BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ

Editorial

Ing. GHEORGHE MARCAŞ -preşedintele C.C.I. Maramureş

Continuare în pag. a 2-a

Septembrie 2013Anul XXIII - Nr. 279

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCThermes R

FFFFForumul Camerelor de Comerţ şi Industrieorumul Camerelor de Comerţ şi Industrieorumul Camerelor de Comerţ şi Industrieorumul Camerelor de Comerţ şi Industrieorumul Camerelor de Comerţ şi Industriedin Euroregiunea Carpatică -din Euroregiunea Carpatică -din Euroregiunea Carpatică -din Euroregiunea Carpatică -din Euroregiunea Carpatică -

Comisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea Comerţului

Rivulus Dominarum® 2013Ediţia a XXl-a - 27-29 septembrie

În data de 27 septembrie 2013, înorganizarea Camerei de Comerţ şi IndustrieMaramureş, s-a desfăşurat la Baia Mare ceade-a VI-a ediţie a Forumului Camerelor deComerţ şi Industrie din EuroregiuneaCarpatică. Evenimentul a avut loc la SalonulRoşu al Hotelului Mara şi a reunit participanţidin România, Ungaria şi Ucraina.

Tema centrală a ediţiei din acest an aForumului a reprezentat-o organizarea şifuncţionarea Comisiei pentru DezvoltareaComerţului din Euroregiunea Carpatică astfelîncât aceasta să asigure creştereaschimburilor comerciale din zonă.

Principalele puncte din agenda şedinţei:- Istoricul activităţii Comisiei în perioada

2003 – 2013

- Completarea Comisiei cu noi membridin rândul reprezentanţilor Camerelor deComerţ din Euroregiunea Carpatică

- Regulamentul de Organizare şiFuncţionare al Comisiei

- Prezentarea versiunii îmbunătăţite aportalului Comisiei

În deschiderea Forumului, dl preşedinteMarcaş a prezentat un scurt istoric al ERC şi alactivităţilor desfăşurate de Comisie înperioada 2003 – 2013. Au fost menţionate aicirelaţiile şi legăturile dintre cele 19 judeţe/ regiunişi proiectele comune implementate deacestea, punându-se accent pe importanţaaccesării de fonduri europene în perioada

Continuare în pag. a 3-a

Camera deComerţ şi Industrie

Maramureş a organizatîn perioada 27-29 septembrie

2013 ediţia a XXI-a a manifestăriiexpoziţionale Rivulus Dominarum

Desfăşurată pe mai multepaliere dintre care:

Forumul Camerelor deComerţ din EuroregiuneaCarpatica – Comisia de Comerţ,

Expoziţie cu vânzare demărfuri generale Continuare în pag. a 3-a

Salonul inventatorilor,ediţia a VI-a

Salonul meşterilorpopulari, ediţia a IX-a

Bursa Internaţională deAfaceri

Rivulus Dominarum a reunit laBaia Mare participanţi dinRomânia, Ungaria, Ucraina,Germania.

La expoziţia cu vânzare demărfuri generale au participatexpozanţi din judeţele Bihor,Satu Mare şi Maramureş.

Produsele expuse pentruprezentare şi vânzare au fost

De unde venituri?!Mo t t o :Mo t t o :Mo t t o :Mo t t o :Mo t t o :

„România este o ţară condamnată„România este o ţară condamnată„România este o ţară condamnată„România este o ţară condamnată„România este o ţară condamnatăla neputinţă pentru a fi exploatată”la neputinţă pentru a fi exploatată”la neputinţă pentru a fi exploatată”la neputinţă pentru a fi exploatată”la neputinţă pentru a fi exploatată”

dr. Călin Georgescu, Preşedinte CoR

Recent la postul de radio public prim ministrulanunţa că problemele financiare din sănătate,învăţământ şi alte ministere vor fi rezolvateprin cea de-a doua şi ultima rectificare bugetară.Dar, din lipsă de fonduri atrase, această rectificareva fi negativă şi se va realiza prin redistribuireafondurilor prin diminuări sau suplimentări de laun capitol bugetar la altul. Unii vor pierde şialţii vor „câştiga” o gură de oxigen. S-aîmpământenit la guvernele noastre, carectificările bugetare să se realizeze prin realocaresau anulare de fonduri, dar întotdeauna îndetrimentul dezvoltării. De ce oare nu reuşim săavem resurse financiare necesare şi planificate înconcordanţă cu cheltuielile programate?

De unde ne vin veniturile la bugetul consolidatne răspunde ministrul finanţelor, care a constatat,lucru ştiut şi de mulţi alţi specialişti în finanţe, căveniturile fiscale raportate la PIB sunt cu 10% submedia recomandată de UE, România fiind ultima

HERMES CONTACT2

Urmare din pag. 1

De unde venituri?!

ţară din lume din acest punct de vedere. Problema şiîntrebarea care se pune este: oare veniturile suntdimensionate din programare mai mici sau PIB-ulproiectat de guverne este prea mare? Răspunsul estedat de o analiză economică şi un calcul matematic.Dezechilibrul dimensionării PIB s-a produs în perioada2005-2008, când veniturile erau în creşterenecontrolată. Economia se inflama necontrolat peseama „creditelor bancare cu buletinul” şi a pieţiiimobiliare explozive, care, normal, a făcut ca PIB săcrească fără susţinere financiară din partea actorilorde pe piaţă şi nejustificat pe termen mediu şi lung,veniturile reprezentând o treime din acesta,ajustându-se cu reducerea sau renunţarea lafinanţările exterioare pentru a le menţine, dincondei, în limitele suportabilităţii raportului venituri-cheltuieli.

Din nefericire, finanţiştii noştri din guvernele cares-au aflat la conducere şi nu numai, au uitat atuncicând am intrat în criza economică şi financiară şi,mai ales, în blocajul financiar, că România trebuiesă-şi schimbe nivelul veniturilor din PIB şi săregularizeze cheltuielile cu acestea. Unii finanţiştiau calculat că, în ipoteza în care România ar încasaîn întregime toate taxele şi impozitele programatepentru un an financiar, ar putea acoperi cheltuielile,care creşteau de la o zi la alta, risipa şi evaziunea„programate” în anul fiscal 2009 şi în continuare2010-2013.

Pentru a realiza această corelare forţată întrevenituri şi cheltuieli, guvernele au trecut la creştereanejustificată a taxelor şi impozitelor care au blocatfondurile de investiţii proprii ale firmelor sauadministraţiilor locale, dar şi a investiţiilor strategicede infrastructură susţinute cu fonduri europene, de labugetele locale sau bugetul local.

Aşa cum am mai spus, noi realizăm cea mai slabăcolectare din încasarea taxelor şi impozitelor,deoarece, organizarea acestui proces, este gânditrestrictiv şi neprietenos, birocratizat şi politizat lamaximum. Să lăsăm ca politicul să se amestece maipuţin în influenţarea mediului de afaceri din sectorulprivat şi în cel bugetar. Politicul să facă legi şi actenormative conforme cu legile economiei de piaţă şinu cu interesele lor de grup.

Să analizăm şi să exemplificăm modul în carecolectăm taxele şi impozitele.

De exemplu, taxarea TVA, care la noi are un nivelde 24%, dar care are o rată de taxare realizată denumai 13,7% sau impozitul pe salarii şi venituri,care este de 16%, dar cu o rată de taxare de maximum14%; contribuţiile de asigurări sociale care ar trebuiesă fie, în medie de 44,4%, au o rata de numai28,6%. De ce avem aşa de mici taxări? Este efectulevaziunii fiscala cronicizate, a cărui rezultat final ar

trebui să convingă guvernele şi parlamentarii căaceste nivele ale ratelor de încasare în România nureflectă realitatea, trebuind să reducă taxele şiimpozitele la suportabilitatea adusă de plătitori,persoane fizice sau juridice. Reducerea taxelor şiimpozitelor la nivelul real al posibilităţilor suntcerinţele experţilor în problemele financiare dincadrul unei organizaţii patronale, ONG, unele partideşi sindicate, dar care nu au fost luate în seamă denimeni, mai ales din cei îndrituiţi să le ia înconsiderare.

Opiniile noastre, ale experţilor în domeniu, dincadrul Camerelor şi care consună şi se identifică cucererile sau opiniile organizaţiilor patronale, auidentificat drept obstacole în calea businessului şi acompetitivităţii afacerilor româneşti, greaua povarăfiscala, la care se adaugă corupţia, evaziunea, accesulde finanţare şi la creditul bancar, care este blocat, lareglementările fiscale pe termen mediu şi lung, lainstabilitatea legislativă şi birocraţia excesivă şi încontinuă creştere, afaceri fără predictibilitate înîntocmirea planurilor de afaceri ş.a.

Taxele majorate peste noapte, care nu reflectărealitatea, nu se justifică a fi luate numai prin deciziipolitice, de cele mai multe ori impuse de organeleinternaţionale de finanţare – FMI, UE şi BM – fărămotivare sau acoperire în lumea afacerilor, dar caretrebuie să fie aducătoare de mijloace de finanţareproprii de falsă creştere economică fără asigurareafondurilor de salarii bugetare şi fondurilor de investiţii,trimiţând companiile private în zona neagră sau gri,obligându-le să evite plata obligaţiilor către stat şisalariat. Cu un impozit pe venit de 10%, cu un TVAde 12-14%, cu reducerea paletei de taxe şi impozitede la peste 100 ca număr în prezent, la circa 10-20sau mai puţine, acestea ar „aerisi” aglomeraţianejustificată a birocraţiei şi a activităţii sectoruluifinanţist, ar elimina corupţia din sector şi ar aducebani mai mulţi şi siguri la bugete. Ce ne lipseştepentru a realiza acest deziderat? Decizia politicăbazată pe analiza şi propunerile celor care se pricepla politica de dezvoltare şi creştere la nivelmacroeconomic a unei ţări. Avem exemple de urmatsau de învăţat de la alte ţări cum sunt: Georgia,Bulgaria, Polonia, Turcia ş.a., care au luat acestemăsuri despre care noi am mai scris.

