Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomffnieiPIKE' ALBERT Morala gi dogma Ritului Scolian Anticgi Acceptat al Francmasoneriei (gradele: Ucenic, Calf?i,

Maestru) / Albert Pike; trad. din lb. englezh: Ilie Iliescu.

Ed. a2-a. - Bucuregti: Herald,201B t

ISBN 97 B-97 3-1Lt-57 3-3

I. Iliescu, Ilie (trad.)061.236.6

Albert PikeMorak and Dogma

of the Ancimt and Accepted Scotti,sh Ri,te of Freenra,sonty

prepared for the Supreme Councilof the Thirty Third Degree

for the Southern Jtrrisdictionof the United States, Charleston.

ALBERT PIKE

Morala $i dogmaRitului Scoqian Antic gi Acceptat

al Francmasoneriei(gradele: I-Jcenic, Calfi, Maestru) .

nr.fuga ;i note de

VASILE ZECHERU

Traducere din limba englezh de

ILIE ILIESCU

EDrrune th HERALDBucuresti,

CUPRINS

Noti asupra primei edigii

CuvAnt-inainte la edigia a doua

PARTEA IT.TTAI

FIt osorm. MAsoNERIEI ata cum este formulati in opera luiAlbert Pike (Prelegerea lui Roscoe Pound)

1. Albert Pike, omul

2. Epoca lui Albert Pike

3. Filosofia masonici a lui Albert Pike

iNplesul AscuNs AL MASoNERTET

O interpretare spirituali a lucririi ezoterice a lojii masonice;

o analizh a simbolurilor celor trei grade descrise de Albert Pike

(Prelegere de George H. Steinmetz)

I. Introducere

II. Masonerie - Religie

III. $tiinga mentali

IV. Evolulia

V. Doctrina secreti

NotiEi introductivi

I. Ucenic

II. Calft (Companion)

III. Maestru

5

1.1

43

M48

52

61

61

67

74

B3

87

99

101

1,27

183

PARTEAA DOUA

FILOSOFIA MASONERIEIA$A CUM ESTE FORMULATA

(PRELEGEREA LUItN opnne LUr ALBERT PIKEROSCOE POUND)

in prelegerile precedente am afirmat ci masoneria,

pentru filosoful Preston', este un sistem tradigional de

cunoa$tere, iar scopul ei este sdL impirtigeasci cunoa$terea;

agadaq el se gAndeqte la rela{ia dinire masonerie gi educaqie.

Pentru Krauset, ea este o etici organizath intr-un sistem,

scopul ei fiind chliruzireaumaniteqii spre implinirea ideilorsale morale universale; cu alte cuvinte, el se gAndegte la

relaEiile masoneriei cu legea qi forma de guvernare. Pentru

Olivers, ea este un mod de a ne apropia de Dumnezeu,iar

' William Preston (r74r-r8r8), reputat cercetetor englez al fenome-nului masonic, este autor a numeroase lucriri in acest domeniu; cea maiirnportante contribufie a sa o reprezinti cartea lllustrati,ons o1f Masonry,

republicati masiv in Marea Britanie gi, apoi, tradusiL in numeroase altelimbi. Lui Preston ii datorim importante deslugiri referitoare la istorialegendari a masoneriei dar gi unele interpretiLri care s-au dovedit a fiexagerate sau chiar eronate. (V.2.)

'l Karl Christian Friedrich Krause (t78t-t83r) a rimas in istorieprin cartea intituhti Ihe ldeal of Humani,ty and Unioersal Federation.ln secolul al XIX-lea, frlozofia sociali, elaboratdL de Krause a generato influenqi semnificativi in lumea noui si, cu deosebire, in Americalatini. Reprezentarea, in sine, reunea tezele liberalismului cu cele ale

socialismului utopic pe un fond pregnant mistico-metafizic. $.2.)g George Oliver (t782-t867) este un cunoscut scriitor mason in epoci;dintre lucririle sale menlionim The Antiquities of Freernasonry, Histori,cal

Landmarks and other Eaidmces dFreetnason?y. N.Z)

4+ Moner,a. qr DocMA

scopul ei este de a ne conduce citre Absolut cu ajutorulunei traditii pure; el se gffndegte deci larclatia masonerieicu religia.

