1

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Universitatea „Transilvania” din Brașov

CERCETĂRI PRIVIND PĂDURILE CU VALOARE DE CONERVARE RIDICATĂ DIN MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI ȘI VLĂDEASA ÎN VEDEREA STABILIRII

MĂSURILOR DE CONSERVARE

RESEARCH ON HIGH CONSERVATION VALUE FORESTS IN PADUREA CRAIULUI MOUNTAINS AND VLADEASA MOUNTAINS FOR ESTABLISHING

CONSERVATION MEASURES

Rezumatul tezei de doctorat

Summary of the PhD Thesis

Doctorand: Ing. Burescu Laviniu Ioan – Nuțu Conducător științific: Dr.ing. Nicolae Doniță, Cercetător științific principal gradul I

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Universitatea „Transilvania” din Brașov Bd, Eroilor 29, 500036, Romania, tel / Fax: +40268410525, +40268412088 D, lui (D-nei)......................................................................... Vă facem cunoscut că în ziua de vineri 27 septembrie 2013, ora 13,00, în sala S.I.2 la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, va avea loc ședința publică de susținere a tezei de doctorat intitulată: „CERCETĂRI PRIVIND PĂDURILE CU VALOARE DE CONSERVARE RIDICATĂ DIN MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI ȘI VLĂDEASA ÎN VEDEREA STABILIRII MĂSURILOR DE PROTEJARE”, în domeniul fundamental ȘȚIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE, domeniul Silvicultură elaborată de domnul ing. Burescu P. Laviniu Ioan-Nuțu, în vederea obținerii titlului științific de Doctor. Comisia de evaluare și susținere a tezei numită prin Ordinul Rectorului Universității „Transilvania” din Brașov Nr. 5915 din 11.07.2013. PREȘEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe SPÂRCHEZ, Prodecan – Fac. de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea „Transilvania” din Brașov CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC : d.h.c. membru titular al Acad. de Științe Agricole și Silvice, Cercet.st.gr.I dr.ing.Nicolae DONIȚĂ REFERENȚI : Prof. univ. dr. ing. Dagmar VIȘOIU, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, Timișoara Cercet. St.gr.I dr.ing. Iovu Adrian BIRIȘ, I.C.A.S. București Conf. univ. dr. ing. Dan Marian GUREAN, Universitatea „Transilvania” din Brașov Vă invităm să luați parte la susținerea publică a tezei de doctorat. În cazul în care doriți să faceți eventuale aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rugăm să le trimiteți în scris în timp util pe adresa Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Str. Șirul Beethoven, nr.1, 500123, Brașov sau prin fax 0268475705. Vă multumim!

3

Cuprins 1. INTRODUCERE…………………………………………….……………………………...9 2. STADIUL CUNOŞTINŢELOR…………………………….................................................9 2.1. Stadiul cunoştinţelor privind valorile ridicate de conservare (VRC) şi pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC)......................................................................................9

2.1.1. Definirea valorilor ridicate de conservare în cazul pădurilor.......................................................................................................................10 2.1.2. Identificarea şi delimitarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC).......................................................................................................11 2.1.3. Ghidul naţional pentru identificarea şi managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC).....................................................................................11 2.1.4. Prevederi în instrucțiunile de certificare a pădurilor privind rezervarea suprafețelor de păduri destinate conservării biodiversității................................................................................................................13

2.2. Stadiul cunoștințelor privind flora, vegetația și fauna din teritoriul cercetat..........................................................................................................................15

2.2.1. Istoricul cercetărilor botanice și faunistic..........................................................15

2.2.2. Date privind cercetările faunistice......................................................................16 3.SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII......................................................................17 4. METODA DE LUCRU ȘI LOCUL CERCETĂRILOR....................................................17 4.1. Metoda de lucru............................................................................................................17 4.2. Locul cercetărilor……………………..........................................................................19

4.2.1. Delimitarea teritoriului în care s-au efectuat cercetăril……………………….19 4.2.2. Ocoale silvice și unități de producție incluse…………………………………19 4.2.3. Unități amenajistice în care s-au făcut cercetări………………………………20

5. CONDIȚII FIZICO ȘI BIOGEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE……………………………………………………………....21 5.1. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Pădurea Craiului……………………....21 5.2. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Vlădeasa................................................24 6. REZULTATELE CERCETĂRILOR.................................................................................26 6.1. Flora și vegetația din teritoriul cercetat........................................................................26

6.1.1. Flora și vegetația din Munții Pădurea Craiului..................................................26 6.1.2. Flora și vegetația din Munții Vlădeasa..............................................................29

6.2. Valori ridicate de conservare din Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa..............................................................................................................................32

6.2.1. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Pădurea Craiului..........................................................................................................32 6.2.2. Specii de animale endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Pădurea Craiului..........................................................................................................33 6.2.3. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Vlădeasa......................................................................................................................35

4

6.2.4. Specii de animale, endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Vlădeasa.......................................................................................................................37 6.2.5. Ecosisteme rare, amenințate, periclitate, complexe de ecosisteme forestiere, rariști de arbori pe stâncării și sau grohotișuri (VRC3) și ecosisteme care asigură servicii de mediu de bază ale naturii în situații critice (VRC4)...................................40

6.3. Evaluarea preliminară a pădurilor care ar putea fi desemnate ca păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC) și cercetarea acestora pe teren............................................................................................................42 6.4. Rezervații constituite în Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa care trebuie incluse în ariile protejate pentru conservarea biodiversității.................................................................................................................45 6.5. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate în Munții Pădurea Craiului pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite conform prevederilor certificării pădurilor......................................................45

6.5.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP IV Vida.............................................................................................................................456.5.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP VI Răcaș............................................................................................................................49 6.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP II Roșia.............................................................................................................................50 6.5.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP III Sohodol.........................................................................................................................51 6.5.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din ocolul silvic Beiuș, UP IV Meziad..........................................................................................................................52

6.6. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite conform prevederilor certificării pădurilor în Munții Vlădeasa..................................................53

6.6.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, UP V Budureasa.....................................................................................................................53 6.6.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP I Boceasa.........................................................................................................................54 6.6.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP II Moliviș..........................................................................................................................56 6.6.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP III Remeți..........................................................................................................................58 6.6.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți UP IV Iadolina........................................................................................................................59 6.6.6. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP V Valea Iadului...........................................................................................................................61 6.6.7. Sinteză privind constituirea rețelei de păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC) din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa........................................................63

6.7. Modul de gospodărire al pădurilor cu valoare ridicată de comservare (PVRC)..........................................................................................................................64

6.7.1. Pentru plante.......................................................................................................64

5

6.7.2. Pentru animale...................................................................................................64 6.7.3. Pentru ecosisteme forestiere..............................................................................66

6.8. Discuții..........................................................................................................................66 7. CONCLUZII.......................................................................................................................69 8. CONTRIBUȚII PERSONALE..........................................................................................70 9. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................70 Rezumat...................................................................................................................................78 Curriculum vitae.......................................................................................................................81 Lista cu publicații proprii din conținutul tezei.........................................................................83

6

Contents 1. CONTENTS……………………………………………………………………………...…9 2. STATE OF KNOWLEDGE………………………………………………………………..9 2.1. State of Knowledge Regarding the High Conservation Values (HCV) and High Conservation Value Forests (HCVF) ...................................................................9

2.1.1. Defining High Conservation Values for Forests................................................10 2.1.2. Identifying and Defining High Conservation Value Forest (HCVF) ........................................................................................................................11 2.1.3. National Guidelines for the Identification and Management of High Conservation Value Forests (HCVF).........................................................................................................................11 2.1.4. Provisions in Forest Certification Instructions on Reserving Forest Areas for Biodiversity Conservation............................................................................................13

2.2. State of Knowledge on the Flora, Vegetation and Fauna of the Investigated Area.................................................................................................................15

2.2.1. Botanical and Faunal History Research ............................................................15

2.2.2. Faunal Research Data........................................................................................16 3. PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH ..........................................................17 4. METHODS AND PLACE OF RESEARCH....................................................................17 4.1.Method of Research......................................................................................................17 4.2. Place of Research………………………………………………………………….…19

4.2.1. Demarcation of the Territory in Which the Research Was Conducted…………………………………………………………………………..19 4.2.2. Included Forest Districts and Production Units ……………………………..19 4.2.3.Compartments where Research Was Conducted…………………………...…20

5. PHYSICAL AND BIOGEOGRAPHIC CONDITIONS OF THE TERRITORY WHERE THE RESEARCH WAS CONDUCTED …………………………………………….……21 5.1. Physical and Biogeographic Conditions in Pădurea Craiului Mountains…………………………………………………………………………………21 5.2. Physical and Biogeographic Conditions in Vlădeasa Mountains..................................24 6. RESULTS OF RESEARCH ..............................................................................................26 6.1. Flora and Vegetation of the Investigated Area.............................................................26

6.1.1. Flora and Vegetation in Pădurea Craiului Mountains........................................26 6.1.2. Flora and Vegetation in Vlădeasa Mountains....................................................29

6.2. High Conservation Values in Pădurea Craiului and Vlădeasa Mountains.......................................................................................................................32

6.2.1. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Plant Species in Pădurea Craiului Mountains.......................................................................................................32 6.2.2. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Animal Species in Pădurea Craiului Mountains......................................................................................................33 6.2.3. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Plant Species in Vlădeasa Mountains.....................................................................................................................35

7

6.2.4. Endemic, Relict, Endangered, Vulnerable and Rare Animal Species in Vlădeasa Mountains.....................................................................................................37 6.2.5. Rare, Threatened, Endangered, Complex Forest Ecosystems, Groves of Trees on Rocks and Scree (HCV3) and Ecosystems that Provide Basic Environmental Services of Nature in Critical Situations (VRC4)........................................................40

6.3. Preliminary Assessment of Forests that Could Be Designated as High-value Conservation Forests (HCVF) and Their Field Research........................................................................................................................42 6.4. Reservations Established in Pădurea Craiului and Vlădeasa Mountains that Must Be Included in Protected Areas for Biodiversity Conservation...................................................................................................................45 6.5. Forests Containing High Conservation Values (HCVF) Selected in Pădurea Craiului Mountains to Be Included in the Areas to Be Protected According to Forest Certification Provisions................................................45

6.5.1. High Conservation Value Forests in Dobreşti Forest District, Vida Production Unit IV..........................................................................................................................45 6.5.2. High Conservation Value Forests in Dobreşti Forest District, Răcaș Production Unit VI..........................................................................................................................49 6.5.3. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Roșia Production Unit II...........................................................................................................................50 6.5.4. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Sohodol Production Unit III..........................................................................................................................51 6.5.5. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Meziad Production Unit IV..........................................................................................................................52

6.6. Forests Containing High Conservation Values (HCVF) Selected to Be Included in Surfaces to Be Protected under the Provisions of Forest Certification in Vlădeasa Mountains..................................................................53

6.6.1. High Conservation Value Forests in Beiuș Forest District, Budureasa Production Unit V........................................................................................................53 6.6.2. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Boceasa Production Unit I............................................................................................................................54 6.6.3. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Moliviș Production Unit II..........................................................................................................................56 6.6.4. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Remeți Production Unit III.........................................................................................................................58 6.6.5. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Iadolina Production Unit IV.........................................................................................................................59 6.6.6. High Conservation Value Forests in Remeți Forest District, Valea Iadulu Production Unit V........................................................................................................61 6.6.7. Overview of Setting up the Network with High Conservation Value Forests (HCVF) in Pădurea Craiului and Vlădeasa Mountains................................................63

6.7. Management Modality of Forests with High Conservation Value (HCVF)........

6.7.1. For Plants............................................................................................................64

8

6.7.2. For Animals........................................................................................................64 6.7.3. For Forest Ecosystems.......................................................................................66

6.8.Discussions.......................................................................................................................66 7. CONCLUSIONS.................................................................................................................69 8. PERSONAL CONTRIBUTIONS......................................................................................70 9. REFERENCES....................................................................................................................70 Abstract....................................................................................................................................78 Curriculum vitae.......................................................................................................................81 Published papers.......................................................................................................................83

9

1. INTRODUCERE

Dintre ecosistemele terestre pădurile, atâtea câte s-au mai păstrat, conservă o importantă parte a biodiversităţii şi ecodiversităţii uscatului. De mult timp se simte imperios necesitatea protecţiei acelor păduri care conţin cea mai ridicată diversitate pentru a evita pierderea acesteia.

O importanţă deosebită pentru conservarea biodiversităţii şi ecodiversităţii pădurilor de pe continentul nostru l-au avut Conferinţele Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor în Europa şi anume: prima conferinţă la Strasbourg (1990), a doua conferinţă la Helsinki (1993), a treia conferinţă la Lisabona (1998), a patra conferinţă la Viena (2003).

În acest context s-au profilat şi preocupări speciale prin certificarea pădurilor, privind conservarea bio și ecodiversității.

În România în anii 2004-2005 s-a întocmit în acest scop un ghid practic pentru identificarea pădurilor care conţin asemenea specii şi ecosisteme pentru a fi folosit în acţiunea de certificare.

În această teză de doctorat se încearcă aplicarea prevederilor acestui ghid într-un teritoriu variat din punct de vedere a condiţiilor naturale şi învelişului forestier, Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa, pentru a verifica aplicabilitatea acestor prevederi şi a pune la dispoziţia celor care se ocupă de certificarea pădurilor date necesare pentru a stabili cotele de păduri care urmează a fi conservate potrivit instrucţiunilor de certificare.

2. STADIUL CUNOŞTINŢELOR 2.1. Stadiul cunoştinţelor privind valorile ridicate de conservare (VRC) şi pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC) Problema gospodăririi durabile a pădurilor, abordată pe plan internaţional la Conferinţa pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio (1992) şi dezvoltată apoi prin numeroase reuniuni şi acte internaţionale şi naţionale, a căpătat un cadru bine precizat prin cele 6 criterii, care definesc acest mod de gospodărire, stabilite la Conferinţa ministerială pentru protecţia pădurilor din Europa Lisabona, 1998.

1. Menţinerea şi creşterea resurselor forestiere şi a contribuţiei lor la ciclurile globale ale carbonului;

2. Menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor forestiere; 3. Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor productive ale pădurii (lemn şi produse

nelemnoase); 4. Menţinerea, conservarea şi amplificarea diversităţii biologice a ecosistemelor

forestiere; 5. Menţinerea şi amplificarea funcţiilor protective ale pădurii, în special privind apa

şi solul; 6. Menţinerea altor funcţii şi condiţii social-economice, recreative, educative, de

cercetare, de participare publică, culturale. Aşa cum se poate constata, dintre cele şase criterii care definesc gospodărirea durabilă

a pădurilor trei se referă la păduri cu funcţii speciale de conservare a diversităţii biologice, de îndeplinire a funcţiilor ecoprotective privind apa şi solul şi de menţinere a unor funcţii şi

10

condiţii social-economice(punctele 4, 5 şi 6). Aceasta presupune, desigur identificarea şi protejarea pădurilor care pot asigura aceste funcţii.

Conceptul ”Păduri cu valoare ridicată de conservare” a fost formulat pentru prima dată de Forest Stewardship Council (FSC) în legătură cu preocupările pentru gospodărirea durabilă a pădurilor prin certificarea lor, concretizate şi fundamentate, în ultimul deceniu al secolului XX.

Pentru aplicarea în practică a acestor criterii s-au creat sistemele de certificare a pădurilor – Forest Stewardship Council (F.C.S) şi Paneuropean Forest Certification (PEFC) prin care s-a stabilit cadrul administrativ după care se apreciază dacă pădurile sunt gospodărite durabil. Acest cadru are 26 de parametri.

Dacă se trec în revistă şi condiţiile pe baza cărora se poate stabili dacă pădurile sunt gospodărite durabil, se constată că şase dintre acestea şi anume condiţiile 14, 16, 18, 19, 23, 25 se referă la anumite categorii de păduri şi la organizarea unui management special pentru aceste păduri denumite chiar „pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC)”. Astfel apare chiar în acest document denumirea categoriei de păduri care face obiectul acestei tezei de doctorat.

Ghidul general pentru identificarea şi managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare a fost elaborat în 2003 de compania de consultanţă Proforest la iniţiativa organizaţiei internaţionale World Wild Found (WWF) şi IKEA care a şi preconizat practicarea de preţuri mai mari pentru lemnul provenit din păduri gospodărite durabil pentru a stimula acest mod de gospodărire.

În ghidul general se definesc în primul rând valorile ridicate de conservare care trebuie avute în vedere în cazul pădurilor.

2.1.1. Definirea valorilor ridicate de conservare în cazul pădurilor Prima problemă care a fost necesar să fie elaborată a fost cea privitoare la definirea

valorilor ridicate care trebuiau conservate printr-un management special al pădurilor care le conţin.

După o largă consultare cu specialiştii s-au definit următoarele valori care necesită conservare prin modul de gospodărire a pădurilor în care se găsesc sau care contribuie la protejarea lor:

VRC1-Concentraţii semnificative de diversitate biologică (la nivel de specii); VRC2 – Peisaje în care populaţiile speciilor forestiere autohtone există în forma

naturală, ca distribuţie şi ca densitate; VRC3 – Ecosisteme forestiere rare, ameninţate sau periclitate; VRC4 – Servicii de mediu critice (hidrologice, antierozionale, climatice etc.). VRC5 – Necesităţi economice de bază ale comunităţilor locale; VRC6 – Identitatea culturală a comunităţilor locale. În cadrul acestor grupe mari de valori ridicate de conservare s-au definit şi subgrupe

acolo unde a fost necesar. Pădurile care conţin aceste 6 categorii ridicate de conservare şi subgrupele acestora

sunt considerate „Păduri cu valoare ridicată de conservare(PVRC)” fiindu-le atribuiţi indicatorii corespunzători valorilor pe care le conţin şi anume: PVRC1 (respectiv PVRC1.1,

11

PVRC1.2, PVRC1.3, PVRC1.4), PVRC2, PVRC3( respectiv PVRC3.1, PVRC3.2, PVRC3.3), PVRC4 (respectiv PVRC 4.1, PVRC4.2, PVRC4.3), PVRC5, PVRC6.

În ghidul general un întreg capitol este consacrat definirii Valorilor Ridicate de Conservare la nivel naţional, în funcţie de specificul geografic şi ecologic al ţării respective. Acest lucru se consideră necesar pentru ca ghidul la nivel naţional să fie axat pe elementele concrete care necesită conservare în zona respectivă.

În ghidul general se prezintă apoi modul de definire a fiecărei categorii şi subcategorii de valori ridicate de conservare.

2.1.2. Identificarea şi delimitarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC)

Odată stabilite valorile ridicate de conservare, specifice ţării pentru care se elaborează ghidul, se trece la identificarea şi delimitarea pădurilor care conţin aceste valori (PVRC-uri).

Identificarea PVRC presupune consultarea întregei informaţii privind existenţa posibilă într-o unitate de gospodărire forestieră, a uneia sau mai multor categorii de valori ridicate de conservare. Este vorba, în primul rând de amenajamentele silvice, de lucrări ştiinţifice care conţin inventare de specii sau descrieri şi inventare de biocenoze sau habitate, de statistici privind nevoile de resurse forestiere ale comunităţilor locale strict dependente de acestea, de situri culturale care necesită protecţia pădurii etc.

Importante sunt atât descrierile cât şi materialele cartografice disponibile. Dacă nu există asemenea informaţii se pot efectua studii speciale care să pună în evidenţă prezenţa categoriilor de valori ridicate de conservare şi a pădurilor care le conţin.

Pentru o corectă identificare şi delimitare pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC) este necesară consultarea a două categorii mari de organizaţii şi persoane:

- agenţii guvernamentale, organe ale administraţiei de stat, unităţi de cercetare, organizaţii nonguvernamentale cu profil ecologic şi cultural,

- comunităţi şi persoane din zone care folosesc pădurile. Consultanţa se poate face prin contacte directe cu persoane sau organizaţii care pot

oferi informaţii, sau prin consilii care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate (costul acestui fel de consultare fiind mai mare).

Ghidul general nu conţine propuneri de măsuri ci numai câteva idei de bază. Se recomandă doar ca planul de gospodărire să conţină măsuri care să asigure,

explicit, menţinerea sau îmbunătăţirea acelor caracteristici ale PVRC care contribuie la conservarea valorilor de protejat.

2.1.3. Ghidul naţional pentru identificarea şi managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC)

Printr-o cooperare a WWF România şi IKEA a fost întocmit şi publicat în anul 2004 un „Ghid practic pentru identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare”. Coordonatori din partea WWF au fost Erika Stanciu, Maria Mihul, George Dinicu iar grupul de elaborare a fost compus de Oliviu Iorgu, Ioan Abrudan, Iovu Biriş, Marian Drăgoi, Mihai Dragoş, Nicolae Doniţă, Liviu Filip, Ferko Jenӧ, Tamas Papp, Mihaela Păucă-Comănescu, Attila Sandor, Luminiţa Tănăsie, Victoria Tatole. Grupul a cuprins biologi şi silvicultori din

12

instituţii de învăţământ şi cercetare, reprezentanţi ai unor ONG uri de profil, ai unor unităţi de producţie forestieră.

Principala caracteristică a acestui ghid este evidenţierea valorilor ridicate de conservare (VRC) care se găsesc în pădurile României şi explicitarea, pentru utilizatorii din ţară, a noţiunilor, a terminologiei, a procedurii de identificare şi delimitare a pădurilor care le conţin şi care trebuie declarate şi gospodărite ca păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC). Ghidul are şi recomandări privind managementul şi monitorizarea pădurilor respective.

Ghidul elaborat pentru România conţine 3 capitole: 1. Introducere, 2. Definirea valorilor ridicate de conservare, 3. Gestionarea şi monitorizarea pădurilor cu valori ridicate de conservare. Înainte de introducere se enumeră 16 acte legislative importante, care crează cadrul de definire a valorilor ridicate de conservare din România şi se definesc principalii termeni utilizaţi în ghid.

În introducere sunt definite pe scurt cele 6 valori ridicate de conservare, se arată modul cum s-au stabilit VRC pentru România şi pragurile pentru conturarea lor, destinatarii ghidului şi cum poate fi folosit ghidul în practica identificării PVRC. Este vorba de managerii care trebuie să asigure gospodărirea pădurilor certificate, de certificatorii pădurilor, de cei care amenajează teritoriul, de cei ce achiziţionează produsele forestiere.

Se accentuiază că PVRC nu reprezintă decât în anumite cazuri păduri din arii protejate ci şi păduri necuprinse în aceste arii care trebuie astfel gospodărite încât valorile ridicate de conservare pe care le conţin să fie menţinute în timp.

Definirea valorilor ridicate de conservare, conţinută în capitolul 2, se face prezentând fiecare VRC printr-o discuţie generală, cu exemple, justificarea necesităţii conservării, etape în definirea lor prin colectarea de informaţii şi stabilirea pragului deasupra căruia se poate vorbi de VRC şi evaluarea preliminară cât şi evaluarea completă a prezenţei VRC într-o pădure.

Fiecare din cele 6 grupe de VRC cât şi subgrupele acestora sunt discutate textual şi prezentate apoi sintetic în tabele care conţin: definiţia VRC, pragurile deasupra cărora devine VRC, recomandări pentru identificarea şi constituirea lor şi recomandări privind managementul şi monitorizarea pădurilor care conţin VRC respective.

Capitolul 3 care se ocupă de managementul şi monitorizarea PVRC prevede că după stabilirea acestora să fie elaborate pentru fiecare dintre ele programe specifice de măsuri pentru a asigura menţinerea şi îmbunătăţirea valorilor ridicate pe care le conţin. Este vorba de măsuri flexibile care să minimizeze riscul de pierderea sau afectarea acelor valori, dar care să se încadreze totuşi în procesul general de management al pădurilor.

Managerii pădurilor au obligaţia de a identifica toate VRC din raza lor de acţiune şi de a delimita pădurile care le conţin (PVRC), de a elabora programele de măsuri de gospodărire şi de monitorizare, de a efectua la timp monitorizarea şi în funcţie de rezultate, de a perfecta programul special de management. În această activitate este necesară utilizarea întregei informaţii existente, a concursului specialiştilor care pot stabili VRC şi care pot oferi sugestii de management, antrenarea comunităţilor şi autorităţilor locale în protecţia PVRC.

În această activitate un rol important revine specialiştilor în amenajarea pădurilor care trebuie să asigure corecta delimitare a PVRC şi să stabilească modul lor de gospodărire, în funcţie de datele furnizate de monitorizare.

13

Ghidul național cuprinde mai multe anexe privind speciile de animale, de plante și ecosisteme periclitate, vulnerabile, rare, endemice. Ghidul se referă direct la speciile, ecosistemele care trebuie conservate pentru a păstra biodiversitatea pădurilor noastre dar prezintă şi alte situaţii speciale pentru România – complexele de ecosisteme forestiere şi de altă natură a căror conservare este necesară. Cele mai importante sunt prezentate în anexele ghidului dar lista poate fi încă completată.

Important este că s-au stabilit praguri pentru determinarea valorilor ridicate de conservare. Se indică sursele de informaţii pentru identificarea pădurilor care le conţin şi se propun măsuri de management diferenţiate pe fiecare VRC şi PVRC. Este deci un ghid suficient de concret pentru a putea fi utilizat cu folos de cei ce administrează pădurile ca şi de cei ce le certifică. În anul 2013 a fost elaborat un nou „ Ghid practic pentru identificarea și managementul Pădurilor cu Valoare Ridicată de conservare” care este în curs de definitivare și publicare. Acest ghid mult perfecționat față de ghidul din 2004, ține seama de legislația care a apărut între timp și conține multe precizări privind stabilirea valorilor ridicate de conservare cât și evaluarea pădurilor care le conțin. Deasemenea sunt mult mai dezvoltate și concrete măsurile de management pentru conservarea fiecărei valori ridicate de conservare. Sunt mai bine definite și pragurile care permit stabilirea valorii ridicate a unei păduri. Au fost revizuite și listele de plante și animale endemice, rare, vulnerabile, amenințate, periclitate. De exemplu în cazul plantelor lista s-a redus de la 87 specii la 66 specii, indicându-se și răspândirea lor în țară. La păsări au fost luate în considerare doar cele care cuibăresc în colonii, sau au zone de rotit la mamifere doar cele cu colonii, zone cu densitate mare de bârloage, sau zone de refugiu. S-a extins însă lista amfibienilor de protejat. În cazul ecosistemelor forestiere de protejat sau menținut listele anterioare dar altfel sistematizate. S-au introdus și criterii și indicatori de selectare a ecosistemelor forestiere cu caracter primar.

Întrucât în primăvara anului 2013, când s-a putut consulta acest ghid, lucrările de teren, prelucrările de date și redactarea tezei erau finalizate nu s-a mai putut ține seama de prevederile noului ghid. 2.1.4. Prevederi în instrucțiunile de certificare a pădurilor privind rezervarea suprafețelor de păduri destinate conservării biodiversității. În standardul și lista de verificări a FSC din 2007 (versiunea 2) printre criteriile de atestare a gospodăririi durabile a pădurilor exista mai multe prevederi privind diversitatea biologică și conservarea acesteia.

La principiul 1 criteriul 1.3/7 se prevede că managerul implementează prevederile Convenției privind Diversitatea Biologică, aplicabile în regiune.

