RA POP11,111A

ROMANA

DE

DR. M. GASTER.

CU UN APENDICE :VOROAVA CARAMANTILOR CU .4LEXANDRU 111ACHEDON

de NICOLAE CpSTIN.

I. H.

BUCURESCI

1G. II1ATMA.NN, I.II-3RRAIZ I:flITOR74, CALEA VICTOR1E1, 74.

1883.

A

4

IITERATURA POPULAR A ROfiNi

LITERATURA POPULAR

ROMANA

DE

Dr. M. G ASTER.

CU UN APENDICE :VOROAVA GARAMANTILOR CU ALEXANDRU MACHEDON

de NICOLAE COSTIN

-

BUCURETIIG. HAIMANN, LIBRAR- EDITOR

74, Calea Vietoriel, 74.1883.

.=1,

Toate drepturile reservate.

TYPOGRAFIA CURTII REGALE, PROP. F. G 6 BL F I I12, Pasagiul Roman, 12.

PRECUVANTARE

Cartea aceasta, la care am lucrat in curs dema' multi ani, atat aci cat si in strainatate, areca stop principal, modificarea opiniunei gene-rale in favoarea noastra, despre starea culturalaa poporului Roman, adica de a arata ca popo-rul nostru sta pe aceeasi tnaltime a culture', pecare stau cele alte popoare ale Occidentului.

Poporul Roman nu s'a isolat .de ce con-tact cu cele alte popoare si nu s'a hramt in cur-sul secolilor cu faramituri, eazute de pe masaanticitatei clasice. Din potriva vedem pe popo-rul Roman intr'o vecinica miscare, desvoltando energie intelectuala, cum e proprie tuturor

on

VI PRECUVANTARE

popoarelor pline de viiata si de viitor. PoporulRoman a sezut la aceeasi mass, de o potriva cutoate cele alts popoare moderne, s'a hranit cuacelasi nutriment, s'a adapat dintr' acelasi izvor,si «literatura populara romanaD formeaza o ve-riga in lantul de our ce leaga popoarele intredansele.

Noi din parte -ne ne simtim fericiti, ca nea fost data descoperi, cel d'antaiu intr'o ast-felde intindere, aceasta conaoara in literatura §i ininima Romanului. Dar multe si mari greutatiam avut a intampina, pang a ajunge la scopuldorit. Am trebuit sa strang singur aceste cartisi carticele, am trebuit sa descoper unu cateunu numeroasele manuscripts, de cad ne-amfolosit aci, si a caror numar este foarte consi-derabil; caci mai pentru fie-care carte tiparita,am descoperit manuscripte anterioare, ba une-ori numai manuscripte; in sfarsit am trebuit sa'mi procur singur intregul material li-terar strain, care lipseste cu desavarsire in bi-bliotecele noastre. Noi pomenim toate acesteaci, pentru a da o rnsaisura adevarata aceluia, cear voi sä judece aceasta carte. La imensitateamaterialului pe care '1 tractam aci , se poatelesne intampla, ca ne-a scapat din vedere o

avem

PRECUVANTARE VII

carte sau alta, cu toate ca am cautat a fi pe catse poate de complect. Dar de at parte nu seva putea tagadui cartil de fate valoarea ce o are,printr'aceea ca am cercetat sI comunicat aci osums de manuscripte, toate necunoscute pansacuma, afara de unu sau doua.

Modul nostru de a considera si de a studialiteratura populara, se deosibeste intr'un modfundamental de toate cercetarile analoage fa-cute in alte limbi; si pe cat stim, nu s'a in-cercat Inca nimene a grupa si a studia intreagaliteratura populara a unul popor, mai cu sea-ma dupa izvoarele el, si in legatura cu litera-tura altor popoare.

Pe langa aceasta poate servi cartea noastra,ca un manual de literatura romans din seco-lul al XVIII, din epoca «decadentel literare,»cum se numeste acel secol de catre ace, ce nus'au ocupat cu. cercetarea 1111, si au identificatstarea politica cu starea literara. Din cerceta-rile noastre de aici, cari imbratiseaza numal omica parte din miscarea literal% din acea epoca,reese tocmal contrariul. Poporul roman n'a a-mortit pe vremea aceea, cum se crede in ge-neral, ci activitatea si energia sa fireasca, s'aretras pe campul pacific al muselor.

VIII PRECIJVANTARK

In desvoltgrile noastre generale noT dinadinsam lasat loc la cercetArl ulterioare speciale,cAci ceea ce am dori noT maT presus de toate,este ca aceasta carte sl dea un nou impulssere cercetarea si lucrarea ogoruluT intelenital literatures romane, in care am tras noT acuma o singur5, brazda.

Bucurefti, Decemvrie 1882

Dr. M. GASTER.

SCARA

Pag.

Introducere 1I. LITERATURA ESTETICA 7-176

Alexandria 7Varlaam si Ioasaf 32Syndipa 54

Cele 12 vise ale lui Molter 58Barac: Trei ghebo0 72

Bertoldo 78Ha lima 92Archir si Anadam 104Ghenoveva 114Iliodor 126Filerot I, 3 i Antusa 129Dracul si Femeea 132Floarea Darurilor 138

Zadic 145Literatura haiduceasca 147

. . .

. .

X SCARA

Peg.

Aaron: Piram §.i Tisbe . . 148Narti # Echo . . . . 14P

A. Pann : 1 abule f i Istorioare . . 150Povestea vorbil. . . . 155$eziltoare la Tara . 157

Tilu Buhoglinda. 160Nastratin Ho gea 164

Aaron : Leonat fi Dorofata . 168Cornicea Satelor 170

Ispirescu : Snoave 171Wartic : Trel #reci 173Golescu : Snoave 174

II. LITERATURA ETICA 177-250Fabule 181

Esop 185Proverbe 197

Floarea Darurilor. 201Pilde iilosofegi 204Cilibi Moise 207

Ghicitori 224Intrebeiri Fi raspunsuri . . 229

III. LITERATURA RELIGIOASA . . . 251 555Zidirea Lumei, Adam c4i Eva . . 260

Pentru draci . . . ' . . . . 264Legenda despre lemnul crucil . . 284

Cain si Avel, Lameh 291Legenda despre moartea Ica Cain 295

Melhisedec 301Avram 307

Moartea lui Avraam 311

,

.,

.

.

. . .....

SCARA XI

Pag.

Moise 318Solomon 324

Prorocirea &vilest 337Ditramarea Ierusalimului si Le-

genda Proorocului Ieremia . . . . 340Christos. Pilat 349

Pilat 353Apocalipsul ap. Pavel 357Epistolia Maicii Domnului, . . 362

Calettoria Maicii Domnului grin lad 362Visul Maicii Domnului . . . 366

Epistolia Domnului nostru IsusHristos 371

Legenda Duminicel 371Legenda Vinerei 382Inv5.tatura p. 12 Vineri . 388Minunile Sf. Sisoe 393

Avestita aripa Satanel 394Minunile SI. Sisoe 397

Cele 72 de nume 40172 de nume ale lui Hs 40172 (le nume a Precistii 404

Descantecele 406lvrinunile Maicii Domnului . 430Vasilie cel nou 439

Judecata de pre urmd 441Descoperirea Sf-tei Liturghii 445

Intrebari si rdspunsuri . . . 449Cfintece 459

Cdntece de stea 460

. .

. . . . . ...

.

. . . . . . . . . . ..

.

. . .... .

. ..... .

. . . .....

XI[ SCARA

pag.

Colinde 471Balade 474()rap 487

Irozi (Vicleim) 490CartI de prevestiri ci de noroc . 497

CARTI DE PREVESTIRIAstrologhie 500Gromovnic 506Obrocirl de zile 510Progonosticon 512Coliadnic 514Trepetnic 517Zodiile 519CARTI DE NOROC.Roata lul Solomon 523Oglinda norocului 527Bilete de plcicinte 529Fiziognomie 531Carte de visurI 532

Doftoril 534Conclusiune. Basme 544Apendice 557Adause qi 1ndreptAr1 571Indite 577-605

Indicele manuscriptelor 577Indicele tipciriturilor 579Indicele materielor 593

. . ....

. . .

. . .

. . . .

. . .

. . . . . .

I.

LITERATURA ESTETICA.--"%^@)(8-1,w,--

INTRODUCERE..-4.0.0-...-

Abia pe la inceputul secolului nostru s'a nascut uninteres din ce in ce crescand pentru acea hteraturAodinioarA dispreuita §i adesea on batjocoriti. §i ana-temizath. Literatura popularA , luatA in sensul cel maiintins, se poate defini camanifestareasufletuldf in cer-cul restrans, in care poporul sta in contact cu feno-menele vietei. Studiul acestor manifestari era un cenecunoscut in vremile, cand se contesta poporuluidreptul individualitAtil; din momentul insa cand po-porul ki veni in fire, consecinta naturals a fost .i estestudiul mai de aproape al vieei sale intelectuale ; §ifarmecul acestei literaturi nu consta in alt ceva decAt,in a urmAri modul cum poporul incearca a deslegaeternele probleme ale vietii.

AceastA rena§tere se datore§te in mare parte mi§-aril romantice din Germania, care cea d'antaia afacut ca se se studieze mai d'aproape literatura me-

Gager, lit, pop. rom. 1

2 LITERATURA POPULARX ROMAN.

dievald , tot asa de putin considerata ca literaturapopulard. Aceste cercetari all avut de resultat recu-noasterea legAturel ce esisfd intre literatura scrisd.medievald , si literatura nescrisd moderna , care apAstrat une-ori cu o sfintenie admirabild productiuniletimpurilor trecute. Asa face Herder cel d'Antaill co-lectiunea de cantece populare din toate literaturele ;Brentano a celor germane; Gorres studiaza cartile po-pulare si fratii Grimm compun prima colectiune debasme , care a rd'mas ca model pandrin ziva de astdzi.Asa, studiandu-se acea literatura mai de aproape, s'arecunoscut necunostinta et ca una din causele ne-considerdrii el. Pe de alta parte istoricul acesteT li-teraluri mai prezinta si o alta cauzA a goanet ce asuferit in cursul evului mediu. Mind comoara tuturorstiinIelor poporuluT, dobandite atat prin propridabstrantiune , cat si prin mostenire din taut in fiu , a-ceastd literaturd a pastrat si toate ,elementele vieteTintelectuale a seculelor trecute si stetea printr'aceastain contrast cu biserica domnitoare si cu dogmele et Deaceea in genere cartile asa numite eretice eraI, inadevaratul inteles al cuvantulni, cart)! populare, res-pandite chiar insusr de popor, care regasia in aceleart!, sari credea a regAsi in ele, ceea ce stia deja matinainte sail inchipuiri potrivite cu simtimantul sou sicu inteligenta sa.

Precum dar intereseaz1 a observa, la desvoltareacopiluluT, asimilarea elementelor straine, pan, candajunge la o individualitate pronuntatd , tot asa de in-teresant 'este dar a observa si viata poporuluT, care seoglindeste curat numal in aceea ce e produsul luT, pro-

INTRODUCERE 3

venind adesea de la izvoare streine, multiple, absor-bite i asimilate. Luand de aci o trasura luminoasa, deacolo a doua, i asa mai departe, ajungem a ne formaun centru luminos asupra originel §i desvoltarei lite-raturei populare, care rd,varsa apoi lumina sa §i asupraaltor part! intunecoase, desvelindu-ne, ca sa zic a§a,tot mecanismul fantaziel poporului : ne aratd cumpentru ce se bucura §i pentru ce plange poporul, cumel I§I zugrave§te eroii rezboaelor, eroil credintei , eroiiintelepciun el.

Ori ce popor este supus la inriurirl multiple din toatepartite, cari toate las o urma mai mult sad mai putinde recunoscut in starea desvoltata in care ajunge°data. Este dar de un interes deosebit a urmari acesteinriurirl, a grata canalurile prin earl' as ajuns concep-tiuni i idei straine la cutare §i cutare popor, a vedeacum a asimilat acel popor noul material a§ain cat a devenit proprietatea sa. Aceste consideratiunias un caracter cosmopolit, cad ne due de la un poporla altul , colindand de la Anglia pans, la India §i Ara-bia, prin China §i Siberia, §i ce e mai curios ne des-velesc o saracie nea§teptata a fantaziei omenWi innascocirea de idei §i de situation! not In genere santnumai putine elemente, cari, combinate in diferite

constitue literatura populara , si prin urmare §icercul vietei intelectuale al poporului este foarte re-strans.

In cercetarea de fats, care in forma el este cea d'an-taia lucrare romans, imbrati§and toata literaturapopulard, vom incerca a o clasifica dupd vederea noas-trd individuals §i a urmari fie care carte pans la cele

si

,"

mo-duel,

4 LITERATURA POPULARI ROMANI

din urmg izvoare, argtand pe de o- parte, inrudireain care std cu alte literature, sad izvorul probabil deunde a fost luatg, pe de alta, cum si intru-cat s'a asi-milat, intru cat a influentat asupra poporului. P-

Primul pas deja : (clasificarea, ne oferg greutAttNol impgrtim materialul a.sa de variat si tot de odataa.sa strans legat in diferitele elemente ale sale in : li-teratura religioasa, literatura eticd qiliteratura esteticei(romanticd). Sub literatura religioasa, luand cuvantulreligios in sensul cel mai intins, fntelegem or-ce pro-duct popular scris, care se ocupg. de obiectele trans-cendentale : de toate obiectele bisericeT si ale credintel,si adieg : legende, apocrife, pove§ti, colinde, cantecede stea, descantece §i basme, find acestea tot asa decrezute ca §i legendele sfintilor ; apol egr '. de visuri,de noroc, gromovnice , zodiare, calindare, doftoriT,trepetnici, egrti ghicitoare, etc.

Literatura eticg, care ne aratA ideile poporului a-supra binelui si raului, se resume, in : proverbe, zi-cale si fabule.

Infine clasa a treea, literatura esteticA sail roman-flea, care nu este mai putin important, si mai putinbogatg de cat cele alte doue cuprinde carti ca :Alexandria, Varlaam si Ioasaf, Sindipa filosoful, Ber-toldo si Bertoldino , Ghenoveva, Dracul qi femeia, Fi-Ierot si Antusa, Ierotocrit, Iliodor, Halima, Leonat §iDorofata, Piram si Tisbe, Sofranim si Hariti, Vicleniilemesterului Perdaf, etc.

Tot in aceea§i clash mai punem si `joco-seria, caTili-Buhoglinda, Pacalg, Cilibi Moise, Cornicea sate-lor, Romanul glumet, etc.

