politica monetara si de credit a germaniei
TRANSCRIPT
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 1/41
Annotation
Kravets Ivan, Monetary - the credit policy of Germany, Kishinev, 2010
Germany - one of leaders of economic. With gross national product level, euro exceeding 3,23
billion, Germany is on the fourth place in the world after the !"#, $apan and the %eoples &epublic
'hina(. )esides, Germany occupies one of leading places in the world on export volumes. *xporte
production is +nown all over the world under mar+ ade in Germany. n a standard of living th
country occupies 23 place in the world, agrees uman /evelopment 0ndex. n manufacture si1
Germany costs on the fourth place at once beyond the !"#, 'hina and $apan. %er capita it is necessar
almost 2 thousand dollars a year. # share of Germany in world gross national product 4 . # sha
of Germany in gross national product of the *uropean !nion countries almost 36 .
/irect conductor of the state monetary and credit policy is the German federal ban+. 0t carries out in three basic forms7 a manipulation a discount rate8 operations in the open mar+et8 regulation of norm
of obligatory reserves of credit institutions.
9o )undesban+ functions the currency issue monopoly belongs. #nnually the ban+ solves in wh
degree and in what direction the monetary weight in the country varies. &esults of decisions of ban+ a
always shined in mass media. )y means of interest rates the ban+ has possibility to some extent
change :uantity of cash in circulation.
9he ban+ carries out maintenance of execution of a payment turn and the control over activity
other ban+s and influence on them - directly participation in control councils( and ;<;=>?@;ABCC
use of tools of a monetary policy(.
0ndependence of )undesban+ of the government and perfection of the legislation in this sphere - it
possible to tell, a uni:ue case in the world. 9he central ban+ does not put to itself for the purpose pro
reception as it is done by other central ban+s. )undesban+ functions as corporation of civil protection
Drom the moment of creation of the *uropean "ystem of 'entral )an+s )undesban+ defines th
problem so7 E)undesban+ as the 'entral ban+ of Germany is compound *uropean "ystem of 'entr
)an+s. 0t ta+es part in this system, provides price stability of euro and carries out payments in th
country and behind its limits. )undesban+ as the central ban+ carries out the general monetary polic
of the *uropean "ystem of 'entral )an+s in GermanyE.
3
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 2/41
/in punct de vedere economic, Germania, se numara printre cele mai de1voltate tari din lume, cu univel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu unsistem perfectionat d prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. *ste considerata a5-a economie a lumii si cea mmare din *uropa. Germania este adesea numita Fmotorul economic al *uropei.
Introducere
"istemul bancar repre1intH una din cele mai importante structuri a economiei de piaIH.
Germania&DG( acest sistem este foarte de1voltat Ki cuprinde o sferH largH a economiei Lntregului stat
#ctualitatea temei poate fi determinatH de faptul cH politica monetarH Ki de credit a oricHrui st
poartH un caracter reglementar, adicH prin reali1area acesteia se subLnIelege Lntregul proces de stabili
a relaIiilor economice Lntre agenIii economici la nivelul unui stat sau chiar la nivel interstatal. /ac
reieKim din aceast fapt care eu cred cH este argumentat( putem constata cH politica monetrH Ki de cred
a Germaniei MoacH un rol important cum la nivel naIional aKa Ki la nivel internaIional. #ceas
importanIH se datorea1H de1voltHrii economice a Germaniei rapide, suficiente Ki bineorgani1ate p
parcursul secolului NN.
"istemul bancar al Germaniei repre1intH un sistem dintre cele mai de1voltate de pe continent
european Ki chiar din lume. #ctivitatea bancarH Ln ultimii dou1eci de ani se considerH unul dintre ce
mai dinamice sectoare ale economiei Germaniei.
"pre deosebire de sisteme bancare ale altor IHri structura sistemului bancar german este caracteri1
prin universali1area instituIiilor bancare O creditare, care le permite sH deIinH o diversH structurH d
active Ki pasive. Gestionarea instituIiilor de credit Ln &DG este reali1atH de douH instituIii independent
)anca DederalH GermanH Ki 'onsiliul Dederal de "upraveghere bancarH, cu acestea vom lua cunoKtin
Ln capitolul 00 al te1ei . *ste evident cH banca centralH MoacH rolul primordial Ln stbilirea politic
monetare Ki de credit Ln oricare stat, deoarece anumea ea este organul suprem, care deIine dreptu
exclusive de a utili1a instrumentele politicii monetar O creditare pentru reglementarea acesteea.
%entru ca sH putem descoperi sensul acestei lucrHri, F%olitica monetarH Ki de credit a Germanie
trebuie sH cunoaKtem ce LnsuKi repre1intH banca centralH, funcIiile Ki misiunile de ba1H ale acestei/eoarece politica monetarH este legHtH direct de activitatea bHncii centrale Ki depinde nemiMlocit d
politica acesteia atunci paragraful 2 capitolului 00 va fi consacrat descrierii bHncii centrale a
Germaniei, funcIiilor Ki misiunilor acesteia.
%rimul capitol al acestei lucrHri va reflecta cele mai importante evenimente economice care s-a
produs Ln domeniul financiar O bancar al Gremaniei Ln ultimul secol, la fel Ki po1iIia economicH actua
P
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 3/41
a Germaniei moderne. /oar dupH anali1a a situaIiei economice a statului putem Mudeca asupra politic
monetar O creditare promovate de acest stat.
Jn capitolul 000 sunt oglindite conceptele, scopurile Ki instrumentele politicii monetar O creditare a
Germaniei. #ctualmente Ln Germania politica monetarH Ki de credit este angaMatH sH minimi1e1
inflaIia, sH contribuie la creKterea economicH cLt mai satbilH, sH menIinH raportHrile ale cursului valut
pe un nivel determinat de economie, sH stimule1e producerea bunurilor orientate spre export
bunurilor care vor Lnlocui importurile actuale, sH maMore1e semnificativ re1ervele valutare ale IHr
/eci toate acestea repre1int problemele de ba1H ale politicii monetar O creditare ale Germaniei.
Qucrarea mea are drept scop de a arHta ce repre1intH politica monetarH Ki de credit pentru un st
de1voltat ca Germania Ki la ce nivel economic se aflH astH1i &epublica DederativH Germania. %entru
sH pot reali1a efectuarea cLt mai efecientH a lucrHrii date, mi-am pus drept scopul de a re1olva Ki de
reflecta urmHtoarele sarcinele7- de anali1at economia Germaniei pe parcursul unei perioade destul de suficiente, pentru ca
pot determina rolul politicii monetar O creditare promovate de autoritHIile abilitate de ace
drept8- de a studia mai amHnunIit sistemul bancar german7 apariIia, de1voltarea Ki po1iIia actualH
acestuia, pentru ca sH pot urmHri evoluIia politicii monetar - creditare 8- de a argumenta prin definiIii, date statistice Ki fapte concrete importanIa politicii monetare
de credit a Germaniei.
9e1a de faIH este structuratH Ln 3 capitole a cLte 3 paragrafe fiecare capitol. Jn primul capitol, alcHtudin RR pagini, am descris etapele formHrii politicii monetare Ki de credit Ln Germania. !rmHtorul capit
capitol 00, care constituie R pagini( repre1intH descrierea sistemului bancar german. !ltimul capit
desfHKoarH esenIa poilticii monetar O creditare promovate de cHtre )undesban+ O )anca Dedera
GermanH sau banca centralH Ki conIine 2R de pagini.
5
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 4/41
Capitolul I. tapele form!rii sistemului monetar "i de credit #n Germania.
1.1. $itua%ia economic! a Germaniei p#n! la al &oilea '!()oi Mondial.
"istemul unic monetar O creditar a Germaniei ia naKtere Ln anii R4S6, atunci cLnd dupH proclamar
imperiului a fost introdusH unitatea monetarH O reichsmar+-a cu paritatea de aur Ln valoare d
6,354P23g, ce a Lnsemnat Lnceputul monometali1mului de aur. %LnH atunci pe teritoriul statului exista
S sisteme monetare7 monometali1mul Ln Germania de Tord taler( Ki cea de "ud gulden(, talerul de a
Ln )remen, monede de aur O friedrichs, pistoale, galbeni , care circulau cu cursul de referinIH faIH dargint. Jn plus circulau bancnote Ki bani O hLrtie. "axonia prima a emis bani O hLrtie, iar Ln RSS2
introdus Ln circulaIie note de tre1orerie O de la R pLnH la R66 taleri Ln suma de R,5 mln. Jn R45 %rusia
Lnceput sH emitH bani folosind imprimarea multi-color.
Jn R4S5 a Lnceput sH funcIione1e &eichsban+ O banca centralH de emisie , care a obIinut monopol
relativ asupra emisiei banilor doar dupH %rimul &H1boi ondial Ki monopolul absolut O obIinut Ln RU3
%LnH la %rimul &H1boi ondial Ln paralel cu &eichsban+ funcIionau LncH cLteva bHnci de emisie.
%rimul &H1boi ondial a adus statul la o cri1H financiarH profundH Ki la cel mai mare nivel al inflaIi
pe Lntreaga istorie a Germaniei. 'onducerea statului a fost nevoitH sH se de1ice de standartul de au
deoarece erau necesare emisiunile permanente pentru campaniile militare. 'heltuieli militare a
constituit R56 mlrd.mHrci. 'a re1ultat spre sfLrKitul rH1boiului masa monetarH depHKea date
antebelicede 5 ori.%reIurile au crescut de 2 ori.
JnfrLngere Ln rH1boi a adus la necesitatea unui volum Ki mai mare de bani. VHrile O biruitoare a
impus reparaIiile Ln mHrime de R32 mlrd.mHrci de aur, , care trebuiau sH fie plHtite Lntr-o perioad
scurtH.
*misiunea dupH rH1boi a adus la aceea cH pLnH Ln iunie RU23 masa monetarH a crescut aproximat
de U6 de ori, preIurile Ode R46 de ori, iar cursul dolarului O de 236 de ori. #stfel, R dolar Ln iunie RU2
costa 5 mHrci, Ln iulie RU22 O P26, Ln ianuarie RU23 O S26, Ln iunie RU23 O R66 mii, Ln octombrie O 2
mlrd., Ln noiembrie O P,2 trln. de mHrci. %entru asigurarea sumelor pentru reparaIii biruitorii exporta
din Germania totul valoros, iar Ln RU23 armata franco O belgianH a ocupat regiunea &ursc,, ca
producea U6 de cHrbuni Ki 56 de metal din Lntreaga Germania( ca sH exporte liber producIia acest
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 5/41
industrii. &eichsban+ continua sH emitH banii Ki la sfLrKitul RU23 volumul banilor O hLrtie a atin
aproximativ 566 cvintilioane de mHrci, iar pe piaIa neagrH cursul dolarului #merican a constituit R
trln. reihsmHrci.
0storia Germaniei acelui timp cunoaKte exemple unice a preIurilor. pLine costa P36 mlrd.demHr
pLnH la rH1boi - 6,2U mHrci(. %entru achitarea serviciilor elementare erau necesare saci de bani , ca
deMa a doua 1i nu valorau nimic.
Qa sfLrKitul anului RU23 a fost introdusH o nouH valutH O rentmar+a, emisH de &entban+. #ceasta
schimba Ln valoare de R7R trln.reichsmHrci Ki cu P6 se acopera cu aur Ki cu valuta strHinH.Jn perioad
de tran1iIie Ln paralel funcIionau douH bHnci de emisie O &entban+ Ki &eichsban+. 'apitalul &entban+
ului a fost constituit nu dinaur, ci dinobligaIiunile fondatorilor acesteia O propritarilor terenurilo
agricole , producHtorilor, comercianIilor Ki proprietarilor bHncilor. /rept asigurare a acestor obligaIiu
serveau obligaIiuni ipote, careKi obligaIiuni Ln valoare de P din costul Lntreprinderilor ale acestor/ar obligaIiunile fondatorilor bHncii, ca Ki bancnotele, se calculau Ln mHrci de aur. &esursele a
constituit 3,2 mlrd. mHrci. /in acestea R,2 mlrd. se creditau statului pentru acoperirea datoriei acestu
faIH de &eichsban+ Ki pentru acoperirea deficitului bugetar. #ceiaKi suma R,2 mlrd.( se transmite
&eichsban+-ului pentru creditarea gospodHriilor private, celelalte mHrci rHmLnLnd Ln re1ervH. /up
efectuarea reformei monetare Ki extragerea din circulaIie a rentmHrcilor Ln urma rambursHrii datoriil
Ln august RU2P &entban+ Ki-a Lncetat activitatea, funcIiile acestuia fiind transmise &eichsban+-ul
reorgani1at.
# fost stabilit cursul absolut O P,2 mHrci pentru un dolar ce coincidea cu paritatea antebelicH a mHrc
faIH de aur. /e facto statul a trecut la standartul de aur de schimb. Jn afarH de aceasta Ln RU2P ".!.#.
intervenit cu aMutorul faIH de Germania. *i au propus planul lui /awes dupH , care Germania primea d
la ".!.#. Ki #nglia Lmprumuturi Ln mHrime de 36 mlrd. mHrci pentru reconstrucIia industriei. enituri
industriale se treceau la recuperarea reparaIiilor #ngliei Ki DranIei, iar #nglia Ki DranIa Lntorcea
datoriile militare sale faIH de ".!.#..
Jn RU2U planul lui /awes a fost Lnlocuit cu planul lui Xoung.%lanul nou prevedea cesiunea Ki m
mare Germaniei. "umele reparaIiilor s-au micKorat esenIial Ki Germania era obligatH sH le achite
tranKe anuale relativ mici pLnH Ln anul RU44. /ar cri1a economicH mondialH a Lntrerupt existenI
planului Xoung. Jn RU32 au fost anulate toate reparaIiile. 'u toate acestea Ln perioada de cri1H RU2U
RU33 a fost anulat standartul de aur de schimb Ki a fost stabilit sistemul banilor crediatri , care nu s
schimbau pe o altH valutH.
S
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 6/41
Jn RU33 Ln Germania a aMuns la putere itler , care a declarat guvernarea sa ca al treilea reich
treilea imperiul(. Qegea privind sistemul creditar din RU3P a oferit &eichsban+-ului drepturi exclusiv
iar din anul RU3U &eichsban+ se subordona totalmente lui fuhrer. particularitate a economiei german
a devenit reglementarea strictH a preIurilor, , care LncHlca relaIiile de piaIH. # fost stabilit nivelul scH1u
al preIurilor la mHrfuri de consum, ceea ce a adus la deficitul Ki necesitatea implimentHrii sistemului d
carduri pentru alimentaIie. 'u toate acestea militari1area generalH a economiei Ki cel de-al /oile
&H1boi ondial cereau infu1ii bHneKti Ki ca consecinIH volumul banilor a crescut de la 5,P mlrd. pLn
la 2U4 mlrd. mHrci. 0nflaIia se apropia la circa 66 Ln comparaIie cu nivelul antebelic. Hsuri
antiinflaIioniste constatau Ln controlul asupra preIurilor Ki asupra salariilor.
