pvv nr 6 2018 - isphta.md · ai cartofului în condi ii de cultivare de c tre a a specii de insecte...

<<... din sumar <<... <<... from the summarynr. 6 [78] 2018

2

5

17

12

21

27

31

38

EFICACITATEA UTILIZ RII PREPARATULUI MAVRIK 2 F ÎN TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI

ILIEV P., CHISNICEAN V., VASILACHI I., ILIEVA I., IP Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

EFFICIENCE OF THE UTILISATION OF MAVRIK 2 F WITHIN THE TECHNOLOGY OF POTATO CULTIVATION

ILIEV P., CHISNICEAN V., VASILACHI I., ILIEVA I., Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies

SPORIREA PRODUC IEI I CALIT II CARTOFULUI DE S MÂN ÎN CONTEXTUL SCHIMB RILOR CLIMATICE PRIN PRODUCEREA LUI ÎN CULTURA A DOUA

I. ILIEVA, IP Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

GROWTH OF POTATO FOR SEED PRODUCTION AND ITS QUALITY WITHIN THE CONTEXT OF CLIMATE CHANGES VIA PRODUCTION BY SECOND CULTURE

I. ILIEVA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies

., , ., , - ,

IRON AND GRAPEDADU C., GRIGHEL G. Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies

., , ., , - ,

BORON AND GRAPEGRIGHEL G., DADU C. Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies O METOD FOTOCOLORIMETRIC DE DETERMINARE DIRECT A FRUCTOZEI I ZAHAROZEI

T. BOUNEGRU, Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

PHOTOCOLORIMETRICAL METHOD FOR DIRECT FRUCTOSE AND SUCROSE DETERMINATION

T. BOUNEGRU, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies

PERSPECTIVA PRODUCERII VINURILOR SPUMANTE ÎN BAZA SOIURILOR DE SELEC IE NOU

O. RO CA, doctorand, I PHTA

PERSPECTIVE OF SPARKLING WINE PRODUCTION ON THE BASIS OF NEW GRAPE SELECTIONS

O. RO CA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies

CULTURA COACAZULUI NEGRU ÎN REPUBLICA MOLDOVAI. CARAMAN, doctor habilitat în agricultur , cercet tor tiin ific principal, V. TCACI, cercet tor tiin ific, E. GHERASIMOVA, agronom, Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

BLACK CURRANT CULTURE IN REPUBLIC OF MOLDOVA

I. CARAMAN, V. TCACI, E. GHERASIMOVA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologie

ROLUL COLII TIIN IFICE „MAGARACI” ÎN COLABORAREA CU SAVAN II DIN MOLDOVA ÎN DOMENIUL VITIVINICOL

B. GAINA, academician, profesor, Sec ia de tiin e Agricole a A M

ROLE OF SCIENTIFIC SCOOL „MAGARACI” WITHIN THE COLLABORATION WITH MOLDOVAN SCIENTISTS IN THE DOMAIN OF VINE AND WINE MAKING

B. GAINA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies

PUBLICA IE TIIN IFICO PRACTIC , ANALITIC I DE INFORMA IEREVISTA PUBLIC MATERIALE ÎN LIMBILE ROMÂN , RUS I ENGLEZ

FONDATOR:IP Institutul tiin i co-Practic de Horticultur i Tehnologii AlimentareCOLEGIUL DE REDAC IE:Constantin DADU, pre edinte al colegiului, doctor

habilitat în agricultur .Vlad ARHIP, vicepre edinte al colegiului.Ilie DONICA, vicedirector, doctor habilitat în agricul-

tur , profesor cercet tor, academician A AS.Mihail RAPCEA, vicedirector pentru activitatea ti-

in i c , doctor habilitat în agricultur , profesor cercet tor.

Petru ILIEV, doctor habilitat în agricultur .Nicolae TARAN, doctor habilitat în tehnic , profesor

universitar.Boris GAINA, academician.Tudor CAZAC, doctor în agricultur , conferen iar

cercet tor.Eugenia SOLDATENCO, doctor habilitat în tehnic ,

conferen iar cercet tor.Valeriu CEBOTARI, ef-adjunct, Direc ia politici i

reglement ri în sectorul vitivinicol, MADRM RM.Gheorghe NICOLAESCU, doctor în agricultur , con-

feren iar universitar, decan al Facult ii de Horticul-tur , Viticultur , UASM.

Anatol BALANU A, doctor în tehnic , profesor uni-versitar, ef al Catedrei de oenologie, UTM.

Victor BUCARCIUC, doctor habilitat în agricultur , profesor cercet tor, I PHTA.

Savelii GRI CAN, doctor în agricultur , conferen iar cercet tor, I PHTA.

Liviu VACARCIUC, doctor în tehnic , conferen iar universitar, ef al Catedrei de viticultur i vini ca-ie, UASM.

Mihai COMAN, director general al Institutului Cerce-tare-Dezvoltare pentru Pomicultur , academician A AS, România.

Valeriu BALAN, doctor habilitat în agricultur , profe-sor universitar, UASM.

Veaceslav VLASOV, academician, profesor, IVV „Tai-rov”, Odesa, Ucraina.

Gheorghe ODAGERIU, dr. inginer chimist, cercet tor tiin i c gradul II, Academia Român , Filiala Ia i,

Centrul de Cercet ri pentru Oenologie, România.

ECHIPA REDAC IEI:Vlad ARHIP – redactor- ef. Tel.: 022-28-54-21Maria CORNESCO – stilizator-corector. Tel.: 022-28-54-59Nina CLIPA – operatoare.Paginator-designer – Victor PU CA

E-mail: [email protected]

Publica ia a fost înregistrat prin decizia Ministerului Jus-ti iei al Republicii Moldova din 06.06.2011. Certi cat de înregistrare MD 003114, ISSN 1857-3142Revista „Pomicultura, Viticultura i Vini ca ia” a fost atestat prin Hot rârea Consiliului Suprem pentru tiin i Dezvoltare Tehnologic al Academiei de tiin e a Mol-

dovei, nr. 151 din 21 iulie 2014.

Adresa: MD 2070, Chi in u, or. Codru,str. Vierul, 59. Tiraj – 2000 ex.

Tipar: Foxtrot SRL, mun. Chi in u, str. Florilor, 1Tel./fax: (+373) 49-39-36; (+373) 31-12-39

Pomicultura,Pomicultura,ViticulturaViticulturaVinificatiaVinificatiasisi,

,

pom

icultu

ră

EFICACITATEA UTILIZ RII PREPARATULUI MAVRIK 2 F ÎN TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI P. ILIEV, V. CHISNICEAN, I. VASILACHI, I. ILIEVA, IP Institutul

tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

ABSTRACT. Crop protection on vegetable production is one of the main factor to obtain the high yield of good quality. One of the problems of the vegetable are the dif-ferent kind of the pests. In our researches we studied the e ciency of the new insecticide Mavrik 2 F for controlling the pests damages of following species Aphididae, Lep-tinotarsa decemlineata and others on potatoes. Experi-ments was done in the central part of the republic on the heavy black soil. The following doses of the insecticide were studied 0,2–0,3 l/ha. The results show the insec-ticide Mavrik 2 F is very e ective in controlling of the maintained above pasts. The bests results in comparation with the standards, where obtained in the variant with the doses 0,2– 0,3 l/ha with the two weeks interval.

KEYWORDS: potatoes, pests, insecticide, control, e cien-cy, productivity.

CZU: 635.21:632 ajunge împreun cu p r ile de plante tratate în prealabil cu acest insecticid, prin inspirarea substan ei prin intermediul sigmei (orificii speciale de respira ie) i prin contact direct cu preparatul [3].

Tau-fluvalinatul constituie o substan care deregleaz activitatea sistemului nervos al insectei, ceea ce conduce la paralizia acesteia. Eliminarea în exces a acetilcolinei în timpul trecerii impulsului nervos are loc în urma ac iunii asupra schimbului de calciu i canalele de natriu-kaliu. În rezultat, este afectat centrul de mi care al insectei, are loc excitabilitatea i, ulterior, paralizia total [4].

MATERIALE I METODE

În lucrare sunt prezentate rezultatele ac iunii insecti-cidului Mavrik 2 F asupra dinamicii atacului de d un tori ai cartofului în condi ii de cultivare de c tre a a specii de insecte ca Leptinotarsa decemlineata i Aphididae. Experien ele au fost efectuate la cartof, soiul Arizona. Aceste insecte sunt periculoase prin faptul c sl besc planta, diminueaz rezisten a ei fa de boli, de asemenea pot fi purt tori ai diferitor boli virale [5].

Plantarea culturii a fost efectuat pe data de 2 aprilie, dup schema 75 30 cm, din calculul a 48 mii de plante la hectar. Tratarea cu insecticidul Mavrik 2 F s-a înf ptuit prin stropire în perioada de vegeta ie a culturii. Eviden a d un torilor a fost efectuat pe 20 de plante, analizate consecutiv pe dou rânduri în mijlocul parcelei.

Experien ele au fost efectuate în patru repeti ii, în va-riante randomizate. Suprafa a total a parcelei a constituit 50 m2 (12 x 4,2 m), pentru eviden a recoltei – 10 m2 (7,15 x 1,4 m). Pe parcursul perioadei de vegeta ie a fost analiza-t starea plantelor cultivate i gradul de atac al d un tori-lor. Au fost fixate toate abaterile ap rute la nivelul cre terii i dezvolt rii plantelor. De asemenea, au fost fixate data

plant rii, efectuarea m surilor agrotehnice, începutul i desf urarea pe larg a principalelor faze de dezvoltare a culturii. Au fost efectuate eviden e privind r spândirea i gradul de atac al d un torilor pe p r ile aeriene ale cultu-rii. Eviden ele au fost f cute înainte de fiecare tratament i înainte de recoltare. Recoltarea cartofului s-a realizat

manual. Eviden a recoltei s-a efectuat pe fiecare parcel în parte prin metoda cânt ririi. Calitatea produc iei a fost determinat vizual.

REZULTATE I DISCU II

Conform observa iilor agrometeorologice, condi ii-le climaterice în cea mai mare parte a perioadei de var au fost în fond satisf c toare pentru cre terea i dezvoltarea culturilor agricole. Îns regimul termic ridicat i deficitul de precipita ii, care s-au semnalat în prima jum tate a lunii iunie i în decursul lunii august, au contribuit la uscarea stratului superior al solului, ceea ce a creat condi ii nu prea favorabile pentru formarea recoltei culturilor agricole, pre-cum i pentru efectuarea lucr rilor de preg tire a terenuri-lor pentru sem natul culturilor de toamn .

Tratarea plantelor împotriva gândacului-de-Colorado

INTRODUCERE

Legumele, inclusiv cartoful, deseori sunt supuse ata-cului diferitor specii de insecte. Dac nu se întreprind m -surile corespunz toare de protec ie, atunci pot fi pierderi de pân la 50% din recolt . Astfel, foarte multe insecte se hr nesc cu frunzele plantelor de cultur , cu muguri, flori, fructe. Când num rul lor este mare, aceste insecte pus-tiesc p durile i suprafe ele imense de plante cultivate, provocând pierderi enorme [1].

Cunoa terea speciilor d un toare produselor agricole depozitate, a condi iilor de dezvoltare a acestora, a parti-cularit ilor biologice ale lor, precum i a complexului de m suri de combatere, reprezint sarcini profesionale ale speciali tilor pentru ca în caz de necesitate s intervin la timp cu cele mai eficiente i nepoluante m suri de comba-tere, limitând astfel înmul irea în mas a acestor d un -tori, reducând sim itor pierderile de produse depozitate [2].

În afar de aplicarea tehnologiei de cultivare cores-punz toare culturii, o metod sigur de protec ie contra insectelor r mân a fi insecticidele. Unul dintre aceste pre-parate, care poate fi utilizat la cultura cartofului este in-secticidul Mavrik 2 F. Preparatul Mavrik 2 F constituie un insecticid sistemic de contact. Substan a activ a prepara-tul este tau-fluvalinat 240 g/l. Manifest ac iune intestinal i de contact asupra d un torilor. În organismul insectei

2 „Pomicultura, Viticultura i Vini ca ia” nr. 6 [78] 2018

pom

icultu

ră

a fost efectuat la mijlocul lunii mai, peste dou s pt -mâni dup apari ia culturii i în perioada cre terii intense a d un torilor i depunerii ou lelor. La începutul perioadei de vegeta ie, în primele faze de dezvoltare a plantelor în varianta martor pe diferite plante au fost num rate multe ponte i mai mult de 50 de larve juvenile de gândacul-de-Colorado.

Observa iile multianuale privind dezvoltarea d un to-rului i gradul de atac al plantelor au ar tat c gândacul-de-Colorado este mult mai periculos în fazele incipiente de dezvoltare. În ultimul timp, în urma form rii intense a frunzelor, daunele provocate de acesta sunt mai pu in pronun ate, îndeosebi la soiurile medii i de talie mare.

În urma eviden ei num rului de ponte i larve ale d u-n torului s-a constatat o mortalitate în mas a larvelor atât existente, cât i a celor nou eclozate pe parcelele tratate cu preparatul Mavrik 2 F. Aplicarea insecticidului în doze de 0,2–0,3 l/ha a asigurat o protec ie sigur a plantelor de cartof împotriva gândacului-de-Colorado. În urma analizei eficacit ii preparatului rezult c în scopul prevenirii pa-gubelor produse de d un tor în planta iile de cartof este nevoie de efectuat 1-2 tratamente. La soiurile timpurii de cartof este suficient un singur tratament, iar la cele me-dii i tardive, în func ie de condi ile climatice i dezvola-tarea d un torilor, e nevoie de dou tratamente. Valorile eficacit ii biologice dup a treia eviden au constituit 87,5–90,5% (tab. 1).

Preparatul Mavrik 2 F a manifestat de asemenea o eficien sporit asupra diferitor specii de afide în planta iile de cartof. În urma eviden elor efectuate pe par-

cursul perioadei de vegeta ie a cartofului, în varianta mar-tor num rul de afide a fost în continu cre tere, pe când pe parcelele în care a fost aplicat preparatul Mavrik 2 F num rul acestora a sc zut semnificativ. Astfel, eficacitatea biologic a preparatului Mavrik 2 F dup a treia eviden în combaterea afidelor a constituit 78,5–81,5% (tab. 2).

În experien ele noastre, în condi iile anului curent, apli-carea preparatelor a asigurat ob inerea unui adaos al re-coltei statistic demonstrat. Aplicarea acestor insecticide a condus la ob inerea unui adaos la recolt de la 18,4 pân la 19,6 t/ha, în cazul standardului, acest indice a constituit 15,2 t/ha (tab. 3).

Rezultatele ob inute ne permit de a concluziona c preparatul Mavrik 2 F în doza de 0,2 l/ha, la tratarea plan-telor în perioada de vegeta ie, constituie un mijloc efectiv de combatere a gândacului-de-Colorado, iar în lupta con-tra afidelor mai eficient s-a dovedit a fi doza de 0,3 l/ha. Astfel, preparatul Mavrik 2 F poate fi recomandat pentru utilizare în protec ia culturii cartofului de d un tori în doze de 0,2–0,3 l/ha la diferite soiuri de cartof.

CONCLUZII

1. În concluzie putem spune c în condi iile Republicii Moldova preparatul Mavrik 2 F constituie un mijloc foarte eficient de combatere a celor mai periculo i d un tori ai culturilor legumicole, inclusiv ai cartofului.

2. Un efect de durat în combaterea gândacului-de-Co-lorado i afidelor la cartof poate fi asigurat prin aplicarea unui singur tratament al planta iilor de cartof timpuriu cu

abelul 1E cacitatea insecticidelor în combaterea gândacului-de-Colorado la cartof

Nr. d/o

Varianta, doza preparatului,kg/ha, l/ha

Num rul de plante atacateMedia Eficacitatea

biologic , %I II III IV

Prima eviden1. Martorul, f.t. 9 8 10 9 9,0 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 0 0 0 0 0 1003. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 0 0 0 0 0 1004. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 0 0 0 0 0 100

A doua eviden1. Martorul, f.t. 18 20 20 18 19,0 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 1 2 1 3 2 87,53. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 1 1 2 2 1,5 91,04. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 1 1 1 1 1 94,0

A treia eviden1. Martorul, f.t. 38 39 40 39 39,0 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 4 4 5 4 4 86,03. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 2 3 3 3 2,8 87,54. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 3 2 3 2 2,5 90,5

DL 0,95 3,9

nr. 6 [78] 2018 „Pomicultura, Viticultura i Vini ca ia” 3

pom

icultu

ră

preparatul Mavrik 2 F în doza de 0,2–0,3 l/ha. La soiurile medii i tardive, în func ie de condi iile climatice ale anului i dezvoltarea d un torilor, se vor efectua dou tratamente.

3. Preparatul Mavrik 2 F nu a provocat reac ii adverse i ac iuni toxice asupra culturii de cartof i a mediului în-

conjur tor. 4. A adar, aplicarea acestui preparat în calitate de in-

secticid în tehnologia de cultivare a cartofului contribuie la distrugerea la timp a d un torilor, ceea ce favorizeaz , ulterior, o cre tere sigur a recoltei.