INT RODIJCERE

Ca or ce clasificatiune are §i aceasta defectul, caface sa creaza intr'un scop aimme, ce'l aratit numeledat unei ease, pe and caracterul general al literatu-re populare este : lipsa de or ce scop pronuntat, setmacar preconceput, ci, 'a posteriori, pentru orienta-rea mai lesne, am cautat o trasura caracteristick,dupe care am putut grupa surnele de carts, din carese compune.

Dace insa aceasta clasificaiune are defectul ei, cutoate acestea dinteun alt punt de vedere a§ mantine-o,caci ea reprezinta cele trei straturi ce se pot observain fie care literatura populara.

Grupul intaiu reprezinta ideile cele vechi din timpiiprimordialt ai omenirel Si inchipuirile naturet, Inca viide o vecinica fragezirrre ; pe langa aceasta mai repro-zinta §i literatura adusa prin mijlocirea cre§tinismului,cate o data chiar necre§tina; dar toate mai mult saumai pulin amalgamante; (num II in ceea ce prive§te bas-mele, pr,oblema nu este pe deplin deslegata). Aceastaliteratura a modificat adesea on in mod foarte adanccredinfa poporulul, schimband obiectul credintei §isubstituindu-1 printr'altul.

Necontestabila proprietate a poporulul prin asimi-lare perfecta pare a fi grupul al duoilea, care cu-prinde proverbele, dar ele sent rezultatele observatiu-nilor seculare, toate par ca se nasc pe fie care zica produsele mintii sanatoasec InfluenOnd ast-felasupra judecalii.

Necontestata proprietate strains este grupul al trei-lea, care nici nu pretinde a fi romanese, dar incetulcu incetul a devenit o parte din avutia literara a Roma-

6

6 LITERATURA POPULARX ROMANX

nilor, influentand asuprafantaziei §i ajungand adeseadin carte in viul graiu ca poveste sau snoavd. Cercetarea acestui grup este mult mai ward, fiind-c, mai ade-sea putem da originalul din care s'a scos ,pe rumanie"precum este termenul tehnic, sau cel pu!in dam de ocarte in totul analoaga din literatura nerumaneasca ;pe cand la cele alte grupurl cu incetu cu incetu s'au§ters urmele literare. Pe aceea §i not in cercetarea defate, untie voila bit uriaufin izvoarele acesteiliteraturiSi influenta multipla ce a esercitat asupra poporulul,vom pleca de la acest din urma grup positiv pentru aajunge la cel din urma mai obscur in originea sa. §imai problematic in rezultatele gdsite. Tot a§a vomurma cu fie-care grup.

LITERATURA ESTETICA SAU ROMANTICA

CARTER CEA D'ANTAIA SI CEA MAT IMPORTANTA DINLITERATURA ROMANTICA, ESTE FARA INDOIALA :

ALEXANDRIAIstoria lui Alexandru Machedon a esercitat tin far-

mec nespus asupra Paganilor, Evreilor, Cre§tinilor SiMusulmanilor din Asia, Africa §i Europa in curs de a-proape 1500 de aril. Alexandru sfarama in mod practicstavilele intre barbar §iElin, pe care Aristotel in geniulsad universal n'a putut ss le sfarame in mod teoretic§i ast-fel a treat Alexandra culturei §i literaturei eline,posibilitatea de a se intinde nemarginit in toate parti-le, §i de a esercita o influents roditoara de o impor-tanO, vecinic universals. Tot ast-fel s'a respandit po-vestea despre persoana, faptele §i intamplarile sale pe-ste stavilele nationalita0, hmbel, §i religiunei in toatetsrile unde a ajuns o raza a spiritului elfin. De la Egiptpans la Islanda, de la Persia pans la Spania all adop-tat toate popoarele aceastg poveste, au potrivit-o mo-dului for de a se gandi §i de a simti, au transformat-o

8 TaTERATURA POPULARA ROMANA

pururea , urmand gustului schimbator al vremurilorpana ce incetul cu incetul incepe a dispare inainteaistoriel critice si adeverite a luT Alexandru, dupa, ostapanire atat de lung. si atat de intaritA.

Ast-fel s'a nascut o sums de prelucrari si varianteale povestel luT Alexandru la toate popoarele, si multefragmente $i epizoade ale acestel istoril au intrat maimult sau mai putin schimbate in opere istorice si altescrieri in cat se incrutiseaza, se confunda. : se ames-teca si devine greil a despleti firul asa des impletit.

Cu toate ca istoria lul Alexandru nu este in intre-gul el numal legendci popular., cu toate acestea stu-diul el este foarte interesant, cad, nascula in mijlOculunel literature bogate, ea a fost in urma des interpo-late si schimbata, anume din punctul de vedere al unulstop sau din dorinta de asi arata fie care eruditiuneasa. Dar s'a mr4nut in forma scrisa de la originea elpana in zilele noastre cu variantele si schimbarile dela fie care popor; o putem deci urmari prin toate fa-zele desvoltkril el, si a cerceta cauzele acelor schim-ball. Pe rang. aceasta, compusa din elemente legen-dare, ea ne arata cum se desvolta, se schimba, setransmite si se prelucreaza legendele in cursul secolilorsi in urma influentelor diferite. Cam asa rezumeazaZacher vederile sale asupra Alexandriei in introducereala cercetarile sale asupra ei. 1)

TocmaT de aceea nu se poate tagadui, ca o cerce-tare complecta este una din incercarile cele mai grele.NoT dar ne vom multumi de a arata pe scurt intru cat

1) Pseudo-Callistheues, Halle 1867 pag. 1 5.

ALEXANDRIA 9

so poate, istoricul acestei legende, de la originea elpana la forma ce a chi:A:tat ajung&nd la no!.

Indath duph moartea lui Alexandra circulaA povegtidespre espeditiunile sale pe cari sA le fie intins chiarOra la raiti. Mai cu seamh se fillea. Alexandria, ora-§ul fundat de Alexandra, de aceasta originh ilustra §iacolo trebue cautat leaganul Alexandriei. Pentru a damai milt crezamant povegtilor spuse, s'a pus Callis-thenes, sotul 1111 Alexandru in toate espeditiunile sale,ca autorul ei. Originea egipteana se recunoagte chiardin primul capitol §i din legenda, cum a Alexandruar fi fiul lul Filip gi fiul lui Netinav, regele Egiptulul.

De timpuriu s'a prelucrat Alexandria dupa vederidiferite: cand s'a accentuat Byzantul, child s'a cautata aduce pe Alexandru in leghtura cu Papa, ba chiarcu archiereul din Ierusalim gi cu proorocul leremia.Intra in vederea unui copist evreu sau cretin de apune pe Alexandru sh mhrturiseasca credinta intr'unsingur D-zeu, sA se lepede de idol!, sh arza capigtelelor. Sub aceasta forma s'a pastrat in diferite manus-cripte grecegtl, unele mai vechi, altele mai no! , duphcar! a fost publicata Alexandria greceasch de careMiller 1). Manuscriptul cel mai vechih e din sec. XIse intelege ca este o copie tarzie gi cam schimbatA aoriginalului din sec. II III.

Cercetarile Zacher mai cu seaml au dovedit, cadeja in sec. IV s'a facut o traductiune latina a Alexan-drieT, atribuith lui Iulius Valerius, care tontine putine

l) C. Miiller Pseudo Callisthenes tipirit la un be cu : ArranAnabasis ed Dtibner Paris 1846.

lui

10 LITERATURA POPULARA ROMANI

legende §i fabule §i care prin accentuarea deosebitA aore ului Alexandria, dovede§te originea alexandrine apovestel luT Alexandru Machedon. Aceasta recenzi-une vechiA se oglinde.te .§i Inteo traducere arme-neasca, care a fost editata de cAtre Mehitari§tii dinSt. Lazar, lAngA Venetia, dupa 12 manuscripte. Cutoate ca copia cea mai veche e din sec. XII, totu§ioriginea traducerel este din sec. V §i este atribuith,vestitulul cronicar armenesc Moise din Chorene.

Cinci-sute de ani dupA Julius Valerius, care a fA-cut AntAia traducere latiriA, tend se perduse. aproape§i urma acestel traductiuni,pe vremea aceea se nascuo none prelucrare din textul grecese, dup6 recenziu-nea cea mai amplificatA de basme, §i care arata urmele'mei prelucrari acute din partea unui Evreu sau unuiCre§tin.

Arhipresbyterul Leo, trimes la Constantinopole decAtre duciT Iohanes §i Marinus din Campania (pe la492) aduce copia greceasca de acolo §i o traduce lali-ne§te. Aceasta traducere care poartA titlul de : ,Histo-ria Alexandri Magni de proeliis' a devenit baza tuturorprelucrArilor §i traducerilor poetice §i prozaice la toatepopoarele occidentale. Cat de iubit era iroul Alexan-dru in acea epoca cavalereasca, tend cavalerii recu-no§teali pe Alexandru ca cel mai ilustru reprezentantal Tor, ne-o dovede§te suma acelor prelucrArT la Fran-cezi, Englezi, Germani, etc.

Texte §i estracte din texte a publicat Weissman, 1)care a adaugat §i estracte din recenziunile orientale

1) H. Weissman, Alexander. I-II. Francfurt a. M. 1860.

ALEXANDRIA 11

foarte raspandite si foarte vestite in Orient. Cad in-tocmai precum it iubeaA EuropeiT, it consideraA Per-sil mai cu seama, ca unul din neamul lor, dandu-1asemenea o origine persanh. Nu mai putin gustath, fuistoria lui Alexandru Machedon de catre ArabiT siEvreii. Ne ar duce prea departe, dach am voi sa ur-marim aceasta carte populara prin toate literaturile.Pe noT ne intereseaza izvorul Alexandria numaT in-teatata, intru cat priveste pe reprezentantul el roman.Afara de redactiunea greceasca , care a fost tra-dusa latineste de catre presbyterul Leo, trebue sa maifi esistat §i alta deosebita, care de timpuritt deja s'atradus in sloveneste. La 1871 a publicat JagieAlexandria sloveneasca dupa case manuscripte. Unuldintre aceste manuscripte, pe care '1 citeaza si Miklo-sicl in dictionarul sau paleoslavic, este din sec. XIV,si se apropie mai mult de redactiunea romana. Un altmanuscript mai identic cu acel din urmh a fost pu-blicat la 1878 de Novakovici 2), care a insotit editiu-nea sa cu o introducere interesanta, in care arataintre altele si urmele Alexandriel in povestile si can-tecele populare serbesci, (p. XXVIIXXXII) Novako-vicT intre cele 16 manuscripte slavone pe carile descrie 3), si un manuscript (No. 14) scris la ma-ncistirea NeamtuluT in anul 1562, prin porunca luYGrigorie, mitropolitul Sucevei.

Starine vol. III pag. 200-328.2 Pripovetka o Aleksandm Velikom n starol srpskol knIijev-

nosti, Belgrad 1878.8) Loc. c. pag. VIXI.

1)

citeaza,

1)

12 LITERATURA POPULARA ROMANI.

Cat privestg acuma Alexandria roma* putern susti-ne, ca ea a fost cunoscuta Romanilor Inca din sec. XVII.Caci hronografele romane manuscripte, pe cari le amdescoperit o pomenesc, si copia cea mai veche, fa-cuta cel mult la 1650, zice fol. 77-a : ,Precum spunela istorie unde scrie de viata lul, adica a luT Alexan-dru si de izbanda narocita asupra a totT imp'ratil. Canumele lul era sabia Muse (!) in toate partile; careistorie se chiania Alexandrie.'

(Inset' nu Alexandrie de ceale pline de basme, ceAlexandrie adeveratd).

Aceasta din urmanotita, care se vede ca e adaugatade copistul sau traducatorul roman, pe care singur apus-o in parentes, dovedeste ca i era foarte bine cum-scuta istoria lul Alexandru Machedon, chiar cu numeleel tehnic de ,Alexandrie". De aceea el face observa-tiunea ca cititorul, caruia Alexandria trebuia sa-i fieasemenea cunoscuta , sa nu o confunde cu istoria luTAlexandru cea adevarata.

Alta proba ceva mai noun, dar tot din sec. XVII,aduce d. Hasdeu 1), si adica din cronica lul MironCostin , care vorbeste in termeniT urmatori : ,ScriePlutarh, vestit istoric la viata luT Alexandra Makedon,carele au scris Alexandriea cea adevaratd, nu basne,cum scrie o Alexandrie din grecie on dintr'alte lima*scoase pe Umbel romaneagcd pline de basne fi seorni-turi." 2)

1) Cuvente don bAtranT, t. II, p. XXXV.2) Letopiset. ed. Kogalniceanu, vol. I, Ia.li 1852 (c. X), pag.

256.

ALEXANDRIA 13

Mult mai numeroase stint apoT probele din sec.XVIII. Asa, vorbind Nic. Costin de Alexandru, adaugaasemenea: Insa nu acea Alexandrie mincinoasa, ce-1pre limba romeineascd, plinA de basne.c Intr'alt locin letopisetul Costinestilor, manuscript din 1713 2) a-dica scris 2-3 anT dupit moartea lut N. Costin, se aflaun capitol intitulat :

GraTul solulul tataresc catra Alixandru Machidon,dupe, ce au sosit de la Bahteri la apa Donulut mer-gand cu oaste asupra Tatarilor. Scoasa din CvistusCurtius, carele au scos Alexandria cea adev'dratei.< Ceeace va sa zica, ca mai esista si una mincinoaset.

Pe cat am cAutat, lipseste acest capitol in Leto-pisetele editate de D. Kogalniceanu.

Si Cantemir vorbeste intr'un loc din Hronicul Moldo-Vlachilor de Alexandria romans, dar n'am putut re-gasi acel loc.

De alte citatiuni putem sa, ne lipsim acuma, caci dela inceputul secolulut XVIII avem date positive de ti-parirea Alexandriei. Del Chiaro o spune clar 5), Tard-nu Hasdeu posecla un manuscript al Alexandria din1704, care a fost o data posesiunea episcopulu! Difo-nisie de la Buzau. Sulzer 4) pomeneste asemenea

1) Letopisetele Moldova. ed. Kogidniceanu, vol. I, Iar1T, 1852pag. 59.

2) Ms. Bibl. Cent. No. 11, fol. 20.Cipariu : Analecte Literare, Blasiu 1858 pag. XXVIII qi }Hs-

den: Cuv. d. batr. II, pag. XXXI.4) Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. III Viena 1782

pag. 39, No. 27.

9

,

(!)

E

14 LITER ATURA POPULARA ROMANA

Alexandria noastra, tip/rita inainte de 1782, de sigureste acemi cunoscuta, §i lui Del Chiaro.