Germania postbelicH a fost LmpHrIitH Ln patru 1one de ocupaIie americanH, britanicH, france1H Ki c
sovieticH(. Jn RUP5 Ln 1ona sovieticH toate departamentele &eichsban+-ului au fost Lnchise . Jn anii RUP
O RUPS Ln 1ona americanH Ki cea france1H au fost deschise bHncile centrale regionale , care funcIionau ba1a principiilor "istemului Dederal de &e1erve din ".!.#.. Jn RUP4 au fost stabilite patru bHn
centrale regionale Ln 1ona britanicH. /e la sfLrKitul anului RUP spre primHvara anului RUP4 Ln landuri
regiunile sau unitHIile administrativ O teritoriale( Ln graniIele Germaniei antebelice au fost constitui
RR bHnci centrale regionale. 'u toate cH hotarele 1onelor ocupate nu coincideau cu divi1iun
administrativ O teritorialH , spre exemplu pe teritoriul land-ului )aden OWuerttemberg , care se afla L
trei 1one de ocupaIie, Ln RUPS au fost deschise trei bHnci centrale. %e data de R martie RUP4 toa
bHncile centrale regionale au constituit )anca landurilor germane )an+ /eutscher Qander( , care m
poate fi numitH 0nstitutul 'entral de *misiune. #stfel s-au constiutuit douH nivele a sistemului credit
al Germaniei7)anca landurilor germane )an+ /eutscher Qander( Ki bHncile centrale regionale.
'el mai principal arhitector a economiei germane postbelice a devenit Q.*rhard. %rincipiile de ba1H
transformHrilor au fost preIurile libere, spiritul antreprenorial Ki reforma monetarH. %e 2R iunie RUP
reichsmHrcile au fost declarate ilegale. P6 din acestea fie, care locuitor putea sH schimbe pe P
deutschmHrci noi mai apoi Ki LncH 26 de deutschmHrci. #stfel 6 de reichsmHrci se schimbau dup
cursul R7R faIH de mHrci germanedeutschmar+(. 9oate mHrcile dincolo de aceasta suma se schimba
dupH alt curs O R deutschmar+-a se egala cu R6 reichsmHrci. %ensiile, salariul, plata pentru arendH
schimbau Ln corelaIie R7R. $umHtate din bani Ln numerar sau din economisiri era posibil de schimb
dupH cursul R7R6. # doua MumHtate temporar FLngheIatHputea sH fie schimbatH mai tLr1iu dupH cursu
R726. %asivele Lntreprinderilor au fost la fel recalculate dupH cursul R7R6. Jntreprinderile, primin
numerar pentru achitarea primelor salarii, Ln continuare erau obligaIi sH existe din contul venituril
proprii.4
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 7/41
Jn re1ultatul tuturor deprecieri raportul mediu de schimb a reichsmHrcilor Ki a deutschmHrcilor
constituit R676,5. #stfel volumul banilor s-a redus cu U3,5 dupH masa reichsmHrcilor(. %e 2P iun
RUP4 a avut loc liberali1area deplinH a preIurilor. # dispHrut FpiaIa neagrH. #limentarele s-au umpl
cu mHrfuri. %reIurile pLnH la sfLrKitul anului au crescut doar cu cLteva procente Ki nu de 2 O P ori ca L
anii precedenIi.9otuKi volumului banilor puKi Ln circulaIie economiei germane nu-i aMungea Ki spr
sfLrKitul anului RUP4 masa monetarH s-a maMorat mai mult decLt de 3 ori.
/upH aderare la sistemul valutar de la )retton O Woods Ki adoptare a 'onstituIiei &DG &epublic
DederativH Germania( Ln RUPU a fost stabilit standartul dolarului de aur. arca germanH se echivala c
dolarul Ln raport 3,337R. Jn septembrie RUPU valoarea dolarului a crescut de la 3,33 deutschmHrci la P
Ki numai Ln martie RUR a avut loc reevaluarea mHrcii R dolar Y P mHrci(. /evalori1area mHrc
germane Lntoamna RUPU a fost iniIiatH de deficitul balanIei comerciale. Jn RU56 din cau1a creKter
bruKte a preIurilor la materie primH importatH Ln re1ultatul Lnceputului rH1boiului coreian deficit balanIei comerciale a devenit Ki mai mare.
Jn RU53 &DG a aderat la Dondul onetar 0nternaIional, , care a fixat paritatea de aur a mHrc
germane la nivelul 6,2RR544 g. de aur curat. Jn RUS paritatea de aur a fost anulatH.
%rimii bani ai Germaniei dupH al /oilea &H1boi ondial se confecIionau Ln Qondra bancnotele
valoare de 5 mHrci (Ki ".!.#.. %e bancnotele lipseau semne de securitate. %e teritoriul &D
confecIionarea banilor s-a reLnnoit numai Ln anul RU55.
1.2. *articularit!%ile circula%iei monetare #n Germania de vest dup! al &oilea '!()oi Mondial.
&DG este una din cele mai puternice IHri a imperialismului contemporan care ocupa pLnH la miMlocu
anilor 46 al treilea loc Ln lume dipH volumul producIiei industriale dintre IHrile capitaliste dipH ".!.#.
$aponia Ki al doilea dupH circuitul comerIului exterior, cedLnd numai ".!.#. Ln RU4 a Lntrecut ".!.#
dupH nivelul exporturilor(. %onderea exportului Ln %0)-ul &DG Ln RU4 a constituit 2S, iar importul
O 22.
%opulaIia antreprenorialH &epublicii Dederale Germania Ln RU45 a constituit 25 milioane persoa
inclusiv gospodHrii IHrHneKti O 5,5, industria O PR, sfera serviciilor O 53,5.
Jn de1voltarea potenIialului economic &DG se poate de evidenIiat douH etape. &estabilirea economi
Ln ba1a creKterii extensive a industriei care a fost determinatH Ln egalH mHsurH de maMorarea capitalul
de ba1H pe o persoanH ocupatH Ki de creKterea numHrului populaIiei ocupate Ln industrie O aceas
perioadH a durat pLnH la sfLrKitul anilor RU56. !lterior a Lnceput o nouH perioadH O de1voltarea intensiv
U
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 8/41
a economiei care s-a complicat esenIial pLnH la anii S6 sub influenIa schimbHrilor riguroase Ln condiIii
creKterii economice a &DG.
/e la anul RU6 pLnH la RU4 volumul producIiei industriale &DG a crescut mai mult de 5 ori, ce
adus la creKterea ponderii acesteia Ln producIia industrialH a lumii capitaliste pLnH la R3 Ln RU4
comparativ cu R6 Ln RU6.
/e la anul RU6 pLnH la RU4 Ln Iara au avut loc schimbHrile serioase Ln structura domeniil
industriei. *le se evidenIiau mai LntLi Ln scHderea ponderii industriei extractive Ln favoarea celei d
prelucrare. %rintre domeniile ale industriei de prelucrare a materiei prime s-au Lnaintat cele care produ
FmHrfuri investiIionale, Ln primul rLnd utilaMe diferite. Qa fel Ln tempe rapide se de1volta industr
chimicH, petrolierH Ki cea forestierH, dar Ln anii 46 O industria electricH Ki informatica.
Jn comparaIie cu industriile progresive care se de1voltau Ln tempe rapide Ki nu sufereau micKorare
productivitHIii, chiar Ln timpul cri1elor acute, un Kir de industrii Ln &DG rHmLne Ln urmH Ki nu reuKea ctempe generale a creKterii industriei, suferind scHderi frecvente a tempelor de creKtere, uneori chiar
scHderi absolute a productivitHIii. Qa aKa tip de industrii se referH metalurgia neagrH, extragere
cHrbunilor, industria textilH, industria de fier Ki de piele.
'reKterea LncetinitH a acestor domenii, ca producIia materialelor primare, mai ales Ln metalurg
neagrH la fel Ki producIia petrolierH Ki energeticH inclusiv Ki extragerea cHrbunilor este generatH Ln mo
primordial de micKorarea volumului materiei prime.
/e1voltarea economicH &DG a avut loc cu Lndoieli. /ificultHIile serioase economia &DG a suferit
RU O RUS Ki cele mai grave Ln RUS3 -RUS5 Ki RU46 O RU42.
Jn anii 46 asupra destabili1Hrii economiei IHrii influenIea1H Lmputernicirea proceselor de militari1ar
"ub influenIa partenerului principal dupH T#9 O ".!.#. administraIia &DG a lHrgit semnificat
asignHrile bugetare pe nevoile militare. /upH datele oficiale asignHrile numai Ln bugetul inisterulu
#pHrHrii au atins Ln RU45 circa 52 miliarde mHrci germane au crescut cu 2 miliarde comparativ cu an
anterior(. /ar LmpreunH cu cheltuielile a altor departamente Ln scopuri militari1Hrii volumul total
cheltuielilor Ln RU45 a constituit S6 miliarde mHrci germane.
Jn tempe rapide mai ales Ln anii 6( se efectua centrali1area industrialH la toate Lntreprinderile mar
Jn RU4 pe R66 de firme industriale mari le revin 56 din numHrul totel a celor ocupate Ki 6 d
volumul total al producIiei. %rocesele concentrHrii erau urmate de falimentarea firmelor comerciale
industriale miMlocii. Tumai Ln RU4 Ln &DG au falimentat R4,S mii Lntreprinderi. /efolturi financia
mari au fost marcate Ki Ln sfera bancarH.
R6
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 9/41
!na din evidenIieri a concentrHrii producIiei Ki capitalului Ln &DG este LnfiinIarea corporaIiilor tran
naIionale foarte mari, activitatea cHrora a ieKit din limitele IHrii. #cestea sunt monopolurile cu reIe
vastH a filialelor productive sau Lntreprinderilor afiliate peste hotare Ki ponderea LnaltH Lntreprinderil
strHine Ln activele firmei, cifra de afaceri, venituri obIinute sau numHrul de angaMaIi. Jn componen
corporaIiilor trans-naIionale intrH trei moKtenitori principali a F0nteressen-Gemeinscha
DarbenindustrieE#G7 concerne F)#"D, F)ayer Ki Foechst O Ln industria chimicH8 F/aimle
'hrysler Ki FDol+svagenver+e O Ln industria automobilH8 F)osch Ki F"iemens O Ln c
electrotehnicH Ki altele.
Qocul principal Ln economia &DG ocupH capitalul strHin. Jn anii 6 creKterea anualH a investiIiil
strHine a constituit Ln mediu R O R,5 mlrd. mHrci germane, Ln anii S6 O 46 O pLnH la 2 miliarde de mHrc
germane. Jn anii 46 capitalul strHin continuie sH lHrgeascH po1iIii sale Ln anumite ramuri a &DG
preponderent sub forma investiIiilor private directe Ln industrie, transport, comerI Ki sfera bancarolumul total al investiIiilor strHine Ln &DG pLnH la Lnceputul anului RU44 a constituit U5,5 mlrd. mHrci
%rimul loc dupH volumul investiIiilor directe Ln economia &DG ocupH capitalul monopolist a ".!.#
olumul investiIiilor directe a ".!.#. chiar pLnH la anul RU56 constituia mai mult de 6,U mlrd. mHrci, L
RU6 el a crescut pLnH la P,P mlrd. mHrci, dar pLnH la Lnceputul anului RU44 O pLnH la 32,5 mlrd. mHr
sau 3P din total investiIii strHine.
Germania O este statul atractiv pentru investiIiile strHine. 'ota Lntreprinderilor comerciale industri
cu capitalul strHin este egal cu R4, Ln industria prelucrHtoare O 22 , Ln industria chimicH O 36 , L
cea electro-tehnicH O 2S. 'orporaIii transnaIionale ocupH locul important Ln structura capitalulu
mare. /in 36 cele mai mari companii germane aproximativ RZ3 este diriMatH cu capitalul strHin. #ceste
sunt E*"", E%*Q, E!T0-Q**&, E/*!9"'* "*QQ Ki altele.
'onducerea &DG Lncearca KH influenIe1e de1voltarea conMucturii economice. %e timpul cri1elor
Lntreprind mHsurile de Faccelerare conMucturii prin lHrgirea activitHIii investiIionale Ln IarH pr
intermediul resurselor ale statului, prin introducerea facilitHIilor pe impo1it Ki creKterii scoaterii d
evidenIa a obiectelor amorti1ate. Jn perioada creKterii economice statul Ki )undesban+ trec la politic
FmenIinerii conMucturii prin maMorarea costului creditului, maMorarea nivelului re1ervelor minim
obligatorii Ki LngheIarea resurselor bugetare esenIiale.
/e la sfLrKitul anilor 6 &DG a Lnceput sH LntreprindH mHsurile hotHrLtoare de lichidare sau, Ln c
mai rHu ca1, micKorarea FLntreruperii tehnologice cu ".!.#.. #u fost maMorate asignHrile bugetare p
cercetHrile KtiinIifice, concerne mari la fel au maMorat volumul resurselor pentru cercetHri KtiinIifice,
RR
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 10/41
crescut ponderea cadrelor tehnico O KtiinIifice Ln numHrul total a ocupaIilor, a crescut numHru
innovaIiilor introduse.
#MungLnd la putere Ln RU4RcoaliIia F!niunea 'reKtinH /emocratH, F!niunea 'reKtinH "ocialH
F%artidul Qiberal O democrat a declarat insuficienIa mHsurilor statale de a aMuta economia, care s-a
Lntreprins de conducerea anterioarH Ki a propus Lntoarcerea la economia de piaIH, la pLrghiile pieIe
/upH noile concepIii economice guvernamentale problema organelor de conducere se conside
activarea mondialH a factorilor de piaIH la rLnd cu limitarea implicHrii directe Ln economia. 'u aMutoru
pLrghiilor financiar O creditare conducerea tinde sH cree1e condiIii mai favorabile capitalului mare
activitatea acestuia de extragere a profiturilor maxime. /upH pHrerea generalH a experIilor vest
germane FLntoarcerea de la economia FdiriMatH la economia liberH de piaIH Ln &DG aKa Ki nu a avut lo
O au fost puse doar accente noi pe mHsurile monopoliste O statale Ln scopul aMutHrii capitalului mar
FJntoarcerea Ln politica economicH este nemiMlocit legatH cu apariIia ulterioarH a dreptului muncitorilomicKorarea asignaIiilor pentru nevoile sociale. #cest fapt nu a putut sH aducH la consecinIele socia
negative. # crescut numHrul de Komeri pLnH la 2 mln. de oameni. Jn RU4 la cifra datH mai putem
adHuga R,5 mln. oameni care fHceau parte din Fre1ervele liniKtiteoameni concediaIi din industrie sa
care nu au primit loc de muncH dupH finisarea Kcolii sau colegiului dar care nu au dorit sH s
Lnregistre1e ca Komerii(. Jn IarH a apHrut o nouH categorie socialH O FsHrHcia nouH. #cestea sunt
numHr peste 3 mln. de oameni care au venituri sau compensaIiile sociale mai Moase de minimum de tra
1.+. conomia Germaniei devine locomotivul economiei europene. Germania me)ru / .