Tabelul 2E cacitatea insecticidelor în combaterea a delor la cartof

Nr. d/o


Num rul de plante atacate Media Eficacitatea biolo-gic , %

I II III IPrima eviden

1. Martorul, f.t. 39 48 40 45 44,0 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 5 3 4 5 4 923. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 6 4 5 6 5 904. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 2 3 3 4 3 94

A doua eviden1. Martorul, f.t. 58 60 65 68 64,0 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 11 12 11 10 11 84,53. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 13 12 12 13 12,5 81,04. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 7 9 10 8 8,5 85,0

A treia eviden1. Martorul, f.t. 68 79 70 79 76,0 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 14 16 15 14 14,5 76,03. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 12 14 15 14 14,0 78,54. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 10 12 11 12 11,0 81,5

DL 0,95 3,5

Tabelul 3In uen a preparatelor asupra productivit ii cartofului, t/ha

Nr. d/o


Repet rile Media ± fa de mar-tor, t

I II III IV1. Martorul, f.t. 16 18 17 15 16,3 –2. St. Mospilan – 0,08 kg/ha 26 27 28 27 31,5 15,23. Mavrik 2 F – 0,2 l/ha 29 30 31 30 34,7 18,44. Mavrik 2 F – 0,3 l/ha 30 31 30 32 35,9 19,6

DL0,95 2,4

1. Jeleascov H., Jeleascova L., Ilieva I. Eficacitatea utiliz rii erbicidului DVA-H-120 EC în tehnologia de cultivare a tomate-lor i cartofului. Materialele Simpozionului tiin ific Interna ional „Agricultura modern – realiz ri i perspective”, Chi in u, 2013, p. 34–344. ISBN 978-9975-64-248-4.

2. Jeleascov H., Chisnicean V., Jeleascova L., Ganceacov-

BIBLIOGRAFIE

schi I. Erbicide noi postemergente în combaterea buruienilor la cultivarea tomatelor din semin e, revista „Pomicultura, Viticultura i Vinifica ie în Moldova”, nr. 3 (39), 2012, p.11. ISSN 1857-3142.

3. Vronschih M. i al. Îndrum ri metodice pentru testarea pro-duselor chimice i biologice de protec ie a plantelor de d un tori, boli i buruieni în Republica Moldova. Chi in u, 2002.

4. . ., . ., . . - Movento SC 100

. - - « -

: », 3 , 2016, , . 180–182. [633/635(15)]:«311»/«312».

5. Mo oi V. et al. Registrul de stat al produselor de uz fito-sanitar i al fertilizan ilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova. Tipogr. „Print-Caro”, Chi in u, 2016, 424 p. ISBN 978-9975-56-306-2.

RECENZIE TIIN IFIC Vitalie Cebanu, doctor în agri-cultur .

Materialul a fost prezentat la 10.12.2018.


pom

icultu

ră

din poten ialul culturii, faciliteaz degenerarea virotic i ecologic a cartofului. Totodat , sunt i condi ii care

favorizeaz producerea cartofului extratimpuriu i tim-puriu, dar i a celui de consum de var –toamn (so-luri bogate, posibilit i de irigare mic i mare, surplus de lumin ), iar perioada lung f r înghe uri permite manevrarea cu termenele de plantare i e posibil chiar ob inerea a dou recolte de cartof pe an: în perioada prim var –var i var –toamn . În a a mod sunt ex-ploatate mai eficient terenurile irigate, spore te eficien a i productivitatea cartofului. Important este s men io-

n m c în zonele continentale de step , sub ac iunea temperaturilor ridicate i a umidit ii sc zute a aerului, dar i a presiunii virotice mari, are loc degenerarea accelerat a cartofului. Ac iunea complex a acestor factori asupra multiplic rii cartofului în cultura de pri-m var –var , f r întreprinderea m surilor speciale de protec ie, conduce la pierderea productivit ii în anii urm tori cu 10–30%, iar peste doi-trei ani, în func ie de soi – pân la 70%. Reie ind din aceste considerente, este necesar ca în zonele de step s se efectueze periodic reînnoirea materialului de plantat. Tradi ional, cartoful de s mân de reproduc ii superioare este pro-dus în zonele cu temperaturi moderate, precipita ii sufi-ciente i presiune joas de infec ie virotic , adic în re-giunile de nord ale Europei sau în zonele muntoase, la altitudini mari. Totodat , schimb rile climatice globale afecteaz tot mai des unele zone tradi ionale de produ-cere a cartofului de s mân . Temperatura aerului i a solului adeseori se ridic la un nivel critic, men inându-se perioade îndelungate. De exemplu, condi iile clima-tice din perioada de vegeta ie a anului 2018 au afectat puternic zona de nord a Europei – bazinele M rii Balti-ce i M rii de Nord (Fran a, Olanda, Belgia, Germania, Marea Britanie, Suedia, Finlanda etc.). Seceta extins , mai bine de 2 luni, înso it de temperaturi exagera-te, practic au compromis recolta de cartof. În aceste situa ii accidentale se re ine cre terea i dezvoltarea plantelor, scade calitatea materialului de plantat, ana-logic zonelor de step . Aceste cazuri sunt foarte frec-vent confirmate prin importul cartofului de s mân din Ucraina, Belarus, Polonia etc. Pe de alt parte, în anii nefavorabili, din zonele nordice spre zonele de step nu întotdeauna este furnizat cel mai de calitate cartof. Una dintre c ile rezolv rii acestei probleme este cre-area sistemelor proprii de aprovizionare cu cartof de s mân .

Scopul principal de cultivare a cartofului în cultura a doua este producerea unui material de plantat mai s -n tos comparativ cu cultura de prim var –var . Toto-dat , cartoful de consum, ob inut în cultura a doua, are un aspect comercial mai atractiv i î i p streaz aceste propriet i de cartof proasp t recoltat timp îndelungat (pân în aprilie–martie), f r cheltuieli suplimentarela p strare.

A adar, utilizarea culturii a doua ca alternativ de producere a cartofului pentru s mân i par ial pentru consum poate reduce substan ial din presiunea aprovi-

SPORIREA PRODUC IEI I CALIT II CARTOFULUI DE S MÂN ÎN CONTEXTUL SCHIMB RILOR CLIMATICE PRIN PRODUCEREA LUI ÎN CULTURA A DOUA Irina ILIEVA, IP Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

ABSTRACT. Seed potato production in a second crop is

one of the method to reduce the pressure of viruses and ecological degeneration, and keep longer the seed in good physiological condition and free of virus diseases. Not all the variety are good for second crop. To obtain the good results, high yield with less cost, with new or old tubers the varieties choice should be done in concordance with zone and method of cultivation. For rapid and qualitative dormancy breaking the best solution is to use the combi-nation gibberellic acid, thiourea, succinic acid, potassium thiocyanate. In the researches was demonstrated that the optimal time of planting in the second crop should be es-tablished for each variety or group of variety respecting the date of rst frost in air in to the zone of potato pro-duction, length of vegetable period, length of the planting earth up period. Quality of the seed obtained in second crop are higher that quality of the seed from rst crop.

KEYWORDS: second crop, variety, term of planting, seed quality, productivity, dormancy breaking, rst frost.

CZU:635.21:658.582:551.65

INTRODUCERE

Dup importan a sa, ca i cultur alimentar , carto-ful (Solanum tuberosum L., Family: Solanaceae) ocup a patra pozi ie de pe glob dup culturile cerealiere i este plasat printre primele 20 dintre cele mai r spân-dite produse alimentare de pe glob, fiind considerat a doua pâine (FAO, 2013). Totodat , abilitatea de a fi cultivat în diferite condi ii climatice, datorit plasticit ii sale, poten ialului mare de produc ie pe unitate de suprafa , valorii nutritive bune, propriet ilor multiple de preparare i utilizare a condus la dublarea consu-mului de cartof pe cap de locuitor în rile în curs de dezvoltare.

Condi iile de clim i sol din ara noastr i din sud-estul Europei nu sunt cele mai favorabile pentru culti-varea cartofului, mai ales cel de s mân . Temperatu-rile ridicate, insuficien a de precipita ii atmosferice pe parcursul perioadei de vegeta ie, prezen a frecvent a bolilor virotice i a vectorilor de r spândire a lor reduc


pom

icultu

ră

zion rii produc torilor cu material de plantat calitativ la un pre rezonabil.

MATERIAL I METOD

Cercet rile au fost efectuate la IP I PHTA în perioa-da 2009–2016, prin aplicarea a dou metode de produ-cere a cartofului în cultura a doua – cu tuberculi proas-p t recolta i i cu tuberculi din recolta anului trecut. În calitate de obiect de studii au fost folosite mai multe soiuri de cartof de diferite grupe de maturitate, care se deosebesc dup perioada de vegeta ie i perioada de repaus vegetativ al tuberculilor. În total, pentru cultiva-rea cartofului în cultura a doua au fost testate i evalu-ate 15 soiuri de cartof, câte cinci din 3 grupe de maturi-tate (timpurie, semitimpurie, medie), cu un diapazon de precocitate de la 65 la 120 de zile. Pentru scoaterea tuberculilor proasp t recolta i din repausul vegetativ au fost folosite mai multe substan e chimice (tiouréea, acidul giberelic, acidul succinic, rodanura de potasiu) aparte, în diferite concentra ii i în solu ii combinate. La baza principiului de determinare a epocii de plantare au fost luate datele meteorologice înregistrate de sta ia de monitorizare din zon , i anume data medie de apari ie a primelor înghe uri de toamn , perioada de vegeta ie a soiului, perioada duratei de plantare–r s rire, în func ie de soi i metoda de producere. Experien ele au fost montate în 4 repeti ii, fiecare repeti ie fiind con-stituit din 200 de tuberculi, adic repeti ia a constituit o parcel din 4 rânduri, câte 50 de tuberculi pe rând. Tehnologia de între inere – conform recomand rilor în vigoare, cu aplicarea irig rii prin picurare.


Problemele complexe, generate de schimb ri-le climatice, ce se manifest nu doar prin valori medii anormale ale parametrilor, ci i prin distribu ii care va-riaz atât în func ie de perioadele de timp, cât i de fenofazele de cre tere i dezvoltare a plantei de cartof, impun noi abord ri la nivelul produc torilor de cartof i al cercet torilor.

Cre terea i dezvoltarea plantelor de cartof în cul-tura a doua au loc în condi ii de temperaturi mai favo-rabile din luna septembrie, când c ldurile scad semnifi-cativ pe timp de zi i de noapte, durata zilei devine mai scurt i mai favorabil pentru cre terea i dezvoltarea tuberculilor. Num rul de tuberculi deforma i, cr pa i, influen a i de ritmul de cre tere i aprovizionarea cu ap , este mai mic, practic tuberculii nu încol esc în sol i nu produc col i filo i. În condi iile Republicii Moldo-

va, cultura a doua poate fi efectuat atât cu tuberculi proasp t recolta i din prima cultur , cât i cu tuberculi noi, din roada anului precedent (P. Iliev, I. Ilieva, 2002, 2005; ., 2004; P. Iliev, 2016). Selectarea soiuri-lor, metodele de preg tire a tuberculilor pentru planta-re, termenele de plantare i îns i tehnologia de cul-tivare prin aceste dou metode au particularit ile lor

specifice, acestea deosebindu-se între ele, dar i fa de cultura de prim var .

Cultura a doua cu tuberculi proasp t recolta i in-clude dou etape: producerea cartofului în cultura de prim var , prin plantarea i recoltarea timpurie, i plan-tarea cartofului cu tuberculi proasp t recolta i. Eficien a acestei metode este determinat de selectarea corect a soiului i respectarea tehnologiei de cultivare a carto-fului în prima cultur , orientat spre ob inerea recoltei cât mai timpurii i calitative.

Cultura a doua, ca metod de producere, are un ir de avantaje fa de prima cultur , i anume:

1. Ob inerea materialului de s mân mai s n tos, datorit condi iilor climatice mai favorabile în perioada de vegeta ie i a presiunii virotice mai joase la momen-tul form rii, tuberculii sunt mai pu in ataca i de boli i d un tori.

2. Multiplicarea mai rapid a cartofului pentru s mân în verigile superioare, sporirea coeficientului de multiplicare de la 1:5-10 pân la 1:50-100 i reduce-rea perioadei de producere a elitei cu 1-2 ani.

3. P strarea mai eficient a cartofului cu cheltuieli energetice mai reduse, mai pu ine pierderi cantitative i calitative datorit scurt rii perioadei de p strare, tuber-culii, practic, nu încol esc pân în prim var .

4. Folosirea mai intensiv a terenului (dou recolte pe an de pe una i aceea i suprafa ).

5. Livrarea mult mai îndelungat a tuberculilor proaspe i de consum pe pia .

În prezent, în Republica Moldova sunt omologate 75 de soiuri de cartof de diferite grupe de maturitate. În urma cercet rilor s-a stabilit c nu toate soiurile sunt adaptate la condi iile dure de clim , pentru ob inerea a dou recolte pe an.

Pentru cultura timpurie de prim var se utilizeaz tuberculi s n to i, liberi de boli virotice, bacteriene i de micoze. Pentru ob inerea produc iei timpurii planta-rea se face cu tuberculi prealabil încol i i. Dozele de îngr minte minerale, pentru evitarea cre terii perioa-dei de vegeta ie, nu trebuie s dep easc 60 kg/ha de substan activ , în primul rând, azotul. O calitate bun a tuberculilor poate fi ob inut numai în condi ii de irigare (nu mai pu in de trei irig ri), în func ie de condi iile anului.

Dup cum reiese din tabelul 1, o productivitate re-lativ bun la recoltarea timpurie a cartofului s-a ob inut la soiurile Agata, Minerva, Riviera, Ranomi, Artemis. Soiurile semitimpurii i medii nu asigur recolte sufi-cient de bune în to i anii, iar recoltarea prematur a acestor soiuri nu este economic justificat . Rezultate analogice referitor la grupa de maturitate au ob inut i cercet torii ., ., (1975); .,

. (1993); Iliev P., Ilieva I. (2002, 2005); . (2004); ., . (2015).

De obicei, aceste soiuri sunt de maturitate extratimpu-rie-semitimpurie, cu un ritm rapid de cre tere i dez-voltare a foliajului i o perioad scurt de cre tere i formare a tuberculilor. Recoltarea mai tardiv a car-


pom

icultu

ră

Tabelul 1Productivitatea timpurie a soiurilor selectate pentru cultivarea

în cultura a doua, 2013–2017

Denumirea soiului Maturitatea Productivitatea, t/ha, la 20 iunie

Num rul tub./pl., buc. Greutatea medie a tub.

st., g.total stand.

Agata timpurie 24 13 11 64Volumia timpurie 18 11 8 46Ranomi timpurie 22 8 6 51Minerva extratimpurie 26 9 9 79Riviera extratimpurie 27 10 10 85Impala timpurie 16 8 7 48Artemis timpurie 20 10 8 57Prada extratimpurie 25 9 8 61Red Scarlet semitimpurie 14 10 8 38Kondor medie 12 8 6 37Esmee medie 13 11 7 36

tofului spore te produc ia în prima cultur , îns poate influen a productivitatea i calitatea cartofului proasp t plantat în cultura a doua.

Datele ob inute de noi în anii de cercetare demon-streaz c cu cât mai mult se întârzie recoltarea, cu atât mai mare este rata de infec ie a cartofului cu viru i, care la o întârziere a recolt rii cu 7-10 zile conduce la dublarea num rului de plante infectate (tab. 2). În afar de aceasta, în caz de t r g nare a recolt rii cartoful este afectat de temperaturile ridicate din a doua jum -tate a lunii iunie–începutul lunii iulie, din care cauz unii tuberculi, ca regul cei mai mari, î i pierd capacitatea de încol ire sau produc col i filo i care oricum nu r sar.

Datele ob inute în urma experien elor de producere a cartofului în cultura a doua demonstreaz c cu cât mai s n tos este materialul de plantat, utilizat pentru scoaterea din repaus i plantare, cu atât mai mare este

productivitatea cartofului. Nu se admite pentru plantare în cultura a doua un material cu un procent de infec ie virotic mai mare de 10, în caz contrar productivitatea va fi joas , iar costurile de producere mari.

Tuberculii pentru recoltare se pun în l zi sau saci i se protejeaz de razele solare directe, apoi se ampla-seaz într-un depozit bine aerisit, pentru efectuarea etapelor urm toare de preg tire – întreruperea repau-sului vegetativ.

Pentru scoaterea tuberculilor din repaus i stimula-rea încol irii, sunt utilizate mai multe substan e chimice ( ., ., 1975; Brayan J., 1989; Iliev P., Ilieva I., 2002, 2005; , 2007). Unele dintre aceste substan e necesit condi ii speciale de aplicare i protec ie, din cauza pericolului de otr vire. La mo-

mentul trat rii materialului de plantat, pentru a-l scoate din starea de repaus, tuberculii trebuie s fie fiziologic

Termenele de recoltare

Rata de infec ie cu viru i, %

Con inutul de sub-stan uscat , %

Con inutul de zah r, %

Productivitatea, t/ha

totaldiferen a, %

fa de terme-nul optimal

15 iunie 2,5 13,2 1,23 22 9220 iunie 3,7 14,3 1,14 24 10025 iunie 5,6 14,8 1,05 20 851 iulie 7,3 15,4 0,95 18 775 iulie 9,4 15,8 0,83 15 6810 iulie 11,3 16,4 0,78 13 6415 iulie 13,1 17,1 0,76 11 5620 iulie 14,5 17,9 0,74 9 47

Tabelul 2 In uen a termenelor de recoltare asupra productivit ii i calit ii cartofului

în cultura a doua, soiul Agata


pom

icultu

ră

tineri, deoarece astfel ei ies mai u or din aceast pe-rioad , plantele r sar mai uniform i sunt mai viguroa-se. Substan ele chimice p trund mai u or în tuberculi i ac ioneaz mai efectiv dac se aplic sec ionarea,

t ierea sau în eparea tuberculilor. Prin r nile cauzate la t iere, în tuberculi p trund mai u or i mai repede substan ele stimulatoare de încol ire, iar în cazul frac-iilor mari de tuberculi, contribuie i la coeficientul de multiplicare.