In Transilvania s'a tiparit, pre cat §tim nos, pentruantaia0 data. la 1794 in Sibiu de Dimitrie Iorgovici laPetra Barth, 1) sub titlul : Alexandria , sail istoria luiAlexandru Makedon §i a lui Darie din Persida, impa-ration.

Mai vechia de cat acest tipar este un manuscriptal nostru , care e scris in Bucovina la 1784. Afar/de aceste dou6 manuscripte, mai cunoa,tein Inca patrutoate din sec. XVIII, §i adica, doue in posesiunea d-luiCrept profesor la liceul Matei Basarab in Bucure.tide pe la 1793-8; al treilea se afla in sbornicul logo-.fatului Giur/scu, posesiunea Academiei Romane, scrisin Muntenia la 1799, §i inflne o Alexandrie moldove-veneascA de pe la 1800 in Biblioteca central/ din Bu-curesci. Pe Mg/ acestea mai posed/ d. Hasdeu unmic fragment de la 1794. Avem deci un material in-semnat manuscript pentru a putea intreprinde o edi-tiune critic/ a Alexandriel ; §i nu ne indoim, ca cerce-tan continue vor aduce la lumina Inca alte manu-scripte. CAci not cunoa§tem deja vase, pe cand d. Hasdeunu cuno§tea de cat un singur manuscript, cel de la1799, cand tip/rea la 1879 volumul al doilea al Cu-ventelor din bAtrani

Din editiuni tip /rite cunoa§te Iarcu 2) una din Mo-vilau in Rusia de la 1797. Foarte numeroase sant apoieditiunile din sec. XIX, cars se urea dela 12-15 ince-

1) Transilvania ed. Baritin An. X. 1877 pag. 277 a NotA.2) Bibliografia rom. p. XVI.

ALEXANDRIA 15

pand cu cea de la 1810, si reprezintand toate o sin-gura redactiune, avand toate si adausul despre co-rabieril din Spitberg. Toate acestea au mai phstraturmele originalulur slay, nand in vorbe,cand in formesintactice. Una ,singurA tiphritA in Iasi la 1868 n'areacest adaus, si este inzestrata cu ilustratiuni. Ace-easi redactiune tiparita la Sibiu in 1852 si raspanditadincolo de Carpati e citath de Schuller, 1) iaraSchmidt 2) citeaza unele credinte populare de din-colo, ce stau in stransa legatura cu Alexandria noastrh.lath acuma in scurt coprinsul Alexandriei :

`In Egipt domnia o data un imparat anume Netinay.Acest Netinav era vrajitor mare si lua bunatatile aperm tart. Imphratil acestor thri trimisera carte laDarie imparat de la Persida rugandu-1 ca sh le deasila lul intr'ajutor. Toti impreuna. ridicandu-si °stilepornira asupra lui Netinav, ca sal scoatii din impara--tie. Boerul Vervelis care tinea hotarele, alergh de vestilul Netinav venirea lul Darie. Iara. Netinav Mai nistevrajitorii, eh topi ceara de o varsh intr'o tipsie de oursi fAcu osti de ceara si vhzu ostile lul sparte. Atunciscrise Netinav carte Egiptenilor : scriu voila. Egipteni-lor, nu puteam rabda sa vhz raid vostru, ci ma duseide la vol batran si voiu veni tanar de trei-zeci de arilsi scoate-vd-voiu din mana lul Darie imparat. Si pusesterna in pat, si cartea pre masa si chiemh pre barbie-

1) K. I. Schuller, Ueber einige Merkwiirdigen Volkssagen derRumaenen. Hermanstadt 1857 p 17 No. 19.

21 Schmidt : Das Jahr und seine Tage in Glaube und Ilrauch-d Rumaenen. Hermanstadt 1866 p. 25 cf. p. 28 Ili No. 156 ibid.

16 LITERATURA POPULARA ROMANI

rul lui §i-i rasa barbs, mustatile capul se inbra-ea in haine proaste, §i esi noaptea din Egipt §i sadusa Ia Filipus, cetate la Machedoniea Si sa facu vra-jitoriu, doftor §i §edea inteun loc in cetate. Egipteniigasind sterna §i cartea 1ui Netinav, zidira un stalp §i'lvarsara in chipul lui Netinav, pusera sterna in capsi cartea in mama.

Filip craiul Machedoniei inainte de a purcede laoaste, zise femeei sale Olimpiada, ca de nu va facefecior pang cand nu se va intoarce de la razboiu, eanu va mai fi cu el. Iara o roaba a imparatesil §tiea preNetinav vraciul §i'l chema la imparateasa, ca sa-1 deani§te erburi pentru copil. Netinav cum o vazu, zise :vaz ca va sa fie cu tine Amon D-zeu. Seara veni Neti-nav la Olimpiada §i se Mcu cu capul de leu, §i cupicioarele de vultur §i cu coada de aspida., §i cu doularipi, una era neagra alta era de aur.

Cand veni ceasul na§terel chenal Olimpiada pe Ne-tinav, iar acesta cautand pre stele zise : sa til putinelsa nu na§ti, el este ceasul rad Si planetele nu s'ar1tocmit pre stare, §i crugul sta pre luna §i zodiile n'az'ipurees §i stelele stall pre boo, §i de vei naste acum, tovei naste om prost.

Si tinu putinel §i nascu copil pe care '1 dusera inbiserica lui Amon §i popii ii pusera numele : Alexan-dru greeWe, iar sn.'rbe§te Izbran, iar rumane§te mareales.

lara Filip craiul veni de la oaste §i intr'o noaptevazu in vis, cum a venit la dansul Amon D-zeu §i-i azis ca a dobandit fecior Olimpiada. Cum spunea el a-cestea veni un vultur mare, §i trecu peste Filip §r§r

sisi

gi -1

ALEXANDRIA 17

lasa oul jos, §i cam oul in poala lui Filip. Filip sescull speriat §i cam oul pe pamant §i se crapa §i e§iun §arpe mic din od §i incunjura oul, §i cand vru saintre in oil, muri la gura oulul. Aristotel talcui visulzicand : acel oil e pamantul, iar acel carpe mic este fiultad, care va lua lumea toad, iar la moia lui nu seva mai intoarce.

Dupa ce ajunsera cu toti acasa chema Filip pe Ari-stotel ,i-i zise, sa fie dascalul lui Alexandru. i '1 In-va(l carte, intr'un an Psaltirea §i Psalmil. bird. Neti-nav zise Olimpiadeisä zica lui Alexandru, sa vie searala mine, sal inv6t cursul planetelor, starea crugului,umbletul zodiilor, numerile, temeliile i cetirea stele-lor. Ast-fel invata Alexandru la Aristotel Si la Netinay.

Intr'o seara voind Alexandru sa incerce §tiint,a luiNetinav, it.intrebl din cine-1 va fi moartea, dach ,tiecum va muri. Netinav zise : §tia, de la un fecior al medvoid muri. Alexandru gandi: fecior n'are, cum se vaimplini vorbalui, impinse jos de pe foi§or unde staAtuncea ii zise Netinav despre na§terea lui. §i adaugd:deci eu moriu §i sufletul med va merge la iad, undeas mers toti dumnezeii eline§ti, §i Netinav muri.

Intr'o noapte dupl aceea nascu o iapa un manzminunat, ro§, cu un corn in frunte de un cot §i se iviintr'o coapsa un cap de bou cu coarnele de our iars'a ascuns. Acest cal : Ducipal (DecTupal) era foarterautacios §i nimene nu se apropia de el cal sfa§iaafara de comisul sari, Intr'o zi se duse Alexandruscoase pre Ducipal din grajd, IT puse ,eatia §i. &dui .iIncaleca pe el. Luandu-se boeril dupa dansu, el il in-trecu pe toti, ba sari chiar peste un parau lat de 15

Gaster, lit. pop. rom. 2

§i'l

§i

R,

si

18 LITERATURA POPULARA. ROMANI

eq. Atuncl i se inchinara toti ca la un imparat.In vreme aceea era in Ostrovul Olimbiel douaroate

Mute cu maestrie elineasca ; si venea acolo vitejilsa-si ispiteasca norocul vitejiei. Acolo s'a dus si Ale-xandru §i cu toate ca era Inca Mull', birui pe vitejileel mai vestiV de acolo.

Cand se intoarse a casa gasi pe Flip Insurat cualta femeea, cad niste boeri '1 facusera deik lasasepe Olimpiada. Alexandru scarbit racni ca un leu §ilovi pe acel boeriu de-1 omora §i a§a §i pe un altu incat se speriara cu toti, iar Flip lua indarat pre Olim-piada; dar se bolnavi greu §i zacu in pat. Cum au-zird Ta'tarii ca Filip zace in pat, se sculara cu impa-ratul for Altami§ asupra Machedoniei. Alexandrustrange Wile §i i bate de-i tope§te, impunandu-li chiarpe varul sau Frantes ca imparat.

Iara Anarhus imparatul de la Pelagonit se prefaceaca vine intr'ajutorul lui Flip iar inteadevar veni sitra'peasca pe Olimpiada. Filip bucuros de venirea lul,IT esi inainte la camp ; acolo lovi Anarhas pe Fliprau si s'a dus cu muma lul Alexandru. Tocmal atun-cea se intoarse Alexandru de la razboiu §i se lua dupaAnarhas §i prinzandu-1 11 duse inaintea lui Filip, carese scula sil junghie ; apol muri §i Filip

Alexandru se sui pe tronul Machedoniel in varstade 17 ani ; dar totu§i se inchinarit lul toti voivozl §iimparati. Cand auzi Darie ca, a murit Filip trimese solla Machedonie sa se inchine lui, iara pe fiul lul Filip saltrimeata la curtea imparateasca, pang. ce va cre§te,ci pana atuncea sa-i tie locul Candarcus, trimesul lulDarie. Alexandru it trimese indarat, batandu-si joc de

ALEXANDRIA. 19

Darie. Acesta atuncea iT trimisejucariT de copil: o ca-rutA de aur, cloud racle §i un sac cu mac; iar Ale-xandru if rdspunse: macul l'am mancat §i e dulce, iarett-IT trimet o traista de piper sa-1 rozi, ca a§a santde inVi §i Machedonenff ; iar roatele caruteT, acesteroate sant phtnantul precum se invarte§te Oman-tul, asa to veT invarti si to inaintea mea.

Cu aceasta incep rdzboaele lul Alexandru. Mai in-taiu cetatea Solon, a carer imparat era Ar-hidon; apoT ajunse la Atina pe care o judeca 12 filo-soft §i data nu voia sä se supuna, batu cetatea dintreT partY, apoT se prefacu ca fuge ; luandu-se Atinenildupa dansu, se intoarse el iute.impotriva lor§i-Tzdrobii intra in cetate, §i soldatiT o arses. De acolo purcese

Alexandru la Ram §i-T esird. inainte 2,000 de popl cucadelnice §i,intrara in cetate §i merserd la biserica lulSolomon, ce o facusd Savela impartiteasa, sora luTSolomon, ce sh zice : Sfanta Sfintelor. Si Incepura ascoate daruri §i scoasera plara si emurlucul luT Solo-mon, tot cu ochi de .arpe, si era intrInsul fret pietriTde avea 12 tocmele §i toate boalele, vindeca §i altemulte poclonurT.

De acolo ajunse in pustie unde erat oamenT cu o-braze ca de om §i cu trupurile de carpe. ApoT ni§tepaseri cu ()braze de muerT. De acolo ajunserd. la Tro-ada §i-T spuserd TroadeniT de Angelus craTul cat erade viteaz §i Menelau craTul §i de Alexandru Paris cumgrAise cu Elener ; §i cum se radicase Menelau cu Ali7 ere eline§tI §i batuserd. Troada, care era tdcuta deNevrod, §i acolo perira Francii. Iar de acolo merseraFrancii la Ram cu voea luT Dumnezeil §i de acolo ad

§1

coprinse

20 LITERATURA POPUF.ARA ROMANI

venit Romanil in Ardeal, in Moldova si in Tara roma.-neasca.

De acolo s'ad dus la Ierusalim, unde era pe vremeaaceea Ieremia proorocul. Iar Alexandru vazu de pro-orocul Ieremia in vis si-T zise : pasa in Ierusalim si toinchina Jul Savaot Dumnezed si veT bate pe Darie.Cand veni la Ierusalim 11 esi proorocul Ieremia inainte;cum it yam Alexandru descaleca si saruta sfita JulAron. Apol se lepadA de idol): si se inching luT SavaotDumnezed. Din Ierusalim purcese la Egipt. EgipteniTvoira sal invenineze prin Filip vraciul sad, dar nuilajunsera scopul. Cand intr.& in oras se duse A. vaza,stalpul 1111 Netinav ; iara sterna de pe acel stalp cazuin capul lui Alexandru.

Atunci stranse Darie ()stile si purcese in contra lulAlexandru ; ostile se lovira si oastea lul Darie fu sparta.Pentru a doua oar% se lovira si iaras1 fu batut Darie.Alexandru ocupa imediat Vavilonul, unde scoasera.darurT scumpe : coarne de inorog ferecate cu our ;plasca lui Selevchie imparatul, sterna luT Sihan impa-ratul si alte lucrurT scumpe.

Atunci se duse Alexandru insusT sol la Darie. Cand.sezura la masa, puse Alexandru trel pahare, unul dupaaltul in buzunar, zicand asa e legea solulul la impa-ratul sad. Cand sedea la masa veni Candarcus si re-cunoscu pe Alexandru si o spuse lul Darie. Alexandruvezu ca se siatuira intre dansii se scull de la masa siaratand portarilor paharele imparatesti esi din toateport,ile si scapa. Darie planse cu jale ca-T-a scapatAlexandru si scrise la Por imparatul Indiei sti-i vie in-tr'ajutor. Dar tot it Mu Alexandru. DoT boerT aT Jul

ALEXANDRIA 21

Darie Rasvan Candarcus 11 strapunserg cu sul4ele.Alexandra it ggsi in acest hal dose la Persida. A-colo u dete pe Ruxanda fata luT de sot,.ie muri.

Dupg trecere de un an se sculg Alexandra Tar cu°stile luT merse spre Cris imperat. De acolo ajunsela pustiT, unde erag muerT salbatece , furnicT ce a-puca pe om si-ltragea in gaurile lor. De acolo ajunsela .tara piticilor ce aveag resboig cu cocoriT, ce veneagi aigncati poamele lor; Alexandra ri invat,a facg

arcurT i saget,T. ApoT ajunse la stalpul luT Sahnos im-pgrat, care ducandu-se la Raig, ajunse pang aci. ApoTveni la stalpurile luT Eraclie imp6rat si al Seramidielimp6ratesei.