#stH1i Germania repre1intH un stat foarte puternic Ki bine de1voltat din punct de vedere politi
economic Ki nu numai. /eci pentru ca sH putem atinge Ki a de1vHlui aspectele economice care su
legate nemiMlocit de tema te1ei pre1ente trebuie sH avem idee Ki de informaIii generale despr
Germania. &epublica DederalH Germania Ln germanH7 Bundesrepublik Deutschland (, denumi
colocvial Germania Deutschland , sens literal7 [Iara germanH[(, este un stat Ln *uropa 'entralH. Da
parte din organi1aIii internaIionale importante precum 'onsiliul *uropeiRU5R(, '/*, !niunea es
*uropeanH RU5P(, T#9 RU55(, !niunea *uropeanH RU5S(, T! RUS3(, "'* Ki din 1ona eur
Germania se Lnvecinea1H cu nouH IHri europene7 /anemarca, landa, )elgia, DranIa, Quxembur
*lveIia, #ustria, &epublica 'ehH Ki %olonia. "uprafaIa totalH a teritoriului IHrii este de 35S.62R +m\ cu
populaIie de 42,P66,UU iulie,266S(. /e asemenea are ieKire directH la area )alticH Ki la ar
Tordului ceanul #tlantic(.
R2
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 11/41
Germania are cea mai mare economie naIionalH din *uropa, a patra din lume ca %0) nominal, Ki
cincea din lume Ln funcIie de paritatea puterii de cumpHrare, conform datelor din 2664. /e
Lnceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator Ki beneficiar al unei economii din ce L
ce mai globali1ate. Germania este lider mondial Ln exporturi, exportLnd bunuri Ln valoare de R,R3
trilioane de dolari Ln 266 inclu1Lnd IHrile din 1ona *uro(, Ki generea1H un surplus comercial de R5 d
miliarde. "ectorul servicii contribuie cu aproximativ S6 la %0)ul total, sectorul industrie cu 2U,R,
sectorul agriculturH cu 6,U. aMoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, Ln speci
automobile, instalaIii mecanice, metalurgie Ki bunuri chimicale. Germania este cel mai mare producHt
de turbine de vLnt Ki tehnologia puterii solare din lume. 'ele mai mari tLrguri Ki congrese internaIiona
de comerI din fiecare an au loc Ln oraKe germane, cum ar fi anovra, Dran+furt Ki )erlin.
Jn topul celor mai mari 566 de companii listate la bursH, top organi1at Ln funcIie de venituri
companiilor, existH 3S de companii cu sediul Ln Germania. Jn 266S, cele mai mari dintre acestea era/aimler , ol+swagen, #llian1 compania cea mai profitabilH(, "iemens, /eutsche )an+ a dou
companie ca rentabilitate(, *.T., /eutsche %ost, /eutsche 9ele+om, etro, Ki )#"D. %rint
companiile cu cei mai mulIi angaMaIi se numHrH /eutsche %ost, &obert )osch Gmb, Ki *de+. )randu
renumite la scarH mondialH sunt ercedes )en1, "#%, )W, #didas, #udi, %orsche, ol+swagen
Tivea.
Germania este o susIinHtoare a integrHrii economice Ki politice europene, iar politicile ei comercia
sunt din ce Ln ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii !niunii *uropene Ki de legislaI
europeanH privind piaIa comunH. Germania a adoptat moneda unicH euro, iar politica ei monetarH es
stabilitH de )anca 'entralH *uropeanH, cu sediul la Dran+furt. 'hiar Ki dupH reunificarea Germaniei, d
RUU6, nivelul de trai Ki veniturile anuale au rHmas sensibil mai mari Ln fosta Germanie de es
oderni1area Ki integrarea economiei din estul Germaniei continuH sH fie un proces de lungH duratH,
se prevede cH acesta va dura pLnH Ln 26RU, transferurile anuale de la vest la est fiind de aproximativ 4
de miliarde de dolari. &ata KomaMului a scH1ut LncepLnd cu 2665, aMungLnd la cea mai scH1utH cotH d
ultimii R5 ani, S,5, Ln iunie 2664. #cest procentaM varia1H de la ,2 Ln fosta Germanie de est,
R2,S Ln fosta Germanie de *st. Dostul guvern, al cancelarului Gerhard "chr]der , a iniIiat o serie d
reforme privind piaIa de muncH Ki instituIiile legate de bunHstarea publicH, Ln timp ce actualul guvern
adoptat o politicH fiscalH restrictivH, Ki a redus numHrul de locuri de muncH din sectorul public. /espr
situaIia economicH actualH putem Mudeca dupH datele din tabelul R dat mai Mos.
R3
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 12/41
9abelul R7 %rincipali indicatori economici ai Germaniei pentru anul 266U
&A CMIC, 2003
0ndicator economic 4aloare
'reKtere %0) R,S'ompo1iIie %0) pe ramuri agriculturH7 R, industrie7 3R,
servicii7 4&ata inflaIiei R, pe anDorIa de muncH P2,3 milioane personaeDorIa de muncH distribuitH pesectoare
agriculturH72,4, industrie7 33,P,servicii7 3,4
&ata KomaMului 4,P^omaM peste 3 milioane de cetHIeni)uget de stat R.266 milliarde euro'heltuieli de stat R.366 milliarde euro/eficit bugetar 46 milliarde euro/atoria publicH 5,4 din %0)
"ursa7 http7ZZro.wi+ipedia.orgZwi+iZGermania_*conomia
Jn ciuda efortului material fHcut pentru integrarea fostei &/G &epublica /emocratH GermanH
Germania a devenit, Ln ultimii ani locomotiva economiei mondiale. *conomia Germaniei este un
dintre cele mai de1voltate Ki solide din lume, ba1atH pe industria prelucrHtoare locul 0 pe glob la m
multe produse( Ki comerIul exterior cel mai mare exportator mondial de mHrfuri(. Diind o IarH cu
economie puternic de1voltatH, Germania concurea1H, pe de o parte cu celelalte state de1voltate Ln lup
pentru creKterea ponderii controlului economiei Ki a pieIei mondiale, pe de altH parte LnsH, LKi reuneKte
LKi coordonea1H forIele cu acestea pentru a nu pierde controlul pe care Ll deIine asupra mapamondulu
'a Ki acestea, Germania este o societate postindustrialH Ln care ponderea agriculturii Ln %0) s-a stabilRP
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 13/41
la cote minime, de 2 O 5, ponderea industriei este Ln scHdere, menIinLndu-Ki cea mai mare ponder
industria constructoare de maKini, iar ponderea serviciilor atinge valori de 6 O S5. Jn relaIii
economice externe exporturile sunt dintre cele mai diversificate, avLnd Ki cele mai mari valori
coeficienIilor eficenIei economice. Germania face parte astfel, alHturi de ".!.#., $aponia, DranIa, 0tal
Ki area )ritanie din grupul Ecelor devenit grupul Ecelor S dupH includerea 'anadei. 9recere
lumii Lntr-o societate postindustrialH Ki industriali1area IHrilor Ln curs de de1voltare, procese care au lu
amploare Ln ultimele 2 decenii, au redus din ponderea Eprimelor Kase Ln economia mondialH.
Jn anii U6 ponderea acestor IHri Ln producIia industrialH mondialH era de peste 5, aceeaKi fiind
ponderea exporturilor de maKini Ki utilaMe. %e fondul reducerii substanIiale a ponderii acestor IHri
numHrul populaIiei mondiale, se poate constata o creKtere relativH a nivelului lor de industriali1are, d
la 3,P Ln RUS6 pLnH la P,4 Ln RUU5.
Jn ca1ul Germaniei, ponderea Ln producIia convenIionalH a industriei de prelucrare mondialHcrescut de la U,4 Ln RUS6 la R2,P Ln RUU5. potrivit 0.*..( iar nivelul relativ al industriali1Hrii
crescut de la 3, Ln RUS6 la ,5 Ln RUU5. Jn grupul Ecelor , Germania care a deIinut locul 2 pLnH
anii `S6, Ln pre1ent l-a cedat $aponiei, cu toate cH reunificarea IHrii a sporit ponderea ei Ln industr
mondialH cu circa R3.
9uturor acestor IHri, inclusiv Germaniei, le sunt caracteristice un grad foarte Lnalt al concentrHrii d
capital Ki rolul pe care Ll au companiile transnaIionale din fiecare IarH Ln cadrul economiei mondial
9oate statele au o independenIH totalH Ln elaborarea Ki producIia de armament Ki sunt exporatatori d
armament, avLnd cele mai moderne armate.
E0ndicele Lncrederii Ln mediul economic din Germania s-a LmbunHtHIit peste aKteptHri Ln august 266
reflectLnd o presiune mai scH1utH Ln privinIa perspectivelor macroeconomice, pe fondul scHder
preIurilor petrolului Ki deprecierii monedei europene, - transmite &euters, citat de ediafax.R
#nali1a aparIine institutului de cercetare economicH *W, din Germania, Ki se ba1ea1H pe u
chestionar privind aKteptHrile a 2US de analiKti Ki investitori privind mediul economic din cea m
puternicH economie europeanH, cu un surplus de balanIH comercialH externH de 43,3 miliarde euro
primele 5 luni 266U. 0ndicele a crescut la O 55,5 Ln iunie, de la minimul record de O 3,U Ln iulie,
timp ce estimHrile indicau o apreciere mult mai temperatH, pLnH la O 2. E/eKi aKteptHrile investitorilo
Ki analiKtilor sunt ceva mai po1itive, pHrerile pHstrea1H - pe bunH dreptate, dupH aprecierea noastrH -
notH de pesimism Ln ceea ce priveKte perspectivele economiei germane, - a declarat analistul 0TG
R http7ZZwww.capital.roZarticolZincrederea-din-mediul-de-afaceri-german-la-niveluri-anterioare-prabusirii-lehman-brothers-R24P3.html
R5
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 14/41
artin van liet. oneda europeanH a avut o uKoarH creKtere, de scurtH duratH, dupH publicare
indicelui. E0ndicele a fost peste aKteptHri, deci a oferit monedei euro un spriMin de scurtH duratH, Lns
este tot un numHr negativ, IinLnd cont de datele istorice, deci nu s-a Lnregistrat o apreciere mu
superioarH, - a arHtat #ntMe %raefc+e, strateg pentru pieIele valutare la banca germanH 'ommer1ban+.
FGermania, prima economie europeanH, a Lnregistrat anul trecut cel mai prost an din punct de vede
al comerIului exterior de dupH RU56, Ln condiIiile Ln care 'hina a reuKit sH preia locul de cel mai mar
exportator mondial, titlu ocupat mult timp de Germania, - transmite #gence Drance - %ress.
%otrivit cifrelor oficiale comunicate de ficiul federal de statisticH /estatis(, exporturile Germani
au scH1ut Ln 266U cu R4,P Ln raport cu 2664 pLnH la 463,2 miliarde de euro R.R2R,3 miliarde d
dolari(. 'hina a avut, Ln 266U, vLn1Hri Ln strHinHtate de R.26R,S miliarde de dolari, devenind cel m
mare exportator mondial. Germania a fost cel mai mare exportator mondial de bunuri dupH 2663.
9ot Ln 266U, importurile Germaniei au scH1ut cu RS,2 Ln ritm anual, pLnH la S,R miliarde de eur
%e ansamblu, balanIa comercialH a Germaniei a Lnregistrat anul trecut un excedent de R3,R miliarde d
euro, Ln scHdere faIH de excedentul de RS4,3 miliarde de euro Lnregistrat Ln 2664. /estatis sublinia1
totuKi, cH la finele lui 266U exporturile Germaniei s-au relansat, LnregistrLnd o creKtere de trei la sutH
decembrie, comparativ cu luna noiembrie pLnH la U de miliarde de euro.
/e asemenea, Ln ritm anual, decembrie 266U comparativ cu decembrie 2664, exporturile Germani
au Lnregistrat o creKtere de 3,P, aceasta fiind prima creKtere anualH raportatH dupH luna octombr
2664. 0mporturile Germaniei au crescut cu P,5 Ln decembrie, comparativ cu noiembrie, pLnH la 55
miliarde de euro, iar Ln ritm anual au Lnregistrat o scHdere de ,5.
Guvernul de la )erlin estimea1H cH prima economie europeanH va Lnregistra o creKtere de R,P
acest an, ca urmare a unei aKteptate creKteri de 5,R a exporturilor. 'u toate acestea, recent, ministru
german al *conomiei, &ainer )ruederle, a averti1at cH7 E&evenirea economiei germane nu este Lnc
autosuficientH.2
Guvernul german pregateKte un program drastic de austeritate pentru anul viitor, pentru a da u
exemplu celorlalte Iari din 1ona euro - *xecutivul de la )erlin pregateKte o reducere a cheltuielilo
2http7ZZwww.financiarul.roZ26R6Z62Z6UZexporturile-germaniei-s-au-prabusit-in-266UZ
R
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 15/41
bugetare cu cel puIin R6 miliarde de euro anual, pLnH Ln 26R, potrivit unor oficiali guvernamenta
citaIi de Dinancial 9imes.
*conomiile ar urma sH fie fHcute atLt prin reducerea cheltulelilor, cLt Ki prin creKterea taxelor, Ln ciud
promisiunilor actualei coaliIii de la )erlin cH va pune reducerea fiscalitHIii Ln centrul programului sade guvernare.
&educerea subvenIiilor acordate landurilor Ki eliminarea scutirii anumitor categorii de la pla
taxelor, precum Ki reducerea sau eliminarea unor alocaIii sociale sunt mHsuri ce ar urma sH facH par
din planul de reducere a cheltuielilor.
E&educerea alocaIiilor pentru Komeri Ki a altor alocaIii sociale ar putea face parte din planul
mHsuri de austeritate al Guvernului de la )erlin, - a sugerat ministrul german al DinanIelor, Wolfgan"chauble.
%ropunerile lui Wolfgang "chauble au strLns, LnsH, deMa criticile opo1iIiei social-democrate, ca
propune creKterea taxelor doar pentru bancheri Ki speculatorii care au provocat cri1a.
*conomia din Germania a Lnregistrat din nou o creKtere, chiar Ki Ln *uroland statul Ln care s
produs moneda euro( ar trebui sH se resimtH acum. 9otuKi cLteva date economice sunt LncH proast
*xperIii interpretea1H situaIia cu prudenIH7 E&ecesiunea a fost depHKitH aici, o adevHratH ascensiune slasH aKteptatH. Dran+furt am ain7 Earele hop pare sH fi fost depHKit. *conomia germanH
Lnregistrat din nou o creKtere, Ln al doilea trimestru, chiar dacH doar uKor. 'hiar Ki prabuKirea economi
Ln *uroland statul Ln care s-a produs moneda euro( pare sH se fi oprit. EJn al doilea trimestru, %rodusu
0ntern )rut %0)( a scH1ut, Ln comparaIie cu trimestrul trecut, doar cu 6,R procente, dupH minus 2,5
Ln trimestrul precedent, a comunicat *urostat, )iroul de "tatisticH al 'omisiei *uropene. /e1voltare
po1itivH surprin1Htoare este legatH mai ales de situaIia din Germania Ki DranIa. 9otuKi situaI
economicH rHmLne LncH incertH. 'LIiva indici indicH o creKtere, alIii se LndreaptH LncH spre minus. 'Lt d
incertH se pre1intH situaIia economicH, a arHtat de asemenea raportul lunar al )Hncii 'entrale *uropen
*)(. )anca 'entralH asigurH regulat recunoaKterea economiKtilor ei politici prin sondaMe print
experIi din afara. 9otuKi Ln ciuda multitudinii de specialiKti intervievaIi, incertitudinile cu privire
estimarea situaIiei economice, rHmLn Ln continuare mari. #cest lucru demonstrea1H faptul c
progno1ele de sHptHmLnile trecute, trebuie corectate din nou. %e scurt, cotaIia actualH ar putea fi astf
RS
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 16/41
descrisH7 situaIia este Ln pre1ent mai rea decLt ne temeam, dar se LmbunHtHIeKte mai repede decLt ne-a
fi aKteptat. bservatorii profesioniKti de la )anca 'entralH *uropeanH presupun LmpreunH cH, econom
Ln *uroland va Lnregistra o scHdere Ln acest an cu P,5 procente LncH de acum trei luni, a fost luat L
calcul o scHdere a %rodusului 0ntern )rut%0)( de 3,P procente. 26R6 va arHta o uKoarH relaxare, s
spune Ln continuare Lntr-un raport. *xperIii intervievaIi Ki-au crescut aKteptHrile de la un %lus iniIial d
6,2 la 6,3 procente. /upH pHrerea lor, economia va creKte, Ln 26RR, Ln IHrile !niunii *uropene, c
aproximativ R,5 procente.
