O IISSTTOORRIIEE A LLUUMMIIII

ÎN 6 PPAAHHAARREE

TOM STANDAGE

A HISTORY OF THE WORLD IN 6 GLASSES

Autor: TOM STANDAGE

COPYRIGHT@ by TOM STANDAGE

ALL RIGHTS RESERVED.

Traducere ¿i adaptare în limba românå:

Arabela Ri¡å

© 2007 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides.

Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permi-

siunea scriså a Editurii House of Guides.

© All Romanian language rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may

not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

STANDAGE, TOM

O istorie a lumii în 6 pahare/Tom Standage –

Bucure¿ti: House of Guides, 2007

ISBN 978-973-1773-51-3

94(100)

CCuupprriinnss

Prefa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

BBeerreeaa îînn MMeessooppoottaammiiaa ¿¿ii EEggiipptt . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

1. Berea în Epoca de Piatrå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

2. Berea „civilizatå” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

VViinnuull îînn GGrreecciiaa ¿¿ii RRoommaa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39

3. Deliciul vinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

4. Vinul imperial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

BBååuuttuurrii ssppiirrttooaassee îînn ppeerriiooaaddaa ccoolloonniiaalliissttåå . . . . . . . .79

5. Båuturi tari, måri agitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80

6. Båuturile care au clådit America . . . . . . . . . . . . . .96

CCaaffeeaauuaa îînn EEppooccaa RRaa¡¡iiuunniiii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113

7. Båutura care te de¿teaptå . . . . . . . . . . . . . . . . . .114

8. Cafenelele, surse de informare . . . . . . . . . . . . . .128

CCeeaaiiuull ¿¿ii IImmppeerriiuull BBrriittaanniicc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .147

9. Imperiile ceaiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .148

10. Puterea ceaiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .167

3

CCooccaa--CCoollaa ¿¿ii aasscceennssiiuunneeaa AAmmeerriicciiii . . . . . . . . . . . . .189

11. De la sifon la Coca-Cola . . . . . . . . . . . . . . . . . . .190

12. Globalizare într-o sticlå . . . . . . . . . . . . . . . . . . .213

Epilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .227

Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .234

Addenda: În cåutarea båuturilor antice . . . . . . . . . . . .236

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .244

Surse bibliografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .250

4

PPrreeffaa¡¡åå

SSuurrssaa vviiee¡¡iiii

Nu existå o istorie a omenirii, existå doar mai multe

istorii ale diferitelor aspecte ale vie¡ii umane.

– Karl Popper, filosof al ¿tiin¡ei (1902-1994)

SETEA POATE OMORÎ mai repede decât foamea. Pentru a

supravie¡ui, trebuie så ¡inem seama cå, dupå nevoia de a

respira, nevoia de a ne potoli setea este cea mai

importantå. Aceastå nevoie este, cu siguran¡å, mai importantå

chiar ¿i decât aceea de a ne hråni: fårå hranå, am putea supra-

vie¡ui câteva såptåmâni, dar fårå un lichid care så ne învioreze,

dacå avem noroc, supravie¡uim câteva zile. Cu câteva zeci de

mii de ani în urmå, oamenii trebuiau så råmânå în apropierea iz-

voarelor, râurilor sau lacurilor pentru a-¿i asigura apa, întrucât

stocarea ¿i transportul acesteia nu erau posibile. Nevoia omului

de fi în apropiere de o surså de apå a influen¡at progresul ome-

nirii. Båuturile continuå ¿i aståzi så aibå un rol foarte important

în evolu¡ia societå¡ii.

În urmå cu aproximativ zece mii de ani, alte båuturi au în-

ceput, deja, så concureze apa. Acestea nu se gåseau în naturå,

ci trebuiau fabricate. Treptat, båuturile au încetat så fie doar un

5

înlocuitor pentru apå, dobândind ¿i alte roluri. Multe dintre ele

au fost folosite ca etalon monetar, în ritualurile religioase, ca

simboluri politice sau ca surså de inspira¡ie de cåtre filosofi ¿i

arti¿ti. Unele au servit la sublinierea puterii ¿i a rangului celor

boga¡i, iar altele pentru ca oamenii så fie mai u¿or înrobi¡i.