De acolo ajunse la Macaroni unde trecurg cu lun-tre ; acolo vazura pomi inalt,T cu poame duicT ca za-harul, si era fantani reel canta paserl frumoase Sicrag flori de tot felul. Intampinand pe un om gol, ziseAlexandra : , mir tebea brate!' adeca : pace tie frate,Si acela respunse : o vsevom radostic adica : pentrutoate lucrurile. Acesta 'T indreptg la Ivant regele lor,care sedea intr'un scaun de aur cu cunung de aur incap si supt picioarele luT era apg ca auruIrsi ferbeain fantang. Si lug Ivant i umplu un clondir cu apg desubt picioarele luT dede luT Alexandra i zise : OneAlexandre poclon de la mine! Alexandra zise : de cetreabg este aceasta ? Ivant zise : cand imbraranesteomul sa se scalde cu aceasta apg si se va intineri,de va fi ca de 30 de anT. Alexandra pecetlui clondirulbine dede luT Aprod asa cugeta Alexandra: cade void imbatrani, ea m6 void scglda, i voig intineri,si nu void maT muri. Si Ivant IT zise ca ei se trag de

sisi'l

si

sisi

sa's1

si

ei'l

si

22 LITERATURA POPULARA ROMANI

la Sith Gul lul Main, si se Inchina luT Dumnezefi, si nulocuesc cu muerile lor, carT sed intr'un ostrov ingraditCu zid de aramA, si vin o data pe an numaT pe 30 dezile. Apakmal zise ca raiul este ocolit Cu apA si estezidit cu aroma, si acoperit cu foe, si pre poarta. stetHerovimiT, si ii vor esi ingerib inainte ca va ajunge a-proape de rain.

Plecand de acolo Alexandru merse inainte spre ra.-sArit si ve'zu portile raiuluT, si pre portl vapae de foesi raiul sta sus ca un munte. IngeriT venira inaintealui Alexandru intoarserri, indarat.

Pe drum ajunse Alexandru la un Tazer, si luA unbucatar un peste bag in Tazer sal spele, Tara pes-tele fugi in apA, si merse bucatarul de-o spuse hirAlexandru sI zise Alexandru ostilor : sa'sT scalde tots'caiT, ca sti fie to(1 sanatosi si tart.

Si mat mersera 7 zile si ajunserA la o pestera maresi intunecata si zise Alexandru : sa inealeee tot): voi-nicil pre Tepe si sa lege manziT la gura pesteriT si asafAcura. Intrand eT, striga pristavul pesterii sa is ce vorgasi, si cine va scoate mull, cai-se-va si tine va scoateputin Tarasi cal-se-va. Ei scoasera totpietri seumpe, siAlexandru porunci sA imparta. cu tovarasi ramasi a-fard, si ast-fel se cling. amandoT.

De acolo ajunse la biserica ce sa chema Hramulsoarelul si acolo ceti Alexandru slovelc ce zicea : SAstiff Alexandre ca veT lua lumea toata, si de moartenu veT scapa, ca to vor otravi ceT ce slujesc tie. Aporajunse intr'o tara cu niste oamenT cu un picior si cuo maul si ctI un ochtu si cu coada de oae. Carnea a-cestor oamenT era mat dulce de cat toate carnurile,

pit

ALEXANDRIA 23

pieile for nu le taTa sabia, §i mat,ele for erau pline demargaritarT §i In inima avea piatra nestimata ca unou de gasca.

In starlit ajunse la hotarul luT Por imprtrat §i se batucu dense si'l batu cu toate ca. Por acluse §i elefaMT larazboiu. Por apoi se lupta singur cu Alexandru §i fuomorat.

Alexandru purcese cu Wile sale de la India spret,ara Amazoanilor. Talistrada imp6rateasa for serisecarte luT Alexandru : de ma veT bate. nieT o cinste

va fi, Tar de to voTu bate, cu maT mare ru§ine nuveT fi petrecut nicairea; §i Alexandru se milostivi deele.

De acolo merse Alexandru In t,ara Mersilor §i batupre Evimitrie imparatul lor. Iara limbile cele paganefugira la munt,T inalt,T WAWA la o pe§tere mare. La guramuntelut se opri Alexandru §i se ruga lui D-zee sazica acelor muntT sa vie until catra altul, sa inchizaaceste limbI pagane, sa nu mat Tash la lame; si.asa sefacu, numaT de 12 COO nu se impreunara , §i zise Ale-xandru o*tilor sh faca zid de piatra din munte pane inmunte §i 'I spoira cu acioae §i cu amestet, chef ames-tetu nicifieru nu '1 tae, §i nicT focal nu '1 arde. i puseAlexandru un clopot mare cu me§teug in varful zi-duluT §i cand bate vantul, el se trage singur, limbitepagane 11 and §i erezand ca e Alexandru fug de acolo.

se spune ca vor e0 in veacul de apoT , pe vremealut Antihrist , qi vor munci pe creqtinT i vor mantacopiT oamenilor ; a§a vor sine 3 anT de zile.

De acolo porni spre Ora MastriduluT uncle impa-ratea o Impa'rateasa anume Cleofila avea dot feciort

nu-t.T

si

24 L1TERATT'RA POPULARA ROMANA

Dorit §i Candusal. Pe acesta din urma ajuta Alexan-dru in contra lui Evagrid imparatul. Strajile cari prin-sera mai intaiti pe Candusal fugind de Evagrid, dusertpe acela inaintea lui Alexandru; el puse pe Antioh inscaunul luT §i. singur sta cu voevoziT de vorba. Can-dusal se inchina lui Antioh, crezAnd eh e Alexandrui zise : ,Alexandre imperate! et% sunt ca omul acela,

care fugia de un leu §i se sui intr'un copaciit, ca stscape de moarte ; iara cand cauta pre copacht in susde asupra luT, vazu un §arpe pogorandu-se la el, sa-Imiintince, §i ctuta cast fuga in jos, §i leul sta la rada-cina copaciului ; Tart copaciul era pe malul unei ape,§i vru st sae in apt §i v6zu in apt pre un crocodilctscand gura, ca cum va sari st '1 inghita.

A.a i s'a intamplat §i lui, cad. fugind de frica luiAlexandru , a fost batut de Evagrid .i acuma a eazutchiar in mitinile Jul Alexandru. Antioh zise : itT dalipre Antioh sa to a,jute ; si trimise pe Alexandru cudansu. In scurtt vreme se intoarsera biruitorT. Apolit trimise Antioh la Cleofila cu porunca ca ea st se in-chine lui Alexandru.

Pe drum trecurt inainte unei peVeri §i Candusalzise lui Alexandru, ca acolo se muncesc d -zeiT.i impara0. Alexandru se pogora in iad; acolo vtzupe Sahnos imparat .i pre Darie §i pre Por muncindu-se imparati §i oameni truf4 .'i mandril. E.5indplect §i ajunse la Cleofila. Ea-I recunoscu ca e Ale-xandru §i nu Antioh cum se numea, §i-I certa, ca, seduce singur ca sol. Atunci sosi §i Dorit, bttut de WileluT Alexandru ; auzind ca este aci un sol al luT, voist-1 omoare, dar muma luT ii opri. ApoT aft ca e

elinWT

§i

ALEXANDRIA 25

Insu0 Alexandru, §i se spaimanta ; dar Alexandru it

De acolo se intoarse la Ruxanda impargteasa laPersida, §i a impgrtit lumea la voevozil sat Noapteai se arata proorocul Ieremia in vis qi i prevesti moar-tea, §i judecata cea de pre urme, §i invierea mortilorla a doua venire a lui D-zefi.

Atunci sosi Aristotel la Vavilon i i spuse Alexandrutoate tarile ce trecuse §i cum ce, a ajuns la Negomen-drii la Macaron , §i ca a vorbit cu Ivant imparatul.Alexandru mai zise : avut-ard patru ajutori cu mine :unul cuventul dulce, altul mama intinsg, altul judecatadreapta, altul ertarea la gre§iti, cu acestea am luattoate, lumea, a§a trebue se fie tot omul imperat.

Atunci veni un pope, §i spuse lui Alexandru ca amurit Ieremia proorocul, §i zise Alexandru sa Ia oa-sele lui §i sa le ingroape in Alexandria ca va izblviora§ul.

In vremea aceea era dol fratl : Vreonus §i Levcadus§i cerea unul din el de la Alexandru se.-Y dea lui Ma-chedonia ; §i data nu voi Alexandru it otravi Levcadus.Filip vraciul lui Alexandru spinteca un cal §i '1 puseinguntrui dar In zadar. Alexandru vorbi mamei sale SiRuxandril §i la tots voevozii ; chema §i pre Ducipal,care plangea cu amar, i zgrind pe Levcadus sari pedansu §i '1 omora., §i singur s'a facut nevazut.

Alexandru muri in tara Ierusalimuld aproape deEgipt. Ruxanda imparateasa lug hangerul lui Alexan-dru §i se °more ; §i-I puserg pe amandoI intr'un sicriude our §i-I ingropara in Alexandria, intr'un turn inalt.'

Acesta este coprinsul Alexandriel in general, ne-

erte.

26 LITERATURA POPULARX ROMANA

tinand seamy de micile deosebirT intre manuscripteleAlexandriel. Cercetarea cu deamanuntu a tuturor va-riantelor §i deosebirilor, precum §i un studiu mai vast,se poate face numaT intr'o monografie special. asupraAlexandriel romane in comparatiune cu Alexandriilecelor alte popoare, colationand §i manuscriptele ro-mane §i tiparele intre dansele, ceea ce ese din cadrulacestel cdrti.

NoT totu§T am dat un estract mg mare dintfaceastdcarte, cacl pe langa aceea, ca. e cea maT veche dineartile romantice in literatura romans populard,pentru care a intrat maT mult in popor, s'a §i asi-milat mai mult cu graiul §i spiritul roman. Ca stirelevdm numal una: regasim aci o sums de proverb&romane, buni-oard : ,capu plecat nu-1 tae sabia,4toata paserea prin limba el. piere.' ,Unde este mint&multd. §i nebunie este mutt..` J'and. nu spareeapul, nu curge [sangele.' ,Nu e bucurie sit nu seschimbe cu jale, 0 ce va lua de la altul cu bucurie,altil vor lua de la el cu jale,` i alte de felul acesta.

Interesante sant apoT reminiscentele din credintelepopulare dintre cari unele poate cd se trag chiar deaci : impreund cu cartea, at venit 0 credintele. A§aindata, la inceput, vedem pe Netinav vrajitorul, cd to-pe0e ceara §i o varsa in tipsie de our ; §i ast-fel cunoa§tedinainte soartea razboiuluT. Destul de cunoscuth esteacum topirea cerei la descantece §i alte obiceitulsuperstitioase.

La na§terea lu! Alexandru mita acela§T Netinavcrugul lung .i starea zodiilor §i a stelelor. Ca o teoriedesvoltata a stapanit astrologia veacurl IntregT §i ur-

ALEXANDRIA 27

mele el le posedam in zodiarele romane tiparite siinanuscripte; de aci §i credinta populara, rum ca viataomului e legata de o stea, o credinta pe care o cu-noa§tem §iin cantecele populare unde sunk. :

,,§i la nunta. meaA cazut o stea." 1)

Daca n'a dat na0ere, cel pOn a intarit Alexandriaaceasta credinta in popor. Cat de citita a fost §i esteAlexandria o dovede0e espresiunea romana.: ,n'a ci-lit macar Alexandria' pentru zice, ca e un om ne-carturar si lipsit de on ce cultura.

Tot din Alexandria a luat poporul pe langa alte fi-inte fantastice, i pre ,capcauniI saa ,catcauniI"coprin§i in descrierea fiintelor, de cari a dat Alexan-dra in pustil. Cantecul popular : Radu Calomfirescu'zice :

Dar mg doare rli maT tareDe mgicuta ce mg areCg.-I cresting si battling§'a se ajungg-a fi eadang,De rdsul cdpcdnilorPin casa 2)

1) Alexandri : Poesil populare ale Romfinilor, Bucur.1866 pag.2 si Note. 6 de pe pag. 4 : El (adici Romanul) crede ca tot o-mul are cute -o stea in cerurr ce este taint legatii de soartaAsa steaua omului se intunecii and el este amenintat de vre-ocursg, si cade in vilzdub cand el se apropie de finitul vietii."

2) Alexandri : 1. c. pag. 197 si pag. 202 No. 2; d. Alexandri,citeazg Alexandria noastra ce zice : trecu taxa for in zecezile qi ajunse la o Cara en oameni egtegunT (ciipcgunT)" dinaintecu obraz de om, ear dinderept cap de chine, ce latrli calneste."

0011110r."

WT.

si

28 LITERATURA POPULARA ROMANA.

Trecem peste alte amanunturi mai mid, cari ad in-trat in credintele poporului §i ne oprim numai la unepizod al Alexandriei, foarte important pentru origi-nea elementelor din cari se compun basmele, §i adicaepizodul c Ivant ce l'am dat cuvant din cuvAnt.Aci credem, ca este izvorulvestitei opel vie' pe'careo intalnim a§a des prin basme, apa cea minunatd, careface pe omul nemuritor. Apa aceasta se mai pome-ne§te Inca o data in Alexandria inteun mod isolat,care se vede ca este un echo al legendel primitivedesfigurata asemenea in epizodul cu Ivant. Legendeleorientale ne esplica, ca aceasta apa curge din rain, §ide aceea are putere invietoare. Aci in Alexandria noa-stra destul de modificata §i schimonosita s'a bifurcatin ,eau de jouvencr a lui Ivant §i in apa iazerulul,care face sa invie pe.tele cel mort.

Dar ceea ce da o deosebita important,a acestui epi-zod, este credinia populara raspandita in Transilva-nia, care IT are izvorul aci. Manuscriptul Bibl. Cen-trale de pe la 1800 are adausul urmator, care lipse§teatat in cele alte manuscripte cat §i in textele tiparite :

,Dinteaciasta apa, zic uniT, ca au baut roabele luiAlexandru, §i sant pana in zio de astazT vii, nu vormuri pana la zioa judecatiT.` 1)

Iata acuma credinta populara din districtul Fag-ra§ului precum o comunica Schmidt : 2)

`Cand ajunse Alexandru pang. la rain, dede de unimparat anume Ivan, §ezand pe tronul sau, §i avand

1) Fol. 80 b 81 a.2) L. c. p. 25.

