ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

STUDENT:

Ivan Valentin Alexandru

2013-2014

GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII TRANSGAZ S.A

Table of ContentsI.Analiza pe baza bilantului – Analiza pozitiei financiare.............................................................................6

I.1 Analiza bilantului.........................................................................................................................6

I.2 Situatia neta........................................................................................................................................9

I.3 Fondul de rulment............................................................................................................................10

I.4 Nevoia de fond de rulment...............................................................................................................11

II.Analiza performantei financiare a intreprinderii....................................................................................12

II.1. Descrierea contului de profit si pierdere........................................................................................12

II.2 Marjele de acumulare – Varianta anglo-saxona..............................................................................13

II.3 Capacitatea de autofinantare..........................................................................................................14

III.Analiza Cash-Flow-ului intreprinderii.....................................................................................................15

III.1 Cash- flow disponibil.......................................................................................................................15

III.2 Cash- flow de finantare...................................................................................................................15

III.3 Cash-flow Intreprindere..................................................................................................................16

IV. Elaborarea diagnosticului financiar pe baza sistemului ratelor............................................................16

IV.1 ROA (Return on assets)...................................................................................................................16

IV.2 ROE ( Return on equity).................................................................................................................17

IV.3 Rate de marja.................................................................................................................................17

IV.3.1 Rata marjei nete......................................................................................................................17

IV.3.2Rata marjei brute de exploatare...............................................................................................18

IV.5 Rate de structura............................................................................................................................18

V.Diagnosticul riscului intreprinderii.........................................................................................................19

V.1 Levierul............................................................................................................................................19

V.2 Rolul diagnosticului financiar in evaluarea riscului de faliment.......................................................20

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE

TRANSGAZ S.A.

Introducere

OBIECT DE ACTIVITATE

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A., înfiinţată în baza Hotărârii Guvernului nr. 334/28 aprilie 2000, este persoană juridică română având forma juridică de societate comercială pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu statutul său.

"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv.

"TRANSGAZ" S.A. poate desfăşura complementar şi alte activităţi conexe pentru susţinerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu statutul propriu, dar nu poate achiziţiona gaze din producţia internă sau din import.

"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător.

MISIUNEA TRANSGAZ S.A.

"În viitorul apropiat, TRANSGAZ va fi un operator de transport gaze pe piata internationala de gaze naturale, cu un sistem national de transport dezvoltat si reabilitat, având un sistem de management performant, aliniat la standardele internationale."

Obiective strategice

Siguranta energetica Asigurarea capacităţilor de transport pentru satisfacerea cerinţelor de consum din

economia naţională:o Reconsiderarea si reabilitarea SNT (Infrastructua Sistemului National de

Transport);o Dezvoltarea şi modernizarea SNT;

Dezvoltarea tranzitului de gaze naturale – realizarea pe teritoriul Romaniei a unor capacitati de tranzit integrate in coridorul de transport al gazelor din regiunea Marii Caspice spre vestul Europei;

Interconectarea SNT  cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine, in baza unor acorduri/conventii interguvernamentale;

Implementare SCADA( Sistem de transport); Implementarea prevederilor codului retelei.

Dezvoltare durabila Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale; Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului înconjurător; Reducerea consumurilor tehnologice; Cercetare stiintifica si proiecte in domeniul transportului gazelor naturale. Implementarea de programe de responsabilitate sociala în vederea cresterii gradului de

coeziune sociala.Competitivitate

Modernizarea SNT pentru asigurarea compatibilitatii operarii acestuia in corelare cu sistemele de transport europene in vederea  integrarii in piata unica europeana;

Creşterea flexibilităţii in operarea SNT in conformitate cu evolutia pietei de gaze; Cresterea eficientei energetice prin recuperarea potentialului de detenta a gazelor naturale

si a energiei continute in gazele arse; Cresterea eficientei economice in conditiile operarii unui sistem de transport echilibrat si

competitiv; Diversificarea şi consolidarea, în cadrul stabilit la nivel european, a relaţiilor de

colaborare cu ţările de tranzit al gazelor naturale; Instituirea zonelor de protectie si siguranta aferente conductelor din SNT.