Prin aceste reduceri aduse la nivelul de dezvoltarea companiilor şi mai ales a IMM, am reduce personalulfuncţionăresc, care reprezintă un număr şi salariisemnificative şi care prin munca lor neplătităcorespunzător şi conformă cu responsabilităţile lorprofesionale nu ar mai „fura” statul şi firmele, alăturide persoanele fizice sau juridice controlate de aceştia,cu sume importante care depăşesc de zeci de oricheltuiala salarială adevărată a salariaţilor cinstiţidin sector. Zilnic apar în media 10 funcţionari dinsectorul controlului financiar care sunt descoperiţi cainfractori.

Orice mărire sau adăugire de taxe sau impozite

obligă sistemul să majoreze birocraţia, să o complice,să o disimineze, să crească suspiciunile şi frica defurt, pe care implicit trebuie să o „satureze” cufuncţionari, care din nefericire nu sunt incoruptibili.Aici se duc banii care ar trebui să ajungă în visteriastatului. Miliarde de lei sau chiar de euro sunt însuşiţide evazionişti din mediul de afaceri sau de „hoţii”din sistemul de stat care „dijmuiesc” veniturilebugetare, atingând sub 10% sub media recomandatăde UE.

Exporturile, motorul de creştere economică şi devenituri, a cunoscut creşteri semnificative în primaparte a acestui an. Peste 80% din mărfurile exportatesunt prelucrate, din care 42% reprezintă maşini şiechipamente de transport, 33,6% alte produsemanufacturate. La aceasta se mai adaugă produseleagroalimentare 7,1%; materii prime 6,1%;combustibili minerali 4,6% şi produse chimice 6,1%.Valoarea schimburilor intracomunitare reprezintă70,6% din totalul exporturilor, restul fiind exportextracomunitar. Raportând exporturile la importuriledin aceeaşi perioada, comparativ cu anul 2012,constatăm că importurile sunt în continuare mai marica valoare decât exporturile. Astfel, cele mai mariimporturi sunt la autoturisme şi echipamente detransport (30,4%), produse agroalimentare (7,7%)din totalul importurilor. Importurile intracomunitare,în perioada de referinţă reprezintă 76,4%din totalulimporturilor.

Aceste creşteri au făcut ca deficitul balanţeicomerciale să fie mai mic cu 30%, iar deficitulcomercial să fie mai mic cu 28,7%.

Dar, aceste rezultate statistice, nu reuşesc sădescopere adevărata faţă a actualului export şi importromânesc. Aproape 2/3 din exporturile româneşti serealizează de către firmele străine saumultinaţionale. Contribuţia acestora la afirmaţia căexportul este motorul de creştere economică şifinanciară, suferă o analiză de confirmare sau reţinere.Exporturile acestor firme, putem afirma cu susţineredocumentată că nu sunt româneşti, ci străine, prinproprietatea patrimoniului care produce mărfurileexportate. El este determinant, alături de alţi factoriparticipanţi la realizarea exportului străin, realizatpe teritoriul ţării noastre. In-put – aprovizionarea înaceste companii – se realizează din două surse: dinRomânia, cu materii prime şi materiale care au costurisub preţul pieţei externe şi importul din ţara deorigine sau de pe piaţa externă, scutite de platataxelor de import care se află sub preţul de cost alcelor româneşti. Forţa de muncă este autohtonă, lapreţ mult sub preţul din ţara de origine, undeobligaţiile de taxare şi impozitare sunt sau apar„mari” pentru companiile noastre, dar sunt acceptabilepentru companiile străine faţă de costurile cu muncavie din ţara lor. Firmele multinaţionale beneficiazăde restituire de TVA la toate exporturile. Aceste

Continuare în pag. a 5-a

HERMES CONTACT 3

FFFFForumul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Euroregiunea Carpatică -orumul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Euroregiunea Carpatică -orumul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Euroregiunea Carpatică -orumul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Euroregiunea Carpatică -orumul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Euroregiunea Carpatică -Comisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea ComerţuluiComisia pentru Dezvoltarea Comerţului

Urmare din pag. 1

2014 – 2020 pentru a se asigura finanţareanecesară creşterii schimburilor comercialedintre regiuni şi dezvoltarea economică azonei.

Celor prezenţi la Forum li s-a prezentat listacuprinzând nominalizările făcute de Camereledin ERC pentru componenţa Comisiei pentruDezvoltarea Comerţului. Înmomentul de faţă Comisiaprezidată de Dl Marcaş Gheorghedin partea CCI Maramureş,reuneşte 15 membri provenind dinCamere de Comerţ din România(Maramureş, Sălaj, Bihor, SatuMare şi Botoşani), Ucraina (Lviv,Transcarpathia, Ivano –Frankivsk şiCernăuţi), Slovacia (Kosice), Polonia(Rzeszow şi Krosno) şi Ungaria(Borsod – Abauj – Zemplen,Szabolcs – Szatmar – Bereg şi Jasz– Nagykun- Szolnok) . SecretariatulComisiei este asigurat de secretarul

general al CCI Maramureş. Prin creştereanumărului de membri s-a reuşit acoperireaîntregului teritoriu al Euroregiunii Carpatica.

Îmbunătăţirile aduse portalului Comisiei aufost prezentate de secretarul general al CCIMaramureş - Dl Tuş Florentin, membriComisiei convenind asupra importanţeinominalizării a câte unui expert tehnic dinpartea fiecărei Camere membre în Comisie

Urmare din pag. 1

deosebit de diverse. Vizitatorii specialişti sau publicul largau putut admira, contracta sau cumpăra: confecţii şi îmbrăcăminte

de femei şi bărbaţi; poşete lucrate manual, bijuterii handmade;mobilier din lemn; mobilier urban, spaţii de joacă pentru copii, coşuride gunoi pentru stocare deşeuri; produse pentru sănătate şiîntreţinere; lacuri, vopsele şi materiale de construcţii; amenajăriinterioare, şeminee, barbeque, placări interioare si exterioare; pompede căldură; sisteme încălzire solara; sisteme de iluminat economice;servicii bancare si de asigurări; sisteme audio şi video, alarme şisisteme carkit, GPS pentru autoturisme; sisteme de supraveghere;tablouri, autoturisme; servicii auto, servicii publicitare, servicii yoga,tricotaje,

Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, dar şi expozanţilor lerevine sarcina de a continua promovarea pe piaţa maramureşeană,astfel încât participarea la expoziţia cu vânzare Rivulus Dominarum2013 să poată produce efecte în viitor în domeniul dezvoltării afacerilorexpozanţilor.

Salonul Tradiţie şi Inovare în MaramureşSalonul Tradiţie şi Inovare în MaramureşSalonul Tradiţie şi Inovare în MaramureşSalonul Tradiţie şi Inovare în MaramureşSalonul Tradiţie şi Inovare în Maramureş- ediţia a II-a- ediţia a II-a- ediţia a II-a- ediţia a II-a- ediţia a II-a

Salonul Tradiţie şi Inovare în Maramureş ediţia a II-a a cuprinsSalonul Meşterilor Populari ediţ ia a IX-aSalonul Meşterilor Populari ediţ ia a IX-aSalonul Meşterilor Populari ediţ ia a IX-aSalonul Meşterilor Populari ediţ ia a IX-aSalonul Meşterilor Populari ediţ ia a IX-a şi SalonulSalonulSalonulSalonulSalonulInventatorilor Maramureşeni ediţia a VI-aInventatorilor Maramureşeni ediţia a VI-aInventatorilor Maramureşeni ediţia a VI-aInventatorilor Maramureşeni ediţia a VI-aInventatorilor Maramureşeni ediţia a VI-a.

Fidelă scopului pentru care s-a înfiinţat, acela de a sprijini şi promovadezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor conform cerinţeloreconomiei de piaţă, CCI Maramureş promovează la fiecare evenimentexpoziţional meşterii populari maramureşeni dar şi inovarea prinpromovarea inventatorilor maramureşeni.

Astăzi a vorbi despre tradiţie şi a o promova pentru mulţi pare apromova lucruri depăşite. Se uită prea uşor, chiar foarte uşor, faptulcă tradiţia presupune totalitatea valorilor acumulate la un momentdat de societate, o experienţă comunitară în mijlocul căreia ne naştemşi pe care o avem în vedere şi atunci când inovăm.

Meşterii populariMeşterii populariMeşterii populariMeşterii populariMeşterii populari prezenţi la Rivulus Dominarum 2013 au fost:- Meţenti Ana – decoraţiuni interioare cusute, macrame

Rivulus Dominarum® 2013Ediţia a XXl-a - 27-29 septembrie

pentru administrarea locală a portalului.Administrarea generală va fi asigurată de

CCI Maramureş care va menţine o legăturăpermanentă cu administratorii localidesemnaţi şi astfel se va asigura bunafuncţionare a portalului care va deveni în celmai scurt timp o platformă B2B ce va deservicomunităţile de afaceri din cele 5 ţări.

Toate documentele au fost puse la dispoziţiacelor prezenţi în limba engleză şi înlimba naţională şi au fost transmiseîn format electronic şi celorlalţimembri care din motive obiective nuau putut fi prezenţi la forum.

Întâlnirea s-a încheiat într-unconsens general, participanţiimanifestându-şi totala deschidereşi implicare spre buna funcţionarea Comisiei în noua structurăorganizatorică şi deservită de oplatformă web care va permitecreşterea vitezei de comunicare şiva deveni în curând un eficient portalde afaceri.