La principiul 3 criteriul 3.3 se prevede că obiectivele arheologice, religioase, istorice și alte elemente culturale să fie identificate, înregistrate și cartate înainte de începerea activităților de management.

La principiul 5 criteriul 5.5 se prevede recunoașterea, menținerea și, unde este cazul, creșterea valorii serviciilor pădurii cum ar fi protejarea bazinelor hidrografice, a capacității biogene a apelor etc.

14

La principiul 6, criteriul 6.2a se aplică măsuri de protecție pentru speciile periclitate și pentru habitatele acestora (ex. locuri de cuibărire și hrănire). Trebuie evaluată prezența speciilor rare, amenințate, periclitate pe baza informațiilor existente, arealul lor este identificat și marcat pe harta și există proceduri de protejare a acestor specii.

La principiul 6 criteriul 6.2b se prevede că zonele de conservare și protejare de importanță regională pentru biodiversitate vor fi identificate, cartate și protejate de operațiuni de exploatare sau alte operațiuni care pot afecta situl. Cel puțin 10% din suprafața forestieră este destinată conservării și este marcată pe hărți, având ca obiect prioritar biodiversitatea iar cel puțin 5% din suprafață este arie protejată total exclusă de la tăieri în scop comercial. Se mai prevede ca zonele de conservare și protecție să se amplaseze acolo unde pot aduce maximul de contribuție la menținerea și creșterea biodiversității, că acestea vor include toate tipurile de ecosisteme ce există pe plan local și că vor fi realizate coridoare de migrare a speciilor fără tăieri de arbori.

Principiul 9 este special consacrat pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC) în care, prin management, trebuie menținute și sau ameliorate caracteristicile lor. Sunt definite ca păduri cu valoare ridicată de conservare:

- Suprafețe forestiere care conțin concentrări de biodiversitate, peisaje forestiere mari, cuprinzând în majoritate populații ale speciilor autohtone;

- Suprafețe cu ecosisteme rare, amenințate, periclitate; - Păduri care oferă servicii, de mediu vitale, de subzistență pentru populația locală

și critice pentru păstrarea identității ei culturale. Criteriul 9.1, care se referă la evaluarea caracteristicilor zonelor de conservare, admite

ca managerii cunosc conceptul de PVRC și au evaluat existența acestor păduri, în zone marcate pe hărți.

Criteriul 9.2 prevede că în procesul de consultare în vederea certificării s-au identificat obiectivele de conservat și posibilitățile de protejare.

Criteriul 9.3 prevede ca planul de management să includă măsuri de menținere și ameliorare a obiectivelor de conservare.

Criteriul 9.4 se referă la monitorizarea anuală a eficacității măsurilor de conservare. După cum reiese din cele de mai sus, standardul de certificare are prevederi foarte

clare și amănunțite în ce privește conservarea biodiversității ca element obligatoriu de certificare a gospodăririi durabile a pădurilor dar și în ce privește pădurile cu valoare ridicată de conservare indicând foarte clar ce păduri păduri trebuie cuprinse în această categorie.

Faptul că în 5 din cele 10 principii de certificare sunt tratate probleme de conservare a diversității biologice, istorice, culturale arată importanța ce se acordă acestei componente a gospodăririi durabile a pădurii.

Aceste prevederi, conținute și în versiunea 1 a standardului, au constituit premizele pentru elaborarea și utilizarea ghidurilor pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

15

2.2. Stadiul cunoștințelor privind flora, vegetația și fauna din teritoriul cercetat

2.2.1. Istoricul cercetărilor botanice și faunistice

În literatura de specialitate, în secolul al XVIII-lea, apar primele semnalări de plante din

Munții Bihorului în urma itinerariului floristic al botanistului P. Kitaibel, care în anul 1798 a

vizitat Băile Episcopești de lângă Oradea, Luncasprie - Dobrești, Pomezău, Băița - Ștei,

ocazie cu care a adunat material floristic însoțit de unele notițe cu observații botanice.

Descrierea floristică a mai multor expediții le adună într-un manuscris “Iter

Magnovaradiense, anno 1798 susceptum” care a fost tipărit mai târziu mulțumită lui Kanitz,

în lucrarea “Addimenta reliquiae 1862-1863”.

Botanistul J. C. G. Baumgarten, care și-a desfășurat activitatea la Sibiu, a făcut în anul

1813 o incursiune în județul Bihor de unde a colectat numeroase plante. În lucrarea sa

“Enumeratio stirpium Transsilvaniae”, apărută în anul 1816 în 3 volume, a inclus și specii

din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.

A. Kerner (1867, 1869, 1872), unul dintre fondatorii geobotanicii, face o incursiune în

Munții Bihorului în vara anului 1858, iar în lucrarea sa ”Die Vegetations – Verhältmisse des

mittleren und östlichen Ungarns und angrenzenden Sieben bürgens” sunt incluse și specii de

plante găsite în Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.

Renumitul botanist V. Borbás a adunat un bogat material botanic din județul Bihor pe

care l-a comunicat în publicațiile Academiei Maghiare ”Közlemények Békéss és Bihar

vármegye flórájaból” – Termt. Közl., în anul 1890.

L. Simonkai, în lucrarea sa ”Flora Transilvaniei 1887”, prelucrează flora regiunilor

cercetate, printre care și cea a Bihorului, respectiv descrie şi plante adunate cu ocazia

drumețiilor în Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa.

În secolul al XX-lea s-au intensificat cercetările botanice, deși acestea au avut un

caracter sporadic și nu au acoperit întreaga zonă.

Al. Borza (1939) a făcut primele cercetări floristice în bazinul Stâna de Vale, la care se

adaugă studii aprofundate de floră și vegetație făcute de Rațiu (1964, 1965, 1966, 1967,

1968) în vederea elaborării și susținerii tezei de doctorat.

Din depresiunea intramontană Stâna de Vale, Rațiu (1965, 1968) a identificat 535

specii de plante dintre care un număr de 29 taxoni sunt plante rare, endemice, relictare,

periclitate și vulnerabile.

Academicianul Emil Pop (1960) a descris mlaștinile de turbă din bazinul superior al

Pârâului Ieduțului afluent al Văii Iadului.

16

Din bazinul Văii Iadului, Rațiu și colab. (1982, 1983,1984), identifică un număr de

circa 50 asociații vegetale în compoziția floristică a cărora se regăsesc un număr de 47 specii

endemice, relictare, rare, periclitate, vulnerabile.

În bazinul Văii Drăganului, Rațiu și colab. (1969, 1970, 1971, 1976, 1985), identifică

un număr de circa 30 asociații vegetale, în compoziția floristică a cărora se află un număr de

32 specii endemice, relictare, rare, periclitate și vulnerabile.

Asupra florei teritoriului Munților Pădurea Craiului, segmentul Defileul Crișul Repede,

au fost întreprinse studii de către Gergély și colab. (1966), care au identificat 756 de specii,

aparținând la 359 de genuri și 88 de familii, fiind citate un număr de 39 specii rare,

vulnerabile, endemite.

În ceea ce privește covorul vegetal, Boșcaiu și colab. (1966) descriu un număr de 35

asociații vegetale, dintre care un număr de 9 asociații analizează fitocenozele pădurilor

dominate de cvercinee, făgete, aninișuri, iar 2 asociații reunesc fitocenozele tufărișurilor.

În urma studiului floristic și fitocenologic, ca obiective principale ale tezei de doctorat,

Groza (1997, 2008) identifică din Munții Pădurea Craiului 856 de specii încadrate la 378 de

genuri și 89 de familii. Cu privire la covorul vegetal acesta a identificat 72 de asociații

vegetale, dintre care un număr de 10 descriu vegetația forestieră.

Resmeriță (1970) a efectuat cercetări floristico – ecologice pe masivul Vlădeasa (jud.

Cluj) cu accent pe potențialul productiv al pajiștilor naturale, cu care ocazie a identificat 1010

specii aparținând la 366 genuri, 83 familii.

Contribuții la cunoașterea florei și vegetației Munților Pădurea Craiului și Munților

Vlădeasa și-au mai adus, Burescu (1997, 1999, 2003), Burescu, Doniță (2001, 2003), Burescu

și colab. (2002), Burescu L. (2009, 2010, 2011, 2012).

2.2.2. Date privind cercetările faunistice

Cunoștințe privind herpetofauna Munților Pădurea Craiului și a Munților Vlădeasa ne

parvin din lucrările mai vechi și recent elaborate de Fuhn (1960), Fuhn, Vancea, (1961),

Covaciu-Marcov, (2003), Covaciu-Marcov și colab. (2003, 2006, 2009), Groza și colab.

(2008), Sas și colab.,( 2006), Sos (2010), Cogălniceanu și colab. (2000).

Cercetări privind avifauna sunt cuprinse in lucrarile, Munteanu (1982), Gal – Korodi

(1974), Kovits (1973 a,b), Benedek (2007), Predoiu, (2011).

17

3.SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Scopul cercetărilor în cadrul tezei de doctorat a fost de a identifica şi caracteriza

valorile ridicate de conservare din domeniul forestier în munţii Pădurea Craiului şi Vlădeasa şi a stabili pădurile care conţin aceste valori în vederea includerii lor în cotele de păduri destinate conservării biodiversității în procesul de certificarea pădurilor.

Pentru atingerea acestui scop s-a stabilit cinci obiective de atins: - stabilirea valorilor ridicate de conservare forestiere din regiune pe baza literaturii

existente şi a altor informaţii; - selectarea pădurilor care ar putea conține aceste valori şi verificarea lor pe teren; - stabilirea pădurilor cu valoare ridicată de conservare care urmează a fi incluse în

suprafața de protecție și în suprafața de conservare a biodiversității; - stabilirea modului cum pot fi protejate aceste păduri; - formulare de propuneri privind gospodărirea acestor păduri în funcţie de valorile

de protejat.

4. METODA DE LUCRU ȘI LOCUL CERCETĂRILOR 4.1. Metoda de lucru Pentru realizarea scopului propus şi atingerea obiectivelor menţionate s-a stabilit

următoarea metodă de lucru, pe etape distincte:

Etapa I Procurarea următoarelor materiale informative pentru pădurile în care urmează să se stabilească PVRC:

- descrierile parcelare și hărțile arboretelor și a lucrărilor de cultură și exploatare ale unităților de producție din regiunea luată în studiu, munţii Pădurea Craiului şi Vlădeasa,

- listele roșii pentru speciile de plante, Boșcaiu și colab. (1984), Dihoru și colab. (1984), Olteanu și colab. (1984), Danciu și colab. (2007), Coldea și colab. 2008, cartea roșie Dihoru, Negrean (2009), Ghidul practic, anexele 1B, 2B, Stanciu și colab. 2004, Legea 462/2001 (Anexa nr 4), OUG 57/2007 (Anexa nr. 4A, Anexa nr. 4B), Lista roșie IUCN, Flora României vol. 13 (1976) și animale amenințate, periclitate, endemice, rare, relictare conţinute în anexele 1 şi 2 ale Ghidului practic de identificare a pădurilor cu valoare ridicată de conservare,

- datele din lucrări publicate sau în manuscris (teze de doctorat) privitoare la aceste specii semnalate în pădurile în care urmează să se stabilească PVRC,

- date din lucrările publicate cu privire la pădurile cu valoare ridicată de conservare semnalate în alte regiuni geografice ale României și Europei, Abrudan (2001), Abrudan și colab. (2006, 2009), Gurean et Parascan (2011), Ioraș și colab (2007, 2008), Jennings și colab. (2003), Nicolescu (2000), Rameau (1995), Stanciu și colab. (2004), Stăncioiu (2008), Stăncioiu și colab. (2010), Șofletea (2005), Șofletea și colab. (2002), Biriș (2001), Biriș și colab. (2002), Cenușă (1992, 2001), Doniță (2001), Doniță, Biriș (2001), Doniță și colab (1981, 1990, 2005), Giurgiu 2001, Radu (1996, 2001), Radu și colab.(2004), Vlad și colab (1997).

18

- date din lucrările publicate sau în manuscris privitoare la ecosisteme rare, amenințate sau periclitate pentru aceste păduri, Bogdan și colab. (2009), Gafta și colab (2008), Puia et Soran (1990), Stăncioiu și colab (2008), Schulze et Mooney (1993).

- lista și hărțile ariilor protejate, suprafața acestora, speciile, ecosistemele sau alte fenomene naturale protejate în cuprinsul acestora,

- date privind necesitățile de resurse forestiere ale comunităților rurale din zonă, - date privind suprafețele de pădure importante pentru păstrarea identității cultural a

comunităților din zonă, - toate reglementările naționale și internaționale privind conservarea biodiversității

(specii, ecosisteme, peisaje etc.). Etapa II Evaluarea preliminară a posibilelor PVRC.

Evaluarea preliminară s-a făcut prin identificarea și listarea unităților amenajistice care, potrivit materialului informativ procurat, ar putea avea atribute de PVRC. Lista cuprinde ocolul, unitatea de producție, parcela, subparcela, suprafața, zonarea funcțională, tipul de pădure, tipul de stațiune, compoziția, vârsta.

Criteriile de selectare a unităților amenajistice au fost: - compoziția natural a arboretului corespunzătoare tipului de pădure; - vârsta mare, în general peste 100 ani, la care se realizează biodiversitatea specifică

tipului; - structură diversificată; - lipsa intervențiilor silviculturale, cel puțin în ultimele decenii; - depărtarea mare față de căile de acces care poate indica lipsa intervențiilor

silviculturale. Etapa III Cercetarea pe teren a unităților amenajistice selectate, descrierea

fitocenologică a pădurilor respective și a stării lor de conservare.

Din unitățile amenajistice selectate s-a parcurs o bună parte pentru a se constata existența și starea de conservare a obiectivelor de protejat (specii, ecosisteme). În cele mai representative unităţi amenajistice s-a efectuat câte un releveu fitocenologic iar la observații s-a consemnat starea de conservare a fitocenozei în primul rând al arboretului dar și a stațiunii. Releveele s-au efectuat pe câte 1000 m2, consemnând speciile de plante și abundența – dominanța în sistemul Braun – Blanquet J, (1964). Au fost menționate și animalele observate în habitate.

Etapa IV Prelucrarea întregului material și stabilirea definitivă a PVRC din regiunea studiată.

S-a întocmit lista cu PVRC stabilite prin lucrările de teren și suprafața acestora pe unități de producție și ocoale. Nu au fost identificate PVRC5 și PVRC 6. Din listă s-au selectat în primul rând unitățile ce aparțin PRVC1.1 arii protejate și cele care conțin concentrații de biodiversitate de importanță națională și regională (PVRC 1.2). Acestea necesită protecția absolută și au fost încadrate în aria protejată (5% din suprafața pădurilor).

Din celelalte păduri cu valoare ridicată de conservare, cele mai reprezentative s-au inclus tot în această arie conform prevederilor certificării pădurilor. Dacă s-a constatat

19

existența de păduri virgine și cvasivirgine (din PVRC3) unitățile amenajistice respective s-au inclus tot în aria protejată cu păduri total ocrotite.

Din aceeași listă s-au selectat, în al doilea rând, unitățile amenajistice care conțin PVRC3 și PVRC$, care urmează a fi incluse în suprafața de conservare cuprinzând tot 5% din suprafața totală a pădurilor. Aceste păduri vor fi gospodărite tot în vederea conservării biodiversității prin tratamente și lucrări de îngrijire și conducere care să asigure păstrarea compoziției naturală specific tipului, structurii diversificate, protecție deosebită pentru specii de plante și animale endemice, rare, vulnerabile, amenințate, periclitate dar și a ecosistemelor în ansamblul de operațiuni care pot altera situl.

Dintre unitățile amenajistice din PVRC4, zonate ca păduri de protecție s-au preluat numai unitățile amenajistice foarte representative având atribute de PVRC1, PVRC3.

Unitățile amenajistice selectate pentru aria protejată de 5% din suprafața pădurilor și cele ce urmează a fi conservate prin gospodărire durabilă pe alte 5% din suprafața pădurilor s-au reprezentat pe o hartă la scara 1:50 000.

Pentru fiecare PVRC s-au stabilit măsuri speciale de conservare ţinând seama de recomandările conţinute în Ghidul practic pentru identificarea pădurilor cu valoare de conservare ridicată (2004).

Deși în instrucțiunile de certificare zona de conservare a biodiversității este de cel puțin 10% din suprafața totală a pădurilor, nu s-a depășit acest procent, considerat sufficient în raport cu necesitățile de conservare a biodiversității dar și de asigurare a suportului economic a acestei importante acțiuni.

4.2. Locul cercetărilor Cercetările s-au desfășurat în județul Bihor în partea nord – vestică a Munților

Apuseni și anume în districtul Munții Pădurea Craiului și districtul Munții Vlădeasa. (Atlasul RSR, harta III 5) (Geografia României 1987).

4.2.1. Delimitarea teritoriului în care s-au efectuat cercetările Pe limita nordică a regiunii se află depresiunea Vad – Borod, ce se desfășoară

dealungul cursului Crișului Repede, Muntele Șes și Munții Meseș, pe limita estică culmea dintre văile Drăganului și Henț, afluente ale Crișului Repede, pe limita sudică Valea Someșului Cald, la sud-vest și vest depresiunea și dealurile Beiușului (Atlasul RSR, harta III1 și V1).

Suprafața totală a regiunii în care s-au desfășurat cercetările este de circa 1550 km2

din care 820 km2 în Munții Vlădeasa și 730 km2 în Munții Pădurea Craiului. Suprafața acoperită de pădure este de 38 171 ha din care 12 000 ha în Munții Pădurea Craiului și 16 000 ha în Munții Vlădeasa.

4.2.2. Ocoale silvice și unități de producție incluse În această regiune se găsesc pădurile ce au făcut parte din trei ocoale silvice: Remeți,

Beiuș și Dobrești. În Munții Pădurea Craiului se găsesc unitățile de producție III parțial din ocolul silvic

Remeți, II, III, IV din ocolul silvic Beiuș și IV, VI din ocolul silvic Dobrești.(Tabelul 1).

20

În Munții Vlădeasa se găsesc unitățile de producție V, din ocolul silvic Beiuș și I, II, III parțial, IV și V din ocolul silvic Remeți (Tabelul 1).

Ocoale silvice, unități de producție și suprafețe de pădure din teritoriul cercetat. Forest districts, production units and forest surfaces from the researched territory.

Tabelul 1 Ocoale silvice

UP ha Munții Pădurea Craiului

Munții Vlădeasa Total ha

Remeți UP IIIp I II III p IV V ha 484 4899 4247 925 3120 2555 16230

Beiuș UP II III IV V ha 2719 2990 798 617 7124

Dobrești UP IV VI ha 2460 2357 4817

Total ha 11 808 16 363 38171 Din ocolul silvic Remeți sunt luate toate unitățile de producție întrucât întregul ocol

intră în districtul Munții Vlădeasa. Din ocolul silvic Beiuș nu s-a luat unitatea de producție I deoarece aceasta se află în

Munții Codru Muma. Din ocolul silvic Dobrești nu s-au luat unitățile de producție I și V care nu intră în

Munții Pădurea Craiului și nici II și III care din cauza retrocedării și a supraexploatării nu mai au păduri care să se poată constitui în PVRC.

4.2.3. Unități amenajistice în care s-au făcut cercetări Din ocolul silvic Dobrești (tabelul 2) au fost cercetate un număr de 26 unități

amenajistice în care s-au efectuat ridicări fitocenologice în sistemul Braun – Blanquet J, (1964). Din ocolul silvic Beiuș (tabelul 2) au fost investigate și s-au întocmit relevee pentru un număr de 21 unități amenajistice. În ocolul silvic Remeți au fost cercetate un număr de 56 unități amenajistice, fiind ocolul cu cele mai numeroase suprafețe de păduri constituite în PVRC și care conțin cel mai mare număr de ecosisteme rare, relictare, amenințate sau periclitate (tabelul 2).

21

Unități amenajistice în care s-au făcut cercetări. Landscape units where research was performed.

Tabelul 2 Ocolul silvic

UP Ua

Dobrești IV Vida 26C, 30A, 31C, 41, 42B, 42D, 47A, 48A, 49A, 49B, 50A, 53A, 54A, 54B, 55A, 67A, 79A, 82E, 83A

VI Răcaș 1A, 7A, 8A,9B, 35C, 36A, 37N1 Beiuș II Roșia 101A, 101C

III Sohodol 6A, 8A, 11A, 12A, 38, 40A IV Meziad 35A, 36A, 37B, 43, 69E, 70B, 81A, 81B, 82B, 88B, 95B, 95C,

96B V Budureasa 27B, 50B, 131B, 132B, 132C, 137B, 139B

Remeți I Boceasa 9D, 17C, 40B, 64B, 65, 69B, 76B, 80B, 80C, 83C, 84E, 95B, 104C, 130E, 140A, 141A, 141B, 141C, 142A, 142B, 149B

II Moliviș 1B, 39C, 62B, 73A, 84A, 130C, 187A, 187D, 187E Ocolul silvic

UP Ua

Remeți III Remeți 86C, 87N1, 114A, 114D, 115, 131 IV Iadolina 93B, 95B, 108A V Valea Iadului 43C, 66A, 70A, 74, 78B, 82A, 90B, 91A, 92B, 105, 106A,

106C, 107A, 108A, 109A, 128B, 139D 5. CONDIȚII FIZICO ȘI BIOGEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ÎN CARE

S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE Districtele Munții Vlădeasa și Pădurea Craiului se deosebesc profund sub aspect

fizico și biogeografic. În consecință caracterizarea sub aceste aspecte se face separat. 5.1. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Pădurea Craiului Munții Pădurea Craiului se desprind ca o peninsulă din blocul central al Masivului

Bihariei, pe linia grabenului de la Remeți avînd la nord depresiunea Vad – Borod la est culmea dintre Valea Iadului și bazinele Văii Roșia, ale Văii Meziadului și ale Văii Cresuia, la nord depresiunea Beiușului și la vest Dealurile Oradiei.

Geologie Munții Pădurea Craiului sunt formați în special din depozite sedimentare mezozoice

(83%) reprezentate prin trei cicluri sedimentare (triasic, jurasic și cretacic). Fiecare ciclu are o serie detritică (conglomerate, gresii, șisturi argiloase) și un complex de roci organogene (dolomite, calcare dolomitice, calcare). Pe restul suprafeței se găsesc șisturi cristaline (paragneise, micașisturi, cvartițe), depozite permiene (conglomerate, gresii tufacee și micacee, șisturi argiloase) ca și roci eruptive (dacite, riolite), Preda (1962), Ivanovici și colab (1976) (Atlasul RSR, harta II1).

22

Geomorfologie Munții Pădurea Craiului se prezintă ca o platformă, suspendată între cele două mari

depresiuni de la nord și sud puternic fragmentată prin văi adânci între culmi relativ domoale, dar având și numeroase măguri care contrastează cu relieful din jur.

După altitudinea celei mai mari părți din suprafața (400 – 850 m) această platformă s-ar încadra mai degrabă la dealuri, dar energia mare de relief ca și înălțimile mai mari din partea de est (Hodrâncușa 1027m, Dealurile Boții 968m, Văratecu 926m) îi conferă caracter montan. (Coteț 1973).

Existența pe mari suprafețe a unei succesiuni de roci carstificabile și necarstificabile ca și a altor roci, în zonele marginale, a dat naștere unui relief complex cu predominarea formelor carstice: exocarst, reprezentat prin numeroase doline, cu diametre între 50 și 300 și adâncimi de 50 – 60 m, ovale, depresiuni de captare, multe văi carstice temporar active sau seci având chei spectaculoase și endocarst cu drenaje subterane, avene, peșteri.

Pe formațiunile detritice se dezvoltă un relief cu forme domoale dar separate de văi carstice adânci.

Cele trei mari depresiuni carstice sunt colmatate cu depozite senoniene (Roșia) sau holocene (Damiș, Farc – Roșia). Foarte răspândite sunt ponoarele (145 la număr), izbucurile (155 la număr), peșterile și avenele (331 la număr).

Relieful format pe șisturi și roci vulcanice are culmi mai înalte iar forme plate mai puține (Geografia României III, 1987).

Hidrografie Principalele râuri care drenează Munții Pădurea Craiului sunt Crișul Repede în nord și

Crișul Negru în sud. La Crișul Repede afluează Valea Iadului, Valea Boiului, Valea Brătcuței, Valea Groșilor, Valea Misidului, Valea Izbândiș - Măguran, Valea Gălășeni. Crișul Negru are ca afluenți din Munții Pădurea Craiului, Văile Roșia, Vida, Topa. Există numeroase văi secundare unele cu scurgere de suprafață și subterană în zonele calcaroase. (Atlasul RSR, harta V1).

Clima Clima Munților Pădurea Craiului este etajată variind de la o climă caldă și suficient de

umedă, la altitudinile mici, până la o climă relativ rece și umedă, la altitudinile mai mari din estul teritoriului.

Dacă la 650m altitudine temperatura medie anuală este de 8,2°C iar precipitațiile sunt de 950mm, la altitudine de 1100m temperaturile scad la 3,9°C iar precipitațiile cresc la 1650 mm (Cristea 2004).

Variația lunară a temperaturilor și precipitațiilor în stațiunile Beiuș, Borod, Zece Hotare, Stâna de Vale sunt date în tabelele 3 și 4.

23

Temperatura medie lunară, anuală și amplitudinea medie anuală (°C), intervalul 1978 – 2003, după Maria Cristea (2004)

Average monthly, annual temperature and average annual amplitude (ºC), period 1978-2003, after Maria Cristea (2004)

Tabelul 3 Stația Alt L u n a Media Ampl. meteo (m) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Stâna

de Vale

1108 -5,3 -5,0 -1,5 2,6 8,5 11,7 13,2 12,7 8,8 4,6 -0,2 -3,4 3,9 18,5

Zece Hotare

642 -1,2 -0,3 3,0 7,6 12,7 15,9 18,5 18,3 13,0 8,6 3,0 -0,7 8,2 19,7

Beiuș 185 -1,1 0,4 5,0 9,6 14,8 17,7 19,3 19,1 15,1 10,2 4,7 1,1 9,7 20,4 Borod 333 -1,7 -0,4 4,3 8,9 14,4 18,8 19,0 18,6 14,4 9,6 3,9 0,8 9,2 20,7

Cantitatea medie lunară și anuală de precipitații atmosferice (mm), intervalul 1978 – 2003, după

Maria Cristea (2004) Average monthly and annual quantity of rainfall (mm), period 1978 – 2003, after Maria

Cristea (2004) Tabelul 4

Stația Alt. L u n a Media meteo (m.) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

ă Stâna

de Vale

1108

124,0 108,8 108,9 144,5 161,9 197,6 158,0 133,0 130,2 126,6 119,5 155,2 1668,2

Zece Hotare

642 642 47,7 57,1 83,2 87,9 112,9 75,0 85,6 102,4 86,2 75,3 82,4 944,6

Beiuș 185 185 30,8 35,5 55,4 78,9 92,5 72,5 60,6 55,6 47,2 39,2 54,0 659,7 Borod 333 333 29,4 34,6 57,3 86,6 102,2 90,1 70,2 61,7 46,5 42,7 50,8 710,0

Se observă că în cea mai mare parte a teritoriului care altitudinal se situează între 400-800 m temperatura medie anuală este între 8 și 9°C iar precipitațiile între 750 – 1000 mm. Condițiile climatice sunt deci deosebit de favorabile pentru ecosistemele forestiere cu mențiunea că, datorită regimului termic relativ ridicat la altitudinile mai joase, în zonele marginale ale teritoriului în biocenozele forestiere sunt prezente destul de multe specii submediteraneene (Quercus pubescens, Quercus virgiliana, Quercus cerris etc.).