Albert Pike, spre deosebire de tofi filosofii gi gAnditoriimasoni care l-au precedat, ne oferi un tip radical de filo-sofie; mai bine zis el ne ofera o metafi.zici a masoneriei.Fentru el masoneria reprezinti un mod de a studia prin-cipiile prime, iar scopul ei este de a dezvitlui gi oferi prin-cipiul fundarnentai prin care sa putem intelege qi stipAniuniversuX. Frin urmareo el se gindegte la legaturile maso-ncriei cu aspe*tele profunde ale existentei.

PSni ia Lln punct, ;iceastA opinie era inevitabili pentruci.neva care gfinclea gi scria intr-o iari puternic influentatide filosofia ira.nscendentatrd. Fe de o prarfe, era cle a$teptatca. gdnciirea lui s;i fir: amprentat[ qle idei]e fiiosofice ale

bresiei din care f,icea nrane qi care la vrernea aceea suferea deinfluenta hep5elianismrilrri. Tle cle alti parte, nu trel:uie uitatcd. I'ike a studiat r*rneinic scrieriie filosofice ale antichititiiqi a avut qr inclinatie particulari spre rnistica, ln consecintfi,lilosofia trui cri pril'ire la rrrasonei'ie este un prndus al r:rnuluigi ai tim.pr.;}ui, gi dc aceea noi tre tiuie sd lufun in consideratiepe fiecarc dinti'e acestea gi s[ le analizi:m inteiig;ent.

r, Alknert Fikeu sr??ile3

Aiberr flilke s-a nfrscut la Rostcn la l9 dacembrie 1809.

F;iirin{ii li.ri erau siraci" $i-a faeut educatia in qcoiile publicecfin Boston si este interesant tle gtiut cd, deqi gi-a luat exa-

rnenele cie aclrnitere Ia coiegiul F{arvard, el nu ;r putut si'drxyreze cur:surile, cieoarece tn acele vremuri se cerea ca taxade gceilarizare s* {ie irlititii pe tloi ani ii:l avans s;au s;i fie asigurata printr-o creanta. in cele <Iin urma el a a.juns profesorgi a prred;rt ?n qcoiila provinciale etrin iVlassachusetts din anul

FILOSOFIA IMASONERIEI 45

1825 pAni in anul 1831. tn 1831 a plecat in Vest qi s-a ali-turat unei companii comerciale ce clpera in zona cJintre St.

Louis gi Santa Fe. in vrernea aceea fianta Fe apa.rtinea Mexi-cr-rlui qi o ciLlhtorie prin pustir-rl aceia sllbatic, locuit doar de

indr,eni, era plinA de pericole. ta intoai:ce]:e, a traversat preria

Staked qi teritnriul indian qi s-a stahilit ?n cele rlin rirn:tr laVan Euren, in Arkansas, untle a deschis o gcoalh.

Pe atunci, sirntui pr:litic se rnanifesta foarte ascutit inArkansa.s. Teritoriril era divizat intre partidul Conway, incare se aflau dernocratii gi era alcituit ca un fel de clan, gi

prartidul Crittenden al liberalilor, care era mai de grabi ol'actiune personali decAt un partid politic" Varsarea de sAnge

cra rni.jlocul cel rnai des folosit, rnai ales pentru renalvareaunei neintelegeri dintre fac{iuni, decAt pentru rezolvareaunor rivalitaqi politice. Experienqa de inceput a acelei epocide uriL gi rizboi indArjit de la graniti rnerit[ sl fie amintiti,cici are legituri cu multe lucruri din prelegerile lui Fikedespre masonerie. Pike era liberal gi in aceasta calitate a