Pân în prezent au fost descoperite i studiate pes-te 5 000 de substan e de origine chimic , microbian sau vegetal , care posed o ac iune regulatoare, îns în activit ile practice sunt folosite aproximativ 50 de substan e. Totu i în multiplele lucr ri recente cele mai întâlnite substan e sunt acidul giberelic i tiouréea, apli-cate aparte sau în diferite combina ii cu alte substan e (P. Iliev, I. Ilieva, 2002; F. Hassani, 2014; Mohammadi et al., 2014; P. Iliev, 2016).

Pentru scoaterea rapid din starea de repaus ve-getativ a fost elaborat i utilizat o combina ie de substan e de origine vegetal i chimic : acidul gi-berelic (GA3) în concentra ii de 0,0001–0,0005 kg, în func ie de soi, tiouréea (CH4N2S) (1–2 kg la 100 l de ap ), acidul succinic – 20 g i rodanur de potasiu – 1 kg. Tiouréea se dizolv în ap cald , acidul gibere-lic – în alcool. Pentru a evita putrezirea tuberculilor, în solu ie se mai adaug o cantitate de fungicid (TMTD) – 4 kg. Înmuierea sau stropirea tuberculilor cu o astfel de solu ie asigur trezirea i încol irea tuberculilor în propor ie de 90–97%, în func ie de soi. Îndat dup tra-tare tuberculii pot fi planta i în sol.

Unul dintre momentele-cheie de cultivare a cartofului în cultura de var i sporire a eficien ei produc iei este determinarea corect a termenelor de plantare. La cultivarea cartofului în cultura a doua principiile de abordare i de stabilire a termenelor de plantare sunt diferite de cele din cultura obi nuit de prim var . Tuberculii proasp t recolta i încol esc mai lent, iar perioada de la plantare pân la r s rire este mai lung în compara ie cu tuberculii vechi i dureaz aproximativ 30 de zile. De aceea termenele optime pentru plantare sunt între 1–15 iulie, în cazuri excep ionale – pân la 20 iulie. Plantarea cartofului dup data de 1 august este foarte riscant i reduce substan ial din productivitate.

La plantarea cu tuberculi din anul precedent, pe-rioada plantare–r s rire este de 8-17 zile, în func ie de soi.

În urma cercet rilor multianuale cu mai multe soiuri de cartof, de diferite grupe de maturitate, a fost ela-borat metoda de determinare a epocii de plantare a cartofului în cultura a doua exprimat prin urm toarea formul :

Ep = DtmC0 – [Pv + (7-17)], unde Ep – epoca de plantare; DtmC0 – data primu-

lui înghe în aer cu o probabilitate de 10% (datele sta iei meteorologice din zon ); Pv – perioada de vegeta ie a soiului, zile; 8–17 – durata perioadei plantare–r s rire

pentru plantarea cu tuberculi din anul trecut; 15–30 – durata perioadei plantare–r s rire pentru plantarea cu tuberculi proasp t recolta i.

Esen a metodei const în concretizarea epocii de plantare pentru fiecare soi în func ie de zona clima-tic i particularit ile biologice ale soiului. Cercet -rile efectuate pân acum practic nu au inut cont de particularit ile biologice ale soiurilor, de calitatea ma-terialului de plantat, momente-cheie din tehnologia de cultivare, sau constrângerile fa de posibilit ile de p strare mai îndelungat a tuberculilor pe timp de var , iar aceasta a condus la apari ia unui diapazon mai mare a termenelor de plantare. Totodat , i datele ob inute de noi demonstreaz c o plantare mai timpurie fa de termenele optime calculate are o influen mai mic asupra produc iei globale decât plantarea mai târzie. De aceea unii produc tori exagereaz cu plantarea mai timpurie, ac ionând dup paradigma: cu cât mai devreme cu atât mai bine. Dar trebuie s men ion m c la plantarea mai timpurie neap rat se vor efectua mai multe irig ri, cel pu in una-dou , iar calitatea cartofului de s mân va fi inferioar fa de termenele optime, atât din punctul de vedere al frac iei, cât i biologic. La plantarea mai târzie recolta va fi mai mic .

În urma cercet rilor efectuate putem constata c la producerea cartofului în cultura a doua, cu tuberculi proasp t recolta i, rezultate bune pot fi ob inute doar la plantarea soiurilor extratimpurii i timpurii. La respecta-rea tehnologiei de preg tire i a termenelor de plantare productivitatea soiurilor extratimpurii Minerva i Riviera constituie 28 i 27 t/ha, dup care urmeaz soiul tim-puriu Agata – 25 t/ha i soiul Artemis – 24 t/ha. Soiurile timpurii Volumia i Impala dau rezultate relativ bune numai la plantarea timpurie. Soiurile semitimpuriu Red Scarlet i mediu Kondor au o productivitate mai mic decât soiurile extratimpurii i nu sunt bune pentru pro-ducerea cartofului pentru s mân din tuberculi proas-p t recolta i, ele nu acoper costurile de tratament al tuberculilor i între inere a culturii. La plantarea mai târ-zie a cartofului scade evident productivitatea, în primul rând prin reducerea masei tuberculilor. La plantarea dup 1 august rezultate satisf c toare pot fi ob inute numai la soiurile Minerva i Riviera.

La plantarea cartofului cu tuberculi din anul prece-dent, în termene optime (20 iulie), productivitatea car-tofului, în func ie de soi, constituie 26–36 t/ha. Soiurile semitimpurii i medii, practic, nu cedeaz în productivi-tate în compara ie cu soiurile timpurii sau le dep e te chiar pe unele dintre ele. Nivelul bun de productivitate face aceast metod foarte popular printre cultivato-rii cartofului de consum, datorit calit ii i aspectului atractiv al tuberculilor, p str rii mai calitative în condi ii de depozitare obi nuite. Cartoful de s mân întrune te majoritatea cerin elor de calitate i nu se deosebe te de cel importat din alte zone, dar care are un pre de produ-cere mai mic, adic i s mân a este mai ieftin (tab. 3).

Rezultatele experimentale ob inute în urma test rii materialului de plantat de diferit provenien demon-


pom

icultu

ră

streaz c calitatea acestuia difer substan ial de me-toda de producere. La folosirea materialului de plantat produs în cultura a doua, atât din tuberculi proasp t recolta i, cât i din tuberculi din anul trecut, varianta 3-4, productivitatea cartofului în primul an nu se de-osebe te de cea a cartofului importat din Olanda i dep e te calitatea cartofului importat din rile ex-sovietice. Producerea în cultura a doua în condi ii mai favorabile de temperaturi, pe timp de zi i de noap-te, num rul mai redus de afide, dar i starea fiziolo-gic mai tân r a tuberculilor la momentul plant rii, permite men inerea productivit ii i calit ii cartofu-lui la un nivel înalt, cu o diminuare minim a calit ii i productivit ii la avansarea anilor de reproducere.

Totu i cartoful produs din tuberculi proasp t recolta i are o rat mai accelerat de degenerare fa de ma-terialul ob inut din tuberculi vechi, din cauza infec iei mai mari acumulat în prima cultur (fig. 1). Cartoful produs în cultura a doua, practic nu degenereaz din punct de vedere climatic, nu se întâlnesc tuberculi cu col i filo i, ceea ce d posibilitate de a utiliza to i tuber-culii la plantare, f r sortarea lor în timpul încol irii i eliminarea unui procent relativ mare de tuberculi care nu încol esc, variantele 1-2. Productivitatea bun a tuberculilor crescu i în cultura a doua se mai explic i prin faptul c la momentul plant rii tuberculii ajung

într-o stare de maturitate fiziologic perfect , pe când tuberculii produ i prin metoda plant rii i recolt rii tim-

Tabelul 3Calitatea cartofului de s mân în postcultur în func ie de sursa de ob inere

a materialului de plantat, soiul Riviera, media pe 3 ani, zona central

d/o Sursa de s mânNum rul de repro-

duceri

Productivi-tatea, t/ha la maturitate

Tuberculi cu col i filo i, %

Plante atacate de viroze, %Virusul r sucirii frunzelor

Virusul Y

Forme u oare X,

S, M

1.Cartof din import clasa A, recoltarea la maturitate

1 36 12 2,1 3,8 14,12 24 11 6,7 15,9 23,73 15 10 9,3 24,8 35,2

2. Cartof din import clasa A, recoltarea timpurie

1 35 6 1,5 1,9 4,12 31 5 2,1 2,5 6,2

3 27 7 3,4 5,6 7,3

3.

S mân din cultura a doua, din tuberculi proaspe i

1 35 0 1,2 1,7 2,42 32 0 1,8 2,3 3,63 28 0 2,5 3,4 5,8

4.S mân din cultura a doua, din tuberculi vechi

1 37 0 0,6 1,1 1,92 35 0 1,1 1,8 3,13 32 0 1,9 2,1 5,2

5.S mân proprie, plantat, recoltat

1 22 12 7,3 18,1 45,22 16 14 10,4 24,5 963 9 13 12,5 30,7 100

DL 0,95 3,1

purii sunt fiziologic mai îmb trâni i i uneori, în func ie de condi iile de p strare, poate fi efectuat i o înl tu-rare a col ilor în scopul stop rii cre terii lor. Utilizarea metodei de producere a cartofului pentru s mân în cultura a doua permite multiplicarea cartofului timp de 4-5 ani, cu tuberculi proasp t recolta i, i timp de 5-6 ani, cu tuberculi din anul precedent.

Culturile de var s-au dovedit a fi destul de efi-ciente în zonele de sud ale Ucrainei ( .,

., 2002; Mo M., y A., 2005; ., 2011; ., -

. 2015), Caucazul de Nord (Ca ., 2007, 2009), regiunile de sud ale Rusiei ( ., 2009), Kazahstan, Uzbekistan ( ., 1972) etc.Dup cum men ioneaz . (2015), în Kâr-gâzstan cartoful de s mân produs în cultura a doua este mai pu in supus atacului de nematozi, este mai calitativ i mai productiv.

O calitate extrem de pre ioas a cartofului produs în cultura a doua este utilizarea lui pentru producerea car-tofului timpuriu (tab. 4). Datele ob inute demonstreaz c atât produc ia timpurie, cât i cea final , în varian-tele cu folosirea cartofului de import i a celui de s -mân din cultura a doua, sunt la unul i acela i nivel, îns produc ia comercial – frac ia mare a tuberculilor, este mai mare la cartoful produs în cultura a doua, în compara ie cu cartoful din import sau produs local prin plantarea i recoltarea timpurie.


pom

icultu

ră

Fig. 1. Gradul de degenerare a cartofului în func�ie de metoda de producere a semin ei

Totodat , men ion m c cartoful pentru s mân produs în cultura a doua este mai productiv decât cel produs dup metoda plantare timpurie–recolta-re timpurie, diferen a este de 7 t/ha, sau 18%. Da-tele ob inute de noi difer pu in de datele ob inute de ., ., 1975, dar coincid per-fect cu datele ob inute în urma cercet rilor în su-dul Ucrainei ( . ., 2005; Mo .,

y A., 2005; y A., 2007), unde au-torii men ioneaz un spor al recoltei de 20–25% a cartofului din cultura a doua, fa de materialul de plantat ob inut în prima cultur .

Din punctul nostru de vedere, acest fapt de supe-

rioritate a productivit ii tuberculilor produ i în cultura a doua se explic prin vârsta fiziologic mai tân r a tuberculilor, iar a calit ii produc iei (frac ia mai mare a tuberculilor – prin num rul mai mic de tuberculi la o plant care atât la recoltarea timpurie, cât i la recolta-rea final produce mai pu ini tuberculi, dar mai mari i, practic, to i sunt de frac ie comercial .

CONCLUZII

În condi iile schimb rilor climatice globale, cultura a doua este un segment important în sistemul de produ-cere i multiplicare a semin ei.


BIBLIOGRAFIE pom

icultu

ră

RECENZIE TIIN IFIC Tudor Cazacu, doctor în agri-cultur .


Pentru efectuarea culturii a doua cu tuberculi proas-p t recolta i, cele mai pretabile sunt soiurile extratim-purii-timpurii, care acumuleaz o produc ie timpurie bun în prima cultur , reac ioneaz pozitiv la întrerupe-rea repausului vegetativ dup tratarea lor cu reactive, au un ritm rapid de cre tere, dezvoltare i acumulare a produc iei în cultura a doua.

La efectuarea culturii a doua cu tuberculi din anul precedent, gama de soiuri pretabile este mai larg . So-iurile semitimpurii i medii, practic, nu cedeaz în pro-ductivitate soiurilor timpurii sau chiar le dep esc pe unele dintre ele.

Productivitatea cartofului i calitatea semin ei în cultura a doua depind de calitatea materialului utilizat pentru plantare.

Cartoful produs în cultura a doua este mai pu in supus degener rii virotice i, practic, nu este afectat de degenerarea ecologic , nu se întâlnesc tuberculi cu col i filo i.

Cartoful de s mân i de consum ob inut în cul-tura a doua (recoltat în octombrie) este mai proasp t, cu turgescen i aspect comercial mai atractive i î i p streaz aceste propriet i de cartof proasp t recoltat timp îndelungat (pân în aprilie–mai), f r cheltuieli su-plimentare la p strare i ca urmare este realizat la un pre mai avantajos.

Utilizarea culturii a doua ca alternativ de produce-re a cartofului pentru s mân i par ial pentru consum poate reduce substan ial din presiunea aprovizion rii produc torilor cu material de plantat calitativ i la un pre rezonabil.

Tabelul 4Indicii de productivitate a cartofului de consum realizat cu cartof de s mân

din prima i a doua cultur

Varianta Num rul de tu-berculi/plant

Productivitatea, t/ha Greutatea unui tubercul, gtimpurie 10

iunietotal 5

iulierecoltare timpurie

recolta final

Tuberculi din import, clasa A 11 22 42 53 98Tuberculi din cultura a doua 8 21 43 70 105DL 0,95 2,4 2,6

1. Hassani F., Zareian A. and Rezvani E. Effects of chemical treatments on dormancy breaking and somes prouting characteris-tics of twopotato cultivars in different tubersizes. European Journal of Experimental Biology, 2014, 4(4):98–102.

2. P. Iliev. Bazele tiin ifico-practice de producere a cartofului în Republica Moldova. Chi in u, „Reclama”, 2016, 420 p.

3. Iliev P., Iliev I. Field performance of some potato varieties in second crop cultivation. In: themater. of 16th Triennial Conference of the EAPR. Bilbao, 2005, p. 183–185.

4. Iliev P., Ilieva I. Cartoful în cultura a doua. Îndrum ri. Chi in u, 2002, 44 p.

5. Rehman F., Lee S.K., Khabir A. and Joung H. Evaluation of various chemicals on dormancy breaking and subsequent effects on growt handyield in potato microtubers under green house conditions. Acta Horticulturae, 2003, 619, p. 375–381.

6. ., ., . . « »

7, 2005.7. P., . –

c . « », 1, 2015.

8. ., . . « », 3,

2014.9. . . i

. i , 2007, 104 .10. . . -

. Manas Journal of Agriculture and Life Science MJAL 5(1), 2015, p. 3–19.

11. ., . . « », 4 , 2011.12. . . i -i i i i ai //

: i i i . . . ., 29, .: i , 1999, c. 19–27.

13. . ., . . -. , 2005, 174 .

14. . ., . . . , - « », 1975, 165 .

15. .

. , , 2004,

21 .16. . ., . ., . .

– . // -

– . , , 2009, c 273–278.

17. . . . :

. , « », 2007, . 83–91.

18. . . ,

- . . . . / , , 2009, 226 .


viticu

ltură

, -

.

, -

, ( «

», - – . . « -

», , 1966). - - - ,

- [20]. -

, [10].

, .

. -

- , , .

.

( ) : - , -

- , -

, ,

. - [2, 16]. -

/ [15]. -

-

. -,

[21]. ,

, -, -

, . -

. , . .

-. , , -

0,6. -

0,5 . . . . [20] - 50 125

.,

, ., , - ,

(F 2) - .

4,18 4,94%, – 3,78–4,51%, – 0,24 0,29% [12].

Veliksar S. . [22]

38,5 96,0 / . -

, - , , ,

, , , - [15]. -

. . [19] , , -

.

, -, .

, « - » [1]

, , ,

, - -, , , -

, , -

. - 5- ( . 1).

1

( )

-

( )

-

-

3 03–15 1

15–30 230–60 360–90 4

90–100 5


viticu

ltură

1 . , - (1–10 1 ), .

0,6 9,0 / -. . . [11] ,

1 7 160 . -

– 292–1 121 , 100 / – 430–875 / .

1 30–300 [6]. -

1 16,3 92,4 . -

. ,

, [6]. - , ,

. Bulencea . [20] , -

- .

-, Cotea V. . [22] , -

c .

-, 3–

6 / , . - . – 4–7 / 3 [18].

- ,

., 5–10 / 20 / .

– - , ,

. - ,

, .

. , -

Cotea V. ., 2 15 / . , ,

1–50 / 60 / .

13,2 89,0 / 3 [4, . 5]. -

. [11] -, , 30 70 / -


viticu

ltură

, .

– . -

. , -

. -

, , , . ,

, [8]. ,

: , , - .

: , , , , , , - ,

. – 200 -

– , ( -

) . -

, .

- 2. - ,

, , , , . -

( ). - -

(37,0 /100 ), (20,0 /100 ) « » (19,0 /100 ).

. , -

15 [7],

10-18 . ,

, 20 , – 30 .

16 . -

, , , - , -

, . ,

- (6,9–9,5 /

100 ), (3,7–3,8 /100 ). , 12 100 -

12 . .

5,8–7,2 /100 – 460–542 /100 , 5–6

, , 2, 5, 12. -

, – 20 130 / .

, 1,2

3,7 / [13], – 30 / 4 20 / [12].

35 / 4 22 / .

. . [5] -

13 ( , , , , , -

, , , , , , , -

) 0,1–2,7 / 3, – 0,1–2,1 / 3. -

, , 3,0 35,0 / 3.

