india si new zeeland

8/16/2019 India Si New Zeeland

1/18

ASE – Facultatea de Relații economice internaționale

India iș Noua

Zeelandă

Bercovici Gabriel

Ni ă Valentinaț

Anul I, Seria C, Gr 918

București 2016


2/18

Introducere

India i Noua Zeelandă. Două ări diferite, două culturi diferite i ai ale! două "ei!a#eș ț ș

e$tre de fruoa!e dar din nou, diferite. A ale! ace!te două !tate %n !tudiul no!tru de ca& din

"ură curio&itate. 'rin o"ortunitatea elaborării ace!tui "roiect a dorit !ă !edientă odată iș

odată ce %n!eană !tatul India alături de Noua Zeelandă, ce "oten ial au ace!tea din "unct deț

vedere econoic i o"ortunită ile "e care le de in.ș ț ț

Ace!tă lucrare e!te o continua co"ara ie dintre cele două !tate fie din "unct de vedereț

econoic, deo(rafic fie din "unct de vedere ar re!ur!elor !trate(ice "e care le de in !auț

indicele de&votării uane.

)o!te colonii Britanice, cele două ări au luat un cur! diferit %n de&voltarea lor econoicăț

du"ă al doilea ră&boi ondial.

*biectivele lucrări e!te de a indentifica diferen ele econoice i factori ce au condu! laț ș

de&voltarea lor %ntr+un od di!func ional "entru India i "ro!"er "entru Noua Zeelandă.ț ș

Acea!tă lucrare e!te !tructurată %n ca"itole "rinci"ale-

n "riul ca"itol !unt anali&ate cele doua !tate "rin locali&area ace!tora i influn ele "eș ț

care le+au atra! "o&i ia lor (eo(rafică, diver!itatea etnică, culturală i reli(ioa!ă ce au contribuitț ș

la "ro(re!ul econoic, !unt anali&a i de a!eenea indicatorii deo(rafici "recu !"orul naturalț

i !"orul i(ratoriu.ș

/n factor deci!iv %n de&votarea econoică a unei ări e!te de inerea de re!ur!e naturaleț ț

c0t ai diverdificate. n ca"itolul doi !unt "re&entate re!ur!ele "rinci"ale ale Indiei i Noiiș

Zeelande , dacă ace!te !tate !unt i"ortatoare !au e$"ortatoare de re!ur!e i con!ecin ele "e careș ț

le ilu!trea&ă de inerea lor.ț

n cel din ură ca"itol !unt "re&enta i !ubindicatorii ce contribuie la diferen ele deț țvaloare ale ID/ indicele de&votării uane2 dintre cele două !tate .

)inalul "roiectului "re&intă !curte conclu&ii de!"re anali&a celor doua !tate, i care auș

fo!t decala#ele ari dintre cele două !tate.

2


3/18

Capitolul I: Analiza demografica a celor două state alese

NOUA ZEELANDĂ

Noua Zeelandă e!te o ară in!ulară co"u!ă dinț

două in!ule ari i ai ulte in!ule ici, !ituate %n !ud+ș

ve!tul *ceanului 'acific re!"ectiv !ud e!tul Au!traliei.

Ace!t !tat e!te notabil "entru i&olarea lui, fiind !e"arat de

Au!tralia, la Nord+Ve!t, "rin 3area 4a!aniei. A!adar

ace!t !tat nu are vecini, cei ai a"ro"ia i vecini fiind Nouaț

Caledonie, )i#i i 4on(a. 5 lun(iea (ranitelor+6 7.ș

Su"rafa a tăriț e!te de 8.86 7: a"ro$iativ c0t

!tatul Colorado, /SA 2, av0nd un relief "redoinant

unto! cu unele ca"ii ari de coa!tă.