publicat in organul liberal din Little Rock uneie articole, de

o asemene a forlh, incAt a atras atentia generalh. Ca urmare,Crittend, conduci,torul liberal, l-a cbutat pe Pike la qcoala

provinciali unde iucra qi i-a convins sd se ducd la LittleRock, in calitate de editor, aidturi de ceilalgi editori ai orga-

nului de partid"Aceasta a fost irnpre.jurarea lui favorabild, care i-a

prermis si studieze legile qi siL se ocupe de editarea ziarului.in anul 1,834 a fost admis in ba.rou unde loarte repede a

irvansat, ocupAnd treapta profesionalh cea rnai inalti inArkansas. Printre realizi.rile lui, chiar cle la inceput, men-

tionim pregitirea pentru revizuirea legilor acestui stat.Cartea nu ii poartb numele. dar relatarile eonternporanene fac cunoscl-lt ci el a contnibuit in cea mai mare misurb la

46 Ntlonar.a , r DocMA

alchtuirea ei. Toti au first de acord cf, ea constituie un rnodelde cum poa{:e fi realizat} o asernenea. lncrare .

I"a izbucrrirea rizboiului cu N{exicui, Fike s-a ?nrolat

?n armatd gi a acfivat la Buena Vista" Cerrajutr siu, doved.it

deja ir: c+"rnf,licteie rrr:litice leritoriale, s-a. rernarcat din trouin *v*nimenteie desfhqurale in cainpania rJin h{exic" Fikr:a c*nsideraf c;r e de clatoria iui si critice sfra.tr:gia rnilitaraa guvernatoruiui Sloane, fapt care a f6cut sdL fie irnpiicatintr-un duel. llluelul a avut lt.lc ciincok; de linia de front dinteritcriul indian; cJin fericire) s-a tncheiat l'ard vfrsare cle

sAng'e" prin tmphcarea comhatantilor. lf'oate acestea ne fac

sl binuirn ci urmele acesl.ei experierrte le gtsirn in discur-surile sale . Din 1853 p6na in 1857, Pike a activat in rnagis-

traturS, ia New. Orleans. tn felul acesta a avut posibilitateasi intreprindi un studiu laborios qi cornpetent asupra drep-tului rornar-r: care sti la baza dreptului francez qi care a

intrat apoi in vigoare in Louisiana) aga cum este qi acum. in1857 s-a intors in Arkansas gi a devenit mernbru in supremamagistraturi a acestui stat.

La izbucnirea rhzboiului civil, soarta a ficut si fiealdturi de cei din Sud. Cum avea o influenth puternicdasupra indienilor, a fost trimis sii ridice o arrnati in teri-toriul indian. S-a diiruit cu toath puterea indeplinirii acestei

sarcini, dar in ciuda ef<rrturilor sale stiruitoare nu a reugitsi faci soida.qi disciplinati din togi participantii la forta pecare reugise s-o aicdtuiasch. Unele dintre faptele comise de

aceasti for!6 i-au pfrfat pe nedrepf r,nernoria, potrivit celorrna.i irnportante sursc erficiale" intr-adevfr" experienla lui nua fost prea diferit* de aceea a ofrteritror Jrritanici din tin'rpulrevolugiei gi rizkroiului rJin 1,8X,2, eare cAutau sa-i loloseascir

pe indieni ca aliati rnilitari. tn orice caz, proiectul n-a pututfi rJus la indeplinire. Aceasti experientd a l5,sat de asemenea

urlne pe care lc ghsirn ?n discursurile m.asonice. flupi riz-

FrLosoFrA MASoNERIEI 47

boiul civil, a practicat dreptul un timp la Memphis. in 1868

a venit la Alexandria, in Virginia, iar in 1870 s-a mutat laWashington, unde a practicat dreptul timp de douizeci gi

unu de ani. A murit in anul 1891.