. [9] , -

15 / . -,

1,2 3,7 / , – 5 22 / . . .

. . [18] , -

4,1–14,9 / 3 . 18 -

16,4 / 3, - - – 27,5 / 3, . .

, . , ,

. . [3]. -

0,44 0,50 / , - 1,35 2,30 / .

, , ( )

2 , ( , -).

7208 3–20 / 3, SM 117 2007 –

14 / 3. - - 10 / 3, –

20 / 3., -

.

? - . -

, ,

, 60% , -. 4,25% -

, 23% , 20% .


viticu

ltură

2

, /100

/ -

1. 0,3; 0,5–0,7

2. ( -) 0,4

3. 3,04. 0,3–0,4 / 3

5. 0,1–0,5; 2,2–2,5

6. 0,37. 0,7; 2,1; 4,98. 2,1–2,39. 0,6; 4,110. 1,411. 1,6–1,812. 2,0–2,3413. 4,4–5,014. 0,3–0,415. 0,416. 0,6–0,717. 0,318. 1,919. 0,620. 0,321. 3,0; 6,022. 2,323. ( ) 0,7; 1,224. 1,6–1,825. 2,126. 1,627. 0,628. 24,029. 1,030. 1,031. 0,8–1,232. 0,6; 0,9; 1,433. 0,734. 0,6; 0,9; 1,035. 0,6; 1,236. 1,4–1,537. 1,0–1,4

38. 0,7–1,239. 0,440. 0,441. 0,642. 0,843. 1,044. 0,6; 1,045. 1,046. ( ) 8,047. 1,848. 0,649. 0,5–0,6; 0,950. 3,0–3,351. 2,052. 0,753. 1,554. 0,5; 0,8; 2,555. 15,0

56. 3,8–4,057. 6,8; 8,0; 9,458. 11,0; 12,459. 5,3; 5,460. 1,0; 3,761. 8,062. 1,363. . . 1,264. 1 . 2,1–3,365. 2,2–3,566. 1,2–1,667. 0,9–2,668. 2,0–2,7; 3,969. 1,570. 2,7; 4,7

71. 3,2-4,9; 6,6–8,0

72. 1,873. 1,874. 3,9–4,375. 1,076. 0,96–1,677. « » 3,678. 0,05; 0,1–0,2


viticu

ltură

15 . 6%

, 20% – , 11%.

10 , – 15 , – 30 .

, ,

, , - .

1. . , - « , 1989, . 388–392.

2. . . , -. „ mnibus”, , 2006, . 5.

3. Academicianul Simion Toma – cavaler al cunoa terii i d ruirii. Chi in u, 2011, p. 35

4. . . , . , - « -

», 1972, . 221–223.5. . ., . ., . ., . .

, -, . . « ,

», 2 (32), 2011, . 34–35, 3 (33) 2011, . 35.6. . . . -

, - « », 1986, . 20, 66--67.7. , , 1973, . 503.8. ., . . . „Pomicultura,

Viticultura i Vinifica ia”, nr. 4, 2016, c. 3–6. 9. . . / , - « », 1983, . 48–67.10. . , - « -», 1971, . 25.11. .

. ze ale Cconferin ei tiin ifice Interna ionale. Aspecte inovative în viticultur i vinifica ie. Chi in u, 2005, p. 107–111.

12. . , - « », 1984, . 1.13. . . . , - « -

», 1971, . 119–121.14. . . . .

. . . , - « -», 1973, . 137.

15. . , , 1976, . 171–172.

16. . ., . . - .

. « , », 1983, 10, . 22–23.

17. . . . , 1986, . 407.

18. . ., . . - . , 2006.

19. . . . , 1966, . 387–388.

20. . ., . ., . . e . , -

, 1981, . 32.21. Bulencea A. Viticultura. Bucure ti, Editura. Agro-Silvic de

Stat, 1955, p. 21922. Veliksar S., Toma S., Kreidman J., Nedealcov S. Impactul

cuprului antropogenic asupra statusului mineral al vi ei-de-vie i procedeul de fitoextragere. Lucr ri tiin ifice, vol. 14. Materiale Conf.

tiin ifice Interna ionale, Chi in u, 2005; p. 171–175.23. Cotea V.D., Z noag C.V., Cotea V.V. Tratat de oenochimie,

vol. 2. Bucure ti, Editura Academiei Române, 2009, p. 131, 160–163.

.

– 4. , -

(« », 28, 2018). ,

, 20 /100 12 /100 . -

, -

. Ega News

27.02.2017 , 1,5 -

, 10% - . ,

79. 0,1–0,2

80. 0,3

81. 0,1

82. 0,4–0,5

83. 0,46

84. « » 19,0

85. 37,0

86. 5,2

87. 2,4

88. 1,6; 1,9

89. 2,9–3,1

90. 2,1–3,1

91. 1,5; 3,0

92. 3,6–4,0

93. 3,3–4,4

94. 6,9–9,5

95. 1,9

96. 2,5– 3,0

97. 5,8; 7,2

98. 0,6

99. 2,5

100. 1,9

101. 20,0

102. 2,0

103. 11,0; 14,8

104. 2,0–2,7

105. 13,0


viticu

ltură

[1], . . . [7] , , -

, . . .

, . -

, - , ,

-.

. . . [14]

. -

, , -. ,

- .

. . . . [17], . . [1] -

, - ,

, . - .

, -

. , .

, . , -

- .

, . ,

- .

, -

« » « - ».

, - ( )

-.

(17,3–17,5%) (11,0–11,3%).

.

0,6 / , , - . -

., ,

., , - ,

( ) – , -

- , - .

, -. - ( / ):

– 20–50, – 40, - – 20–50, – 75–85, – 45–60.

9–10 / . « -

» [12] - 2

100 / . . .[8] - , : 1–60 / -

. 20 270 . -

, , ,

, , . -

- : , ,

, , -

, , . -

. . [2] - 20–30 1 .

- .

, -

. ,

, , -

, .

,

(« -

». , 1972).

. . [18], . . - . . [19], . . [6, 7], . .


viticu

ltură

-

0,5 / , – 0,4 / [4].

(0,31–0,90 / ), .

Gärtel W. [22] -

1,1 2,4 / , - . . [6, 7] -

0,5–1,8 / , – 4,0 12,0 / .

-, ,

- ,

[8, 9, 16].

. , - , -

. .

. . [5] - -

0,1–0,25%. ( , ,

.) - : 0,05–0,1% ( - . ., . .); 0,5–1,0% ( -

. .); 0,1–0,2% ( . . . .) . -

. , -

- -

, . . . , - ,

1–8%, – 20%.

, [2]. . . [5]

, -

2–4 ,

10–24%, – 17–20% . -

, -

16,8%, , , ,

. , -

11 / .


viticu

ltură

- ,

. - ,

-

4-5 - . -

, ( . 1), , -

- -

.

1

, /

0,30,31–0,90,91–1,21,21–3,6

3,6

-,

, , , -

. . . . [4] , - ,

; , -, .

100%, 0,1–0,2% , – 10%, -

. 1,5 4,5 / , –

2,1 / , .

0,22 9,2 / , , -

– 0,1 38,8 / .

50 / , 70–80 / . -

. - , -

13 30 / , , - – 23 29 / [4].

( - ) , ,

, . . . [4] -

3,7–4,8 /100 . . [10] ,

( ) 1–3 /100 , , -

– 2,5–8,0 /100 . Gärtel W. [22] ,

2,5–3,0 /100 . [12] -

- 70 / .

[22] , , ,

2 5 / . - ,

1 2,4–4,5 [2]. - Gärtel

1,0–1,5 / .Cotea V. . [21] , -

- 100 /

. - 10 120 / ( -

80 / ), - 1,75 21 / .

25–35 / [11]. - . . [2], ,

3,7 4,2 / - . ,

- -

. ,

. . . [11]

1,23 5,67 / . . . . [4] ,

5,34 / ,

, – 6,74 / . - . -

- , . ?

, . - 0,6–

2,0 (internet, iAlive.ru, -). ( http/vkusnoblog.

net) -

1,0 3,0 . , 0,2 .

, - ., 12–14 ,

, - . .


viticu

ltură

, 3 .

90% -

, , .

. .

(3) - D -

, . , -

. , , , ,

. .

, ( -). ,

, . -

, - . ,

, .

– .

, , .

.

- ( . 2). – 0,49 , -

– 0,67 , – 0,73 . - – 1,05 , -

, 8 /100 . -

– 0,04 0,29 . ,

. ,

(0,7–1,2 / ), , 100 , , 10

, 191 , 14 , 5 -, 2 , 0,718 , 0,29 -

, 0,04 . 2 ,

- . -

- -

. ,

.

2C ,

/100

/

1. 0,36;1,0–3,0; 3,7–4,8; 8,0

2. 0,62; 2,23. 0,244. 1,055. 0,13–0,146. 0,127. 0,188. 0,17–0,189. 0,1810. 0,20–0,2111. 0,0612. 0,20–0,2113. /14. /15. 0,20; 0,2716. 0,2717. 0,2918. 0,2719. 0,3120. 0,2221. 0,7322. 0,11–0,1223. 0,11–0,1224. 0,20–0,2125. 0,28

26. 0,4927. 0,20–0,2128. 0,1029. /30. 0,20–0,2131. 0,6732. 0,1033. 0,0834. 0,35; 0,7535. 0,66–0,6736. 1 . 0,0737. 2 . 0,0438. . . 0,0439. 0,03–0,0440. 0,2


vinifi

caţie

1. . . . . -, 1978, . 12–14.

2. . . -, . 22–30.

3. . , , www.inmoment.ru 4. . .

. , - - , 1972, .14–17; 117–156.

5. . . . . « , », 1960, 6.

6. . . . .:

, 1965, . 62–70.7. . . .

, - , 1948.8. . . .

, , . « », 1965.9. . , -

« », 1971, . 26–27.10. .

. eze ale Conferin ei tiin ifice Interna ionale. Aspecte inovative în viticultur i vinifica ie. Chi in u, 2005, p. 107–111.

11. . . . , 1971, . 123.

12. . , 1973, . 137. 13. . , 1976, . 172–176.14. . . -

. , 1981, . 1, . 303–315.15. . . . . -, 1986, . 175.16. . . . , 1966,

. 382–386.17. . ., . ., . . -

. -, 1981, . 33–34.

18. . . . , - , 1950.

19. . ., . . - . . «

», 1958, 5.20. ) . ., . . -

. , 2012, . 256–287.

b) Grighel Gh., Dadu C. Sistem de utilizare a îngr mintelor în planta iile viticole. Chi in u, 2013, p. 229–258.

21. Cotea V.D., Z noag C.V., Cotea V.V. Tratat de oenochimie, vol. 2. Editura Academiei Române, Bucure ti, 2009, p.150, 154–155.

22. Gärtel W. Die mikronahrstoffe – ihr Bedeutung aur die Rebenernahrung unter besonderer Berucksichtigung der Mangel-und Uberschussescheinungen – Wenberg und Keller, 1974, No 10–11, p. 435–508.

/

41. 0,142. 0,0643. 0,2944. 0,1

O METOD FOTOCOLORIMETRIC DE DETERMINARE DIRECT A FRUCTOZEI I ZAHAROZEI Tudor BOUNEGRU, Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

ABSTRACT. Method for the determination of fructose and sucrose in extracts of vegetable and other products, based on the reaction of these sugars with resorcinol in the presence of concentrated phosphoric acid.

The method is simple and non-toxic, it allows to quantitatively determine these sugars in the presence of glucose and other sugars, which do not have the ketone group in the open chain of the molecule.

KEYWORDS: method, extract, fructose, sucrose, resorcinol.

CZU: 663.222; 663.252.4; 663.551.1

INTRODUCERE

Produsele vegetale (struguri, fructe, pomu oare i legume) con in monozaharide, în general glucoz i fructoz , iar unele, ca de exemplu sfecla i tres-

tia-de-zah r – zaharoz . Determinarea monozahari-delor în aceste produse este o sarcin stringent a laboratoarelor de profil.

La momentul actual, pentru determinarea mono-zaharidelor în produsele agricole se folose te me-toda [1], care permite determinarea redox-formei monozaharidelor, iar dup inversie i a zaharului sumar, îns metoda dat nu permite de a determina direct fructoza.

Sunt cunoscute multiple metode de determinare a glucozei în diferite sisteme (aici n-o s le men io-n m) i cu mult mai pu ine metode de determinare a fructozei [2-7].

Între aceste metode este de remarcat metoda Roe [2], care a fost folosit pentru determinarea fructozei în sânge i urin . De fapt, aceast metod a fost de-scris înc în 1927 [3] de F. Kronenberger i P. Radt, care pentru prima dat aplicase reac ia rezorcinei cu fructoza într-un mediu de HCl concentrat.

Esen a metodei Roe const în faptul c la înc l-zirea fructozei cu rezorcina în prezen a acidului clor-hidric concentrat se formeaz un compus de culoare ro ie. Intensitatea acestei culori este direct propor-ional cu concentra ia fructozei în sistem, ceea ce permite de a determina fructoza cantitativ prin meto-da fotocolorimetric .

Metoda dat a fost utilizat de W. Yaphe [4] pen-tru determinarea 3,6-anhidrogalactozei în algele marine.

Metoda Roe [2], adaptat de Yaphe [4] pen-


vinifi

caţie

tru determinarea 3,6-anhidrogalactozei, consta în urm toarele. În 100 ml de alcool etilic absolut au fost dizolvate 0,13 g de rezorcin . Reagentul pentru determinarea 3,6-anhidrogalactozei a fost preparat prin amestecarea a 10 ml solu ie de rezorcin cu 100 ml de acid clorhidric de 12M.

Pentru determinarea 3,6-anhidrogalactozei, la 2 ml solu ie, ce con ine 5-40 mg de 3,6-anhidro-galactoz , se adaug 10 ml de reagent. Solu ia se omogenizeaz i se înc lze te 10 min. pe baia de ap la 80 oC. Dup ce solu ia se r ce te, peste 15 min. ea se fotocolorimetreaz la lungimea de und de 550 nm.

Metoda dat este foarte sensibil , îns are un mare neajuns. Solu ia de 12M HCl reprezint acidul clorhidric concentrat, care chiar la temperatura ca-merei „fumeg ”, adic vaporii de HCl se r spândesc în mediul înconjur tor. Solu ia înc lzit la 80 oC va „fumega” i mai tare, r spândind vapori de HCl, care sunt toxici pentru om i corodeaz puternic utilajul tiin ific din laborator.

În prezenta lucrare se propune o metod de de-terminare a fructozei i zaharozei în produsele ve-getale, prin modificarea metodei Roe [2], care va fi inofensiv pentru om i pentru utilajul din laborator.

MATERIALE I METODE

Pentru efectuarea cercet rilor au fost utilizate:- acid clorhidric concentrat, chimic pur, de 35%;- acid fosforic, pur pentru analize, de 85%;- acid sulfuric, pur pentru analize, de 98%;- rezorcin , recristalizat ;- fructoz , recristalizat ;- zaharoz , recristalizat ;- glucoz , recristalizat ;- arabinoz , recristalizat ;- ramnoz , recristalizat ;- sorbit, recrisralizat;- xiloz , cristalizat ;- alcool etilic rectificat, de 96% alc. dup volum;- pipete, colbe de sticl , pâlnii de sticl , eprubete

de 10 cm3 cotate cu lif;- baie de ap ;- fotocolorimetrul K , cuve cu grosimea stratu-

lui de lichid de 5 mm.Din ace ti reactivi au fost preparate:- solu ie de 0,13% rezorcin în alcool etilic rec-

tificat;

- solu ii de diferite concentra ii (0,01–0,1%) fruc-toz i zaharoz în ap distilat ;

- solu ii de 0,1% de diferite monozaharide în ap distilat ;

- solu ii de 12–98% de acid sulfuric în ap disti-lat ;

- solu ii de 4–35% de acid clorhidric în ap dis-tilat ;

- solu ii de 10–85% de acid fosforic în ap disti-lat .


Elaborarea noii metode de determinare a fructo-zei i zaharozei a avut loc prin mai multe etape.

1. Pentru început, am preparat solu ia de rezorcin pe alcool etilic rectificat de 96% dup vol. Am obser-vat c 0,13 g de rezorcin se dizolv u or în 100 ml de alcool etilic rectificat i nu e nevoie de alcool etilic absolut. Într-o eprubet cu lif am preparat un amestec de 1 ml solu ie de rezorcin , 1 ml de solu ie de 0,1% fructoz i 8 ml de acid clorhidric de 35%. Amestecul a fost omogenizat i înc lzit la baia de ap timp de 10 min. S-a observat formarea unei culori ro ii pronun-ate. Eprubeta cu acest amestec a fost r cit sub un get de ap i dup 15 min. solu ia din eprubet a fost fotocolorimetrat în cuv de 1 mm la lungimea de und de 540 nm, densitatea optic fiind de 0,50 unit i.

2. Urm rind scopul de a mic ora concentra ia acidului clorhidric în sistem, noi am efectuat o serie de experimente cu diferite concentra ii de acid clor-hidric i am determinat intensitatea culorii formate (volumele de solu ii, durata de înc lzire i condi iile de fotocolorimetrare fiind acelea i). Rezultatele ob i-nute sunt prezentate în tabelul 1.

Reie ind din datele prezentate în tabelul 1, den-sitatea optic maxim se înregistreaz la o concen-tra ie a acidului clorhidric de 30%, dar i la aceast concentra ie el este la fel de toxic, agresiv i neac-ceptat de noi.

3. În încercarea de a substitui acidul clorhidric din sistem am studiat acidul sulfuric, creând o serie de experimente, ca i în cazul acidului clorhidric. Rezul-tatele ob inute sunt prezentate în tabelul 2.