Capitolul III. *olitica monetar! "i de credit a 5undes)an6-ului
+.1. $ta)ilirea "i or7ani(area sistemului de re7lare "i circula%ie monetar! %olitica monetarH repre1intH unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul careia
acIionea1H asupra cererii Ki ofertei de moneda din economie. 0mportanIa politicii monetare re1ultH di
obiectivul fundamental al acesteia, respectiv stabilitatea preIurilor, la care se adaugH limitarea inflaIi
Ki menIinerea valorii interne Ki externe a monedei. &esponsabilitatea Lndeplinirii acestor obiectiv
revine bHncii centrale, care deIine monopolul Ln formularea Ki transpunerea Ln practicH a obiectivel
politicii monetare.
0nstrumentele principale ale politicii monetare Ki de credit, care sunt utili1ate de bHncile centrale
diferitor state sunt7
- stabilirea re1ervelor minime obligatorii8- reglementarea ratei de ba1H ale dobLn1ii8- refinanIarea bHncilor comerciale8- operaIiile pe piaIa deschisH8- stabilirea limitelor de emisiune a numerarului direcIionarea(.
/upH forma influenIHrii asupra sistemului monetar Ki de credit instrumentele politicii monetare Ki d
credit pot fi divi1ate Ln directe Ki cele indirect, dupH obiectul impunerii O care influenIea1H asupr
cererii Ki ofertei de bani. Jn tabelul 3 este pre1entatH clasificarea instrumentelor politicii monetare Ki d
credit a Germaniei.
9abelul 37'lasificarea instrumentelor politicii monetare Ki de credit a Germaniei Instrument Modalitatea de a acţiona Obiectul impunerii
$ta)ilirea re(ervelor minime
o)li7atorii
0ndirectH ferta de bani
R4
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 17/41
'e7lementarea ratei de )a(!
ale do)#n(ii
/irectH 'ererea de bani
'efinan%area )!ncilor
comerciale
/irectH ferta de bani
pera%iile pe pia%a deschis! /irectH ferta de bani
&irec%ionarea /irectH ferta de bani"ursa7 http7ZZwww.referats.:ip.ruZreferatsZpreviewZPR342ZR
"tabilitatea preIurilor constituie obiectivul fundamental al politicii monetare dar, Ln acelaKi tim
repre1intH un obiectiv central al politicii economice, alHturi de7 creKterea economicH durabilH, ocupare
deplinH a forIei de muncH, sustenabilitatea balanIei de plaIi. %entru atingerea acestor obiective,
nivelul fiecHrei IHri, sunt identificate instrumentele care sH conducH la cele mai bune re1ultate, dint
care cele mai Lnsemnate sunt7 politica fiscalH, politica veniturilor, politica monetarH, politica valutarH
politica comercialH .
%olitica monetarH contribuie la reali1area politicii economice Ki prin obiectivele specifice ca
constau Ln urmatoarele7 a( creKterea masei monetare pLnH la un nivel optim8 b( menIinerea ratei dobLn1
la un nivel corespun1Htor8 c( practicarea unui nivel optim al ratei de schimb8 d( alocarea optimH
resurselor financiare fonduri pentru creditare( Ln cadrul economiei.
a( #cest obiectiv cantitativ se concreti1ea1H Ln determinarea de cHtre autoritatea monetarH a unu
nivel de creKtere a masei monetare, cLt mai apropiat de rata de creKtere realH a economiei. #stfeLn anii `S6, Ln IHrile de1voltate, obiectivele formulate au vi1at dinamica agregatelor monetar
LnsH regulile au demonstrat cH este dificil Ki limitat un control al masei monetare, atunci cLn
economiile Iarilor respective participa puternic la relaIiile comerciale si financiare internaIional
b( &ata dobLn1ii Ki nivelul optim al acesteia a fost consideratH ca obiectiv fundamental al politic
monetare pLnH Ln anii `S6, situandu-se Ln centrul anali1elor lui eynes, care evidenIia1H cH banc
centralH poate echilibra piaIa monetarH prin utili1area unui nivel de echilibru al ratei de dobLnd
Jn pre1ent, rata de dobLnda pre1intH un rol important Ln cadrul politicii monetare, prin aceea c
permite menIinerea unui anumit nivel al cursului de schimb Ki influenIea1H investiIiile agenIil
economici .
c( enIinerea unui anumit nivel al cursului de schimb constituie un obiectiv al politic
monetare, prin aceea cH antrenea1H echilibre sau de1echilibre ale balanIei de plaIi in funcIie d
aprecierea sau deprecierea monedei naIionale. /acH nivelul cursului este supraevaluat pentr
RU
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 18/41
moneda naIionalH, re1ultH un consum de re1erve valutare, Ln timp ce un curs depreciat ar pute
antrena creKterea exporturilor Ki maMorarea disponibilitHIilor Ln valutH .
d( #locarea optimH a resurselor financiare, la nivelul unei IHri, constH Ln selectarea creditelor L
funcIie de nivelul rentabilitHIilor posibile de obIinut. !n asemenea obiectiv antrenea1H efec
negative, precum Ki diminuarea concurenIei Lntre agenIii economici Ki diminuarea reacIi
acestora la evoluIia ratei de dobLndH. /in acest motiv se remarcH, Ln pre1ent, o limitare a utili1Hr
acestui obiectiv al politicii monetare .
)anca federalH germanH alHturi cu dreptul monopolist de emisiune a bancnotelor este obligatH
menIinH stabilitatea mHrcii germane. %entru aceasta ea foloseKte un set tradiIional de instrumente pent
reglarea monetar O creditarH. 'Lnd Ki , care din ele sH utili1e1e banca decide singurH. *a stabileKte o ra
de evidenIH proprie Ln limitele LnIelegerilor refinanIHrii instituIiilor creditare, dar pentru instituIii d
credit concrete se stabileKte conIinutul transferului de hLrtii de valoare de stat, oferH credite de lombarLn locul gaMului de obligaIiuni tre1oreriale fie chiar hLrtii de valoare cu termen mai mare de 3 lun
'ondiIiile banca poate modifica Ln dependenIH de situaIia pe piaIa valutarH a statului. /acH este nevo
de a influenIa aceasta piaIH banca are dominanIH fie de a cumpHra fie de a elibera anumite hLrtii d
valoare, obligaIiuni tre1oreriale pe termen scurt Ki mediu la fel Ki obligaIiuni pe termen lung, permis
spre comerciali1are oficialH la bursa. )anca pe larg foloseKte politica re1ervelor minime obligator
politica de evidenIH contabilH, operaIiile pe piaIa deschisH adica operaIiile cu hLrtii de valoare de stat
)anca reali1ea1H structura casieriei a bugetului de stat, operaIiile cu valuta Ki aur , care creditea1
organi1aIiile internaIionale.
/e1voltarea sistemului de reglare monetarH Ln Germania se poate divi1a Ln cLteva etape7
- 0 etapa O pLnH la anii S6 a secolului N0N a avut loc monometalismul de argint8 difrite sistem
monetare unitHIile monetare O phening, gheller, taler, gulden( Ln circulaIia la fel se folosea
bancnote Ki bHnii pe hLrtie8- 00 etapa R4S5 O RU2P( O monometalismul de aur7 confecIionare unitHIii monetare unice, preI
unic O reichsmar+-a cu paritatea de aur Ln valoare de 6,354P23 g., Ln circulaIia mai exista
bancnote. /upH %rimul &H1boi ondial a crescut inflaIiH, care s-a transformat Ln hyperinflaIia- 000 etapa RU2P O RU3R( O Ln anul RU2P a avut loc reforma monetarH7 reichsmar+-a noouH
schimba pe R trln. de cele vechi. Jn urma reformei are loc trecerea la standartul de au
&eichsmar+-a nouH se acoperH cu P6 cu aur Ki moneda strHinH8- 0 etapa RU3R O RUP4( O sfLrKitul monometali1mului de aur, s-a constatat chipul banilor hLrtii
banilor creditare. /upH al /oilea &H1boi ondial s-a devalori1at reichsmar+-a, statul se af
Lntr-o cri1H economicH profundH826
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 19/41
- etapa RUP4 O2662( O s-a reali1at reforma monetarH7 ca consecinIH a fost introdusH o nou
unitate monetarH deutschmar+-asau mar+a germanH, reevaluarea banilor s-a reali1at Ln raport d
,5 mHrci noi Ln schimb la R66 mHrci vechi. Jn RUPU Ln Iara Ln conformitate cu cerinIe
acordului de la )retton O Woods a fost stabilit standartul dolar O aur, cursul mHrcii germane fa
de dolarul ".!.#. a constituit 3,33 mHrci pentru R dolar ".!.#. Ln septembrie RUPU a avut lo
devalori1area, cursul constituind P,2 mHrci pentru R dolar ".!.#.(. Jn RU53 &DG a aderat la D
, care a fixat paritatea de aur a mHrcii Ln valoare de 6,2RR544 g. Jn RU54 s-a stabilit convertire
parIialH a mHrcii germane8- 0 etapa O dupH anul 2662 mar+a germanH a fost LnlocuitH cu euro.
rgani1area economicH Ki socialH a unei societHIi economice, ce participH la muncH, este Ln ma
mHsurH dependentH de organi1area monetarH3. 0nterdependenIa funcIionalitHIii Ki stabilitHIii ordin
monetare cu stabilitatea organi1Hrii politice Ki sociale a fost demonstratH istoric Ln repetate rLndur
%oporul german s-a confruntat Ln ultima perioadH de trei ori cu aceastH interdependenIH7 Ln perioad
inflaIiei din RURU O RU23, Ln timpul cri1ei economice mondiale RU2U O RU33 condiIionatH Ln perioad
respectivH prin ordinea monetarH, respectiv politica monetarH Ki a creditelor( Ki Ln anii RUP5, pLnH
reforma monetarH din RUP4.
rgani1area monetarH a unei IHri are o importanIH decisivH pentru organi1area economicH Ki socia
din urmHtoarele motive7
R. Daptul cH fondurile Lntr-o societate , Ln care bunurile formea1H subiectul economic, nu su
distribuite pe cHi administrative, asigurH posesorului de capital dreptul de a cumpHra bunuri d
produsul social8 pentru cH posesorul de capital poate decide asupra descrierii bunurilor,
factorilor de producIie , asupra pHrIii din proprietatea obKteascH Ki a produsului social, est
considerat repre1entant al puterii economice. *l LKi poate impune punctul de vedere, atuncicLn
acesta depinde de bunuri economice. /in cau1a potenIialului de putere, care este dependent d
deIinerea de capital, trebuie sH fie controlatH posibilitatea de a crea capital Ki de a-l pune L
circulaIie. odul Ki felul Ln care se reali1ea1H controlul asupra posibilitHIii de reali1are
capitalului este, din acest motiv, nu numai piatra de Lncercare pentru distribuirea putereconomice, ci Ki pentru distribuirea puterii politice . #ceasta indicH clar o compara
confruntare( a organi1aIiilor economice Ln care bHncile centrale de emisiune, ca instituIii d
reali1are a banilor, sunt dependente, sau independente de guvern. )Hncile centrale de emisiune
3ein1 Qampert Frdinea economicH Ki socialH Ln &epublica DederalH Germania,traducere deagdalena Qeca, Dlorin ar1H, ed. !niversitHIii F#l.0oan 'u1H, 0aKi RUUP, pag.US
2R
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 20/41
dependente de guvern Ki dependente de anumite indicaIii, sunt un indiciu al eforturilor pe care
depune statul pentru acapararea puterii economice Ki autonomiei economice. "p
exemplificare, citHm din Qegea )Hncii TaIionale a &eichuluidin R5.6.RU3U7 F)anca TaIiona
GermanH a &eichului este nemiMlocit subordonatH Duhrerului Ki 'ancelarului &echului . %r
aceasta, )anca TaIionalH a &echului devine un instrument al Guvernului 0mperial al &echului,
cHrui utili1are se sustrage oricHrui control legal Ki public, urmHrind printr-o conduce
dictatorialH scopuri politice Ki militare. 'ele dependente de guvern, supuse numai leg
LngrHdite prin lege Ln posibilitatea creHrii de capital de cHtre bHncile centrale de emisiune, sunt
dovadH a renunIHrii statului de a face accesibilH sursa creHrii de capital ca sursH a puter
economice. )Hncile centrale de emisiune autonome, supuse numai legii, sunt a urmare fireascH
respectHrii principiului de distribuire a puterii Ki de control al puterii Ln domeniul politic
economice.2. rgani1area monetarH este determinantH pentru organi1area economicH, deoarece moned
participH, Lntr-o economie flexibilH, la toate tran1acIiile de bunuri, servicii Ki valori Ki anume,
unitate de calcul, cac mHsurH a valorii Ki ca miMloc de schimb. Dolosirea monedei ca miMloc d
schimb presupune ca unitHIile economice sH considere miMloacele legale de platH ca u
contraserviciu pentru reali1area de bunuri Ki servicii. Jn ac1ul inflaIiei LnsH, scade tot mai mu
puterea de cumpHrare a monedei. "tabili1area puterii de cumpHrare nu estenecesarH num
pentru menIinerea Lncrederii Ln monedH Ki prin aceasta Ln ba1a unui miMloc de schimb general
utili1abil oricLnd Ki pretutindeni. *a este importantH Ki pentru faptul cH bugetele individuale, ce
de stat Ki Lntreprinderile, trebuie sH dispunH de unitHIi de calcul pentru a evalua comparat
valori economice. #ceste comparaIii, mai ales Ln timp, sunt Lngreunate atunci cLnd unitHIile d
calcul nu au aceeaKi valoare. /e exemplu douH bilanIuri total identice, fHcute la termen
diferite, sunt cu atLt mai diferenIiate cu cLt se schimbH mai mult puterea de cumpHrare a moned
la termenele bilanIului. #stfel, valoarea depunerii FLn numerar va fi considerabil mai micH Ln
doilea bilanI faIH de primul dacH Lntre cele douH momente s-a produs o inflaIie iar valoar
FproprietHIii funciare va fi mai mare. Jn ca1ul Ln care LnsH s-a produs o deflaIie, valoaredepunerii FLn numerarva fi mai mare Ln al doilea bilanI faIH de primul, iar valoarea FproprietH
funciaremai micH. /in acest motiv, siguranIa sau nesiguranIa planificHrii economiil
individuale este dependentH Ln mare mHsurH de stabilitatea monetarH. "tabilitatea monetarH es
Ki o condiIie preliminarH pentru un sistem de credit funcIionabil. /acH se schimbH valoare
sumei creditate Ln intervalul dintre acordarea creditului Ki rambursarea acestuia, dator
22
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 21/41
modificHrii puterii de cumpHrare, atunci se deteriorea1H relaIiile sistemului de creditare. Qa
scHdere a puterii de cumpHrare, adicH Ln ca1ul infalIiei caracteri1atH prin creKterea nivelulu
preIurilor(, creditorului i se rambursea1H ao putere mai micH de cumpHrare decLt cea acordat
#stfel, disponibilitatea de a acorda credite, adicH de a finanIa, de exemplu, investiIii
producIie, se diminuea1H. /ebitorul Ln schimb obIine cLKtiguri Ln puterea de cumpHrare, pent
cH a rambursat mai puIinH putere de cumpHrarea decLt a primit. Jn ca1ul creKterii puterii d
cumpHrare, fenomenul este invers. Jn evoluIiile deflaIioniste caracteri1ate pr
scHdereanivelului preIurilor( debitorul este cel care pierde, iar creditorul cel care cLKtigH. #K
aMungem la o nouH laturH a importanIei organi1Hrii monetare.3. 0mpotanIa socialH. /ebitorii, creditorii Ki posesorii de capital suferH din cau1a modificH
cursului monetar. JncordHri sociale apar mai ales la LnrHutHIirea cursului de schimb moneta
)eneficiarii unui venit Ln bani salariu, pensii( vor fi de1avantaMaIi dacH veniturile lor nu cres
corespu1Htor cu nivelul preIurilor, pentru cH unitatea monetarH pierde din valoare comparativ c
preIul bunurilor de consum. %e de altH parte, posesorii de averi materiale de capital reeal Ki d
terenuri vor cLKtiga, pentru cH valoarea acestor bunuri este Ln continuH creKtere faIH de valoare
monedei. odificarea valorii cursului de schimb influenIea1H deci venitul real al salariilor Ki
capacitHIilor reale de cumpHrare. #ceste modificHri au impact diferit asupra consumatorilor,
muncitorilor Ki angaMaIilor, Lntreprin1Htorilor Ki deIinHtorilor de averi. rgani1area moneta
influenIea1H de aceea Ki relaIiile sociale.