Båuturile au fost folosite pentru a sårbåtori na¿terea, pentru a-i

comemora pe cei mor¡i sau pentru a realiza sau consolida

legåturi sociale, pentru a pecetlui acorduri sau tranzac¡ii

comerciale, pentru a ascu¡i sim¡urile sau, dimpotrivå, pentru a

îngreuna gândirea ¿i chiar pentru a-i vindeca pe oameni.

Dupå cum le-au purtat valurile istoriei, diferite båuturi au

fost mai mult sau mai pu¡in importante în anumite epoci, locuri

¿i culturi, începând cu a¿ezårile din epoca de piatrå, continuând

cu Grecia anticå sau cafenelele Epocii Ra¡iunii. Fiecare dintre ele

a devenit cunoscutå când a venit în întâmpinarea unei nevoi sau

s-a aliniat unui curent istoric, în unele cazuri influen¡ând chiar

cursul istoriei în moduri nea¿teptate. La fel cum arheologii

împart istoria în diferite perioade în func¡ie de materialele

folosite - epoca pietrei, epoca fierului, epoca bronzului - putem

împår¡i istoria lumii în diferite perioade dominate de anumite

båuturi. În special ¿ase dintre ele - berea, vinul, båuturile

spirtoase, cafeaua, ceaiul, Coca-Cola - au trasat cursul istoriei

omenirii. Trei dintre acestea con¡in alcool, iar celelalte trei –

cofeinå, dar ce au în comun este faptul cå fiecare dintre ele a

fost båutura definitorie a unei perioade istorice, din Antichitate

pânå în timpurile noastre.

Pârghia care a propulsat omenirea pe o nouå traiectorie a fost

cultivarea påmântului, începând cu aclimatizarea cerealelor în

Orientul Apropiat cu zece mii de ani în urmå, înso¡itå de o for-

må rudimentarå de bere. Primele civiliza¡ii au apårut cinci mii

de ani mai târziu, în Mesopotamia ¿i Egipt, douå civiliza¡ii para-

lele, amândouå întemeiate datoritå unui surplus de cereale pro-

venit din practicarea pe scarå largå a agriculturii. Acest surplus

a eliberat o micå parte a popula¡iei de nevoia de a lucra påmân-

tul ¿i a fåcut posibilå apari¡ia preo¡ilor, a administratorilor, a

scribilor ¿i me¿te¿ugarilor. Cerealele, care constituiau baza eco-

Prefa¡å

6

nomiei, erau utilizate pentru a efectua plå¡i sau ca parte a ra¡i-

ilor de alimente ¿i erau consumate sub formå de pâine sau bere.

Båutura definitorie a acestei perioade, berea, a hrånit locuitorii

primelor ora¿e ¿i autorii primelor documente ale lumii.

Cultura înfloritoare din ora¿ele-state ale Greciei antice din

mileniul I î.Hr. a condus la progrese în domeniul filosofiei, po-

liticii ¿i literaturii, progrese care au pus bazele gândirii vestice

de aståzi. Vinul a fost cel care a dat na¿tere culturii mediterane-

ene ¿i tot lui i se datoreazå dezvoltarea comer¡ului maritim,

care a fåcut posibilå råspândirea acestei culturi. Discu¡iile poli-

tice, literare sau filosofice se purtau în cadrul unor petreceri,

numite banchete, care se desfå¿urau dupå un anumit ritual, la

care se bea vin amestecat cu apå într-un vas comun. Obiceiul de

a bea vin a fost preluat de romani, iar la ace¿tia soiurile de vin

erau strict asociate statutului social al båutorului. Douå dintre

cele mai mari religii ale lumii au dat verdicte opuse legate de

vin: ritualul cre¿tin al împårtå¿aniei are în centru vinul, pe când

aceea¿i båuturå a fost interziså, dupå pråbu¿irea Imperiului

Roman ¿i apari¡ia Islamului, chiar în locurile în care ea a fost

creatå.

