- parazitara – giardia, entamoeba, strongiloides, trichinella, ascaris lumbricoides

- criptogenica – RCUH, boala Crohn

Etapele inflamatiei digestive:

1. Ingestia

2. Traversarea barierelor naturale

aciditate gastrica

bila, secretii pancreatice

motilitate intestinala

mucus gastric

flora saprofita

aparare umorala (IgA, IgM, IgG)

aparare celulara (macrofage)

3. Aderenta factori de agresivitate microbiana

4. Multiplicare in lumenul intestinalmecanism noninvaziv (toxinic) (holera)

in celula intestinala mecanism citotoxic (dizenteria)

in membrana bazala mecanism invaziv (febra tifoida)

5. +/- Toxigeneza/ Invazivitate

+ mecanism mixt

Holera – prototipAlti agenti etiologici: E Coli enterotoxigen ETEC Stafilococul auriu – enterotoxigen Clostridii Bacilus cereus paraziti (criptosporidium, giardia)

Afectează intestinul subţire

Patogenie Este ingerata doar toxina sau Bacteriile adera la mucoasa fara a provoca leziuni, fara traversarea epiteliului

intestinal

Virionii se multiplica in lumen si produc enterotoxine Enterotoxina stimuleaza adenilatciclaza sinteza de AMPc secretie masiva

spre lumen de Cl, Na (prin alterarea functiei canelelor ionice) si secundar de apa

DIAREE APOASĂ + DESHIDRATARE!!

V.CH.– ENTEROTOXINA – se ataseaza de receptorul gangliozidic GM1la suprafata celulara (subunitatea B) si este endocitata

– subunitatea A - determina cresterea nivelului de adenilatciclaza –AMPc – secretia de Cl, Na, HCO3 si secundar apa in lumenul intestinal

Na este mentinut in lumen din cauza interactiunii ionice cu Cl si atrage secundar apa - diaree apoasă cu pierdere de bicarbonat, scadereaVSCE cu fenomene de hipoperfuzie sistemica secundara

- Acidoza metabolica si hiperpotasemia secundara – risc major de aritmii

Encyclopedia of Life/Public Health Image Library; Janice Carr

Dizenteria – prototipAlti agenti etiolgici:

E Coli enteroinvaziv EISalmonele nontificeYersinia enterocoliticaCampylobacter sppProtozoare (amoeba)

Lezeaza celula intestinala Afecteaza colonul, sigmoidul, rectul (+/- ileonul terminal)

Patogenie Microorganismul adera patrunde in celula intestinala unde se

multiplica leziuni ale mucoasei intestinale exsudat inflamator:

Scaune muco-pio-sanghinolente, febra ,sepsis

Febra tifoida – prototip

Alti agenti etiologici: virusuri

Salmonella typhi si paratyphi – mecanism invaziv particular intestin subţire; prin distructie elibereaza endotoxine

Adera la epiteliul intestinal traverseaza epiteliul intestinal se multiplică in macrofagele din ganglionii mezenterici limfatice circulatie sistemica bacteriemii si manifestari sistemice

Virusurile: intestin subtire scurtarea vilozitătilor, microvililor, distrugerea marginii in perie cresterea permeabilitatii mucoasei cresterea fluxului hidroelectrolitic diaree apoasa

Concentrația bacteriană este de cca 1012/ml1,2

Microflora normală conține 300 – 500 de specii bacteriene

Tractul gastro-intestinal superior conține câteva specii bacteriene din cauza: compoziției mediului local

activității motorii propulsive fazice – ce nu permite o colonizare stabilă

Colonul conține o concentrație foarte mare bacteriană replicativă intraluminală

Cca 60% din conținutul materiilor fecale este reprezentat de bacterii1,11,12

1 Simon GL, Gorbach SL. The human microflora. Dig. Dis. Sci. 1986;31: 147; 2 Ellis M. Preventing microbial translocation in hematologicalmalignancy. Br. J. Hematol. 2004; 125: 282; 11 Madara JL. Pathobiology of the intestinal epithelial barrier. Am. J.Pathol. 1990; 137: 1273-81.; 12 Wiest R, Rath HC. Bacterial translocation in the gut. Best Pract.Res. Clin. Gastroenterol. 2003; 17: 397-425.