§i

ALEXANDRIA 29

picioarele inteo rant:dna cu apa fierbinte. Alexandru itintreba de ce sade cu picioarele in apa? si Ivan it res-punse el apa are darul de a intineri. Atunci ii rugg,Alexandru dea si lui patina apa, dintr'acea fantanasi el o puse bine. Slujnicele lui Alexandru insa furaraacea apa si o Mara ; asa dobandira viala de veci sicunostinta viitorului, si ele sant "Ursitorele ce vin laomul indata dupg, nastere si i dau ,Ursite.

Dupd o alts credinta mai populara, 1) au devenitacele suljnice ale lui Alexandru, maiestrele carised in genere pe streasina caselor.

In basmul banatean 2) intalnim o poveste, ,dinvremea Romanilorc care ne aminteste mijlocul in-trebuintat de Alexandru, cand a intrat in pestereacea adanca ca sa scoata de acolo pietre scumpe sialtele ; ca sa nu rafficeasca, porunci voinicilor sei saincalice pe iepe si A, lege manzii la gura pesterii. Totasa sfatueste un tata Miran pe fiul sail, care '1 hra-nea in ascuns; cad era o lege ca fii sa omoare pepdrintiilor batranisi numal acesta se indurase de tatal

Urmand sfatului dat, a adus un mare ajutor tu-turor si de atuncea s'a stricat acea lege barbara. Cu-rios este ca aceasta era un obiceiu scitic, getic etc. side asemenea raspandit la multe popoare. 3)

Din legende vestite intalnim pe Antihrist si limbilepagane inchise intre munti. Este legenda mai cunos-

1) Schmidt 1. c. pag. 28.2) Schott : Walachische Maerchen Stuttg. u. Tilbingen 1845 No.

12 prig. 152-153.8) Pe larg vezi: Liebrecht la Gervasius. Otia imperialia. Han-

nover 1856. Nota 18 p. 84 -86.

sin

, '

sail.

30 LITERATURA PpPUT,ARA ROMANA

cuts sub numele de Gog si Magog, luandu-si origineade la cuvintele prooroculni Ezechiel continute in cap.39 1). A doua parte a legendei despre limbile inchiseeste acea despre clopotul facut in varful zidulul, care prinbataia vantului se misca singur. Povestea aceasta areparalela, si poate originea el, in ciclul legendar ce s'afacut in evul mediu in jurul lui Virgiliu, care, din poet,

ajuns vrajitor si facator de minuni. Intre lucrurileminunate facute de dansu, se povesteste de un buciumde felul acesta, Rusii din Sudul RusieT, localisand aceapoveste a Alexandriei in Caucaz, spun de asemeneaca a pus 12 buciume pe varful ziduluT. 2)

In fine mai pomenim parabola lui Candusal, care aintrat in Alexandria dintr'o carte nu mai putinvestita si raspandita de cat Alexandria, si adica din,Varlam si Ioasar , cu care ne vom occupa imediat.

Inainte insa de a termina cu analisa Alexandrieine remane a mai releva, el afara, de Alexandria pro-pria zisa mai circulau in evul mediu si parti dinteansa,un fel de carticele mai midi, intre cari se afla scri-soarea lui Alexandru care muma sa Olimpiadasi caredascalul sau Aristotel 3) in care descrie minunile In--diei, adica lucrurile minunate continute in Alexandria

i tractate in deosebi ; cad intereseau in deosebi pe ceti-

1) Materialul Intreg despre Gog si Magog v. Winer : BiblischesRealwt rterbuch. s. v. Magog ; si Liebrecht 1 c. p. 83 Nota 17 andae citeaa. Pseudocallisthenes, izvorul grecesc al Alexandria

2) Liebrecht. 1. c. pag. 107. si pag. 2628) Epistola Alexandri Magni Macedonia ad. Aristotelem ma-

gistrum suum de itinere et de situ Indiae. v. Zacher: Pseudocal-listhenes. Halle 1867 p. 106.

a

si

ALEXANDRIA 31

toriT medievali. Alta carte era intrevorbirea ce a a-vut Alexandra cu capul Brahmanilor, despre deser-taciunea falel Immesti 1). Din Brahmani, cum obser-yam in treacat, s'a Mcut la noT: Negomdndri, ca-pul for : Ivant in .tara Macaron, adica in -tara fericiti-lor. Aceasta din urma desvoltare a unel parti din Ale-xandrie o posedam noT in literatura romana si odatorim nu mai putin de cat cronicarulul nostru Ni-colae Costin, care a intercalat-o in opul sau: ,Ceasor-nicul Domnilor`. Aceasta carte voluminoasa a rdmaspans azi inedita, si de acea nob publicam in ,Apendice :

,Voroava a prea inteleptulul Garamantilor, care ma-rele Alexandru4 intocmal dupa originalul manuscriptde la 1710,-scris, precum ni se pare de catre AcsenteUricarul, care a fost casnic la Nicolae Costin precumaffirms, d. Kogalniceanu 2). Manuscriptul se afla in Bi-blioteca din Iasi. 8)

Alexandri regis Macedonum et Dindimi regis Bragmanorumde philosophia per litteras facts collatio. v. Zacher 1. c. p. 107.

2) Letopisitile vol. I, 1852 p. XVIILAcest manuscript merits o deosebiti atentiune atilt din

punctul de vedere al limbei cat qi al cuprinsuld; noI dim estractointinse in Chrestomatia romans ".

2)

si

si

VARLAAM SI IOASAF

Pe cand Alexandru se sill/We in Alexandria caeroul luptelor §i viteazul cel nebiruit , care a ajuns cufirea omeneascl chiar papa la portile raiului, are dinpotriva Ioasaf in cartea de NA slava eroului credintei,care parase$te impAratia pAmanteand de$ertaciunilelumii ace§teia pentru a dobandi imparatia cereascaviata de veci. Romanul Varlaam §i Ioasaf repre-zinta biruinta cre$tinismuldi asupra paganatatii $islave$te chiar sahastria viata calugareasca. Dinaceasta cauza au lost primiti, Varlaam §i Ioasat intresfinti, atat in biserica pravoslavnica cat §i in cea ca-tolica.

Nu insa aceastA parte dogmatico-asceticA, care estede un interes special hisericesc, a contribuit intr'atatala respandirea universals. a WI Varlaam §i Ioasaf, ciparabolele minunate ce confine. Poporului ii place ade-varul invelit intr'o pilda, a$a in cat sA devie plastic §1

.1i

,

pi

VARLAAM SI 10ASAF 33

sa se apropie ast-fel de inteligenta lui; dar nici °datanu se simte atras de speculatiuni filosofice sail de de-monstratiuni abstracte. Inteadevar putem zice, ca nuexista mai nici un popor din Europa, la care nu vomregAsi acele parabole , cAnd sub forma originals maide loc sail putin schimbate , cAnd ca haze pentru pro-ductiuni poetise de o valoare universalA., precum santbunioara unele nuvele ale lui Boccaccio sail unelepiese teatrale de Shakespere.

Varlaam §i Ioasar se atribue in genere Sf-lui JoanDamascen (sec VIII), care nascut in Siria ar fi scris'o inlimba siriacA §i in scurta vreme ar fi fost tradusa inlimba greceascl. Dar atilt textul grecesc cat §i tra-ductiunea cea veche slavona facuta imediat dupa celgrecesc ne spun numai de un Joan monahul( ; 1) abiatraducAtorii posteriori latine§ti §i altii l'aq schimbatinloan Damascenu. In on -ce caz chestiunea, tine este au-torul romanului Varlaam §i Ioasaf' nu este inc. de-plin resolvatA. Novakovic', publicand textul slavon, s'aincercat a desvolta mai pe larg aceasta chestiunein introducerea sa, dar totu§i nu se pronunt,s positivasupra autorului ; ci ne aratA numal ca coprinsul se po-trivqte cu spiritul vremei in care traia Sf. Damas-chin. 2)

Deja in secolul al trei-spre-zecelea exista o tradu-cere sail mai bine o prelucrare latina §i una francezA ;

1) AtCc `Itoicvvou Mothou 7 !ploy ;" slavonelte : niRHRHOMbM$13/COME moyzein IILCTROMb." v. St. Novakovic : Varlaamq iIoasaf. Belgrad, 1881, p. 4.

2) L. c. p. 1-13.

Outer, lit. pop. rom. S

34 LTTERATURA POPULARA ROMAICA

cea d'intaia Facand parte din ,Legends aurea" a lulIacobus a Voragine. c. 175.

Din traducerile latine, mai cu seams din acea aAbate lui Guido, a intrat in cartea lul Vincentius dinBeauvais 1) ; in ,Vietile sfintilor ' tiparite la Roma 1556,si in cele ale lui Rosweydius din 1628 precum si inmulte alte editiuni.

La Francezi si German! se bucurd asemenea de omare reputatiune ; 2) mai cu seams parabolele at'fost copiate si tipArite. In ,Gesta Romanorum" seregAsesc mai toate, si de aci ad fost plate de cAtrescriitorii si nuvelistil medieval!.

Tot asa de timpurid s'a prelucrat Varlaam si Ioa-saf in limba araba si dinteaceasta limba in cea ebra-ica; se intelege cd, in locul crestinismului a venit mu-hamedanismul si judaismul 3). Chiar in limba etio-pica s'a tradus si d'Abbadie poseda un manuscriptdin 1690 intitulat ,Barlaam si Ioasif."

Din textul grecesc irnediat s'a tradus in slavonestesi s'a raspAndit prin Serbia, Bulgaria si Rusia. Ma-nuscriptul eel mai vechiu din 1518. a fost publicat a-cuma de St. Novakovic' si insotit de o introducere in-teresanta.

Dinteaceastd. carte posedem no! In literatura noa-sta mai multe redactimii.

Cea mai veche, dar nu cea mai complecta se afla

i)Vicentius Bellovacensis. Speculum historiale LXV c. 1-65.2) Biblografia intreag5.: Ebers. Bibliografisches Lexicon I.

p. 138.2) Steinschneider. Hebraische Bibliogr aphie HI, p. 120.

YARLAAM SI IOASAF 35

in ,Invataturile( atribuite lui Neagoe Voda. Nu intramaci in cercetarea asupra autenticitatit acestor invata-tart, de oare-ce nu intra in cadrul carfii de fats; ceea(.e este insa pentru not mat presus de on ce indo-iala, este originalul slavon al 'Arta' ce coprinde, pe,Varlaam §i Ioasaf.` Poate chiar ea intreaga carte afost scrisa slovene0e §i a fost apoi tradusa in limbaromana, impreuna cu viata lui Nifon, cu care seafla impreunata intr'un manuscript din 1816. Ma-nuscriptul roman acuma perdut a fost din anul 1654de unde a publicat d. Hasdeu o parte insemnata.In intregul lut a fost publicat la 1843 indreptat deSfintia sa pdrintele Lan Eclisiarhul Curtii 2).

In intregul lui a fost tradus Varlaam Si Ioasaf la1648 de Udriqte Nasturel din Fiere0i, duph. un ma-nuscript slavon. 0 copie din 1814 duph aceasta tradu-cere o posede D. Eminescu , si tine daca nu seafla inch manuscripte din Varlaam Ioasaf raspanditetwin tara §i ascunse prin manastiri §i biblioteci private.Aceasta redactiune este cea mailunga §i cea mat com-plecta, cad confine atilt partea acea privitoare la sla-virea sahastriei cat Si acea cu parabole.

redactiune mai scurta, care e scrisa mat multdin punctul de vedere estetic , continand nu maipovestea biograflca , se afla in Biblioteca imperialsdin Viena 0 este o traductiune facuta din italieneSe la1764 de unu Botulescu pe cand se afla in inchisoarela Milan.

') Archiva istorica a Romhniei I Buc. 1856 pag. 111 urm.9) Inviltilturile bunulul chi credinciosnlui Dom al tare Roma-

ne§t1 Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie Vv., Bucure§tI 1843.

stirsi

tl

36 LITERATURA POPULARA. ROMANA

Redactiunea cea mai noug, despoiath insh de toateparabolele se aflA in Vietile Sfintilor". 'Acute dupacele rusesti tiparite la mhnastirea Neamtului 1812in 19 zile ale lunii Noemvrie` i), precum zice la mar-

gine : prescurtat din Joan Damaschin. Tot asa s'a re-produs in editiunea ,Vietilor` din Bucuresti 1836.

Coprinsul acestui roman cu tendinta crestina-asce-tick este eel urmator :

,Cand se raspandise religiunea cresting. in Egipt,si vestea sfinteniel el patrunse pana in India, imphra-tea acolo un imparat anume Avenir. El se inchina laidol' si cum auzia ca se lateste religiunea cea nouhin Cara IaT, si ca multi pgrasesc casa for si avutiafor si se duc in shlthstrie, se mania, foarte rhq si po-runci di se goneasca calugaril si crestinii. Multi din-

murirh ca mucenicl.Acest Avenir n'avea copii, si se ruga la idolil seT;

in fine IT se implini rugaciunea luT si IT se nascu uncopil, de o frumuseth ininunatb.. PIM de bucurie chemhimparatul pe tot' cetitorib de stele si filosofi si IT in-treba de soarta copiluluT. ET cautara ursita luT si spu-sera imparatului ca se va face crestin. Imparatul scar-bit de aceasth veste, puse de zidira un palat minunatsi inauntru asezA pe fiul sau, dandu-I numat slue fru-moase si shnatoase. Apo): dede porunch strasnica, cash nu se apropie de dhnsul si sh nu se arate vr'obiciune omeneasch, nicl boala nici moarte. Asa crescuflub imps ratulul in acel palat; dar totusi nu'l puturhopri sh nu ese din palat ; si atunci vgzu intr'o zi pe

1) Fol. 156-182.

isT

&Ansa'

sla-

1i

VARLAAM BSI IOASAF 37

un om batran incovoiat §i sbarcit de greutatea anilor;fiul de imparat cum it vazu, intreba ce este acesta ?oamenii sal il.respunsera : e un om batran, aa ajungoamenii cand inainteaza in varsta. Alta data vazu unmort 0 '1 spusera : asta e sfar0tul omului. Iar altadata vazu pe un raios, Si cunoscu ast-fel ce va sa zica.boala. Intristat de soarta nenorocita a omenireI se totintorcea scarbit acasa.

In vremea aceea veni un glas la Varlaam, un pusnicce petrecea in pustia Senaarului, sa se duca la Ioasaf,sa'i propovaduiasca cuvtintul lui Dumnezeti §i sal a-duca la credir0 cea adevarata. Cum sosi in India sefacu cunoscut cu o slugd a lui Ioasaf i'i spuse ca areo piatra nestemata pentru ddnsu ; cand it introdusesluga, desveli Varlaam lui Ioasaf toate tainele cre-dfrAeI cretine 0 cu incetul 11 inval,ft toata istoria bib-lica §i'l pregati pentru botez. Dupa ce it boteza ftdede haina sa de par ce o purta §i Ioasaf 0-o fin-braca. Dupa aceea pleca Varlaam iar la pustie.