I.ANALIZA PE BAZA BILANTULUI – ANALIZA POZITIEI FINANCIARE

bilantului, 3, 6, 8 Trezoreria neta, 12

Diagnosticarea rentabilitatii si riscului unei intreprinderi presupune o analiza financiara complexa incepand cu o analiza a pozitiei si performantei financiare. In cazul companiei Transgaz S.A aceasta este foarte importanta pentru actionari , furnizori sau parteneri bancari deoarece prezinta o imagine globala a activitatii intreprinderii.

Sursele de date folosite in scopul realizarii analizei financiare sunt bilantul si contul de profit si pierdere. In cadrul analizei financiare a companiei Transgaz S.A am utilizat datele din anii:2009, 2010 si 2011, asa cum sunt reflectate ele in documentele mentionate mai sus.

I.1 Analiza bilantului Pentru inceput am sintetizat bilantul contabil din cei 3 ani de activitate a intreprinderii luati in

discutie:

Table 1 active

ACTIV 2009 2010 2011

I. IMOBILIZARI 2.956.719.6553.275.070.81

6 3.402.786.965Necorporale 496.083.022 497.791.432 11.296.624

Corporale 2.441.455.9642.731.187.56

7 3.323.009.903

Financiare 19.180.669 46.091.817 68.480.438II. ACTIVE CIRCULANTE 476.824.992 558.979.824 684.878.301Stocuri 34.955.150 27.654.123 43.247.769Creante 245.303.577 333.719.058 366.868.985Investitii pe termen scurt 0 171.851.407 255.607.046Disponibilitati 196.566.265 25.755.236 19.154.501III. CHELTUIELI IN AVANS 1.340.719 1.540.861 1.371.954

TOTAL ACTIV 3.434.885.3663.835.591.50

1 4.089.037.220

I. IMOBILIZARIII. ACTIVE CIRCULANTEIII. CHELTUIELI IN AVANS

Figure 1 Structura active

Table 2 pasive

Pasiv 2009 2010 2011Capital propriu 2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964Provizioane 31.286.516 31.249.312 42.427.376Datorii pe termen lung 527.448.777 564.224.722 75.147.643Datorii pe termen scurt 336.853.787 357.177.874 358.127.194

Venituri in avans 175.927.548 296.513.318 350.457.043TOTAL PASIV 3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

Totodata,pentru a putea analiza evolutia in timp a companiei si pentru a oferi o imagine cat mai concludenta, am realizat bilantul sintetizat si in valori reale (tinand cont de rata inflatiei).

Tabel 3: Active reale

Table 3 active reale

ACTIV 2009 2010 2011

I. IMOBILIZARI 3.318.403.6693.464.697.41

6 3.402.786.965Necorporale 556.766.928 526.613.556 11.296.624

Corporale 2.740.109.7752.889.323.32

7 3.323.009.903

Financiare 21.526.966 48.760.533 68.480.438II. ACTIVE CIRCULANTE 535.153.138 591.344.756 684.878.301Stocuri 39.231.078 29.255.297 43.247.769Creante 275.310.609 353.041.391 366.868.985Investitii pe termen scurt 0 181.801.603 255.607.046Disponibilitati 220.611.452 27.246.464 19.154.501III. CHELTUIELI IN AVANS 1.504.724 1.630.077 1.371.954

TOTAL ACTIV 3.855.061.5314.057.672.24

9 4.089.037.220

Table 4 pasive reale

Pasiv 2009 2010 2011Capital propriu 2.652.470.442 2.736.180.356 3.262.877.964Provizioane 35.113.674 33.058.647 42.427.376Datorii pe termen lung 591.969.534 596.893.333 75.147.643Datorii pe termen scurt 378.059.800 377.858.473 358.127.194

Venituri in avans 197.448.081 313.681.439 350.457.043TOTAL PASIV 3.855.061.531 4.057.672.249 4.089.037.220

Se observa ca activul intreprinderii creste de la un an la altul creste in valori nominale cat si in valori reale, exceptie facand imobilizarile necorporale care scad drastic dar si disponibilitatile. Din punct de vedere al pasivului se observa ca atat in valori reale cat si in valori nominale acesta creste , exceptie facand datoriile pe termen lung .