Continuare în pag. a 4-a

HERMES CONTACT4

Rivulus Dominarum® 2013Ediţia a XXl-a - 27-29 septembrie

Urmare din pag. a 3-a

- Roman Florica - frivolite, podoabe- Stefan Groza – sculpture în lemn, obiecte

cioplite din lemn- Horodinca Maria – zgărdane- Georgeta Iuga – icoane, zgărdane- Vâţ Florica – împletituri, decoraţiuni,

podoabe croşetate

În Salonul InventatorilorSalonul InventatorilorSalonul InventatorilorSalonul InventatorilorSalonul InventatorilorMaramureşeniMaramureşeniMaramureşeniMaramureşeniMaramureşeni Rivulus Dominarum 2013vizitatorii i-au putut găsi pe cei care se dedicădomeniului inovării încă de pe băncile şcoliipână la vârsta senectuţii.

La ediţia a VI-a au expus:I. Ing. Petrut IoanI. Ing. Petrut IoanI. Ing. Petrut IoanI. Ing. Petrut IoanI. Ing. Petrut Ioan1. Turbina eoliana.2. Instalaţie energetică ecologică pentru râuri3. Senzor de apa4. Instalaţie de protecţie auto5. Senzor de apa ci apelare pe mobil6. Duş special cu vibromasaj. Decapsator7. Cleşte ergonomic pentru dezizolat sârme

emailateII. Sing. Vass AttilaII. Sing. Vass AttilaII. Sing. Vass AttilaII. Sing. Vass AttilaII. Sing. Vass Attila8. Instalaţie de protecţie auto9. Senzor de apa cu apelare pe mobilIII. Prof. dr. ing. Vasile NăsuiIII. Prof. dr. ing. Vasile NăsuiIII. Prof. dr. ing. Vasile NăsuiIII. Prof. dr. ing. Vasile NăsuiIII. Prof. dr. ing. Vasile Năsui10. Mecanism de translatie telescopic11.Mecanism roata - cremaliera cu role12. Storcător de ulei vegetal13. Baterie de filtrare14. Cutie de viteze planetară.15. Electrocilindru16. Masă elevatoare.IV. Marinca StefanIV. Marinca StefanIV. Marinca StefanIV. Marinca StefanIV. Marinca Stefan17. Ampermetru-cleste.V. Prof. dr. ing, Mircea Lobontiu,V. Prof. dr. ing, Mircea Lobontiu,V. Prof. dr. ing, Mircea Lobontiu,V. Prof. dr. ing, Mircea Lobontiu,V. Prof. dr. ing, Mircea Lobontiu,

ing. Ravai Sandor Nagying. Ravai Sandor Nagying. Ravai Sandor Nagying. Ravai Sandor Nagying. Ravai Sandor Nagy18. Autocombinată pentru mentenanţa

sistemelor de canalizare – 5 mc19. Transmisie cu roti dinţate cu dinţi

asimetrici

VI. Ing. Antal Alexandru, S.C.VI. Ing. Antal Alexandru, S.C.VI. Ing. Antal Alexandru, S.C.VI. Ing. Antal Alexandru, S.C.VI. Ing. Antal Alexandru, S.C.M.M.G. SRL Baia MareM.M.G. SRL Baia MareM.M.G. SRL Baia MareM.M.G. SRL Baia MareM.M.G. SRL Baia Mare

20. Piesă de trecere de la oţel lapolietilenă

VII. Cercet. st. ing. GoldsteinVII. Cercet. st. ing. GoldsteinVII. Cercet. st. ing. GoldsteinVII. Cercet. st. ing. GoldsteinVII. Cercet. st. ing. GoldsteinJack, Cercet. st. ing. Duda GavrilJack, Cercet. st. ing. Duda GavrilJack, Cercet. st. ing. Duda GavrilJack, Cercet. st. ing. Duda GavrilJack, Cercet. st. ing. Duda Gavril

21. Procedeu de obţinere a aurului siargintului

22. Procedeu de dezarseniere apiritelor arseno-aurifere

VIII. Prof.dr.ing,Hotea Vasile,VIII. Prof.dr.ing,Hotea Vasile,VIII. Prof.dr.ing,Hotea Vasile,VIII. Prof.dr.ing,Hotea Vasile,VIII. Prof.dr.ing,Hotea Vasile,dr.ing. Iuhasz Iozsef,dr.ing. Iuhasz Iozsef,dr.ing. Iuhasz Iozsef,dr.ing. Iuhasz Iozsef,dr.ing. Iuhasz Iozsef,dr.ing.Bădescu Gabrieldr.ing.Bădescu Gabrieldr.ing.Bădescu Gabrieldr.ing.Bădescu Gabrieldr.ing.Bădescu Gabriel

23. Procedeu de reţinere prin absorbţiechimica a CO2 din gaze reziduale

IX. Prof. dr. ing, Hotea VasileIX. Prof. dr. ing, Hotea VasileIX. Prof. dr. ing, Hotea VasileIX. Prof. dr. ing, Hotea VasileIX. Prof. dr. ing, Hotea Vasile24. Instalaţie de alimentare continua

a materialelor reci prelucrabile princonvertizare

25. Procedeu de recuperare aplumbului din pasta sulfatataacumulatoare uzate.

X. Dr. ing. Iuhasz IozsefX. Dr. ing. Iuhasz IozsefX. Dr. ing. Iuhasz IozsefX. Dr. ing. Iuhasz IozsefX. Dr. ing. Iuhasz Iozsef26. Procedeu de obţinere a peletelor

din concentrate oxidice cuproase.XI. Ţura IoanXI. Ţura IoanXI. Ţura IoanXI. Ţura IoanXI. Ţura Ioan

27. Acumulator diaterm convertizor28. Motor mecanic de antrenare cicloid –

toroidal29. Motor mecanic de antrenare zigzagat30. Motor mecanic de antrenare cu masă

mobilă31. Complex termo - criogenic sinergetic

celular32. Sistem termotehnic hidraulic deflector33. Extractor termic granular;34. Complex economico - ecologic

multifuncţional35. Hamac terapeutic36. Instalaţie eoliană37. Instalaţie de recuperare a energiei

geotermiceXII. Ing. Bud Ioan ViorelXII. Ing. Bud Ioan ViorelXII. Ing. Bud Ioan ViorelXII. Ing. Bud Ioan ViorelXII. Ing. Bud Ioan Viorel38. Maşină de semănat39. Masa reglabila multifuncţionala40. Ornamente pentru curţi interioareXIII. Păcurar ViorelXIII. Păcurar ViorelXIII. Păcurar ViorelXIII. Păcurar ViorelXIII. Păcurar Viorel41. Instalaţie de irigat pe cursul

râurilorXIV. Cocian Vasile, Pop VlăduţXIV. Cocian Vasile, Pop VlăduţXIV. Cocian Vasile, Pop VlăduţXIV. Cocian Vasile, Pop VlăduţXIV. Cocian Vasile, Pop Vlăduţ

- elevi Colegiul Tehnic „George.- elevi Colegiul Tehnic „George.- elevi Colegiul Tehnic „George.- elevi Colegiul Tehnic „George.- elevi Colegiul Tehnic „George.Bariţ iu” Baia MareBariţ iu” Baia MareBariţ iu” Baia MareBariţ iu” Baia MareBariţ iu” Baia Mare, profesoricoordonatori: prof. ing. Tiberiu Mociran,prof. ing. Claudiu Buxbaum

42. Modulaţia analogică a laserilor

Bursa Internaţională deBursa Internaţională deBursa Internaţională deBursa Internaţională deBursa Internaţională deAfaceri RivulusAfaceri RivulusAfaceri RivulusAfaceri RivulusAfaceri Rivulus

Dominarum 2013Dominarum 2013Dominarum 2013Dominarum 2013Dominarum 2013Sala Mare a Centrului de Instruire şi

Marketing a găzduit în 27 septembrie 2013între orele 09.00 – 11.15 Bursa Internaţionalăde Afaceri Rivulus Dominarum 2013 (Bursă).

Domeniile de interes ale participanţilorstrăini la Bursă au fost turism, agricultură şiindustrie alimentară, construcţii, arhitecturăşi proiectare, consultanţă pe programe definanţare, energii regenerabile, gestionareaapelor uzate, textile.

La Bursă au participat 32 de firme dinRomânia, Ungaria şi Germania şi în domeniileturism, agricultură, construcţii şi proiectareau avut loc cele mai multe contacte deafaceri.

CCI Maramureş va urmări finalizareacontactelor de afaceri stabilite la Baia Mare.

De asemenea, participanţii la Bursă dinSzabolcs-Szatmár-Bereg au vizitat şi purtatdiscuţii la sediul firmelor din domeniulturismului.

Rămâne în sarcina CCI Maramureş de aurmări eficacitatea Bursei prin urmărireamodului în care aceste contacte se vortransforma în viitor în afaceri.

HERMES CONTACT 5

societăţi comerciale ţin în paralel o balanţă de venituri şi cheltuieli, respectândprevederile şi metodele de calcul şi evidenţă româneşti şi un BVC după regulileşi obligaţiile societăţii „mamă”, din ţara de origine. Astfel, profiturile sau pierderileînregistrate prin metodologia românească se transformă prin „cosmetizarea”cifrelor în ambele BVC, aşa cum se doreşte, prin diminuarea profitului firmei dinRomânia, prin „subţierea costurilor” pentru tot ce se transferă/vinde firmei dinRomânia, de către firma mamă, prin aşa-zisele „preţuri de transfer” sau „costuride transfer”.

Această „amalgamare” a cifrelor între „mamă şi fiică” este de fapt efectulglobalizării economiei, care dezvoltă şi consolidează creşterea transnaţionalizăriiafacerilor în favoarea structurilor corporatiste, care sunt susţinute de media şigrupurile de interes ca forme moderne de „cooperare şi de dezvoltare economică”,ca efect al globalizării şi integrării economice, cu sărăcirea unora şi îmbogăţireaaltora.