Fermentarea reziduurilor alimentare nedigerabile

Fermentarea mucusului endogen

Producerea de acizi grași cu lanț scurt prin metabolismul anaerob al peptidelor și proteinelor

Participă la: sinteza vitaminei K

absorbția de Ca2+, Mg+ și Fe

Modulează proliferarea și diferențierea cel. epiteliale

Asigură – intr-o anumită măsură – competența sist. imun

Previne atașarea bacteriilor enteroinvazive

Administrarea de antibiotic (Ab)/chimioterapice antineoplazice poate duce la dezechilibrarea florei prezente, cu selectionarea/favorizarea dezvoltarii anumitor specii deja existente sau favorizarea colonizarii cu specii exogene

Care Ab? ~toate, mai fr. Blactamine; Lincosamide

Factori favorizanti : varsta>, colita pseudomembranoasa in antecedente, chirurgie dig

Cel mai frecvent selectat = Clostridium difficile; rar: fungi, stafilococ auriu, Cl perfringens

Cl difficile : dobandit exogen (spori ubicuitari, inclusiv manupurtati de catre personalul intraspitalicesc) sau endogen (flora proprie intestinala)

Crearea nisei (Ab) – colonizare Cl diff.- secretie toxine A+B (responsabile de efectele citopatice pe mucoasa colonului: ruperea jonctiunilor intercelulare + aflux de neutrofile)

Rezultat: lezare mucoasei, sangerare, formare de pseudomembrane muco-pio-sangvinolente

Clostridium botulinum G + anaerob strict, sporulat

sol + sediment marin

7 suşe, patogene pt om 4: A B E F

gravitate: E=?A>B

Contaminare exogena – indirecta (alimentara = ingerare toxina: A SUA-conserve vegetale; B Romania - conserve carne; E peste) -directă (toxicomani)

Contaminare endogena: copii (dezvoltare intestinala de Cl. Botulinum cu producere in situ de toxina) – miere contaminata

Patogenie: toxina botulinica = neurotoxina termolabila

produsa in cursul cresterii bacteriene sub forma de prototoxina cu toxicitate mică, se activeaza in vivo,devenind cea mai toxica substantabiologica existenta

substrat de atasare: sinapsa colinergica (placa neuromusculara + SNV parasimpatic) => bloc presinaptic; fixare specifica, ireversibila, interferand cu ionii Ca, blocheaza eliberarea acetilcolinei => paraliziiflasce ( durata: pană la formare de noi butoni sinaptici: > 30-60 zile)

Toxina nu (?) trece bariera hemato-encefalică=> Nu da semne SNC

Cauze de aparitie

1. Infectia cu Helicobacter pylori (HP) - peste 60% din pacientii cu UG/UD

- produce adezine cu rol in aderarea la epiteliul gastric (BabA – se leaga de Ag Lewis) →

→“injecteaza” peptidoglicani in celula epiteliala → activeaza NOD 1 (nucleotid binding oligomerization domain) → creste eliberarea locala de IFN, TNF α si IL6 si stimuleaza autofagia

(TNF α – altereaza aderarile interepiteliale si favorizeaza carcinogeneza)

→“injecteaza” CagA (cytotoxin-associated gene A) in celula epiteliala (tip IV de secretie) cu alterari citoscheletale, ale adeziunii si comunicarii celulare (carcinogeneza)

- produce ureaza cu eliberare de CO2 si NH3 (cu fixare de H si reducerea aciditatii gastrice – mec de adaptare bacterian)