In vremea aceea afla Zardan o slugh a Id Ioasafde venirea deasa a lul Varlaam §i incuno0iinla. peAvenir de aceasta. Cum auzi Avenir se mania §i seintrista foarte rdu §i se duse la Arahie, un vrajitorvestit. Acesta it sfatue0e sa prinza pe Varlaam §i salconstranga sa marturiseasca singur ca credinla Jul emincinoasa. Ear de nu'l va putea prinde, sa puepe Nahor , un filosof batran ce se asemana cuVarlaam, sa se vorbeasca in public cu dansul desprecredinta §i sa, se lase sa fie biruit de Arahie, care vasine partea paganeasca ; Ioasaf de sigur se va lepadaatuncea de cretinism. Cautarea lift Varlaam este za-

.38 LlTERATURA POPULARA ROMANA

darnica , imparatul nu poate sa '1 gaseasca ; atunceaconvoaca un sobor, in care sa. dispute Nahor cu Ara-hie si acesta trebuia sa ese biruitor. Dar spre maremirare a tuturor apara Nahor, loctiitorul lul Varlaam,credinia crestineasca cu atata caldura, in cat esi elbiruitor. Imparatul manios radica soborul ; in noapteaaceea aduse Ioasaf pe Nahor pe deplin la crestinismsi Nahor plecil in pustie la Varlaam.

Imparatul incerca apol sa-1 readuca la inchinareaidolilor, trimitand o fata de imparat foarte frumoasaca adimeneasca ; dar scapa si de aceasta, ispita.

Atuncl se decide Avenir sa nu-1 mai supere , si iida. o parte din imparatie ; Ioasaf zideste indata bise-rici si imparte Mat& avutia sa la saraci Insusi Ave-nir se boteaza si se retrage din domnie, ducandu-seasemenea sa petreaca zilele sale in simuratate in poStsi in pocrtinta.

Ioasaf singur se lasa, de domnie si se duce in pu-stie, lasand toate bogatiile lumesti, ca sa petreacii insahastrie impreuna cu Varlaam. Pupa multa ratacireprin pustie, reuseste infine a'l gasi; dar nu traira multimpreuna, ci Varlaam muri dupa scurta trecere devreme. Ioasaf petrece in pustie 35 de anT si moare.Cum se raspandi vestea de moartea luT, venira totYoamenii din India, si luara trupul luT si al luT Varlaam,care erau neschimbate si aveau un miros bun si ledusera in Cara for ; aci le ingropara intr'o bisericafrumoasa.c

Acesta este pe scurt coprinsul biografic al acesteTsi in urma acesteT biografil ail devenit amandoi

sfinci, adica Sf. Varlaam si Sf. Ioasaf praznuiti la

sä-1

cant;

VARLAAM $I IOASAF 39

19 Noemvrie. Multi s'ati incercat in trecut Si chiar insecolul nostru a cerceta adevarul despre existenta ace-stor personage ; dar incercarile n'au fost incununatecu succes , §i nici n'ati putut fi , cad precum a do-vedit'o acuma Liebrecht, 1) biografia lui loasaf esteidentica cu acea a lui Buddha, coprinsa in Lalita-Vis-tara 0 publicata in frantuzete de B. St. Hilaire 2).Alte dovedi pentru identitatea lui basal cu Buddha aftfost aduse dupa aceea de Veselovsky din call chine-ze0I de origina buddhistica, earl contin legenda desprenmterea 0 tineretea lui Buddha, §i povestea cum aajuns el sa devie funclatorul unei religiuni noue. Tex-tele chineze01 , can dateaza eel molt din secoluld'antaig al erei vulgare, as fost publicate de S. Beal 9.Mai pre larg despre toate aceste a tractat Novakovic'in introducerea deja pomenita 4).

Dar nici chiar aceasta parte biografich n'a inte-resat intr'atata pe cititori, cat parabolele intercalatein invataturile ce da. Varlaam lui Ioasaf, , Si tocmaiaceste parabole s'au reprodus §i in ,Invataturile JiffNeagoe Voda.` Noi imparta0m aci unele dintr'aceste,intocmai precum se afla in editiunea tiptiriia , facutadupa manuscriptul din 1654, acuma disparut, cad re-

1) J ahrbuch fiir romanische and englische Literatur ed. V.Ebert vol. II, Berlin 1860, p. 314-334.

2) Le Bouddba et sa religion, Paris, 1858.8) The romantic legend of Sakya Buddha from the Chinese, by

Samuel Beal. London 1875.4) L. c. pag. 23-45.

40 LITERATURA POPITLARA. ROMAN A.

prezinta o redactiune scurtata si prelucrata anume.Asa de ex. : povestea cu cutiile.

DecT porunci (imparatul) de facu patru cosciuge 2)de lemn, din care cloua le fereca preste tot cu aur, sibaga inteansele oase imputite si scarnave si pleopeled'asupra le batu si le tintui tot cu cue de aur, iar cele-1-alte doua le unse numai cu smoala pre din afara sile umplu de pietre scumpe, si de margaritare, si dealte miroase bune, -si le infasura cate cu o tarsana.DecT chiema imparatul pre boierii si prietiniT aceia ce-iitnputase pentru intampinarea acelor saraci. (Impara-tul intampinase cu smerenie cati-va saraci ofilitT depost si ajun, si boieril zicead intru sine : nu se cuvineaceasta imparatuluT), si puse inaintea for acele cos-ciuge cate patru, si zise sa se pretuiasca ce vor platicele ferecate cu aur , si ce vor plati cele unse cusmoala ; iar ei pusera pret mare si mult celor ferecatesi zisera : ca intr'acelea sa cade sd fie coroane si lu-crurT scumpe, si brane imparatesti, iar celor smolitele pusera pret, putin. Atuncea zise imparatul catredansi : bine stiam ca veti zice asa, ci nu se cade asa,ci se cade cu ochii eel din. launtru sa vedetT celedin launtru ce sant inteansele, sad de vor fi de cin-ste sad de necinste, si zise imparatul sä deschiza,sicriele cele ferecate cu aur, si data le deschisera

1) Pag. 119-121. Manuscriptul d-lui Eminescu cap. 6 fol.14 b 16 a.

2) Aci avem una din probele pentru originalul slavon, clicT intext-ul slavon st5, : covceg, ceea ce insemneaza slavone.te cutie,radii ; traducatorul roman s'a gandit la cuvantul rotnanesc, cesana identic, cu toate ca are la noT un inteles en total diferit.

TARLAAM SI IOASAF 41

si esi dintrInsele o imput,icrune rea si vazura in-tr'ansele lucruri grozave. Deer zise imparatul : acestaeste chipul eel imbracat in haine scumpe si fru-moase, si ceia ce se trufesc cu slava cea multa, Tar inlauntru, eT sant plinT de lucruri rele, si mortT

ApoT zise imparatul de deschisera si coscingelecele unse cu smoala, si cum le deschisera esi dintean-sere miros frumos si se vazura lucruri minunate siscumpe si frumoase. Deci zise imparatul catre dansii :aceste cosciuguri stiti cuT se asemeneaza : asemenea-za-se celor doT oamenT care era imbracati in hainesparte si cu ferfenite intinate, si impaijinat,1 la obraz,si manjitT si negri si nadusiti si osteniti, carora lecautati voT numal chipurile cele dinafara , si 'ml atlimputat cad m'am inchinat ea for pan' la pamant. iarea pricepand si cunoscand cu ochil eel din launtru aTint,elegerii mele curatirea sufletelor for si a for stralu-cire; rata acestea toate insa si caftanele cele impara-testi pentru marirea acelora nimic nu am bagat seamyci be am calcat toate pre pamant jos inaintea

Aceasta poveste, care, precum observam in treacat,se potriveste de minune cu textul slavon publicat deNovakovic 1) a intrat in Gesta Romanorwnc 2) atrecut prin pana cea maiastra a lul Boccaccio 3) afost obiectul unel nuvele spaniole a luT Timoneda 4)

1) L. c. p. 75-77.I) Cap 251 Oesterley si pag. 747.3) Decamerone, giornata X nuvelA 1.4) Alivio de Caminautes P I. No. 47. Dunlop -Liebreecht

Nod% 72 p 462.

si impel-

42 LITEUTURX POPULARA. ROMANX

si, ca sä scurtam cu citatele a ajuns nemuritoare prin,Negustorul de Venetia' a luT Shakespere.

A doua poveste, ce am gasit-o deja oare-si cumschimbata in ,Alexandria`, suna ast-fel in originaluldin InvataturT.( 2)

Aceia ce petrec tot in voia si in poftele trupulullor, parasind pre ticalosul for suflet. Acestia se asea-mana unui om, ce fugea de un inorog si nu puteanici cum sa rabde si sa thrpeasch strigarea si zbiere-tul glasului lui eel groaznic si infricosai, ci fugea tareca nu cumva sa 'I ajunga si sa 1. manance. Asa fu-gind el cazu intro groaph. mare si daca cazu inteansa,afla acolo un copaciu si se apuca de se urea,

stiitu cu picioarele pe niste ramurT, si ghndeaca va 11 in pace si far de nici o grija. Iar daca se ureael cauta la radacina aceluT copaciu, si vazu doT soared.unui alb si altul negru, care rodea tot d'auna acel co-paciu in care sta el. Si atata '1 rosese cat putintelera sa caza. jos. Deci cauta in fundul acel gropi sivazu un carpe mare si groaznic ce sufla si esia dingura luT para de foe, si venea cu gura cascata si cudintiT rhnjiti numal inghita. ,Deci iar cauta sprepartea in cotro sta el cu picioarele, si vazu 4 capetede aspida unde se ivea din malul acela ce era aproape.

cauta in sus si vazu unde pica dintr'o ramura chteo picatura de miere, si daca yam acea pOnea miereunit de a'sT maT aduce aminte de acele ritutaqi multe

1) Act II sc. 7 urni. In basme v. basmul no. 31 Lspirescu, ed.1882.

9) Pag. 131-132. Manuscriptul d-lui Eminescu c: 12 fol.39 b-40 i.

intr'an-sal, si

sal

Si

VARLAAM 10ASAF 43

ce'l incungiurase. pidica dinafara de acea groapa stainorOgul gata sal manance, iar in fundul gropil ran-jea acel carpe groaznic ca sal inghit,a, iar copaciul incare se urcase era pOnel numal sil caza, iar picioa-rele si le pusese pre niste ramuri uscate si putrede,si uita aceste rautati si greutati toate, si se porni spreacea ramurit ce pica putinea miere. Aceasta este in-chipuirea celor ce se insala cu insalaciunea lumil a-cestia. Adica inorogul insemneaza moartea care go-ne.ste sa ajunga pre tot neamul lul Adam. Acea groapamare este lumea aceasta care este plina de curselemortil. Copacial acela pre carele rodea acel doT soa-reel' tot de una de carele se apucase de se tinea acelom, este viat,a fieste-caruia om, ce se scurteaza, tre-cand zioa si noaptea si se apropie de sfarsit. Iar a-cele patru capete de aspicla, insemneaza patru stihiTdin care se toemeste trupul omulul. Care le de le vapurta cind-va raa si cum nu se cade i se va rasipitocmirea sufletului ; iar focul acela ce esea din su-flarea aceluT carpe insemneaza groaznicele si cum-plitele mate ale iadului care asteapta sa inghita sisa mistuiasca pre eel' ce iubesc mai vartos frumuse-

si cinstea lumil acestiea de cat bunbjatile veacu-mut ce va sa fie. Iar acea picatura de miere insem-neaza dulcetile lumil acestia cu care amageste si in-seala pre prietenil saT, si nu-1 Iasi., sti se grijeasca despasenia si mantuirea sufletelor lor.

Parabola aceasta cu inorogul, pentru frumusetea eT,a devenit una din cele mai respandite si este chiar multmai veche de cat compunerea lui Varlaam si Ioa-saf ceea ce se poate demonstra si la toate cele alte

tile

44 LITERATURA POPULARI ROMAN A.

parabole continute intrInsu. Se intelege, ca indata cea trecut prin7maimulte literature, respandita cand prinscris, cand prin viul grail, ea a fost mai mult sal maiputin modificata, a§a se esplica forma in care a a-juns in ,Alexandria ". In India trae§te aceasta para-bola in gura poporulul, sub aceeasi forma ca in Ale-xandria" noastra. Mai aproape de Varlaam este re-cenziunea continuta in Calila-va-Dimna, prelucrareaaraba a vestitel Panciatantra.1)

Cu totul identica putem zice §i mult mai vecheeste redactiunea chinezeasca, ce s'a conservat in douavariante in traducerile facute de timpuria din cartilebuddhistice indiene. Stanislas Julien a publicat o co-lectiune de ast-fel de parabole §i pove§ti sub titlul deAvadanas, §i acolo sP afla acele doug, variante 2) InEuropa gasim parabola in Gesta Romanorumc §iintro sutra de call aratate de Oesterley.

In sfar§it mai pomenim pe scurt parabola desprecel trei prieteni" desvoltata foarte pe larg in Invata-turilec intediat dupe parabola de mai sus. 4)

Un om avea trei prieteni, deci doui dintean§ii iTcinstea socotea cu toata inima, ear pe eel de altreilea nu'l baga nici intr'o seams. Iara cand fu odata, venire slujitoril imparate§ti vrea sa-1 is degrabs §i sal duel la imparatul sa'§i dea seams, de

1) Renfey : Pantschatantra I, Leipzig 1859 § 17 p. 80-83.2) Les Avadiinas, contes et apologues Indienes trad. par St.

Julien. I. Paris 1859, pag. 132 urm. p 191 urm.a) Gesta Rom. cap. 168 si anotatiunile luT Oesterley pag. 739.4) Pag. 133-136 cf. Manuscriptul d-lul Eminescu c: 13 fol.