Astfel, putem afirma cu certitudine că, mărfurile exportate de firmelemultinaţionale nu mai sunt româneşti. Ca de exemplu, produsele „Dacia-Renault”,care devin „străine” în momentul când se comercializează. România şi economiaromânească oferă locaţia, suportul teritorial al fabricării, utilizare forţei demuncă românească, fabricate ca produse româneşti, care trecând frontiera de stata României, devin produsele firmelor străine, se comercializează prinreprezentanţele din ţara noastră. De aceea, când vorbim de creştere economicăşi financiară a PIB, aceste societăţi, prin exportul „mărfurilor româneşti”, contribuiecu valori diminuate, realizările lor generând efecte de dezvoltare şi creşterepentru economia ţării de origine a multinaţionalelor din România.

Ca să fim mai expliciţi vom veni cu un exemplu concludent. În România ofirmă multinaţională produce anvelope pentru autovehicule. Aceste produse nupot fi vândute şi cumpărate în România, direct de la firma producătoare pentrucă întreaga producţie merge la export. Firma care le cumpără le comercializează,în România, prin reţeaua proprie la un preţ de vânzare mai mic, deci „competitiv”.De ce? Deoarece dacă se vinde din fabrica producătoare, preţul de vânzare estemai mare cu cel puţin 24%, cota TVA. Prin această manipulare cumpărămprodusul românesc de la o firmă străină şi la „un preţ ajustat”, care să-l facăcompetitiv faţă de concurenţa locală.

Aşa că atunci când vorbim „de exporturi” ca motor al creşterii economiei săvedem cine sunt actorii care participă la realizarea volumului de export al ţăriinoastre. Iar, în ceea ce priveşte contribuţia societăţilor multinaţionale, acesteanu practică disiminarea tehnologiilor avansate firmelor autohtone şi nici unmanagement performant şi dezvoltat. Acestea sunt proprietăţi intelectuale binepăzite şi care pleacă din ţară odată cu transferul firmelor într-o altă locaţie.

Imaginea noastră în lumea investiţiilor şi a finanţelor este destul de neatractivă.Aceasta s-a simţit în special în ultimii 5 ani, când au intrat din ce în ce maipuţine investiţii străine directe şi indirecte. În timpe ce vecinii noştri primesc,ce-i drept mai puţine fonduri, dar le intră în cont mult mai mulţi bani deinvestiţii, noi ne aflăm acum numai la mâna FMI, UE şi Banca Mondială, care defapt ne dau împrumuturi ca orice altă instituţie financiară sau bancară.

În ultima scrisoare de intenţie a guvernului, acesta s-a angajat să îndeplinească,pentru a câta oară, mai multe cerinţe şi condiţii prealabile şi unele criterii dereferinţă structurală care fac obiectul scrisorilor din ultimii 5 ani. Acestea sunt:începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele şi măsurile corectiveadoptate de autorităţile centrale şi locale pentru diminuarea acestora; elaborareapachetului de sănătate, prin elaborarea actelor normative necesare buneifuncţionări a sistemului de sănătate; aprobarea unei liste de proiecte semnificativeprioritare, pe baza criteriilor de prioritizare; lansarea unei oferte publice iniţialepentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz; numirea unui consiliuprofesionist la Hidroelectrica şi la celelalte companii de stat. Totodată, guvernul

Urmare din pag. a 2-a

De unde venituri?! s-a mai angajat faţă de FMI că va vinde majoritatea portofoliului de acţiuni dela companiile din subordonarea Ministerului Economiei, unde mai are participareintegrală, majoritară sau minoritară la companiile Oltchim, Plafar, Metrom, UMCugir, Carfil, UM Mija, Uzina Automecanica Moreni, UM Sadu, Pirochim Victoria,Avioane Craiova, Romplumb Ferneziu, Şantierul Naval Mangalia, Romaero, IARBraşov şi Şantierul Naval 2 Mai.

De ani buni, toate aceste „nuci tari” se plimbă de la o scrisoare de intenţie laalta. Însăşi scrisoarea în întregul ei cuprins este un nou examen de trecere pentruguvernul nostru, care promite, se angajează şi nu le realizează.

Bordul FMI a aprobat un nou acord stand by pe doi nai, în valoare de 1,98miliarde euro, echivalent a 1,75 de Drepturi speciale de tragere (DST), confirmatde guvernul român ca preventiv. Partea româna a cerut în acelaşi timp sprijinpreventiv şi de la UE, de 2 miliarde de euro.

FMI, prin persoana prim adjunct al directorului executiv a făcut unele observaţii,precizări şi atenţionări în scrisoarea de răspuns şi anume:

-PIB nu a revenit încă la nivelul de dinaintea crizei; lucrăm încă cu cifre în PIBdin anii când „economia duduia”;

-economia este încă vulnerabilă la şocurile externe, inclusiv la fluxurile volatilede capital;

-agenda de reforme care susţin creşterea economică este nefinalizată;-guvernul trebuie să reziste unor presiuni care vizează anularea reformelor fiscale;-reformele instituţionale luate pentru plata arieratelor să fie duse la îndeplinire;-trebuie accelerată prioritizarea investiţiilor publice şi creşterea absorbţiei

fondurilor de finanţare a UE-pentru îmbunătăţirea situaţiei mediului să se finalizeze aplicarea reformelor

în transport şi energie, prin dereglementarea graduală a preţurilor energiei.Toate aceste măsuri rezultate din angajamentul guvernului român şi a

recomandărilor, FMI condiţionează realizarea acordului stand by, având ca efectcreşterea economică, reducerea dezechilibrelor fiscale şi de cont curent şi,începerea, în sfârşit, a implementării reformelor structurale în toate domeniileangajate de partea română.

O altă sursă de fonduri care acoperă capitolul venituri la PIB o constituiefondurile europene. Acest capitol al finanţării României a fost o problemănerezolvată în perioada 2007-2012. Am pierdut în aceşti ani 3-5 miliarde deeuro/an financiar, care nu mai pot fi recuperate în timpul rămas. În prezent seanunţă de ministrul care se ocupă de problemă, că rata de absorbţie curentă afondurilor europene a depăşit nivelul de 25%, suma solicitată Comisiei Europenepentru a fi rambursată României în actuala perioadă de programare ajungând lapeste 4,9 miliarde de euro. În acest an România a solicitat Comisiei Europenerambursarea a peste 2 miliarde de euro, fapt care a fost posibil datorită măsurilorluate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor şi deblocăriituturor programelor operaţionale. În perioada imediat următoare trebuie acceleratritmul în care solicităm noi rambursări de sume Comisiei, ceea ce va fi posibildoar dacă beneficiarii implementează cât mai repede proiectele, iar instituţiilestatului din sistem procesează în cel mai scut timp documentele necesare”, adeclarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

În perioada 1 ianuarie - 28 octombrie, prin Programul Operaţional Regional aufost solicitate spre rambursare Comisiei Europene fonduri în valoare de aproximativ700 de milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare sumă solicitată prinintermediul unui program. Pe locurile următoare din punct de vedere al valoriifondurilor solicitate spre rambursare în acest an se clasează Programul OperaţionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul căruia s-a cerut returnarea apeste 484 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Sectorial Mediulpentru care au fost transmise documente pentru rambursarea a peste 456 milioanede euro. În acelaşi timp, declaraţiile de cheltuieli transmise în acest an pentruProgramul Operaţional Sectorial Transport însumau circa 373 milioane de euro ladata de 28 octombrie.

Continuare în pag. a 7-a

HERMES CONTACT6

Conferinţa de Diseminare a Proiectului Dezvoltare Antreprenorială şiRelaţionare în Mediul de Afaceri - D.A.R.M.A.

În data de 27 septembrie 201327 septembrie 201327 septembrie 201327 septembrie 201327 septembrie 2013, laBaia Mare, la Centrul de Instruire şiMarketing al CCI Maramureş a fostorganizată cea de-a treia ConferinţăConferinţăConferinţăConferinţăConferinţăde Diseminare a Proiectuluide Diseminare a Proiectuluide Diseminare a Proiectuluide Diseminare a Proiectuluide Diseminare a ProiectuluiDezvoltare Antreprenorială şiDezvoltare Antreprenorială şiDezvoltare Antreprenorială şiDezvoltare Antreprenorială şiDezvoltare Antreprenorială şiRelaţ ionare în Mediul de AfaceriRelaţ ionare în Mediul de AfaceriRelaţ ionare în Mediul de AfaceriRelaţ ionare în Mediul de AfaceriRelaţ ionare în Mediul de Afaceri- D.A.R.M.A.- D.A.R.M.A.- D.A.R.M.A.- D.A.R.M.A.- D.A.R.M.A.

Proiectul D.A.R.M.A.D.A.R.M.A.D.A.R.M.A.D.A.R.M.A.D.A.R.M.A. este finanţatprin programul Operaţional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi are drept parteneri Camera deCamera deCamera deCamera deCamera deComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăBotoşaniBotoşaniBotoşaniBotoşaniBotoşani în calitate de beneficiar şiCamera de Comerţ şi IndustrieCamera de Comerţ şi IndustrieCamera de Comerţ şi IndustrieCamera de Comerţ şi IndustrieCamera de Comerţ şi Industrie

Bacău, Camera de Comerţ şiBacău, Camera de Comerţ şiBacău, Camera de Comerţ şiBacău, Camera de Comerţ şiBacău, Camera de Comerţ şiIndustrie Suceava, Camera deIndustrie Suceava, Camera deIndustrie Suceava, Camera deIndustrie Suceava, Camera deIndustrie Suceava, Camera deComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăComerţ, Industrie şi AgriculturăVranceaVranceaVranceaVranceaVrancea şi Asociaţia pentruAsociaţia pentruAsociaţia pentruAsociaţia pentruAsociaţia pentruIntegrare şi Dezvoltare ComunitarăIntegrare şi Dezvoltare ComunitarăIntegrare şi Dezvoltare ComunitarăIntegrare şi Dezvoltare ComunitarăIntegrare şi Dezvoltare ComunitarăINDECOINDECOINDECOINDECOINDECO din Iaşi în calitate de parteneri.