- produce proteaze, fofsolipaze cu lezarea cel. epiteliale gastrice

- mediu hiperacid – HP colonizeaza regiunea antrala – celule oxintice <)

→ leziuni locale → raspuns inflamator local → creste activitatea secretorie a celulelor G

→hipersecretie acida → UD

- mediu hipoacid – HP colonizeaza masiv si corpul gastric → leziuni locale cu reducerea suplimentara a secretiei acide gastrice → raspuns inflamator local → atrofie gastrica → UG (risc de transformare neoplazica)

2. Tatamentul medicamentos

AINS – 30% din pacientii prezinta sdr dispeptic – inh. COX → inh producerii de PG COX 1 → PG implicate in protectia gastrica, sinteza si eliberarea de mucus (PGE)COX 2 → PG implicate in raspunsul algic, inflamator Ex. meloxicam → (-) carcinogeneza, (+) trombozele, AVC, IMA

Spironolactona – inhiba procesul de fibroza si cicatrizare (mediat de aldosteron)

3. Factori de mediu (fumatul, alcoolul, consum de droguri)

4. Factori genetici – 20% din pacientii cu UD au agregare familiala

5. Stres fizic (traumatisme, interventii chirurgicale, sepsis, hipotensiune arteriala)

6. Stari hipersecretorii: gastrinoame, fibroza chistica, hiperplazie de mucoasa antrala, reflux duodeno-gastric

7. Alte afectiuni asociate cu patologia ulceroasa: ciroza hepatica, BPOC, infectii cu CMV, VEB, HIV, boli autoimune, boala de iradiere

Mecanisme de protectie celulara antiulceroasa:

- jonctiuni intercelulare stranse;- sinteza si eliberarea de mucus;- producerea si eliberarea de bicarbonat;- canale ionice din mb bazolaterala a celulelor parietale

gastrice;- capilarele sangvine submucoase;- turn-over epitelial crescut al celulelor mucoasei gastrice.

Simptomatologie:

- Durere epigastrica postprandiala (imediat dupa masa UG sau la 2-3h UD), calmata de antiacide sau alimentatie in cazul UD

- Durere nocturna importanta UD

UG – durerea ulceroasa in timpul alimentatiei sau imediat dupa alimentatie apare prin urmatoarele mecanisme:– secretie acida crescuta prin reflexul cefalic- secretie acida crescuta secundar distensiei mecanice gastrice- secretie acida crescuta secundar compusilor alimentari- lipsa mecanismelor de protectie antiacida locala la nivelul ulceratiei- microtraumatisme locale determinare de peristaltica gastrica

UD – durerea ulceroasa postprandiala tardiva sau nocturna apare prin urmatoarele mecanisme:

- persistenta secretiei acide gastrice superioara nivelului bazal 3-4 ore postprandial corelata cu diminuarea secretiei duodenale de bicarbonat- evacuarea alimentelor din stomac si pierderea elementuluide “tampon alimentar”- tonusul parasimpatic crescut in timpul noptii- disparitia durerii prin “diluarea” sucului gastric secundara ingestiei de alimente solide/lichide

Proces inflamator al pancreasului caracterizat prin activarea enzimelor pancreatice in situ (intrapancreatic) cu distructii tisulare importante secundare

Cauze- litiaza/microlitiaza biliara – pacreatita de pasaj secundara

iritatiei mecanice repetate pe termen lung

- consumul de alcool

- spasm al sfincterului Oddi;

- aparitia de precipitate proteice intraductale (enzime,

proteine secretorii pancreatice);

- reducerea secretiei de litostatina si transformarea ei in

litostatina S1 cu precipitare secundara;

- creste sinteza de enzime pancreatice fragilitatea granulelor

de zimogen intracelulare si fragilitatea granulelor lizozomale;

- activeaza citocromul P450 2E1 – creste nivelul de radicali

liberi de oxigen.