/in aceste consideraIii re1ultH nu numai importanIa fundamentalH a organi1Hrii monetare ci
conclu1ia cH reali1area Ki reglarea puterii de cumpHrare ar trebui acordatH unei instituIii care sH nu poa
avea avantaMe sau de1avantaMe Ln urma politicii monetare Ki a creditului. /eci Ln nici un ca1 un
instituIii dependente de guvern, dar nici unei instituIii bancare sau de credit private.
DederaIia are Lnainte de toate dreptul hotHrLtor Ln baterea monedei prin aKa numitH suveranita
monetarH.
/e la momentul fondHrii )'* )undesban+ defineKte statutul sHu ca7 F)undesban+ ca banca centra
a &DG este componentH a )'*. *a primeKte predominanIH Ln acest sistem, reali1ea1H stabilitatea eurKi efectuia1H plHIile Ln Iara Ki Ln afara acesteia. )undesban+ ca banca centralH reali1ea1H politic
monetarH generalH a )'* Ln Germania.
%rintre funcIiile )undesban+-ului se numerH Ki predominanIH monopolH Ln confecIionarea banilo
#nual banca decide Ln ce mHsurH Ki Ln , care direcIie se va schimba masa monetarH Ln Iara. &e1ultatel
deci1iilor bHncii sunt Lntotdeauna afiKate Ln sursele de informare mass O media. %rin intermediul ratel
23
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 22/41
de referinIH banca are dreptul Ln orice mHsurH sH schimbe cantitatea numerarului Ln circuitul moneta
)anca rHmLne ca garantul a executHrii circuitului de plHIi Ki a controlului asupra activitHIii a altor bHn
Ki influenIei asupra acestora obligatorii participarea Ln consiliul de control( Ki nemiMlociIi pr
folosirea instrumentelor de politic amonetarH(.
"priMinirea stabilitHIii preIurilor se poate reali1a prin douH modalitHIi . %rima este reglementare
ratelor procentuale de scurtH duratH. inusul acestuia constituie existenIa unei perioade de timp , car
constituie aproape 2 ani( Lntre executarea evenimentelor de reglementare Ki obIinerea re1ultatului L
urma acestora O influenIei asupra preIurilor Ki cantitHIii de producere. # doua modalitate constH Ln acee
casH completHm reglementarea ratelor procentuale prin reglare intermediarH a masei monetare. 9otuKi
metoda datH are unele neaMunsuri . /in experienIa anilor putem observa cH Ln dinamica anume mas
monetare se regHseKte elementul nedeterminat legat de schimbHrile preconi1ate Ln politica instituIiilo
financiare private Ki de dispo1iIia populaIiei. #cest fapt presupune cH controlul din partea )undesbanului asupra agregatelor monetare nu este sigur. Jn afarH de toate Ki acestei modalitHIi de reglementar
sunt practice Lntreruperi.
)anca 'entralH *uropeanH )'*( a declarat voinIa sa de a pHstra Ki de a scoate formele perfecte
politicii monetar O creditare existente ale bHncilor naIionale centrale , care s-au recomandat din part
po1itivH.
/reptul de batere a monedei Li revine, conform legii, DederaIiei, prin Qegea baterii moned
divi1ionare, din 4 iulie RU56, modificatH Ln R4 ianuarie RU3, suferind ultima modificare prin legea di
R6 decembrie RU4. onedele divi1ionare repre1intH numai o micH parte din volumul bancnotel
aflate Ln circulaIie, Ki un procent Ki mai mic din Lntreaga masH monetarH. %entru mHrirea circulaIi
monetare este nevoie de acordul consiliului )Hncii 'entrale a )Hncii Dederale.
"uveranitatea monetarH a DederaIiei , care Li dH dreptul de a Fface bani, nu prevede Ki o politic
monetarH. Qa sfLrKitul anului RU4U, moneda Ln circulaIie se ridica la RR, miliarde /. S,2 d
numerar bancnote Ki moneda divi1ionarH( repre1enta R2,R miliarde /. /acH DederaIia bate moned
trebuie sH o ofere )Hncii Dederale, care Li atribuie active la o valoare corespun1Htoare Ki pune monede
Ln circulaIie.
0nteresul statului Ln obIinereadreptului de batere a monedei se explicH prin cLKtigul monetar. Qege
monetarH nu prevede o stabilire a unui etalon monetar. *a nu conIine prescripIii privitoare
conformaIia, greutatea Ki componenIa aliaMelor monedelor. 'osturile imprimeriilor statului pent
baterea monedelor sau imprimarea lor, precum Ki costurile salariale pentru executarea acestora sun
2P
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 23/41
LncepLnd cu monedele de 5 %fennigi, mai mici decLt valoarea monedei, fapt ce aduce DederaIiei cLKtigu
prin baterea de monedH.
'ompararea masei monetare cu de1voltarea %0)-ului aratH necesitatea circulaIiei monetare
numerar. &olul maMor Ln reglarea circulaIiei monetare o MoacH politica monetarH inflaIionistH
)undesban+-ului. #gregatele monetare sunt asemHnHtoare celor americane Ki sunt7 Rinclude bani L
numerar Ki proprietatea de pe conturi curente8 2YRdepo1ite la vedere Ki cele de economii
instituIiile financiare8 3Y2certificate de depo1it.
Germania se orientea1H pe masa monetarH Fmai LngustH. Jn calitate de orientir monetar )undesban
a ales agregatul pe , care l-a numit F)anii bHncii centrale. #cest agregat, , care se apropie dup
conIinutul sHu calitativ de 3, are anumite particularitHIi . F)anii bHncii centrale includ ma
monetarH Ln circulaIie Ki re1ervele minime obligatorii ale bHncilor comerciale , care se depun la banc
centralH. #ceste re1erve se calculea1H Ln ba1a coeficienIilor determinate Ki reflectH idealuri diferite obligaIiunilor ban, care, care se referH la re1idenIi luLnd Ln consideraIie niveluri diferite a lichiditHI
diferitor tipuri de depo1ite. %rioritatea principalH a utili1Hrii Fbanilor bHncii centrale , care se aseamHn
cu 3 este cH banca centralH poartH rHspundere pentru acumularea Ki creKterea masei monetare, la f
trebuie sH monitori1e1e cota de emisiune a masei monetare necesare pentru calcularea 1i cu 1i a banil
Ln circulaIie Ki a re1ervelor minime obligatorii ale bHncilor comerciale.
+.2. *articularit!%ile or7ani(atorice a sistemului de credit #n Germania
^i Lntr-o organi1are economicH fundamental liberH nu se poate renunIa la o reglementare legalH
sistemului de credit, din cau1a importanIei sectorului de credit Ki din cau1a pericolului care amenin
economia naIionalH la o supraveghere insuficientH a Lntreprinderilor de credit.
Tecesitatea unor legi speciale, pentru regulamentele pieIelor de credit, re1ultH din faptul
instituIiile de credit, societHIile de asigurare, casele de depuneri pentru construcIii, sunt Lntreprinderi
atrag Ln capitalul lor o mare parte din avuIia naIionalH. 9rebuie date garanIii, ca Ln ca1ul administrHr
Mudiciare a averilor deponenIilor, respectiv al celor asiguraIi, cH atLt interesele acestora vor fi ocroti
evitarea pagubelor Ln investiIii( cLt Ki interesele economiei naIionale. 9rebuie avutH Ln vedere evitare
pagubelor creditelor, printr-o asigurare optimH de credite pentru economie Ki evitarea crahurilor banca
cu consecinIele lor negative prin pierderea Lncrederii Ln economia bancarH Ki de credit. #ceste problem
le-a prevH1ut FQegea organi1Hrii sistemului de credit din R6 iulie RUR, modificatH Ln RR iulie RU45
Ln 26 noiembrie RUU6. *a limitea1H libertatea de acIiune a instituIiilor de credit prin prescripIii cadr
25
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 24/41
pentru respectarea cHrora se face rHspun1Htor )iroul Dederal de control al sistemului de credit d
)erlin.
/in drepturile acestui serviciu amintim7
a( eliberarea Ki retragerea autori1aIiilor pentru practicarea afacerilor bancare. bIinerea un
autori1aIiilor pentru practicarea afacerilor bancare. bIinerea unei autori1aIii de practicare
afacerilor bancare depinde de dovada posesiei miMloacelor necesare mai ales a capitalul
propriu( Ki de argumentareacredibilitHIii Ki capacitHIii conducerii bancare paragraf 32,33(8 b( controlul creditului. Jn acest scop, creditele mari credite cHtre un debitor, care depHKesc R5
din totalul creditului garantat al creditorului( Ki creditele de milioane credite cHtre un debit
care cuprind unul sau mai multe milioane /( ale )Hncii Dederale Germane Ki credite
organice credite acordate persoanelor care lucrea1H Ln instituIiile de credit(, trebuie avi1ate d
autoritHIile de control bancar paragraful R3, R(. %e lLngH aceastH activitate specialH de contro
autoritatea exercitH Ki o acIiune de supraveghere generalH, pe ba1a raporturilor financiare luna
depuse de instituIii, a Lncheierii conturilor de bilanI la sfLrKit de an Ki Ln ba1a drepturilor specia
de informare de care dispune biroul8c( supravegherea dotHrii cu capital propriu Ki lichiditHIii a instituIiilor de credit, precum
stabilirea principiilor generale asupra dotHrii cu capital Ki lichiditHIi Ln acord cu )an
DederalH(. /acH capitalul propriu sau lichiditHIile unei instituIii de credit nu corespun
cerinIelor, biroul poate interveni Ki lua mHsuri inter1icerea acordHrii de credite, inter1ice
acceptHrii depunerilor, inter1icerea altor afaceri etc.(. /in RUS5 bHncile private asigurH, printr-umecanism de asigurare, depunerile fiecHrui depunHtor pLnH la 36 din capitalul propriu garant
al bHncii, astfel LncLt este asiguratH totalitatea depunHtorilor publicului larg. Jn ca1ul instituIiil
de credit public Ki de drept, inclu1Lnd Ki casele de economii, Ki Ln ca1ul cooperativelor de cred
depunerile sunt proteMate Ln cel mai Lnalt grad.d( JnlHturarea inconvenientelor Ln sistemul de credit Fcare periclitea1H siguranIa valoril
LncredinIate instituIiilor de credit, preMudicii aduse Ln conducerea afacerilor bancare confor
reglementHrilor sau apariIia unor de1avantaMe evidente pentru Lntreaga economie. %rintre aces
neMunsuri se numHrH de exemplu7 o concurenIH ce duce la ruinare, introducerea cecurilor, c
divi1ea1H de la circulaIia reglementarH a cecurilor8 o expansiune generalH a creditelor ca
percilitea1H Lntreaga economia Ki altele.
'a obiectivul principal 0nstitutul valutar european Ll considerH menIinerea tempelor inflaIiei
limitele 6 O 2. #lte scopuri fiindu-se aMutoarele creKterii stabile a economiei, ocupaIia LnaltH
populaIiei, nivelul Lnalt de convergenIH a sistemelor economice naIionale, spriMinirea unirii economi2
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 25/41
Ki solidaritHIii statelor O membri !niunii *uropene , care poartH caracterul anabolic. "istemul banc
german a fost luat ca ba1a funcIionHrii )Hncii 'entrale *uropene Ln legHtura cu introducerea moned
noi Feuro din R ianuarie RUUU.
"istemul bancar german se ba1ea1H pe fundamentul normelor re1ervelor minime obligator
ameliorarea acestor norme Ki operaIiilor rare pe piaIa deschisH cu scopul minimi1Hrii fluctuaIi
lichiditHIii Ln sistemul bancar Ki stabilitHIii a ratelor la dobLnda.
particularitate a sistemului bancar german este universalitatea instituIiilor bancare, fapt dator
diferenIierii mHrimii bHncilor Ki diferenIei Ln norme de dprept Ki Ln relaIiile proprietare. Diecare banc
efectuea1H toate posibile operaIii pentru clienIii sHi. 0ndependenIa )undesban+-ului de conducer
statului se datorea1H celei mai bune legislaIiei Ln sfera datH , care nu are exemple Ln lume. )anc
centralH germanH nu-Ki pune scopuri de a obIine profituri din activitatea sa aKa cum fac alte bHn
centrale. )undesban+ funcIionea1H ca o companie a protecIiei civile. #l doilea nivel a sistemului de credit a Germaiei Ll constituie bHncile universale Ki speciali1ate. /up
forma patrimonialH ele pot fi private, cooperative sau instituIiile de drept public. Timai bHncile privat
ca Ki Ln toate timpuri se ba1ea1H Ln primul rLnd pe activitatea productiv O agricolH. #nume aceasta es
sursa principalH a profitului bHncii. )Hncile cooperative direcIionea1H activitatea sa Ln califi, car
personalului cu scopul creHrii condiIiilor favorabile pentru deponenIi.