Proiectul îşi propune dezvoltareaabilităţilor managerilor şi angajaţilordin IMM-uri, precum şi a persoanelorcare doresc să dezvolte o afacere pebaza unui program de educaţieantreprenorială şi managerială.

Obiectivele specifice ale proiectuluisunt: crearea unei reţele mobile depuncte de susţ inere ş i stimulare

directă a antreprenori lor locali;îmbunătăţirea calificărilor managerilor,ale femeilor manager şi ale angajaţilorprin cursuri autorizate; dezvoltareaantreprenorială prin servicii suport deconsultanţă şi integrarea inovării înfirme prin introducerea programelor deformare profesională de formatori şicoaching.

Această acţiune a adus in atenţiaîntreprinzătorilor şi a autorităţilor dinregiunea Nord-Vest rezultatele proiectului,promovând cele mai bune practici şimetode moderne şi inovative demanagement strategic al resurselor umane.

Firma S.C.Weidműller Interface Romania S.R.L., anuntafinalizarea lucrarilor de investii la obiectivul „Extindereacapacitatii de productie”, a fabricii din Tautii Magheraus.

Hala cu numarul patru a companiei se intinde pe osuprafata de aprox.1750 m2, va fi dotata cu 18 masini deinjectie si va oferi peste 100 locuri de munca.

Investitia pentru acest proiect se ridica la peste 1 mil.euro. Aceasta investitie nu va fi ultima de acest fel pentrufirma Weidműller, urmand ca pe parcursul urmatorilor anisa se investeasca in noi constructii pentru dezvoltareacapacitatii de productie si crearea a noi locuri de munca.

Inaugurarea noii hale, la care au participat diferitepersonalitati din judet, a avut loc in data de 7 septembrie2013.

În perioada 5-8 septembrie 2013 în organizarea Coralei Armonia,patronată de Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş, a avut loc,la Baia Mare, a 3-a ediţia a Festivalului-Concurs Coral InternaţionalLiviu Borlan. La această ediţia au participat în competiţie 9 coruridin România, Slovacia şi Ucraina.

CCI Maramureş a acordat premiul Camerei de Comerţ şi IndustrieMaramureş Coralei Musica Divina Deva pentru participarea la ceade-a 3-a ediţie a festivalului.

Evoluţia celor 9 coruri prezente în festival a fost cântărită atentde un juriu internaţional al cărui preşedinte a fost maestrul VoicuEnăchescu. Trofeul Liviu Borlan a fost obţinut de Corala Alla Brevedin Odorheiu Secuiesc, pentru cea mai bună interpretarea uneicreaţii a lui Liviu Borlan. Locul I a fost atribuit Coralei Appassionatodin Târgovişte, corală care a obţinut cel mai mare punctaj din concurs.

Festivalulul-Concurs CoralFestivalulul-Concurs CoralFestivalulul-Concurs CoralFestivalulul-Concurs CoralFestivalulul-Concurs CoralInternaţional Liviu BorlanInternaţional Liviu BorlanInternaţional Liviu BorlanInternaţional Liviu BorlanInternaţional Liviu Borlan

HERMES CONTACT 7

Promisiunile guvernamentale sunt că, până în2016, Români ava absorbi cca 80% din fondurileeuropene acordate de UE, prin îmbunătăţirea, încontinuare a măsurilor luate de guvern pentruasigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilorşi deblocării tuturor programelor operaţionale,debirocratizarea, care depăşesc prevederiledirectivelor UE, referitoare la achiziţii, decontări şiurgentarea încasărilor, prin scurtarea termenelor deimplementare a programelor plătite şi încasate debeneficiari.

Arieratele, adică datoriile mai vechi de 90 zilepe care statul le are către firme, atârnă ca un bolovande bugetul statului. După ce Guvernul a obţinutamânări peste amânări, acum delegaţia FonduluiMonetar pare de neclintit. La datoriile statului s-auadăugat din luna septembrie obligaţii de 1 miliardde lei numai la Sănătate. „Deşi Guvernul a plătit 2miliarde de lei în contul datoriilor către companiilefurnizoare din sănătate, imediat au apărut noiarierate, facturi neachitate de mult timp, dar carenu erau înregistrate şi nu au fost luate în calcul.Această situaţie nu e doar în Sănătate, se regăseşte şila Transporturi, la alte proiecte de infrastructură,mai ales la autorităţile locale”, au declarat surseguvernamentale. Potrivit acestora, FMI va solicitadin nou Guvernului plata unor sume în contularieratelor ca precondiţie pentru acordareaurmătoarei tranşe din acordul stand-by, programatăpentru decembrie. „România va solicita ConsiliuluiDirector al FMI a şasea derogare de la începutulacordului stand-by privind atingerea ţintei dearierate convenite”. După cum ştiţi, a fost o ţintă dela bun început şi au fost probleme de la bun început.Continuăm să lucrăm cu autorităţile pentru a găsisoluţii pentru a reduce arieratele. Va fi cerută o nouăderogare, pentru că ţinta a fost ratată din nou.

Misiunea de evaluare insistă pentru acţiuni destingere a arieratelor cel puţin în ceea ce priveştedatoriile guvernamentale de la nivel central. Ca săîmbuneze un pic FMI, Guvernul a anunţat că va obligaautorităţile locale ca începând de anul viitor săincludă plăţile de arierate în execuţia bugetarăproprie şi să nu mai angajeze noi cheltuieli sauîmprumuturi înainte de a rambursa vechile datorii.Miniştrii vor fi la rândul lor obligaţi să monitorizezemai atent modul în care companiile din subordine seîncadrează în plafoanele de angajamente financiareşi să aplice sancţiuni drastice, incluzând desfacereacontractului de muncă şi atragerea răspunderiiadministrative, în cazul directorilor care depăşescaceste plafoane. Arieratele statului au ajuns la finelelunii iunie la 2 miliarde de lei, aproape dublu faţăde ţinta stabilită în acordul cu FMI pentru jumătateaanului, de 1,09 miliarde de lei, creşterea faţă de

Urmare din pag. a 5-a

De unde venituri?! luna martie fiind de 240 de milioane de lei. Calendarulprivind ţintele de arierate renegociat cu FMI în lunafebruarie stabilea reducerea stocului până la 1,27miliarde de lei la finele lui martie, la 1,09 miliardede lei la jumătatea anului, 810 milioane de lei dupăprimele nouă luni şi 480 de milioane de lei la sfârşitulanului. Arieratele la buget trebuie eliminate întotalitate până la finele lunii aprilie 2011.

„Arieratele sunt una dintre explicaţiile pentru careavem şi recesiune şi inflaţie încă ridicată. Oricumeste o problemă majoră a României pentru că este cao boală contagioasă care se răspândeşte şi denatureazăfondul economiei de piaţă, care este disciplinamonetară, fiscală, plăţile la timp. Determină un lanţde întârzieri de plată mai rele decât deficitele”, aspus Isărescu la seminarul EU-Cofiel organizat de BNR,Alpha Bank şi ARB.

Mai grav decât că alimentează recesiunea, estefaptul că arieratele „o distorsionează prin distribuţie”.

În România, neplata datoriilor este „un sportnaţional” şi ar trebui ca statul să dea un exemplupozitiv şi să îşi achite debitele, pentru ca altfel „sestrică atmosfera asupra economiei de piaţă”. Trebuierezolvată problema arieratelor. Iarăşi am intrat înarierate, deşi credeam că am scăpat de ele. Nu neplătim datoriile. Nu este economie de piaţă. Într-oeconomie de piaţă ai consumat, ai plătit. Este unobicei care te scoate din club, consumi şi nu plăteşti.Este un sport naţional, iar acum nu plăteşte nicistatul. Statul trebuie să dea exemplu despre plata latimp a obligaţiilor, nu să dea exemplu despre platala timp a obligaţiilor sale, nu să dea exemplu negativ,pentru că atunci s-a stricat toată atmosfera economieide piaţă.

România va solicita FMI a şasea derogare de laînceputul acordului stand-by privind atingerea ţinteide arierate. FMI a cerut Guvernului, la misiunea deevaluare a acordului, să plătească o partesemnificativă din arierate ca precondiţie pentruurmătoarea tranşa, după ce a constatat că la datoriilestatului s-au adăugat din luna septembrie obligaţiide 1 miliard de lei numai la sănătate, deşi s-auachitat 2 miliarde lei către acest sector.

Arieratele statului (restante de plată de peste 90de zile) au ajuns la finele lunii iunie la doua miliardede lei, aproape dublu faţă de ţinta stabilită în acordulcu FMI pentru jumătatea anului, de 1,09 miliardelei, creşterea faţă de luna martie fiind de 240milioane lei.

Plăţile restante ale statului către companiileprivate s-au redus pe parcursul acestui an cu doar500 milioane de lei, valoarea arieratelor totalizând1,5 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie.

Cum procedează aceşti mari evazionişti. De obicei,apar în peisaj din lumea arabă, Turcia sau zoneleoffshare, înfiinţează o firmă, ca asociaţi unici şiadministratori, fiind principalii organizatori aigrupurilor infracţionale, la care aderă persoaneinterpuse, evazionişti dijmuitori de bani, implicaţi

în înfiinţarea firmelor fantomă, în coordonareaoperaţiunilor şi reprezentarea acestora, inclusiv acontroalelor fiscale sau consultanţă în căile deevaziune, în diminuarea până la neplata impozitelor,a taxelor datorate statului, obţinerii de rambursarede TVA, rezultate din livrări fictive de produse cătrestate membre ale UE.