Albert Pike a fost un om invitat, cLt vaste cunoqtintein cele mai importante qi variate domenii. A fost tln avocatfoarte renumit qi apreciat in dreptul civil. A stucliat temeinic

dreptul roman gi a lisat un manuscris pentru o carte intrei volume despre principiile dreptului roman, manuscris

aflat acum in biblioteca Curqii Supreme a Statelor Unite.A avut, in afara preocupirilor sale profesionale, gi multealte inclinatii de un inalt nivel intelectual. El ne-a lisat,printre scrierile sale, o traducere in manuscris a lucririlorlend Auesta gi RigVeda,in douizeci qi doua de volume rnari,

cu foarte multe adnotiri. De altfel, s-a remarcat qi ca poet.

Unele dintre aceste poeme, in special acelaatit de impresi-

onant despre bhthlia de la Buena Vista, mai pot fi gisite inqcoli, iar versurile lor erau cunoscute de foarte multi,lumedin acele vremuri.

TrecAnd in revisti datele legate de activitatea luiextra-masonici, descoperim un om niscut gi educat inNew England, un pionier din sud-vest in perioada cAnd se

schimbau frontierele, un soldat in cele douh rhzboaie, un

.jurist strilucit in fiecare dintre cele doui mari sisterne ale

legilor moderne, un judeciLtor (pentru o sesiun€) al CurEii

supreme, qi, de asemenea) un autodidact cu vederi largi, unom de qtiinqa gi culturi, care, pe lingi un tratat despre prin-cipiile dreptului roman ce a avut ecou in profesia lui, a pututsi scrie versuri destul de bune qi si se ocupe de traducerea

unor importante cirti despre filosofia qi religia orientali.insi domeniul in care Pike gi-a adus cea mai fructuoasi

contribu{ie a fost masoneria. Cariera lui este prea recentiqi renumele lui prea bine cunoscut tuturor pentru a mai fi

Monale $r DocMA

nevoie de alte precizhri. Totuqi, vreau si amintesc ci el adevenit Suveran Mare Comandor al jurisdicqiei sudice dinRitul Scotian in anul 1859 qi gi-a dedicat cei treizeci gi doi de

ani care iau mai rimas din viaEi unei munci perseverente

in cadrul acestui rit. Cu exceptia lui Krause, nicio minte de

acelagi calibru nu s-a aplecat atAt de stiruitor asupra pro-

blemelor masoneriei. insi Krause, mare invitat gi filosof,a trhit in mediul de seninitate culturali al oraqelor univer-sitare germane. Pike a triit in agitatul Boston gi in cloco-

titorul teritoriu Arkansas, a fost constrins de comunitatesiL se bati in duel, a iuptat in doui rhzboaie qi a comandatindieni. Mai mult, experienta masonici a lui Krause este

de neglijat in comparatie cu profunda implicare in ordin a

acestui veteran al masoneriei americane. Aqadar, nu trebuiesi avem vreo indoiald ch Albert Pike, prin structura tem-

peramentului siu, prin incercirile la care l-a supus viafagi prin vasta lui erudiqie a fost, de departe, mintea cea maicuprinzitoare qi vocea cea mai puternici a masoneriei dinvremea sa.

e. Epoca lui Albert Pike

in perioada de inceput a carierei sale, Pike a venit incontact cu filosofia politici a secolului al XVIII-lea, care a

devenit clasici in gindirea politici americani, deoarece a

fost filosofia fiuritorilor constituliei gi legilor de aphrare a

drepturilor qi a piLtruns in cadrul institugiilor americane inperioada lor de formare. De asemenea, in aceasti parte a

carierei sale ca avocat el a venit, in cercetirile salejuridice,in contact cu filosofia dreptului din secolul al XVIIl-lea.