Pentru a reda o imagine cat mai concisa a structurii bilantului am raportat fiecare element al activului/pasivului la total active/pasiv.

Table 5 structura active

ACTIV 2009 2010 2011I. IMOBILIZARI 86,08% 85,39% 83,22%Necorporale 14,44% 12,98% 0,28%Corporale 71,08% 71,21% 81,27%Financiare 0,56% 1,20% 1,67%II. ACTIVE CIRCULANTE 13,88% 14,57% 16,75%Stocuri 1,02% 0,72% 1,06%Creante 7,14% 8,70% 8,97%Investitii pe termen scurt 4,48% 6,25%Disponibilitati 5,72% 0,67% 0,47%III. CHELTUIELI IN AVANS 0,04% 0,04% 0,03%

TOTAL ACTIV 100,00% 100,00% 100,00%

Table 6 strucura pasive

Pasiv 2009 2010 2011Capital propriu 68,80% 67,43% 79,80%Provizioane 0,91% 0,81% 1,04%Datorii pe termen lung 15,36% 14,71% 1,84%Datorii pe termen scurt 9,81% 9,31% 8,76%Venituri in avans 5,12% 7,73% 8,57%TOTAL PASIV 100,00% 100,00% 100,00%

Observam ca activul este alcatuit in proportie de 86,08% din imobilizari , marea majoritate fiind reprezentate de imobilizarile corporale 71,08%. De asemenea putem afirma ca , capitalul propriu detine cel mai mare procent 68,80% din total pasiv.

I.2 Situatia netaSituatia neta reprezinta acea parte din activul total finantat pe baza capitalurilor proprii si totodata prezinta valoarea aportului initial al actionarilor la care se adauga rezervele, primele si rezultatul exercitiului.

SN= Active totale- Datorii totale = Capitaluri proprii(+Provizioane eventual)

Am calculate valoarea acestui indicator cat si a celorlalti indicatori in valori reale tinand cont de inflatia inregistrata in Romania in anii 2009-2011, ilustrand astfel o imagine cat mai clara asupra modificarilor survenite anual.

2009 2010 2011

1.Situatia neta2.394.655.2

542.617.675.5

873.305.305.3

40

Valoarea averii actionarilor a crescut pe fondul cresterii imobilizarilor corporale , dar mai ales pe baza rezultatelor satisfacatoare obtinute pe baza investitiilor si a proiectelor lansate(programe CSR- ” Triple P- Profit, people , planett”).

I.3 Fondul de rulmentFondul de rulment este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziţia financiară a companiei

pe termen lung. În cazul bilanţului contabil al SC Bermas SA, întâlnim atât nevoi (înregistrate în

partea de activ), cât şi resurse (înregistrate în partea de pasiv), atât pe termen lung cât şi pe

termen scurt.

FR=Resurse pe TL – Nevoi pe TL= Capitaluri proprii+ Datorii pe termen lung –

Imobilizari

2009 2010 20112.Fondul de rulment -34.615.624 -93.170.507 -22.333.982

1 2 3

-100,000,000

-90,000,000

-80,000,000

-70,000,000

-60,000,000

-50,000,000

-40,000,000

-30,000,000

-20,000,000

-10,000,000

0

Fondul de rulment

2.Fondul de rulment

Figure 2 Evolutie fond de rulment

Deoarece fondul de rulment este negativ , inseamna ca nevoile pe termen lung sunt mai mari

decat resursele pe termen lung, astfel firma nu a reusit sa isi finanteze integral investitiile din

capitaluri permanente.

Fondul de rulment poate fi descompus şi calculat că fond de rulment propriu şi împrumutat

(străin) :

Tabel 9: FR proriu si imprumutat

3.Fondul de rulment propriu -593.350.917 -688.644.541 -139.909.001

4. Fondul de rulment imprumutat 558.735.293 595.474.034 117.575.019

Deoarece fondul de rulment imprumutat are valori pozitive (mult mai mari decat fondul de

rulment propriu ) putem afirma ca societatea nu are autonomie financiara , apeleaza la finantare

externa si este dependenta fata de creditori.

I.4 Nevoia de fond de rulmentNevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, arătând măsura în

care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt (fără a lua în

considerare disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt).

Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime,

produse finite, semifabricate) a căror valoare incorporează cheltuielile de fabricaţie şi, pe de altă

parte, creanţele.

NFR= Nevoi pe TS- Resurse pe TS= Stocuri +Creante – Datorii pe TS (mai putin creditele de

trezorerie)

Tabel 10: Nevoia de fond de rulment

2009 2010 20115.Nevoia de fond de rulment -231.181.889 -118.925.743 -41.488.483

Se observa ca pe parcursul anilor NFR creste , astfel resursele pe termen pe termen scurt sunt

mai mult decat suficiente pentru a acoperi nevoile pe termen scurt. Firma a generat resurse.

I.5 Trezoreria neta

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi

eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe

termen scurt, fapt ce poate fi dedus şi din formula de calcul:

TN=FR-NFR = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

2009 2010 20116.Trezoreria neta 196.566.265 25.755.236 19.154.501

Figura 4: Trezoreria neta

2009 2010 20110

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

6.Trezoreria neta

6.Trezoreria neta

Figure 3 Evolutie trezorerie neta

Deoarece FR este mai mare decat NFR , deci TN este pozitiva astfel nevoile pe TL sunt acoperite din resurse pe TS. Aceasta este o situatie riscanta pentru companie deoarece intreg sistemul de finantare este construit pe banii furnizorilor.

II.ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE A INTREPRINDERII

II.1. Descrierea contului de profit si pierdere

bilantului....................................................3, 6, 8

contului de profit si pierdere.......................3, 13Trezoreria neta..............................................12

Contul de profit și pierdere nu are forma unui cont obișnuit, el prezintă veniturile și cheltuielile

într-o anumită succesiune, astfel încât, pentru toți indicatorii sau elementele din structura sa,

conține date de la finele exercițiului financiar încheiat, precum și de la sfârșitul celui precedent.1

Prin compararea datelor exercițiului financiar încheiat cu datele exercițiului financiar precedent

se poate concluziona dacă activitatea agentului economic este rentabilă sau nerentabilă. De

asemenea, prin analizarea contului de profit și pierdere, se poate constata care dintre indicatorii

realizați au influențat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.

1 (Transgaz, 2011)

II.2 Marjele de acumulare – Varianta anglo-saxonao EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) reprezintă

câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortizări sau

provizioane.

2010 2011 2009

EBITDA 583.618.166 634.847.864501.483.95

5

In anul 2010 fata de 2009 se observa o crestere cu aproximativ 16,37% in termeni relativi. In

anul 2011 fata de 2010 de asemenea se inregistreaza o crestere a indicatorului de 8,77%, mai

mica decat anul precedent.

o EBIT (earnings before interest and taxes) reprezintă câştigul din activitatea de

exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor şi provizioanelor, înainte de dobânzilor şi a

impozitului pe profit.

2010 2011 2009

EBIT 448.351.460 471.529.670373.926.60

5

EBT 442.889.351 462.260.472361.281.50

5

o RN (rezultatul net) reprezintă câştigul final obţinut de întreprindere după acoperirea

tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit.

2010 2011 2009RN 367.798.860 379.571.465 298.631.541

2010 2011 20090

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000

400,000,000

RN

RN

Figure 4 Evolutie RN

II.3 Capacitatea de autofinantareReprezintă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă la sfârşitul exerciţiului, destinat

să finanţeze politica de investiţii din perioada viitoare şi să remunereze acţionarii prin dividente.

Pentru determinarea capacităţii de autofinanţare se porneşte de la separarea cheltuielilor şi

veniturilor în funcţie de incidenţa acestora asupra trezoreriei întreprinderii în două categorii; 1

Fluxuri realizabile şi 2 Fluxuri calculate. Capacitatea de autofinanţare se poate determina prin

două metode:

a. Metoda deductivă permite determninarea capacităţii de autifinanţare ca diferenţă între

veniturile încasabile, corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare, şi cheltuielile plătibile,

corespunzătoare unor plăţi efective sau viitoare.

b) Metoda aditivă are meritul de a pune în evidenţă elementele contabile, negeneratoare de

fluxuri monetare. În procedeul adiţional se porneşte de la profitul net al exerciţiului la care se

adaugă cheltuielile calculate şi se scad veniturile calculate.