Din cau&a "o&i iei !ale (eo(rafice, Noua Zeelandă are "arte de o activitate !ei!icăț

frecventă, dar de obicei nu !unt !evere. 'e de altă "arte, un ;a&ard "rinci"al %n cla!ificarea

ace!tui !tat %l re"re&intă activitatea vulcanică at0t "e in!ula de nord c0t i "e cea de !ud. 'uteș

enuera nu ai "u in de < vulcani activi i "rinci"ali care "ot eana o are cantitate de lavă iț ș șa(ă, "roduc0nd avalan e i ia;ar. Ace tia !unt vulcanul *7ataina ultia dată a eru"t %nș ș ș

66=2, >aoul I!land, 4on(ariro, i ?;ite I!land.ș

Din "unct de vedere etnic, "o"ula ia e!te alcătuită din Neo Zeelande&i de ori(ineț

@uro"eană =1.2, 3aori 1


4/18

eligia statului e!te foarte diver!ificată- An(licani 1,8, >oano+Catolici 1,,

>eforai 16, CreEtini nu !e !"ecifică denuirea2


5/18

'

INDIA

Denumire- >e"ublica India !au India

(indi e!te liba

na ională i e!te folo!ită de


6/18

din "o"ula ie, de a!eenea !unt 1< libi oficiale "lu! alte < de liba#eț

vorbite de "e!te un ilion de oaeni, fiecare.

Alte libi folo!ite !unt Ben(ali 8.1,4elu(u =., 3arat;i =, 4ail H.9, /rdu

H, Gu#arati


7/18

)auna deo!ebit de bo(ată, ocrotită %ntr+o i"ortantă re ea de &one.ț

/O/ULA IEȚ - 1.H1.9H.H8< Iulie 61H e!t.2 !e află "e locul al doilea du"ă C;ina ca nuăr de

locuitori. ata de cre tere a popula ieiș ț e!te de 1, e!tiat iulie 61H2. ata natalită iiț

e!te de 19.HH na teri1,666 "o"ula ie 61H2. >itul cre terii "o"ula iei e!te de 1,9 "e an.ș ț ș ț

/opula ia ur0anăț e!te de .= din total "o"ula ie.ț

1peran a de 2ia ăț ț e!te 8.1 ani din care feei 9,


8/18

@conoia ării e!te una "ro!"eră i de&voltată av0nd un 'IB "e ca" de locuitor de .


9/18

4oate ace!te lucruri !e datorea&ă rela iei bune cu occidentul /niunea @uro"eană iț ș

Statele /nite2, fa"tul că ereu 3area Britanie a !"ri#init acea!tă ără i ai ale! un factor ț ș

deterinant %n de&voltarea econoiei %l con!tituie turi!ul.

INDIA

ndia a de!enit o țar" cu economie de #iaț" emer$ent" %n care

%ntre#rinderile de &tat re#re'int" %nc" #e&te 50( din totalul com#aniilor)

*u toate c" economia ndiei a continuat &" %nre$i&tre'e creșteri

economice %n ultimii ani+ ace&tea &,au &ituat &u- !alorile e&timate

%nre$i&tr.nd ci/re &u- #ra$ul de 5( 4+8( %n 20132014 ceea ce /ace

im#o&i-il" a&i$urarea unei de'!olt"ri economice dura-ile și !ia-ile care &"

#ermit" autorit"ților indiene com-aterea #ro-lemelor maore cu care &e

con/runt" țara)

intre ace&te #ro-leme și #ro!oc"ri ale autorit"ților indiene amintim

procentajul ridicat al populației sub limită de sărăcie, rată mare a

șomajului, numărul mare de analfabeți, accesul limitat la apă și

energie electrică, discrepanțele enorme între păturile sociale,

infrastructura subdezvoltată, poluarea și problemele de mediu etc.

entru atra$erea in!e&tițiilor &tr"ine directe și &timularea economiei %nmulte &ectoare con&iderate &en&i-ile+ cot" de #artici#are a rmelor &tr"ine a

cre&cut de la 20,30( la 4( &au c9iar 100( cum e&te ca'ul indu&triei de

a#"rare+ indu&trie de telecomunicații+ indu&triei /armaceutice+ tranorturi

etc)

F: !ede ndia ca țara cu cea mai ra#id" creștere economic %n anul

!iitor) *on/orm ultimului Ra#ort #ri!ind Economia :ondial" #u-licat de F:+

ndia e&te e&timat" &" con&olide'e creșterea economic" de la 7+3( %nre$i&trat" %n 20142015+ la 7+5( %n 2016) ;n anul nanciar 201415

e


10/18

314)405+30) m#orturile indiene %n anul nanciar 201415 au %nre$i&trat

408)033+41 mild =S %n &c"dere cu 0+5( /aț" de anul #recedent c.nd au

%nre$i&trat 4501+7 mild =S)

;n relația cu =E care re#re'int" #rinci#alul #artener comercial colecti!

al ndiei+ e/C4/>P 'IB-

+ IND/S4>I@ 6 + S@>VICII H+ AG>IC/M4/>P- 1=

)*> A D@ 3/NCP- /C4/>A *C/'A I*NAMP A )*> @I D@ 3/NCPȚ Ț

10


11/18

+ AG>IC/M4/>A I@ 6+ S@>VICII 1

*3A/M =, %n &onele urbane, oa# a!iv %n &onele rurale nedeterinat2.Ș ș

'*'/MA I@ A)MA4P S/B MI3I4P D@ S/BZIS4@N P 9,8Ț Ț

IN)MA I@ H,9Ț

B/G@4/M D@ S4A4

+ nca!ări 18=, iliarde /SD+ C;eltuieli 89,H iliarde /SD

DA4*>IA '/BMICP H1,= din 'IB AG>IC/M4/>P+ Cele ai !enificative !unt "roduc iile de ore&, (r0u, !ein eț ț

olea(inoa!e, bubac, iută, ceai, tre!tie de &a;ăr, linte, cea"ă, cartofi, "rodu!e lactate, oi,(0 te, "ă!ări, "e te.ș ș

IND/S4>IA+ Cele ai re"re&entative rauri indu!triale ale Indiei !unt indu!tria te$tilă,ind c;iică, "roce!area "rodu!elor alientare, ind. !iderur(ică, ec;i"aente de tran!"ort,cient, inerit, indu!tria "etrolieră, a ini unelte, !oftare, ind. faraceutică etc.ș

@M@C4>ICI4A4@

+ "roduc ie 886 iliarde 7;ț+ con!u =. iliarde 7;+ e$"ort H19 ilioane 7;+ i"ort 16,H iliarde 7;

I @IȚ Ț+ "roduc ie 89=.66 barili&iț+ i"ort ,=8 ilioane barril&i

+ >e&erve dovedite- 8,9H iliarde barili

+ >afinare "rodu!e "etroliere "roduc ie . illion barili&iț

+ con!u .9 illion barili&i

+ e$"ort 81,166 barili&i+ i"ort 86,966 barili&i

GAZ@ NA4/>AM@

+ "roduc ie-


12/18

C*3@> @R4@>I*> Ț

+ "rodu!e la e$"ort- "rodu!e "etroliere, "ietre "re ioa!e, a ini unelte, fier iț ș ș

+ "rodu!e !iderur(ice, c;iicale, autove;icule i confec ii.ș ț

+ @$"orturile au fo!t orientate a!tfel- /S 1.


13/18

minerale din care 4 com-u&ti-ili+ 11 metalice+ 52 nemetalice și 22 minereuri

minore)

Re'er!ele ndiei &unt urm"toarele

+ c"r-une) ndia e&te /oarte -o$at" %n re'er!e de c"r-une+ ind #e locul3 %n lume du#" *9ina și S=A %n #roducția de c"r-une) Re'er!ele totalede c"r-une+ &unt e&timate la 247+84 miliarde tone

+ -au


14/18

Ia(ine re"re&enta ională.ț >euter!