in ultima parte a vietii sale, in studiile lui profund filo-sofice, a imbriqiqat metoda preponderent metafizici a seco-

lului al XIX-lea, cu concepEia despre Absolut ce a dominat

scrisul filosofic englez qi cu ideea unitaqii tuturor lucrurilordin perspectiva unui principiu absolut, idee care a prevalatin noul secol. in aceeaqi perioadd, a fost martor la ascen-

siunea materialismului in general qi la avAntul triurnfal alqtiinlelor naturale. Impactul acestora asupra ideilor sale

a fost atAt de puternic, incAt l-a ficut, ca o reactie la pozi-tivism, si-gi indrepte atentia spre rnistici:. Desiguro unclement mistic existi, nu ca ceva neobisnuit, la idealiqtiiradicali. De exemplu, conducitorul unei gcoli intemeiatepe filosofia lui Hegel a fost mustrat pentru ci a tirAt mis-

ticismul intr-un subiect atAt de ptozaic ca filosofia drep-tului. Dar misticii sunt creafi de naturi gi natura l-a ficutpe Pike cel mai important dintre ei. Prin urmare, putem fisiguri ci reacqia la materialism a accentuat, pur gi sirnplu,un element care, oricum ar fi ieqit in relief in gindirea gi

scrierile lui. Fiecare dintre cele patru puncte de contact cu

gAndirea americani din secolul al XIX-lea impune luareain considerare a momentului.

Filosofia politici americani din prima jumhtate a

secolului al XIX-lea a fost un amestec de drept englez qi

speculagie francezh. Anterior revolutiei, in Declaratia drep-turilor Congresului, coloniqtii s-au bizuit pe prevederiledreptului civil engle z, aga cum au fost susfinute de juriqtiimpotriva regelui Stuart din secolul al XVII-lea. ln schimb,I )eclaratia de Independenfi s-a bazatpe drepturile naturale;rle omului, un presupus set de drepturi inalienabile, uni-versale, eterne, deduse prin ratiune din natura omuluirrbstract. Sub influenqa ginditorilor englezi din secolui;rl XVII-lea gi a filosofiei europene a dreptului, scriitoriiliancezrdin secolul al XVIIl-lea au dezvoltat aceasti teorie;r drepturilor naturale la un nivel destul de inalt, iar inte-rrreietorii guvernirii americane erau bine informati asupra;rcestui subiect, a$a cum reiese din scrierile lor. Bineinleles

FILOSOFIA MASONERIEI

50 Monela $I DoGMA

cl ei au combinat teoria generali a specula{iilor franceze

cu detaliile concrete ale dreptului englez qi au ajuns siconsidere ci drepturile civile ale englezilor, care se gisesc

in cirjile lor de drept, erau drepturile naturale ale omului

descoperite in filosofia politici fnncezh. Prin urmare, in

proiectele privind dreptirrile, ei le-au formulat, capitol cu

capito!, le-au adaptat gi le-au stabilit in reguli fixe qi precise

inbaza autoritiqii ultimelor. Acest fapt a avut consecinfe

importante pentru filosofia dreptului american, pe care

Pike a cunoscut-o in perioada lui de formare, cAnd igi f'acea

studiile juridice.in disputele dintre judecitorii englezi qi regii Stuart,

judecitorii pretindeau ci se afli intr-o pozi,tie situatiintre drepturile gi libertiqile individului englez qi acgiunea

opresivi qi arbitrari a coroanei. CAnd noi am preluat teoria

drepturilor naturale, eterne gi inalienabile gi am combinat'o

cu teoria jurigtilor englezi, rezultatul a fost o doctrini care

spune ci dreptul sti gi trebuie si stea intre individ, pe de

o parte, gi stat gi societate, pe de alti parte, qi ci rolul legii

este de a-i asigura individului drepturile sale naturale in

cazulcAnd acesta este ameninlat cu oprimarea gi agresiunea

din partea societiqii. AceastiL idee privind rolul de mijlo-

citor al dreptului, de reconciliere a pirlii cu intregul, pe

care juriqtii din ultimul secol l-au consideratcafiind primul

articol al crezului lor, poate fi descoperiti in toate prele-

gerile lui Pike gi socotiti de el indispensabili menlinerii

echilibrului sau balanqei. Cici daci legea a reprezentat o

mediere, o armonizare' o reconciliere, iar universul a fost

condus de legi, atunci principiul fundamental al univer'