Soluri După amenajamentele silvice, Florea, Munteanu (2002), în pădurile din Munții

Pădurea Craiului se întâlnesc următoarele tipuri de sol: - eutricambosoluri (predominant tipice dar și molice, rendzinice și litice) pe 66% din

suprafață; - districambosoluri (tipice și litice) pe 12% din suprafață; - preluvosoluri pe 5% din suprafață; - luvosoluri pe 8% din suprafață; - eutricambosoluri rodice pe 5% din suprafață; - rendzine pe 4% din suprafață. Tipuri de stațiuni : agreat după Dînescu și colab. (2010), suprafața cea mai mare este

ocupată de 8 tipuri de stațiuni de făgete . Tipuri de pădure : Potrivit amenajamentelor au fost identificate 28 de tipuri de pădure.

24

5.2. Condiții fizico și biogeografice ale Munților Vlădeasa Munții Vlădeasa reprezintă corpul lacolitic de banatite din partea de nord-vest a

masivului Biharia, mărginit la nord de Munții Meseș și Plopiș (Șes), la est de Podișul Huedin, la sud de Văile Crișului Pietros și ale Someșului Cald, care îl despart de Munții Bătrâni și la vest de depresiunea Beiuș și culmea dintre Valea Iadului și bazinele Văii Roșia, ale Văii Meziadului și ale Văii Cresuia care îl desparte de Munții Pădurea Craiului.

Geologie Masivul Vlădeasa este constituit în principal din roci efuzive (riolite, dacite, andezite,

granodiorite și porfire), dar în partea de vest și sud apar și calcare jurasice și cretacice Ivanovici și colab. (1976) (Atlasul RSR, harta II1).

Geomorfologie Pe magmatite – predominante în districtul Vlădeasa, se dezvoltă un relief de munte

înalt și mijlociu cu forme masive, cu vârfuri înalte (până la 1836 m) despărțite de văi adânci, local cu povârnișuri abrupte, suprafețe structurale, culmi asimetrice. Pe calcare, relieful este carstic cu abrupturi, peșteri, chei.

Există trei suprafețe de nivelare la altitudini de 1600, 1400 și 1000 m cu relief relativ neted sau slab ondulat.

De asemenea în relief apar local urme ale acțiunilor criogene și glacionivale, circuri glacionivale, grohotișuri de versant, eluvii pe interfluvii, câmpuri de pietre (marghile). Câteva lărgiri pe văile Iadei, Drăganului și Secuieului, au favorizat formarea de așezări umane (Geografia României III 1987).

Hidrografie Munții Vlădeasa sunt castelul de ape ale Crișului Repede prin cei trei principali

afluenți : Valea Iadului, Valea Drăganului, Valea Hențului, alimentate de o bogată rețea de văi secundare.

Aceștia drenează aproape întregul teritoriu. Numai în sud o mică parte din teritoriu este drenată de Someșul Cald cu puțini și scurți afluenți și Crișul Pietros cu afluentul Nimăiești.

Clima Ca și în Munții Pădurea Craiului, clima din Munții Vlădeasa este etajată variind de la

o climă răcoroasă – umedă la una rece – foarte umedă. Dacă la 600m altitudine temperatura medie anuală este de 7,1°C și precipitațiile 750

mm, la 1800 m temperatura scade la 0,9°C iar precipitațiile cresc la peste 1359 mm (Geografia RPR, 1983).

Variația lunară a temperaturilor și precipitațiilor în stațiunile Vlădeasa și Stâna de Vale este dată de tabelele 5 și 6.

25

Temperatura aerului – media lunară şi anuală °C, în Munţii Vlădeasa (după Geografia României (1983) și M. Cristea (2004))

Air temperature – monthly and annual average ºC, in Vlădeasa Mountains (after Geography of Romania (1983) and M. Cristea (2004))

Tabelul 5 Staţia meteo/

lună I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală

V-ful Vlădeasa (1835m)

1975-2005

-8,6 -8,6 -5,6 0,5 4,1 7,9 9,8 9,8 7,1 3,9 -1,3 -6,3 0,9°C

Stâna de Vale (1102m)

1972-2002

-5,3 -5,0 -1,5 2,6 8,5 11,7 13,2 12,7 8,8 4,6 - 0,2 -3,4 3,9°C

Cantităţi medii, lunare şi anuale ale precipitaţiilor (în mm) distribuite în Munţii Vlădeasa

după datele de la staţiile meteo, Vf. Vlădeasa şi Stâna de Vale (după Geografia României (1983) și M. Cristea (2004))

Average, monthly and annual quantities of rainfall (in mm) distributed in Vlădeasa Mountains following the data from the weather stations, Vlădeasa Peak and Stâna de Vale (after Geography of Romania (1983) and M. Cristea (2004))

Tabelul 6 Staţia meteo/

lună I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

anuală V-ful

Vlădeasa (1835m)

1975-2005

155,1 73,5 102,3 79,1 164,2 235,5 111,5 122,4 40,7 12 87,7 111,3 1395,3 mm

Stâna de Vale (1102m)

1972-2002

124,0 108,8 108,9 144,5 161,9 197,6 158,0 133,0 130,2 126,6 119,5 155,2 1668,2 mm

Este de remarcat că temperaturi negative se înregistrează din noiembrie până în

aprilie, temperaturi maxime în iulie și august iar precipitațiile sunt abundente de la sfârșitul primăverii până în toamnă. Cantitatea mai mare de precipitații de la Stâna de Vale, comparativ cu cea de la Vlădeasa, se datorește faptului că nivelul optim de condensare a norilor în Munții Apuseni se situează între 1200 – 1400 m (Geografia României I, 1983).

Clima Munților Vlădeasa, spre deosebire de clima Munților Pădurea Craiului este rece – foarte rece și foarte umedă, favorizând existența pe suprafețe mari a pădurilor de fag, a celor de fag cu brad și molid ca și celor de molid.

Soluri După amenajmentele silvice, în pădurile din Munții Vlădeasa se întâlnesc următoarele

tipuri de soluri: - Eutricambosoluri (de regulă litice) pe 46% din suprafață; - Districambosoluri (tipice și litice) pe 29% din suprafață; - Prepodzoluri pe 16% din suprafață; - Podzoluri pe 2% din suprafață; - Rendzine pe 3% din suprafață; - Preluvosoluri, luvosoluri și protisoluri pe 4% din suprafață. Tipuri de stațiune: în regiune au fost identificate 31 de tipuri de stațiuni. Tipuri de pădure : potrivit amenajamentelor au fost identificate 41 de tipuri de pădure. Unități zonale de vegetație și asociații vegetale Dezvoltarea mare a reliefului pe altitudine determină existența în Munții Vlădeasa a

trei etaje de vegetație:

26

- etajul subalpin, al rariștilor și tufărișurilor (1700 – 1830 m); - etajul boreal, al pădurilor de molid (1200 – 1700 m); - etajul nemoral, al pădurilor de foioase (700 – 1200 m).

6. REZULTATELE CERCETĂRILOR 6.1. Flora și vegetația din teritoriul cercetat Pentru a evidenția valorile ridicate de conservare la nivel de specii și de ecosisteme,

din teritoriul cercetat, conform metodicii, s-a studiat literatura existentă și s-au făcut și investigații proprii prin lucrări de teren, efectuate în vederea selectării pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

Pentru aspectele de floră și comunități de producători (fitocenoze) care definesc ecosistemele s-au elaborat, pe această bază, sinteze pentru Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa care se prezintă în continuare.

A fost necesar, în primul rând, să se facă un inventar al florei pentru a putea constata care sunt valorile ridicate de conservare la nivel de specii și în al doilea rând un inventar al asociațiilor vegetale (tipuri de fitocenoze) pentru a stabili comunitățile de producători care definesc ecosistemele din teritoriul cercetat.

Un inventar al faunei nu s-a putut face dar prin consultarea literaturii și a specialiștilor zoologi care cunosc regiunea Covaciu – Marcov și colab. (2002, 2003, 2006, 2008, 2009), Gal – Korodi (1974), Groza și colab. (2008), Kovits (1973 a,b), Munteanu (1982), Sas și colab. (2006), Sos (2010) și apoi prin investigații de teren s-au putut stabili și elementele de faună care trebuie ocrotite.

Aceste date au permis stabilirea valorilor ridicate de conservare și a pădurilor care le conțin adică a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

6.1.1. Flora și vegetația din Munții Pădurea Craiului

Flora Munților Pădurea Craiului conform literaturii de științifice consultate (Groza, 2008), (Burescu, Doniță, 2001) și a cercetărilor efectuate de noi (Burescu, 2009, 2010, 2011), în teren, însumează 856 de specii încadrate la 378 genuri, 89 familii: Asteraceae (122 specii),Poaceae (74 specii), Fabaceae (55 specii), Lamiaceae (58 specii), Rosaceae (43 specii), Caryophyllaceae (36 specii), Apiaceae (34 specii), Scrophullariaceae (34 specii), Cyperaceae (30 specii), Ranunculaceae (21 specii), Orchidaceae (19 specii), Boraginaceae (17 specii), Liliaceae (17 specii), Aspleniaceae (14 specii) etc. Din punct de vedere fitogeografic, cormoflora munților Pădurea Craiului este dominată de elementele: eurasiatice Eua=37%, europene E=19%, central – europene Ec=9%, circumpolare Cp=5,8%, mediteraneene și submediteraneene M=2,2%, sM=5,8%, balcanice 1,5%, daco-balcanice 1,2%, dacice 0,6%, adventive 1%. Vegetația din Munții Pădurea Craiului se încadrează în etajul nemoral fiind reprezentate ambele subetaje ale acestui etaj: subetajul pădurilor de fag și de amestec cu fag (între 600 – 1000 m) și subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun (între 400 – 600 m). În subetajul pădurilor de fag și de amestec cu fag sunt dominante asociațiile edificate de fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica și ssp. moesiaca). Doar pe vârfurile cele mai înalte se

27

găsesc și păduri de amestec cu fag și brad asemănătoare celor din Munții Vlădeasa (asociația Pulmonario rubrae - Fagetum) (Soó 1964) Tauber 1987. În teritoriile cu altitudini de peste 600 m cea mai răspândită asociație este Festuco drymeiae – Fagetum Morariu et al. 1968 pe substraturi acide. Local apare și asociația Symphyto cordati – Fagetum pe substraturi calcaroase. Fitocenozele asociației Festuco drymejae – Fagetum Morariu et al. 1968, răspândite pe culmile înalte (600-800 m), pe versanți mediu până la puternic înclinați (24-40°), au fost identificate de noi Burescu (2009) la ocolul silvic Remeți UPV Valea Iadului parcelele 90A, 90B, 91A, 92B, 105, 106A, 106c, 107A, ocolul silvic Dobrești UP IV Vida (valea Vida) parcelele 47A, 48, 54B, 55, ocolul silvic Beiuș UP III Sohodol (Valea Lazurilor) Ua 40A, și a fost semnalată și de Groza (2008) la Vârciorog, Damiș, Bălnaca Groși, Valea Brătcuța. Fitocenozele asociației Symphyto cordati – Fagetum, răspândite pe terenuri plane cu substrat calcaros de-a lungul pâraielor, pe versanți nordici cu înclinație medie (15-25°) la altitudini cuprinse între 450-800m, au fost identificate și cercetate de noi, Burescu (2009), ocolul silvic Dobrești UP IV Vida (valea Vida) parcela 79A, ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad (pârâul Peșterii) parcela 43, au fost semnalate în teritoriul cercetat de Groza (2008) la Damiș, Șuncuiuș - valea Mișid, Bratca – valea Brătcuței. Fitocenozele asociației Carpino – Fagetum au fost identificate și cercetate de noi din ocolul silvic Dobrești UP IV Vida parcelele 26B, 30A, 55, 67A, 79A, 83A, din ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad Ua 81A. Fitocenozele asociației Phyllitidi – Fagetum Vida (1959)1963 răspândite pe stâncării calcaroase, umede în lungul văilor, au fost identificate și cercetate de noi în premieră (Burescu(2010)) din munții Pădurea Craiului, ocolul silvic Dobrești UP IV Vida (Valea Vida) parcelele 26B, 41, 42B, 49A, 49B, 53B, 54A, 67A, 79A, 82E, ocolul silvic Beiuș UP II Roșia (valea Ștezelor), parcelele 101A, 101C, UP IV Meziad (Pârâul Peșterii) parcelele 35A, 43. Fitocenozele asociației Acereto – Ulmetum Beldie 1951 (Syn.: Phyllitidi – Aceretum Moor 1952), răspândite pe grohotișuri calcaroase în lungul cheilor cu lumină difuză și umiditate atmosferică multă, au fost cercetate și semnalate de noi în premieră (Burescu 2010), din munții Pădurea Craiului, ocolul silvic Dobrești, UP IV Vida (Valea Vida) parcelele 29, 42A, 42D, 50A, ocolul silvic Beiuș UP III Sohodol (valea Lazurilor Roșia) parcelele, 8A, 11A, 12A. Pe relieful carstic, dominat de chei, văi înguste abrupte cu stâncării înalte, grohotișuri, avene, peșteri se găsesc rariști de fag, în care există o vegetație saxicolă xero-calcofilă edificată de fitocenozele asociațiilor: Stipo eriocaulis – Festucetum pallentis Zólyomi (1958) 1966 identificată de noi la Cheile Cuții – Roșia, Groza (2008) Valea Boiului – Lorău, Valea Mișidului - Șuncuiuș, sub Castel Crișul Repede - Șuncuiuș, Parietarietum officinalis Csűrös 1958, identificată de noi pe Valea Cuții – Roșia, Valea Lazurilor – Roșia, Pârâul Peșterii – Meziad, de Groza (2008), Peștera Păstorilor - Șuncuiuș, Asplenietum-rutae-murariae-trichomanis Soó 1962 identificată de noi valea Cuții – Roșia, cheile Albioarei – Roșia, Groza (2008) Valea Mișid - Șuncuiuș, sub castel pe Crișul Repede - Șuncuiuș, Asplenietum rutae – murariae – Melicetum Soó 1962, identificată de noi valea Cuții – Roșia, Groza (2008) Valea Boiului – Lorău, Valea Mișid - Șuncuiuș, Valea Pietroasă – Vârciorog. Aceste suprafețe cu rariști conțin cea mai mare biodiversitate, dealtfel în toate rariștile de arbori de pe stâncării, grohotișuri, versanți, abrupți, se găsesc mari concentrări de biodiversitate din cauza

28

întrepătrunderii elementelor de pădure cu cele ierboase și arbustive. Toate aceste suprafețe, considerate în silvicultură neproductive (N), trebuie conservate pentru a păstra această biodiversitate. Fitocenozele asociației Asplenio – Ceterachetum Vives 1964, având un pronunțat caracter mediteraneean – balcanic au fost identificate de noi în premieră din nord-vestul României, munții Pădurea Craiului, cheile Cuții – Roșia, UP II Roșia Ua 98, în rariști de făgete pe stâncării. Fitocenozele asociației Asplenio quadrivalenti – Poetum nemoralis Soó ex Gergely et al. 1966, au fost cercetate și identificate de noi în premieră pe stâncăriile calcaroase parțial umbrite din rariștele de făgete răspândite pe cheile Văii Cuța, UP II Roșia Ua 98, comuna Roșia și în cele din O.S. Beiuș UP II Roșia parcelele 101A, 101C Valea Ștezelor.Cenozele asociației se dezvoltă pe pragurile, fisurile, stâncăriile calcaroase sau pe clipe unde specia Ctenidium moluscum are o acoperire de până la 30%, deținând un rol important în asigurarea umidității. Asociația Ctenidio – Polypodietum Jurko et Peciar 1963 a fost identificată și cercetată de noi în premieră în rariști de făgete din ocolul silvic Dobrești UP IV Vida parcelele 29, 42B, 49B, 54A, ocolull silvic Beiuș UP III Sohodol (Valea Lazurilor) parcelele 6A, 11A, Valea Cuților, UP II Roșia Ua 98 Roșia. Colonizează polițele și crăpăturile stâncilor calcaroase umbrite de făgete sub forma unor fitocenoze puțin închegate, în stațiuni cu umiditatea aerului ridicată tot timpul anului, iar temperatura în timpul verii fiind mai scăzută. Pe terenurile defrișate, poieni în lungul pâraielor și văilor, se dezvoltă buruienișurile ce alcătuiesc fitocenozele asociațiilor Telekio speciosae – Petasitetum hibridi (Morariu 1967) Resmeriță et Rațiu 1974 identificate la Vârciorog, Valea Vida, Valea Mișidului, Valea Lazurilor, Valea Meziadului, Chaerophyllo – Filipenduletum ulmariae Niemann et al. 1973 semnalată de Groza (2008) la Vârciorog, Ponoară, Damiș, Scirpetum sylvatici Ralski 1931 descrisă de Groza (2008) de la Serghiș, Copăcel, Vârciorog, Tomnatic.

În subetajul pădurilor de gorun și de amestec cu gorun care ocupă altitudinile între 400 – 600m, în partea nord – vestică și central – vestică a masivului Piatra Craiului, clima este mai blândă, datorită influenței climatului temperat central-european influențat submediteranean. În acest subetaj, gorunul (Quercus petraea) se asociază cu cerul (Quercus cerris) formând păduri (cereto-gorunete) a căror fitocenoze aparțin asociației Quercetum petraeae – cerris Soó 1963 descrisă din teritoriu de către Burescu, Doniță (2003) și Groza (2009), sau cu carpenul (Carpinus betulus) alcătuind goruneto-cărpinete din asociația Querco petraeae – Carpinetum Soó et Pócs 1957. Fitocenozele acestei asociații au fost identificate și descrise de noi din O.S. Dobrești UP IV Vida, Ua 31C, O.S. Beiuș UP IV Meziad Ua 37B sunt răspândite pe versanți puternic înclinați unii cu stâncării și grohotișuri. Spre altitudine mai mare, gorunul (Quercus petraea) se asociază cu fagul (Fagus sylvatica) formând păduri ce aparțin asociației Petraeo – Fagetum Scamoni (1956)1959 identificată și descrisă de noi de la Ocolul Silvic Dobrești UP IV Vida parcelele 68B, 78E, 78D, de la Ocolul Silvic Beiuș UP IV Meziad Ua 81B și de către Groza (2008) de pe valea Mișidului - Șuncuiuș, Bălnaca – Groși, Vârciorog, Dobrești.

Sporadic se întâlnesc fitocenoze ale asociației Cytiso nigricantis – Quercetum petraeae Păucă 1941 cercetată și descrisă de noi la ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad parcelele 69E, 70B, 82B. Pe versanții nordici se găsesc fitocenoze ale asociației Festuco

29

drymejae – Quercetum petraeae Morariu et al. 1970 la ocolul silvic Beiuș UP IV Meziad Ua 36A (Peștera Meziad).

Fitocenozele asociației Festuco drymejae – Quercetum petraeae au fost descrise în premieră din teritoriul cercetat, UP IV Meziad, ua 36A. 6.1.2. Flora și vegetația din Munții Vlădeasa Flora munților Vlădeasa conform surselor consultate (Resmeriță, 1970), (Rațiu, 1964, 1965a,b, 1966, 1967),( Rațiu, Gergely, 1969, 1970, 1976, 1985), (Rațiu, Selegeanu, 1971), (Rațiu și colab., 1982, 1983, 1984) și a cercetărilor floristico – fitocenologice efectuate de noi, Burescu și colab. (2004), în teren însumează circa 1010 specii aparținând la 366 genuri, 83 de familii. Din punct de vedere fitogeografic predomină elementele eurasiatice cu un procent de 34%, urmate de cele europene 12%, cele circumpolare 11,5%, cele central – europene 11,3%, cele mediteraneene 4%, alpine3,7%, dacic, daco – balcanic 2%, elementele carpatine endemice cu un procent de 2%, mediteraneene, submediteraneene 4%, alpino – carpato – balcanice 3,1%. Altele din elementele floristice prezente în floră sunt relicte ale unor climate de mult dispărute, calde din terțiar (Syringa josikaea), sau reci din epocile glaciare Drosera rotundifolia, Lycopodium inundatum, Oxycoccus palustris, Rhyncospora alba, Scheuchzeria palustris. Marea diversitate a taxonilor și amestecul mozaicat al elementelor floristice reflectă istoricul complicat al evoluției filogenetice a florei și vegetației din munții Vlădeasa. Vegetația Munților Vlădeasa este puternic etajată pe altitudine deosebindu-se trei etaje de vegetație: - etajul subalpin (peste 1750 – 1830 m), - etajul boreal (al pădurilor de molid între 1200 – 1700 m), - etajul nemoral (al pădurilor de foioase între 700 – 1200 m). Etajul subalpin, care se găsește doar pe câteva vârfuri cu altitudini peste 1700m, deasupra limitei superioare a pădurilor, are ca vegetație caracteristică tufărișuri de jneapăn aparținând asociației Calamagrostio villosae – Pinetum Sanda et Popescu 2002, cele de anin verde aparținând asociației Salici – Alnetum virirdis Colic et al. 1962 (Syn.: Alnetum viridis austro – carpaticum Borza 1959) și cele de ienupăr pitic aparținând asociației Campanulo abietinae – Juniperetum nane, Simon 1966 (Syn.: Juniperetum sibiricae Rațiu 1965). Pajiștile caracteristice pentru acest etaj aparțin asociațiilor Scorzonero roseae – Festucetum nigricantus (Pușcariu et al., 1956), Coldea 1987 și Violo declinatae – Nardetum Simon 1966. Etajul boreal, are la limita superioară păduri de molid aparținând asociației Soldanello majori – Piceetum Coldea et Wagner 1998 identificată și descrisă de noi, Burescu și colab (2004), în opt relevee din Ocolul Silvic Remeți, UP I Boceasa, ua 9D, 76B, 83C, 84E, 104C, 130E, 140A, UP II Moliviș ua 1B.

Fitocenozele cele mai răspândite aparținând asociației Hieracio transsilvanico – Piceetum Pawlowski et Br. – Bl. 1939, se găsesc pe versanții muntoși umbriți. Asociația a fost identificată și descrisă de noi în zece relevee din UP I Boceasa, cu parcelele 65, 80C (sub vârful Micău), 141A, 141C, 142B (sub vârful Buteasa), UP II Moliviș ua 73A, 187D, UP V

30

Budureasa, ua 131B, 132B, 137B. Asociația a mai fost semnalată în bazinul văii Zârnei sub vârful Vlădeasa (Rațiu și Gergely , 1970), pe pâraiele Ciripa, Fântâna Rece, Poieni (Rațiu și Sălăgean 1971, în Valea Sebișelului, (Rațiu și Gergely, 1976), în Valea Crăciunului (Rațiu et Gergely, 1985), în bazinul văii Iadului, Stâna de Vale (Rațiu, 1967), Remeți, Valea Lupului, Valea de Runc, Valea Gugii, Valea Cârligata (Rațiu și colab., 1984). Asociația Leucanthemo waldsteinii – Piceetum Krajina 1933, a fost identificată și descrisă de noi în opt relevee din UP I Boceasa în parcelele 80B (pe pârâul Crăciunului sub vârful Scărița), ua 95B pârâul Gropii sub Vf. Buteasa, ua 141B (pe pârâul Moara Dracului sub vârful Buteasa), 149B pe pârâul Voiosu sub culmea Cârligate, up II Moliviș ua 39C, 62B, 187A, UP V Valea Iadului ua 43C. Asociația a mai fost semnalată din bazinul Văii Zârna sub vârful Vlădeasa, (Rațiu și Gergely, 1970), în lungul pâraielor Ciripa, Poieni, Fântâna Rece, (Rațiu și Sălăgean, 1971), din bazinul Stâna de Vale (Rațiu, 1968). În locurile despădurite, malurile pâraielor, marginile izvoarelor, jgheaburi, hornuri la poalele stâncilor umede, în rariști de molid pe versanții umbriți, umezi, se întâlnesc buruienișurile de munte ce aparțin fitocenozelor asociațiilor Adenostylo – Doronicetum austriaci Horvat 1966, Cirsio waldsteinii – Heracleetum transsilvanici Pawlowski et Walas 1949, Petasito – Cicerbitetum Tuxen 1937, Cardamino – Chrysosplenietum alternifolii Maas 1959, Philonotido – Calthetum laetae (Krajina 1939) Coldea 1991 semnalate din bazinul văii Zârna sub vârful Vlădeasa de către Rațiu și Gergely (1969) din bazinul superior al văii Drăganului, văii Crăciunului Rațiu și Sălăgeanu (1971). Aceste asociații conțin multe plante și animale, rare, vulnerabile, periclitate care necesită ocrotire, ocupând de obicei marginile de pâraie din cuprinsul pădurilor, se încadrează în unitățile amenajistice vecine și se pot conserva împreună cu tipurile de ecosistem din acestea. În mlaștinile oligotrofe ale acestui etaj am identificat în UP I Boceasa, Valea Crăciunului ua 64B, 69B, (complexul turbos de la Poiana Remețiului), în UP III Remeți, mlaștina izvorul Ieduțului Băița – Stâna de Vale, UP V Valea Iadului, fitocenoze higrofile, relicte glaciare aparținând asociațiilor, Sphagno – Piceetum (Hartm., 1942), Kuach 1954, Caricetum limosae, Sphagno – Caricetum rostratae, Steffen 1931, Eriophoro vaginati – Sphagnetum recurvi Hueck 1925, Carici stellulatae – Sphagnetum (Balazs 1942), Soó 1955, Carici flavae – Eriophoretum latifolii Soó 1944. Aceste asociații conțin multe relicte glaciare care pot fi ocrotite prin conservarea habitatelor umede. În etajul nemoral (al pădurilor de foioase), în subetajul pădurilor de fag și de amestec cu fag, la altitudini mai mari se găsesc păduri de fag în amestec cu bradul și molidul subordonate asociației Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987. Asemenea păduri răspândite pe versanți stâncoși, abrupți cu înclinare de 45-50°, au fost identificate și descrise de noi în bazinul văii Iadului, în ocolul silvic Remeți, UP III Remeți, ua 115, UP V valea Iadului, parcelele 90B, 91A,92B, 105, 106A, 106C, UP V Budureasa ua 50B, 132C, 139B, din bazinul Văii Drăganului, UP I Boceasa ua 40B, UP II Moliviș ua 84A, 130C. Fitocenozele acestei asociații au mai fost semnalate în depresiunea Stâna de Vale (Rațiu 1967), în bazinul Văii Iadului la Remeți, Valea Lupului, Valea de Runc, Valea Gugii de către (Rațiu și colab., 1987), din bazinul văii Sebișelului la confluența cu valea Drăganului (Rațiu și Gergely, 1976).

