principalele zacaminte de carbuni din romania

8/9/2019 Principalele Zacaminte de Carbuni Din Romania

1/9

PRINCIPALELE ZACAMINTE DE CARBUNI DIN ROMANIA

In subsolul Romaniei exista toate tipurile de carbuni humici,inclusiv turba (precursor al carbunilor), lignit, carbune brun, huile, huileantracitoase si antracit. Lignitii detin peste 85 % din rezervele de carbunienergetici, celelalte tipuri se gasesc in cantitati modeste.

1. Zacaminte de turba

atorita conditiilor climatice si mor!ologice !avorabile zacamintelede turba se gasesc atat in zonele montane, cat si in cele de deal si campie.

esi cu un pronuntat caracter "oristic si #tocenologic si mai putinlitologic, monogra#a turbelor din Romania realizata de $m. op (&' )ramane un tratat de re!erinta in domeniu.

in punct de vedere al alimentarii cu nutrienti zacamintele deturba din tara noastra sunt in principal eutro!e, dar raman destule sioligotro!e.

&.& *acamintele de turba eutro!a

+ele mai importante turbarii eutro!e sunt legate de depresiunileintramontane ale +arpatilor rientali. -st!el, depresiunea +iucului cuprindepe langa alte &5 zacaminte si zacamantul de la iercurea +iuc cu osupra!ata de 5/5 ha, urmat de cele de la 0iculeni 0iculeni (12& ha) si

3oplita (/25 ha). 4rosimea maxima a stratului de turba este de /,2 m, inmod exceptional, la 3usnad ai, dar intr6un zacamant de numai 1,5 ha,turba a7unge la && m grosime.

-lte zacaminte de turba eutro!a se gasesc in epresiuneaaramures (/), cel mai important #ind cel de la cna 0ugatag de &,2 ha si

cu o grosime maxima de 8 m

epresiunea 4iurgeului (&& zacaminte) din care doar au peste &ha, cel mai mare, Remetea are &2 ha si o grosime a turbei de 1,9 m

epresiunea arsei, cu numeroase zacaminte, cel mai mare la sud de

0anpetru are 21 ha cu grosimi sub /,5 m.


2/9

In azinul 3ransilvaniei o turbarie importanta se a"a la andra,langa :agaras, are peste 1 ha cu grosimea maxima a turbei de 1,5 m sieste instalata in lunca ltului.

-lte turbarii mai mari se gasesc in depresiunea annonica, undeturbaria de la $cedea din bazinul +rasnei, desi intinsa pe mai multe zeci de;ilometri patrati nu contine o turba valori#cabila.

In #ne, pe lat!orma oldoveneasca, in apropiere de orohoi secunosc trei turbarii, cea mai mare #ind cea de la ersca Lozna, cu osupra!ata de 8 ha si un strat de turba gros de pana la m.

&./. *acamintele de turba oligotro!a

3urbariile oligotro!e din Romania apar exclusiv in zona montana, laaltitudini de peste 8 m, au supra!ete sub &/ ha, in general, mai mici sigrosimi de pana la & m.

In +arpatii rientali se gasesc cele mai multe si mai mari turbariioligotro!e, #ecare masiv muntos mai important avand cateva turbarii. aiimportante sunt turbariile din untii


3/9

2. Zacamintele de li nit

intre zacamintele de carbuni din Romania, cele de lignit sunt celemai mari. in punct de vedere structural6genetic zacamintele cele maiimportante sunt legate de depresiunea marginala (-van!osa +arpatica) in

ltenia si mai putin in untenia, apoi in cateva bazine intramontane, darsi cateva in umplutura neogena a epresiunii annonice si cuverturaneogena a lat!ormei oesice si lat!ormei oldovenesti.

/.&. *acamintele din bazinul carboni!er pliocen ltenia

In umplutura neogena a avan!osei si mai putin in cuverturaneogena a lat!oemei oesice, intre unare si Luncavat, se gasesc celemai importante zacaminte de carbuni din Romania, el singur cuprinzandmai mult de 8 % din rezervele de carbuni energetici ai tarii.

*acamantul din ltenia a !ost controlat structural (@icleanu et al.,&'88) si paleogeogra#c (@icleanu, &''/a), cea mai mare cantitate decarbuni gasindu6se in zona interna a avan!osei in !oste campii deacumulare interdeltaice de tarm cu doua arii de dezvoltare maxima

(numar de strate si grosime), prima situata intre otru si iculesti si ceade a doua intre ltet si 3araia. prezentare detaliata a acestui zacamant a!ost !acuta de 3icleanu si atrutoiu (in etrescu et al., &'89) si apoi de

reda et al. (&''2).

03R-3I4R-:I-. In umplutura -van!osei +arpatice si cuverturaneogena a lat!ormei oesice, peste depozitele pontiene, in continuitate,dupa I. -ndreescu et al. (&'85), urmeaza o succesiune de depozite cealcatuiesc trei unitati litostratigra#ce (#g./&).