sului a fost medierea sau armonizarea pe care el a numit-o

,,echilibru".CAnd, in ultimele sale studii, Pike a cunoscut metoda

metafrzicha filosofilor din secolul al XIX-lea, a gisit aici o

FrLosoFIA MAsoNERIEI 51

confirmare fireasci a ideilor spre care l-au condus cuno$-

tinfele sale de filosofie clasici, politici qi legali americani

precum gi studierea lucririlor scriitorilor ffancmasoni din

secolul al XVIII-le a, chcigenerafia care i-a urmat lui Hegel

a ciutat si explice universul ca intruchipare a unei idei'

Istoria a constat in desfbgurarea acelei idei din experienfa

umani. Filosofia a reprezentat desfigurarea logich a ace'

leiagi idei. Prin urmare, cercetarea a fost indreptati spre

gisirea acelei idei fundamentale cate a stat la baza ordinii

iomple*e a universului, lumea fenomenaldL nefiind decAt o

manifestare parqiali a ei.

AgadaE potrivit lui Pike, indatorirea filosofului este siunifice qi sd: reconcilieze toate diferen{ele din Absolut, la

care el a ajuns prin aceasti idee. Urme ale ttanziqiei de la

analogia legali gi politici la aceasti bazhmetafizicit pot fi

gisite in unele pirqi din lucrarea lui fundamentali, Moral'a

Si, d,ogma car€; aga cum ne putem inchipui, au rimas informa lor de inceput, in ciuda repetatelor gi complexelor

revizuiri.in ultimele studii, Pike a fost nevoit sa fini seama de

materialism, ale cirui idei se afirmaseri convingitor inultima parte a vie{ii lui qi din ,,gura ciruia iegeau numai

vorbe inqelepte". Daci Pike, care in mod natural era un

mistic, pare uneori si se bazeze pe intuigie mai mult decAt

pe rafiune pentru a pune credinta la temelia cunoagterii

spre a afla o realitate in ocult gi a ariLta relagia strAnsi

dintre simbol gi lucrul simbolizat, ei bine, toate acestea

se petrec in contrast cumetafrzica riguroasi a prelegerilor

sale, in care el argumenteazh gi demonstreazh c\, in loc

de a invoca profegiile, ar trebui si se ia in considerafie qi

universul mecanic al pozitivigtilor gi noua etici economici

gi filosofia burqii sus{inute de noua generafie materialisti.

FILOSOFIA MASONERIEI ilJ52 ilk:nela $r DocMA

3. Filosofia naasonic5 a lui Alhert Pike

Fike nu ne-a lirsat vreun compencliu privind opiniile sale

filosofice" Frin urmare, nu putem si le sesizi.rn dintr-o dati,nu al/ern o expunere coi:lcis5 a lar. Cel care stl.rdiaz5 {iio-

sofi.a rnasonici: a h,n Fi.ke, trebuie si citeascd paginile pliriede intelepciune ale trucririi Mo'rakt gi dogrna. Dupa citirea gi

aprof'unclarea con{inutului sistemului {ilosofic expus acotro,

acesta se va face inqeles de la sine . Dar este aproape irnpclsibil

si pui degetul pe o propozitie sau alta gi sii spui ci aici sau

acolo descoperirn filnsofia lui Pike inviluiti ca intr-o coajide nuci. Primul lucru pe care trebuie si'l avern in rninte

atunci cAnd citirn iucrarea Morala Si dogma este ci trebuie sideosebim cAt se poate de lirnpede ce anume ii aparqine luiAlbert Pike cu adevirat, gi ce nu.