CAF=RN+Ajustare de valoare imobilizari+Venituri din ajustari pentru provizioane

2009 2010 2011

CAF 433.708.513 510.920.977547.628.84

2Compania are o capacitate de autofinantare pozitiva in fiecare an,fiind in crestere de la un an la

altul.

III.ANALIZA CASH-FLOW-ULUI INTREPRINDERIIbilantului....................................................3, 6, 8Cash- flow....................................................3, 16

contului de profit si pierdere.......................3, 13Trezoreria neta.................................................12

III.1 Cash- flow disponibilCash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă rezultatul diferenţei dintre încasările şi plăţile generate

de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excepţionale) şi operaţii

de capital (investiţii, dezinvestiţii, finanţare).

Pentru a determina CFD după origine, trebuie avut în vedere că din acest cash-flow de exploatare

trebuie finanţate şi creşterea economică dar şi activele circulante nete.

În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit în CFD pentru acţionari şi

CFD pentru creditori.

CFD = CFDact + CFDcr

CFD actionari= Profit net - ∆CPR

CFD creditori = Dobanzi- ∆Datorii pe termen lung

2010 2011

CFD actionari

-4.581.996.15

3

-5.469.786.77

4

CFD creditori

-1.086.211.39

0 -630.103.167

CF disponibil

-5.668.207.54

3

-6.099.889.94

1

III.2 Cash- flow de finantare

Cash flow financiar( bani proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari, plata

dividendelor. Fluxul de disponibilitati nete este esential pentru supravietuirea unei intreprinderi.

In cazul in care o firma nu are bani suficienti pentru a sustine operatiunile aceasta este

insolvabila. Fluxurile de numerar apar in principal dine cele trei active de finantare, operaiuni,

investitie.

Cash-flow-ul de finanţare se poate împărţi totodată în cash inflow-uri generate de majorările de

capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi.

CFfin = ∆DTL+∆CPR+Rezultatul financiar- Profitul net

2010 2011CF fin -100.404.808 -172.453.242

Valorile negative ale CF fin pot fi o consecinta a faptului ca, compania nu isi incaseaza la timp

banii de la client sau ca investitiile realizate de companie sunt autofinantate, intreprinderea avand

un surplus de resurse financiare.

Cash-flow-ul de finanţare are valori negative datorită faptului că profitul net depăşeşte valorile

variitiilor CPR-ului şi DAT-ului, astfel investiţiile realizate de companie sunt autofinantate,

întreprinderea având un surplus de resurse financiare.

III.3 Cash-flow IntreprindereÎn final cash-flow-ul întreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de investiţii şi

de finanţare şi este egal cu modificarea trezoreriei nete.

2010 2011CF intreprindere -193.364.987 -8.091.963

IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR PE BAZA SISTEMULUI RATELOR

IV.1 ROA (Return on assets) Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut. Formula de calcul rentabilitatea activelor:

ROA = Profit net / Active totale

2009 2010 2011ROA 8,69% 9,59% 9,28%

IV.2 ROE ( Return on equity) In opinia multor economisti, ROE este cel mai important indicator de masurare a performantelor unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea afacerii.2

ROE= Profitul net / Capitaluri proprii

2009 2010 2011ROE 12,64% 14,22% 11,63%

Pentru o investiţie de 100 de lei în activul economic al întreprinderii acţionarii şi creditorii au

înregistrat un câştig net de 9,28 în 2011, iar la o invesţie de 100 lei în capitalul companiei

câştigul este de 11,63 lei.

IV.3 Rate de marja

IV.3.1 Rata marjei nete

Rata marjei nete – exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a

realiza profit şi de a rezista concurenţei.

Marja neta (net margin), la fel ca si marja operationala, este o masura a procentului din cifra de

afaceri reprezentat de profit, insa de data aceasta este vorba de profitul net. Spre deosebire de 2 (investopedia)

marja operationala, ia in calcul si cheltuieli care nu tin de mersul in sine al afacerii, dar care pot

fi in unele cazuri mai importante si pot determina succesul sau esecul unei companii, cum ar fi

cheltuielile cu dobanzile sau impozitul pe profit. Este o masura mai complexa decat marja

profitului operational, pentru ca inglobeaza toate aspectele care influenteaza activitatea firmei:

partea operationala, partea de finantare, cea de fiscalitate, si asa mai departe. Oricare dintre

acestea poate avea un impact decisiv asupra dezvoltarii companiei.

Bineinteles, cu cat marja este mai mare cu atat este mai bine. Pe de alta parte insa, asa cum se

poate vedea si la rata de rotatie a activelor, in domeniile cu marje mari de profit rotatia activelor

este mica, si invers.

Rata marjei nete = Profit net/ CA

IV.3.2Rata marjei brute de exploatare

= EBITDA/ CA

Rata marjei brute de autofinantare= CAF/CA

2009 2010 2011

Rata marjei nete 25,1511% 28,0121%28,2522

%Rata marjei brute de exploatare  49,1530% 48,3510%

37,3316%

Rata marjei brute de autofinantare 36,5274% 38,9126%

40,7668%

IV.4 Rate de rotatie

Durata de rotatie a stocurilor =( Stocuri / CA )*360

Perioada de rotie a stocurilor este un indicator financiar de eficienta operationala, care evalueaza

perioada medie in care stocurile de materii prime si materiale a companiei sunt transformate in

produse finite si vandute clientilor.

Durata de rotatie a creantelor = (Creante/ CA)*360

Durata de rotatie a creantelor creste de la un an la altul implicand astfel o perioada mai mare de

recuperare a banilor de ła clienti.

Viteza de rotatie a disponibilitatilor = CA/ Disponibilitati

Viteza de rotatie a disponibilitatilor creste , astfel banii sunt ancorati in fluxuri ciclice

determinand astfel o stare fluida la nivelul disponibilitatilor.

2009 2010 2011Durata de rotatie a stocurilor 10,5982658 zile 7,58225435 zile 11,59 zileDurata de rotatie a creantelor 74,37509237 zile 91,4996574 zile 98,318 zileViteza de rotatie a disponibilitatilor 6,040458127 50,97984472 70,1308693

IV.5 Rate de structura Rata imobilizarilor = Imobilizari / Active totale

Rata stocurilor = Imobilizari/ Active totale

Rata datoriilor pe termen lung = Dat. pe TL/ Total pasiv

2009 2010 2011Rata imobilizarilor 86,08% 85,39% 83,22%Rata stocurilor 1,02% 0,72% 1,06%Rata datoriilor pe termen lung 15,36% 14,71% 1,84%

V.DIAGNOSTICUL RISCULUI INTREPRINDERIIV.1 Levierul arata gradul de indatorare a capitalurilor proprii si este o expresie a riscului

suplimentar asumat de actionari prin apelarea la indatorare, risc pentru care acestia solicita o

prima de risc, o remunerare suplimentara (sub forma efectului de levier financiar al indatorarii).

Gradul de indatorare general Este un indicator general al indatorarii si calculeaza proportia in care activul total este finantat din alte surse decat cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat.

Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale si poate avea valori mai mici sau egale cu 1. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta.

Autonomia financiara la termen

O alta varianta a formulei este utilizarea doar a datoriilor pe termen lung, inclusiv a ratei curente

a datoriilor pe termen lung, exceptand insa obligatiile pe termen lung legate de impozitul amanat

si de beneficiile angajatilor.

Aft= Datorii pe TL / Capitaluri proprii

2009 2010 2011 levier financiar 22,32% 21,81% 2,30%rata dobanzii efective 1,83% 3,75% 40,16%efect de levier financiar 1,83% 1,66% -0,68%ROA (Profit din exploatare) 10,05% 11,35% 10,82%Grad de indatorare3 0,182456615 0,179081949 0,0225126Autonomia financiara la termen 0,223176675 0,218148388 0,02303109

V.2 Rolul diagnosticului financiar in evaluarea riscului de falimentLichiditatea curenta sau globala (current ratio)

Rata curenta este un indicator des utilizat in testarea lichiditatii unei companii, care reflecta raportul dintre activele circulante disponibile (concretizate in stocuri, creante, investitii pe termen scurt, disponibilitati banesti) si datoriile curente. Formula: Teoretic, cu cat este mai mare valoarea acestui raport, cu atat mai protejata este pozitia creditorilor companiei. O valoare ridicata a acestui indicator ar oferi o mult mai mare protectie impotriva pierderilor potentiale, ce s-ar datora falimentului afacerii. Un excedent semnificativ al activelor curente fata de datoriile curente ar putea fi considerat un mijloc de protectie, in conditiile in care stocurile ar trebui lichidate rapid, iar la colectarea creantelor s-ar inregistra pierderi sau probleme de recuperare. Privita dintr-un alt unghi, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea sa semnaleze un management defectuos.

Aceasta rata ridicata ar putea indica nivele excesive ale numerarului, stocuri supradimensionate devenite inutile, comparative cu nevoile curente, si un management slab al creditului commercial acordat. In acelasi timp, compania s-ar putea sa nu profite din plin de capacitatea sa de indatorare comerciala pe termen scurt.

Rata lichiditatii imediate presupune capacitatea firmei de a achita imediat datoriile curente si se calculeaza ca raport intre disponibilitati si datoriile care trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an. Denumirea indicatorului rata lichiditatii imediate mai este cunoscuta si sun denumirea de raport de disponibilitate sau raport al lichiditatii imediate. Indicatorul este folosit cu precadere

3 (goldring.ro)

de catre firmele care acorda credite pe termen scurt , deoarece pot sa vada exact capacitatea de plata a intreprinderii.4

Rate de lichiditate2009 2010 2011

Lichiditate curenta 1,415525104 1,564990064 1,91238843Lichiditate rapida 1,311755602 1,487566111 1,79162751Lichiditate imediata 0,583535862 0,072107591 0,05348519

Lichiditatea curenta= ACR/Dat. pe TS

Lichiditatea rapida = (ACR-Stocuri )/ Dat. pe TS

Lichiditatea imediata = Disponibilitati/ Dat.pe TS

Lichiditatea curenta a companiei a crescut in intervalul 2009-2011 datorandu-se in principal

scaderii datoriilor pe termen scurt de la un an la altul.

Lichiditatea rapida a crescut in intervalul 2009-2011, datorita cresterii ACR influentata si de

scaderea stocurilor. Acest indicator arata capacitatea companiei de a acoperi datoriile pe TS din

disponibilitati si din creante.

Lichiditatea imediata a scazut in intervalul 2009-2011 , din cauza ca disponibilitatile au scazut

drastic, astfel compania nu mai poate acoperi acelasi nivel din datoriile pe TS din

disponibilitatile pe care le detine la fel ca in anii precedenti.

BIBLIOGRAFIE1.

(n.d.). Retrieved decembrie 2014, from goldring.ro: http://www.goldring.ro/gradul-de-indatorare-teorie.html

4 (goldring trading)

2.goldring trading. (n.d.). Retrieved decembrie 2014, from goldring.ro: http://www.goldring.ro/indicatori-de--masurare-a-lichiditatii.html

3.goldring.ro. (n.d.). Retrieved decembrie 2014, from goldring.ro.

4.investopedia. (n.d.). Retrieved decembrie 2014, from return of equity: http://www.investopedia.com/terms/r/returnonequity.asp

5.Transgaz. (2011). Transgaz - Situatii financiare - Cont de profit si pierdere. Retrieved decembrie 2014, from http://www.transgaz.ro/Downloads/Situatii_financiare/cont_profit_pierdere_17_02_2011.pdf

Lista tabele

TABLE 1 ACTIVE............................................................................................................................................................6TABLE 2 PASIVE............................................................................................................................................................7

TABLE 3 ACTIVE REALE.................................................................................................................................................7TABLE 4 PASIVE REALE.................................................................................................................................................8TABLE 5 STRUCTURA ACTIVE.......................................................................................................................................8TABLE 6 STRUCURA PASIVE..........................................................................................................................................9

Lista de figuri

FIGURE 1 STRUCTURA ACTIVE......................................................................................................................................7FIGURE 2 EVOLUTIE FOND DE RULMENT...................................................................................................................10FIGURE 3 EVOLUTIE TREZORERIE NETA......................................................................................................................12FIGURE 4 EVOLUTIE RN..............................................................................................................................................14