31

La altitudini mai mici suprafețe mari sunt ocupate de făgete acidofile. Cele mai răspândite aparțin asociației Hieracio rotundati – Fagetum (Vida 1963), Täuber 1987, răspândită pe versanții umbriți, umezi, cu expoziție nordică, nord-vestică înclinare 35-45°, altitudine 1380-1400m, au fost cercetate de noi în bazinul văii Drăganului, ocolul silvic Remeți, UP I Boceasa parcelele 17C, UP III Remeți, ua 86C, 142A. Făgetele aparținând acestei asociații au mai fost semnalate în teritoriu de către Rațiu și colab. (1984) din bazinul văii Iadului, locul numit Leșu. Pădurile de amestec fag cu molid aparținând asociației Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 au o prezență sporadică ,în lungul pâraielor pe versanți umezi, la altitudini 900-1400 m, fiind semnalate din bazinul văii Iadului la Stâna de Vale (Rațiu, 1967), valea Lupului, valea de Runc (Rațiu și colab., 1984) din bazinul văii Drăganului pe valea Chențului, Ciripa, Muncei (Rațiu, 1971), valea Zârna Rațiu și (Gergely, 1970), valea Sebișelului (Rațiu și Gergely, 1976). Această asociației are pe margini asociațiile de pâraie care conțin multe specii rare, vulnerabile, periclitate, endemice de ocrotit. Pe stâncăriile calcaroase și grohotișuri, în rariștile de fag se dezvoltă fitocenozele asociațiilor Asperulo capitatae – Seslerietum rigidae (Zólyomi 1939) Coldea 1991 semnalată de Rațiu și colab. (1984) din bazinul văii Iadului, Thymo comosi – Galietum albae Sanda et Popescu 1999 citată de Rațiu și colab.(1984) din bazinul văii Iadului, Parietarietum officinalis Csűrös 1958, semnalată de Rațiu și colab. (1984) din valea Iadului, Helictotrichonetum decori Domin 1932 citată de Rațiu și colab.(1984) din valea Iadului, Asplenio quadrivalenti – Poëtum nemoralis Soó ex Gergely et al. 1966, descrisă de Rațiu și colab. (1984) din bazinul văii Iadului, Asplenio trichomani – Poetum nemoralis Boscaiu 1971, semnalată de Rațiu și Gergely 1976 din valea Sebișelului. Și aceste rariști au o biodiversitate ridicată care trebuie conservată. La limita inferioară a subetajului vegetează făgetele pure încadrate în asociațiile Luzulo albidae – Fagetum Zólyomi 1955, identificate și descrise din UP III Remeți ua 114D, UP V Valea Iadului ua 128B, 139D, Symphyto cordati – Fagetum Vida (1959)1963, identificate și descrise din UP II Moliviș ua 187E, UP II Remeți ua 131, UP V Valea Idului ua 107A, 108A, 109A, Festuco drymeaie – Fagetum Morariu et al. 1968, Phyllitidi – Fagetum Vida (1959)1963, identificate și descrise din UP III Remeți ua 114A, cele de amestec cu carpenul Carpino – Fagetum Păucă 1941. Pădurile de fag din asociația Festuco drymeaie – Fagetum au fost identificate și descrise de noi în bazinul văii Iadului în ocolul silvic Remeți, UP IV Iadolina. Făgetele în amestec cu carpenul aflate deasemenea la limita inferioară a subetajului aparțin asociației Carpino – Fagetum. Aceste făgete răspândite pe versanți stâncoși, au fost identificate și descrise de noi în bazinul Văii Iadului, în ocolul silvic Remeți, UP V Valea Iadului ua 78B (Dealu Mare), ua 82B (Piatra Bulzului – Barajul Leș). Tufărișurile de liliac transilvănean (Syringa jisikaea) constituite în rezervație naturală, au fost cercetate de noi în bazinul văii Iadului, în ocolul silvic Remeți, UP IV Iadolina, parcelele 93B, 95B (Dealu Mare), 108A Calea Lăii, UP V Valea Iadului, ua 66A, 70A (Cascada Iadolina), 74 (Dealu Mare), 78B (Savoi, lunca Văii), 82A(Vâlcei sub Cruce, lunca Văii).

32

6.2. Valori ridicate de conservare din Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa Conform criteriului 6.2 B (624), cu prilejul certificării „zonele de importanță regională pentru biodiversitate vor fi identificate, cartate și protejate de la operațiuni de exploatare sau alte operațiuni care pot afecta situl”. Aceasta înseamnă că nu numai valorile ridicate de conservare prevăzute în „Ghidul practic pentru identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare” trebuie avute în vedere în stabilirea zonelor de importanță regională pentru biodiversitate ci și alte elemente de biodiversitate importante la nivel regional, chiar dacă nu figurează în ghid. În cercetările întreprinse în Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa s-au de aceea avut în vedere și unele specii de plante și animale și ecosisteme rare, relicte, endemice, vulnerabile, amenințate, periclitate precum și ecosisteme specifice la nivel regional neincluse în ghid. În continuare se prezintă valorile ridicate de conservare din acesti munți, atât cele prevăzute în ghid cât și cele importante la nivel regional. 6.2.1. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Pădurea Craiului Numele speciilor rare, endemice, relicte au fost luate în principal după Flora Română vol XIII, dar și după alte lucrări, Ciocârlan (2009), Oltean și colab. (1994), Dihoru și colab. (1994), Boșcaiu și colab. (1994). Folosind lista speciilor de plante vulnerabile din ghid 1B2B și pe baza cercetărilor efectuate de noi în teren Burescu, Doniță (2001), Burescu și colab. (2002, 2003), Burescu (2011, 2012) a consultării literaturii de specialitate Gergely și colab. (1966), Boșcaiu și colab. (1966), Groza (2008), am identificat ca fiind periclitate, vulnerabile, rare, endemite, următoarele specii:

1. Ceterach officinarum DC ssp.bivalens D.E. Meyer, rară VRC 1.2. 2. Pulsatilla montana (Hoppe) Rchb. ssp. dacica Rummel.: rară, VRC 1.2. 3. Quercus pubescens Wild, rară în regiune, VRC 1.2. 4. Quercus virgiliana (Ten.)Ten., rară în regiune. 5. Minuartia verna (L.)Hiern: endemit carpatic, rară, VRC 1.3. 6. Silene nutans L. ssp. dubia (Herbich) Zapal : rară şi subendemit, VRC1.2. 7. Sedum caepaea L. : rară, VRC 1.2. 8. Potentilla chrysantha Trev. :endemit carpatic românesc, rară, VRC 1.3. 9. Spiraea crenata L. : rară, VRC 1.2. 10. Seseli elatum L. ssp. osseum (Cr.) P.W. Ball : rară. VRC 1.2. 11. Alyssum montanum L. ssp. montanum: rară, VRC 1.2. 12. Dentaria glandulosa Waldst. et Kit,: endemit carpatic, VRC 1.3. 13. Rorippa islandica (Oed.) Borb.: rară, VRC 1.2. 14. Salix aurita L. : rară, VRC 1.2. 15. Symphytum cordatum W. et K. : endemit carpatic, VRC 1.3. 16. Thymus comosus Heuff.: endemit, VRC 1.3. 17. Thymus glabrescens Willd.: rară, VRC 1.2. 18. Thymus x dacicus Borb.: endemit Carpaţii Apuseni, VRC 1.3. 19. Teucrium montanum Heuff.: rară, VRC 1.2.

33

20. Campanula rotundifolia L. ssp. polymorpha Witasek: endemit carpatic, rară, VRC 1.3.

21. Edraianthus graminifolius (L.) A.D.C.: endemit în România, VRC 1.3. 22. Phyteuma tetramerum Schur : endemit carpatic, rară, VRC 1.3. 23. Anthemis tinctoria L.: endemit în România, VRC 1.3. 24. Erythronium dens – canis L. ssp. niveum (Baumg.) Buia et Păun: rară, VRC 1.2. 25. Fritillaria orientalis Adams (F. montana Hoppe): vulnerabilă, VRC 1.2. 26. Iris aphylla L.: rară, VRC 1.2. 27. Iris sibirica L., rară, VRC 1.2. 28. Anacamptis pyramidalis (L.) R.C. Rich: vulnerabilă şi rară, VRC 1.2. 29. Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce: rară, VRC 1.2. 30. Cephalanthera longifolia (Huds.) Fritsch: rară, VRC 1.2. 31. Cephalanthera rubra (L.) R.C.: rară, VRC 1.2. 32. Epipactis helleborine (L.) Crantz: rară, VRC 1.2. 33. Gymnadenia conopsea (L.) R. Br.: rară, VRC 1.2. 34. Listera ovata (L.) R. Br.: rară, VRC 1.2. 35. Neottia nidus – avis (L.) L.C. Rich.: rară, VRC 1.2. 36. Platanthera bifolia (L.) L.C. Rich.: rară, VRC 1.2. 37. Cleistogenes serotina (L.) Keng: rară în regiune, VRC 1.2. 38. Festuca panciciana (Hackel) K. Richter: rară, VRC 1.2. 39. Koeleria macrantha (Ledeb.) Schultes ssp. macrantha: endemit, VRC1.3. 40. Sesleria heufleriana Schur: endemit carpatic, VRC 1.3. 41. Sesleria rigida Heuf. ssp. haynaldiana (Schur) Beldie et Gergely: endemit în

România, VRC 1.3.

6.2.2. Specii de animale endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Pădurea Craiului

Amfibieni Selecția acestor specii s-a făcut în baza OUG 57/2006 (Anexa nr. 4B), directiva

Consiliului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice, Ghid practic pentru identificarea pădurilor Anexa 1A, Anexa 1C, Stanciu și colab. (2004) și a cercetărilor efectuate de noi. 1. Salamandra salamandra, (Linnaeus), 1758 – Salamandră, VRC 1.2, vulnerabilă în România, periclitată în Europa. 2. Triturus alpestris (Laurentus), 1768, (Syn.: Ichthyosaura (Mesotriton) alpestris,(Laurentus)), 1768 – Triton de munte, VRC 1.2, vulnerabilă în România şi strict periclitată în Europa. 3. Triturus cristatus (Laurentus), 1768 – Triton cu creastă, VRC 1.2, vulnerabilă în România şi strict periclitată în Europa. 4. Triturus vulgaris (Linnaeus), 1758, (Syn.: Lissotriton vulgaris (Linnaeus)) 1758, Tritonul comun, VRC 1.2. 5. Bombina variegata (Linnaeus), 1758 – Buhai de baltă (izvoraş) cu burta galbenă, VRC 1.2, aproape ameninţată în România şi strict periclitată în Europa.

34

6. Bufo bufo (Linnaeus), 1758 – Broasca râioasă brună, VRC 1.2, aproape ameninţată în România, periclitată în Europa. 7. Pseudepidalea (Bufo) viridis (Laurentus), 1768 – Broasca râioasă verde, VRC 1.2. 8. Hyla arborea (Linnaeus), 1758 – Brotăcel, buratec, răcănel, VRC 1.2, vulnerabilă în România, strict protejată în Europa. 9. Rana dalmatina (Bonaparte) 1839 – Broasca roşie de pădure, VRC 1.2, vulnerabilă în România, strict protejată în Europa. Reptile 10. Podarcis muralis (Laurentus, 1768) - Șopârla de ziduri, VRC 1.2, vulnerabilă în România. 11. Lacerta viridis (Laurentus 1768) – Guşterul, VRC 1.2, aproape amenințată în România, strict protejată în Europa. 12. Anguis fragilis (Linnaeus), 1758 – Năpârca, şarpele de sticlă, VRC 1.2, vulnerabilă în România, periclitată în Europa. 13. Coronella austriaca (Laurentus), 1768 – Şarpele de alun, VRC 1.2, vulnerabilă în România, strict protejată în Europa. 14. Elaphe longissima (Zamensis longissimus) (Laurentus, 1768) – Şarpele lui Esculap, VRC 1.2, vulnerabilă în România, strict protejată în Europa. 15. Natrix tessellata (Laurenti) 1768 – Şarpele de apă, VRC 1.2. Păsări Specii de păsări rare, vulnerabile sau dependente de tip de pădure, declarate astfel în baza, Legii ariilor protejate, Convențiilor internaționale de la Berna, Bonn, Directiva Păsări și sugestiile instituțiilor internaționale (IUCN, Birdlife Internațional), OUG 57/2007 (Anexa 4A, 4B), Ghid practic protecția pădurilor (Anexa 1C). 16. Acvila chrysaetos, acvila de munte, VRC 1.2, critic periclitată. 17. Falco peregrinus – Şoimul călător, VRC 1.2, vulnerabil. 18. Milvus milvus – Gaia roşie, VRC 1.2, specie de pasaj, critic periclitată. 19. Aquila pomarina – Acvila ţipătoare mică, VRC 1.2, oaspete de vară, vulnerabilă. 20. Bubo bubo – Buha, bufniţa, VRC 1.2, sedentară, specie vulnerabilă. 21. Buteo buteo – Şorecar comun, VRC 1.2, vulnerabilă. 22. Ciconia nigra – Barza neagră, VRC 1.2, vulnerabilă. Specie rară, oaspete de vară. 23. Streptopelia turtur – turturica, VRC 1.2, vulnerabilă. Oaspete de vară. 24. Pernis apivorus – Viespar, VRC 1.2, vulnerabilă. Oaspete de vară. 25. Upupa epops – Pupăza, VRC 1.2, vulnerabilă. 26. Corvus corax – Corb, VRC 1.2, sedentar, specie ameninţată. 27. Lullula arborea – Ciocârlia de pădure, VRC 1.2, oaspete de vară, specie protejată de convenţia de la Berna. 28. Phoenicurus ochruros – Codros de munte, VRC 1.2, oaspete de vară. 29. Picus viridis – Ciocănitoarea verde, VRC 1.2, sedentară, protejată prin convenţia de la Berna. 30. Picus canus – Ciocănitoarea sură, VRC 1.2, sedentară protejată prin convenţia de la Berna. 31. Dryocopus martins – Ciocănitoarea neagră, VRC 1.2, sedentară, protejată prin convenţia de la Berna.

35

32. Dendrocopos leucotos – Ciocănitoarea cu spate alb, VRC 1.2, sedentară, protejată prin convenţia de la Berna. 33. Emberiza cia – Presura de munte, VRC 1.2, sedentară, protejată convenţia de la Berna. 34. Falco tinnunculus – Vânturel roşu, VRC 1.2, migrator parțial, protejată prin convenţia de la Berna. 35. Lanius excubitor – Sfrâncioc mare, VRC 1.2, migrator parțial, oaspete de iarnă, protejată prin convenţia de la Berna. 36. Ficedula parva – Muscar mic, VRC 1.2, oaspete de vară, protejată prin convenţia de la Berna. 37. Strix uralensis – Huhurez mare, VRC 1.2, sedentară, protejată prin convenţia de la Berna. Mamifere Specii ameninţate periclitate şi vulnerabile. La baza selecției acestor specii se află legea ariilor protejate 462/2001, legea 90/2000 privind conservarea liliecilor în Europa, OUG 57/2007, (Anexa 4B), Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice, Ghid practic pentru identificarea pădurilor (Anexa 1A) și cercetările efectuate de noi în teren. 38. Plecotus auritus (Linnaeus, 1758) – Liliacul urechiat brun, VRC 1.2, vulnerabilă în România, periclitată în Europa. 39. Nyctalus leisleri (Kuhl, 1818) – Liliacul mic de amurg, VRC 1.2, periclitată în România, periclitată în Europa. 40. Martes martes (Linnaeus, 1758) – Jderul de copac, VRC 1.2, vulnerabilă în România periclitată în Europa. 41. Lynx lynx (Linnaeus, 1758) – Râs, VRC 1.2, vulnerabilă în România, periclitată în Europa. 42. Cervus elaphus (Linnaeus, 1758) – Cerb carpatin, VRC 1.2, vulnerabilă. 43. Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – Căpriorul, VRC 1.2, vulnerabilă. 44. Ursus arctos (Linnaeus, 1758) – Ursul brun, VRC 1.2, specie rară dar neameninţată în România, vulnerabilă în Europa.

45. Canis lupus (Linnaeus, 1758) – Lupul, VRC 1.2, specie vulnerabilă în România strict protejată în Europa.

6.2.3. Specii de plante endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din Munții Vlădeasa

Folosind lista plantelor din anexa 1B și 2B din ghid cu plante periclitate, vulnerabile, rare, endemice cât și pe baza investigațiilor efectuate de noi în teren Burescu și colab. (2004), Burescu (2012) și a consultării literaturii de specialitate Borza (1939), Rațiu (1965, 1966, 1967, 1968), Rațiu, Gergely (1969, 1970, 1976), Rațiu, Sălăgeanu (1971), Rațiu și colab. (1982, 1983, 1984), au fost identificate ca fiind periclitate, vulnerabile, rare, endemite, relicte următoarele specii:

1. Aconitum firmum Reichenb. (A. skerisorae Gayer) endemit carpatic, VRC 1.3. 2. Aconitum callibotrion Reichenb., endemit carpatic, VRC1.3. 3. Aconitum moldavicum Hacq., (A. Hosteanum Schur) endemit carpatic, VRC 1.3.

36

4. Aconitum toxicum Reichenb, rară, end. carp., VRC 1.2. 5. Aconitum vulparia Reichenb. (A. lasianthum Reichenb.) Ciocârlan, endemit

carpatic românesc, VRC 1.3. 6. Adenostyles alliariae (Gouan) A. Kerner var. Kerneri (Simonkai) G. Beck, rară în

regiune, VRC 1.2. 7. Andromeda polifolia L., relict glaciar rară, VRC 1.3. 8. Angelica archangelica L., vulnerabilă, VRC 1.2. 9. Arnica montana L., monument al naturii, vulnerabilă, VRC 1.2. 10. Anthemis macrantha Heuffel endemit carpatic, rară, VRC 1.3. 11. Athyrium distentifolium Tausch ex Opiz (A.alpestre (Hoppe)Milde), rară, VRC

1.2. 12. Blechnum spicant (L.) Roth, relict terţiar rară, VRC 1.3. 13.Bruckenthalia spiculifolia (Salisb.) Reichenb., rară, în regiune, VRC 1.2. 14. Campanula rotundifolia L. ssp. kladniana (Schur) Tacik, subendemit, rară, VRC

1.2. 15. Campanula serrata (Kit.) Hendrich (C. napuligera Schur), endemit carpatic, rară,

VRC1.2, VRC 1.3. 16. Dentaria glandulosa Waldst. et Kit., endemit carpatic, VRC 1.3, VRC 3. 17.Cardaminopsis halleri (L.) Hayek ssp. ovirensis (Wulfen) Hegi et E. Schmid f.

dacica Heuff., rară, VRC 1.2. 18. Carex limosa L., relict glaciar, VRC 1.3. 19. Carex pauciflora Lightf, relict glaciar, VRC 1.3. 20. Cephalanthera damasonium (Miller) Druce, rară, neamenințată, VRC 1.2. 21. Cephalanthera rubra (L.) L.C.M. Richard, rară, VRC 1.2. 22. Coeloglossum viride (L.) Hartman, rară, VRC 1.2. 23. Comarum palustre L., rară, VRC 1.2. 24. Corallorhiza trifida Châtel., rară, VRC 1.2. 25. Dactylorhyza cordigera (Fries) Soó, rară, VRC 1.2. 26. Dactylorhiza maculata (L.)Soó, rară, VRC 1.2. 27. Drosera rotundifolia L., relict glaciar, rară, VRC 1.3. 28. Dryopteris cristata (L.) A. Gray, relict glaciar, rară, VRC 1.2. 29. Dryopteris dilatata (Hoffm.) Gray, rară în regiune, VRC 1.2. 30. Edraianthus graminifolius (L.) A. DC. ssp. kitaibelii (Waldst. et Kit) A.DC.,

endemit carpatic, rară, VRC 1.3. 31. Empetrum nigrum L., relict glaciar, rară, VRC 1.3. 32. Epilobium alsinifolium Vill., rară, VRC 1.2. 33. Epilobium nutans F. W. Schmidt, rară, VRC 1.2. 34. Epipactis helleborine (L.) Crantz, rară, VRC 1.2. 35. Eriophorum gracile Koch ex Roth, rară, VRC 1.2. 36. Gentiana punctata L., rară, VRC 1.2. 37. Gymnadenia conopsea (L.) R. Br. ssp. densiflora (Wahlb.) R.Richter, rară, VRC

1.2. 38. Helictotrichon decorum (Janka) Henrard, endemit carpatic românesc, VRC 1.3. 39. Heracleum palmatum Baumg., endemit carpatic, VRC 1.3.

37

40. Huperzia selago (L.) Bernh. ex Schrank et C.F.P. Mart, rară, VRC 1-2. 41. Leucanthemum waldsteinii (Schultz Bip.) Pouazar, endemit carpatic, rară, VRC

1.3. 42. Leucojum vernum L. rară, VRC 1.2, vulnerabilă. 43.Lilium martagon L. relict silvatic, VRC 1.3. 44. Listera cordata (L.) R. Br., rară, VRC 1.2. 45. Lycopodium inundatum L., relict glaciar, VRC 1.3. 46. Menyanthes trifoliata L., rară, VRC 1.2. 47. Orchis laxiflora Lam. ssp. elegans (Heuffel) Soó, rară, VRC 1.2. 48. Oxycoccus palustris Pers. (Vaccinium oxycoccos L.), rară, relict glaciar, VRC 1.3. 49. Pedicularis limnogena A. Kerner, subendemit, vulnerabilă, rară, VRC 1.2. 50. Phyteuma tetramerum Schur, endemit carpatic, rară, VRC 1.3. 51. Platanthera bifolia (L.) L.C.M. Richard, rară, VRC 1.2. 52. Pleurospermum austriacum (L.) Hoffm., rară, VRC 1.2. 53. Potentilla chrysantha Trev. endemit carpatic românesc, rară, VRC 1.3. 54. Pulmonaria rubra Schott, endemit carpatic, VRC 1.3. 55. Rhynchospora alba (L.) Vahl., relict glaciar, rară, VRC 1.3. 56. Saxifraga rotundifolia L. ssp. heucherifolia (Griseb. et Schenk) Ciocârlan rară,

VRC 1.2. 57. Scheuchzeria palustris L., relict glaciar, vulnerabilă, rară, VRC 1.3. 58. Sempervirum marmoreum Griseb., rară, VRC 1.2. 59. Senecio subalpinus Koch, rară VRC 1.2. 60. Seseli libanotis (L.) Koch, rară, VRC 1.2. 61. Sesleria rigida Heuffel ssp. haynaldiana (Schur) Beldie, endemit carpatic, VRC

1.3. 62. Silene nutans L. ssp. dubia (Herbich) Zapal., endemit carpatic, rară, VRC 1.3. 63. Soldanella hungarica Simonkai ssp. major (Neilr.) S. Pawl., rară, VRC1.2. 64. Soldanella montana Willd., rară, VRC 1.2. 65. Symphytum cordatum Walsat. et Kit., endemit carpatic, VRC 1.3. 66. Syringa josikaea Jacq., relict terţiar, endemit carpatic românesc, vulnerabilă, rară,

VRC 1.1, VRC1.3. 67. Thymus comosus Heuffel ex Griseb. endemit carpatic românesc, VRC 1.3. 68. Thymus dacicus Borbas (T. pannonicus All. x T. pulegioides L.), endemit carpatic

românesc, rară, VRC 1.3. 69. Trollius europaeus L. ssp. transsilvanicus (Schur) Domin, endemit carpatic

românesc, vulnerabilă, VRC 1.3. 70. Viola dacica Borbas, endemit carpatic românesc, rară, VRC 1.3. 6.2.4. Specii de animale, endemice, relicte, periclitate, vulnerabile și rare din

Munții Vlădeasa Amfibieni

La baza selecției acestor specii se află OUG 57/2007 (Anexa 4B), Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice,

38

Ghid practic pentru identificarea pădurilor Anexa 1A, Stanciu și colab. (2004) și a cercetărilor efectuate de noi în teren. 1. Salamandra salamandra (Linnaeus, 1758) – Salamandra, vulnerabilă în România și în teritoriul cercetat, periclitată în Europa, VRC 1.2. 2. Ichtyosaura (Mesotriton) alpestris (Laurentus, 1768) – Tritonul de munte, vulnerabilă în Romania, rară în teritoriul studiat, strict periclitată în Europa, VRC 1.2. 3.Triturus cristatus (Laurentus, 1768) – Triton cu creastă, vulnerabilă în România, VRC 1.2. 4. Triturus vulgaris (Linnaeus, 1758) (Syn.: Lissotriton vulgaris (Linnaeus, 1758)) – tritonul comun, aproape amenințată în România, VRC 1.2. 5. Bombina variegata (Linnaeus, 1758) – Buhai de baltă cu burta galbenă. Aproape amenințată în România, rară, VRC 1.2. 6. Bufo bufo (Linnaeus, 1758) – Broasca râioasă brună, aproape amenințată în România, bine răspândită în teritoriul cercetat, periclitată în Europa, VRC 1.2. 7. Pseudepidalea viridis (Bufo viridis) (Laurentus, 1768) – Broasca râioasă verde, aproape amenințată în România, sporadică în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 8. Hyla arborea (Linnaeus, 1758) – Brotăcel, buratec, răcănel, vulnerabilă în România, sporadică în teritoriul studiat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 9. Rana dalmatina (Bonaparte, 1839) – Broasca roșie de pădure, vulnerabilă în România, frecventă în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 10. Rana temporaria (Linnaeus, 1758), broasca roșie de munte, încă neamenințată dar cu efectivele mult reduse în România, protejată în Europa, VRC 1.2. 11. Podarcis muralis (Laurentus, 1768), șopârla de ziduri, vulnerabilă în Romînia, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 12. Zootoca vivipara (Jacquin, 1787) - Șopârla de munte. Aproape amenințată în România, protejată în Europa, VRC 1.2., specie relict glaciar. 13. Anguis fragilis (Linnaeus, 1758), Năpârca, șarpele de sticlă, vulnerabilă în România, periclitată în Europa, VRC 1.2. 14. Coronella austriaca (Laurentus, 1768) - Șarpele de alun, vulnerabilă în România, sporadică în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 15.Zamenis (Elaphe) longissimus (Laurentus, 1768) - Șarpele lui Esculap, vulnerabilă în România, sporadică în teritoriul cercetat, strict protejată în Europa, VRC 1.2. 16. Vipera berus (Linnaeus 1758) – Vipera de munte, periclitată în România, rară în teritoriul studiat, VRC 1.2. Păsări Specii de păsări rare, vulnerabile sau dependente de tip de pădure. La baza selecției acestor specii se află, Legea ariilor protejate, Convențiile internaționale de la Berna, Bonn, Directiva Păsări și sugestiile instituțiilor internaționale (IUCN, Birdlife Internațional), OUG 57/2007 (Anexa 4A, Anexa 4B), Ghid practic pentru protecția pădurilor (Anexa 1C), Stanciu E. și colab (2004) și cercetările efectuate de noi în teren. 17. Aquila chrysaetos, acvilă de munte, puternic periclitată, VRC 1.2. Specie sedentară, pe cale de dispariție în România. Prezență sporadică în Munții Vlădeasa.