40 b 42a.

i

a)

§i-1

§i

VARLAAM IOASAF 45

multimea de galbenT ce era dator. Iar el cazu intrunedumerire §i nu §tia ce sa faca §i incepu a cautasotil ca sä mearga cu dansul la imparatul WI fie in-tr'ajutor. Venind la prietenul eel maT drag, fl raspunseacel prieten : nu-tf. sant eu prieten, nici tiu tine WItu, iar tie iata ca-tt dau 2 tolurT ca saIT fie pre caleacare vrei sa mergT. Deci el daca auzi a§a, se parasi denadejdea care avu catra dansul i se duse la al doileaprieten §i'l ruga sa-1 fie intr'ajutor. i acesta raspunse:nu pociu ajut ceva, §i nici sa-ti folosesc ceva ; cinumai atata itT voiu ajuta, cat voiu merge cu tine pu-tinea cale de to voiu petrece. Deci omul acela mahnit§i plin de osteneala §i grije merse §i la al treilea prie-ten, pre care nici o data nu'l cinstise cu toata inima.Iar el cu bucurie §i cu blandete raspunse zise :acea putinea prietenie §i dragoste ce a1 aratat catremine nu o voiu Oa, de acia voiu merge chiar inainteato la imparatul §i '1 voiu ruga pentru tine.Prietenuleel d'antaiu este avutia §i bogatia oinuluT, aurul §i ar-gintul pentru care omul pate multe greutati; dar lamoartea lul nu is omul nimic cu sine, fora numai pu-tine obiele de ingropare. Al doilea prieten este familiaomulul, care-1 petrece pana la groapa, Tar al treilea,pe care nu'l baga in seama omul este credinta, dra-gostea, nadejdea, milostenia, dreptatea, Tubirea deoa,meni, curatia , ruga §i alte bunatatf multe, dacamurim noT, ele se urea maT nainte §i merg la D-zeude'l maga. pentru noT, §i dau seama catregroaznicT §i infrico§atT, §i se lupta pentru noT.

Aceasta parabola se gase§te in literatura ebraica

sa-ii

vame,i1 eel

gt

si

46 LITERATURA POPULARA ROMANY

deja in secolul IVV 1) §i a intrat de timpuriu ca ovarianta in literatura muhamedana 2) §i apoi in lite-raturile europene, pe de o parte din Varlaam, pe dealta din Disciplina Clericalis a lul Petrus Alfonsi 3),care, ca Evreu botezat, a luat din literatura ebraicamai toate parabolele continute in Disciplina. g Deaci apoi in Ge.sta Romanorum 4) etc.

Cea ce este interesantin povestea de fata, e a ea e-sista in limba romana in forma prosaic ca o traduc-Oune facuta duPrt Herder. Traductitorul, A. Zane, cre-dea di Herder este insu0 autorul acestel parabole 5),§i nu §tiea ca, esiste deja de cate-va secole in litera-tura romana, §i chiar in trey variante.

Impresiunea, ce a Rent personalitatea lul Ioasaf asu-pra spiritulul duios al poporului, ne desvele§te faptulca, poporul a creat un cantec de stea, care are deobiect plecarea lui Ioasaf in pustie, ca sa imbrati§ezeviat,a de sahastru. Acest cantec de stea s'a schimbat incursul vremilor, analog cu cantecele populare perso-nale, adica '§i a perdut personalitatea §i a devenit uncantec general : , Cantectel pustiel." Noi posedam a-cest cantec in ambele variante, in manuscript §i le co-

1) Pirke de R. Eliezer cap. 34. Genesis rabba sect. 49.2) Steinschneider : Manna p. 1 7 si pag. 94 Zunz : Gottes-

dienstliche Vortrage p. 131 No. a. (Hammer) Rosencel I Stutg.Tubing. 1813 p 175.

8) Disciplina Clericalis ed. Val. Schmidt Berlin 1827 c. II p.36 .i p. 95.

4) Cap. 238. v. si pag. 745-746.8) CeT trel prietenT" apolog de Herder in : Foaie pentru minte,

inima si literatuth 1844 pag. 206-207.

VARLAAM IOASAF 47

municam pe amandoua intocmai dupa originalele. cadne arata §i modul cum schimba §i preface poporul,ceea ce-1 place.

Variantul cel mai vechiq este impersonal si se afRi,in manuscriptul nostru moldovenesc din 1784, in caree §i Alexandria :

fp pre frumoasii pustiea!Priime§ti-ma intru a to desrtme,

0 pre frumoasg pustiea!Ca pre pruncul la malcA,Mau la trto, td aplacrt

0 pre frumoasil pustiea IPre la mez de nalaz6.-noaptiNu mil infrico§a cu moarti

0 pre frumoasii pustiea !Niel cu a ta. ingrozireCa sit ml flea prefuiri (?)

0 pre frumoasrt pustiea!Ti-am Tuba preste polate,Ce stint cu auril suflate

0 pre frumoasA putiea!Ti-am iubit preste vistirieaCe-ste plina de avutiea

0 pre frumoasg. pustiea!Merge-voI pi dumbriivi odrasliteCa pre nilte vii rodite

0 pre frumoasrt pustiea!Fi -voi srilbatia flIarriLasiind lume ce amara

Fol. 141b 142 a.

F

9

48 LITERATURA POPULARA ROMANA

0 pre frumoas5. pustiea !§i pazand a to rAdicinACa sa stau fAra pricinA

0 pre frumoasA pustiea!Ramurile tale imu plac'A)Ca ruga sA mi sa triacA

o pre frumoasA pustiea !§i le placA cat de gTosCa si doblindesc fobs

0 pre frumoasa pustiea!§i le placli cat de mult'e)Ca ruga sA mi sA asculte

O pre frumoasA pustieaCa lume am phrasal§i la tine am n'Azuit

0 pre frumoasA pustiea !CA doresc di at meii prietin§i aduc lacraml fierbinte

0 pre frumoasa pustiea!Carele m'afi IndemnatDe InselacTuni m'am Lisat

0 pre frumoasa pustiea!Cu-mitre (?) me luT Hs.De la care am fobs

0 pre frumoasA pustiea!Care m'ail rascumparatDe strAmosescul pilcat

0 prea frumoasa pustiea ICarele pironit pre truce§i 'q ad varsat sfa'ntul sange.

0 pre frumoasa pustiea!

s'ati

TARLAAM IOASAF 49

Recenziunea a doua care urmeazk e mai complecta§i se afla intr'un manuscript de pe la Incepulul seco-lului nostru, in posesiunea d-lui Aron DensuOanu 1);&i este intitulatA :

VERSUL PUSTII

0 prea frumoastt pustiePrimeaste-mA Intr'a to desie. of!

Ca pre pruncul a sa maicACand la t,i4A i1 apleacl. of!

Si In leagan i1 odinesteDe tot 11111 11 fere.te. of!

Pazeste-m6 fAra frigSA nu mA tern de nimicA. of!

Per la mez de meazAnoapteNu mA infricosa de moarte.

Nice cAuta ingrozireSA ma' fad' fart (le fire;

Te-am Titbit pesti polatATot cu our fericatii;

Te-am Iubit pre vistiereCe sant plinA de avere;

imparAtilea am pArAsitSi la pnstiire am venit ;

Fiind salbaticA fiearAPArksind lumea ci amarA ;

CAt In lume am trAit'Mahe valurT am patat.

Pag. 24 -.25.

Glister, lit. pop. rom. 4

91

50 LITERATURA POPULAR/ ROMANA

Vol sa scap fArilSi prin a tale verzl lamurl (!)

Vol sa triiesc farii valuri ;Ramurile tale it pleaca

Ca ruga sa mi se tread.,§i le plead, cit de jos

Ca sa dobandesc folos ;CA doresc de al met pkrinte

Plangitnd cu lacram ferbiuteDe pdrintele Varlaam

Care povdfuitori cram,Carile m'ah indemnat

De eh lumea am lAsat,§i in cale am (!) povAtuit

La pustie am venitCa sa urines lui Hs.

Care-I hind de fobs,Care fi'aii vArsat sfii(nt)ul sAnge

Pironindu-sA pe cruce,Care m'art riiscumpArat

Din strAmosescul mien pAcat.Oh! Hristoase! imparate!

MA rog tam fad Zvi mie parteCu ingerii sa ma odihuesc

in veci al mA veselesc.O prea frumoasI pustie!

Pentru a complecta aci sirul colindelor nascute dinVarlaam si Ioasaf in toate variantele romane, mai damIn sfarsit Inca, redactiunea din c&ntecele de stea ale luX

viva;

VARLAAM IOASAF 51

Anton Pann Iata aceasta redactsiune, care apastrat asemenea unele trasaturT, ce dovedesc origineaacestui canter, del se spun& de a dreptul ea este unfiu de impdrat, care canta acel canter :

Acel fiu de impitrat mare0 prea frumoasA pustie!

Domnul andu-I luminare0 prea frumoasii pustie!

A llisat imprtriltie ai c. L§i a plecat in pustie

Cu dor O. cu amid jaleCantand in ast -fel pe cale :

0 prea frumoasa pustie!MA rog din inimii tie,

pe mineCa sit vietuesc in tine;

A to desime.sa fie,

Sciptrul de imparlitie;Pre tine to voIn de-acuma

Ca fii tats i murnii;§'ale tale ramunle

A 'mI fi surorile mele;§i din tine britzi§orii

Van sieml fie frati§oril ;§i toate lemnele crude

fie in loc de rude;§'ale tale floricele

i) Cintarea 15-a in editiunea a 5-a a Ctmtecelor de stea. Bu-cureltT 1852.

$1

Primelte-ma

'ml

sii'ml

Stout

62 LITERATURA POPULAR' ROMANI

Ca nepo %T qi nepotele.

MA rog iar pustie tie,Mill de mine el 31 fie,

§i sa ma fereqd de toatePlzindu-ma 'n zi 'n noapte,

De nalucirl, de ispite§i de fiarele cumplite.

SA ma intilre7t1 in rAbdareDandu-ml bunli cugetare ;

SA safer vara caldurA§i iarna degerAtura.

De ma'l vedea intr'o durereSa 'ml dal a to mangaere,

Stand doftor boalelor grele§i balsam ranelor mele

Ca din lume cand m'olu duce,SA 'ml poclu da sufletul dulce

tntr'aceluia mina,Ce m'a zidit din tarlina.

Este invederat, §i nu credem ca maT trebue demon-strat, cum ca toate aceste variante, probele activi-tdt,IT poetice a poporulul se trag dintr'un singurprototip, ndscut din jalnica infatiwe a lur Ioasaf,care-§1 pardse§te palatele ferecate in aur, ca sa pe-treacd, in pustie cu parintele sau Varlaam. Acesta se§i pomene§te anume in varianta a doua. Nu putemnici chiar banui, cum s'ar putea intAmpla cuiva,acest cdntec a esistat o data deja in forma inperso-nala, §i numaImar tarziu introdus fiul de impdratccddi esista la Ru.i lute() sums insemnata de variante

qi

c.

qi

VARLAPAI SI IOASAF 53

culese de Bersonov 1) din toate unghiurile Rusiei , a-tat din gura poporului, cat §i din manuscripte ; adica,atat colindele nescrise, lesne schimbatoare, cat §i celescrise, mat mult sau mat puffin fixate de originaliteral* §i in toate 29 de variante se nume§te basalacela, care pleaca in pustie §i canta acel cantec.

--.7..4-72....4-..e--

1) P. Bersonov : Kaleki perehojie I, 1 Moscva 1861 pag. 205268 No. 45 -74 ,,TarevieT Ioasafil, pustynikii."

gi

SYNDIPANu mai putin important. §i rilspanditti este cartea

aceea, de care ne vine acuma rtindul de a vorbi,,Istoria Syndipi filosofalur.

Pe cand ,Alexandria" trata un personagiu renumit alizbandelor razboinice, §i Varlaam §i lomat' canonizaviata sfanta a dol oameni muritori, ne prezintti acea-stA carte un intelept, can i a Si dat numele sttu catitlu. Dar ceea ce voim stt observilm din capul loculuieste, di nu dansul joaca rolul principal, cum s'ar pu-tea crede. Literatura popular" are pe un alt erou alintelepciunei omenesti, pe Solomon impgratul ; darlintelepciunea celui d'antaiil, precum gi toatil cartea, arenumai un singur centre in jurul cttrui se inviirte§te :vicle§ugurile femeilor §i invAtutura prin pilde, de a neferi de dansele, §i a asculta sfalul oamenilor intelepti.Sindipa este un product indic.

Inainte ins" de a intra in cercetarea mai de aproape.a acestei car', sa arunctim o privire asupra literatureiindice respective, a cares important" pentru cultura

adicg.:

SYNDIPA 55

terara §i pentru literatura populara a celor din urma9-10 secole este aproape covar0toare. Aceasta im-portanta a fost dove dila in mod stralucit prin vestita

Introducere ' a lul Benfey la traducerea germane acartii indice: Panciatantra. 1)

In urma espeditiunilor lui Alexandru Machedon, decare am vorbit mai sus, au stat Grecil un limp oare-care in relatiuni directe cu Indienil. Peste doua secoleau domnit domni de origina greceasca peste districtelenord-vestice ale Indiei, stapanind t,ara Pendjabialui, baImparatiea for se intindea chiar pana departe in Indiaapusana , soli grece0i erau acreditat,i pe lang& domniindieni, negustorl grece0i, arta §i tiin(a greceascaau intrat chiar §i in viala indica atat din Pendjab, cat§i din Alexandria. InfluerAa ce au esercitat deci Greciinu poate se fie mica, §i se poate chiar ca a fost maimare de cat ne-o inchipuim. A.sa pe taramul vietilpractice , d. e. la baterea monedelor, la architectura,poate chiar la drama ; afara de acestea §i o suma defabule, legende 0 mite se par importate prin Greci.

Din contra, India a platit Europei cu dobanda insu-tita aceasta imprumutare. Sute de basme §i legende,pove01 §i snoave incep deja pe la sec. VIII a se intindede la India peste Asia apuseana §i Europa intreaga ;intre cele mai vechi colectiunl de pove01 §i fabule pu-tern numi Paciatantra §i Sindipa. 2) Din sec. X incepespeditiunilepopoarelor islamitice in India §i o cuno§-tinia mai de aproape a Indienilor; §i literatura scrisei in-

1) Th. Benfey, Pantschatantra: Fiinf Blicher indischer Fabelnetc. 2 voll. Leipzig 1859.

2) Benfey, 1. c. vol. I p. XXIII.

56 LITERATURA POPULARA ROMANI.

a predomina. Cdrtile de povesti indiene se traduc maiintai in limba pehlevi (irano-semetica) apol in limbapersand si araba si ast-fel se latesc peste toate tarileislamitice si de aci in Europa ; punctele de trecere ere!Imperiul bizantin, Italia si Spania.

