POLIAMIDA & POLIPROPILENA PARAU SILVIA DANIELA AN III TCT

POLIAMIDA

PA (poliamida) este un polimer semicristalin de obicei de culoarea alb laptoasa sau galbuie, care face parte din grupa de mase plastice tehnice cu rigiditate si rezistenta ridicata. Prezinta o combinare optima de calitati: rezistenta mecanica, rigiditate, rezistenta la lovituri si proprietati bune de alunecare. In principiu, distingem cateva tipuri de poliamide oferite, in functie de numarul de monomeri sau de metodele de polimerizare: PA 6 : [NH (CH2)5 CO]n PA 6 G (poliamid turnata) PA 12 PA 66 : [NH (CH2)6 NH CO (CH2)4 CO]n PA 6/66 : [NH-(CH2)6 NH CO (CH2)4 CO]n [NH (CH2)5 CO]m PA 66/610 : [NH (CH2)6 NH CO (CH2)4 CO]n [NH (CH2)6 NH CO (CH2)8 CO

POLIAMIDA

Domeniile principale de utilizare a poliamidelor sunt: constructia de masini, utilaje, vehicule, medicina, industria alimentara, chimica, electronica si electrotehnica, inzestrarea laboratoarelor, constructia de pompe si armaturi, constructii de precizie si cu presiuni joase. Materialul se poate prelucra prin aschiere, sudare, lipire, termoformare. In cadrul fiecarui tip mentionat sunt posibile variante cu proprietati fizicomecanice diferite ceea ce determina diverse campuri de utilizare

POLIAMIDA

POLIAMIDA 6 Se obtine printr-un proces de policondensare a caprolactamei. Proprietatile avantajoase sunt: - buna stabilitate termica rezista la 200-220C - rezista la rece - caracteristici electrice bune - rezistenta mecanica buna - rezistenta la uzura - rezistenta chimica buna

POLIAMIDA

- contractie mica si buna pastrare dimensionala - rezista la radiatii ionizante - suprafata estetica buna Dezavantaje: - pretul - lipsa de transparenta - prelucrabilitate mai complexa Tipurile de poliamida 6: Poliamida 6 standard Schulamid MV13 sau Schulamid MV-14 Poliamida 6 cu impact marit Schulamid 6 MV-HI

POLIAMIDA

Poliamida 6 grad industrial Schulamid 6-MV-NT Poliamida 6. cu umplutura Tipuri de umplutura: - minerala - fibra de sticla - bile de sticla - fibra de carbon

POLIAMIDA

POLIAMIDE 6.6 Se obtin din hexametilen diamina si acid adipic. Caracteristicile seamana cu PA6, dar se recomanda pentru: - stabilitate termica mai ridicata - rezistenta mecanica buna - rezistenta la uzura si la frecare, avand si proprieteti de autoungere. - Bune proprieteti ignifuge (clasa de ignifugare V-2) - Rezistenta chimica mai buna - Prelucrabilitate buna si corespunde exigentelor de aspect Probleme privind prelucrarea: - absorbtie a apei, care duce la schilmbarea dimensiunilor.

POLIAMIDA

Tipurile mai des folosite: Poliamida 66 de Vascozitate medie, de uz general Schulamid 66-MV2 Polimaida 66 cu fibra de sticla Schulamid 66-GF 30 Poliamida 66 cu microbile de sticla Schulamid 66-GB-30 Poliamida 66 cu fibra de sticla si rezistenta marita la soc Schulamid 66-GF30-HI Poliamida 66 cu 50% fibra de sticla si rezistenta termica marita si rigiditate ridicata Schulamid 66-GF50-H Poliamida cu umplutura minerala Ex Schulamid 66-MK-20 HI Poliamide ignifugate Ex: Schulamid 66-MV30-FR Fara Sb2O3 si fara PBDE. cu umplutura minerala, grad de ignifugare V0

POLIAMIDA

Blend de PA66/6 care sintetizeaza proprietile ambelor polimeri Schulamid 66/6-GF 30 POLIAMIDA 12 Este un polimer semicristalin. Datorita lanturilor alifatice mai lungi dintre legaturile amidice lantul polimeric este mai elsatic. Caracteristicile pentru care se alege: - densitate mai mica - absorbtie mai redusa de apa - rezistenta chimica buna, nu este sensibil la coroziune de tensiune - poate fi sterilizat cu aburi sau aer fierebinte - proprietati mecanice bune - proprieteti electrice bune - pastreaza bine proprietetile in mediu umed. Dezavantaj: pretul semnificativ mai ridicat, decat al celorlalte poliamide.

POLIPROPILENA

POLIPROPILENA (-CH2-CH-)n este foarte asemanatoare cu polietilena. Ea de asemenea este un CH3 material solid, grasos la pipait, de culoare alba, termoplastic. Ca si polietilena ea poate fi considerate hidrocarbura macromoleculara saturata (masa moleculara 80 000 200 000). Este un polimer stabil la mediile agresive. Spre deosebire de polietilena, ea devine moale la o temperatura mai inalta( de 160-170 C) si are o rezistenta mai mare. La prima vedere aceasta pare de neinteles. Prezenta in prolipropilena a numeroase grupe laterale - CH3 ar fi trebuit sa impiedice la alipirea macromoleculeleor una de alta. Rezistenta polimerului si temperatura lui de topire in acest caz ar fi trebuit nu sa creasca, ci sa descreasca. Pentru a intelege aceasta contradictie , este necesar sa examinam mai profound structura acestei substante.

POLIPROPILENA

In procesul de polimerizare moleculele de propilena(sau de alt monomer cu o structura asemanatoare)pot sa se uneasca unele cu altele in diferite moduri, de exemplu: CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH2 CH CH3 CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH CH2 CH2 CH CH CH2 51577byk79mpr7x CH3 CH3 CH3 CH3

Primul procedeu se numeste cap-coada , cel de-al doilea procedeu- coada-cap . E posibila si o varianta mixta de combinare. Polimerizarea propilenei se realizeaza in prezenta de catalizatori, ceea ce contribuie la formarea dintre toti polimerii posibili a polimerului cu o structura regulata corespunzatoare principiului cap-coada , caracterizata printr-o succesiune dreapta a grupelor metil in catena.

POLIPROPILENA

Grupele- CH3 capata in cazul unei polimerizari de acest fel o orientare spatiala regulata. Daca ne vom inchipui ca atomii de carbon, care formeaza macromolecula zigzag, sint situati intr-un singur plan, atunci grupele metil vor fi situate sau de una si aceeasi parte a acestui plan, sau se vor succeed regulat de ambele parti ale lui. Polimerul capata, duap cum se spune o structura sterioregulata. La un asemenea polimer macromoleculelesint strins lipite una de alta( au un inalt grad de cristalitate), fortele de atractie reciproca dintre ele cresc, ceea ce influenteaza asupra proprietatilor.