"copul formal al instituIiilor de credit de drept public este de a genera maMorarea economiilor Ki de
garanta clienIilor privaIi ded aici reiese Ki a economiei Ln Lntregime( serviciile ban, care ieftine.
)Hncile universale ocupH Ki reali1ea1H idealul perfect a activitHIii bancare inclusiv Ki operaIiile c
hLrtii de valoare(. Qa acestea se referH bHncile comerciale private FGross-bHnci, bHncile regional
bHncile private Ki filialele bHncilor strHine(, instituIiile cooperative de credit F&aiffeisen ban+, FWol
ban+(, instituIiile creditare de stat casele de economii(. %rincipalele din acestea sunt O /eutsch
)an+ , /resdner )an+ Ki 'ommer1ban+. *le sunt societHIile pe acIiuni fie, care din acestea are de la 26
pLnH la 366 mii de acIionari. #ceste bHnci au o reIea de filiale destul de largH O 3,5 mii Ki activitat
acestora iese cu mult mai departe de limita acordHrii creditelor
9oate bHncile prin intermediul filialelor efectuea1Hun spectru larg de operaIiuni bancare. 'u toa
acestea cele trei bHnci mari, menIionate mai sus, au filiale aparte obligatorii Ln )erlin. /iferite servic
internaIionale a bHncilor mari se reali1ea1H prin intermediul direcIiilor ban, care foarte mari aflate
Germania , care efecuia1H operaIiile peste hotare Ki prin organi1aIiile afiliate, amplasate Ln toatH lum
la fel filialelelor Ki repre1entanIelor Ln alte IHri.
2S
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 26/41
"ectorul bHncilor comerciale private Ln &DG ocupH aproximativ 356 de instituIii private ce activea
universal , care au peste S666 de filiale Ki peste 266666 de angaMaIi. Jn numHrul bHncilor a acestui sect
intrH, Ln afarH de FGross-bHnci, aproxiamtiv 266 de bHnci regionale Ki alte bHnci, aproape 46 ban+e
privaIi Ki aproape 6 de filiale a bHncilor strHine. )Hncile private au forma societHIii comerciale deplin
ca fiind societatea Ln comanditH. #ctivitatea de ba1H a bHncilor private se considerH operaIiile cu hLrt
de valoare, stHpLnirea patrimoniului, operaIiile cu imobil Ki finanIarea speciali1atH. Qa grupul bHncilo
comerciale private la fel se referH Ki filialele bHncilor strHine. Tivelul general a activitHIii altor IHri p
piaIa financiarH a Germaniei este destul de Lnalt. #ceasta se datorea1H faptului cH Ln &DG funcIionea
peste 366 de instituIii creditare strHine din peste 56 de state. *le au aproximativ R666 de filiale , ca
funcIionea1H sub forma instituIiilor de credit afiliate, filiale Ki repre1entanIe, participanIi la al
Lntreprinderi.
#ctivitatea bHncilor regionale Ki altor bHnci comerciale O bHnci provinciale pLnH nu demult a folimitatH de o regiune anumitH sau de o industrie anumitH, actualmente aceasta se rHspLndeKte pe Lntreg
teritoriu Germaniei Ki chiar peste hotarele acesteia.
DuncIiile bHncilor universale la fel Lndeplinesc Ki instituIiile crediatre de stat7 casele de economii.
pasivele caselor de economii fiind O depunerile de economii, Ln active O credite ipote, carepe terme
lung. *ste importantH Ki o clasH a activitHIii acestora O creditarea bHncilor comerciale. 0nstituIiile casel
de economii duc evidenIa a 3,P mln. de conturi de economii. 'entralele de economii aKa ca bHnci
regionale actualmente existH R2 bHnci regionale( la fel sunt filiale a )Hncii Dederale Germane, centre
caselor de economii Ki bHncile comerciale mari de exemplu7 FWestdeutscher landesban+, F)aure
landesban+(. Jn fruntea sistemului caselor de economii Ki centralelor de economii se aflH centrala d
economii germanH sau )anca 'ooperatistH a Germaniei O F/eutscher central economy O /eutsch
Giro1entrale ban+. 9oate acestea au statut de instituIii cu drept public. "tatistica )Hncii Dedera
Germane pune Ln componenIa bHncilor comerciale Ki ban+erii privaIi. #cestea sunt bHncile comercia
private , care nu au statutul societHIii pe acIiuni. #Ka instituIii cooperative ca bHncile de crediatare
sectorului agricol - F&aiffeisen ban+ Ki cele populare O FWol+s ban+, la fel Ki bHncile cooperativ
centrale Lndeplinesc funcIiile bHncilor universale. *le deservesc Lntreprin1Htorii mici Ki miMlocii
concurea1H cu alte bHnci, se limitea1H cu acceptarea depo1itelor Ki reali1ea1H decontHri.
Qa instituIiile financiar O creditare nebancare se referH7 casele de economii, casele de econom
pentru construcIii, societHIile de credit, companiile de investiIii, companiile de asigurHri, casele d
pensii.
24
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 27/41
'asele de economii O practic toate casele de economii Ln &DG sunt de stat. %asivele lor su
constituite din propritatea populaIiei. peraIii active de ba1H a caselor de economii sunt creditele ipot
care Ki pentru construcIii pe termen lung. "upraprofituri obIinute de casele de economii se transferH
bugetul local a oraKului(. #stH1i se numerH Ln Mur la 56 de case de economii. *le treptat se de1voltH
se transformH Ln bHncile universale.
'asele de economii pentru construcIii O activitatea lor este legatH de finanIarea construcIiilor. Jn an
U6 Ln Germania activau R4 private Ki R3 statale case de economii pentru construcIii. #cestea sunt case
de economii speciali1ate. #cumulLnd intrHrile depunHtorilor Ln fondul popular ele pe1intH deponenIilo
planul de redistribuire a miMloacelor pe credite pentru construirea obiectelor de locuit Ki apartamentelo
/eponentul este obligat sH depunH sumele Lntr-o perioadH anumitH Ln fondul popular. Tumai dup
aceasta el poate sH beneficie1e de credit ipotecar.
"ocietHIile de credit au apHrut Ln sec. N0N. %rocesul industriali1Hrii IHrii ridica cererea de creditmai ales de acestea aveau nevoie Lntreprinderile mici Ki miMlocii prin accesul liber pe piaIa capitalurilo
de Lmprumut. "etul principal a operaIiilor acestora O creditarea de scurtH duratH a comercianIilo
producHtorilor mici Ki meKterilor. 0nstituIia centralH este )anca germanH a societHIilor de credit.
'ompaniile de investiIii O specificul operaIiilor societHIilor investiIionale se include Ln aceea cH e
reali1ea1H vLnd( certificatele acIiunile( Ki pentru atragerea disponibilitHIilor bHneKti cumpHrH acIiuni
Lntreprinderilor industriale Ki a altor Lntreprinderi. Jn afarH de aceasta, companiile investiIionale
conformitate cu legea din RU5S sunt obligaIi sH aibH capitalul statutar nu mai mic de 566 666 mHrci. J
&DG se numHrH 35 companii investiIionale , care au peste S66 de fonduri diferite. aMoritate
fondurilor Ln &DG activea1H Ln conformitate cu principiul Fsistemului deschis.
"ocietHIile de asigurHri O companiile de asigurHri Ln &DG au active foarte mari, partea esenIialH
cHrora este pre1entatH Ln credit. Jn &DG activea1H Ln Mur la R6 666 instituIii de asigurHri, din aceste
peste U 666 sunt mici. Qa operaIiile acestora se referH7 asigurarea vieIei, asigurarea patrimoniulu
operaIiile de reasigurHri.
'asele de pensii - la momentul dat Ln &DG activea1H RRP case de pensii. *le se ocupH activ d
creditarea Ln prioritate de ipoteca Ki pe termen lung( Ki investirea Ln hLrtii de valoare a Lntreprinderilor
Gestionarea instituIiilor de credit Ln Germania este reali1atH de douH instituIii independente7 )anc
DederalH Ki 'onsiliul Dederal de "upraveghere )ancarH. "chema sistemului de credit a germaniei
putem urmHri dupH figura R pre1entatH mai Mos.
2U
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 28/41
Digura R7 "istemul de credit al Germaniei
36
5/&$5AK 'onsiliul bHncii centrale
'onsiliu directorilor Consiliul federal desuprave7here )ancar!
8C9$5:
5!ncile universale;
♦ Gross-bHnci8♦ )Hncile comerciale private8♦ )Hncile regionale8♦ 0nstituIiile de credit cu drept
public 'asele de economii,Giro1entrale ban+(8
♦ )Hncile cooperatiste8♦ 'asele bancare.
5!ncile speciali(ate;
♦ )Hnci ipotecare8♦ 'asele de economii
pentru construcIii8♦ )anca poKtalH8♦ )anca pentru export8♦ )anca pentru
reconstrucIii8♦ "ocietHIile
comerciale.
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 29/41
+.+. 5anca central! ca a7entul financiar a statului.
!nul dintre motivele care se pare cH a Mucat un rol important Ln introducerea reglHrii pieIei financia
Ln Germania provine de la conflictul de interese dintre reglarea bHncii Ki politica monetarH. /atori
celui de O al doilea &H1boi ondial Ki traumei datorate a douH hiperinflaIii, a existat o dorinIH puterni
din partea bancherilor germani de a susIine o politicH antiinflaIionistH independentH nu doar faIH de u
amestec politic ci Ki de efectele pe termen scurt pe care le-ar putea avea asupra pieIei financiare Ki
activitHIii economice reale.
%rivit la modul general, fiecare bancH centralH preferH profituri mai mari deoarece acest
diminuea1H probabilitatea falimentului bancar, Ki prin asta a instabilitHIii financiare. /at fiind faptul c
stabilitatea financiarH este condiIia esenIialH pentru independenIa implementHrii politicii monetare,
bancH centralH poate, Lntr-un fel sau altul, sH LnfluenIe1e profitabilitatea bHncilor. 'eea ce se apli
pentru )undesban+, este totuKi, ceva mai specific Ki se ba1ea1H pe viabilitatea sarcinilor monetare pe do parte, Ki pe de altH parte, de conflictul de interese Lntre obiectivele monetare Ki cele de reglare. #ce
din urmH punct este specificat foarte bine Ln Goodhard Ki "choenma+er RUU3( care afirmH7 E9radiI
germanH este cea care manifestH cea mai mare preocupare pentru conflictele de interese Ki cea mai ma
dorinIH de a separa responsabilitHIile8 totuKi, sistemul german este dominat de oligopolul unor bHn
universale extraordinar de puternice. )undesban+ a Mucat Lntotdeauna un rol vital Ln procesul d
reglare. %otrivit #ctului )ancar German, participarea )undesban+ la procesul de reglare este limitatH
dependentH de ca1urile specifice considerate Ki este IinutH departe de participarea sa la audiIiile oficia
la cererea Ln care este de acord Ln mod explicit cu acIiunile de reglare Lntreprinse de ficiul Dederal d
"upraveghere )ancarH 'D")(P. Jn afarH de implicarea sa Ln supravegherea bancarH, banca centralH
avut un cuvLnt puternic de spus Ln aproape toate discuIiile despre reforma Ln piaIa financiarH. !
exemplu elocvent este acela Ln care )undesban+ s-a opus cu desHvLrKire la introducerea pe piaIH
instrumentelor monetare de securitate propuse, fie de guvern, fie de entitHIile publice. )undesban
considera cH aceste instrumente vor afecta acurateIea ba1ei sarcinilor monetare.
)a mai mult, )undesban+ a menIinut Ln mod repetat cH astfel de instrumente vor introduc
Etermenele scurte Ln sectorul financiar.
)undesban+ O alHturi de celelalte bHnci centrale din 1ona euro O are responsabilitHIi faIH de )anc
'entralH *uropeanH )'*( Ln ceea ce priveKte Lndeplinirea sarcinilor privitoare la politica monetarH
*urosistemului. /eci1iile Ln ceea ce priveKte politica monetarH Ki alte probleme legate de *urosistem n
P ai ales Ln procesul legislativ )undesban+ acIionea1H doar ca un sfHtuitor al Guvernului Dederal Ki LexprimH opinia oca1ional. 9otuKi, Ln realitate, influenIa sa a fost mult mai puternicH.
3R
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 30/41
sunt luate de )'* ci de 'onsiliul Guvernator al )'*, care este format din guvernatorii bHncilo
centrale din statele membre Ki de membrii 'omitetului *xecutiv al )'*. ai mult, )undesban+ es
repre1entatH Ln toate comitetele Ki grupurile de lucru. "arcinile trasate pentru )undesban+ su
prevH1ute Ln )undesban+ #ct )undesban+geset1( Ki Ln tratatul *'.
Jn centru activitHIilor desfHKurate de )undesban+ se aflH urmHtoarele cinci7
R. #sigurarea stabilitHIii preIurilor Ki implementarea mHsurilor prevH1ute de politica monetarH
Germania8
2. "upravegherea Ki crearea condiIilor de de1voltare a sistemului monetar Ki financi
internaIional8
3. "tabilitatea sistemului de plHIi8
P. ferta de lichiditHIi8
5. "arcini de supraveghere bancarH. R. "tabilitatea preIurilor Ki implementarea mHsurilor prevH1ute de politica monetarH Ln Germania.
DHcLnd parte integralH din "istemul *uropean al )Hncilor 'entrale "*)'(, )undesban+ es
implicatH Ln menIinerea stabilitHIii preIurilor. %reKedintele )undesban+ Ki ceilalIi membri ai 'onsiliul
Guvernator al )'* decid asupra politicii monetare ce urmea1H a fi aplicatH Ln 1ona euro. #nali1ele L
profun1ime ale )undesban+ asupra de1voltHrii macroeconomice Ki cercetHrile sale asupra politic
monetare Ki a stabilitHIii sistemului monetar internaIional vor aMuta la crearea cadrului necesar Ln luare
deci1iilor. ai mult, )undesban+ trebuie sH se asigure cH mHsurile luate de cHtre 'onsiliul Guvernato
al )'* sunt implementate Ln Germania Ki cH acestea sunt aduse la cunoKtinIH Ki explicate cetHIenilo
germani. #desea, )undesban+ dH sfaturi Guvernului federal Ln problemele importante ce vi1ea1
politica monetarH.
2. "upravegherea Ki crearea condiIilor de de1voltare a sistemului monetar Ki financiar internaIional.