Experţii în domeniu se recrutează din rândulfuncţionarilor din cadrul unor direcţii generale definanţe publice şi chiar ANAF, care direct sau prininfluenţarea subordonaţilor, care desfăşoară activităţide verificări fiscale, favorizând sau modificândrezultatele controalelor fiscale, efectuate la firmelefantomă, ascunzând implicarea lor în circuitulevazionist, prin efectuarea de inspecţii formale sauprin aplicarea de sancţiuni formale, nesemnificative.Totodată aceştia îi instruiau/învăţau pereprezentanţii firmelor evazioniste controlate cumsă-şi modifice declaraţiile fiscale depuse laAdministraţiile Finanţelor Publice pentru a obţinerestituiri sau decontări legale de TVA. Pentru ca grupulinfracţional să fie bine „blindat” se apela la persoaneinterlope, care aveau legături cu funcţionarii dinpoliţie sau justiţie, şi chiar parlamentari sau foştiparlamentari care mai au relaţii cu instituţiilestatului.

Acest „modul” apare tipărit, după 1990, ca unstereotip creat în „economia de piaţă” românească.El se reproduce şi se întâlneşte în diferite sectoareale economiei, schimbându-se numai „actorii”, canumăr, funcţii în stat, în economie, ca cetăţenie,dar au ceva comun: dorinţa de a se îmbogăţii, lăcomiapentru bani care se dezvoltă într-o progresiegeometrică, unii uitând de rolul, misiunea şirăspunderea care şi-au asumat-o.

Ceea ce frământă mediul de afaceri este golulbugetar de câteva miliarde de lei, care confirmăangajamentele României cu fondurile internaţionalede investiţii, trebuind să ne încadrăm înreglementările bugetare şi angajamentul faţă dedisciplina fiscală şi încadrarea în nivelul de 3% dinPIB. De aici, întrebarea: cum se face umplerea goluluipentru a putea rămâne la ţinta de deficit stabilită,mai ales că angajamentele noului guvern este de a ficoborât sub limita de 3%? Soluţiile posibile nu pot fialtele decât reducerea cheltuielilor bugetare şimajorarea veniturilor. Creşterea veniturilor se varealiza, ca de obicei, prin creşterea unor taxe,existente sau noi taxe, creşterea impozitelor sau noiimpozite.

Ceea ce îngrijorează mediul de afaceri este bugetulanului 2014, în care România intră cu un minus demiliarde de lei, care se reportează din anul 2013. Sevehiculează, deja, scenarii de creşteri de taxe şiimpozite şi de noi taxe şi impozite. La aceste scenariipentru viitor, să nu uităm că anul 2014 este unulelectoral pentru parlamentul european şi preşedinte,care va fi un an al promisiunilor şi pomenilor, capitalpolitic care să garanteze „succesul” în alegeri.

HERMES CONTACT8

ACADEMIA DE MANAGEMENT pentru IMM

Curs “Responsabil cu Gestionarea Deşeurilor”În perioada 9-12 septembrie 2013, Camera

de Comerţ şi Industrie Maramureş în colaborarecu lectori de la Garda Naţională de Mediu –Comisariatul Judeţean Maramureş, aorganizat prima serie de curs “Responsabilcu Gestionarea Deşeurilor conform legiinr. 2011 din 2011”.

Având în vedere că deţinătorii/producătoriide deşeuri persoane juridice, comercianţii,precum şi operatorii economici autorizaţi dinpunct de vedere al protecţiei mediului pentruefectuarea operaţiunilor de colectare şitransport deşeuri au obligaţia desemnării unei persoane din rândulangajaţilor proprii care să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzutede legea nr. 211/2011, la invitaţia CCI Maramureş au răspuns un numărde 18 persoane, atât reprezentanţi ai agenţilor economici cât şi aiprimăriilor din judeţul Maramureş.

Cursul s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile, de luni până joi, înintervalul orar 16:30 - 19:30, la sediul CCI Maramureş.

Curs de formare iniţială a MEDIATORILOR

În perioada 16-29 septembrie,Camera de Comerţ ş i IndustrieMaramureş în colaborare cu AsociaţiaInstitutul Transilvan de Mediere din ClujNapoca, a organizat a cincea serie decurs de formare iniţ ia lă aMEDIATORILOR din a.c.

Pe parcursul celor două săptămâni,

cei 20 de cursanţii sau familiarizat culegislaţia şi etica medierii, modalităţilede soluţionare amiabilă a conflictelor,procedurile de mediere, tehnicilemediatorului (analiza de conflict,empatia, negocierea, tehnicile deasistenţă şi control, persuasiunea) lacare se adăugă jocurile de rol, fiecaredintre participanţi au trecut cel puţino dată prin întregul proces de mediereîn rolul mediatorului.

În data de 13 octombrie 2013 vafi organizat examenul de absolvire acursului conform prevederilor dinRegulamentul de organizare aexamenului, elaborat de către Consiliulde Mediere. Examenul se va desfăşurala Cluj Napoca, la sediul AsociaţieiInstitutul Transilvan de Mediere. Întermen de maxim 30 de zile după

Curs “COMPETENŢE INFORMATICE”

promovarea examenului, absolvenţiiprimesc o Adeverinţă emisă deConsi l iu l de Mediere, până laeliberarea certificatelor de absolvire,act în baza căruia (alături de altedocumente prevăzute în lege) se vorputea autoriza ca mediatori.

La finalul cursului au fost acordate certificate de participare emisede către CCI Maramureş.

Având în vedere feedback-ul pozitiv din partea participanţilor la curs,colaborarea cu lectorii de la Garda Naţională de Mediu – ComisariatulJudeţean Maramureş va continua prin organizarea unei noi serii decurs în perioada 28-31 octombrie 2013.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

În perioada 2 - 26 septembrie 2013 au fost organizateultimele două serii de curs de COMPETENŢEINFORMATICE, din seria celor 4, desfăşurate la Fărcaşapentru angajaţii EATON ELECTRO PRODUCŢIE SRL.

La cele două serii de curs au participat un număr de 41 depersoane cu o promovabilitate de 100%în urma celor două examene finale.

Toţi absolvenţii cursului, primesc uncertificat de absolvire recunoscut decătre Ministerul Educaţiei Naţionale şiMinisterul Muncii, Familiei, ProtecţieiSociale şi Persoanelor Vârstnice cuurmătoarele competenţe:

· Noţiuni şi funcţii de bază înutilizarea calculatorului personal;

· Utilizarea funcţiilor de bază ale unui sistem de operare(Windows);

· Utilizarea aplicaţiei de procesare texte (Word);· Folosirea foilor de calcul tabelar (Excel);· Realizarea de prezentări electronice (PowerPoint);

· Utilizarea mijloacelor moderne decomunicare (internetul si poştaelectronică).

Cursurile au fost organizate în săli decurs dotate cu mijloacele necesare buneidesfăşurări şi susţinute de către unformator cu o specializarecorespunzătoare programei de pregătireşi cu o pregătire pedagogică specificăformării profesionale a adulţilor.

HERMES CONTACT 9

Prezentare proiectDECC – Supporting the development of the economy of culture

and creativity in the cross-border region Hungary-Romania-Ukraine(HUSKROUA/1001/058)

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ în calitate de Beneficiar implementează în cadrul Programului„Hungary-Slovakia-Romania-Ukraine ENPI Cross-border Cooperation Programme 2007-2013”, call for proposals reference number:HUSKROUA/1001”, proiectul cu titlul “DECC – Supporting the development of the economy of culture and creativity in thecross-border region Hungary-Romania-Ukraine”, număr de identificare al contractului: HUSKROUA/1001/058.

Proiectul are ca obiectiv general intensificarea cooperării în zona transfrontalieră comună a regiunii Ungaria-România-Ucraina într-o manieră sustenabilă, socială şi economică, prin implementarea instrumentelor relevante care susţin dezvoltarea economieiîn domeniul culturii şi creativităţii în această regiune transfrontalieră, cu un accent special asupra turismului cultural.

Obiectivul specific al proiectului este de a înţelege şi a promova realităţile şi structurile industriilor culturale şi creativeîn zona comună transfrontalieră a ţărilor Ungaria, România şi Ucraina, cu un accent special asupra turismului cultural, analizânddatele existente relevante, promovând know-how-ul, modele de guvernare de succes şi modele inovatoare, oferind pregătire şirecomandări pentru optimizarea politicilor transversale, şi prin promovarea activelor locale relevante

Grupul ţintă al proiectului este format din: personalul celor trei parteneri din proiect; cel puţin 150 de reprezentanţi apărţilor interesate din industriile culturale şi creative, care beneficiază de audieri pe domenii (5 audieri pe domenii per regiunetransfrontalieră cu un număr mediu de 10-15 participanţi/audiere); cel puţin 90 de participanţi în şase sesiuni de pregătire; cel puţin45 de participanţi în trei ateliere; cel puţin 500 de persoane vor fi informate prin buletinul informativ; cel puţin 135 de participanţica expozanţi, o medie de 45 de participanţi ca expozanţi/expoziţie (Notă: indicatorul de 135 de persoane nu implică persoanediferite, ci expozanţi care participă la cele trei evenimente); cel puţin 600 de vizitatori la expoziţii, un număr mediu de 200 devizitatori la fiecare dintre cele trei expoziţii.

Grupul ţintă este format din următoarele categorii: camere, administraţii locale, mediu academic, părţi interesate a sectoruluicultural si creativ, reprezentanţi a industriilor culturale şi creative, ONG-uri.