ID/ e!te o ă!ură edie a reali&ărilor de ba&ă al de&voltării uane %ntr+o ară.ț @!te o ă!ură de

!inte&ă "entru evaluarea "ro(re!elor "e teren lun( %n trei dien!iuni de ba&ă ale de&voltării

uane + o via ă lun(ă i !ănătoa!ă, acce!ul la cunoa tere i un nivel de trai decent.ț ș ș ș

ID/+ Noua Zeelandă

Valoarea DI "entru Noua Zeelandă %n anul 61< e!te de 6.91, ceea ce in!enă "o&i iaț

a 9+a din 188 de ări i teritorii. ntre 1986 i 61


15/18

Valoarea ID/ al Indiei "entru anul 61< e!te de 6,69, care "une ara %n cate(oria de de&voltareț

uană edie, "o&i ionarea !a la 16 din 188 de ări i teritorii.ț ț ș

ntre 1986 i 61ICS, India a fo!t cla!at "e locul cel ai !că&ut.ț Alte ări din (ru" !unt Bra&ilia,ț

>u!ia, C;ina i Africa de Sud.ș

S"eran a de via ă la na tere a cre!cut la 8 de ani, %n 61


16/18

S"re deo!ebire de India, de!i i&olată, Noua Zeelandă a cuno!cut o cre tere econoică %nș

fiecare an. Ace!t fa"t !e datorea&ă a "o"ula iei care era "re"onderentă britanică, conce"tele iț ș

ideiile euro"e"e doin0nd deci&iile econoice.

Statul Noii Zeelande datorită "o&i iei (eo(rafice a ado"tat o "olitică de!c;i!ă fa ă de re!tulț ț

econoilor i a %nc;eiat cu "arteniriate !trate(ice cu !ora !a Au!tralia , i a"onia.ș ș

De a!eenea , "rin fruu!e ea "ei!a#ului , Noua Zeelandă a %ncercat i a reu it !ă atra(ă c0t aiț ș ș

ulte inve! i i "entru a de&volta !ectorul turi!ului, foarte de&voltat %n oetul actual iț ț ș

atră(0nd ilioane de vi&itatori.

16


17/18

Siteo(rafie-

5ttp:665dr#undp#org6sites6default6files6*-7,85uman8de2elopment8report#pdf

5ttp:66en#9iipedia#org69ii6List8of8countries80;8(uman8De2elopment8Inde<

5ttps:66999#cia#go26li0rar;6pu0lications6t5e=9orld=fact0oo6

5ttp:66esa#un#org6unpd69pp6

5ttp:66unstats#un#org6unsd6demograp5ic6products62itstats61ets61eries8A8*-7,#pdf

5ttp:66esa#un#org6unpd69pp6unpp6panel8population#5tm

5ttp:665dr#undp#org6en6composite6(DI

17

http://hdr.undp.org/sites/default/files/2015_human_development_report.pdfhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Indexhttps://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/http://esa.un.org/unpd/wpp/http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/vitstats/Sets/Series_A_2015.pdfhttp://esa.un.org/unpd/wpp/unpp/panel_population.htmhttp://hdr.undp.org/en/composite/HDIhttp://hdr.undp.org/sites/default/files/2015_human_development_report.pdfhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Indexhttps://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/http://esa.un.org/unpd/wpp/http://unstats.un.org/unsd/demographic/products/vitstats/Sets/Series_A_2015.pdfhttp://esa.un.org/unpd/wpp/unpp/panel_population.htmhttp://hdr.undp.org/en/composite/HDI


18/18

5ttps:66ro#9iipedia#org69ii6Lista8>C%>&?>C">%$rilor8dup

>C">%$8indicele8dez2olt>C">%$rii8umane

5ttp:66999#referatele#com6referate6geografie6online'6India==un=loc=minunat===

@egetatia=fauna=resurse=minerale==turismul=si=e

india si new zeeland

Documents