39

18. Falco peregrinus, șoimul călător, sedentar, oaspete de iarnă, specie vulnerabilă , VRC 1.2. 19. Circaetus gallicus, șerpar, oaspete de vară, specie vulnerabilă, VRC 1.2. 20. Pernis apivorus, viespar, oaspete de vară, specie vulnerabilă, VRC 1.2. 21. Bubo bubo – Buha, bufnița, sedentară, specie vulnerabilă, VRC 1.2. 22. Glaucidium passerinum, ciuvică, sedentară, specie vulnerabilă, VRC 1.2. 23. Aegolius funereus, minuniță, sedentară, specie vulnerabilă, VRC 1.2. 24. Bonasa bonasia (Tetrastes bonasia), iernuca, sedentară, specie vulnerabilă, VRC 1.2. 25. Tetrao urogallus, cocoș de munte, sedentar, VRC 1.2. 26. Picus canus, ciocănitoarea sură, sedentară, vulnerabilă, VRC 1.2, protejată prin convenția de la Berna. 27. Dryocopus martius, ciocănitoarea neagră, sedentară, vulnerabilă, VRC 1.2, protejată prin convenția de la Berna. 28. Dendrocopos leucotos, ciocănitoarea cu spate alb, sedentară, vulnerabilă, VRC 1.2, protejată prin convenția de la Berna. 29. Picoides tridactylus, ciocănitoare de munte, sedentară, vulnerabilă, VRC 1.2, protejată prin convenția de la Berna. 30. Ficedula parva, muscar mic, oaspete de vară, vulnerabilă, VRC 1.2, protejată prin convenția de la Berna. Mamifere Specii amenințate, periclitate și vulnerabile La baza selecției acestor specii se află Legea ariilor protejate 462/2001, Legea 90/2000 privind conservarea liliecilor în Europa, Legea 13/1993 privind conservarea vieții sălbatice, Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC privind conservarea habitatelor naturale și a faunei sălbatice, OUG 57/2007 (Anexa 4B). Ghid practic pentru identificarea pădurilor (Anexa 1A), Stanciu E. și colab. (2004) și cercetările efectuate de noi în teren. 31. Plecotus auritus (Linnaeus, 1758) – Liliacul urechiat brun, vulnerabil în România, sporadic în teritoriul cercetat, periclitat în Europa, VRC 1.2. 32. Nyctalus leisleri (Kuhl, 1818) – Liliacul mic de amurg, periclitat în România, sporadic în teritoriul studiat, periclitat în Europa, VRC 1.2. 33. Martes martes (Linnaeus, 1758) - Jderul de copac, vulnerabil în România prezență bună în teritoriul cercetat, periclitat în Europa, VRC 1.2. 34. Lynx lynx (Linnaeus, 1758) – Râs, vulnerabilă în România, rară în teritoriul studiat, periclitată în Europa, VRC 1.3. 35. Cervus elaphus (Linnaeus, 1758) – Cerb carpatin, vulnerabilă în România, prezență bună în teritoriul cercetat, VRC1.2. 36. Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – Căpriorul, vulnerabilă în România, sporadică în teritoriul cercetat, VRC 1.2. 37. Ursus arctos (Linnaeus, 1758) – Ursul brun, neamenințată în România, sporadică în teritoriul cercetat, periclitată în Europa, VRC 1.2. 38. Canis lupus (Linnaeus, 1758), lupul, specie relativ vulnerabilă în România, strict periclitată în Europa, VRC 1.2.

40

6.2.5. Ecosisteme rare, amenințate, periclitate, complexe de ecosisteme forestiere, rariști de arbori pe stâncării și sau grohotișuri (VRC3) și ecosisteme care asigură servicii de mediu de bază ale naturii în situații critice (VRC4) În Munții Pădurea Craiului

1. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme de făgete cu Phyllitis scolopendrium pe stâncării calcaroase, umede, unele cu caracter virgin. Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise de noi Burescu (2010) în O.S. Dobrești, UP IV Vida ua 41, ua 42B, ua 49A, ua 49B, ua 50A, ua 53A, ua 54A, ua 54B, ua 67A, ua 79A, ua 82E, UP II Răcaș ua 7A, ua 8A, O.S. Beiuș UP II Roșia, ua 101A, ua 101C, UP IV Meziad ua 35A, ua 43.

2. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme cu acereto – frăsinete de chei și grohotișuri calcaroase (3418). Acest tip de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Dobrești UP IV Vida ua 26C, ua 30A, ua 42B, ua 42D, UP VI Răcaș ua 1A, ua 9B, O.S. Beiuș UP III Sohodol ua 6A, ua 8A, ua 11A, ua 12A.

3. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme de făgete și rariști de fag pe stâncării și sau grohotișuri calcaroase în complex cu asociații de ferigi. Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Dobrești UP IV Vida ua 47A, 55A, 83A, O.S. Beiuș UP III Sohodol ua 40A, UP IV Meziad ua 81A.

4. VRC3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere și rariști de stejar pufos (Quercus pubescens) pe stâncării sau grohotișuri calcaroase (4160). Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Dobrești, UP VI Răcaș ua 37N1.

5. VRC3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere și rariști de gorun cu Cytisus nigricans pe stâncării și sau grohotișuri silicioase (5131). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Beiuș, UP IV Meziad parcelele 69E, 70B, 81B, 88B, 95B, 95C, 96B, UP V Budureasa ua 27B.

6. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare: gorunete și rariști de gorun cu Quercus virgiliana pe stâncării și grohotișuri calcaroase. Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Beiuș UP IV Meziad, ua 82B.

7. VRC 3 (A1), Ecosisteme forestiere specifice la nivel regional – ecosisteme de gorunete (goruneto - făgete) cu Festuca drymeia (4636). Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Beiuș, UP IV Meziad ua 36A.

8. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare, ecosisteme de făgete cu Vaccinium, din regiunea de dealuri (3356). Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Beiuș, UP III Sohodol, ua 38.

9. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere de gorunete și rariști de gorun, fag, carpen pe stâncării calcaroase. Asemenea ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Dobrești UP IV Vida ua 31C, O.S. Beiuș UP IV Meziad ua 37B.

10. VRC 3 (A1/C1), Complexe de ecosisteme forestiere specifice la nivel regional, șleauri cu Quercus petraea, Quercus cerris, Fagus sylvatica, Tilia tomentosa, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus din vestul țării (C1). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Dobrești UP VI Răcaș ua 35C, ua 36A.

11. VRC 3(B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme de făgete cu Epipactis – Cephalanthera cu caracteristici de pădure virgină, pe doline și platouri carstice (3374). Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Dobrești, UP IV Vida ua 48A.

41

În Munții Vlădeasa 1. VRC 1.1. Păduri incluse în rezervații naturale, și păduri virgine (2327, 2344, 3344,

4136). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise de noi în premieră, Burescu (2011, 2012), în O.S. Remeți UP IV Iadolina parcelele 93B, 95B, 108A, UP V Valea Iadului parcelele 66A, 70A, 74, 78B, 82A.

2. VRC 1.2, 1.3 Păduri care constituie habitate pentru speciile endemice, relicte, rare, vulnerabile și periclitate (molidișuri și făgete).

3. VRC 3 (B4), Ecosisteme forestiere de limită altitudinală superioară – ecosisteme de molidișuri cu Soldanella, din care unele au caracter virgin (1136). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise de noi, Burescu (2012), în O.S. Remeți, UP III Remeți ua 141D, UP V Valea Iadului parcelele 128B, 139D.

4. VRC 3 (A1), Ecosisteme forestiere de locuri umede, ecosisteme de molidișuri cu Leucanthemum waldsteinii (1227). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise de noi în O.S. Remeți, UP I Boceasa parcelele 80B, 95B, 141B, 149B, UP II Moliviș parcelele 39C, 62B, 187A, UP V Valea Iadului ua 43C.

5. VRC 3 (A2), Complexe de ecosisteme forestiere și rariști de arbori și mlaștini de turbă – ecosisteme cu păduri de molid și rariști de arbori de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp., Polytrichum sp., unele cu caracter virgin (1268). Asemenea ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți UP I Boceasa, parcelele 64B, 69B, 141A.

6. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere, și rariști de fag pe stâncării calcaroase sau grohotișuri, cu ecosisteme și rariști de fag, unele cu caracter virgin. Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți, UP III Remeți, Ua 131, UP V Valea Iadului parcelele 90B, 91A, 92B, 105, 106A, 106C, 107A, 108A, 109A, O.S. Beiuș UP V și Budureasa Ua 50B.

7. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere, rariști de molid și fag pe stâncării silicioase sau grohotișuri, unele cu caracter virgin. Asemenea ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți UP I Boceasa, parcelele 40B, 65, 80C, 141A, 141C, 142A, 142B, UP II Moliviș parcelele 39C, 73A, 84A, 130C, 187D, 187E, UP III Remeți, parcelele 115, 86C, 87N1, O.S. Beiuș UP V Budureasa, parcelele 131B, 132B, 132C, 137B, 139B.

8. VRC 3 (A3), Complexe de ecosisteme forestiere de gorunete și rariști de gorun cu Cytisus pe stâncării și grohotișuri silicioase (5131). Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Beiuș, UP V Budureasa ua 27B.

9. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme de făgete cu Vaccinium (3356). Astfel de ecosisteme au fost identificate și descrise în O.S. Remeți, UP III Remeți ua 141D, UP V Valea Iadului parcelele 128B, 139D.

10. VRC 3 (A1/B1, B2) – Complexe forestiere specifice la nivel regional de pinete și rariști de pin (Pinus sylvestris) cu Vaccinium, Calluna din Carpații Orientali, având incluse - ecosisteme forestiere rare, pinete și rariști de pin (Pinus sylvestris) pe roci silicioase (B1), - ecosisteme forestiere, relicte, pinete și rariști de pin (Pinus sylvestris) pe roci silicioase (B2) (3554). Acest tip de ecosistem a fost identificat și descris în O.S. Remeți, UP III Remeți ua 87N1.

11. VRC 3 (B1), Ecosisteme forestiere rare – ecosisteme cu acereto – frăsinete de chei și grohotișuri calcaroase (3418).

Acest tip de ecosistem a fost identificat în O.S. Remeți, UP III Remeți ua 114A.

42

6.3. Evaluarea preliminară a pădurilor care ar putea fi desemnate ca păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC) și cercetarea acestora pe teren În acest scop au fost consultate toate amenajamentele unităților de producție din munții cercetați, întocmind liste cu asemenea păduri selectate după criteriile menționate la metoda de lucru. Aceste liste care cuprind un număr mare peste 600 de unități amenajistice care nu sunt prezentate în teză având volum mare. Se prezintă în tabelele 7 și 8 câte un exemplu pentru o unitate de producție din Munții Pădurea Craiului și din Munții Vlădeasa. În cursul lucrărilor de teren nu au putut fi cercetate toate aceste păduri selectate din amenajamente. S-au făcut cercetări cu descrieri în 100 din unitățile amenajistice selectate d-ar sau parcurs și multe alte unități pentru a constata dacă se aseamănă cu cele descrise sau conțin specii și ecosisteme rare, vulnerabile, periclitate. În prezentarea valorilor ridicate de conservare s-au indicat unitățile amenajistice în care au fost găsite de noi aceste specii de ocrotit. Cele mai multe ecosisteme, în care sunt prezente, au fost încadrate în ariile protejate și suprafețele de conservat propuse, chiar dacă fitocenozele respective nu au fost descrise. Pentru unele PVRC s-au descris mai multe fitocenoze pentru a evidenția și variabilitatea pădurilor respective.

43

Unități amenajistice selectate inițial din amenajamente pentru constituirea de păduri cu valoare ridicată de conservare din ocolul silvic Beiuș (Munții Pădurea Craiului)

Landscape units initially selected from landscapes for the establishment of woods with high preservation value from Beiuş forest district (Pădurea Craiului Mountains)

Tabelul 7

Ocolul silvic Beiuș

U.P. U.A. Sup (ha)

Tip pad

V R C Vârsta (ani)

Observaţii

V R C 1 VRC 3 VRC 4 VRC 1-1

1-5a, 1-5c, 1-5d, 1-5e, 1-5f, 1-5g, 1-5h, 1-5i

VRC 1-2 Habitate cu sp. rare

VRC 1-3 Specii endemice

1-5j

VRC 4-1 1-1a, 1-1b, 1-1e, 1-1g

VRC 4-2 1-2a, 1-2d, 1-2f, 1-2i, 1-2k,1-3f,1-3k

71D 3,3 4114 3,3 2k 115 2Fa8Fa 72 21,7 4114 21,7 21,7 2k 140 3Fa7Fa 73 29,5 4114 29,5 29,5 2k 140 2Fa8Fa 74 11,2 4114 11,2 140 2Fa8Fa 75 21,3 4114 21,3 140 2Fa8Fa

UP II 76 49,3 4114 49,3 140 2Fa8Fa Roșia 77A 38,5 4111 38,5 140 2Fa8Fa

77B 4,9 4114 4,9 140 6Fa4Fa 78 27,4 4111 27,4 140 2Fa8Fa 79A 16,7 4111 16,7 140 5Fa5Fa 79B 34,1 4111 34,1 140 3Fa7Fa 80 45,0 4114 45,0 2k 120 1Fa9Fa 81 25,4 4111 25,4 25,4 2k 140 6Fa4Fa 82B 13,4 4114 13,4 2k 130 2Fa8Fa 82D 2,5 4114 2,5 2k 130 10Fa 83 40,2 4111 40,2 40,2 2k 140 2Fa8Fa 84 32,0 4111 32,0 32,0 2k 140 2Fa8Fa 85A 40,8 4111 40,8 2k 130 2Fa8Fa 86 24,2 4111 24,2 24,2 2k 140 2Fa8Fa 87 15,8 4111 15,8 2k 120 1Fa9Fa 88 22,9 4111 22,9 2k 120 2Fa8Fa 90A 24,4 4111 24,4 2k 130 1Fa9Fa 90B 3,7 4111 3,7 3,7 2k 140 5Fa5Fa 91A 46,7 4111 46,7 2k 130 2Fa8Fa 92A 8,5 4111 8,5 2k 130 2Fa8Fa 101A 13,3 4261 13,3 5f 13,3 13,3 2a 100 7Fa3Fa 101C 0,6 4261 0,6 5f 0,6 0,6 2a 140 1Fa7Fa2Fa 101N1 8,5 4261 8,5 5 f 8,5 2k 110 4Fa2Dt

44

Unități amenajistice selectate inițial din amenajamente pentru constituirea de păduri cu valoare ridicată de conservare din ocolul silvic Remeți ( Munții Vlădeasa)

Landscape units initially selected from landscapes for the establishment of woods with high preservation value from Remeţi forest district (Vlădeasa Mountains)

Tabelul 8

Ocolul silvic Remeți

U.P. U.A. Sup (ha)

Tip pad

V R C Vârsta (ani)

Observaţii

VRC 1 VRC 3 VRC 4 VRC 1-1

1-5a, 1-5c, 1-5d, 1-5e, 1-5f, 1-5g, 1-5h, 1-5i

VRC 1-2 Habitate cu sp. rare

VRC 1-3 Specii endemice

1-5j

VRC 4-1 1-1a, 1-1b, 1-1e, 1-1g

VRC 4-2 1-2a, 1-2d, 1-2f, 1-2i, 1-2k,1-3f,1-3k

93 15,8 4114 15,8 15,8 1b 15,8 2a 150 2Fa6Fa1Br1Ca 101B 7,6 4111 8,6 5h 8,6 150 8Fa2Br 100D 0,5 4161 0,5 0,5 2a 110 10Fa 101D 4,8 4111 4,8 5h 4,8 150 4Fa4Fa2Br 102A 6,0 4141 6,0 1c 150 4Fa6Fa 102B 1,2 4115 1,2 2a 140 2Fa7Fa1Ca 103A 1,6 4161 1,6 1,6 2a 140 5Fa3Fa2Ca

UP V 104A 2,0 4161 2,0 2a 100 7Ca3Fa Valea 105 7,7 4115 7,7 7,7 7,7 1b 7,7 2a 150 2Fa6Fa2Br Iadului 106A 21,5 4111 21,5 5h 21,5 21,5 150 6Fa4Fa

106C 6,5 4114 6,5 6,5 6,5 1b 6,5 2a 150 3Fa7Fa 107A 24,7 4115 24,7 5i 24,7 24,7 24,7 1b 24,7 2a 150 1Fa5Fa54Ca 108A 12,6 4115 12,6 5i 12,6 12,6 12,6 1b 12,6 2a 150 1Fa5Fa4Ca 108B 28,1 4111 28,1 28,1 28,1 1c 150 3Fa7Fa 109A 14,2 4115 14,2 14,2 14,2 1b 14,2 2a 150 1Fa6Fa3Ca 109B 7,5 4141 7,5 7,5 7,5 1c 150 3Fa7Fa 109C 16,2 4111 16,2 16,2 16,2 1c 150 4Fa6Fa 110A 20,3 4111 20,3 20,3 2a 160 3Fa6Fa1Br 111E 2,4 4161 2,4 2a 90 8Fa2Ca 112C 3,0 4161 3,0 3,0 2a 140 2Fa7Fa1Br 113B 2,4 4161 2,4 2,4 2a 150 9Fa1Br 113C 3,7 4161 3,7 2a 100 7Fa3Ca 114B 0,8 4161 0,8 2a 100 9Fa1Br 114C 0,7 4161 0,7 0,7 2a 160 8Fa2Br 115C 1,3 4161 1,3 1,3 2a 100 9Fa1Br 117C 0,8 4161 0,8 0,8 2a 110 9Fa1Br 125D 2,9 4161 2,9 2a 100 9Fa1Ca 126A 1,8 4161 1,8 1,8 2a 140 1Fa8Fa1Br 126B 2,1 1343 2,1 2,1 2a 140 6Br3Fa1Fa 126D 1,8 4161 1,8 2a 100 6Br4Fa 127E 1,9 4161 1,9 2a 100 9Fa1Br 127F 1,1 2116 1,1 2a 100 6Br4Fa 127G 1,4 2212 1,4 2a 100 7Br3Fa

45

6.4. Rezervații constituite în Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa care trebuie incluse în ariile protejate pentru conservarea biodiversității În Munții Pădurea Craiului există 3 monumente ale naturii și anume peșteri în zone calcaroase, care constituie VRC 1.1 și pentru care pădurile alăturate trebuie incluse în PVRC 1.1. Este vorba despre Peștera Gruieț, Peștera Farcu și Peștera Meziad, constituie ca monumente ale naturii prin decizia 19/1995 a Consiliului Județean Bihor. În Munții Vlădeasa există două rezervații considerate ca arii protejate care cuprind pădurile și tufărișurile cu Syringa josikaea de pe Valea Iadului, constituie ca rezervații prin aceeași decizie. Pădurile din jurul celor trei peșteri ca și cele ce conțin relictul Syringa josikaea au fost incluse în PVRC 1, ca arii protejate. 6.5. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate în Munții Pădurea Craiului pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite conform prevederilor certificării pădurilor. În tabelele și descrierile, care urmează, PVRC sunt date după Ghidul practic pentru identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare (Stanciu și colab. 2004), tipul de ecosisteme, cu denumire prescurtată, după N. Doniță și colab. (1990), tipul de pădure după anexa 3 la volumul Habitatele din România (Doniță și colab. 2005), tipul de stațiune după F. Dănescu și colab. (2010), asociația vegetală după V. Sanda și colab (2008), categoriile funcționale ale pădurilor după Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor 5 (2000). 6.5.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP IV Vida. În tabelul 9 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Dobrești , unitatea de producție IV Vida.

În aria protejată au fost incluse PVRC 3 având și funcții de protecție a faunei (categoria 1.5. i), caracter de păduri virgine (1.5.j) sau fiind situate pe stâncării, grohotișuri, terenuri erozibile (categoria 1.2a). În suprafața de conservare sunt cuprinse și PVRC 3 cu caracter virgin dar în special PVRC 4.2 păduri pe stâncării, grohotișuri, terenuri erozibile cu funcție de protecție a solului (categoria 1.2a).

În acest tabel ca și în tabelele care urmează apartenența unei unități amenajistice la o anumită PVRC, este indicată prin înscrierea suprafeței acelei unități la PVRC respectivă, urmată de o paranteză în care se indică categoria funcțională a pădurii respective.

Aceasta este suprafața care se ia în calcul pentru aria protejată sau suprafața de conservare.

Dacă pădurea din unitatea amenajistică respectivă poate corespunde și altor categorii PVRC, acest lucru este indicat prin înscrierea încă odată a suprafeței și în alte coloane ale tabelului dar fără indicarea categoriei funcționale.

De exemplu dacă unitatea amenajistică este înscrisă ca ecosistem rare, amenințat, periclitat în coloana PVRC3, pădurea din acea unitate poate conține și specii periclitate, rare, endemice având deci și caracter de PVRC 1.2, dar și funcție de protecția solului din PVRC 4.2. La aceste PVRC –uri se înscrie încă odată suprafața unității amenajistice și în celelalte

46

coloane, dar fără indicarea categoriei funcționale și fără a se lua în calcul pentru aria protejată sau suprafața de conservare.

Pentru cele mai reprezentative dintre aceste păduri se dau descrieri fitocenologice. Suprafețele din aria protejată și din suprafața de conservare sunt figurate în hartă cuprinzând pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC), Ocolul Silvic Dobrești – Studiul general.

47

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Dobrești. UP IV Vida (suprafața UP IV=2460ha)

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Dobreşti forest district. UP IV Vida (surface UP IV = 2460 ha)

Tabelul 9

UP Ua Supr. Ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 Ocolul silvic Dobrești

PVRC 5%, arie protejată (UP IV Vida) IV 26C 5,10 3418 5,1(1-2a) 5,10 5,10 IV 30A 3,07 3418 3,07(1- 2a) 3,07 3,07 IV 31C 8,37 5136 8,37 (1-5j, 1-2a) 8,37 8,37 IV 41 29,8 - 29,8(1-5j) 29,8 29,8 IV 42D 3,16 3418 3, 16 (1-5i) 3,16 IV 49A 2,66 - 2,66 2,66 IV 50A 8,04 - 8,04 (1-5i) 8,04 IV 53A 4,91 - 4,91(1-5j,1-2a) 4,91 IV 54A 10,2 - 10,2 (1-5i) 10,2 10,2 IV 54B 10,9 3374 10,9(1-5j) IV 55A 26,1 4136 26,1(1-5j,2a) 26,1 IV 67A 2,74 - 2,74(1-5j,2a) 2,74 IV 79A 3,2 - 3,2 (1-2a) 3,2 IV 82E 0,7 - 0,7 (1-2a) 0,7 IV 83A 7,08 4136 7,08 (1-2a) 7,08

Total = 126,03 ha PVRC 5%, suprafață de conservare (UP IV Vida)

IV 19B 1,0 4216 1,0(1-2a) IV 19C 4,24 4216 4,24 4,24(1-2a) IV 24B 1,15 4216 1,15(1-2a) IV 25A 1,5 4216 1,5(1-2a) IV 25D 0,49 4216 0,49(1-2a) IV 27A 7,18 4216 7,18(1-2a) IV

38E 4,89 4216 4,89(1-2a)

48

UP Ua Supr. Ha

Tipul de ecosistem

Apartenența una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 IV 42B 29,7 3418 29,7 (1,5i) 29,7 29,7 IV 47A 10,7 4136 10,7 (1-5i) 10,7 IV 48A 3,7 3374 3,7 (1-5j) IV 49B 14,1 - 14,1 (1-5i) 14,1 IV 51A 4,7 4216 4,7(1-2a) IV 58A 1,63 4216 1,63(1-2a) IV 59A 1,39 4216 1,39 1,39(1-2a) IV 60A 2,42 4216 2,42 2,42(1-2a) IV 62A 1,36 4116 1,36(1-5j,2a) IV 63A 6,39 4216 6,39(1-2a) IV 65A 3,14 4216 3,14(1-5j,2a) IV 66A 3,26 4216 3,26(1-5j,2a) IV 68B 6,82 4116 6,82(1-5j,2a) IV 78D 1,08 4116 1,08(1-2a) IV 78E 1,4 5171 1,4(1-2a) IV 81A 7,72 4216 7,72(1-2a) IV 82B 1,01 4116 1,01(1-5j,2a)

Total = 120,97 ha

49

6.5.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Dobrești, UP VI Răcaș. În tabelul 10 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Dobrești, UP VI Răcaș.

În aria protejată au fost cuprinse PVRC 3 cu funcții de protecție a faunei (1.5i), care au și funcție de protecție a solului fiind situate pe stâncării, grohotișuri, terenuri erozibile (1.2a). În suprafața de conservare sunt incluse rezervațiile de semințe (categoria 1.5h).

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Dobrești. UP VI Răcaș (Suprafața UP VI Răcaș = 2357 ha)

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Dobreşti forest district. UP VI Răcaş (surface UP VI Răcaş = 2357 ha) Tabelul 10

UP Ua Supr. ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 PVRC 5% arie protejată (UP VI Răcaș)

VI 1A 1,39 3418 1,39(1-5j) 1,39 VI 7A 10,8 - 10,8 (1-5i) 10,8 10,8 VI 8A 8,57 - 8,57 (1-5i) 8,57 8,57 VI 9B 5,1 3418 5,1 (1-5i) 5,1 5,1 VI 16A 19,3 4616 19,3 (1-5h) VI 16C 4,65 4616 4,65 4,65 (1-5h) VI 35C 7,10 - 7,1(1-2a) 7,1 VI 36A 1,15 - 1,15(1-2a) 1,15 VI 37N1 0,68 4160 0,68 (1-5i) 0,68 0,68 VI 39 0,5 4116 0,51 (1-5l) VI 44B 1,51 4116 1,51 (1-5l) VI 44C 0,86 5172 0,86(1-5f,2a) 0,86 0,86

Total = 61,61 ha PVRC 5%, suprafață de conservare (UP VI Răcaș)

VI 7E 0,93 - 0,93(1-2a) VI 7F 1,61 - 1,61(1-2a) VI 11C 6,01 5116 6,01 (1-5h) VI 17A 20,1 4616 20,1 (1-5h) VI 26A 22,5 5116 22,5 (1-5h) VI 30B 1,52 - 1,52 1,52(1-2a) VI 30D 1,1 - 1,1 1,1(1-2a) VI 31B 1,7 - 1,7 1,7(1-2a) VI 31C 2,67 - 2,67 2,67(1-2a) VI 32A 5,03 - 5,03 5,03(1-2a)

Total = 63,17 ha

50

6.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP II Roșia. În tabelul 11 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție II Roșia. Aria protejată conține PVRC 1.1, cu unitățile amenajistice 101A, 101C, 102A, care protejează peșterile Gruieț și Farcu declarate Monumente ale Naturii, dar și unități amenajistice de PVRC 3 cu caracter virgin sau situate pe stâncării și grohotișuri și având funcții de protecție a speciilor (VRC 1.2). În suprafața de conservare sunt PVRC 3 cu caracter virgin sau situate pe stâncării și grohotișuri.

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP II Roșia (suprafața UP II Roșia = 2719 ha) Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Beiuş forest district. UP II Roşia (surface UP II = 2719 ha)

Tabelul 11 UP ua Supr.