În cazul dat, la prepararea solu iilor de acid sulfu-ric se degaj mult c ldur , ceea ce necesit o mare îndemânare i aten ie din partea personalului. De-oarece acidul sulfuric în concentra ii majore se com-port ca oxidant i agent puternic de deshidratare,

Tabelul 1Dependen a intensit ii culorii în sistemul fructoz –rezorcin –HCl

de concentra ia acidului clorhidric în sistem

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7 8CHCl, % 4,4 8,8 13,1 17,5 21,9 26,3 30,6 35,0

D540, 5 mm - - 0,085 0,125 0,290 0,480 0,790 0,520


vinifi

caţie

s-a observat distrugerea componen ilor sistemului, atât a fructozei, cât i rezorcinei, ceea ce ne-a f cut s renun m la acest acid.

4. Urm torul acid cercetat de noi a fost acidul fo-sforic (ortofosforic) de 85%.

i în cazul acestui acid au fost efectuate o serie de experimente, men inând acela i raport de utiliza-re a volumelor reagen ilor din sistem i de înc lzire, r cire i fotocolorimetrare, modificând doar concen-tra ia acidului fosforic în sistem. Rezultatele ob inute sunt prezentate în tabelul 3.

Conform datelor prezentate în tabelul 3, intensi-tatea maxim a culorii în sistemul fructoz –rezorci-n –acid fosforic se observ la utilizarea acidului fo-sforic de 85%.

În cazul utiliz rii acidului fosforic nu s-a observat degradarea fructozei i rezorcinei din mediul de reac-ie. La ad ugarea acidului fosforic concentrat la ames-tecul de fructoz i rezorcin solu ia se înc lze te pu in i nu cauzeaz probleme în timpul analizei. Acidul fo-

sforic nu „fumeg ”, deci el nu elimin gaze toxice pen-tru om i d un toare pentru utilajul tiin ific.

Acidul azotic, fiind un oxidant puternic, nu a fost utilizat.

Ne-am oprit la utilizarea acidului fosforic în reac-ia dintre fructoz i rezorcin .

Pentru a determina perioada de înc lzire a sistemu-lui fructoz –rezorcin –H3PO4, pe baia de ap au fost create experimente ce con ineau 1 ml solu ie de 0,1%

Tabelul 2 Dependen a intensit ii culorii în sistemul fructoz –rezorcin –H2SO4

de concentra ia acidului sulfuric în sistem

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7 8CH2SO4, % 12,3 24,5 36,8 49,0 61,3 73,5 85,8 98,0D540, 5 mm - 0,060 0,38 0,68 0,90 0,86 0,82 0,78

Tabelul 3Dependen a intensit ii culorii în sistemul fructoz –rezorcin –H3PO4

de concentra ia acidului fosforic în sistem

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7 8CH3PO4, % 10,6 21,3 31,9 42,5 53,1 63,8 74,4 85,0

D540, 5 mm - - 0,005 0,01 0,04 0,055 0,16 0,400

fructoz , 1 ml solu ie de 0,13% rezorcin i 8 ml H3PO4 de 85%, care au fost inute pe baia de ap diferit timp, apoi au fost brusc r cite i imediat fotocolorimetrate. Rezultatele ob inute sunt prezentate în tabelul 4.

Analizând datele din tabelul 4, observ m c tim-pul optimal de înc lzire a sistemului fructoz –rezor-cin –H3PO4 pe baia de ap se afl în intervalul de 25–30 min.

De asemenea, a fost studiat stabilitatea culorii în sistemul fructoz –rezorcin –H3PO4, dup ce ea a fost r cit (în calitate de experiment a fost folosit sistemul cu num rul 7 din experimentul precedent (vezi tab. 4)). Acest sistem a fost fotocolorimetrat la diferite intervale de timp. Rezultatele ob inute sunt prezentate în tabelul 5.

Dup cum observ m din datele prezentate în ta-belul 5, intensitatea culorii în cazul sistemului fructo-z –rezorcin –H3PO4 practic nu se schimb în decurs de o or i cre te nesemnificativ în urm toarele 2 ore.

5. Pentru a utiliza aceast metod la determina-rea fructozei în extractele din diferite produse vege-tale este necesar de a determina cum vor influen a i alte monozaharide asupra intensit ii culorii în sis-

temele monozaharid –rezorcin –H3PO4.Pentru aceasta, au fost preparate solu ii apoase

de 0,1% de diferite monozaharide în sisteme simi-lare: 1ml solu ie de 0,1% monozaharid, 1 ml 0,13% de rezorcin i 8 ml acid fosforic de 85%, care au fost înc lzite pe baia de ap timp de 30 min., r ci-

Tabelul 4 Dependen a intensit ii culorii în sistemul fructoz –rezorcin –H3PO4

de durata înc lzirii acestuia pe baia de ap

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7Timpul, min. 0 5 10 15 20 25 30

D540,1mm 0 0,045 0,28 0,445 0,516 0,525 0,525


vinifi

caţie

te i fotocolorimetrate peste 15 min. la lungimea de und de 540 nm în cuve de 5 mm. (Men ion m c în experiment a fost folosit i un dizaharid – zaharoza.) Rezultatele ob inute sunt prezentate în tabelul 6.

Reie ind din datele prezentate în tabelul 6, mo-nozaharidele, care în ciclul deschis con in grup al-dehidic , nu formeaz compu i colora i cu rezorcina în prezen a acidului fosforic, ceea ce înseamn c nu vor influen a la determinarea fructozei cu rezorci-na. Aici vom men iona c în majoritatea produselor vegetale se întâlne te doar glucoza i fructoza.

Faptul c zaharoza formeaz compus colorat cu rezorcina se explic prin aceea c în componen a za-harozei (dizaharid) se afl un radical de fructoz . Za-haroza în prezen a acidului fosforic concentrat hidro-lizeaz , eliberând molecula de fructoz care intr în reac ie cu rezorcina i formeaz un compus colorat.

Datorit acestui fapt se poate determina zaharo-za în sfecla i trestia-de-zah r.

Rezultatele ob inute ne permit de a studia depen-den a intensit ii culorii în sistemul fructoz –rezorci-n –H3PO4 de concentra ia fructozei în sistem.

Pentru aceasta, au fost preparate sisteme fructo-z –rezorcin –H3PO4, în care concentra ia fructozei în solu ia ini ial a variat în intervalul 0,01–0,10%. Raportul volumelor solu iilor în sistem a r mas ace-la i – 1:1:8, respectiv solu ie de fructoz , solu ie de rezorcin i acid fosforic de 85%. Durata de înc lzire pe baia de ap – 30 min., r cirea i fotocolorimetra-rea la 540 nm în cuva de 5 mm. Rezultatele ob inute sunt prezentate în tabelul 7 i figura 1.

Conform datelor prezentate în tabelul 7 i în fi-


de durata de p strare a sistemului dat la temperatura camerei

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7

Timpul, min. 0 30 60 90 120 150 180

D540,1 mm 0,525 0,525 0,525 530 530 530 530

Tabelul 6Dependen a intensit ii culorii în sistemul monozaharid –rezorcin –H3PO4

de natura monozaharidului

Monozaharid Fructoz Glucoz Xiloz Arabinoz Ramnoz Sorbit Zaharoz D540, 5 mm 0,510 0,0 0,005 0,01 0,0 0,0 0,295


de concentra ia solu iei de fructoz

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10W, sol. fructoz , % 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

D540, 5 mm 0,075 0,150 0,210 0,300 0,355 0,425 0,475 0,500 0,510 0,520

gura 1, dependen a intensit ii culorii în sistemul fructoz –rezorcin –H3PO4 în func ie de concentra ia fructozei în solu ia supus analizei este direct pro-por ional pân la concentra ia de 0,06% fructoz , ceea ce ne permite de a folosi aceast metod la determinarea fotocolorimetric cantitativ a fructozei cu rezorcina în prezen a acidului fosforic concentrat.

6. Precum a fost men ionat mai sus, reac ia re-zorcinei cu zaharoza în prezen a acidului fosforic poate fi utilizat pentru a determina cantitativ con-centra ia zaharozei în solu ie (extracte).

Pentru aceasta, au fost create experimente cu sisteme zaharoz –rezorcin –H3PO4, similar cazului cu fructoza (vezi tab. 7), în care concentra ia zaharo-zei a variat între 0,01 i 0,10%. Rezultatele ob inute sunt prezentate în tabelul 8 i figura 2.

Conform datelor prezentate în tabelul 8 i în fi-gura 2, dependen a intensit ii culorii în sistemul za-haroz –rezorcin –H3PO4 de concentra ia zaharozei este direct propor ional în intervalul de concentra ie 0,01–0,10% a zaharozei.

În linii generale putem men iona c prin aceast metod pot fi determinate fotocolorimetric cantita-tiv fructoza sau zaharoza în prezen a altor mono- i dizaharide, care nu au în compozi ia lor grupa func i-onal ceton , caracteristic fructozei în ciclul deschis.

Desigur c nici fructoza, nici zaharoza nu pot fi cantitativ determinate prin aceast metod , dac ambele zaharide se afl în solu ie sau o alt za-harid cu grup func ional de ceton în compo-nen a ei.

În continuare va fi descris varianta final a me-


vinifi

caţie

Fig. 1. Dependen a intensit ii culorii (D540) de concentra ia fructozei (C,%) în sistemul fructoz –re-zorcin –H3PO4

todei fotocolorimetrice de determinare a fructozei i zaharozei cu rezorcina în prezen a acidului fosforic.

Materiale i reactive• Fructoz recristalizat ;• Zaharoz recristalizat ;• Rezorcin recristalizat ;• Alcool etilic rectificat de 96% dup vol.;• Acid fosforic (ortofosforic) chimic pur sau pur

pentru analize de 85%;• Cântar analitic;• Baie de ap ;• Forocolorimetru;• Cuve de 5 mm;• Vase de sticl : eprubete, pipete, colbe cotate,

pâlnii.

Descrierea metodeiDup caz, se prepar solu ie de 0,1% de fructoz

sau zaharoz în ap distilat . La fel se prepar o solu-ie de 0,13% de rezorcin în alcool etilic rectificat. Am-bele solu ii se p streaz într-un loc întunecat i la rece.

Tabelul 8Dependen a intensit ii culorii în sistemul zaharoz –rezorcin –H3PO4

de concentra ia solu iei de zaharoz

Nr. experimentului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10W, sol. zaharoz , % 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

D540, 5 mm 0,045 0,075 0,115 0,125 0,185 0,210 0,240 0,290 0,33 0,35

Se construie te dreapta de calibrare pentru fruc-toz ori zaharoz . Pentru aceasta se iau 11 eprubete numerotate, în care se introduc câte 1 ml de solu ie de 0,13% rezorcin i câte 1 ml solu ie de fructoz /zaharoz (în primele 10 eprubete concentra ia fruc-tozei/zaharozei în solu ie va fi: 0,01; 0,02; 0,03; 0,04; 0,05; 0,06; 0,07; 0,08; 0,09 i 0,10%. În ultima, a 11-ea eprubet , se va introduce 1 ml de ap distilat . Amestecul se va omogeniza, apoi în fiecare eprubet se va ad uga câte 8 ml de acid fosforic de 85% i amestecul din eprubete se va omogeniza din nou.

Eprubetele vor fi introduse în baia de ap i inute la temperatura de 80 oC timp de 25-30 min.,

dup care ele vor fi r cite i peste 15 min. va fi m surat intensitatea culorii în cuve de 5 mm la lungimea de und de 540 nm. În calitate de solu ie de referin va fi folosit solu ia din eprubeta ce con ine ap distilat în loc de solu ie de fructoz /zaharoz .

Experien a va fi repetat de cel pu in 3 ori. În func ie de datele ob inute se va construi dreapta de calibrare. Se va determina eroarea metodei.


vinifi

caţie

Fig. 2. Dependen a intensit ii culorii (D540) de concentra ia zaharozei (C,%) în sistemul zaharoz –rezorcin –H3PO4

Determinarea fructozei ori zaharozei în produsele vegetaleLa început se va determina con inutul total al

zaharidelor solubile în extractul ob inut din produ-sul vegetal, utilizând metoda [1] sau o alt metod , care ar permite determinarea suma zaharurilor so-lubile. În func ie de valoarea ob inut extractul va fi diluat, astfel încât concentra ia zaharurilor solubile în el s fie între 0,01 i 0,1%. În caz c extractul dup dilu ie va fi colorat, se va aplica o metod de decolorare a lui.

Din extractul astfel condi ionat se vor lua 3 pro-be alicvote a câte 1 ml, la care se va ad uga 1 ml de solu ie de 0,13% rezorcin , se va omogeniza amestecul, apoi se va mai ad uga 8 ml de H3PO4 de 85% i din nou se va omogeniza. Eprubetele cu amestecurile ob inute se vor înc lzi pe baia de ap timp de 25-30 min., apoi se vor r ci i peste 15 min. se vor fotocolorimetra în cuve de 5 mm la lungimea de und de 540 nm. Folosind dreapta de calibrare, se va determina con inutul fructozei/zaharozei în ex-tractul din produsul vegetal studiat, luând în consi-derare dilu ia anticipat a extractului.

CONCLUZII

În aceast lucrare este prezentat o metod foto-colorimetric de determinare a fructozei i zaharozei în produsele vegetale, bazat pe metoda Roe folo-sit la determinarea fructozei în sânge i urin .

Metoda dat este simpl , nu e toxic i permite de a determina fructoza i, dup caz, zaharoza în prezen a altor zaharide, care nu au în lan ul deschis grupa ceton .

1. - . . . . , . II, , 2009, . 146–148.2. Joseph H. Roe. A colorimetric method for the determina-

tion of fructose in blood and urine, J. Biol. Chem., 1934, 107, p. 15–22.

3. F. Kronenberger, P. Radt. Biochem. Z., 190, 161 (1927).4. Wilfred Yaphe. Colorimetric determination of 3,6-anhidro-

galactose and galactose în marine algal Polysaccharides, Anal. Chem., 1960, 32(10), p. 1327–1330.

5. Vishu Kumar, T.N. Pattabiraman. Standartization of a colo-rimetric method for the determination of fructose using o-cresol. Sulfuric acid reagent, Indian J. Clin. Biochem, 1997, dec. 12(1), p. 95–99.

6. Katano Hl., Takatuwa M., Hibi T. Colorimetric determina-tion of fructose for the High-thtrougput microtiter plate assay og glucose isomerase, Biosci Biotechnol. Biochem,, 2015, 79(7), p. 2057–1060.

7. L.E. Hesler, Sensitive Colorimetric Method for determinati-on of Fructose. Anal. Chem., 1959, 31(7), p. 1234–1336.

BIBLIOGRAFIE

RECENZIE TIIN IFIC I. Baca, doctor în biologie.



vinifi

caţie

V. Petrova a studiat, sub îndrumarea acad. N. Guzun, perspectivele utiliz rii soiurilor de selec-ie nou Riton, Muscat de Ialoveni, Muscat basara-bean, Lumini a i Floricica pentru producerea vinuri-lor spumante albe i soiul Viorica pentru vinurile albe seci.

Studiile efectuate de V. Dumanova i N. Furtuna au demonstrat perspectivele reale de utilizare a so-iurilor de selec ie nou elaborate în cadrul INVV la producerea vinurilor albe seci cu nuan e aromatice.

La momentul actual, conform SM 84:2015 „Stru-guri proaspe i destina i prelucr rii industriale. Spe-cifica ii”, la producerea vinurilor spumante albe de calitate înalt sunt recomandate pentru utilizare ast-fel de soiuri de selec ie nou ca Floricica, Viorica, Hibernal i Bianca.

În anul 2014, în cadrul laboratorului „Vinuri spu-mante i microbiologie” al I PHTA au fost elaborate instruc iuni tehnologice ramurale de producere a vi-nurilor spumante din soiurile de selec ie nou Viori-ca, Floricica i Muscat de Ialoveni, o alt destina ie fiind utilizarea acestor soiuri ca componente de cu-paj cu vinurile din soiuri europene pentru produce-rea vinurilor spumante albe de calitate.

În opinia unor savan i, soiurile noi în raport cu cele clasice europene posed unele avantaje:

• rezisten sporit la iernare i la diferite boli;• productivitate mare i calitate înalt a strugu-

rilor;• adaptare mai bun la condi iile climatice ale

R. Moldova;• posibilitatea ob inerii produc iei vinicole cu însu-

iri biologice înalte.Problema utiliz rii vinurilor-materie prim din so-

iurile noi de struguri la producerea vinurilor spumante r mâne actual dat fiind cererea sporit pentru vinuri-le spumante de calitate înalt , l rgirea sortimentului i cre terea volumului acestor vinuri pe pia .

În acest context, rezultatele ob inute în scopul studierii acestor soiuri din punct de vedere agrobi-ologic i tehnologic reprezint o problem actual pentru viticultura i vinifica ia Republicii Moldova.

A adar, soiurile de selec ie nou create în cadrul INVV posed propriet i biologice pre ioase i se de-osebesc printr-un ir de indici de calitate: rezisten sporit la ger; rezisten la boli i d un tori; fertili-tate înalt a mugurilor; productivitate înalt ; sarcin optim ce asigur calitatea mustului; în anii seceto i se cultiv f r irigare.

De aceea este necesar studierea soiurilor de struguri de selec ie nou în scopul utiliz rii lor la pro-ducerea vinurilor spumante albe.

MATERIALE I METODE DE CERCETARE

Cercet rile destinate elabor rii tehnologiei de producere a vinurilor spumante albe din soiuri de

PERSPECTIVA PRODUCERII VINURILOR SPUMANTE ÎN BAZA SOIURILOR DE SELEC IE NOUOleg RO CA, doctorand I PHTA

ABSTRACT. New varieties have high quality and pre-cious properties from biologically point of view and are ready for production in crop cultivation unprotected. These varieties have resistance to various diseases and adverse climatic conditions, which allows their cultiva-tion with reduced application of chemical treatment. In the same time they are not enough studied, especially agrotehnic and their subsequent use in processing, which would help highlight their potential. In this context the re-sults obtained in the study of these varieties of their agro-biological and technological terms is a current problem for viticulture and winemaking of Republic of Moldova.The study of varieties of new selection (Viorica, Floricica, Riton, Bianca, GM, Muscat de Ialoveni) and technologi-cal assessment of the raw materials wines produced was carried out in order to use them for sparkling wines pro-duction.

KEYWORDS: varieties of new selection, technological as-sessment, sparkling wine.

CZU: 663.251

INTRODUCERE

O direc ie actual în domeniul producerii vinuri-lor spumante este studierea i promovarea soiurilor de struguri de selec ie nou pentru producerea vi-nurilor spumante de înalt calitate, în scopul l rgirii sortimentului produc iei vinicole, cre terii volumului acestor vinuri pe pia [1, 2, 3, 4, 5].

Totodat , sunt necesare cercet ri suplimentare pri-vind posibilit ile de reducere a sinecostului vinurilor-materie prim în scopul ob inerii unui efect economic în procesul complicat de producere a vinurilor spumante.

Soiurile de struguri de selec ie nou (Viorica, Floricica, Hibernal, Muscat de Ialoveni .a.) posed calit i înalte i pre ioase din punct de vedere bio-logic i sunt destinate pentru cultivarea în cultura neprotejat .

Aceste soiuri posed rezisten sporit la diferi-te boli i la condi iile climatice nefavorabile, ceea ce permite cultivarea lor cu aplicarea unui num r redus de tratamente chimice.

Soiurile sus-men ionate necesit studii suplimen-tare, în special privind tehnologia de cultivare i de procesare a lor, fapt ce ar permite valorificarea po-ten ialului lor la producerea diferitor tipuri de vinuri.


vinifi

caţie

selec ie nou au fost efectuate în condi ii de micro-vinifica ie în cadrul I PHTA i în laboratorul „Bioteh-nologii i microbiologia vinului”. .

În procesul studiului privind utilizarea soiurilor de selec ie nou la producerea vinurilor spumante, în calitate de obiecte de cercetare au servit soiu-rile Viorica i Floricica, create în cadrul Institutului de Cercet ri tiin ifice în Viticultur i Vinifica ie al Asocia iei tiin ifice de Producere „Vierul” (IC VV al A P „Vierul”), actualmente I PHTA.

De asemenea, au fost utilizate vinuri-materie pri-m pentru spumante din soiurile Aligote, Chardon-nay, Pinot gris, Feteasc alb , Sauvignon i Rka i-teli, precum i cupaje preg tite din aceste vinuri.

Totodat , au fost supuse cercet rilor vinurile spumante albe ob inute pe baza utiliz rii soiurilor Vi-orica i Floricica.

Unele caracteristici ale soiurilor de selec ie nou , care prezint un interes tehnologic pentru produce-rea vinurilor spumante albe de calitate, sunt prezen-tate în tabelul 1.

A adar, soiurile de struguri Floricica, Viorica po-sed o rezisten sporit la man , mucegaiul cenu-iu, oidium i au o productivitate înalt de struguri la

hectar (10–15 t/ha).În procesul de fabricare a vinurilor-materie prim

pentru spumante au fost utilizate diferite su e din Colec ia ramural de microorganisme pentru indus-tria oenologic (CRMIO) a laboratorului „Biotehnolo-gii i microbiologia vinului” al I PHTA.

La etapa de fermentare secundar a amestecului de tiraj la fabricarea vinurilor spumante albe din so-iurile Viorica i Floricica a fost utilizat su a de levuri autohtone nr. 81 (Spumant).

Metodologia utiliz rii soiurilor de struguri de selec ie nou Viorica i Floricica la producerea vi-

Tabelul 1 Provenien a i rezisten a soiurilor noi de selec ie Viorica i Floricica

pentru producerea vinurilor spumante albe

Nr. d/o

Denu-mirea soiului

Provenien a soiului

Rezisten a la:Recol-ta, t/ha Autorii

ger man oidi-um

an-tracnoz

mucegai cenu iu

1. Floricica Riesling de Rhin x CV-20-375 R 2 1 1 2 12–15

Guzun N.Olari T.

ipco M. i al.

2. Viorica Zaibeli 13-666- x Aleatico Rm 2 2 3 2 10–12

Guzun N.Olari T.

ipco M. i al.

Legenda: R – rezistent la geruriRm – relativ rezistent la geruriCV-20-375 – Seivilliare blanc1 – slab rezistent2 – rezistent 3 – rezisten sporit

nurilor spumante prevede cupajarea lor cu soiuri europene, pentru a evita oxidarea aromelor vari-etale specifice acestor soiuri i a exclude folosi-rea în procesul tehnologic a dozelor excesive de SO2 recomandate de V. Dumanov [1]. Utilizarea în procesul de fabricare a vinurilor Viorica a dozelor de SO2 recomandate în limitele 140–150 mg/dm3 face imposibil producerea vinurilor spumante din acest soi de struguri.

Cercet rilor au fost supuse i diferite soiuri euro-pene: Chardonnay, Pinot blanc, Aligote, Sauvignon, Riesling de Rhin, Feteasc alb i Rka iteli, ca par-teneri de cupaj pentru soiurile Viorica i Floricica.


În condi ii de laborator au fost preg tite cupa-je de prob cu diferite raporturi procentuale între vinurile din soiuri de selec ie nou i din soiuri europene.

În baza aprecierii organoleptice au fost desem-nate cele mai reu ite cupaje de vinuri i selectate soiurile europene partenere pentru vinurile Viorica i Floricica.

Dup selectarea soiurilor de vinuri, care dup calitate corespund în cea mai mare m sur ca par-teneri de cupaj: Viorica + Aligote i Floricica + Char-donnay, a fost stabilit componen a optim a aces-tor vinuri.

Cupajele de vinuri cu componen a optim Viori-ca + Aligote i Floricica + Chardonnay au fost supu-se analizelor fizico-chimice i organoleptice.

Din cupajele de vinuri tratate Viorica + Aligote (60:40%) i Floricica + Chardonnay (60:40%) au fost preg tite în condi ii de microvinifica ie partide expe-rimentale de vinuri spumante albe.


vinifi

caţie

În calitate de vinuri spumante-martor au fost fo-losite cupaje de vinuri din soiuri europene: Chardon-nay + Aligote (70:30%) i Chardonnay + Aligote + Sauvignon + Riesling de Rhin (30:30:20:20%).

În baza cercet rilor efectuate au fost elaborate instruc iunile tehnologice de producere a vinurilor spumante albe seci i demiseci „Floral” (IT MD 67-40582515-119:2016) i „Floarea viei” (IT MD 67-40882515-120-2016), cu utilizarea soiurilor Viorica i Floricica în procesul tehnologic.

Conform instruc iunii tehnologice de producere, spumantul alb „Floral” este fabricat din vinul-materie

prim tratat Viorica (minimum 60%) i Aligote (maxi-mum 40%) pe baza cupajului de prob , iar vinul spu-mant „Floarea viei” – din vinul-materie prim tratat Floricica (minimum 60%) i Chardonnay (maximum 40%) pe baza cupajului de prob . Astfel, a fost ar-gumentat tiin ific utilizarea vinurilor-materie prim Viorica i Floricica la producerea vinurilor spumante albe seci i demiseci.

Noul procedeu tehnologic de utilizare a vinurilor din soiurile de selec ie nou Viorica i Floricica în raporturile procentuale stabilite anterior, precum i utilizarea lor la preg tirea licorii de expedi ie pentru

Fig.1. Schema tehnologic de producere a vinurilor spumante albe în baza soiurilor Viorica i Floricica


vinifi

caţie

RECENZIE TIIN IFIC Nicolae Taran, doctor habilitat în tehnic .


BIBLIOGRAFIE

condi ionarea dup con inutul de zaharuri este con-firmat de brevetele de inven ie AGEPI nr. 1700 din 31.10.2017 i nr. 1701 din 31.10.2017 .

Ca rezultat al cercet rilor efectuate a fost ela-borat schema tehnologic de producere a vinu-rilor albe „Floral” i „Floarea viei” pe baza utiliz rii soiurilor autohtone de struguri Viorica i Floricica (fig. 1).

Procesul tehnologic de producere a vinurilor spu-mante albe seci i demiseci „Floral” i „Floarea viei” include urm toarele opera ii tehnologice:

• recoltarea strugurilor de soiurile Viorica i Flo-ricica, Aligote i Chardonnay la o concentra ie a zaharurilor de 180–190 g/dm3 i aciditatea titrabil de 6–9 g/dm3;

• prelucrarea strugurilor la zdrobitoarele orizon-tale cu val uri;

• sulfitarea rapid a mustuielii ob inute din calcu-lul SO2 = 100–120 mg/dm3;

• presarea mustuielii prealabil sulfitate la pre-sa orizontal pneumatic cu randamentul mustului max. 60 dal/ton ;

• limpezirea mustului prin metoda gravita ional la temperatura de 8–10 °C în decurs de maximum 12 ore;

• fermentarea mustului la temperatura de 14–16 °C cu adaos de levuri active uscate în doza de 0,2–0,3 g/dal;

• scoaterea vinului tân r fermentat de pe depozi-tul cu drojdie i sulfitarea pân la 100 mg/dm3;

• asamblarea vinurilor din soiuri de selec ie nou i europene dup indicii fizico-chimici i tratarea lor

contra tulbur rilor coloidale, proteice i cristaline;• cupajarea vinurilor din soiurile de selec ie nou

Viorica i Floricica cu vinurile din soiurile europene Aligote i Chardonnay în raporturile stabilite în baza cupajelor de prob ;

• preg tirea amestecurilor de rezervor i fermen-tarea secundar a cupajelor de vinuri pentru spu-mante (t=14–16 °C în decurs de 24-30 de zile);

• filtrarea izobaric a vinurilor spumante i trata-rea la rece în decurs de min. 24 de ore la tempera-tura de 3–4 °C;

• condi ionarea vinurilor spumante albe dup fer-mentarea secundar dup concentra ia de zaharuri cu licoare de expedi ie preg tit din vinurile tratate din soiurile Viorica i Floricica, în func ie de marca vinului spumant;

• filtrarea i îmbutelierea izobaric a vinurilor spu-mante albe seci sau demiseci „Floral” i „Floarea viei”.

CONCLUZII

• Au fost argumentate i identificate regimurile tehnologice optimale de producere a vinurilor spu-

mante albe în baza utiliz rii soiurilor de selec ie nou Viorica i Floricica în cupaje cu soiuri europe-ne de struguri.

• Au fost elaborate instruc iuni tehnologice de producere a vinurilor spumante albe seci i demiseci „Floral” în baza cupajelor Viorica + Aligote i „Floa-rea viei” în baza cupajelor Floricica + Chardonnay în raporuri procentuale optimale.

Noutatea tiin ific a elabor rilor este confirmat de brevetele de inven ie eliberate de AGEPI.

• Au fost elaborate schemele tehnologice de pro-ducere a vinurilor spumante seci i demiseci albe „Floral” i „Floarea viei”.

1. Dumanov V. Elaborarea tehnologiei de producere a vinuri-lor albe din soiuri noi de selec ie moldoveneasc . Teza de doctor în tehnic . Chi in u, 2013, 216 p.

2. Olari T., Cogîlniceanu I. Soiuri noi de vi -de-vie omologate în Republica Moldova. Culegere de lucr ri tiin ifice c tre jubileul de 95 de ani al INVV, Chi in u, 2005, p. 24–26.

3. Rusu E., Gaina B., Obad L., Crave N., Dumanov V. Crea-rea identit ii vinurilor moldovene ti prin promovarea soiurilor noi de selec ie. În culegerea „Realiz ri inovative în domeniul vitivi-nicol”. Edi ie special a Conferin ei Interna ionale consacrate lui P. Ungureanu, Chi in u, 2008, p. 165.

4. Taran N., Soldatenco E. i al. Studiul soiurilor de struguri de selec ie nou în producerea vinurilor spumante. Conferin a

tiin ifico-Practic cu participare interna ional „Vinul în mileniul III – probleme actuale în vinifica ie”, Chi in u 2011, p. 111–115.

5. Tudose I., Apostol V., Ro u C., David S., Olaru T. Poten-ialul oenologic al soiului Viorica cultivat în condi iile podgoriei Copou-Ia i. Revista „Pomicultura, Viticultura i Vinifica ia în Mol-dova”, 1997, nr. 5, p. 20.


horti

cultu

ră

însu ire permite recoltarea lor mecanizat (cu com-bine sau alte ma ini adaptate în acest scop). Dup recoltare fructele pot fi p strate în stare proasp t , în înc peri cu temperatura sc zut (6–8 oC) timp de 3-5 zile.

Se înmul e te u or prin buta i verzi, semilemnifi-ca i i lemnifica i, care se înr d cineaz în propor ie de 60–75%.

Coac zul este cultivat în egal m sur atât în planta ii de tip industrial, cât i pe loturile de lâng cas .

Rentabilitatea culturii este strâns legat de sa-tisfacerea unor cerin e biologice, proprii speciei, i care pot fi asigurate prin cultivarea soiurilor i hibrizi-lor cu poten ial productiv i calitativ sporit, rezistente la principalii agen i patogeni, i aplicarea în totalitate a unei tehnologii corespunz toare.

Coac zul-negru este solicitat în cantit i nelimi-tate pentru export, la pre uri de valorificare foarte convenabile.

2. Biologia coac zului.Însu irile biologice

i morfologice ale plantei

Coac zul-negru (Ribes nigrum) apar ine familiei Saxifragaceae. Este un arbust multianual (longevi-tatea fiind de 15-20 de ani), cu vigurozitate diferit , habitus compact sau r sfirat. În l imea medie a unei tufe este de 1,5–2,0 m. L starii principali cresc de la baza tufei, în num r de 20-25 de buc i. L starii la coac zul-negru au miros caracteristic imprimat i în tulpini. Mugurii de rod sunt a eza i izolat pe toate p r ile l starului, pe când la coac zul-ro u i alb mu-gurii de rod se afl sub form de buchete. Cei mai buni l stari de rod sunt la vârsta de 1-3 ani. Florile de coac z sunt hermafrodite. Sistemul radicular este

foarte ramificat. R d cinile active ocup o zon de 10–40 cm adâncime. R d cinile de schelet penetreaz pân la 1,0–1,5 m.

Perioada de rodire este între al 4-lea i al 10-lea an, când se ob in produc ii eco-nomice asigurate de 2–3 kg/tuf . Coac zul începe vegeta ia prim vara devreme. Înflo-ritul începe în a doua jum tate a lunii aprilie i dureaz 10-12 zile. De la înflorire pân la

coacerea fructelor trec 7-8 s pt mâni.Fructul este o bac ce poate atinge 1,0–

2,5 g, are forma globular-oval i culoare neagr . Epoca de coacere între soiuri este de 3-9 zile. Recoltarea începe când ultimul bob din ciorcine i-a schimbat culoarea.

Cerin ele fa de factorii de mediu

Coac zul-negru poate fi cultivat în zone cu temperatura medie anual de cca 8–10 oC, cu precipita ii suficiente (600–

CULTURA COAC ZULUI NEGRU ÎN REPUBLICA MOLDOVAI. CARAMAN, doctor habilitat în agricultur , cercet tor tiin ific principal, V. TCACI, cercet tor tiin ific, E. GHERASIMOVA, agronom, Institutul tiin ifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

INTRODUCERE

1. Importan a culturii

Coac zul este o cultur foarte apreciat datori-t valorii alimentare i terapeutice a fructelor. Aces-tea con in cantit i mari de vitamina C (între 150 i 400 mg%), acizi organici (2,5–4,2%), zaharuri (7,2–12,0%), pectine (0,6–1,3%), s ruri minerale i altele.

Fructele în stare proasp t se consum mai pu-in, îns sunt foarte apreciate în industria alimentar , fiind utilizate pentru fabricarea unei game de produ-se cum sunt siropurile, dulce urile, pelteaua, b utu-rile tonice etc.

Din frunze, vârfuri de l stari i fructe se prepa-r medicamente i ceaiuri calmante care se folo-sesc la prevenirea i tratarea reumatismei, artritei, diareii, hepatitei, scorbutului, oboselii generale, anghinei etc.

Coac zul este o specie precoce, care intr pe rod din anul al 2-lea i poate da produc ii de 2,5–4,5 t/ha în anul al 3-lea, iar în anul al 4-lea poate fi considerat în plin perioad de rodire, capabil s dea produc ii de 7–10 t/ha.

Comparativ cu ceilal i arbu ti fructiferi, recolta-rea fructelor se face relativ u or, dat fiind faptul c acestea ajung la maturitate concomitent. Aceast


horti

cultu

ră

700 mm) i bine repartizate în perioada de vegeta ie.Rezist la temperaturi de pân la -28–30 oC, dar

suport mai greu temperaturile ridicate din timpul verii, când poate pierde frunzi ul. Înghe urile târzii de prim var , înso ite de temperaturi sub -5 oC, d -uneaz coac zului-negru, care înflore te foarte tim-puriu. Porne te în vegeta ie la temperatura de peste 2–4 oC. Legarea fructelor este optim – între 18 i 22 oC. De i suport umbrire par ial , coac zul-negru reac ioneaz bine în condi ii de lumin deplin .