intr-adevir, el insuqi ne-a spus acest lucru:

,,in pregiLtirea acestei lucrari, Marele Comandora fost in egali misuri autor qi compilator; el a extras

cam jumitate din continutul ei din lucriLrile celor mai

buni scriitori, gAnditori qi filosofi. Foate ciL ar fi fost

mai bine gi mai de folos daci el ar fi extras mai mult qi

ar fi scris mai putin.Poate cdL jumitate din lucrare ii apartine, totugi, qi

incorporAnd in ea gAndirea qi cuvintele altora, el a ficutschirnbi,ri in rnod continuu, adiugind la cuvintelealtora, adeseori confuze, propriile sale cuvinte."

intr-o oarecare mhsurd autorul este nedrept cu el insugi

in aceasti expunere. intr-un anumit senso ca.rtea ii apartine

in intregime. El a citit gi a sistematizat arice lucru, l-a asi-

milat, l-a preluat qi l-a integrat in sisternul siu. Dar chiardin aceasti cauzh textele lui, inclusiv extrasele din.Morala

Si. dagm,a, sunt destul de inqelitclare. Noi am putea si ne

agafdm de orice idee filosofici a h-ri, daci procedim in acest

l-el. Am putea inlocui aproape orice pagind printr-o alta,

daci privim lucrurile la suprafaqa gi nu intelegem conti-

nutul pe care el il adapteazd sau il folosegte ca si ilustreze

rlezvoltarea gAndirii in raport cu subiectul din afirmagiile

rlogmatice ale filosofiei sale. Morala Si dogma trebuie cititiqi interpretath ca o unitate. Pike spunea cir este o carte pe

care trebuie si o gAndeqti qi nu doar si o citegti.

Trei contribuqii legate de qtiin{a masoniciL meriti silie subliniate chiar de la inceput, inainte de a ne ocupa inrletaliu de filosofia rnasoneriei lui Pike. tn primul rAnd,

I'ike a fost un adept atr libertigii de interpretare. El a insistat

;rsupra faptului ci nicio autoritate infailibili care vorbegte

u catedra n-ar putea si-l lege pe iliason de cutare sau cutare

interpretare a simbolurilor traditionale ale ol'dinului. El

spunea ca masonul, in loc si primeasci invdlituri gata pre-

Itrcrati qi categorisitl d* chtre un altul, ar face ruai brine sd:

si-o insugeasci singur, prin studiu gi rneditagie asupra lucrarii

si simbolurilor. Astf'el, el a sustinut dezvoltarea individuali'totalS; a sustinut o nlasonerie inteineiatf, pe fiecare rnembi:'tl,

, licliti pebaza sr,"lida a convingelii interioare.

Acest ,protestantism mas*nic", aqa curlx a ftlst numitcu indreptltire, este unul saturat cu scrieri {tanceze despre

niasonerie" ln al doilea rAnd, el ne-a dat t-r iruterpretare veri-

r;rhitri a sirnbolurilor, care au phtrttris in m;rsonerie prinf ilosofii herrnetici. Fike a stuci.iat istoria gi evolutia. simbo-

lrrrilor. Ei a tnqeles sp.iritui lor gi a cunoscltt iocul lor incvolutia gAndirii umane.'

' Flutckinson Si Preston, ba, chiar qi Oliver in multe cazuri ntl inte-Icqcar-l deloc aceste simiroluri. intr-aelevbr Preston era interesat ele ceea

, ( rcprezentau doat iri misura in care cle ar fi putut fi ficute instru-rrrcnte de educalie in epoca respectivii. ill consecinqi, FresLon qi Oliver,ur rccllrs la explicaqii nepotrivite Si adeseori eronate referitoare la vechile,;irnboluri" (N"tr.)