&.:ormatiunea de erbesti, predominant psamitica, dar si cu nivelepelito6 humitice, de varsta getian6 parscovian bazala, cuprinde douacomplexe carbunoase= primul in vest, complexul de Aalea Aisenilor,alcatuit din stratele de carbuni -, si I6 IA si cel de6 al doilea in nord6 est,complexul carbunos de -ninoasa care are /6 2 strate de carbuni lipsite deimportanta economica.

/. :ormatiunea de Biu6 otru este pelito6 psamito6 humitica, arepeste ' m grosime in zona de margine a bazinului si peste // m incentrul acestuia si cuprinde cel mai important complex carbunos(complexul carbunos de otru). Aarsta !ormatiunii este parscovian6

romanian medie.


4/9

1. :ormatiunea de +andesti (Romanian mediu6 leistocen in!.) estepredominant psamitica, uneori pse#tica si cu intercalatii argiloase mai!recvente in partea mediana unde este plasat si complexul carbunos de

alcesti alcatuit din stratele CIA6 CAIII de carbuni cu o dezvoltare restransaspre centrul bazinului.

3$+3 ?I+-. In general depozitele cu carbuni au inclinare micaspre est, pentru cele din partea de vest a bazinului si spre sud, pentru celedin partea de nord a acestuia. In cadrul avan!osei interne depozitele cucarbuni sunt slab cutate, cu cute largi orientate $?$6A0A. 0e disting douasisteme de !alii alcatuite din !alii cu sarituri reduse si !recventa scazuta.


5/9

xilitul. -ceasta alcatuire asigura posibilitatea ca pe langa valori#carea intermocentrale, carbunii din ltenia sa poata # utilizati si in alte domenii(semicarbonizare, gazei#care, brichetare etc.).

R RI$3-3I :I*I+ 6 +


6/9

azinul -lmas 6 -gri7. epozite oligocen terminal 6 acvitaniene. In!ormatiunea de *imbor (+hattian) se gasesc ' strate cu grosimi ce rardepasesc & m, iar in !ormatiunea de 0inmihai (-cvitanian) alte 2 strate decarbuni. azinul -lmasului este un bazin paralic, carbunii #ind !ormati intr6un mediu lagunar cu exces de umiditate in atmos!era. -ceasta genezaexplica de ce continutul in sul! este !oarte ridicat comparativ cu altezacaminte. +arbunii au continutul mediu in cenusa de / %, putereacalori#ca cuprinsa intre 28 si 5 FcalG;g.

azinul 3ebea6 rad. azin intramontan cu depozite de carbuni devarsta badenian6sarmatiana (1 strate in adenian, / in 0armatian, vezi

etrescu et al., &'89). +aracteristica bazinului o constituie prezenta unorcarbuni bruni, mati care uneori a7ung la continuturi !oarte mici in cenusa,sunt & % (pe ansamblu cenusa este cuprinsa intre & 6/5 %) si prezenta!enomenelor de termometamor#sm la contact cu cuvertura de piroclaste.

Dmiditatea totala Et este cuprinsa intre &' si // %, iar puterea calori#caintre 119 si 2 1' FcalG;g.

azinul +omanesti. azin intramontan in +arpatii rientali separatin mai multe cuvete prin praguri ale !undamentului paleogen, praguri ceau !unctionat sincarbogenetic (3icleanu, &''/ a), ceea ce a determinatindividualizarea mai multor zacaminte, cate unul, chiar doua pentru#ecare cuveta. :ormatiunea purtatoare este !ormatiunea de 0upanu ( icuet al., &'85) cu /6' strate de carbuni (nr. variabil in !unctie de cuveta sauzacamant). 0tratele de carbuni bruni, luciosi au grosimi mici de ordinul

decimetrilor, rar a7ung la &,5 m (stratul aria a avut /,/ m in cuvetaLaloaia). uterea calori#ca Hi /5 6 &5 FcalG;g si cenusa 265& %.

". Zacaminte de #uila

*acamintele de huila din Romania sunt legate de zone de orogen side bazine posttectonice intramontane.

2.&. *acaminte de huila din zone orogene

In +arpatii eridionali, atat in -utohtonul anubian (0vinita60vinecea are), cat si in anza 4etica (Resita6 oldova ?oua) se gasesczacaminte de huila.

*ona 0vinita6 0vinecea 6 epozitele de varsta carboni!er superioara(Eest!alian60tephanian) sunt constituite din conglomerate, gresii, argilite,

argile carbunoase cu numeroase resturi vegetale !osile si carbuni.


7/9

*acamantul +amenita are un complex superior cu patru strate decarbuni cu grosimi cuprinse intre ,9 sI 1,95 m. +ontinutul in cenusa -anheste cuprins intre /9,2 si 15,5 %, continutul in materii volatile A variazaintre &1,9 si &5, %. uterea calori#ca (Hi) este cuprinsa intre 95 si 8FcalG;g.

*acamantul ragosela63ulinberg6 aia ?oua cu huile antracitoasecare au Hi 82 FcalG;g.

In aceeasi zona se cunosc zacaminte de carbuni (huile) in ciclul desedimentare Burasic6+retacic in!erior, in Liasic.