Redescoperirea cuno¿tin¡elor grece¿ti sau romane, påstrate

¿i extinse de învå¡a¡ii din lumea arabå, a dus la rena¿terea

gândirii vestice, la un mileniu dupå cåderea Romei. În acela¿i

timp, exploratorii europeni, condu¿i de dorin¡a de a pune capåt

monopolului arab asupra comer¡ului cu Orientul, au navigat

spre sud, înspre Americi, ¿i spre est, în India ¿i China. Odatå

stabilite traseele comerciale maritime între marile puteri euro-

pene a început lupta pentru împår¡irea lumii. În aceastå perioa-

då a marilor descoperiri geografice au apårut noi båuturi dato-

ritå procesului de distilare, un proces cunoscut încå din timpuri

stråvechi, dar îmbunåtå¡it de învå¡a¡ii arabi. Aceste båuturi

ob¡inute prin distilare constituiau o formå concentratå de

alcool, durabilå ¿i idealå pentru transportul pe mare. Båuturi

precum brandy-ul, romul ¿i whiskey-ul au fost folosite ca formå

de troc pentru a cumpåra sclavi ¿i au devenit deosebit de

importante în coloniile nord-americane, unde au avut chiar ¿i

7

Prefa¡å

un rol politic esen¡ial, contribuind la întemeierea Statelor Unite.

Acestei perioade de expansiune i-a urmat o perioadå de

revolu¡ie intelectualå, pe måsurå ce gânditorii din Europa

Vesticå au dezvoltat ideile mo¿tenite de la greci ¿i au creat noi

teorii ¿tiin¡ifice, politice ¿i economice. Båutura dominantå a

acestei epoci, numitå Epoca Ra¡iunii, a fost cafeaua, o licoare

misterioaså, aduså în Europa din Orientul Mijlociu. Localurile în

care se servea cafeaua aveau un statut mult diferit de al

cârciumilor unde se vindeau båuturi alcoolice ¿i au devenit

locuri în care se discutau probleme legate de comer¡, politicå

sau multe alte subiecte. Ajutând gândirea så råmânå limpede,

cafeaua a devenit båutura idealå pentru oamenii de ¿tiin¡å,

comercian¡i ¿i filosofi. Discu¡iile purtate în cafenele au condus

la apari¡ia societå¡ilor ¿tiin¡ifice, a ziarelor sau institu¡iilor fi-

nanciare ¿i au constituit un teren fertil pentru o gândire revolu-

¡ionarå, îndeosebi în Fran¡a. În unele state europene, îndeosebi

în Anglia, cafeaua a intrat în competi¡ie cu o altå båuturå,

importatå din China, anume ceaiul. Popularitatea sa în Europa a

ajutat la realizarea unor legåturi comerciale profitabile cu

Orientul ¿i a sprijinit imperialismul ¿i industrializarea, fåcând

ca Anglia så devinå prima putere a lumii. Odatå ce aceastå båu-

turå a devenit båutura na¡ionalå a Angliei, dorin¡a de a avea

suficiente provizii de ceai a avut un efect important asupra po-

liticii externe a Angliei, care a avut ca urmare câ¿tigarea in-

dependen¡ei de cåtre Statele Unite ¿i sprijinirea vechii civiliza¡ii

chineze¿ti, dar ¿i extinderea la scarå industrialå a produc¡iei de

ceai în India.

De¿i båuturile carbogazoase au apårut în Europa spre

sfâr¿itul secolului al XVIII-lea, ele au devenit extrem de cunos-

cute o sutå de ani mai târziu, odatå cu apari¡ia båuturii Coca-

Cola. Creatå pentru a fi un tonic medical de cåtre un farmacist

din Atlanta, ea a devenit apoi båutura na¡ionalå a Americii, un

simbol al societå¡ii de consum care a ajutat ca Statele Unite så

devinå o mare putere la nivel mondial. Purtatå de solda¡ii ame-

ricani în lumea întreagå prin råzboaiele pe care le-au dus în se-

colul al XX-lea, Coca-Cola a devenit cel mai cunoscut produs ¿i

Prefa¡å

8