- abuzul de alimente – mese bogate in grasimi, alcool

- Hipertrigliceridemia (>1000 mg/dL) – nivel crescut persistent

de chilomicroni cu precipitarea acestora la nivel capilar si

fenomene hipoxice/ischemice locale, acidoza, acumulare de

radicali liberi de oxigen, activarea intracelulara a zimogenilor

- Hipercalcemia – precipitarea Ca in lumenele ductale, bloc

secretor la nivelul celulelor acinare, activare intracelulara a

zimogenilor

- DZ tip II - cu hipertrigliceridemie secundara

- medicamente – a.valproic, citostatice, inh de

reverstranscriptaze (HIV), estrogeni (hiperlipemie)

- traumatisme – iatrogene (ERCP, endoscopie) si noniatrogene

(accidente)

- boli infectioase – virale (hepatita B, varicela, VEB), bacteriene

(legioneloza, salmoneloza), parazitoze (ascaridioza,

toxoplasmoza)

Simptomatologie

- greturi, varsaturi accentuate la alimentatie

- durere abdominala epigastrica “in bara” cu iradiere posterioara

- hipotensiune – in caz de deshidratare sau hemoragie

- reducerea peristaltismului intestinal

- febra – la aparitia ariilor de necroza/suprainfectarii acestora

- icter – compresie a CBP

- DZ – in formele necrotico-hemoragice severe

Complicatii

- deshidratare

- necroza

- abces pancreatic

- pseudochist/chist pancreatic

- hemoragie intraabdominala

- tromboza de vena splenica/mezenterica superioara

Ab - antibiotic

Ag – antigen

AINS – antiinflamatorii nesteroidiene

Akt –alfa serina/treonina protein-kinaza

AMPc – adenozinmonofosfat ciclic

APC – celule prezentatoare de antigen

ATP – adenozintrifosfat

AVC – accident vascular cerebral

Bad – Bcl-2-associated death promoter

BPOC – bronhopneumopatie cronica obstructiva

Ca – calciu

CBP – cale biliara principala

Cl – clor

CMV - citomegalovirus

CO2- dioxid de carbon

COX – ciclooxigenaza

Dz – diabet zaharat

EGFR – receptor pentru factorul de crestere epidermoid

ERCP – endoscopie retrograda coledoco-pancreatica

Fe - fier

Fox – familie de factori transcriptionali implicati in reglarea expresiei genelor implicate in cresterea celulara, proliferarea, diferentierea si longevitatea celulara

GM1 - monosialotetrahexosylganglioside

HIV – virusul imunodeficientei umane

HMGB1 - high-mobility group protein 1

HTP – hipertensiune portala

IFN – interferon

Ig - imunoglobulina

IL – interleukina

IMA – infarct miocardic acut

IP3- inozitol trifosfat

Lanturi de M si A – lanturi de actina si miozina

LTh – limfocite T helper

MCH – complex major de histocompatibilitate

Mg - magneziu

MSOF – insuficienta multipla de organ

Myc – familie genica ce codifica proteine impliecate in ciclul cellular, diferentierea celulara si apoptoza celulara

MyD88 – proteina codata de gena de diferentiere mieloida88 (MYD88);

MAMP – microbe associated molecular pattern (pattern molecular asociat factorilor microbieni)

Na - natriu

O2 – oxygen

NA – noradrenalina

NH3 - amoniac

NO – monoxide de azot

PG – prostaglandine

PI3K – kinaza IP3

PLC – fosfolipaza C

RCUH – rectocolita ulcero-hemoragica

SNC – sistem nervos central

SNV – sistem nervos vegetativ

TC – trunchi cerebralTLR – receptor toll-like

TNF – factor de necroza tumoral

UG – ulcer gastric

UD – ulcer duodenal

VEB – virus epstein-barr

VIP – peptid vasoactive intestinal

VST – volum sanguin total

VSCE – volum sanguin circulator eficace

α7nAChR – receptor pentru acetilcolina