Rezultatele estimate ale proiectului sunt: înţelegere mai bună a statutului şi a potenţialului industriei creative şi culturale;Studii şi analize a industriilor culturale si creative transfrontaliere, prin analiză, întâlniri, rapoarte, studii de caz şi audieri pedomenii; creşterea schimburilor de experienţe practice, prin sesiuni de pregătite personalizate şi ateliere, prin ateliere şi sesiuni depregătire; promovarea mai bună a industriilor culturale şi creative, a rezultatelor proiectelor şi o vizibilitate mai buna a UE şi aobiectivelor proiectului din Regiune, prin website, afişe, broşuri, articole de promovare, buletine informative, expoziţii şi conferinţefinale; Dezvoltarea de noi reţele transfrontaliere active, prin acorduri de parteneriat transfrontaliere; Competenţe de managementde proiect mai bune pentru personalul partenerilor, prin rapoarte intermediare şi finale, Comitetul de Coordonare IMC şi întâlniri alecomitetului coordonator.

Durata proiectului: 24 de luni, în perioada 01 decembrie 2012 – 30 noiembrie 2014Parteneri:

Beneficiar: CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ (România)Parteneri: CAMERA DE COMERT şi INDUSTRIE BORSOD-ABAUJ-ZEMPLEN (Ungaria)

FUNDATIA TRANSCARPATHIAN ENTERPRISE SUPPORT FUND „TES FUND” (Ucraina)Bugetul aferent implementării proiectului: 511.205 EUR, din care suma solicitată de la Autoritatea Contractantă este de

444.748,35 EUR, reprezentând 87% din totalul eligibil al acţiunii.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la: tel. 0262-221510, 0728-233908, fax. 0262-225794 sau e-mailcci_mm@ccimm.ro, persoane de contact: Maria Morcovescu, Florentin Tuş, Bogdan Legănaru.

HERMES CONTACT10

Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş are deosebita plăcere de a vă anunţaorganizarea celei de-a XI-a ediţii a manifestării ştiinţifice şi expoziţionale medicaleMaraMedica, specializată în:

aparate şi instrumentar medical, echipamente şi instrumentar stomatologic, diagnosticsi terapie, echipamente si instrumentar chirurgical, echipamente si dotări pentru spitale,articole de unica folosinţa, medicina de recuperare, ortopedie, echipamente şi instrumentaroftalmologic, medicamente produse farmaceutice, farmacia verde

care se va desfăşura în perioada 27 februarie – 1 martie 2014 la Centrul de Instruireşi Marketing al Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş din Baia Mare, Aleea Expoziţieinr. 5.

La ediţia precedentă au participat un număr de 60 de firme, din România (judeţeleMaramureş, Sălaj, Braşov, Bistriţa, Constanţa Arad, Timiş, Cluj, Mureş, Satu Mare, Bacău,Neamţ şi Bucureşti) şi Ungaria, acoperind o suprafaţă de 1600 mp şi peste 2500 devizitatori specializaţi au vizitat expoziţia. În cadrul activităţilor ştiinţifice au fost susţinutepeste 200 de teme la care au fost prezenţi cei peste 2500 vizitatori specializaţi.

Toţi cei interesaţi să participe cu stand la MaraMedica 2014 au posibilitatea de a seînscrie până la 30 noiembrie 2013, la tarife promoţionale, cu un discount suplimentar de25 ron /mp spaţiu închiriat.

Pentru informaţii suplimentare, nu ezitaţi să ne contactaţi la telefon 0262-221510,fax 0262-225794 sau mail cci_mm@ccimm.ro, persoană de contact Adrian NICOLAESCU.

INVITAŢIEla manifestarea ştiinţifică şi

expoziţională medicală

HERMES CONTACT 11

Acte normative publicate înMonitorul Oficial

B R E V I A RJ U R I D I C

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 2.211 din 19 august 2013. 2.211 din 19 august 2013. 2.211 din 19 august 2013. 2.211 din 19 august 2013. 2.211 din 19 august 2013pentru aprobarea competentei teritorialede administrare (MO nr. 554 din 2septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 1.786 din 23 august 2013. 1.786 din 23 august 2013. 1.786 din 23 august 2013. 1.786 din 23 august 2013. 1.786 din 23 august 2013privind aprobarea Corrigendumului nr. 2 laGhidul solicitantului - Conditii specificepentru cererea de propuneri de proiecte detip strategic nr. 165 “Imbunatatireaaccesului si a participarii grupurilorvulnerabile pe piata muncii” pentruimplementarea Programului operationalsectorial “Dezvoltarea resurselor umane2007-2013” (MO nr. 559 din 3 septembrie2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 539 din 22 martie 2013. 539 din 22 martie 2013. 539 din 22 martie 2013. 539 din 22 martie 2013. 539 din 22 martie 2013privind incadrarea in activitatea de creatiede programe pentru calculator (MO nr. 575din 10 septembrie 2013)

HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 680 din 4 septembrie. 680 din 4 septembrie. 680 din 4 septembrie. 680 din 4 septembrie. 680 din 4 septembrie2013 2013 2013 2013 2013 privind aplicarea de corectii financiarein cadrul Programului operational sectorial“Dezvoltarea resurselor umane” (POSDRU)2007-2013 conform solicitarii ComisieiEuropene (MO nr. 575 din 10 septembrie2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 1.479 din 2 septembrie. 1.479 din 2 septembrie. 1.479 din 2 septembrie. 1.479 din 2 septembrie. 1.479 din 2 septembrie2013 2013 2013 2013 2013 privind incadrarea in activitatea decreatie de programe pentru calculator (MOnr. 575 din 10 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 1.504 din 4 septembrie. 1.504 din 4 septembrie. 1.504 din 4 septembrie. 1.504 din 4 septembrie. 1.504 din 4 septembrie2013 2013 2013 2013 2013 privind stabilirea modelului declaratieide patrimoniu si de venituri, precum si aelementelor de patrimoniu si de venituri cetrebuie declarate de persoana fizica supusaverificarii situatiei fiscale personale (MO nr.578 din 11 septembrie 2013)

ORDONANTORDONANTORDONANTORDONANTORDONANTA DE URGENTA DE URGENTA DE URGENTA DE URGENTA DE URGENTA nrA nrA nrA nrA nr. 84 din. 84 din. 84 din. 84 din. 84 din4 septembrie 20134 septembrie 20134 septembrie 20134 septembrie 20134 septembrie 2013 pentru modificarea sicompletarea Ordonantei de urgenta aGuvernului nr. 64/2009 privind gestionareafinanciara a instrumentelor structurale siutilizarea acestora pentru obiectivulconvergenta (MO nr. 579 din 11 septembrie2013)

HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 670 din 4 septembrie. 670 din 4 septembrie. 670 din 4 septembrie. 670 din 4 septembrie. 670 din 4 septembrie20132013201320132013 pentru modificarea HotarariiGuvernului nr. 26/2002 privind stabilireaconditiilor de etichetare a materialelorutilizate la producerea principalelorcomponente ale articolelor de incaltaminte

destinate vanzarii catre consumatori (MOnr. 581 din 12 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 920 din 10 septembrie 2013. 920 din 10 septembrie 2013. 920 din 10 septembrie 2013. 920 din 10 septembrie 2013. 920 din 10 septembrie 2013pentru stabilirea modului de implementare,a conditiilor specifice, a criteriilor deeligibilitate si a termenilor de referintapentru aplicarea schemelor de platinationale directe complementare insectorul zootehnic la specia bovine, in acordcu reglementarile comunitare in domeniu(MO nr. 581 din 12 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 2.986 din 9 septembrie. 2.986 din 9 septembrie. 2.986 din 9 septembrie. 2.986 din 9 septembrie. 2.986 din 9 septembrie20132013201320132013 pentru modificarea pct. 1 din anexanr. 2 la Ordinul presedintelui AgentieiNationale de Administrare Fiscala nr. 3.596/2011 privind declararea livrarilor/prestarilorsi achizitiilor efectuate pe teritoriul nationalde persoanele inregistrate in scopuri de TVAsi pentru aprobarea modelului sicontinutului declaratiei informative privindlivrarile/prestarile si achizitiile efectuate peteritoriul national de persoaneleinregistrate in scopuri de TVA (MO nr. 582din 13 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 1.520 din 9 septembrie. 1.520 din 9 septembrie. 1.520 din 9 septembrie. 1.520 din 9 septembrie. 1.520 din 9 septembrie20132013201320132013 pentru aprobarea Procedurii deaplicare a prevederilor art. V din Ordonantade urgenta a Guvernului nr. 50/2013 privindreglementarea unor masuri fiscale (MO nr.583 din 13 septembrie 2013)

HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 682 din 4 septembrie. 682 din 4 septembrie. 682 din 4 septembrie. 682 din 4 septembrie. 682 din 4 septembrie20132013201320132013 privind aprobarea Normelormetodologice pentru aplicarea prevederilorOrdonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2013 privind unele masuri pentru dezvoltareasi sustinerea fermelor de familie si facilitareaaccesului la finantare al fermierilor (MO nr.584 din 16 septembrie 2013)

HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 685 din 4 septembrie. 685 din 4 septembrie. 685 din 4 septembrie. 685 din 4 septembrie. 685 din 4 septembrie20132013201320132013 pentru modificarea si completareaHotararii Guvernului nr. 803/2001 privindconstituirea Grupului de lucru pentruelaborarea si monitorizarea Planului deactiuni referitor la imbunatatirea mediuluide afaceri (MO nr. 584 din 16 septembrie2013)

HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 878 din 20 august. 878 din 20 august. 878 din 20 august. 878 din 20 august. 878 din 20 august20132013201320132013 pentru modificarea si completareaRegulamentului de ordine interioara alinstantelor judecatoresti, aprobat prinHotararea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 387/2005 (MO nr. 589 din18 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 169 din 6 septembrie 2013. 169 din 6 septembrie 2013. 169 din 6 septembrie 2013. 169 din 6 septembrie 2013. 169 din 6 septembrie 2013privind aprobarea Procedurii deimplementare a Programului nationalmultianual pentru sustinereamestesugurilor si artizanatului (MO nr. 591din 19 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 170 din 6 septembrie 2013. 170 din 6 septembrie 2013. 170 din 6 septembrie 2013. 170 din 6 septembrie 2013. 170 din 6 septembrie 2013privind modificarea Procedurii deimplementare a Programului nationalmultianual de infiintare si dezvoltare deincubatoare tehnologice si de afaceri,aprobata prin Ordinul ministrului delegatpentru intreprinderi mici si mijlocii, mediulde afaceri si turism nr. 36/2013 (MO nr. 592din 20 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 2.112 din 10 septembrie. 2.112 din 10 septembrie. 2.112 din 10 septembrie. 2.112 din 10 septembrie. 2.112 din 10 septembrie20132013201320132013 pentru aprobarea Normelor de aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2013privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetulde stat a sumelor aferente corectiilorfinanciare aplicate pentru abaterile de laconformitatea cu legislatia din domeniulachizitiilor publice pentru Programuloperational sectorial mediu 2007-2013 (MOnr. 594 din 23 septembrie 2013)

ORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nrORDIN nr. 5.037 din 13 septembrie. 5.037 din 13 septembrie. 5.037 din 13 septembrie. 5.037 din 13 septembrie. 5.037 din 13 septembrie20132013201320132013 privind corespondenta intre domeniilede studii universitare de doctorat/masterat,domeniile de studii universitare de doctoratsi domeniile de doctorat (MO nr. 596 din 24septembrie 2013)

HOTHOTHOTHOTHOTARARE nrARARE nrARARE nrARARE nrARARE nr. 730 din 25 septembrie. 730 din 25 septembrie. 730 din 25 septembrie. 730 din 25 septembrie. 730 din 25 septembrie20132013201320132013 pentru modificarea si completareaHotararii Guvernului nr. 493/2013 privindaprobarea Nomenclatorului domeniilor sial specializarilor/programelor de studiiuniversitare, a structurii institutiilor deinvatamant superior, a domeniilor siprogramelor de studii universitareacreditate sau autorizate sa functionezeprovizoriu, a locatiilor geografice dedesfasurare, a numarului de credite destudii transferabile pentru fiecare programde studii universitare, forma de invatamantsi limba de predare, precum si a numaruluimaxim de studenti care pot fi scolarizati inanul universitar 2013-2014 (MO nr. 605 din27 septembrie 2013)

HERMES CONTACT12

CERERECERERECERERECERERECERERE - - - - - OFERTĂOFERTĂOFERTĂOFERTĂOFERTĂ prin Centrul de Promovare şi Informaţii de Afaceri alC.C.I. Maramureş, tel. 0262-221510, fax 0262-225794

(Când solicitaţi informaţiile faceţi trimitere la numărul de referinţă din paranteza cererii/ofertei)

COLEGIUL REDACŢIONAL: ing. GHEORGHE MARCAŞ director; ec. MARIAMORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUŞ membru.SEDIUL REDACŢIEI: C.C.I. Maramureş, Bd.Unirii nr. 16, 430232 Baia Mare.Tel.:40-262-221510, 40-362-405303, 40-728-233908; fax: 40-262-225794;e-mail: cci_mm@ccimm.ro, www.ccimm.ro, www.proafaceri.roTehnoredactare computerizată: EUGENIA SĂLĂJANU

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCThermes

ISSN 1221-0455

C.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. Maramuramuramuramuramureş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneavvvvvoasoasoasoasoastră în aftră în aftră în aftră în aftră în afaceraceraceraceraceri !i !i !i !i !

• • • • • Din străinătateCERERI

CANADASolicită pui congelaţ i întregi.

Produsul este solicitat pentru export înzonele din Orientul Mijlociu. (5613)

FRANŢASolicită suporti de publicitate la locul

de vânzare, din metal, finisaj epoxy negrustrălucitor. Comunicare posibilă în limbafranceză sau engleză. Firma franceză vafurniza celor interesaţi detaliile tehnicenecesare (5608)

Solicită rumeguş uscat (sub 10%umiditate) de foioase, în principal fag.(5609)

Solicită rulote din lemn. (5610)Solicită pelete de calitate Din+, din

răşinoase , 1000 tone metrice lunar. Firmafranceză este interesată ca produsele săfie livrate în saci de 15 kg, cu numeleclientului imprimat pe sac. Sunt solicitatecotaţii de preţ CIF Franţa (5611)

Solicită confecţii profesionale (bluzepentru medici), cu materialul producătorului.Comunicare posibilă doar în limba franceză.Sunt preferaţi producătorii care pot face şioperaţiuni de brodare (5612)

Una dintre cele mai mari fabrici de

cherestea din Franţa cauta un partenerromân pentru gama de componenteprelucrate din lemn pentru amenajăriinterioare - componente prelucrate din lemnpentru amenajări şi decoraţiuni interioare(rame uşi, tocuri ferestre, grinzi, etc.), dinlemn de răşinoase fără noduri (5600)

ISRAELFirma este unul dintre cei mai

importanţi importatori şi distribuitori dinIsrael de băuturi alcoolice. Doreşteidentificare a unui producător care să livrezetuică ambalată în sticle şi etichetatăconform cerinţelor beneficiarului. (5607)

JAPONIASolicită fulgi din porumb. (5603)Solicită mobil ier (canapele) la

comandă. (5604)LIBAN

Companie ce activează în domeniulimportului ş i distribuţ iei de produsealimentare, solicită unt ambalat la 25 kg.(5602)

OLANDASolicită şevalete din lemn de fag.

(5599)Solicită confecţii bărbaţi, inclusiv din

piele (cămăşi, tricouri, maieuri, lenjerie,sacouri, eşarfe şi geci de piele). Se cautănumai mici producători din România, careau capacitate de export în Olanda. Firmele

româneşti vor primi comenzi de producţieşi export conform specificaţiilor parteneruluiextern. (5601)

S.U.A.Propune reprezentare pentru

producători români de transformatoareelectrice ş i alte produse electrice.Compania doreşte să primească, înprealabil, pe adresa poştală, cataloage cuprodusele companiei care doreşte săexporte pe piaţa americană (5598)

OFERTEISRAEL

Oferă consultanţă pentru companiilecare doresc să pătrundă pe piaţa israeliană.Firma oferă: - studii de piaţă pentru firmeleinteresate; - identificarea unor parteneristrategici; organizarea deplasărilor în Israela firmelor străine (întâlniri B2B, pregătireaaspectelor logistice,etc.); - pregătireaprogramului deplasării, care să corespundănecesităţilor şi bugetului solicitantului;organizare de seminarii şi conferinţe,însoţirea delegaţiei străine; (5605)

Oferă consultanţă - servicii verificarefirme. Firma oferă informaţii legate decompaniile israeliene ( istoric, situaţii deinsolvenţă /fal iment ale f irmei sauacţionarilor, rapoarte privind activitatea,litigii ale firmei sau acţionarilor în trecutsau în curs, etc. (5606)

Economia est-germană în creştereÎn ciuda precipitaţiilor abundente care s-au abătut în această varăasupra Germaniei de Est, economia a crescut în trimestrul al doilea,chiar dacă nu la fel de mult ca cea din vestul ţării. Produsul intern bruta crescut în perioada aprilie-iunie cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.Economia din Germania de Vest a crescut în aceeaşi perioadă cucirca 0,8%. Întreruperi ale producţiei datorate condiţiilor meteo s-aumenţinut la un nivel scăzut, dar au dus la o diminuare a creşteriieconomice. Diferenţele dintre Est şi Vest se datorează faptului căfirmele est-germane se concentrează mai mult pe afacerile cu firmedin Europa care se mai află în criză şi mai puţin pe pieţele de desfacereaflate în plin boom economic cum ar fi Brazilia sau India.

Un an slab pentru industria lemnuluiIndustria germană a lemnului estimează pentru anul în curs cu unregres, mai ales datorită afacerilor slabe din Euroa de Sud. Deja înprima jumătate a anului veniturile branşei au scăzut cu circa 3% la15,8 mld. EUR. Unele domenii ale branşei au înregistrat în Europa deSud scăderi de până la 30%. Cel mai mult au avut de suferitproducătorii de paleţi şi ambalaje din lemn. Având în vedere că seproduc mai puţine utilaje, necesarul de ambalaje a scăzut.

Consumatorii germani optimiştiEconomia internă îi face pe consumatorii germani să privească

optimişti spre viitor. În special piaţa muncii care este robustă şi stabilăsusţine climatul de consum la cote înalte. Acesta a crescut cu 0,1 punctela 7,1 puncte, conform datelor GfK. Luna trecută indicele care aratăînclinaţiile către achiziţii a atins cel mai înalt nivel din decembrie 2006încoace. Consumatorii germani pornesc de la ideea că în perioadaurmătoare economia germană va continua să crească.

Firmele germane investesc sume record încercetare

Industria germană şi-a mărit semnificativ cheltuielile pentrucercetare, circa 55 mld. EUR au investit acestea anul trecut, atingândun nou record. Investiţiile la nivel global ale firmelor germane îndomeniul cercetare şi dezvoltare au crescut anul trecut cu 8,4% la 52,45mld. EUR, cu 4 mld. EUR mai mult decât în anul anterior. În frunteaclasamentului privind investiţiile în cercetare se află branşaconstrucţiilor de maşini (plus 9,4%) şi cea a automobilelor (plus 9,2%).La polul opus se află domeniul energetic, care deja în 2011 şi-a reduscheltuielile cu 4%. Marilor concerne VW, Daimler, Bosch, Siemens şiBMW le revine cheltuirea a peste o jumătate din totalul cheltuielilorpentru cercetare şi dezvoltare din economia germană. Puterea deinovaţie a firmelor germane este o susţinere importantă pentruputerea economică a ţării.

Sursa:Newsletter al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane