QATARUL ÎNTRE EXTREME GEOGRAFICE ŞI GEOPOLITICE

Prof. MARCEL ARABOAEI, Colegiul Natţonal “Horea, Cloşca şi Crişan”, Alba Iulia

ABSTRACT: Qatar between geographical and geopolitical extremes. Among the world'sstates, big and strong, developed and in development and between the small, usually withlimited potential, there are a number of atypical states that are generally small in size, butit's coming out in the geographic and geopolitical issues. One of these, which has defied thehostile nature and time, and came to the attention of the world with plenty of extremegeopolitical and geographical is the small State of Qatar, the Arab World, situated on a hugesponge for oil and natural gas, huge luck that has influenced the evolution and today's imageof the country.

Keywords: Qatar, atypical state, hostile nature, geopolitics, extreme geographic, oil andgas.

Qatarul, ţară a extremelorgeografice

Qatarul, ţara arabă din Orientul Mijlociu,reprezintă o mică peninsulă în partea denord-est a Peninsulei Arabe, care pătrundedestul de adânc în estul Golfului Persic(fig.1.).

Teritoriul de stat, cu o suprafaţă de11.571 km², reprezintă un platou calcaros, curelief şters, care cuprinde o câmpie vălurităcu deşerturi pietroase şi nisipoase, cualtitudini în general sub 100 m.

Qatarul are o climă tropical aridă /deşertică, cu precipitaţii sub 70 -100 mm/an,una din cele mai aride ţări ale lumii, în care

Fig. 1. Statul QATARA - harta fizică, B - harta administrativă

86 M. Arăboaei

nu plouă din mai pană în octombrie, cu omare umiditate atmosferică şi temperaturiextreme de vara (mai-septembrie)insuportabile, care ajung şi pot depăşi 50º C.

Este ţara care nu are rezerve de apădulce, dar care are cel mai mare consum deapă pe locuitor din lume (400 l. /loc./an) şicare are peste 95 % din terenuri fără utilizareeconomică, cu o biodiversitate spre 0 şiculturi agricole “muzeu” în câteva oaze, deunde obţine 0,1% venituri, cele mai micivenituri ale unei ţări din activităţi agricole(fig. 2, 3) .

În prezent se înscrie în rândul ţărilor curezerve mari de petrol, rezerve care aucrescut de peste 4 ori în ultimul timp,depăşind 2 md. t. şi cu rezerve foarte mari degaze naturale (peste 25. 000 mld. m³) careplasează ţăra pe locul 3 în lume (câmpul degaze Nord, descoperit în 1971, fiind al doileaîn lume), având totodată cea mai mare uzinăşi cea mai mare producţie de gaze lichefiatedin lume, la Ras Laffan.

Valorificarea acestor hidrocarburicontribuie cu peste 80% la PIB-ul ţării şi laexportul acesteia în ultimii ani.

Qatarul este ţara cea mai bogată înresurse energetice pe locuitor în lume, axatepe hidrocarburi şi, totodată, este ţara cu ceamai mare emisie de dioxid de carbon (CO2)pe locuitor în lume.

Qatarul este unicat, fiind singura ţarăunde se cresc gazelele Oryx. Deşi este mic,reprezintă statul care a investit în cele mai

mari societăţi multinaţionale ca: RoyalDutch Shell, Wolksvagen, Banck ofAmerica, Harrods, Siemens, HeathrowAirport şi în care activeaza renumitecompanii: Chevron, Cisco, EADS, ExxonMoobil, Microsoft, Shell, Rolls Royce s.a.

Qatarul, ţara care “arde intens”şi sare peste etape şi perioade

ale istoriei

Statul Qatar, denumit local MashyakaAl-Qatar sau Dawlat Qatar, a reprezentat,

până în secolul al VII-lea, un spaţiu foarteslab populat, înglobat Califatului Arab încadrul Emiratului Bahrein, apoi ocupat deportughezi, până în secolele XII-XVIII,când triburi nomade conduse de dinastia Al- Thani au format un şeicat, care s-amentinut cu sprijin britanic ca stat subsuzeranitate otomană până în 1916.

În Primul Razboi Mondial este ocupat detrupele britanice şi devine protectoratbritanic, pânaăla obţinerea independenţei la3 septembrie 1971, când se afiliază la LigaArabă şi devine membru ONU.

În 1995, şeicul Hamad Bin Khalifa alThani îşi detroneaza tatăl de la putere şidevine Emirul Qatarului (şef de stat, primministru şi ministrul apărării). În 2003emirul l-a desemnat pe unul din fiii săi prinţmostenitor, viceemir şi incheie disputeleteritoriale cu statele din jur: Bahrain şiArabia Saudită.

Fig. 2. Biodiversitate în Quatar Fig. 3. Peisaj în deşert

87Qatarul între extreme geografice şi geopolitice

Qatarul este o monarhie absolută, în caremonarhul are putere suprema şi nu estesupus legii, emirul deţine puterea legislativăşi executiva, fiind ajutat de Guvern şi unConsiliu Consultativ (45 membrii din care30 aleşi şi 15 numiţi de emir).

Administrativ, teritoriul este împărţit în10 municipalităţi (fig. 1). În Qatar s-ainstalat în 2003 Cartierul General de luptăimpotriva terorismului condus de SUA, iarmai nou, Qatarul este statul în care SUAdeţine cea mai mare parte a forţelor dislocateîn zona Golfului Persic. În 2010 Qatarulcâştigă dreptul de organizare a CM de Fotbaldin anul 2022, cea mai mare provocare lacare este supusă această mică ţara până înprezent.

Qatarul în Lumea de azi

Qatarul, cândva una din cele mai săraceţări ale lumii, a devenit astăzi una din celemai bogate ţări, datorită petrolului şi gazelor

naturale, cu un PIB total de peste 333miliade de dolari pe an (loc 45 în lume) şidin 2014 cu cel mai mare PIB pe locuitor dinlume, de peste 150000 de dolari şi cu ovaloare a IDU de peste 0,850 (loc 32 înlume).

Cu o populaţie triplată dupa 1970 (odatăcu începerea exportului masiv de petrol) de1,9 milioane de locuitori, în 2013 perioadaîn care emigranţii au revenit în ţara şi dupăcare s-a declanşat “‘invazia’’imigranţilor

din Asia de Sud (indieni, pachistanezi,nepalezi s.a.) şi din Africa de Nord, dar şispecialişti americani şi europeni înconstrucţii şi activităţi industriale, a devenitazi statul care are mai mulţi străini (peste1,6 milioane) faţă de populaţia autohtonă,care se ridica la 950 000 în 2016.

Qatarul este azi o ţară cu personalitate,care a trecut de la modelul tradiţional deviaţă şi activitate, cel al caravanelor decămile, al corturilor şi colibelor, al creşteriiovinelor şi caprinelor, a pescuitului de perleşi a vânătorii cu şoimi, la aşezari şi drumurimoderne, cu palate şi construcţiimonumentale, hoteluri luxoase, stil de viaţăcu afisarea bunăstarii prin bijuterii, maşini şiiahturi, economie performantă, opulenţă s.a.(fig. 4, 5).

Statul Qatar este într-o dispută actualăcu Emiratele Arabe Unite şi alte state dinzonă într-o competiţie acerbă a emirilor de aconstrui mai mult, mai rapid, mai înalt şi dea uimi lumea prin ceea ce fac.

Qatarul - provocări şi controverseîn gazduirea şi organizarea

unui CM de Fotbal

Conform uzantelor, insa surprinzator şidiferit fata de modul obisnuit pana atunci dedesemnare, care viza numai o editie acompetitiei mondiale, actiunea din 2009, dedesemnare a organizatorilor a vizat douaeditii ale CM, incat în ianuarie 2008, FIFAa pregatit, definitivat şi prezentat procedura

Fig. 4. Imagine din Doha Fig. 5. Opulenţă şi bogăţie

88 M. Arăboaei

de atribuire şi organizare a CM de Fotbal din2018 şi 2022.

Până la 2 februarie 2009, data limită,şi-au anunţat interesul pentru organizare şişi-au depus candidaturile pentru CupaMondiala din 2018: Belgia şi Olanda, Spaniaşi Portugalia (câte două state), MareaBritanie şi Rusia, iar pentru cea din 2022:Australia, Coreea de Sud, Qatar, SUA, şiJaponia, data când au fost prezentate şilicitaţiile cu numărul stadioanelor existenteşi cele proiectate pentru asemeneacompetiţii, unde s-a văzut starea precară(numai 3 stadioane, mici şi neomologate) încare se afla statul Qatar.

În 2 decembrie 2010, la Zurich, înElveţia, cei 22 membri ai ComitetuluiExecutiv al FIFA, aleg Rusia drept ţarăgazdă pentru CM din 2018, iar pentru 2022,după voturile din serii eliminatorii, în duelulfinal, Qatarul invinge SUA cu 14 voturi la8, adjudecandu-şi dreptul de organizare aCM. Aceasta decizie a fost vehementcomentată şi criticată, datorită acuzaţiilor demituire a reprezentanţilor Qatarului asupraunor membrii ai FIFA din ţări africane(Camerun, Coasta de Fildes, Nigeria şiGabon) şi a acordarii dreptului de organizarea competiţiei supreme unei ţări din zona cuvară foarte caldă şi care era privită cu mariprobleme în organizarea şi desfăşurarea uneicompetiţii mondiale de acest nivel.

Imediat, încă din 2010, reprezentanţi aiFIFA şi personalităţi ale fotbalului mondial,precum Michel Platini şi FrantzBeckembauer, au venit cu unele sugestiipentru atenuarea stărilor tensionate de aschimba şi muta perioada de desfăşurare aCM din Qatar, din vara toridă în perioada deiarnă, cu un climat mai moderat. în acelaşitimp, mari firme interesate din lume şiUniversitatea Tehnică din Doha au venit cuproiecte îndrăzneţe pentru asigurareaclimatizării adecvate prin utilizarea energieisolare în producerea “norilor cutelecomandă” a turnurilor de vânt, pentruventilaţie în oraşele gazdă şi în zonastadioanelor. Toate aceste proiecte, care par

a fi extraterestre, au fost în mod frecventcombătute şi s-a insistat pe schimbareaperioadei de desfăşurare a competitiei.

În perioada 2013 - 2014, pe fonduldemarării şi desfăşurarii unor proiecte amplede amenajare a infrastructurii de transportrutier, a ideii de a construi de la 0 un sistemnou de metrou şi a construcţiei de stadioane,apar presiuni şi poziţi care fac ca FIFA săanalizeze şi să ia decizia din 25 septembrie2015, a schimbării perioadei de desfăşurarea CM din vară în iarnă, între 21 noiembrieşi 18 decembrie 2022, ziua finalei CM, fiindodata cu ziua naţionala a Qatarului. Înaceiaşi perioadă de controverse şi tensiuniapar şi multiple probleme cu privire larespectarea statutului muncitorilor străini, înraportul dintre angajatori şi muncitorireferitoare la salarii, program, condiţii demuncă, concedii, riscuri de accidente şiaccidente cu victime frecvente, la carejurnaliştii britanici de la cotidianul TheGuardian au fost cei mai incisivi,considerând şi vorbind de Qatar ca de un statsclavagist.

Recorduri, ambiţii şi soluţii extremeîn organizarea Cupei Mondiale de

Fotbal 2022

Cupa Mondiala din 2022, stabilită a sedesfăşura între 21 noiembrie şi 18 decembrie(de ziua naţionala a Qatarului), va fi primaediţie a unei competitii la acest nivel, care seva desfăşurata într-o ţară arabă, chiar înîntreg Orientul Mijlociu şi Apropiat şi careva schimba în premieră perioada desfăşurariicompetitiei, din vară în iarnă.

Cupa Mondiala din Qatar este primaprovocare de a mări numarul de echipeparticipante şi a reduce intervalul de timp alcompetiţiei la numai 28 de zile, generând omare densitate a meciurilor şi pauzele celemai mici între acestea. Totodata este ediţiaCupei Mondiale de până acum care sedesfăşoară în cea mai mică ţară ca suprafaţăşi populaţie şi care impune cele mai maricosturi de organizare, pentru a se alinia la

89Qatarul între extreme geografice şi geopolitice

cerinţele impuse, infrastructura naţională,cea a oraşelor gazde pentru meciuri şi aconstrucţiei celor mai multe stadioane de la0, cheltuieli preconizate să depaşească 200miliarde de dolari.

Este ediţia, care, de la desemnarea gazdeiCM 2022 şi până în prezent, a generat celemai aprige acuzaţii de corupţie a membrilorComitetului Executiv al FIFA şi a unor şefide state africane şi ridică cele mai mariîndoieli privind acordarea dreptului deorganizare a unui CM de fotbal pentru oţară.

Qatarul, ţara care a devenit bogată relativrecent, pe baza resurselor de petrol şi gazenaturale exploatate şi bine valorificate,afişează mai degrabă uriaşul orgoliu a uneiguvernări monarhice autoritare şi absolute,într-un duel permanent cu emirii statelor dinzonă, emir care a făcut totul pentru a obţineorganizarea CM de Fotbal, iar acum ţinteşteabsolutul în proiectarea şi noua reconstrucţiea ţării, care pare să sfideze limitelenormalului.

În ceea ce privesşe fotbalul, în Qatar

acest sport a început târziu, cu puţine echipe,stadioane şi spectatori, însă treptat, prinachiziţii de jucători şi antrenori, a devenitsport naţional, iar acum se află în faţacompetiţiei supreme a “zeului fotbal”, atât caorganizatori, cât şi competitori.

În prezent se caută soluţii pentru adefinitiva, până la organizarea CM,constructia de la “0” a şase stadioanemoderne, toate cu peste 40.000 de locuri întribune, cu sisteme eficiente de climatizare şisecuritate, reconstrucţia şi extinderea a treidin stadioanele existente, construcţia unei

reţele de metrou nou, în condiţii alesubstratului geologic nisipos, cu o linie delegătură de 40 km.

Între capitala Doha şi viitorul oraşLusial, proiectat să se construiască specialpentru desfăşurarea CM de fotbal, seconstruiesc spaţii noi şi extinse de cazarepentru suporteri şi turişti, chiar şi pe câtevainsule artificiale sau în vase de croazieră demari capacităţi, închiriate şi plasate în radaunor porturi din apele teritoriale ale zoneiGolfului Persic.

Fig. 6. Proiecte ale unor stadioane pentru CM din 2022

90 M. Arăboaei

Această ediţie a CM va genera apariţiacelor mai multe stadioane noi, a unor zonehoteliere extinse în principalele oraşe şichiar a unui oraş nou în apropiere de actualacapitală Doha, pentru construcţia căruia suntalocate 45 miliarde dolari, care cuprinde şiun stadion modern, Lusail Iconic Stadium,cu o capacitate de 86.250 spectatori, unde vafi meciul de deschidere al ţării gazdă şi undese va juca finala CM de ziua naţională aQatarului. Acest oraş, văzut cu adevăratuluitor, se va întinde la 42 km de Doha, pe osuprafaţă de 72 km², care ulterior va putea filocuit de 250.000 de oameni în locuinţe şihoteluri de lux, multe dispuse pe 4 insuleartificiale, cu ambiţia de a fi terminate în2019-2020.

In prezent, autorităţile şi cei caremediază unele dispute, trebuie să rezolvecererile de despăgubire pentru state cucompetiţii fotbalistice în desfăşurare iarna(Anglia, Australia) şi pentru statele africanecare au programata Cupa Naţiunilor Africii,plus unele mai grave, cum sunt rezolvareamultiplelor conflicte, abuzuri şi sesizări

legate de respectarea drepturilor omului, acondiţiilor de muncă, a salarizării şi cazăriiîn condiţii decente a constructorilor dinrândul celor mai mulţi străini.

Cum va arata Qatarul dupa 2022 ?

Imaginea şi soarta statului Qatar în viitorva depinde de modul în care vor fidefinitivate pregătirile pentru CM de Fotbal,raportate la promisiuni, de nivelul deorganizare şi desfăşurare a unei competiţii laacest nivel, a modului de rezolvare şi trecerepeste toate obstacolele şi problemele care auapărut şi vor apărea până atunci şi a politiciidecidenţilor la această provocare majoră amicului stat arab.

Tot ce se construieşte şi este proiectat săse construiască prin alocarea unor sumeimense pentru acest CM de Fotbal, poateduce, fie la o lansare a ţării şi o imaginefavorabilă spre viitor, fie la un regres al ţăriişi apariţia unor crize şi probleme mai greude rezolvat. Imaginea şi soarta favorabilădupa CM din 2022 a Qtarului în viitor, poate

Fig. 7. Stadioanele proiectate pentru Cupa Mondiala din 2022

91Qatarul între extreme geografice şi geopolitice

continua pe baza valorificării petrolului şigazului încă existent, a dezvoltării unuiturism complex şi provocator pe seamaamenajărilor realizate pentru CM şi amarşării spre alte premiere a cărorpublicitate şi marketing se vor putea face cumult mai bine până şi dupa CM din 2022.

Regresul şi problemele ţării pot apărea înmare măsură şi în funcţie de eşeculpregătirii şi organizării CM de Fotbal din2022, de nivelul scăzut în care pot fiintegrate, în diverse direcţii de valorificare,investiţiile construite pentru CM, de preţulpetrolului şi gazelor care dau şi vor da ceamai mare parte a veniturilor şi de stabilitatearegimului politic. Succesul organizării unui asemeneaeveniment în premieră, într-o ţară mică, în

climat neadecvat şi în nevoia uriaşă de aconstrui aproape totul pentru solicitări foartemari şi pretenţioase, poate fi un exemplu şiun examen important pentru statele mici,monarhii absolute ca forme de guvernare, îna reuşi în faţa complexităţii şi diversităţiiproblemelor lumii de azi. Qatarul rămâne o ţară cu multiple aspectegeografice şi geopolitice unicat, despre carepână în 2022 se va vorbi, se va auzi şi vorgenera noi şi numeroase păreri şi discuţii.

Dupa CM de fotbal din 2022, state “tipQatar” vor putea fi privite într-un mod multmai realist decât până acum, iar modul cumQatarul va trece peste momentul CupeiMondiale 2022, poate fi un punct dereferinţă pentru state mici, care pot ajungemari în lumea de azi.

BIBLIOGRAFIE

1. Enciclopedia statelor lumii - Ed. stiintifica şi enciclopedica, Bucuresti, 1981.2. Enciclopedia statelor lumii - Ed. Meronia, Bucuresti, 2012.3. Enciclopedia statelor lumii - Ed. Meronia, Bucuresti, 2015.4. L’etat du monde - Etudions de decouverte, Paris,1992.5. *** http:// www Statul Qatar.