!n sistem financiar Ki monetar naIional Ki internaIional stabil este o cerinIH necesarH ce se cere a
LndeplinitH pentru reali1area mandatului stabilitHIii datoritH legHturii sale apropiate cu stabilitate
monetarH. #stfel, supravegherea Ki crearea condiIiilor pentru de1voltarea sistemului monetar
financiar internaIional este o altH sarcinH importantH a )undesban+ . Qegat de aceasta, )undesban
participH la numeroase forumuri europene Ki internaIionale de exemplu, 'omitetul Dinanciar
*conomic al !* 'D*(, GS, GR6, G26, rgani1aIia pentru 'ooperarea *conomicH Ki /e1volta
'*/(, Dorumul "tabilitHIii Dinanciare D"D((. %reKedintele )undesban+ repre1intH interesele politic
monetare ale &epublicii Dederale a Germaniei ca Guvernator german Ln Dondul onetar 0nternaIion
D0(.32
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 31/41
Jn contextul menIinerii stabilitHIii financiare, )undesban+ are sarcina de a contura reglarea pieI
financiare, Ln probleme legate de crearea condiIiilor de de1voltare a sectorului garanIiilor Ki a re1ervel
de schimb Ki Ln promovarea Gernmaniei ca un centru financiar. /e asemenea, mai exercitH o capacita
de consiliere pentru inisterul DinanIelor Ki #utoritatea de "upraveghere DinanciarH )aDin(.
'a o completare, )undesban+ LKi utili1ea1H experti1ele cu privire la politica monetarH pentru
furni1a servicii de consultanIH multor IHri din Lntreaga lume Ln domeniul construcIiei Ki de1voltHrii un
sisteme de bHnci centrale moderne. /in 266P )undesban+ a fost implicatH Ln proiecte asemHnHtoare c
IHrile candidate la !*.
3. "tabilitatea sistemului de plHIi.
#desea, )undesban+ contribuie la stabilitatea sistemului de plHIi Ki oferH un sistem sofisticat de plH
de valoare ridicatH care LmbracH forma &9G"plus 9#&G*9( care transformH plHIile Ln euro p
teritoriul *uropei. JmpreunH cu alte douH bHnci centrale, )undesban+ de1voltH Ln momentul de faIHsingurH platformH europeanH de plHIi 9#&G*9 2(. 'a o completare , )undesban+ promovea1H u
sistem de plHIi Een detail complementar Ki competitiv, iar supravegherea acesteia asupra sistemelor d
plHIi Ki garanIii naIionale Ki de peste graniIe contribuie la menIinerea stabilitHIii sistemului financiar.
P. ferta de lichiditHIi.
)undesban+ este responsabilH cu administrarea fondurilor monetare din Germania Ki asigurH calitate
ridicatH a bancnotelor, scoaterea imediatH din circulaIie a banilor falKi Ki adoptarea de mHsuri eficient
de prevenire a falsificHrii banilor. %otrivit art. R6 din 9ratatul *' Ki art. R din "tatutul "istemulu
*uropean al )Hncilor 'entrale, bHncile centrale naIionale din *urosistem deIin dreptul exclusiv de
emite bancnote euro ca monedH legalH. #cest drept este stipulat Ln secIiunile 3 Ki RP ale #ctulu
)undesban+. Jn secIiunea 3, acesteia i se recunoaKte mandatul de execuIie a plHIilor. #ceste prevederi
deci1iile luate de cHtre 'onsiliul Guvernator al )'* art.R2 R( din "tatutul "*)'( atrag dupH sin
urmHtoarele obligaIii pe care )undesban+ le are7
• "H asigure uKor fonduri monetare8
• "H se asigure cH bancnotele aflate Ln circulaIie nu sunt deteriorate8
• "H diminue1e ameninIarea falsificHrii bancnotelor Ki sH asigure o identificare din timp
eliminarea banilor falsificaIi8
• "H furni1e1e o structurH independentH pentru calitatea asigurHrii Ki protecIia acordurilor pent
a face faIH la blocaMele ciclurilor monetare planificarea evenimentelor posibile Ki a cri1elor(
5. "arcini de supraveghere bancarH.
33
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 32/41
'onform acestei activitHIi )undesban+ LndeplineKte sarcini de supraveghere bancarH Ln Germani
aMutLnd astfel la asigurarea viabilitHIii funcIionale a serviciilor financiare Ki de creditare ale instituIiil
germane Ki contribuie la stabilitatea sistemului financiar. Toul #cord )asel 'apital )asel 00( stabileK
cerinIe stricte Ln ceea ce priveKte serviciile financiare Ki de creditare ale instituIiilor germane, ambe
din punct de vedere calitativ Ki cantitativ. %e lLngH asigurarea unei supravegheri 1i-de-1i )undesban
mai este responsabilH Ki de anali1area cu atenIie a rapoartelor de audit Ki menIinerea limitei de credita
la Lmprumuturile de R,5 milioane de euro sau mai mult. /e asemenea, banca mai este implicatH Ki
elaborarea unei legislaIii prudenIiale pentru a asigura un cadru de reglare orientat spre stabilitate.
%e lLngH cele cinci activitHIi de ba1H, )undesban+ mai LndeplineKte Ki alte sarcini. /epartamentul d
statisticH a )undesban+ furni1ea1H ba1a deci1ionalH pentru politica monetarH. ulIi indicatori pent
sectorul bancar Ki monetar Ki pentru statisticile balanIei de plHIi sunt furni1aIi de )undesban+ LnsH
/atele statistice nu oferH doar ba1a fundamentalH Ln luarea deci1iilor cu privire la politica monetarH Ki pe cea Ln cercetarea economicH Ki supravegherea bancarH. %rin urmare acestea pot fi folosite Ki d
utili1atori externi, inclusiv economiKti, politicieni, organi1aIii internaIionale, etc.
/e asemenea, )undesban+7
• #dministrea1H re1ervele de valutH ale Germaniei8
• #dministrea1H o parte importantH a re1ervelor de valutH ale )'* Ln locul acesteia Ki Ln acor
cu cadrul legal promovat de )'*8
• #cordH servicii gratuite sectorului public Ln administrarea datoriilor, a averii( Ki altor bHncentrale8
• JndeplineKte alte sarcini care vi1ea1H re1ervele statutare Ki reglementHri, cum ar fi acIiuni
sale Ln calitate de arbitru Ln dispute care pot sH aparH din transferul de credite.
Jn conformitate cu 'onstituIia Germaniei activitatea )undesban+-ului este reglementatH de drept
public. 'apitalul statutar al acestuia aparIine statului cHruia Ki se transferH profituri obIinute de banc
9otuKi Ln conformitate cu legislaIia banca nu trebuie sH accepte indicaIiileguvernHrii federale, ci est
obligatH sH garante1e spriMin guvernului Ln privinIa efectuHrii politicii economice generale. %entr
re1olvarea evenimentelor principale preKedintele statului are predominanIH Ln toate KedinIe
'onsiliului bHncii centrale, ci nu are drept de vot. 9otuKi preKedintele statului poate sH cere ca oric
deci1ie luatH de 'onsiliul bHncii centrale sH nu intrH Ln vigoare Ln decurs de douH sHptHmLni.
&eputaIia Germaniei ca centrului mondial O bancar progresiv Ln primul rLnd se datorea1
perfecIionHrii legislaIiei ban, care. Qegile , care reglementea1H activitatea bancarH, sunt divi1ate Ln dou
3P
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 33/41
grupe7 generale, adica acelea , care sunt obligatorii pentru instituIii creditare pe teritoriul Lntregului sta
Ki speciale , care sunt limitate de teritoriul regiunilor land-urilor( federale. %rimului grup Li aparIin
FQegea privind afacerile de credit din RUU3, FQegea cu privire la )anca DederalH GermanH din RUU
Ki altele. Jn cealaltH grupH intrH legile , care se adoptH de conducerea regiunilor federale landtag-uri(
reglementea1H activitatea instituIiilor de credit la nivel regional, de exemplu FQegea privind casele d
economii , care se aflH Ln competenIa landtag-urilor.
'ea mai importantH lege Ln organi1area monetarH este, Ln &epublica DederalH, Qegea )Hncii Dedera
Germane din 2 iulie RU5S58 instanIa cea mai importantH este )anca DederalH GermanH, 0nstitutul d
succesiune a )Hncii landurilor germane, care a funcIionat ca bancH centralH de emisiune a landurilo
germane, pLnH cLnd legiuitorul a hotHrLt, prin #rt.44 al 'onstituIiei, fondarea unei bHnci de emisiune c
)anca DederalH. /upH paragraful RP al legii, )anca DederalH deIine monopolul emisiunilor biletelor d
bancH7 F)anca DederalH GermanH deIine dreptul exclusiv de a emite bancnote Ln limitele valabilitHacestei legi. *le sunt singurul miMloc de platH legal, nelimitat. #ceasta nu LnseamnH LnsH cH num
)anca DederalH poate produce sau distruge banii. /in volumul monetar nu fac parte numai mone1ile
bancnotele ci Ki aKa numitele monede de decontare Ki girare, adicH bani ce existH Ln conturile bHncilor
caselor de economii sub forma depunerilor la vedere. /in punct de vedere legal, aceste depuneri l
vedere, de care pot dispune posesorii de conturi, imediat sau Ln termen foarte scurt, nu sunt bani8 d
punct de vedere de economic LnsH, aceste depuneri au caracteristicile banilor, putLnd fi utili1ate pent
viramente Ki se poate dispune de ele prin schimburi, cecuri sau cHrIi de credit un circuit de platH fH
numerar(.
caracteristicH a noului sistem monetar Ki de credit este aceea cH sistemele bHncilor private pot cre
Ki distruge bani pe ba1a acestui circuit de platH fHrH numerar.
Tu putem pre1enta aici procedeul de creare Ki distrugere a banilor de cHtre Lntreprinderile private d
credit.
'are sunt limitele impuse )Hncii Dederale privind politica monetarH Ki a creditului *le sunt trecu
Ln paragrafele 3 Ki R2 ale Qegii )Hncii Dederale. /upH paragraful 3, )anca DederalH GermanH reglea1
Fcu aMutorul competenIelor de politica monetarH ce Li sunt atribuite conform acestei legi, circuitu
monetar Ki asigurarea de credit pentru economie, cu scopul de a asigura valuta. #sigurH de aseme
de1voltarea circuitului bancar de plHIi Ln interiorul Ki exteriorul IHrii. *a este deasemeni obligat
conform paragrafului 2, FsH spriMine politica generalH economicH a regimului federal respectLn
5odificatH pe data de 26 februarie RUUR.
35
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 34/41
sarcinile ce-i revin. #sta ar Lnsemna, printre altele, cH, Ln politica de creKtere economicH Ki a stabilitH
preIurilor, Ln asigurarea folosirii totale a forIei de muncH, Ln combaterea fluctuaIiilor conMuncturale
KinLnd LnsH mereu cont de garantarea valutei Ki de restricIiile din paragraful R2 O FrHmLne independen
faIH de instrucIiunile guvernului federal O Ln exercitarea competenIelor specifice.
#utonomia )Hncii Dederale, mai ales faIH de guvern, se poate recunoaKte dupH faptul cH legiuitorul
fixat nivelul creditelor de casH, inclu1Lnd Ki schimburile din te1aur, cumpHrate de )anca 'entralH d
*misiune, cHtre federaIie Ln paragraful 26.
/in cau1a strLnsei dependenIe a tuturor mHsurilor politico O economice, guvernul Ki )anca Dedera
sunt interesate Lntr-o strLnsH colaborare Ki Ln punerea de acord supra intenIiilor Ki mHsurilor de politic
economicH. Tecesitatea acestei conlucrHri este exprimatH Ln paragraful R37
R( )anca DederalH GermanH trebuie sH ofere consultaIii guvernului federal Ln problemele esenIia
de politicH monetarH Ki sH-i ofere informaIii la cerere.2( embrii guvernului federal au dreptul sH participe la consiliile )Hncii 'entrale. Tu au drept
vot, dar pot face propuneri. Qa cererea lor re1oluIiile se pot amLna la douH sHptHmLni.3( Guvernul federal trebuie sH-l coopte1e pe preKedintele )Hncii Dederale Germane
consfHtuirile importante de politicH monetarH.
DaIH de hotHrLrile consiliului )Hncii 'entrale, guvernul federal poate doar sH amLne votul pe terme
scurt. rganismul decisiv al bHncii federale este 'onsiliul )Hncii 'entrale. *l stabileKte politi
monetarH Ki de credit a bHncii, iar directoratul o executH. 'onsiliul )Hncii 'entrale este compus di
preKedinte, vicepreKedinte Ki pLnH la 4 membri din comitetul de conducere directoratul bHncii Ki, din cRR preKedinIi ai bHncilor centrale ale landurilor, preKedintele, vicepreKedintele Ki membrii comitetulu
directorilor sunt numiIi de preKedintele federal, la propunerea guvernului federal. %reKedinIii bHncil
centrale ale landului sunt desemnaIi de preKedintele federal la propunerea consiliului federal, care fac
propunerile pe ba1a dreptului landului Ki dupH auierea consiliului bHncii centrale(.
%rin aceastH structurH este puternic redusH influenIa guvernului federal asupra 'onsiliului )Hnc
'entrale. Jn 'onsiliul )Hncii 'entrale este perfect reali1at principiul colegialitHIii Ln forma purH7 to
membrii au aceleaKi drepturi, numai Ln ca1ul egalitHIii voturilor este hotHrLtor votul preKedintelui.
Jn Qegea )Hncii Dederale, paragraful R5, apare stabilirea Ki modificarea depunerii scontului,
depunerilor procentuale, pe care )anca DederalH Ll poate reIine la remiterea schimbului din parte
instituIiilor de credit, deci la refinanIarea instituIiilor de credit. #ceasta permite scumpirea creKtere
scontului( la preluarea acceptarea( creditelor pe termen scurt Ln refinanIarea schimbului prin instituIii
de credit sau o ieftinire a drepturilor micKorarea scontului(. odificHri ale legii de lombardare Ki
3
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 35/41
amanetului au Ln principiu acelaKi efect, depuneri pentru care )anca DederalH poate acorda credite p
termen scurt instituIiilor de credit primind drept garanIie hLrtii de valoare. /epunerile de scont
lombarde sunt aKa numitele depuneri de dobLndH a cHror modificare loveKte Ln dobLn1ile creditelo
astfel LncLt )anca DederalH poate influenIa piaIa creditului Ki cea monetarH prin modificHrile depuneril
scontului Ki lombard.
/upH paragraful R5 a Qegii )Hncii Dederale, aceasta poate influenIa posibilitHIile de refinanIare
prin stabilirea calitHIii depunerilor de credit, adicH prin stabilirea cerinIelor asupra documentelor d
refinanIare. %aragraful R dH posibilitate )Hncii Dederale de a practica politica monetarH Ki de cred
prin stabilirea Ki modificarea depo1itelor de reuervH minime. )anca DederalH poate cere instituIiilor d
credit ca un anumit procent din obligaIiile datoriile( din depunerile clienIilor gir, andosamen
depuneri la case de economii Ki depuneri la termen(, aKa numitele valori minime, sH fie menIinute
)anca DederalH Lntr-un cont fHrH dobLndH. Qa creKterea re1ervei minime se micKorea1H posibilitHIile de acordare de credit a instituIiilor d
credit, iar Ln ca1ul scHderii depunerilor minime acestea cresc. %olitica creditului poate fi restrLnsH pri
urcarea preIului. 0nfluenIa pe care o are scumpirea creditului se traduce prin aceea cH Lntreprin1Htor
germani aMung sH facH Lmprumuturi Ln bHncile strHine Ln loc sH le facH la bHncile germane. Jn paragrafu
R al Qegii comerIului exterior este prevH1ut ca unanumit procent din depunerile de credit ale strHinilo
aKa numitul depo1it Ln numerar, sH poatH fi pHstrat Lntr-un cont special al )Hncii Dederale fHrH impo1
dobLndH(.