*acamantul +ozla cuprinde trei orizonturi din care doua suntproductive cu strate de carbuni avand grosimi cuprinse intre ,/69, m.*acamantul este puternic tectonizat intr6un sinclinal asimetric. -anh (&26& %), Hi (95 6815 FcalG;g). +ontinutul ridicat in materii volatile

(A /861' %) !ace ca huilele sa #e incadrate in grupa huilelor grase.

*acamantul +amenita are doua complexe carbunoase cu cate 1strate de carbuni alcatuite din 162 bancuri cu grosimi de ,862,5 m.+ontinutul in vitrit este de 51 %. +ontinutul mediu in cenusa anhidra estede & %, materiile volatile sunt cuprinse intre /&619 % (huile grase), iarputerea calori#ca medie este de 8 8 FcalG;g.

*acamantul 0opot prezinta trei6 patru complexe ce contin strate cuinclinari mari si grosimi mici ( ,&6&, m). +ontinutul mediu in cenusa estedestul de ridicat (15 %), iar puterea calori#ca medie este de 92 FcalG;g.

-lte zacaminte= +rivi6Rudaria, +hiacovat6 stresu, regheda, 3alvacu Rugi.

*ona Resita6 oldova ?oua este instalata pe cristalinul getic.epozitele din ciclul de sedimentare +arboni!er superior 6 ermian in!erior

nu contin carbuni, in schimb depozitele liasice contin carbuni in mai multezacaminte.

*acamantul Lupac are doua complexe carbunoase, primul cu treistrate avand grosimi cuprinse intre ,1 si 8 m, iar cel de al doilea cu strate

de ,16 /,1 m grosime. +ontinutul in materii volatile este de 56&5 %, iarputerea calori#ca este cuprinsa intre 99 68& FcalG;g.

*acamantul -nina cuprinde in depozite liasic in!erioare 8 strate decarbuni cu grosimi intre ,162 m grosime. +ontinutul in materii volatile estede /861 %, iar puterea calori#ca are valori cuprinse intre 99 sI 8/FcalG;g. in punct de vedere tehnologic huilele de -nina sunt cuprinse incategoria huilelor cocsi#cabile in prezent mina este in conservare.

*acamantul oman este alcatuit din 1 strate de carbuni cu grosimicuprinse intre ,8 si 1, m. +arbunii sunt huile slabe care cocsi#ca greu siau urmatoarele proprietati principale= A (&16&9 %), Hi 9 FcalG;g.


8/9

-lte zacaminte sunt= 0ecu, *agardia, Ranchina, -nina Aest radet.

2./. *acaminte de huile in bazine intramontane

azinul carboni!er etrosani

Intre untii 0urianu si Retezat, la nord si untii Aulcan, la sud, pe olungime de 5 Fm ($6E) si o latime de &,5 6 ' Fm, se dezvolta azinul

etrosani. epozitele chattiene detritice continentale si marine suntseparate in cinci JorizonturiJ, dintre care doua contin carbuni= primul /&strate si secundul ' strate lenticulare, necorelabile. 3ectonica estecomplicata, depozitele cu carbuni !ormand un sinclinal asimetric a!ectat demai multe sisteme de !alii.

In ceea ce priveste calitatea carbunilor retinem continutul in sul!de /61 % si puterea calori#ca de 9 6 8 FcalG;g. e asemenea estede retinut ca gradul de carboni#care al carbunilor (huile cocsi#cabile sihuile energetice) creste de la $ spre E, !apt datorat cresterii stressului inacelasi sens ( ateescu).

azinul Rusca ontana situat in untii oiana Rusca cuprindedepozite lacustre cu in"uente marine de varsta maastrictiana. epozitele!ormeaza un sinclinal asimetric cu strate de carbuni avand grosimicuprinse intre ,/ si 1 m. roprietati #zico6chimice principale= Et 5,5 %,-anh 1962 %, A / 615 %, Hi 21 625 FcalG;g. Reprezinta huile cuproprietati de aglutinare si cocsi#care.

$. Zacaminte de antracit

*acamantul 0chela6Aiezuroiu

In depozitele liasice apare o succesiune de conglomerate, gresii,sisturi argiloase, la partea in!erioara a succesiunii acestora, urmate de unJorizontJ median de / 61 m grosime alcatuit din gresii, sisturi piro#lice,sisturi gra#toase si lentile de antracit. 3ectonica zacamantului este !oartecomplicata, iar variatiile rapide de !acies complica si mai mult situatia.Lentilele de antracit au lungimi & 6&5 m si grosimi de 56& m si sedisting 26& nivele cu lentile de antracit. ensitatea antracitului estecuprinsa intre &,5 si &,9 grGcm1. -lte proprietati= cenusa / 6/5 %, A & %,+mc ' '5 %, Hi 8 FcalG;g.

-lte acumulari= +ulmea barsiei, +rasna60tanesti, Raul Lung6Raul

-lb din partea interna a -utohtonului anubian, zona resacina cu stratelentili!orme avand grosimi de ,/6 ,2 m.


9/9

roprietati #zico6chimice= Et & %, A &,2 %, -anh / 6/8 %, Hiintre 55 si / FcalG;g.

principalele zacaminte de carbuni din romania

Documents