Plantele acestui tip de coac z se dezvolt bine i fructific abundent pe solurile fertile aluvionare,

argilo-nisipoase, argilo-lutoase i chiar argiloase, bogate în humus cu pH 6,0-6,5. Sunt nepotrivite so-lurile s race, nisipoase, precum i cele acide, s r -turate sau cu exces de umiditate. Pentru planta iile de coac z se vor evita zonele bântuite de curen i reci în timpul iernii, precum i cele în care predomin vânturile puternice i secetoase în perioada înfloririi.

inând seama de cerin ele coac zului fa de factorii de mediu, se recomand cultivarea lui în zo-nele de nord i centru ale republicii.

Tehnologia culturii

Alegerea terenului. Planta ia de coac z se înfi-in eaz pentru 10-12 ani, prin urmare, terenul trebu-ie s fie bine ales i cur at de buruieni. Poten ialul mare de produc ie al coac zului-negru se manifest pe terenuri joase, bine drenate, plane i în pante de pân la 5 o, cu expozi ie nordic , nord-vestic , cu soluri cernoziomice de compozi ie granulometric luto-nisipoas , argilo-lutoas cu fertilitate natural ridicat .

Preg tirea terenului. Pentru înfiin area planta i-ilor de coac z, terenul trebuie s fie bine preg tit. Ca plante premerg toare sunt indicate leguminoa-sele, singure i asociate cu p ioase, r d cinoase-le i pr itoarele timpurii. Un aport considerabil în asigurarea cu substan e organice îl aduc îngr -mintele verzi, cum sunt maz rea, bobul, lucerna etc. Preg tirea terenului trebuie f cut cu cel pu in 60 de zile înainte de plantare. Solul trebuie desfundat la adâncimea de 35–40 cm, iar apoi m run it (cu grapa cu discuri, cultivatorul).

Fertilizarea este o lucrare de baz la preg tirea terenului. Prin urmare, înainte de plantare se admi-nistreaz cantit i mari de îngr minte organice i minerale. Pentru fertilizarea de baz se recomand 60–80 t/ha gunoi de grajd i 150–200 kg/ha de su-perfosfat i sare potasic o dat la 3-4 ani. În cazul utiliz rii îngr mintelor azotoase în form de selitr amoniacal , se recomand încorporarea lor conco-mitent cu cele de fosfor i potasiu, la adâncime, sub ar tura de baz . Dup plantare, din 3 în 3 ani, în-gr mintele se împr tie pe suprafa a rândului i se încorporeaz cu sapa sau la 10–12 cm cu culti-vatorul. În perioada de vegeta ie, dup necesitate,

se fertilizeaz cu azot (100-120 kg/ha) cu 8-12 zile înainte de înflorire.

Perioada de plantare. Cea mai bun perioad de plantare este toamna dup c derea frunzelor, cât timp temperatura solului permite continuarea activi-t ii esuturilor, ceea ce faciliteaz vindecarea r nilor i chiar apari ia r d cinilor. Plantarea se poate face i prim vara foarte timpuriu, înainte de pornirea în

vegeta ie a materialului s ditor. Coac zul începe vegeta ia foarte devreme, prin urmare, plantarea de prim var este riscant .

Alegerea soiurilor. Pentru planta ii de produc ie se recomand urm toarele soiuri de coac z-negru: Minai mirov, Belorusskaia sladkaia. Bine se dez-volt soiurile de perspectiv : Ojebyn, Nistor Kozin, Zagadka. Aceste soiuri se preconizeaz i pentru culesul mecanizat. În ultimii ani au fost introduse în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova soiuri noi de coac z-negru: Titania, Gofert, Ruben i Tisel, ob inute în Suedia i Polonia în condi ii cu

vreme r coroas i depuneri atmosferice de 700–800 mm, iar în republica noastr depunerile atmo-sferice nu se ridic mai sus de 450–500 mm.

Soiul Titania a crescut i s-a dezvoltat bine doar în zona de nord, în raionul Briceni. În alte zone, din cauza temperaturilor înalte, tufele s-au uscat i au fost atacate de boli.

Soiurile din Polonia (Gofert, Ruben i Tisel) plan-tate în zona de sud-est, în raionul C u eni, au ar tat rezultate bune, dar totu i în anul curent au suferit din cauza temperaturilor ridicate. De aceea soiul Titania se recomand de cultivat numai în raionul Briceni, în planta ii cu irigare prin picurare. Soiurile Gofert, Ruben i Tisel se recomand de cultivat în zonele de centru, sud-est, în planta ii cu irigare prin picurare.

Tehnica plant rii

Se recomand urm toarele distan e de planta-re. În planta iile comerciale: 2,5–3,0 m între rânduri i 0,5–0,8 m în rând, la hectar revenind câte 4,2-

8,0 mii de plante, în planta iile mici distan a scade pân la 1,6–2,0 m între rânduri i 0,5–0,8 m în rând, respectiv 5,1-12,0 mii plante/ha.

Direc ia rândurilor trebuie s fie N-S. În cazul cu-lesului mecanizat, m rimea planta iei pentru o com-bin este de 20 ha.

Coac zul se planteaz în gropi cu dimensiunile: 40/40/40 cm pe loturile de lâng cas sau cu burghi-ul i ma ina S N-3 .a. Materialul s ditor folosit la înfiin area planta iei trebuie s fie autentic ca soi, s -n tos, cu lemnul copt, mugurii bine dezvolta i, r d -cinile turgescente, nev t mate de ger sau usc ciu-ne. Înainte de plantare r d cinile v t mate, frânte se înl tur , dup care se mocirlesc într-un amestec de p mânt galben, gunoi de grajd proasp t i ap . Plantarea se face cu 8–10 cm mai adânc decât a fost în pepinier . Odat cu plantarea se ud cu 5–6


horti

cultu

ră

litri de ap /plant sau se irig cu 250–300 m3/ha. Dup plantare tulpinile buta ilor se scurteaz pân la 2-3 muguri. În cazul plant rii toamna, plantele se mu uroiesc. Dup înfiin area planta iei se efectuea-z o serie de lucr ri – între inerea solului, formarea plantelor i men inerea poten ialului de produc ie pe o durat cât mai mare, t ierea, irigarea, fertilizarea, precum i combaterea bolilor i d un torilor, recolta-rea fructelor i altele.

Terenul din planta iile de coac z poate fi între i-nut ca ogor negru sau cultivat cu diferite plante care au capacitatea de cur are a solului de buruieni i utilizarea sistemului organic de restaurare a fertili-t ii (rota ia sem n turilor de ierburi pentru îngr -minte verzi) i prelucrarea solului în combina ie cu îngr mintele masei organice.

T ierile de formare i fructificare

Prin t ieri se urm re te formarea în scurt timp a unei tufe viguroase, capabile s dea rod din anul III de la plantare, asigurarea i p strarea unui num r corespunz tor de tulpini, care s dea produc ii mari i constante de fructe, men inerea unui echilibru în-

tre cre tere i rodire.Pentru executarea corect a t ierilor trebuie s

se in cont de unele particularit i biologice ale coa-c zului, cum sunt: cre terea anual de l stari lungi din zona coletului, capacitatea de a da produc ii de fructe din anul II, rodirea coac zului numai pe tulpini de un an, produc ii mari de fructe pe tulpini de 2 i 3 ani. În func ie de scopul urm rit, t ierile difer prin t ieri de formare, t ieri de rodire i t ieri de reînti-nerire.

Fig. 1. În primul an dup plantare

Fig. 2. În anul doi Fig. 3. În anul trei

T ierile de formare se fac în mod diferit, în func ie de forma de conducere a coac zului. În Republica Moldova coac zul se formeaz în form de tuf . Pentru aceasta, dup plantare, dac plantele nu au fost t iate înainte, cele 2-4 cre teri se scurteaz la 2-3 muguri, din care vor cre te 2-3 l stari pe fiecare ramur .

În anul II de la plantare la o tuf se vor g si 2-4 ramuri primare i pe fiecare câte cel pu in 2 ramuri secundare (fig. 1). În medie pe tuf vor fi 6 ramuri de ordinul II, care se scurteaz la 3-4 muguri. Ce-lelalte cre teri de prisos se înl tur de la punctul de inser ie.

În prim vara anului III, pe cele 6 ramuri de ordinul II se vor g si cel pu in 12 cre teri de ordinul III, chiar i mai multe, i ad ug tor l starii din trunchi (fig. 2).

Ramurile de prelungire i laterale se scurteaz cu 1/5, la fel i l starii crescu i, porni i din baza tulpinii. Pân în toamn tufa este complet format , iar prin t ierile din prim var în anul IV se aleg maximum 20 de tulpini de diferite vârste (fig. 3, 4).

T ierile de fructificare se efectueaz corespun-z tor particularit ilor biologice ale coac zului. tiind c rodirea la coac zul-negru are loc pe ramuri de 1-2 ani, se va ine cont prin t ieri s se asigure per-manent, în perioada de produc ie, cre teri anuale i de 2 ani. Tulpinile cu cre teri mici se vor suprima i se vor înlocui cu tulpini de un an adventive sau cu cre teri viguroase pornite de la baza tulpinii ce tre-buie înlocuit . Cu ocazia t ierilor de rodire se fac i t ieri de igien cultural , când se îndep rteaz toate ramurile rupte, bolnave, precum i cele ce îndesesc coroana sau care împiedic executarea lucr rilor de între inere a planta iei (fig. 5, 6, 7).


horti

cultu

ră

Fig. 4. În anul patru Fig. 7. T ierea tufei del sate

Fig. 5. Pân la t iere

Fig. 6. Dup t iere

T ierile de reîntinerire se aplic în perioada de declin a tufelor i constau din îndep rtarea tuturor tulpinilor de la baz i a celor care dep esc vârsta de un an. Concomitent se administreaz îngr -minte organice, în anul urm tor se re in în tuf 12-16 tulpini, care se taie la 1/4 -1/3 din lungimea lor, în vederea ramific rii.

Începînd cu anul al 3-lea, se ob in produc ii satis-f c toare de fructe. T ierile se aplic în continuare dup principiile enun ate mai sus.

Între inerea solului în planta iile de coac z

Terenul pe rânduri i între rânduri în primii 2 ani de la plantare se recomand s se men in curat de buruieni, prin pra ile manuale i mecanice, repeta-te, circa 3-4 pra ile manuale i 4-5 mecanice între rânduri.

Începând cu anul al II-lea, între inerea solului cu-rat de buruieni se va face prin pra ile mecanice re-petate i prin erbicid ri pre- i postemergente com-binate, când este cazul cu pra ile manuale. Pentru combaterea buruienilor anuale graminee i a celor perene se vor folosi erbicidele Pantera 1,5–2,0 l/ha ori Zellex Super 0,75–1,0 l/ha între rânduri cu solu ie de 250–300 l/ha.

Culturi intercalate. Pe terenurile unde sunt posibi-lit i de irigare, în primii 2 ani de la plantare intervale-le între rânduri pot fi cultivate cu plante de talie mic , cum sunt cartoful, sfecla, morcovul, maz rea, faso-lea pentru p st i etc. L imea de interval cu plante intercalate trebuie calculat astfel ca de o parte i de alta a rândurilor de coac z s r mân o zon liber , lat de 60 cm. Plantelor intercalate li se va asigura o tehnologie de între inere la nivelul superior.


horti

cultu

ră

Irigarea planta iilor

Cerin ele coac zului privind umiditatea sunt des-tul de mari în timpul form rii florilor, la sfâr itul înflo-ririi, form rii i matur rii fructelor i în timpul diferen-ierii mugurilor de rod.

Pentru men inerea în sol a 70–80% umiditate din capacitatea de câmp, cât este nevoie ca plantele s creasc i s rodeasc corespunz tor, sunt nece-sari 3 200–3 500 m3/ha de planta ie pe întreaga peri-oad de vegeta ie. Cantitatea de ap pentru fiecare udare constituie 400–500 m3/ha, ceea ce corespun-de cu 40–50 mm precipita ii. În func ie de posibilit -ile existente, irigarea se poate face prin aspersiune, prin brazde (teren plan) i prin picurare cu instala ii speciale.

Irigarea prin brazde se poate aplica la culturile din preajma locuin elor, când configura ia terenului permite. Brazdele se deschid de o parte i de alta a rândurilor, la 70–90 cm de plante, cu orientare în direc ia pantei, care s nu fie mai mare de 5o, pentru a permite o curgere lin a apei. Dimensiunile braz-delor sunt de 10 cm adâncime i 20–30 cm l ime. Dup irigare brazdele se astup cu aten ie.

Irigarea prin aspersiune se poate efectua pe toa-te tipurile de sol, inclusiv pe terenurile în pant i se practic la cea mai mare scar în produc ie.

Irigarea prin picurare este o metod nou , pre-tabil la cultura arbu tilor fructiferi. Irigarea prin pi-curare are unele avantaje comparativ cu celelalte metode de udare, printre care: consumul mic de ap , care se distribuie prin picur toare în zona de r spândire maxim a r d cinilor active, eliminarea s rurilor din zona r d cinilor; neadmiterea deplas -rii nivelului freatic c tre suprafa a solului; utilizarea surselor de ap cu debite mici.

Odat cu irigarea poate fi aplicat i fertilizarea. Prin intermediul apei doza aplicat este de dou ori mai mic fa de aplicarea lor clasic în stare soli-d . În acest fel se evit poluarea apelor freatice cu azota i (nitra i, nitri i) adu i prin levigare, produc ia de fructe fiind tot atât de mare ca i la fertilizarea clasic , iar calitatea mai bun .

Combaterea bolilor i d un torilor

În condi iile Moldovei prejudicii mari îi aduc coa-c zului bolile i d un torii. Dintre cele mai r spândi-te sunt f inarea, antracnoza i rugina.

F inarea coac zului este provocat de ciuperca Sphaerotheca mors-uvae. Primele simptome apar de obicei la mijlocul lunii mai în faza de cre tere in-tensiv a l starilor i se manifest prin pete mici de culoare alb , cu intensitate mai mare pe partea opu-s a frunzelor. Atacul se intensific , atingând apoge-ul în luna august, când sunt afectate atât frunzele, cât i l starii. Pâsla albicioas de pe frunzele ata-cate se brunific , frunzele se zbârcesc, iar marginile

devin casante i se rup. Vârfurile l starilor ataca i în faza erbacee se usuc i se îndoaie.

M surile de combatere: plantarea soiurilor rezis-tente la f inare; stropirea în timpul vegeta iei pân la înflorire i dup recoltarea fructelor cu suspensie ce con ine preparatele Vectra – 0,2–0,3 l/ha sau Topas M 70 WP – 0,125–0,75%, sau cu solu ie de sulfat de cupru 1,0%.

Antracnoza coac zului i agri ului este provo-cat de ciuperca Pseudopeziza ribes. Este cea mai periculoas boal ce atac planta iile de coac z. Pagubele sunt cauzate de defolierea timpurie a ra-murilor de coac z, fapt ce determin produc ia de fructe i calitatea lor. Ciuperca atac frunzele, pe ambele p r i ale c rora apar pete circulare sau ne-regulate, la început de culoare brun-ro iatic , apoi cenu ie-albicioas . Mai târziu petele conflueaz acoperind o bun parte din limb; ele cap t o cu-loare brun , iar frunzele atacate cad prematur, înc de la sfâr itul lunii iulie. Ciuperca ierneaz numai pe frunzele atacate.

Pentru reducerea rezervei biologice a acestei ciuperci este necesar aplicarea unor astfel de m -suri ca: strângerea i arderea frunzelor atacate sau efectuarea aratului de toamn pentru încorporarea în sol a frunzelor bolnave.

Pentru combaterea antracnozei se efectuea-z 4-6 tratamente fitosanitare, începând de la faza când 10–15% din mugurii florali sunt desf cu i pân la cre terea noilor l stari i dup recoltarea fructe-lor. Pentru tratament se pot folosi: Topas 100 EC – 0,125–0,75% sau zeam bordelez de 1,0%.

Rugina coac zului este provocat de ciuperca Cronartia ribicol care atac frunzele. Pe partea superioar a frunzelor atacate apar pete galben-ro-ietice i pe cea inferioar pustule (b ici) de culoa-

re galben-portocalie. Frunzele atacate de rugin se usuc i cad.

Pentru reducerea rezervei biologice se recoman-d strângerea i arderea frunzelor atacate sau în-corporarea acestora în sol prin aratul de toamn . În perioada de vegeta ie se va folosi pentru stropit zea-m bordelez de 1,0%, sau Topas 100 EC – 0,125–075% pân la înflorire i dup recoltarea fructelor.

D un torii coac zului

Sfredelitorul tulpinilor (Sesia tipuliformis) este foarte r spândit în planta iile de coac z. Este un d -un tor specific coac zului, c ruia îi produce pagu-be foarte mari prin atacul tulpinilor care se usuc . Insecta în stare adult este un fluture de culoare albastru-închis cu aripi sticloase, care au pe vârf o dung galben-portocalie. Fluturele zboar în perioa-da iunie–iulie i depune ou le în apropierea mugu-rilor. Din ou apar larvele, care p trund în ramuri, hr nindu-se cu m duv . Dup aceea se deplaseaz spre baza tulpinilor, unde ierneaz .


horti

cultu

ră

Combaterea d un torului se face prin elimina-rea, în cursul lunii mai, a tulpinilor atacate i arde-rea lor. La plantare se vor folosi buta i înr d cina i s n to i. Pe cale chimic se va interveni, cu pu in timp înainte de pârguirea fructelor, cu insecticide cu remanen redus (Actelic – 0,15%).

P duchi de frunze. Sunt ni te insecte mici cu aparatul bucal adaptat pentru împuns i supt, lungi de pân la 2,2 mm. Se întâlnesc mai multe specii de p duchi de frunze. Majoritatea sunt specii migratoa-re, care d uneaz frunzelor. O specie se întâlne te pe l starii lignifica i i alta pe r d cini. Cel mai des se întâlne te p duchele l starilor de coac z i p du-chele galicol al fructelor.