Ha Tipul de ecositem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 Ocolul silvic Beiuș

PVRC 5%, arie protejată, (UP II Roșia) II 20A 16,9 4116 16,9(1-5h) II 25A 7,4 4116 7,4 (1-2a) II 37A 7,0 - 7,0 (1-2a) II 38A 1,7 - 1,7 (1-2a) II 81 25,4 3316 25,4(1-5j) II 83 40,2 3316 40,2(1-5j) II 86 24,2 3316 24,2(1-5j) II 101A 13,3 - 13,3(1-5f,2a) 13,3 13,3 13,3 II 101C 0,6 - 0,6(1-5f,2a) 0,6 0,6 0,6 II 102A 4,3 4116 4,3(1-5f) II 106 9,0 - 9,0(1-5f,2a) 9,0 9,0

Total = 150,0 ha PVRC 5%, suprafața de conservare (UP II Roșia)

II 48A 5,0 - 5,0(1-2a) II 49A 5,8 - 5,8(1-2a) II 70 37,9 4116 37,9(1-5j) II 80 45,1 3316 45,1(1-2k) II 90A 24,4 3316 24,4(1-5j)

Total = 118,2 ha

51

6.5.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul silvic Beiuș, UP III Sohodol. În tabelul 12 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție III Sohodol.

În aria protejată sunt cuprinse PVRC 3 specific la nivel regional dar având și funcții de protecția faunei și a solului ăn suprafețe cu stâncării și grohotișuri ca și păduri situate în zone de carst (1.2.k.).

În suprafața de conservare conține PVRC 3 specifice la nivel regional dar și cu funcții de protecție a faunei și a solului. Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP III Sohodol (Suprafața UP III Sohodol =

2990 ha) Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Beiuş forest district. UP III Sohodol (surface UP III Sohodol = 2990 ha)

Tabelul 12 UP Ua Supr.

ha Tipul de ecositem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 PVRC 5%, arie protejată (UP III Sohodol)

III 6A 14,8 3418 14,8 (1-2a, 2k) 14,8 III 8A 54,1 3418 54,1 54,1(1-5i, 2a) 54,1 54,1 III 11A 61,2 3418 61,2 (1-2a) 61,2 III 12A 22,8 3418 22,8 22,8(1-5i, 2a) 22,8 III 38 27,5 3356 27,5 27,5(1-5i, 2a) 27,5 III 40 4,7 4423 4,7(1-5i, 2a) 1,7

Total = 185,1 PVRC 5%, suprafață de conservare conservare (UP III Sohodol)

III 2E 33,8 3374 33,8 (1-2a) 33,8 III 17B 4,3 3126 4,3 (1-2a) 4,3 III 17C 1,3 3126 1,3 (1-2a) 1,3 III 31A 1,1 3374 1,1 (1-2a) 1,1 III 32A 4,4 3374 4,4 (1-2a) 4,4 III 79B 1,6 5136 1,6 (1-2a) 1,6 III 87A 18,1 5136 18,1 (1-2a) 18,1 III 87D 13,8 5136 13,8 (1-2a) 13,8 III 87E 5,1 4116 5,1 (1-2a) 5,1 III 88B 9,8 4634 9,8 (1-2a) 9,8 III 90A 15,6 3126 15,6 (1-2a) 15,6 III 90C 19,7 3126 19,7 (1-2a) 19,7

Total = 128,6 ha

52

6.5.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din ocolul silvic Beiuș, UP IV Meziad. În tabelul 13 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție IV Meziad.

În aria protejată sunt cuprinse trei unități amenajistice 35A, 36A, 37B care protejează peștera Meziad, Monument al Naturii (decizia 19/1995 a Consiliului Județean Bihor) precum și ecosisteme specifice la nivel regional cu Cytisus nigricans pe stâncării și grohotișuri, cu funcții de protecția solului și a faunei. Suprafața de conservare conține PVRC 3 pe stâncării calcaroase umede.

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP IV Meziad (Suprafaț UP IV Meziad = 798 ha)

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Beiuş forest district. UP IV Meziad (surface UP IV = 798 ha) Tabelul 13

UP Ua Supr. Ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 PVRC 5%, arie protejată (UP IV Meziad)

IV 35A 2,6 - 2,6(1-5f,2k) 2,6 2,6 IV 36A 8,6 5136 8,6(1-5f,2k) 8,6 8,6 IV 37B 2,5 5225 2,5(1-5f,2a) 2,5 2,5 2,5 IV 69E 1,4 5131 1,4 1,4 (1-5i, 2a) 1,4 IV 70B 2,5 5131 2,5 (1-2a) 2,5 IV 72B 2,1 5131 2,1(1-2a) 2,1 IV 72E 1,8 5131 1,8(1-2a) 1,8 IV 81B 10,8 4634 10,8(1-2a) 10,8 IV 82B 2,8 5131 2,8(1-2a) 2,8 IV 88B 1,0 5131 1,0 1,0(1-2a) 1,0 IV 95B 1,8 5131 1,8 1,8(1-2a) 1,8 IV 95C 1,1 5131 1,1 1,1(1-2a) 1,1 IV 96B 1,5 5131 1,5 1,5(1-2a) 1,5

Total = 40,5 ha PVRC 5%, suprafață de conservare (UP IV Meziad)

IV 43 29,5 - 29,5 29,5(1-5i, 2a) 29,5 IV 81A 18,4 - 18,4(1-2a) 18,4

Total = 47,9 ha

53

6.6. Păduri care conțin valori ridicate de conservare (PVRC) selectate pentru a fi incluse în suprafețele ce vor fi ocrotite conform prevederilor certificării pădurilor în Munții Vlădeasa.

6.6.1. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, UP V Budureasa În tabelul 14 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Beiuș, unitatea de producție V Budureasa.

În aria protejată sunt cuprinse PVRC 3 – complexe de păduri și rariști de molid, fag și brad, cu vârste mari pe stâncării și grohotișuri siliciose cu funcții de protecție a solului și a faunei (categoriile 1.2a și 1.5i).

Suprafața de conservare are PVRC 3 cu aceleași funcții.

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Beiuș, UP V Budureasa (suprafața UP V Budureasa = 617 ha)

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Beiuş forest district. UP V Budureasa (surface UP V = 617 ha)

Tabelul 14

UP Ua Supr. Ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 PVRC 5%, arie protejată (UP V Budureasa)

V 132B 9,0 2344 9,0 9,0(1-5j, 2a) 9,0 V 137B 10,5 2344 10,5 10,5(1-5i, 5j) 10,5 V 139B 14,7 2316 14,7(1-5i) 14,7(1-5i, 5j) 14,7

Total = 34,2 ha PVRC 5%, suprafețe de conservare (UP V Budureasa)

V 27B 1,4 5131 1,4(1-2a) 1,4 V 50B 24,2 2416 24,2 24,2(1-5i, 5j) 24,2 V 131B 26,3 2344 26,3 26,3(1-5i, 5j) 26,3 V 132C 1,5 2316 1,5 1,5(1-2a) 1,5

Total = 53,4 ha

54

6.6.2. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP I Boceasa

În tabelul 15 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție I Boceasa. Din tabelul 15 reiese că datorită specificului pădurilor din această unitate de producție se propune ca întreaga zonă de conservare (10% din suprafața pădurilor) să se constituie ca arie protejată conținând PVRC 3 cu funcții deosebite de protecție – păduri destinate ocrotirii unor specii rare din faună (categoria 1.5i) și păduri seculare, virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită (categoria 1.5j). O parte din unitățile amenajistice asigură servicii critice pentru protecția unui lac de acumulare (categoria 1.1b).

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, UP I Boceasa (suprafața UP I Boceasa = 4899 ha)

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeţi forest district. UP I Boceasa (surface UP I Boceasa = 4899 ha) Tabelul 15

UP ua Supr. Ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 Ocolul silvic Remeți

PVRC 10%, arie protejată (UP I Boceasa) I 9D 6,5 1136 6,5(1-5j) 6,5 6,5 I 64B 8,7 1268 8,7 8,7(1-5j) I 69B 2,8 1268 2,8 2,8(1-5j, 3f) I 76B 8,0 1136 8,0 8,0(1-5j) 8,0 I 80C 9,2 1256 9,2 9,2(1-5j, 2c, 3f) I 83C 55,2 1237 55,2 55,2(1-5j, 5i) I 84E 19,0 1136 19,0 (1-5i) 19,0 19,0 I 95B 34,5 1218 34,5 34,5(1-5j, 5i) I 104C 19,0 1136 19,0 19,0(1-5j, 5i) 19,0 I 130E 6,9 1136 6,9 6,9(1-5j) 6,9 I 140A 62,9 1136 62,9 62,9(1-5j, 5i) 62,9 I 141A 20,7 2344 20,7 20,7(1-5j, 5i, 2a) 20,7 I 141B 9,7 1237 9,7 9,7(1-5j, 5i, 2a) 9,7 I 142B 18,7 2237 18,7 18,7(1-5j, 5i, 2a) 18,7 I 149B 13,0 1218 13,0 13,0(1-5j, 5i, 2a) 13,0 I 6B 5,4 1237 5,4(1-5j) 5,4 5,4 I 8B 12,4 1136 12,4(1-5j) 12,4 12,4 I 10C 7,3 1136 7,3(1-5j) 7,3 7,3 I 11E 5,5 1136 5,5(1-5j) 5,5 5,5 I 40B 33,0 2316 33,0(1-5i) 33,0 33,0 I

56C

3,1

1136

3,1 3,1(1-5j)

55

UP ua Supr. Ha

Tipul de ecosistem

Apartenența una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 I 57C 3,5 1136 3,5 3,5(1-5j) I 65 29,1 1237 29,1 (1-5i) 29,1 29,1 I 80B 14,8 1218 14,8 14,8(1-5j) I 81C 18,3 1136 18,3(1-5j) I 82C 9,6 1136 9,6(1-5j) I 90B 4,7 1136 4,7(1-5j) I 98C 4,0 1136 4,0(1-5j) I 117E 6,8 1136 6,8(1-5j) I 133D 7,6 1136 7,6(1-5j) I 142A 17,3 2344 17,3 17,3(1-5j, 1c) 17,3 I 158B 21,0 1256 21,0(1-5j) I 159D 18,2 1136 18,2(1-5j) I 160C 8,7 1256 8,7(1-5j) I 160D 12,7 1136 12,7(1-5j) I 17C 5,2 2344 5,2 (1-1c, 2a) 5,2 I 141C 0,7 1237 0,7 0,7 (1-3f, 2a) 0,7

Total = 543,7 ha

56

6.6.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP II Moliviș. În tabelul 16 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție II Moliviș. Din tabelul 16 reiese ca pentru aria protejată (mai redusă ca suprafață) s-au propus PVRC3 păduri seculare (1.5j) și păduri de ocrotire a speciilor rare (1.5i). În suprafața de conservare (mai mare ca suprafață) s-au propus PVRC 3 având funcții de rezervație de semințe (1.5h) și păduri situate pe versanți direcți a unui lac de acumulare (1.1b).

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, UP II Moliviș (Suprafața UP II Moliviș = 4247 ha)

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeţi forest district. UP II Moviliş (surface UP II Moviliş = 4247 ha)

Tabelul 16

UP ua Supr. ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 PVRC 5% arie protejată (UP II Moliviș)

II 1B 11,0 1237 11,0 11,0(1-5j,5i) 11,0 II 1D 7,2 1136 7,2(1-5j,2a) 7,2 II 1F 1,6 1136 1,6(1-5j) II 2B 2,8 1136 2,8 (1-3f) II 39C 1,6 2318 1,6 1,6(1-2a,1c) 1,6 II 62B 5,1 2318 5,1 5,1(1-1b) 5,1 II 67D 2,8 2434 2,8(1-5j) II 72A 16,0 2336 16,0(1-5j) II 73A 4,3 2318 4,3 4,3(1-1b,5i) 4,3 4,3 II 84A 14,4 2316 14,4 14,4(1-1b,5i) 14,4 II 84B 3,3 2316 3,3 3,3(1-1b) 3,3 II 130C 7,6 2316 7,6 (1-5i) 7,6 7,6 II 131D 8,0 2316 8,0 (1-5h) II 158 49,4 1237 49,4 49,4(1-5h) II 159 30,7 1237 30,7(1-5h) II 180A 8,8 1237 8,8(1-5j) II 184B 1,7 2316 1,7 1,7 (1-2a) II 187A 5,7 2318 5,7 5,7(1-5i,1c) 5,7 II 187D 9,9 2344 9,9 9,9(1-5i,2a) 9,9 II 187E 9,9 2316 9,9 (1-5i) 9,9 9,9

Total = 201,8 ha PVRC 5% suprafață de conservare (UP II Moliviș)

57

UP ua Supr. ha

Tipul de ecosistem

Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 II 5B 3,5 1237 3,5(1-2a) II 8B 9,8 1237 9,8 9,8(1-2a) II 14A 27,0 2344 27,0(1-5h) II 14B 3,3 1237 3,3 (1-2i) II 49A 8,9 2344 8,9(1-5h) II 49B 20,8 2344 20,8(1-5h) II 54B 25,2 2344 25,2(1-5h) II 57B 17,1 2344 17,1 17,1(1-1b) II 58A 11,6 2344 11,6 11,6(1-1b) II 58B 6,7 2344 6,7(1-1b) II 61A 16,4 2344 16,4(1-1b) II 81C 14,4 2316 14,4(1-2a) II 81E 1,7 2316 1,7 1,7(1-1b) II 82B 4,2 2316 4,2(1-1b) II 84C 2,5 2316 2,5(1-1b) II 89C 4,3 2316 4,3(1-1b) 4,3 II 106 4,3 2316 4,3 4,3(1-1b) 4,3 II 107 7,7 2316 7,7 7,7(1-1b, 2d) 7,7 II 108A 13,8 2316 13,8 13,8(1-1b) II 108B 4,8 2316 4,8 4,8(1-1b) II 109B 1,7 2316 1,7 1,7(1-1b) II 131A 2,4 2316 2,4(1-5h) II 132E 1,0 2216 1,0 1,0(1-2a) II 188A 1,0 2316 1,0 1,0(1-1b, 2d) 1,0

Total = 214,1 ha

58

6.6.4. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP III Remeți În tabelul 17 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție III Remeți.

În aria protejată au fost cuprinse unități amenajistice din PVRC 3 unele având și specii rare endemice cu VRC 1.2 și VRC 1.3. Este de relevat prezența unui pinet cu Vaccinium și a unor făgete de fag pe calcare cu numeroase specii rare în rariști. În suprafața de conservare sunt incluse unități amenajistice cu PVRC 3 care sunt situate pe stâncării, grohotișuri și terenuri erozibile având importante funcții de protecție a solului (1.2a).

Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, UP III Remeți (suprafața UP III Remeți = 1409 ha )

Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeţi forest district. UP III Remeţi (surface UP III Remeţi = 1409 ha)

Tabelul 17

UP ua Supr ha.

Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

ecosistem PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 PVRC 5% arie protejată (UP III Remeți)

III 86C 6,1 2456 6,1 (1-5i, 2a) 6,1 6,1 III 87N1 1,7 3554 1,7(1-5i, 2a) 1,7 1,7 III 114A 4,6 3418 4,6 (1-5j, 2a) 4,6 III 114D 15,7 3356 15,7 15,7 (1-5j, 5i, 2a) 15,7 III 115 50,7 2416 50,7(1-5j, 2a) 50,7

Total=78,8 ha PVRC 5% suprafață de conservare (UP III Remeți)

III 107 3,2 3356 3,2 3,2(1-2a) III 114B 12,2 3356 12,2 12,2(1-2a) III 122A 15,1 3356 15,1 15,1(1-2a) III 131 11,0 3316 11,0 (1-5j, 2a) 11,0 III 138A 17,9 3374 17,9(1-2a) III 139B 8,3 4116 8,3 8,3(1-2a) III 240A 2,5 3316 2,5 2,5(1-2a)

Total = 70,2 ha

59

6.6.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți UP IV Iadolina În tabelul 18 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție IV Iadolina.

În UP IV s-au inclus în aria protejată PVRC 1.1, conținând tufărișuri de liliac transilvănean ce fac parte dintr-o rezervație constituită prin Decizia 19/1995 a Consiliului Județean Bihor. Celelalte unități amenajistice aparțin PVRC 3 ecosisteme rare cu funcții și de ocrotire a faunei și peisagistice.

În suprafața de conservare sunt unități amenajistice având funcția de protecție a unui lac de acumulare (1.1b) pe lângă conservarea de tipuri de ecosistem specifice la nivel regional. Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, UP IV Iadolina (suprafața UP IV Iadolina =

3120 ha) Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeţi forest district. UP IV Iadolina (surface UP IV Iadolina = 3120 ha)

Tabelul 18 UP ua Supr

ha. Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a

zonării funcționale) ecosistem PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2

PVRC 5% arie protejată (UP IV Iadolina) IV 91 14,5 3344 14,5(1-5e) IV 92A 11,4 3344 11(1-5l) IV 93B 7,7 4136 7,7(1-5c,5i) 7,7 7,7 IV 95A 5,4 4136 5,4(1-1c) 5,4 5,4 IV 95B 13,9 4136 13,9(1-5c,5i) 13,9 13,9 IV 96A 1,3 4136 1,3(1-5e, 2a) IV 97A 6,6 2344 6,6(1-5e, 2a) 6,6 IV 98A 0,8 2344 0,8(1-5e, 2a) 0,8 IV 100A 3,2 2344 3,2(1-5e, 2a) 3,2 IV 101 8,1 2344 8,1(1-5e, 2a) 8,1 IV 102A 5,4 2344 5,4(1-5e, 2a) 5,4 IV 107A 3,6 2344 3,6 3,6(1-5j) 3,6(1-2a) IV 108A 22,7 2344 22,7(1-5c,5i) 22,7(1-5e) IV 109 13,7 2344 13,7 13,7(1-5e, 2a) 13,7 IV 110A 5,4 2344 5,4 5,4(1-5e, 2a) 5,4 IV 111A 9,2 2316 9,2(1-5l, 2a) 9,2 IV 112A 17,8 2316 17,8 17,8(1-2a) IV 113A 4,7 2316 4,7 4,7(1-2a) IV 115A 0,7 2316 0,7 0,7(1-2a)

Total = 156,1 ha PVRC 5% suprafață de conservare (UP IV Iadolina)

IV 4A 5,7 3344 5,7(1-1b,2a) 5,7 IV 7 18,1 3344 18,1(1-1b) IV 9A 2,1 3344 2,1(1-1b,2a) 2,1 IV 9C 1,9 3344 1,9(1-1b,2a) 1,9 IV 30A 14,2 2416 14,2(1-2a) IV 41A 11,4 3344 11,4(1-1b)

60

UP Ua Supr ha.

Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

ecosistem PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 IV 90A 13,0 3316 13,0(1-5l) IV 93A 31,6 3316 31,6 31,6(1-5l) IV 105B 2,8 2416 2,8 2,8(1-5j) IV 105C 8,6 2316 8,6(1-5j) IV 106 20,5 2416 20,5(1-5j, 2a) 20,5 IV 108B 10,4 2416 10,4(1-5l, 2a) 10,4 IV 108C 2,6 2416 2,6(1-5l) IV 110B 8,8 2237 8,8(1-5l, 2a) 8,8 IV 110C 4,4 2237 4,4(1-2a) IV 118A 1,6 2416 1,6(1-5j)

Total = 157,7 ha

61

6.6.6. Păduri cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, UP V Valea Iadului În tabelul 19 sunt prezentate datele privind pădurile cu valoare ridicată de conservare din Ocolul Silvic Remeți, unitatea de producție V Valea Iadului. În aria protejată au fost incluse șase unități amenajistice cu PVRC 1.1, făcând parte din rezervația cu liliac transilvănean constituită prin Decizia 19/1995 a Consiliului

Județean Bihor iar celelalte unități amenajistice aparțin PVRC 3 având character de păduri virgine (categoria 1.5j). În suprafața de conservare au fost cuprinse deasemenea PVRC 3 cu caracter de păduri virgine. Toate pădurile au și funcție de protecție a solului (categoria 1.2a) unele

fiind situate și pe versanții de lac de acumulare. Unități amenajistice propuse a fi constituite ca păduri cu valoarea ridicată de conservare (PVRC) din Ocolul silvic Remeți, UP V Valea Iadului (suprafața UP V Valea

Iadului = 2555 ha ) Landscape units proposed to be established as woods with high preservation value (PVRC) from Remeţi forest district. UP IV Iadolina (surface UP IV Iadolina = 3120 ha)

Tabelul 19 UP ua Supr

ha. Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a

zonării funcționale) ecosistem PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2

PVRC 5%, arie protejată (UP V Valea Iadului) V 66A 8,7 2327 8,7(1-5c,2a) 8,7 8,7 8,7 V 66B 23,6 2327 23,6(1-5c,2a) 23,6 23,6 23,6 V 67A 4,3 2327 4,3(1-5c, 5j) 4,3 4,3 4,3 V 68A 22,2 2327 22,2(1-5c, 5j) 22,2 22,2 22,2 V 70A 3,0 2327 3,0(1-5c,5i,2a) 3,0 3,0 3,0 V 74 37,0 2344 37,0(1-5c,5i) 37,0 37,0 V 78B 7,0 3344 7,0 (1-5c,2a) 7,0 7,0 7,0 V 82A 8,8 3344 8,8(1-5c,5i) 8,8 8,8 8,8 V 90B 8,9 2436 8,9 8,9(1-5j, 5i) 8,9 V 128B 2,7 3356 2,7 2,7(1-5j, 2a) 2,7 V 139D 3,0 3356 3,0(1-5i) 3,0 3,0

Total = 129,2 ha PVRC 5% suprafața de conservare (UP V Valea Iadului)

V 43C 5,8 1227 5,8(1-5i) 5,8 5,8 V 59A 20,0 2316 20,0 (1-5l) 20,0 V 64 23,7 3126 23,7(1-5l) 23,7 V 65B 38,3 3126 38,3(1-5l) 38,3 V 71A 11,8 3126 11,8(1-5c, 2a) 11,8 11,8 11,8 V 76A 26,0 3126 26,0(1-5l) V 78C 13,1 3126 13,1(1-5l,2a) 13,1 V 91A 17,3 2436 17,3 17,3(1-5j,1b) 17,3 V 92A 4,7 2436 4,7(1-5j,1b) 4,7 V 92B 18,3 2436 18,3(1-5i, 1b) 18,3 18,3 18,3 V 93 15,8 2436 15,8(1-5j,1b) 15,8 V 105 7,7 2436 7,7(1-5j,1b) 7,7 7,7 V 106A 21,5 2436 21,5(1-5h) 21,5 V 106C 6,5 2436 6,5(1-5j,1b) 6,5 6,5

62

UP Ua Supr ha.

Tipul de Apartenența la una din categoriile de păduri cu valoare ridicată de conservare (prin indicarea suprafeței în ha și a zonării funcționale)

ecosistem PVRC 1-1 PVRC 1-2,1-3 PVRC 3 PVRC 4-1 PVRC 4-2 V 107A 24,7 3316 24,7(1-5i, 1b) 24,7 24,7 24,7 V 108A 12,6 3344 12,6(1-5j,1b) 12,6 12,6 V 109A 14,2 3316 14,2(1-5j,1b) 14,2 14,2 V 112C 3,0 3356 3,0(1-5j,2a) 3,0 V 113B 2,4 3356 2,4(1-5j,2a) 2,4 V 114C 0,7 3356 0,7(1-5j,2a) 0,7 V 126A 1,8 3356 1,8(1-5j,2a) 1,8 V 130C 1,0 3356 1,0 1,0(1-5j,2a) 1,0

Total = 290, 9 ha

63

6.6.7. Sinteză privind constituirea rețelei de păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC) din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa În tabelul 20 sunt prezentate suprafețele de păduri cu valoare ridicată de conservare propuse pentru zonele de conservare pe unitățile de producție și pe ocoalele silvice din cele două masive muntoase, se face departajarea pe categoriile, arii protejate și suprafețe de conservare.

În total pentru Munții Pădurea Craiului s-au propus zone de conservare pe 1042,08 ha iar pentru Munții Vlădeasa pe 1930,1 ha. Date privind constituirea rețelei de păduri cu valoare ridicată de conservare în Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa, ocoalele silvice Dobrești, Beiuș și Remeți

din județul Bihor Data regarding the establishment of the network of woods with high preservation value in the Pădurea Craiului Mountains and Vlădeasa Mountains, forest districts Dobreşti, Beiuş

and Remeţi from Bihor County Tabelul 20

Unitatea de producție Suprafețe ha În aria protejată (PVRC –uri, ha) În suprafața de conservare (PVRC –uri, ha)

MUNȚII PĂDUREA CRAIULUI Ocolul silvic Beiuș

UP II Roșia 2719 150,0 118,2 UP III Sohodol 2990 185,1 128,6 UP IV Meziad 798 40,5 47,9

Total (UP II+UPIII+UPIV) 6507 375,6 294,7 Total ocol (UP II+UP III+UPIV) = 6507 ha , PVRC-uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 670,3 ha

Ocolul silvic Dobrești UP IV Vida 2460 126,03 120,97 UP VI Răcaș 2357 61,61 63,17

Total (UP IV+UP VI) 4817 187,64 184,14 Total ocol (UP IV+VI) = 4817 ha, PVRC–uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 371,78 ha

Munții Pădurea Craiului PVRC (aria protejată + suprafața de conervare) = 1042,08 Total aria protejată = 563,24 Total suprafața de conservare = 478,84 Total Munții Pădurea Craiului (PVRC-uri) = 670,3 + 371,78 = 1042,08 ha

MUNȚII VLĂDEASA Ocolul silvic Beiuș

UP V Budureasa 617 34,2 53,4 Total (UP V) = 617ha, PVRC – uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 87,6 ha

Ocolul silvic Remeți UP I Boceasa 4899 543,7 - UP II Moliviș 4247 201,8 214,1 UP III Remeți 1409 78,8 70,2 UP IV Iadolina 3120 156,1 157,7

UP V Valea Iadului 2555 129,2 290,9 Total (UP I+UP II+UP III+UP IV+UP V) 16230 1109,6 732,9

Total ocol (UP I + II + III + IV + V)= 16230 ha, PVRC –uri din zona de conservare (aria protejată + suprafața de conservare) = 1842,5 ha Munții Vlădeasa PVRC (aria protejata + suprafața de conservare) = 1930,1 ha Total aria protejată = 1143,8 Total suprafața de conservare = 786,3

Total Munții Vlădeasa (PVRC-uri) = 87,6 + 1842,5 = 1930,1 ha

64

6.7. Modul de gospodărire al pădurilor cu valoare ridicată de comservare (PVRC) 6.7.1. Pentru plante Pentru ocrotirea florei și a biodiversității cu referire la speciile rare, vulnerabile, periclitate, relictare, endemite, monumente ale naturii, pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC) vor fi gospodărite cu respectarea următoarelor cerințe:

- interzicerea efectuării lucrărilor silvice de orice fel, a exploatării produselor secundare a pădurii, a pășunatului, vânatului, în PVRC 1.1 care au fost desemnate ca arii protejate, rezervații naturale, zone speciale de conservare (Ord. 552 – 2003 MAPAM), siturile NATURA 2000, sau conțin concentrații semnificative de biodiversitate; (tipul funcțional I).