Jn ba1a paragrafului R5 al Qegii )Hncii Dederale, aceastapoate practica Ki politica pieIei libere, adi
anumite hLrtii de valoare cu timp de valabilitate lung sau scurt sH fie cumpHrate Ki vLndute, iar partener
pot fi atLt instituIii de credit cLt Ki nebancare. /acH )anca DederalH cumpHrH de la bHnci hLrtii de valoar
acestora le revin lichiditHIi8 cLnd )anca DederalH vinde hLrtii de valoare, sectorul bancar varsH ban
bHncii centrale de emisiune, Ki apare astfel o diminuare a lichiditHIilor.
/omeniul de acIiune al lichiditHIilor instituIiilor de credit are ca ba1H acordarea de credite Ki, d
acest motiv, )anca DederalH poate influenIa, prin politica de piaIH liberH, volumul creditului. /a
)anca DederalH vinde hLrtii de valoare instituIiilor nebancare, se retrag astfel bani din circulaIie. Jn ca
contrar, cumpHrarea de hLrtii de valoare de cHtre )anca DederalH de la instituIii nebancare duce
creKterea masei monetare. %olitica pieIei libere influenIea1H miMlocit lichiditHIile bHncilor Ki nemiMloc
nivelul dobLn1ilor prin cererea de bani a )Hncii Dederale. Ln1area prin banca DederalH are efect d
creKtere a nivelului dobLn1ilor, iar cumpHrarea, efect de scHdere.
3S
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 36/41
Conclu(ii "i propuneri
#ctivitatea bancarH Ln ultimii dou1eci de ani se considerH unul dintre cele mai dinamice sectoare a
economiei Germaniei. "istemul bancar al Germaniei repre1intH un sistem dintre cele mai de1voltate d
pe continentul european.
Jn conclu1ie, se poate spune cH banca federalH poate caracteri1atH ca o instituIie deosebit d
importantH politic Ki economic, alHturi de parlament Ki guvern, care conlucrLnd cu guvernul federal s
bucurH de o maximH autonomie. *a deIine monopolul emisiuni de bancnote, trebuie sH garante
etalonul monetar, sH contribuie la atingerea obiectivelor de politicH economicH, dacH acestea pot influenIate, prin politica monetarH Ki de credit. *a este LnsHrcinatH de a asigura banii Ki creditel
necesare economiei germane. %rin aceasta influenIea1H pieIele cele mai importante pentru de1voltare
economicH, adicH pieIele monetare Ki de credit. 'a bancH a bHncilor, dispun de instrumentarul politico
economic necesar reli1Hrii sarcinilor.
Germania este locomotivul integrHrii piltice Ki monetare a !niunii *uropene. /e1voltarea acest
uniuni integer Ln mare mHsurH depinde de dinamica sistemului economic al &DG. *conomia Germani
se aflH astH1i Ln stare de ascensiune cu unele abateri, care s-a constituit datoritH Ln mare mHsurH lu
Q.*rhard. ^i totuKi ca orice economie a lumii necesitH reforme. Jn centrul transformHrilor se aflH piaI
muncii, deoarece KomaMul repre1intH cea mai mare ameninIare pentru viitorul statului. cupHrea deplin
vor sH o atingH prin diferenIierea mare a salariilor.
DuncIionarea sincroni1atH a tuturor formelor de organi1are monetar O creditarH are o anumi
influenIH aspura de1voltHrii economice, dar nu poate elimina existenIa ciclicH a acesteia,deoarece es
condiIionatH de contradicIiile capitalismului de reproducere. Jn afarH de factorii interni, asupra politic
monetare Ki de credit au influenIH Ki factorii externi.
*conomia Germaniei este una dintre cele mai de1voltate Ki solide din lume, ba1atH pe industr
prelucrHtoare locul 0 pe glob la mai multe produse( Ki comerIul exterior cel mai mare exportat
mondial de mHrfuri(. Diind o IarH cu o economie puternic de1voltatH, Germania concurea1H, pe de
parte cu celelalte state de1voltate Ln lupta pentru creKterea ponderii controlului economiei Ki a pieI
mondiale, pe de altH parte LnsH, LKi reuneKte Ki LKi coordonea1H forIele cu acestea pentru a nu pierd
controlul pe care Ll deIine asupra mapamondului.34
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 37/41
Germania are cea mai mare economie naIionalH din *uropa, a patra din lume ca %0) nominal, Ki
cincea din lume Ln funcIie de paritatea puterii de cumpHrare, conform datelor din 2664. /e
Lnceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator Ki beneficiar al unei economii din ce L
ce mai globali1ate. Germania este lider mondial Ln exporturi, exportLnd bunuri Ln valoare de R,R3
trilioane de dolari Ln 266 inclu1Lnd IHrile din 1ona *uro(, Ki generea1H un surplus comercial de R5 d
miliarde. "ectorul servicii contribuie cu aproximativ S6 la %0)ul total, sectorul industrie cu 2U,R,
sectorul agriculturH cu 6,U. aMoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, Ln speci
automobile, instalaIii mecanice, metalurgie Ki bunuri chimicale. Germania este cel mai mare producHt
de turbine de vLnt Ki tehnologia puterii solare din lume. 'ele mai mari tLrguri Ki congrese internaIiona
de comerI din fiecare an au loc Ln oraKe germane, cum ar fi anovra, Dran+furt Ki )erlin.
%otrivit cifrelor oficiale comunicate de ficiul federal de statisticH /estatis(, exporturile Germaniau scH1ut Ln 266U cu R4,P Ln raport cu 2664 pLnH la 463,2 miliarde de euro R.R2R,3 miliarde d
dolari(. 'hina a avut, Ln 266U, vLn1Hri Ln strHinHtate de R.26R,S miliarde de dolari, devenind cel m
mare exportator mondial. Germania a fost cel mai mare exportator mondial de bunuri dupH 2663.
9ot Ln 266U, importurile Germaniei au scH1ut cu RS,2 Ln ritm anual, pLnH la S,R miliarde de eur
%e ansamblu, balanIa comercialH a Germaniei a Lnregistrat anul trecut un excedent de R3,R miliarde d
euro, Ln scHdere faIH de excedentul de RS4,3 miliarde de euro Lnregistrat Ln 2664. /estatis sublinia1
totuKi, cH la finele lui 266U exporturile Germaniei s-au relansat, LnregistrLnd o creKtere de trei la sutH decembrie, comparativ cu luna noiembrie pLnH la U de miliarde de euro.
/e asemenea, Ln ritm anual, decembrie 266U comparativ cu decembrie 2664, exporturile Germani
au Lnregistrat o creKtere de 3,P, aceasta fiind prima creKtere anualH raportatH dupH luna octombr
2664. 0mporturile Germaniei au crescut cu P,5 Ln decembrie, comparativ cu noiembrie, pLnH la 55
miliarde de euro, iar Ln ritm anual au Lnregistrat o scHdere de ,5.
%olitica monetarH Ki de credit a Germaniei, care face parte din totalitatea politicelor promovate deconducera statului, are o impotanIH deosebitH Ln vederea reglementHrii sectoului bancar Ki chiar celui
financiar al statului. /at fiind numHrul mare de bHnci Ki oficii bancare, Germania era, Ki LncH mai este
una dintre cele mai puternice economii Ebancare din lume. /eKi numHrul bHncilor din Germania s-a
micKorat Ln ultimii ani, este totuKi, Ln continuare, destul de ridicat potrivit standardelor internaIionale.
3U
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 38/41
area maMoritate a bHncilor sunt bHnci universale, ceea ce LnseamnH cH ele sunt implicate, Lntr
mHsurH mai mare sau mai micH, Ln activitHIi precum7 crearea de depo1ite, acordarea de credit
scontarea titlurilor de credit, asigurarea serviciilor de siguranIH Ln activitHIile de bro+eraM Ki Ln cele d
Lncredere, factoring, garanIii financiare Ki transferuri de fonduri sau servicii de plHIi cLt Ki alte servic
pe care autoritHIile Ln domeniu le recunoaKte ca fiind servicii bancare la care mai pot fi adHuga
serviciile bancare tipice de investiIii Ki re1ervele de asigurare a bunurilor prin intermediul subsidiarilo
sau a acelor mai apropiate societHIi de asigurHri cu care bHncile colaborea1H.
)undesban+ este creditorul bHncilor comerciale Ki a statului. Jn competenIa lui rHmLne stHpLnir
re1ervelor valutare Ki de aur a statului. biectivul principal al bHncii, determinat de legea, est
menIinerea stabilitHIii a unitHIii monetare naIionale O mHrcii germane. /e pe R ianuarie RUU
)undesban+ , Lndeplinind condiIiile tratatului de la aastricht privind LnfiinIarea !niunii valutare
economice a *uropei Ki privind unificarea instrumentelor de reglare monetar O creditarH , a transmis parte semnificativH a Lmputernicirilor sale mai ales ce se referH la politica monetar O creditarH(
demonstrativ LnfiinIatH )anca 'entralH *uropeanH, astfel intrH Ln sistemul bHncilor centrale europene.
)anca pe deplin a refu1at creditarea operaIiunilor de casH a organelor statale de nivel feder
oferindu-le posibilitatea de alegere a modalitHIii de efectuare a plHIilor Ln conturile bugetare7 fie L
sistemul bHncii centrale, fie Ln bHncile comerciale private pLnH la momentul dat conturile instituIiilo
statale se deserveau la )undesban+(.
'onclu1ia ce poate fi trasH din cele expuse mai sus cu privire la sistemul bancar german Ki
)undesban+ este aceea cH prin natura operaIiilor pe care le desfHKoarH, bHncile germane su
considerate ca fiind etalonul de bancH universalH deoarece ceea ce a diferenIiat sistemul bancar germa
de celelalte sisteme bancare a fost, Ln special, complexitatea sa structuralH Ki puterea bHncilor sale. /
fiind numHrul mare de bHnci Ki oficii bancare, Germania era, Ki LncH mai este una dintre cele m
puternice economii Ebancare din lume.
10.'ata do)in(ii
P6
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 39/41
Fig.17 rata dobinzii pentru anii 2004- 200
Germania este membru al 1onei euro, a unei uniuni economice Ki monetare !*( a !niunii *uropen!*(. Jn 1ona euro, deci1iile sunt luate de cHtre 'onsiliul guvernarii )Hncii 'entrale *uropene, asupratei dobin1ei.biectivul principal al politicii monetare a )'* este de a menIinstabilitatea preIurilor.'onsiliul guvernatorilor )'* a definit stabilitatea preIurilor ca fiind [o creKtede la an la an Ln 0ndicele armoni1at al preIurilor de consum 0#%'( pentru 1ona euro sub 2. )an'entralH *uropeanH este un organ unic de emisiune a bancnotelora re1ervelor bancare. #sta LnseamnH cH are furni1or monopolist al ba1ei monetare,temeiul acestui monopol, se poate stabili condiIiile Ln care bHncile se LmprumutH de la )an
'entralH.. pe termen scurt, o modificare a ratelor dobn1ii pe piaIa monetarH induse de cHtre )an'entralH pune Ln miKcare o serie de mecanisme Ki acIiuni de cHtre agenIii economici ,cele durmH,schimbarea va influenIa evoluIia variabilelor economice, cum ar fi producIia sau preIurile.11. Curs valutar*uro este moneda oficialH a Germaniei, care este un membru al 1onei euro, o uniune monetarH Lntstatelemembre ale !niunii *uropene care au adoptat euro ca monedH oficialH unica. Germania, deci1iile asupra ratei dobin1ii sunt luate de cHtre 'onsiliul guvernatorilor )Hncii 'entra*uropene. "chimbul cursului *uro*!&Z!"/( sa depreciat de 3.2U la sutH Ln ultimele R2 luni. /RUS5 pnH Ln 26RR schimbul *!&Z!"/ in medie de la R.R4 aMunge la un mare istoric de R,6 Ln lunaprilie al anului 2664 Ki un nivel record de 6,P Ln luna februarie din RU45.&ata de schimb a monedeuro la faIa locului specifica cat de mult o monedH, euro, este Ln pre1ent Ln valoare Ln termeni de al
parte, dolarul "!#.
PR
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 40/41
Fig. rata de schimb EUR/U
'T'Q!000n ansamblul ei, economia germana pare sa-si revina rapid si sa recupere1e pierderiledin 266U intr-u
ritm mai bun decat alte mari puteri europene. 9otusi, Germania, de unasingura, nu poate redeveni cefost inainte de instalarea cri1ei. %rincipalul motiv care ma facesa afirm asta este dependenta prea maa Germaniei de export. %ana nu reusesc siprincipalele partenere economice ale Germaniei sa iasa drecesiune si sa inceapa sa-siintensifice schimburile comericale, reluandu-si importurile din Germaniaceasta din urma nuva reveni la cum era inainte de cri1a. 'hiar daca Germania revine la o econom performanta,in celelalte tari exista riscul de revenire la recesiune, si cum Germania isi vindmaMoritateaproduselor pe %iata !nica, luand in considerare datoriile gigantice ale tarilor din *uropa, cseva intampla cand nimeni nu va mai avea bani sa plateasca...
P2
7/23/2019 Politica Monetara Si de Credit a Germaniei
http://slidepdf.com/reader/full/politica-monetara-si-de-credit-a-germaniei 41/41
9oata lumea se asteapta ca Germania sa redevina motorul economiei europene sauchiar celei mondialtotusi exista indoieli. /rumul pana la revenirea la forta economica dealta data este facut abia p Mumatate, dependenta de exporturi este mult prea mare sipericuloasa, iar consumul privat in Germancontinua sa inregistre1e cote reduse.rice soc extern, o crestere mai mare a pretului petrolului, o cri1a valutara, ar puteapune capat actual
conMuncturi economice favorabile. 'ri1a a aratat ce profunda poate sa fiesi doar masurile in valoare d1eci de miliarde de euro luate de Guvernul German in politicalor de a sustine economia si piata muncau impedicat un de1astru.Germania este obligata sa-si regandeasca modelul economic. 0n primul rand trebuieredusa dependende exporturi care da vulnerabilitate economiei germane, consumul pe planintern trebuie stimulat. 'toate ca numarul somerilor scade datorita schemei ur1arbeit,aplicata de guvernul german, dar numarul angaMarilor pe termen lung este in continuascadere. /e asemenea creste numarul celor calucrea1a mai putin de 26 de ore pesaptamana, 25 din forta de munca fiind afectata de acest fenomen#cestea nu sunt premise pentru stimularea consumului. 'ei care au contracte petermen lung sufera si de scaderea salariilor nete si a puterii de cumparare, dar si demaMorarea contributiilor la sistemul dasigurari sociale. %rin urmare, germanii prefera saeconomiseasca, decat sa arunce cu banii prmaga1ine.0n acest context situatia euforica din Germania trebuie privita cu retinere si nu trebuiesubestim pericolul unei noi recesiuni