P duchele l starilor de coac z atac agri ul, coac zul-negru i cel auriu. În perioada când se um-fl mugurii, larvele p duchilor de frunze ies din ou le care au iernat pe l stari i se hr nesc cu frunzele ce se desfac. Frunzele v t mate se r sucesc, se strâng ghem, l starii tineri se îndoaie i înceteaz de a mai cre te. Dup ce se scutur floarea larvele se transform în femele, care dau na tere la câteva genera ii ce se dezvolt în cursul verii. Toamna apa-re genera ia care depune ou le.

P duchele galicol al frunzelor. Aceast specie se mai nume te i p duchele-lânos al coac zului. Este larg r spândit. Atac îndeosebi frunzele tinere de coac z-ro u i alb. Coloniile de p duchi se con-centreaz de obicei pe partea de jos a frunzelor. În

locurile v t mate esutul frunzelor începe s creas-c anormal, formând ni te umfl turi (gale) de culoa-re ro u-închis sau galben pe partea superioar a frunzelor. Astfel de frunze sunt bine vizibile. Plantele v t mate cresc încet, roada scade sim itor. Când p duchii sunt numero i, frunzele se usuc i cad.

M suri de combatere a p duchilor de frunze. Se taie i se nimicesc frunzele v t mate de p du-chele galicol al frunzelor la începutul apari iei lui. Prim vara devreme tufele se stropesc cu solu ie de Actelic de 50% – 1,5 l/ha. Stropitul se efectueaz cu 20 de zile înainte de recoltarea bacelor. Folosind in-secticidele, este important s fie stropit bine partea inferioar a frunzelor, unde se concentreaz p du-chii de frunze i partea de sus a l starilor cu coloniile p duchelui l starilor.

P duchele de San Jose – atac coac zul, agri-ul, mul i al i arbori i arbu ti. Deseori p duchii sunt

atât de numero i încât acoper ramurile în între-gime. Sugând sucul din scoar , ei sl besc mult planta i inhibeaz dezvoltarea l starilor. Ierneaz în stadiu de ou (care este de culoare ro ie-violet ) sub scuturile albe sau cenu ii-deschise ale femelei. În perioada când coac zul înflore te se nasc larve-le migratoare care se mi c activ. Prinzându-se de scoar , ele se acoper cu un scut i, dezvoltân-du-se mai departe, r mân imobile. Femelele depun ou le în luna august. P duchele are o genera ie pe an. Se r spânde te cu materialul s ditor.

Fig. 8. Planta ie de coac z i fructe recoltate


horti

cultu

ră

M suri de combatere. Pentru înmul irea coa-c zului se folosesc buta i doar din planta ii s -n toase. T ierea i arderea ramurilor i l starilor ataca i de d un tor se face din toamn sau prim -vara devreme, pân la dezmugurire. Pe tufele in-vadate ou le p duchelui pot fi nimicite stropindu-se cu o solu ie de Admiral 10 EC–0,25 – 0,5 l/ha. Stropind în timpul verii împotriva moliei agri ului, viespilor i altor d un tori, care vat m frunzele, se nimicesc i larvele migratoare ale p duchelui de San Jose.

Coac zul mai este atacat i de al i d un tori ca p ianjeni, musculi e, molii, viespi care se combat cu acelea i insecticide recomandate pentru p duchi i sfredelitorul tulpinilor de coac z.

Recoltarea fructelor

În condi iile climatice ale Moldovei recoltarea coac zelor are loc la sfâr itul lunii iunie. Durata re-colt rii este de 10-12 zile. Momentul recolt rii se stabile te în func ie de colora ia fructelor, de tipul transportului, de posibilit ile de depozitare i valori-ficare. Pentru fabricarea gemurilor, coac zele-negre se recolteaz în momentul când bacele din vârful

ciorchinelui nu sunt complet coapte. Cele destinate congel rii sau prepar rii sucurilor se culeg la deplina maturitate.

Recoltarea se face manual rupând ciorchinul sau cu combine speciale, productivitatea c rora este de 98 de ori mai mare decât cea manual . O combin MPIA poate recolta boabele de pe 30–40 ha, dac planta ia este constituit din soiuri cu coacerea fruc-telor de la timpurie pân la târzie.

În mod obi nuit, coac zele se recolteaz cu ra-his, pe timp r coros i uscat, direct în ambalajele cu care ajung la beneficiar. În aceste condi ii i la tem-peratura de 0–5 oC suport un transport de 6-8 ore în ambalaje mari (5–6 kg) i pân la 12 ore în am-balaje mici (0,5–1,0 kg). Se recomand ca fructele, pe m sura recolt rii, s fie prer cite la temperatura mijlocului de transport (ma ini izoterme). Grosimea stratului de fructe în ambalaje mai mari (4–8 kg) nu trebuie s dep easc 12 cm, pentru a asigura p s-trarea mai îndelungat .

Coac zele-negre recoltate la începutul matu-r rii se pot p stra în înc peri r coroase timp de 8-10 zile, iar în depozite frigorifice cu temperatura de 0 oC i 90% umiditate relativ – o perioad de 30-35 de zile.

Fig. 9. Planta ii de coac z-negru de diferit vârst


even

imen

t

Imperiu Rus: Basarabia, întreg litoralul M rii Negre (de la Cetatea Alb pân la Batumi), precum i mi-crozonele culturii vi ei-de-vie de pe Don i Volga, din Asia Mijlocie i R s ritul Dep rtat.

Cunoscutei coli tiin ifice „Magaraci” i-au con-sacrat activitatea sa prestigioas , în domeniul viti-culturii i vinifica iei, personalit i notorii ale acelor vremuri: contele Nicolai Gali in, profesorul Anton Frolov-Bagreev (fostul director al colii de Viticul-tur i Vinifica ie din Chi in u, care l-a educat pe academicianul-vinificator Petru Ungurean), precum i profesorii A. Hobrenco, F. Gaske, A. Serbulenco,

N. Ohremenco i al ii.Începând cu anul 1947, Institutul de Cercet ri

tiin ifice pentru Viticultur i Vinifica ie „Magaraci”, în cadrul Filialei sale deschise la Chi in u, a ini iat în Republica Moldova primele cercet ri în domeniu. Prin aceasta, institutul men ionat i-a adus aportul s u incontestabil la realizarea Programului de Stat de restabilire a ramurii vitivinicole în Moldova în anii de dup cel de-al Doilea R zboi Mondial. În aceast filial , iscusitul cercet tor Petru Ungurean a deschis primul laborator experimental în oenologie, unde a i ini iat pentru prima dat cercet ri în domeniul produ-cerii în Moldova a vinurilor lini tite i a spumantelor. La ini iativa iscusitului cercet tor Petru Ungurean, doctor în tehnic , i cu sus inerea savan ilor de la Institutul „Magaraci”, în anul 1956 la Chi in u a fost creat , pentru prima dat în istoria plaiului nostru, o prestigioas institu ie de cercet ri tiin ifice în dome-

ROLUL COLII TIIN IFICE „MAGARACI” ÎN COLABORAREA CU SAVAN II DIN MOLDOVA ÎN DOMENIUL VITIVINICOL Boris GAINA, academician, profesor, Sec ia de tiin e Agricole a A M

Institutul de Cercet ri tiin ifice pentru Viticultur i Vinifica ie „Magaraci” – Alma Mater a tiin ei mon-

diale i a practicii performante în domeniul viticulturii i vinifica iei – în anul 2018 împline te 190 de ani de

la fondare. Prin contribu ia sa fundamental , aceas-t entitate de cercetare-inovare a influen at dezvol-tarea ascendent a tiin ei vitivinicole nu numai în Europa, ci i în întreaga lume. Gra ie acestui Institut a fost extins cultura vi ei-de-vie de la Atlantic la Pa-cific, de la Dun re la Amur, precum i de la sudul Caspiei pân la cursul superior al râului Volga. Arta cultiv rii vi ei-de-vie i producerii vinurilor de calita-

te superioar de diferite tipuri s-a extins cu succes i s-a înr d cinat profund în mai multe regiuni vitivinicole. În primul rând, teritoriul fostului


even

imen

t

niu – Institutul Moldovenesc de Cercet ri tiin ifice în Pomicultur , Viticultur i Vinifica ie (IMC PVV). În aceast nou entitate tiin ific Petru Ungurean creeaz i conduce, cu mare succes, Sec ia de Vinifica ie, care includea trei laboratoare: „Tehno-logia vinului”, „Microbiologia vinului” i „Apreciere oenologic a noilor soiuri i clone ale vi ei-de-vie”. La revenirea mea din „Magaraci” (or. Yalta), în anul 1979, am avut onoarea s conduc, pe parcursul a 25 de ani, aceast sec ie tiin ific oenologic , care deja avea o imagine înalt i binemeritat în întregul spa iu al fostei Uniuni Sovietice (URSS). În scurt timp sec ia tiin ific men ionat a ini iat co-labor ri fructuoase cu institu ii similare din Fran a, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Cehia i China. Cu sus inerea savan ilor viticultori i vinificatori din institutele ora elor Yalta, Simferopol, Novocerkassk, Krasnodar, Odesa i Moscova, membrul corespon-dent al Academiei de tiin e a Moldovei Petru Ungu-rean, împreun cu cunoscu ii savan i prof. N. Moghi-leanski, dr. G. Calughin, dr. A. Ore kin, dr. I. Ivanov, A. Conovalov, dr. V. Ponomarcenco i al ii, a creat prima coal tiin ific na ional în viticultur i vinifica ie din Moldova. În anul 1993, la In-stitutul Na ional al Viei i Vinului din Moldo-va, cu sus inerea colegilor de la Institutul „Magaraci”, dar i a celor din România, am reu it s cre m, primul în istoria plaiului nostru moldav, Consiliul Specializat pentru sus inerea tezelor de doctor i doctor ha-bilitat în oenologie. Acest Consiliu, pân în prezent a atestat cinci doctori habilita i i 21 de doctori în tiin din domeniul ramu-rii tradi ionale a Republicii Moldova – viti-cultura i vinifica ia.

Gra ie colabor rii tiin ifice a savan ilor din Moldova cu colegii din ramura vitivini-col a Institutului „Magaraci”, a savan ilor din Georgia, Armenia, Ucraina, Uzbekistan i Federa ia Rus , IMC PVV a solu ionat

cu succes trecerea ramurii vitivinicole a

republicii noastre la baz industrial , înlocuind soiurile de hibrizi cu planta ii de variet i europene i autohtone de înalt calitate, implementând în practi-c cultura vi ei-de-vie înalt pe spalie-re, diferite tehnologii în oenologia prac-tic i alte realiz ri importante. Despre aceasta m rturisesc realiz rile Repu-blicii Moldova, care în anul 1982 s-a plasat pe primul loc, în ex-URSS, cu o suprafa de 225 mii ha de vi -de-vie i cu o recolt global de 1,2 mil. tone

de struguri. Astfel, datorit colabor rii multilaterale a savan ilor, cercet torilor i speciali tilor din ramura vitivinicol i

sus inerii masive a statului Moldova a devenit una dintre republicile unionale

cu cele mai mari performan e în sectorul vitivinicol i multe cercet ri tiin ifice de amploare în domeniul

pepinieritului viticol, mecaniz rii în viticultur , pro-ducerii vinurilor, spumantelor i distilatelor de înalt calitate.

coala tiin ific , cunoscut pe plan interna ional ca Institutul „Magaraci”, în cadrul c reia au activat personalit i notorii ca academicienii T. Katarian, G. Valuico, P. Golodriga, N. Pavlenco, profeso-rii E. Datuna vili, N. Burian, V. Zincenco, E. oli -Culicov, A. Amirdjanov, V. Nilov, doctorii în tiin V. Moltabar, S. Ogorodnic, S.Tiurin i al ii, a jucat un rol decisiv la crearea în Republica Moldova a entit ilor na ionale din domeniul vitivinicol: Institu-tul Moldovenesc de Cercet ri tiin ifice în Pomi-cultur , Viticultur i Vinifica ie (P. Cablucico i N. Guzun), coala pentru Viticultur i Vinifica ie din Chi in u (U. Ponomarcenco i I. Fulga), Catedra de vinifica ie a Universit ii Tehnice din Moldova (prof. V. Zincenco), Catedra de viticultur a Universit ii de

tiin e Agricole din Moldova (prof. L. Colesnic, prof. A. Subbotovici), Institutul Moldovenesc pentru In-dustria Alimentar (dr. C. Popovschi) etc.


even

imen

t

Corifeii tiin ei vitivinicole din Crimeea împreu-n cu cei de la Institutul „Magaraci” au jucat un rol decisiv la preg tirea tinerei genera ii de savan i i cercet tori din ramura vitivinicol a Moldovei: acad., prof. B. Gaina, prof. A. Balanu a, prof. N. Taran, dr. hab. Gh. Arpentin (actualmente director al Oficiu-lui Na ional al Viei i Vinului i pre edinte al Comisiei în cadrul Organiza iei Interna ionale a Viei i Vinu-lui), doctorii habilita i E. Rusu, P. Tatarov, N. Topa-l , doctorii în tiin I. Prida, G. Diaur, V. Spete chi, I. C ldare, L. Vacarciuc, L. Netreba i al ii.

De mare importan este i colaborarea colilor tiin ifice vitivinicole din Federa ia Rus

cu cele din Republica Moldova, în acest sens f -cându-se remarca i prof. C. Smirnov (Academia Agricol „Timireazev”), Z. Ki covski i I. Graciov (Institutul Industriei Alimentare din Moscova), S. Bursilovski (Uzina Experimental de ampanie din Moscova), N. Mehuzla i A. Panasiuc (Filiala din Moscova a IUVV „Magaraci”), acad. A. Opa-rin (Institutul de Biochimie al A a URSS), prof. A. Preobrajenski (Institutul Tehnologic al Indus-triei Alimentare din Odesa), dr. B. Filipov i acad. V.Vlasov (Institutul Na ional al Viei i Vinului „Tai-rov”, Ucraina) .a.

coala tiin ific Vitivinicol din Institutul „Maga-raci” a jucat un rol decisiv la coordonarea cercet rilor tiin ifice în selec ia soiurilor noi rezistente la factorii

biotici i abiotici ai mediului ambiant. În acest sens, Institutul „Magaraci” a fost, pe parcursul a jum tate de veac, Centrul tiin ific Coordonator (în ex-URSS) în selec ia soiurilor noi de vi -de-vie i tehnologia vinific rii, iar Institutul Moldovenesc de Cercet ri

tiin ifice în Pomicultur , Viticultur i Vinifica ie –

Centrul tiin ific în domeniul agrotehnicii, protec iei vi ei-de-vie i mecaniz rii viticulturii. Rezultatele acestei colabor ri sunt aprob rile în condi iile Mol-dovei a soiurilor de vi -de-vie elaborate de Institu-tul „Magaraci” – Jubileu, Podarok, Antei, Pervene , Nimrang etc. Iar în condi iile Crimeii – aprob rile so-iurilor de vi -de-vie ob inute în Moldova – Legenda, Riton, Viorica, Lumini a, Moldova, Leana, Suruceni, Codreanca, Codru etc.

Un aport deosebit la extinderea rela iilor de co-laborare cu colegii din Moldova l-a adus i tân ra coal tiin ific vitivinicol a Institutului „Magaraci”,

inclusiv academicienii A. Lucanin i V. Ejov, membru corespondent V. Zagoruico, profesorii M. Sacavo, S. Ki kovski, V. Gherjikov, doctori în tehnic , I. alimov, V. Cosiura, A. Makarov, V. Vinogradov, A. Ialone ki, V. Razuvaev i al.

În cadrul Institutului „Magaraci” din or. Yalta a fost organizat Congresul Organiza iei Mondiale a Viei i Vinului, ceea ce este o m rturie incontestabil a recunoa terii, pe plan mondial, a rezultatelor colii tiin ifice a acestui institut.

În conlucrare cu savan ii din Republica Moldo-va, Institutul „Magaraci” a stabilit strânse colabor ri cu institutele de viticultur i vinifica ie din întreaga lume: Bordeaux (Fran a), Koneliano (Italia), Plevna (Bulgaria), Valea C lug reasc (România), Cecke-met (Ungaria), Bratislava (Slovacia), Gaivelerhov (Germania), precum i cu Institutul Viei i Vinului din or. Devis – California (SUA), Institutul Na ional al Viei i Vinului „Tairov” (Ucraina), Institutul Unional de Cercet ri tiin ifice pentru Viticultur i Vinifica ie „Potapenco” (Federa ia Rus ) etc.

În cadrul Institutului „Magaraci”, o contribu ie deosebit la preg tirea tinerilor cerce-t tori i savan i din ramura vitivinicol din Moldova au adus acad. V. Valuico, acad. V. Pavlenco, prof. V. Zincenco (fondatorul Catedrei de oenologie din Moldova). Aceast catedr a fost co-ordonat de prof. A. Balanu a i prof. C. Sîrghi, iar actualmente – de profe-sorul N. Taran.

Gra ie iscusitului profesor V. Zincen-co Catedra de oenologie a Universit ii Tehnice din Moldova a stabilit strânse rela ii cu entit ile din Moscova, Krasno-dar, Yalta, Simferopol i Odesa.

Cu ocazia jubileului de 190 de ani de la fondarea colii tiin ifice Vitivinicole „Magaraci” aducem omagiu dasc lilor no tri, care împreun cu colegii lor din în-treaga lume i-au adus aportul la dezvol-tarea tiin ei vitivinicole pe plan mondial.

Ur m colectivului INVV „Magaraci” noi i frumoase succese în activitatea multilateral în domeniul viticulturii i vinifica iei.


pvv nr 6 2018 - isphta.md · ai cartofului în condi ii de cultivare de c tre a a specii de insecte...

Documents