- interzicerea tăierilor de arbori și a exploatării produselor secundare în pădurile PVRC 1.2, PVRC 1.3 care conțin specii rare, amenințate, periclitate, endemite, relicte (cel puțin 3, specii din listele roșii sau cel puțin o specie endemică altele decât cele încadrate în ariile protejate) și anume: Blechnum spicant, Carex limosa, Drosera rotundifolia, Lilium martagon, Lycopodium inundatum, Oxycoccus palustris, Rhynchospora alba, Scheuchzeria palustris, Syringa josikaea, plante endemice Aconitum firmum ssp. firmum, Aconitum firmum ssp. hians, Aconitum moldavicum, Aconitum vulparia ssp. lasianthum, Dentaria glandulosa, Edraianthus graminifolius, Helictotrichon decorum, Heracleum palmatum, Leucanthemum waldsteinii, Phyteuma tetramerum,Potentilla chrysantha, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Silena nutans ssp dubia, Thymus dacicus, Trollius europaeus ssp. transsilvanicus, Viola dacica și un număr mare de plante rare, vulnerabile;

- păstrarea unor păduri cu o consistență redusă cum sunt PVRC 1.2 care adăpostesc tufărișuri de Syringa josikaea (liliac transilvănean) identificate în bazinul Văii Iadului O.S. Remeți, UP IV Iadolina parcele 92A, 93B, 95B, 108A, UP V Valea Iadului, parcelele 66A, 70A, 71A, 74B, 78B, 82B;

- efectuarea lucrărilor silvice strict limitate, în pădurile PVRC3 incluse în suprafețele de conservare și PVRC 4 servicii de mediu critice (hidrologice, antierozionale, climatice), tipurile funcționale II în cazul complexelor de păduri și rariști pe stâncării, grohotișuri, terenuri erozibile și III în cazul celorlalte păduri.

În aceste păduri se va ține seamă ca masurile aplicate: - să nu schimbe compoziția naturală a arboretelor; - să păstreze structura lor tipică pe vârste; - în orice lucrări de exploatare să nu depășească creșterea și să nu afecteze arborii în picioare și situl; - să nu extragă arborii uscați, scorburoși în picioare sau pe sol. 6.7.2. Pentru animale Pentru ocrotirea faunei (herpetofaunei, avifaunei, mamiferelor) cu referire la speciile

rare, vulnerabile, periclitate, critic periclitate, pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC) se vor gospodări cu respectarea următoarelor măsuri, recomandări, interdicții:

- interzicerea efectuării lucrărilor silvice de orice fel în parcelele cu cuiburi, în cele învecinate sau și până la 150m distanță de cuib, pe perioada întregului an, pentru

65

protecția speciilor critic periclitate și periclitate Acvila chrysaetos (acvila de munte), Milvus milvus (gaia roșie), Bubo bubo (bufnița), Strix uralensis (huhurezul mare);

- păstrarea pădurilor compacte de fag, mixte, molid în stare cvasinaturală, menținerea arborilor bătrâni cu scorburi pentru protecția speciilor vulnerabile, periclitate, Glaucidium passerinum (ciuvică) Aegolius funereus (minuniță), Ficedula parva (muscar mic), Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte), Nyctalus leisleri (liliacul mic), Linx linx (râs), Ursus arctos (ursul brun), Martes martes (jderul de copac), Cervus elaphus (cerb carpatin) etc;

- păstrarea intactă a parcelelor (păduri de protecție, păduri cvasinaturale, rariști de păduri) amplasate pe sau în alternanță cu suprafețe neproductive (stâncării, grohotișuri, chei), conținând arbori bătrâni scorburoși, fisuri, grote, bârloage în stâncării, pentru ocrotirea speciilor vulnerabile periclitate Podarcis muralis (șopârla de ziduri), Zootoca vivipara (șopârla de munte), Vipera berus (vipera de munte), Circaetus gallicus (șerpar), Falco peregrinus (șoimul călător), Corvus corax (corb), Emberiza cia (presura de munte), Plecotus auritus (liliacul urechiat brun), Lynx lynx (râs), Ursus arctos (ursul brun);

- menținerea pădurii ce alternează cu porțiuni deschise, suspendarea lucrărilor silvice în preajma cuibului pe o rază de 150m în perioada de reproducere, asigurarea liniștii pentru protecția păsărilor Buteo buteo (șorecar), Acvila pomarina (acvila țipătoare mică); Falco peregrinus (șoimul călător);

- păstrarea arborilor bătrâni cu scorburi, respectiv a celor putreziți, căzuți la pamânt, a cioatelor și buștenilor în toate parcelele în care cuibăresc speciile de păsări vulnerabile, periclitate Picus canus (ciocănitoarea sură), Dryocopus martius (ciocănitoarea neagră), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Picus viridis (ciocănitoarea verde);

- menținerea habitatelor naturale mozaicate, diversificate, cât mai variate cu arbori bătrâni scorburoși, cu cuiburi de viespi, albine, mușuroaie de furnici în care trăiesc și se reproduc specii de păsări vulnerabile, periclitate Pernis apivorus (viespar), Picus viridis (ciocănitoarea verde), Phoenicurus ochruros (codros de munte), Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Upupa epops (pupăza), Streptopelia turtur (turturica), Lanius excubitor (sfrâncioc mare), Falco tinnunculus (vânturel roșu);

- păstrarea habitatelor naturale al pădurilor de molid prevăzute cu luminișuri, arbuști (afin, merișor, măceș de munte) ce produc fructe de pădure, asigurarea liniștii, interzicerea lucrărilor de tăiere a arborilor și a lucrărilor de recoltare a produselor accesorii pădurii în zonele de cuibărit și dans nupțial pentru speciile de păsări vulnerabile Bonasa bonasia (ierunca), Tetrao urogallus (cocoș de munte);

- menținerea zonelor umede mlaștini, bălți, pâraie, băltoace, șanțuri cu apă, fânețe umede din interiorul pădurilor de fag, mixte și a molidișurilor pentru a asigura protecția și reproducerea speciilor vulnerabile, periclitate Salamandra salamandra (salamandră), Triturus (Ichthyosaura) alpestris (triton de munte), Triturus cristatus (triton cu creastă), Triturus (Lissotriton) vulgaris (tritonul comun), Bombina variegata (buhai de baltă), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure), Anguis fragilis (șarpele de sticlă), Ciconia nigra (barza neagră).

66

6.7.3. Pentru ecosisteme forestiere Pentru protecția pădurilor care conțin ecosisteme forestiere rare, relictare amenințate

sau periclitate din categoriile : ecosisteme forestiere rare (PVRC 3), ecosisteme forestiere de limită altitudinală superioară cuprinse în ariile protejate, se interzice efectuarea lucrărilor silvice de orice fel, protecție absolută, exploatarea produselor secundare ale pădurii, pășunatul și vânatul. În cazul unor calamități naturale (incendii, doborâturi de vânturi sau de zăpadă în masă) acestea vor fi substituite cu suprafețe de păduri din imediata apropiere până la refacerea lor cu speciile ancestrale din fosta componență prin regenerări naturale sau artificiale.

În complexele de ecosisteme forestiere rariști de arbori pe stâncării și grohotișuri (PVRC 3) se impune interzicerea totală a oricăror lucrări de exploatări care ar putea să afecteze stabilitatea și așa fragilă a stâncăriilor incluse în mediul forestier. În funcție de starea de conservare a habitatului și a speciilor rare, amenințate, periclitate se pot aproba lucrări de conservare care să mențină permanența complexelor de ecosisteme forestiere pe stâncării și grohotișuri.

În complexele de ecosisteme forestiere specifice la nivel regional (PVRC 1.2, PVRC 3) care includ în mediul forestier specii relicte, endemite, rare, amenințate sau periclitate cum sunt: tufărișuri liliac transilvănean (Syringa josikaea) populații de omeag Aconitum moldavicum, Aconitum firmum ssp. firmum (A. skerisorae), Aconitum firmum ssp. hians (A. callibotrion), populații de milițea (Silene nutans ssp. dubia) de ghiocei bogați (Leucojum vernum var. carpathicum), se recomandă o protecție absolută, interzicerea lucrărilor silvice care ar putea duce la modificarea habitatului acestor ecosisteme. În funcție de starea de conservare a speciilor protejate și evoluție a acestor păduri se pot aproba lucrări adecvate cum sunt cele de conservare care să asigure stabilitatea acestor ecosisteme (tipul funcțional II). Pentru protecția pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC) localizate în sau care conțin ecosisteme forestiere rare, complexe de ecosisteme se va elabora și implementa un plan de monitorizare din punct de vedere al evoluției valorilor ridicate de conservare (VRC) care să includă mecanismele de analiză a rezultatelor monitorizării pe baza cărora se stabiliesc măsurile de gestionare.

6.8. Discuții Tema propusă pentru cercetare în cadrul tezei de doctorat a avut ca scop științific să pună în evidență valorile ridicate de conservare (VRC), ce există în pădurile din Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa dar și un scop practic de a selecta cele mai reprezentative păduri care conțin aceste valori – păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC), pentru a fi rezervate în acțiunea de certificare a pădurilor, în vederea conservării și sporirii biodiversității. Pentru realizarea temei a fost necesară o amplă documentare din literatura științifică privitoare la plantele, animalele, ecosistemele ce există în cele două masive muntoase, diferite prin caracteristicile lor climatice, geologice, geomorfologice, ecosistemice. S-a pus un accent deosebit pe stabilirea existenței elementelor din flora și fauna care necesită protecție deosebită în conservarea biodiversității – specii rare, amenințate, periclitate, în pericol de a dispare dacă nu se conservă habitatul lor, dar s-a avut în vedere și evidențierea

67

tipurilor de ecosisteme care constituie habitatul lor cât și cele care sunt caracteristice pentru teritoriu prin biodiversitatea lor, prin raritatea sau prin pericolul de a fi pierdute printr-o gospodărire necorespunzătoare.

A fost necesară și o documentare de ordin tehnic privitoare la pădurile din regiune, tipurile de ecosisteme din care sunt alcătuite, starea lor de conservare, pentru a putea selecta, într-o primă fază, acele păduri care ar putea conține valorile ridicate de conservare existente în regiune și care apoi, prin certificare, să fie total ocrotite sau să fie gospodărite conservativ pentru a le păstra diversitatea.

Pe baza acestei documentări s-au putut identifica valorile ridicate de conservare specifice celor două masive muntoase care necesită ocrotire pentru a nu scădea diversitatea speciilor și ecosistemelor din zonă.

Aceste valori sunt, pentru Munții Pădurea Craiului:

- 41 specii de plante rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2, 1.3);

- 45 specii de animale, rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2, 1.3);

- 125 ecosisteme rare, amenințate, periclitate sau care conțin plante, animale cât și concentrări de specii critice pentru supraviețuirea lor;

pentru Munții Vlădeasa: - 70 specii de plante rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2,

1.3); - 38 specii de animale, rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare (VRC 1.2,

1.3); - 124 arii protejate (VRC 1.1); - 266 ecosisteme rare, amenințate, periclitate sau care conțin plante, animale cât și

concentrări de specii critice pentru supraviețuirea lor. Prin intense cercetări de teren în pădurile selectate ca posibile purtătoare de valori

ridicate de conservare, s-a adunat un material științific din care, printr-o atentă analiză s-au putut stabili ecosistemele care conțin valorile ridicate de conservare din regiune și care, prin starea lor mai puțin modificată prin gospodărire, pot asigura și în viitor păstrarea acestor valori.

Aceste date științifice sunt prezentate în lucrare separat, pe cele două masive muntoase, și pe ocoale silvice și unități de producție pentru a putea fi direct folosite în certificarea pădurilor.

Pentru fiecare masiv și ocol se dau tabele cu pădurile cu valoare ridicată de conservare selectate în urma cercetărilor de teren și a analizei lor ecologice privind biodiversitatea, cu identificarea categoriei la care aparțin dar și a zonării lor funcționale efectuată prin lucrările de amenajarea pădurilor. În tabele sunt înscrise direct unitățile amenajistice (parcelele sau subparcelele care le conțin,cu suprafața lor), astfel ca să poată fi încadrate cu ocazia certificării în cele două categorii prevăzute a fi ocrotite – pe 5% din suprafață ca arie protejată și pe 5% din suprafață ca suprafață de conservare prin gospodărire durabilă conservativă.

68

În sinteza din tabelul 20 se prezintă suprafețele pădurilor cu valoare ridicată de conservare care se recomandă a fi protejate prin certificarea pădurilor cu împărțirea lor pe cele două categorii de câte 5% din suprafață.

În cazul ocoalelor silvice Beiuș și Remeți s-au găsit suficiente suprafețe cu păduri pentru a se pune sub ocrotire 10% din totalul suprafeței. În cazul ocolului Dobrești starea pădurilor, puternic antropizate nu a permis realizarea acestei cote.

Așa cum s-a putut constata, alegerea celor mai reprezentative păduri cu valoare ridicată de conservare s-a făcut pe unități de producție. S-a considerat că acest lucru este mai indicat, pentru că, dacă se lucrează pe ocoale, cum este prevăzut în instrucțiunile de certificare, suprafața pădurilor cu valoare ridicată de conservare , pădurile cu valoare ridicată de conservare s-ar putea concentra într-o singură parte a ocolului, provocând dificultăți de amenajare a unităților de producție cu asemenea concentrări.

Este de relevat că în cursul cercetărilor au putut fi evidențiate ecosisteme specifice pentru cele două masive muntoase cum sunt:

În Munții Pădurea Craiului: - făgetele cu Phyllitis – Lunaria, pe versanți calcaroși și abrupți, permanent umezi

(asociația Phyllitidi - Fagetum); - acereto – ulmetele din văile calcaroase înguste umbrite și umede (asociația

Acereto - Ulmetum); - cvercetele acidofile tipice pentru munții din vestul țării (asociația Cytiso

nigricantis – Quercetum petraeae); - rariștile de fag de pe stâncăriile calcaroase cu asociații de ferigi de calcare

(asociațiile Asplenio – Ceterachetum, Ctenidio – Polypodietum și altele) și stepice (Stipo eriocaulis – Festucetum pallentis).

- ecosisteme bine conservate și din tipuri mai larg răspândite de făgete cu carpen, făgete cu Festuca drymeja, făgete cu Vaccinium la altitudini joase.

În Munții Vlădeasa: - ecosisteme de pădure care conțin endemismul carpatic Syringa josikaea; - molidișurile de limită altitudinală superioară; - molidișurile și rariștile de molid pe mlaștini de turbă; - molidișurile de locuri umede; - complexe de păduri și rariști de arbori de molid și de fag pe stâncării și grohotișuri

calcaroase; - complexe de păduri și rariști de arbori de fag pe stâncării și grohotișuri silicioase; - molidișuri și făgete din tipurile de ecosisteme cu largă răspândire, cu vârste mari

și cu structuri diversificate în care biodiversitatea este maximă. Semnificativ este faptul că în cursul acestor cercetări s-au găsit multe ecosisteme

neafectate de activități de exploatare a arboretelor, cu compoziție și structuri de tip virgin, cvasivirgin care merită protecție ca vestigii ale pădurilor naturale de odinioară.

În afară de propunerile privind pădurile care urmează a fi rezervate în acțiunea de certificare, s-au făcut și propuneri privind gospodărirea lor în viitor. Aceste propuneri se referă atât la protecția speciilor, care reprezintă valori ridicate de conservare dar și modul de gospodărire ecologică, protectivă a arboretelor în care se vor putea executa lucrări silvice,

69

care să asigure conservarea biodiversității pe care o conțin dar și păstrarea diversității ecologice adică a varietății de tipuri de ecosisteme caracteristice pentru regiune.

În executarea cercetărilor efectuate s-a verificat și aplicabilitatea „Ghidului național pentru identificarea și managementul pădurilor cu valoare ridicată de conservare”. Prevederile acestui ghid au fost de un real sprijin, în primul rând pentru stabilirea valorilor ridicate de conservare din teritoriul luat în studiu, dar în al doilea rând pentru selectarea celor mai reprezentative păduri cu valoare ridicată de conservare care să fie propuse pentru ocrotire în activitatea de certificare.

Ghidul a fost și de un real folos pentru alegerea măsurilor de conservare a bio și ecodiversității.

Prin cercetarea intreprinsă și rezultatele obținute s-a creat un model pentru asemenea cercetări care trebuie să asigure cea mai bună selecție a pădurilor cu valoare ridicată de conservare care urmează a fi ocrotite prin acțiunea de certificare a pădurilor.

7. CONCLUZII 1. Printr-o amplă documentare s-au stabilit valorile ridicate de consevare (VRC)

existente în pădurile din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa. 2. Pentru Munții Pădurea Craiului este vorba despre 41 specii de plante și 45 specii de

animale rare, amenințate, periclitate, endemice, relictare, ca și 125 ecosisteme rare, amenințate, periclitate care conțin plante, animale de protejat sau concentrații temporare de specii critice pentru regiune, pentru supraviețuirea acestora, ca și ecosisteme tipice.

3. Pentru Munții Vlădeasa este vorba despre 70 specii de plante și 38 specii de animale rare, amenințate, periclitate, endemice și relictare ca și 266 ecosisteme rare, amenințate, periclitate care conțin plante și animale de protejat sau concentrații temporare de specii, critice pentru supraviețuirea acestora, ca și ecosisteme tipice pentru regiune.

4. Prin consultarea amenajamentelor silvice s-au selectat suprafețe cu păduri care ar fi putut conține concentrații de biodiversitate sau cu ecosisteme tipice pentru regiune.

5. Prin cercetarea pe teren a unui număr din aceste suprafețe s-au ales cele mai reprezentative care conțin valorile ridicate de conservare stabilite pentru fiecare masiv muntos. Dintre acestea o parte, însumând 5% din suprafața pădurilor, a fost destinată a fi total ocrotite în arii protejate prin interzicerea intervențiilor silvice, iar o altă parte însumând tot 5% din suprafața pădurilor, a fost inclusă în suprafața de conservare, în care urmează să se aplice măsuri gospodărești speciale.

6. Prin cercetările efectuate s-au selectat cele mai reprezentative păduri cu valoare ridicată de conservare și anume:

- în Munții Pădurea Craiului 563,24 ha în arii protejate excluse de la intervenții silvice și 478,84 ha gospodărite special, în scopul păstrării s-au amplificării, biodiversității în suprafețe de conservare;

- în Munții Vlădeasa 1143,8 ha în arii protejate excluse de la intervenții silvice și 786,3 ha gospodărite special în scopul conservării biodiversității în suprafețe de conservare.

7. Pentru pădurile destinate conservării biodiversității prin intervenții gospodărești speciale s-au propus măsurile necesare.

70

8. Folosind datele de cercetare asupra fitocenozelor forestiere s-a realizat și o descriere a vegetației pădurilor din Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa, identificând mai multe asociații noi pentru aceste regiuni.

8. CONTRIBUȚII PERSONALE S-a creat un model de abordare metodologică pentru stabilirea pădurilor cu valoare

ridicată de conservare (PVRC) în cadrul acțiunii de certificare a pădurilor. S-au stabilit valorile ridicate de conservare (VRC) pentru Munții Pădurea Craiului și

Munții Vlădeasa. S-au cercetat pe teren și s-au selectat pădurile care conțin aceste valori pentru a li se

conserva biodiversitatea conform prevederilor din instrucțiunile de certificare a pădurilor. Din pădurile cercetate s-au ales cele mai reprezentative pentru protecția absolută (arii

protejate) și cele care urmează a fi gospodărite special în scopul păstrării biodiversității (suprafețe de conservare).

Pentru această ultimă categorie, ca și pentru alte păduri care conțin componente ale biodiversității de protejat, s-au propus măsuri gospodărești de conservare.

9. BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan, I.V., 2001: Aspecte privind certificarea pădurilor, Revista Pădurilor, 8, 41 p., Bucureşti.

2. Abrudan, I.V., Stanciu, E., Ignea, G., Rogozea, L., 2006: Forest management and conservation in Retezat National Park, In: Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, Vol. 3 – Retezat Mountains Biodiversity, pp. 147-156, Sibiu.

3. Abrudan, I.V., Mihăilă, E., Costăchescu, D., Gurean, D., 2009: Forest vegetation management in Romania, In: Forest vegetation management in Europe: current practice and future requirements, Editors: Willoughby, I., Ballandier, Ph., Bentsen, N.S., McCarthy, N., Claridge, J., Cost Office, pp. 109-116, Brussels.

4. Baumgarten, J.C.G., 1816: Enumeratio stirpium Transsilvaniae. 5. Bândiu, C., Doniţă, N., 1988: Molidişurile presubalpine din România, Editura Ceres,

Bucureşti. 6. Bândiu, C., Doniţă, N., Biriş, I.A., 2001: Păduri virgine şi cvasivirgine din Munţii

Bucegi. In: Pădurile virgine din România, Editată de ASBL, Forêt Wallone, Louvain la Neuve, Belgique, pp. 169-176.

7. Benedek, A.M., 2007: Ecological niches habitat dimension of terrestrial Small Mammals in Transylvania (Romania), Hystrix. It. J. Mamm. Suppl., 5th European Congress of Mammology, 533 p.

8. Benedek, A.M., 2008: Studii asupra mamiferelor mici (Ordinele Insectivora şi Rodentia) în Transilvania – România, Teză de doctorat, Universitatea din Bucureşti.

9. Biriş, I.A., 2001: Criterii de selecţie In: Pădurile virgine din România, Editura ASBL Forêt Wallone, Louvain la Neuve, Belgique, pp. 113-114.

71

10. Biriş, I.A., Doniţă, N., Radu, S., Cenuşă, R., 2002: Ghid pentru selectarea şi evaluarea ecologică a pădurilor virgine din România, 55p, Bucureşti.

11. Biriş, I.A., 2004: Contributions of the foresters to biodiversity conservation in Romania. In: Bioplatform – Romanian National Platform for Biodiversity, Editura Vergiliu, 130 p., Bucuresti.

12. Bogdan, Ş., Bozga, C., Lazăr, G., Tudoran, G.M., Stăncioiu, P.T., 2009: Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176. „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România” – Monitorizarea stării de onservare,. Editura Universităţii „Transilvania”, 74 p., Braşov.

13. Borbás, V., 1890:– Közlemények Békéss és Bihar vàrmegyék floràjàbol, M.O.T.V., XV, Budapest.

14. Borza, A., 1939: Flora Stânei de Vale, Buletinul Grădinii Botanice, Cluj, XIX, 1-2. 15. Boşcaiu, N., Coldea, G., Horeanu, C., 1994: Lista roşie a plantelor vasculare,

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din România, Ocrot. Nat. Med. Înconj., Bucureşti, 38 (1): 45-56, Bucureşti.

16. Boşcaiu, N., Gergely, I., Codoreanu, V., Raţiu, O., Micle, F., 1966: Conspectul şi descrierea asociaţiilor, In: Flora şi vegetaţia rezervaţiei naturale „Defileul Crişului Repede”, Contribuţii Botanice, vol. I., pp. 165-258, Cluj.

17. Braun-Blanquet, J., 1964: Pflanzensoziologie, ed. III Springer-Verlag, Wien-New York, 3, Aufl, pp.12-22.

18. Burescu, L.I.N., 2009: Phytocoenological and ecological study of beech forests from Pădurea Craiului Mountains, (North – Western Romania, Bihor County), Anal. Univ. Oradea, fascic. Prot. Med., vol. XIV, pp. 441-446, Oradea.

19. Burescu, L. I. N., 2010: The phytocoenology and ecology of European beech stands with Phyllitis scolopendrium from Pădurea Craiului Mountains (North - Western) Romania, Studia Universitatis „Vasile Goldiş”, seria Ştiinţele Vieţii, 20, 2:65-70, Arad.

20. Burescu, L.I.N., 2011: High conservation value forests (HCVF) from Vlădeasa Mountains, Anal. Univ. Oradea, fascic. Prot. Med., vol. XVII, pp. 341-348, Oradea.

21. Burescu, L.I.N., 2012: Forests that are Located in / or Containing Rare, Threatened Endangered, Ecosistem from Vlădeasa Mountains – Western Carpathians, International Symposium „Risk Factors for Environment and Food Safety”, November 2-3 Oradea, section 4 Forestry, pp. 10-22.

22. Burescu, P., Doniţă, N., 2001: Contribuţii la cunoaşterea diversităţii floristice a pădurilor din Munţii Pădurea Craiului, Anal. Univ. Oradea, fascic. Silvic., vol. VI, pp. 157-164, Oradea.

23. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L.I.N., 2002: Făgetele din Munţii Pădurea Craiului, Anal. Univ. Oradea, fascic. Silvic., vol. VII, pp. 49 – 56, Oradea.

24. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L.I.N., 2003: Contributions to the study of beech forests in the Pădurea Craiului Mountains, Bihor County, „Natural resources and sustainable development” – International Scientific Session and Reviewed Papers, pp. 33-35, Debrecen, Hungary.

25. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L.I.N., 2004: Molidişurile din Munţii Vlădeasa, Anal. Univ. Oradea, fascic. Silvic., vol IX, pp.25-35, Oradea.

72

26. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L.I.N., 2004: Contribuţii la cunoaşterea pădurilor virgine de molid din Munţii Vlădeasa şi Muntele Mare (Carpaţii Apuseni), Nymphaea Folia Naturae Bihariae, 31:55-68, Oradea.

27. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L.I.N., 2004: The common spruce woods into Vlădeasa Mountains. Natural resources and sustainable development, University of Debrecen, Faculty of Agriculture, pp. 96-97, Debrecen.

28. Cenuşă, R., 1992: Cercetări asupra structurii volumului ecologic şi succesiunii ecosistemelor forestiere de limită altitudinală din Carpaţii nordici (Călimani şi Giumalău), Teză de doctorat, Universitatea din Bucureşti.

29. Cenuşă, R., 2001: Păduri virgine şi cvasivirgine din Munţii Călimani. In: Pădurile virgine din România. Editura ASBL Forêt Wallone, pp.177-182, Louvain la Neuve, Belgique.

30. Chifu, T., Mânzu, C., Zamfirescu, O., 2006: Flora şi vegetaţia Moldovei II. Vegetaţia, Editura Universităţii „ Alexandru Ioan Cuza”, 698 p., Iaşi.

31. Ciocârlan, V., 2009: Flora ilustrată a României: Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, 1141 p., Bucureşti.

32. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Bogdan, M., 2000: Amfibienii din România. Determinator, Editura Ars Docendi, 99 p., Bucureşti.

33. Coldea, G., 1991: Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud – est (Carpates Roumaines), Editura Documents Phytosociologiques 13: 483 – 521, Universita degli Studi, Camerino.

34. Coldea, G., Fărcaş, S., Ciobanu, M., Hurdu, B., Ursu, T., 2008: Diversitatea floristică şi fitocenotică a principalelor situri protejate din Parcul Natural Apuseni, Editura Presa Universitară Clujeană, 170 p., Cluj-Napoca.

35. Coteţ, P., 1971: Geomorfologie cu elemente de geologie, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

36. Covaciu-Marcov, S.D., Cupşa, D., Telcean, I., Cicort, A., 2002: Spectrul trofic al unei populaţii de Triturus cristatus (Amphibia, Urodele) din zona Şerghiş, Munţii Pădurea Craiului, Studii şi Comunicări, Ştiinţele Naturii, 18:188-194, Craiova.

37. Covaciu-Marcov, S.D., Sas, I., Cupşa, D., Meleg, G., Bud, B., 2003: Studii herpetologice în regiunea Munţilor Pădurea Craiului şi Plopişului (judeţul Bihor), Analele Univ. din Oradea, fasc. Biol., tom X, 81-95, Oradea.

38. Covaciu-Marcov, S.D., Telcean, I., Sala, G., Sas, I., Cicort, A., 2003: Contribuţii la cunoaşterea herpetofaunei regiunii Beiuş, judeţul Bihor, Nymphaea Folia Naturae Bihariae, 30:127-141, Oradea.

39. Covaciu-Marcov, S.D., Bogdan, H.V., Ferenţi, S., 2006: Notes regarding the presence of some Podarcis muralis (Laurenti 1768) populations on the railroads of Western Romania, North-Western Journal of Zoology, 2(2):126-139, Oradea.

40. Covaciu-Marcov, S.D., Cicort-Lucaciu, A.S., Ferenţi, S., David, A., 2008: The distribution of lowland Zootoca vivipara populations in North-Western Romania, North-Western Journal of Zoology, 4(1):72-78, Oradea.

41. Covaciu-Marcov, S.D., Groza, M., David, A., Ferenţi, S., 2009: High amount of Bombina bombina characters in Bombina variegata populations from North-Western

73

Romania, ecological or zoogeographical consequence ?, Herpetologica Romanica, vol.3, pp. 9-17, Cluj-Napoca.

42. Cristea, M., 2004: Riscurile climatice din bazinul hidrografic al Crişurilor, Editura Abaddaba, 186 p., Oradea.

43. Csűrös, S., Moldovan, I., Csürös-Káptalan, M., 1962: Aspecte din vegetaţia Muntelui „Cârligaţi” Bihor, Contribuţii Botanice, pp. 241-248, Cluj.

44. Danciu, M., Gurean, D., Indreica, A., 2007: Plante vasculare periclitate, vulnerabile şi rare din pădurile României, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

45. Dănescu, F., Costăchescu, C., Mihăilă, E., 2010: Sistematica staţiunilor forestiere, Editura Silvică, 253 p., Bucureşti.

46. Dihoru, G., Dihoru, A., 1994: Plante rare periclitate şi endemice în flora României – Lista roşie, Acta Horti. Bot. Buc., pp. 173-197, Bucureşti.

47. Dihoru, G., Negrean, G., 2009: Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Edit. Academiei Române, Bucureşti.

48. Doniţă, N., Chiriţă, C., Roşu, C., 1981: Formaţiile forestiere şi condiţiile lor de viaţă. In: Pădurile României. Editura Academiei R.S. România, Bucureşti.

49. Doniţă, N., Chiriţă, C., Stănescu, V., 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor şi Mediului Înconjurător, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, 390 p., Bucureşti.

50. Doniţă, N., 2001: Conceptul de „pădure virgină”. In: Pădurile virgine din România, Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 43-49, Louvain la Neuve, Belgique.

51. Doniţă, N., Biriş, I.A., 2001: Caracteristicile pădurilor virgine. In: Pădurile virgine din România, Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 51-58, Louvain la Neuve, Belgique.

52. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005: Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, 476 p., Bucureşti.

53. Doniţă, N., Borlea, F., Turcu, D., 2006: Cultura pădurilor, Editura Eurobit, 346 p, Timişoara.

54. Florea, N., Munteanu, I., 2002: Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura Estfalia, Bucureşti.

55. Fuhn, I., 1960: Amphibia - Fauna Republicii Populare România, Editura Academiei R.P.Române, Vol.XIV, Fascicola 1, Bucureşti.

56. Fuhn, I., Vancea, Ş., 1961: Reptilia - Fauna Republicii Populare România, Editura Academiei R.P.Române, Vol.XIV, Fascicola 2, Bucureşti.

57. Gafta, D., Mountford, O.J., (coord.), 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Editura Risoprint, 101 p., Cluj-Napoca.

58. Gal – Korodi, I., 1974 : Observații asupra păsărilor din Munții Apuseni, Beobachtungen uber die Vogelfauna der Westkarpaten (Munții Apuseni), Nymphaea, Muzeul Țării Crișurilor, pp 71-108, Oradea.

59. Gergely, I., Boşcaiu, N., Raţiu, O., 1966: Flora spermatofitică, In: Flora şi vegetaţia rezervaţiei naturale „ Defileul Crişului Repede”, Contribuţii Botanice, vol I, pp. 112-150, Cluj.

60. Giurgiu, V., 2001: Gospodărirea pădurilor virgine. In: Pădurile virgine din România, Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 93-110, Louvain la Neuve, Belgique.

74

61. Groza, G., 1997: Flora spontană din Munţii Pădurea Craiului. Posibilităţi de valorificare. Analele Universităţii din Oradea, fascic. Biologie, 4: 69-77, Oradea.

62. Groza, G., 2008: Flora şi vegetaţia Munţilor Pădurea Craiului, Editura Risoprint, 303 p., Cluj- Napoca.

63. Groza, M.I., Suciu, I.C., Ancău, M., Pali, I.N., Letai, V., 2008: Comparison betweeen males and females feeding habits from three of Bombina variegata from Vadu Crişului, Pădurea Craiului Mountains, Romania, Biharean Biologists, vol.2, pp.50-57, Oradea.

64. Gurean, D., Parascan, D., 2011: Preliminary assessment regarding the conservation value of natural Carpathian larch forests from Romania, Bul. Ses. Şt. Internaţională „Pădurea şi dezvoltarea durabilă”, pp. 271-276.

65. Ioraş, F., Abrudan, I.V., 2007: High Conservation Value Forest Identification and Management in Romania. In: Forest and sustainable development, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, pp. 649-658.

66. Ioraş, F., Abrudan, I.V., Dautbasic, M., Avdibegovic, M., Gurean, D., Ratnasingam, J., 2008: Conservation Gains through HCVF Assesments in Bosnia-Herţegovina and Romania, Biodivers. Conserv. (2009), 18:3395-3406.

67. Ivanovici, V., Borcos, M., Bleahu, M., Patruliu, S. D., Lupu, M., Dimitrescu, R., Savu, H., 1976: Geologia Munţilor Apuseni, Editura Academiei R.S. România, Bucureşti.

68. Jennings, S., Nussbaum, R., Judd, N., Evans, T., 2003: The high conservation value forest toolkit, Edition I, ProForest, Oxford OX 12 HZ, UK, 3:1-62.

69. Kanitz, A., 1893: Reliquae Kitaibeliana III – IV, Verh. ZBG, Wien, 3-4:57-118. 70. Kerner, A., 1867, 1869, 1872: Die Vegetations – Verhältnisse des mittleren und

östlichen Ungarns und angrenzenden Siebenbürgens, Öster. Bot. Zeitschr., Wien, XVII, 215-227; XVIII, 2:343-384; XIX, XXII, 189-193.

71. Kitaibel, P., 1862-1863: Iter Magnovaradiense, anno 1798 suspectum, Ed. Kanitz. 72. Kövits, L., 1973a: Observaţii avifaunistice-ecologice în Defileul Crişului Repede la

Vad (Ornithological-Ecological observations in the Crişul Repede defile at Vad), Nymphaea, Muzeul Țării Crișurilor, pp. 137-160, Oradea.

73. Kövits, L., 1973b: Observaţii ornitologice în Valea Iadului (Ornithologische Beobachtungen im Jad-Tal), Nymphaea, Muzeul Țării Crișurilor, pp. 163-178, Oradea.

74. Munteanu, D., 1982: Contribuţii la cunoaşterea avifaunei din Munţii Bihorului, Nymphaea Folia Naturae Bihariae, pp. 283-296, Oradea.

75. Nicolescu, N., 2000: Certificarea pădurilor din România, între FSC şi PEF, Revista pădurilor, 6: 41-45, Bucureşti.

76. Oltean, M., Negrean, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V., Mihăilescu, S., 1994: Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie 1, Acad. Română, Instit. de Biol., 1:1-52, Bucureşti.

77. Pop, E., 1960: Mlaştinile de turbă din R.P. Română, Editura Acad. R.P.Române, 511 p., Bucureşti.

75

78. Pop, I., Cristea, V., Hodişan, I., 2002: Vegetaţia judeţului Cluj. Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic şi eco-protectiv (Vegetaţia forestieră), Contribuţii Botanice (1999 - 2000), 35, 2:25-72, Cluj-Napoca.

79. Preda, I., 1962: Studiul ecologic al regiunii Roşia – Meziad (Munţii Pădurea Craiului), Bucureşti.

80. Predoiu, E.G., 2011: Aspecte privind biologia râsului Lynx lynx (Linnaeus 1758) în România, Teză de doctorat, Universitatea „Transilvania”, Braşov.

81. Puia, I., Soran, V., 1990: Consideraţii privind homeostazia ecosistemelor forestiere. In.: Fundamente ecologice pentru silvicultură şi practicultură, pp. 32-41, ICAS Bucureşti.

82. Radu, S., 1996: Pădurile virgine şi cvasivirgine din Carpaţi – argumente pentru conservare şi studiu, Conferinţa Naţională pentru protecţia mediului, Universitatea „Transilvania” din Braşov, pp.338-341.

83. Radu, S., 2001: Biodiversitatea pădurilor virgine. In: Pădurile virgine din România. Editura ASBL Forêt Wallone, pp. 59-70, Louvain la Neuve, Belgique.

84. Radu S., Bândiu, C., Coandă, C., Doniţă, N., Biriş, I.A., Teodorescu M.E., 2004: Conservarea pădurilor virgine, Edit. Geea, 51-57, Bucureşti.

85. Rameau, J.C., 1995: Gestion forestiere et conservation de la nature, quelle strategie patrimoniale pour les forest francaises, Annales de Genbloux, vol. 101, pp. 1-20.

86. Raţiu, O., 1964: Vegetaţia ierboasă din bazinul Stâna de Vale, Contribuţii Botanice, pp. 189- 204, Cluj.

87. Raţiu, O., 1965a: Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei din bazinul Stâna de Vale, Contribuţii Botanice, pp. 151-175, Cluj.

88. Raţiu, O., 1965b: Flora şi vegetaţia bazinului Stâna de Vale, Teză de doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj.

89. Raţiu, O., 1966: Associations de plantes nouvelles du bassin de Stâna de Vale, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, seria Biol., 2:15-21, Cluj.

90. Raţiu, O., 1967: Cercetări fitocenologice asupra pădurilor din bazinul Stâna de Vale, Contribuţii Botanice, 323 – 343, Cluj.

91. Raţiu, O., 1968 – Caracterizarea generală a florei şi vegetaţiei bazinului Stâna de Vale. Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, ser. Biol., 2:9-14, Cluj.

92. Raţiu, O., Gergely, I., 1969: Asociaţii de plante din bazinul de recepţii al Văii Zârnei (Munţii Vlădeasa) I, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, ser. Biol., 2:29-38, Cluj.

93. Raţiu, O., Gergely, I., 1970: Fitocenoze caracteristice vegetaţiei lemnoase din bazinul Văii Zârnei (Munţii Vlădeasa) III, Contribuţii Botanice, 229-245, Cluj.

94. Raţiu O., Gergely I., 1976: Structura ecologică şi sintaxonomică a vegetaţiei Văii Sebişelului (bazinul Văii Drăganului), Contribuţii Botanice, 73-102, Cluj-Napoca.

95. Raţiu, O., Gergely, I., 1985: Principalele fitocenoze din Valea Crăciunului (bazinul Văii Drăganului, Munţii Vlădeasa), Contribuţii Botanice, 85-99, Cluj-Napoca.

96. Raţiu, O., Sălăgeanu, G., 1971: Cenoze caracteristice vegetaţiei cursului superior al Văii Drăganului (Munţii Apuseni), Contribuţii Botanice, 131-152, Cluj-Napoca.

97. Raţiu, O., Gergely, I., Diaconeasa, B., Lörinczi, F., Şuteu, Ş., Crişan, S., 1982: Flora şi unităţile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (jud. Bihor). Importanţa economică şi ştiinţifică. Caracterizarea lor ecologică I., Contribuţii Botanice, 3-14, Cluj-Napoca.

76

98. Raţiu, O., Gergely, I., Şuteu, Ş., Marcu, A., 1983: Flora şi unităţile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (jud. Bihor). Importanţa economică şi ştiinţifică. Caracterizarea lor ecologică II., Contribuţii Botanice, 65-99, Cluj-Napoca.

99. Raţiu, O., Gergely, I., Şuteu, S., 1984: Flora şi unităţile fitotaxonomice de pe Valea Iadului (jud. Bihor). Importanţa economică şi ştiinţifică. Caracterizarea lor ecologică III, Contribuţii Botanice, 85-135, Cluj-Napoca.

100. Resmeriţă, I., 1970: Flora, vegetaţia şi potenţialul productiv pe masivul Vlădeasa, Edit. Academiei Române, 313 p., Bucureşti.

101. Sanda, V., Öllerer, K., Burescu, P., 2008: Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti, 570 p.

102. Sanda, V., Răduţoiu, D., Burescu, P., Blaj-Irimia, I., 2007: Breviar fitocenologic, Partea a IV-a, 77 – 218, Editura Sitech, Craiova.

103. Sas, I., Cupşa, D., Széplaki, E., Ilie, R.D., Tötös, M., 2006: Seasonal variations in the feeding niche of a Bombina variegata population from Pădurea Craiului Mountains (Romania), Brukenthal, Acta Musei, I, 3:167-173, Sibiu.

104. Schulze, E. D., Mooney, H.A., 1993: Biodiversity and Ecosystem Function, Springer-Verlag, 525 p., Berlin.

105. Simonkai, L., 1887: Enumeratio Florae Transilvanicae vasculosae critica. Magyar Térmészeltudomànyi Tàrsulat, Budapest.

106. Sos, T., 2010: Evaluating the accuracy of morfological traits used in Anguis (sub) species differentiation, Herpetologica Romanica, vol.4, 29-44, Cluj-Napoca.

107. Stanciu, E., Mihul, M., Dinicu, G., Iorgu, O., Abrudan, I. V., Biriş, I., Drăgoi, M., Dragoş, M., Doniţă, N., Filip, L., Ferko, J., Tamàs P., Comănescu - Paucă, M., Sandor, A., Tănăsie, L,., Tatole, V., 2004: Ghid practic pentru identificarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare, (Cooperare între WWF şi IKEA pentru proiecte în domeniul forestier, un parteneriat pentru promovarea unei silviculturi responsabile), Bucureşti.

108. Stăncioiu, P.T., 2008: Silvicultura şi două concepte noi referitoare la conservarea biodiversităţii: „Păduri cu valoare ridicată de conservare” şi „Reţeaua Ecologică Natura 2000”, 90 p.

109. Stăncioiu, P.T., Lazăr, G., Tuddoran, G.M., Bogdan, Ş., Predoiu, G., Şofletea, N., 2008: Habitate forestiere de interes comunitar în proiectul LIFE 05 NAT/RO/000176. „Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România” – Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 p.

110. Stăncioiu, P.T., Abrudan, I.V., Dutca, I., 2010: The Natura 2000 ecological network and forests in Romania: implication on management and administration. In: The International Forestry Review, vol 12, pp. 106-113.

111. Şofletea, N., 2005: Fundamente genetice pentru stabilirea compoziţiei optime a arboretelor, In: „Compoziţii optime pentru pădurile României” Editura Ceres, pp. 59-69, Bucureşti.

112. Şofletea, N., Târziu, D., Spârchez, G., Curtu, L., 2002: Cercetări de genetică ecologică privind climatipurile şi edafotipurile la cvercinee şi fag, în vederea

77

fundamentării măsurilor silvotehnice şi de conservare a acestor arborete, Analele ICAS, seria I, vol. 45, pp. 57-67, Bucureşti.

113. Vlad I., Chiriţă, C., Doniţă, N., Petrescu, L., 1997: Silvicultură pe baze ecosistemice, Editura Academiei Române, 280 p., Bucureşti.

114. *** 1990, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Strasbourg 1990.

115. *** 1992, Convenţia privind diversitatea biologică, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio de Janeiro, 5 iunie 1992.

116. *** 1993, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Conferinţa de la Helsinki 1993.

117. *** 1998, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Conferinţa de la Lisabona 1998.

118. *** 2003, Rezoluția Conferinței Ministeriale privind protecția pădurilor din Europa (MCPFE) FOREST EUROPE, Conferinţa de la Viena 2003.

119. *** 1992, Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, 21 mai 1992.

120. *** 1976, Flora R.S. România, vol.XIII, pp. 97-117, Editura Academiei R.S.Române, Bucureşti

121. *** 1983, Geografia României, vol.I, Editura Academiei, Bucureşti. 122. *** 1987, Geografia României, vol.III, pp. 430-490, Editura Academiei,

Bucureşti. 123. *** 2000, Legea 5/ 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional – secţiunea a III –a, zone protejate. Monitorul Oficial nr. 152, p. 1-47.

124. *** 2001, Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice, Anexa nr 3, Specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială acvifaunistică, Anexa 4, Specii de animale şi plante care necesită protecţie strictă.

125. *** 2003, Ordinul Ministrului APAM nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

126. *** 2007, Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară, cu parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 în România.

127. *** 2007, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monitorul Oficial nr. 442, p.1-32: Anexa nr. 2: Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, Anexa nr 4A, Specii de interes comunitar, specii de animale şi de plante care necesită o ptrotecţie strictă, Anexa nr 4B, Specii de interes naţional, specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă.

78

128. *** 2000, Norme tehnice nr.103 pentru amenajarea pădurilor (5) Rezumat

Necesitatea conservării biodiversității pădurilor statuată la mai multe conferințe internaționale privitoare la protecția pădurilor din Europa și-a căpătat aplicabilitatea practică în acțiunea de certificare a pădurilor în ultimul deceniu. În instrucțiunile de certificare sunt definite pădurile cu valoare ridicată de conservare (PVRC) și obligațiile celor ce administrează păduri gospodărite durabil de a constitui zone de conservare care să conțină o anumită suprafață (cel puțin 10% din suprafața totală a pădurilor) cu păduri care conțin valori ridicate de conservare (plante, animale, ecosisteme a căror existență este periclitată, rare, endemice, caracteristice la nivel regional). Scopul cercetărilor intreprinse pentru elaborarea tezei a fost de a stabili valorile ridicate de conservare și pădurile care le conțin în două regiuni fizico – geografice deosebite – Munții Pădurea Craiului și Munții Vlădeasa, de a propune constituirea zonelor de conservare, corespunzătoare și măsurile de conservare a biodiversității. În stadiul cunoștințelor se prezintă conținutul Ghidului general și a Ghidului național privind valorile ridicate de conservare din păduri și pădurile care conțin asemenea valori. Se arată că mai multe secțiuni ale instrucțiunilor de certificare conțin prevederi detaliate privind conservarea pădurilor în care se găsesc valori de biodiversitate deosebite. S-a pus la punct o metodă de lucru cu patru etape de desfășurare : stabilirea valorilor ridicate de conservare existente în pădurile teritoriului în care urmau să se desfășoare cercetările, selectarea din amenajamentele silvice a unităților amenajistice care ar fi putut conține valorile respective, cercetarea pe teren a acestor unități pentru a constata existența acestor valori și constituirea zonei de conservare pe 10% din suprafața totală a pădurilor prin alegerea celor mai reprezentative păduri care conțin valorile ridicate de conservare. S-au prezentat în continuare caracteristicile fizico - și biogeografice a celor două regiuni naturale în care s-au efectuat cercetările, foarte deosebite, geologic, geomorfologic, edafic și fitocenologic. La rezultate se prezintă, în primul rând, valorile ridicate de conservare a biodiversității din cele două regiuni, stabilite pe baza consultării unei bogate literaturi floristice, fitocenologice, zoologice și a cercetărilor de teren proprii. Pentru Munții Pădurea Craiului s-au stabilit 41 specii de plante, 45 specii de animale și 125 categorii de ecosisteme iar pentru Munții Vlădeasa 70 specii de plante, 38 specii de animale, 266 categorii de ecosisteme care necesită ocrotire. Prin cercetări de teren în cele două regiuni s-au verificat o parte din unitățile amenajistice selectate inițial pentru a constata valorile pe care le conțin. Din acestea s-au ales pe unități de producție a celor patru ocoale silvice din teritoriu, pădurile care urmează să fie incluse în zonele de conservare și anume în arii protejate, în care sunt interzise tăierile comerciale și în suprafețele de conservare în care se pot aplica doar măsuri de gospodărire care să protejeze biodiversitatea. În Munții Pădurea Craiului au fost propuse pentru conservare 1043ha, iar în Munții Vlădeasa 1885,1 ha.

79

Propunerile s-au făcut din unități de producție pentru ca răspândirea pădurilor ocrotite să fie cât mai uniformă pe suprafață și pentru ca organizarea gospodăririi prin amenajament să nu fie puternic afectată. S-au relevat în calitate de contribuții personale : S-a creat un model de abordare metodologică pentru stabilirea pădurilor cu valoare ridicată de conservare (PVRC) în cadrul acțiunii de certificare a pădurilor. S-a stabilit valorile ridicate de conservare pentru Munții Pădurea Craiului și Vlădeasa. S-au cercetat pe teren și s-au selectat pădurile care conțin aceste valori pentru a li se conserva biodiversitatea conform prevederilor din instrucțiunile de certificare a pădurilor. Din pădurile cercetate s-au ales cele mai reprezentative pentru protecția absolută (arii protejate) și cele care urmează șă fie gospodărite special în scopul păstrării biodiversității (suprafețe de conservare). Pentru această ultimă categorie, ca și pentru alte păduri care conțin componente ale biodiversității de protejat, s-au propus măsuri gospodărești de conservare. Abstract

The need to preserve forest biodiversity stated at several international conferences on protection of forests in Europe has gained practical applicability in forest certification action in the last decade.

The certification instructions defined the high conservation value forests (HCVF) and obligations of those managing the sustainably-managed forests to establish conservation areas containing a given area (at least 10% of the total forest area) with forests containing high conservation values (plants, animals, ecosystems whose existence is endangered, rare, endemic, regionally characteristic).

The purpose of the research undertaken to develop the thesis was to determine high conservation values and the forests that contain them in two different physical-geographical regions - Vlădeasa Mountains and Padurea Craiului Mountains and to propose the establishment of corresponding conservation areas and the biodiversity conservation measures .

The content of the General guide and National guide on high conservation values from forests and the forests containing such values are presented in the state of knowledge. It is shown that several sections of the certification instructions contain detailed provisions on the conservation of forest biodiversity in which outstanding values are found.

A working method has been developed with four stages of development: the establishment of high conservation value existing in the forests in the area where the reasearch was to be conducted, selection of compartments from silvicultural management plans that could contain the respective values, the field research of these units to determine the existence of these values and setting the conservation area on 10% of the total forest area by choosing the most representative forests containing high conservation values.

The physical and biogeographical regions (very different from a geological, geomorphological, edaphic and phytocenologic viewpoint) of both natural regions where investigations were conducted were further presented.

80

In the Results section, the high values of biodiversity conservation are presented firstly in the two regions, based on the consultation of a rich flora, phytocenologic and zoological literature and of own field research.

For Padurea Craiului Mountains 41 plant species, 45 animal species and 125 types of ecosystems were established and for the Vlădeasa Mountains, 70 plant species, 38 animal species, 266 types of ecosystems that require protection were established..

Through field research in the two regions, part of the initially selected compartments have been checked to ascertain the values they contain.

Out of these, they have been chosen on production units of the four forest districts of the territory under study, the forests to be included in the conservation areas namely in protected areas, where commercial logging is prohibited and in the conservation areas where only management measures that protect biodiversity may be applied. In Padurea Craiului Mountains 1043ha were proposed for conservation and 1885.1 ha in Vladeasa Mountains. The proposals have been made in the production units as the spread of protected forests to be as uniform as possible in the area and as the management organization of the management plan not be significantly affected.

As personal contributions, the following can be mentioned: A model of methodological approach was designed to determine high conservation value forests (HCVF) within forest certification action. High conservation values have been established for Padurea Craiului Mountains and Vlădeasa Mountains.

The forests containing these values have been selected and studied in the field to conserve their biodiversity according to the instructions of forest certification. Out of the studied forests, the most representative for absolute protection (protected areas) and those to be managed specifically for the purpose of preserving biodiversity (conservation area) have been selected.

Management conservation measures have been proposed for this later category as well as for other forests that contain components of biodiversity to be protected.

81

CURRICULUM VITAE

Date personale

Numele: Burescu

Prenumele: Laviniu Ioan – Nuțu

Data și locul nașterii: 13-06-1980, Oradea, Jud. Bihor

Locul de muncă: Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului

e-mail: laviniuburescu@gmail.com

Studii și specializări

1994 – 1998, Liceul teoretic Aurel Lazăr, Oradea

1998 – 2003, Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului, specializarea Silvicultură

Activitatea profesională

2004 – 2009, preparator universitar, Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului

2009 – prezent, asistent universitar, Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecția Mediului

Acrivitatea științifică

Articole publicate: 12

Comunicări științifice: 3

Limbi străine cunoscute

Engleza - bine

82

CURRICULUM VITAE

Personal data:

Name: Burescu

First name: Laviniu Ioan – Nuțu

Date and birth place: 13-06-1980, Oradea, Jud. Bihor

Work place: Univerity of Oradea, Environmental Protection Faculty

e-mail: laviniuburescu@gmail.com

Studies and specializations

1994 – 1998, Teoretical High School Aurel Lazăr, Oradea

1998 – 2003, University of Oradea, Faculty of Environmental Protection Protection, Forestry specialisation

Profesional activities

2004 – 2009, junior assistant, Faculty of Environmental Protection Protection, University of Oradea

2009 – present, assistant Faculty of Environmental Protection, University of Oradea

Scientific activities

Published works: 12

Conferences: 3

Foreign languages

English - good

83

L ista cu publicații proprii din conținutul tezei

1. Burescu L., 2012 : Forest that are Located in / or Containing Rare, Threatened, Endangered, Ecosystem from Vladeasa Mountains – Western Carpathians, International Symposium ”Risk Factors for Environment and Food Safety”, November 2-3 Oradea, section 4 Forestry, pg 10-22. 2. Burescu L., 2011 : High conservation value forests (HCVF) from Vlădeasa mountains – Analele, Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, Vol XVII, 341-348. 3. Burescu L., 2010:- The phytocoenology and ecology of european beech stands with Phyllitis scolopendrium from Padurea Craiului Mountains (North-western Romania) – Studia Universitatis Vasile Goldis, 65-70, Arad. 4. Burescu L., 2009 : Phytocoenological and ecological study of beech forests from Padurea Craiului mountains (north-western Romania, Bihor county)- Analele Universitatii Oradea. 5. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L., 2004 : Molidişurile din Munţii Vlădeasa, Analele Univ, din Oradea, fascic silvic., 9: 25-35. 6. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L., 2004 : Contribuţii la cunoaşterea pădurilor virgine de molid din Munţii Vlădeasa şi Muntele Mare (Carpaţii Apuseni), Nymphaea Folia Naturae Bihariae, 31: 55-68. 7. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L., 2004 : The common spruce woods into Vlădeasa Mountains, Natural resources and sustainable development, University of Debrecen Faculty of Agriculture, pg. 96-97. 8. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L., 2003 : Contributions to the study of beech forests in the Pădurea Craiului Mountains, Bihor County, Natural resources and sustainable development – Internaţional scientif session, Debrecen, pg.33-35. 9. Burescu, P., Doniţă, N., Burescu, L., 2002 : Făgetele din Munţii Pădurea Craiului, Analele Univ. din Oradea, fascic. silvic. vol. VII. 49-56. 10. Burescu P., Burescu L., 2002 : La flore des zones humides, espaces protégés du nord-ouest de la Roumanie, Proceding of the Symposion Studies in Biodiversity West Romania Protected Areas, Edit. Orizonturi Universitare, Timişoara, 93- 97.