In masurd, mai mare s'au lit aceste povesti si pe-ste Odle din nordul Indiei: China si Tibet. Cercetarilelul Benfey, au demonstrat, ce atat nascocirea cat silatirea acelor mai multe pove.sti se datoresc Buddhis-lnulu §i literature! buddhistice , care deja din sec. Id. Chr. a fost cunoscuta Chinejilor. Ace.stia ad stat inrelatiunile cele mai intime cu buddhistii indien!, qiStaniglas Iulien, renumitul Sinolog, a reusit a descoperiin encyclopediile vechi chineze§ti, o alma de legende,parabole si basme de origine indo-buddhista; si sevede ce Chinejii au considerat in destul aceasta lite-raturd pentru a o strange si a o publica. No! ne-am folo-sit deja la parabolele In! Varltm de aceste traducer!chinezesti.i) In acelasT mod ca la Chineji an ajuns po-vestile impreund, cu Buddhismul la Tibetan!, si de ladansil la Mongols, can an stapanit Rusia mai bine de200 de an!, si in a cdror limbd s'au mai pastrat treidin colectiunile cele mai importante de aceasta na-turd. Si asa din literature a intrat in popor §i din po-por in literature, capatand cu incetul la fie care, ca7

racterul individual si national, si printr'aceasta cateo data o transformare poeticd interesanta.

Cartea cea mai de frunte a literature! acestia este :Panclatantra : Penta-teuh. Neavand atata importantd,pentru istoria literature! populare romane ne vom

1) Mai sus pag. 39 44.9t

SYNDIPA 57

multumi a o aminti in scurt, ad paha acuma Ii amreu§it a gasi vr'o traducere in limba romana. Pan-ciatantra, este o colectiune de pove§ti intercalate unaintr'alta §i pline de sentinte morale, esplicate prin po-ve§tile ansasi ; precum a aranjat d. e: Anton Pann: e-zatoarea la Tara, dar aci nu esista o legatura a§a de in-iima intre diferitele pove§ti precum este in Pancia-tantra, unde toate-s legate unele de altele. Toate santinchise intr'o poveste mai generalaca intr'o cercevea.Acesta este caracterul tuturor pove§tilor indiene, §ise.esplica prin scopul pentru care au fost compose :aceia de a arata o invalatura. ,nitic supt forma uneTfabule. Ele erau destinate pentru ,beizadele, fecioride domnT §i domnil insu§1, §i am putea numi scopulfor prin cuvantul : )0glinda domnilor`. Prin forma etde compilat,iune a inlesnit adaugarea §i scurtarea defabule §i pove§ti ; §i inteadevar Panciatantra in formaei moderna, este ntult mai bogata §i desvoltata decala fost in vechime. Fartea cea mai vechie se pare eae3te din sec. IIIII d. Chr. cad o suma. de fabuledinteansa se afla in literatura chinezeasca.

Tradusa din limba sanscrita in pehlevi de careBarzuie si dinteaceasta in cea araba de catre Ab-dalah al Mokkafa a fost tradusa Panciatantra deja762 in sec. V. in limba siriaca ; aceasta traductiunes'a descoperit mai deunazi de Bickell intr'un modfoarte minunat ; §i Bickell a editat-o §i a insotit tex-tul siriac cu o traductiune germana (1). Descoperirea

1) Kalilag and Damnag. Alte syrische Uebersetzung des indi-schen Ffirstenspiegels ed. G. Bickell; mit einer Einleitung v. Th.Benfey. Leipzig 1876.

COLITERATURP. POPULAIti ROMANA

ei foarte interesanta a fost descrisa de Liebrecht. A-pendice la : Mythologie comparee de M. Muller.

Traducerea araba a fost baza traducerei ebraicedin sec. XIII din care Iohan de Capua a tradusM latineste ca : Directorium humanae vitae. De aci s'atradus apoi nemteste dintr'asta in toate cele altelimbieurope e sub titlu : Kalila Dimne sau Bidpai.

Trecem peste toate cele alte versiuni orientale. (ar-mene, malaice, hindostane, maharate etc, despre caria tratat Benfey in vestita-1 introducere la traductiu-nea germana 1) §i ne oprim jar la traductiuneaAceasta a fost tradusa in limba greceasca de EvreulSimeon Seth la 1080 din porunca ImparatuluI Alex.Comnenos sub titlul de Stefanit si lhnilat. Din neintele-gere a tradus §i numele proprie din titlu, deducand Ca-lile din arabeste Calila, care insemneaza ; coroana, deaci Stefanit; in adevar insa sant Calila §i Dimna nu-miri schimonosite din Carataca §i Damanaca" cum senumesc personajele principale din Panciatan-tra indica ; in limba siriaca se numesc deja Calilag iiiDamnag, si de aci arabeVe : Calila Damna. De tim-puriu a fost apoi tradusa din greceste in limba slavonatot cu titlul Stefanit ysi lhnilat.

0 parte dinteansa se vede el a intrat in literaturanoastra romana si este identica cu : Cele12 vise ale luiMantel- pe care le poseda d. Cipariu un manu-script din sec. XVII. 2) Nol nu putem judeca de catdupe titlul indicat, dar totusI ne vom ocupa. putin de

1) Pantschatantra I, Leipzig 1859 p. 2-18.2) Priucipia pag. 114 nianuscriptul Ss. fol 31-36.

araba.

sacalii;

8ipi

ti

CELE 12 VISE ALE MI MAMER 59

acesta visuri, studiate cu deamanuntul de Veselovsky. 1).Ceea ce dg acestel povW1 o insemnatate deosebitieste probabilitatea, ca a venit la Slay. i la noT intr'unmod izolat, independent de cartea intreagh, i ca maicu seamy la aceasth poveste se arata mai clar ori-ginea budistica a acestui fel de apologurT i fabule. LanoT insa a venit de la Slavi ; de oare-ce traductiu-nile romane din limba slavona linut in generestr.ans de textul original, noT dam aei in lipsa tradu-cerel romane, un estract dupa textul slavon. Judecanddupa numele : Mamer se tine recenziunea noastrade acea veche slavonil din sec. XV, publicath de Ve-selovsky. 2)

Intr'o targ. numita Iriin Pra un imparat anumeAcesta yam intr'o noapte 12 visuri; nefiind

nimenea sa i le talcuiasch se roaga de filosoful Mamer§i acesta Ii zice ca visurile sant visurT profetice si a-rath oamenilor de rail §i ora§ulul de pacoste.

In visul cel d'antaia in care imparatul a vazut unstalp de our stand pe pamant §i ajungand pang la cer;insemneaza : Mutate mare pre lume §i vrajba unuiacontra celut alt. Intr'un alt vis a vazut un burduf debranza atarnand de la cer pang la pamant. Vi-sul acesta insemneaza ca oameniT se vor lepada deinchinriciunea la D-zed, i ca nice unul nu va facenicT un lucru bun. In visul al treilea vazu tree cazanece ferbea, unu plin de unt, altul plin de oleiu §i al trei-lea plin de apil; din douil fugea coprinsul, numal din al

I) A. N. Veselovsky. Slovo o dvenadtati sushi' Sallab,g. St.Petersburg 1879:

2) L. c. p. 4-10.

eis'au

60 LITERATURA POPULARA ROMANA

treilea din mijloc nu fugea coprinsul; si Mamer talcuesteea va fi o vreme, unde intre 1000 de femeT una nu va ficinstita. Asa urmeaza un sir intreg de visuri curioasesi de talcuiri nu mai ptOn curioase

Prototipul acestor visuri se Oa in recenziunea si-ring. 1) si in cea araba 2), cu deosebirea insa, ca vi-surile sant cu totul altfel si talcuirea for e mai ra(io-nala. Acolo urmeaza chiar implinirea for imediata,in tocmai cu talcul dat de ii-Oleptul Chibariun, si uncum iT talcuiall Brahmanii visurile in folosul for projiriu.

Afars de recenziunea din Panciatantra, se afla o po-veste cu cerceveaua cu totul analoaga si aproape decea precedents, in Kandjur, ciclul tibetic de povestihuddhistice, unde e vorba in genere de imparatulCianda-Pradiotasi in locul lu! Chibariunint,eleptul, esteMabacatialana.

Aceste visuri si talcul for all capatat cu incetul for-ma de intrebari si raspunsuri, ca ghicitoare ; iar pe dealta parte regasesc analogil in basme, unde eroulvede lucruri curioase, precum imparatul vede visuricurioase ; si la un loc anume, de la o persoana anumecapatg eroul deslusirea acelor lucruri, precum capataaci imparatul deslusirea visurilor. Veselovsky care a ur-rnarit aceasta terns mai de aproape, a adus-o pe de oparte in legatura cu Morolf, pe care-1 vom intalni maideparte sub numele de Bertoldo, pe de alta, a aratatesemple din basmele rusesti, unde regasim.ast4e1 devedeniT curioase. 3) Noi ne marginim a aduce un basm

1) Bickell 1. c. cap.9.2) Cap. 143) L. c. p 38 44.

'1t

SYNDIPA 61

cules de noT din gum unuT tigan din Bucurestl; pecare l'am publicat in limba germana..1)

,Feciorul de imparat incaleca pe un cocos ferecat siinsotit de cumnatul sad, care calareste asemenea peun cows, plead. la iad. Pe drum vede vaci ce pastea peo livede grasa langa ape, totusT erad asa de slabein cat n'aveat atata came pe oase cat e pe varful unulac. Ficiorul de imparat intreba, pe cumnatul sad ,ceeste asta?, cumnatul IT raspunde : ,tacT, and ne-omintoarce, ti-oid zice4.

Mergand maT departe vede niste vaci pascand penisip si totusi erad asa de grase, in cat plesneadgrasime, dad le atingeaT cu degetul. Ficiorul de im-parat intreba. iarasI, ,ce este asta ?4 cumnatul sadii respunse: ,tacT, tend ne-om intoarce spune.Mild se intoarsera. IT spuse : ,vacile grase sant aceT(Damen', cart as lucrat cu toata inima pentru copil lor,iar cele slabe sunt oameniT nehotezati si pizmatareti.'Aseasta este numal un epizod din multimea ce se Oain basmele corespunzatoare rusesti. 2) Alte paralele oc-cidentale afara de cele pomenite de Veselovsky se aflud. e. In basmele Siciliane a doamnel Gonzenbach siliteratura comparata in notatiunile lul R. Kcehler.

In mod indirect a intrat in literatura romans o mul-time de povesti care la urma urmelor se trag toate din

1) Ausland ed. Hellwald 1880 p, 257-259.2) Veslovsky L c. p. 40.8) L. Gonzenbach. Sicilianische Maerchen Leipzig; No. 88 anot.

ibidem vol. II pag. 257 259. 0 .paralelil, din literaturA tatara,1870 din Siberia, v. Radloff : Sprache der tarkischen StaemmeSttd- Sibiriene vol. IV St. Ptrsbrg. 1872 p. 378 381.

§i

§i

de

62 LITERATURA POPULARX ROMANI

Panclatantra. Asa unele povestl si basme, ba chiar sifabule, si de aceea adesea-ori vom reveni asupra Pan -clatantret, in cursul cercetarilor de fa0..

Caracterul acestei carte este in forma cu totul alt -fel,,de cat forma Panciatantrei dar in fond are asemeneascopul didactic ca si aceea.

Acuma insa sa ne reintoarcem la cartea de la caream plecat la ,Syndipe. Iata cum se esprimaGcerres,vorbind de aceasta. carte :

.Apropiindu-ne de eel sapte intelepli( ajungem lao carte care ne insufla respect prin anticitatea et ceamare. E.sit din munt,i1 Indiei, a fost acolo un izvor micin vremile trecute, si s'a revarsat catre Occident princampfile cele intinse ale Asia' in curs de mil de ant,tot crescand cu cat inainta in vreme §i in spat,ia, si dincare s'aa adapat neamuri si popoare intregt, pans canda venit in Europa cu migrat,iunea cea mare a popoa-relor, si si-a castigat si in genera4iunea si in vremeanoastra un public atat de insemnat, in cat a ajunsaproape celebritatea si sfera de activitate a cartilorsfinte, si a Intrecut acea a cartilor clasice. ,,Apoi ur-meaza : ,Curios si caracteristic in istoria acestei calf,:este mai cu seams propasirea cultural, ce se arata infenomenonul, ca, pe and acea.sta carte la aparitiunea etsi mai pe urma Inca ca traducOune greceasca, era car-tea regilor si o consideraii ca un vademecum, acumaa ajuns carte populara si a gasit refugia in contra ui-aril la clasele mai de jos ale societatei.

Aceasta, carte merits dar o analisa mai deslusitafiind tot de o data un esemplu din literatura indica.asa bogata in felul acesta. Originalul indic nu s'a des-

SYNDIPA 63

cogerit insa pana astazi. Forma principals, adica ceamae scurta, este descoperita de Brockhaus in noapteaa 8-a din Tuti-Nameh. Dupe, numele celui mai mareintelept care joacA rolul cel mai mare (Sindabar, Syn-tipas, Syntipa) a capatat aceasta carte numele de Sin-dabar, Syntipas §i Syntipa; in transformarile sitraduc-tiunile occidentale se numeste: Cei 7 intelepti Ro-man des sept sages dupa numArul inteleptilor. Ceamai vechia forma dupe, cea persand, este acea desco-peritA si publicata in limba siriacd de Baethgen 1) A-ceasta versiune nu este alt-ceva, de cat o traduceredintr'un text arab. Din cea siriaca a fAcut Mihail An-dreopulos in secolul XI o traductiune in limba grecea-sca. Baza tuturor reproductiunilor europee insa estetraductiunea cea evreeasca de pe la 1250. Din aceastaa facut un monah, Darn Iehan unalatineasca, Heberso traductiune franceza sub titlul ,Dolopathas.c (seco-lul XIV) Din o alts, traductiune francesA, s'at'e facutcele alte reproductiunT, asa d. e. cea englezeasca etc.Aceasta recenziune franceza a fost editatA de Keller,care a scris o introductiune de peste 2463) pagini, incare urrnareste toate paralelele si ramificatiunile a-cesteT ci£rtt, mult citite si foarte influente. Cad: afarAde acele traductiuni pomenite, mai posed, fie-carepo-por cate o odrasla esitA din vita comuna, cate o pre-lucrare mai mult salt mat putin amplificatA a lut Syntipa.

1) F. Baethgeu, Sindbim oder die sieben weisen Meister Leipzig1876.

Tiparitit de Boissonade, de Siatipa et Cyri filio, Andreopulinarratio in : Anecdota graeca Paris 1828.

3) Le romans des sept sages. Ttibingen 1836.

64 LITERATURA POPULARX ROMANA

Forma acestei csrti, adict o in*irare de povesti, inles-nia imbogAtirea amplificarea el, intocmal precum seamplifica si se Imbogatea Panclatantra, si intocmaiprecum se 1mbogAtea Halimaua. Asa dintr'o carte cu7 intelepti ce spun cate o poveste unu sail 7 rag-punsuri al mumel vitrige, s'au facet cu incetul 10 d. e.in 1001 nopti artbest11) s'a sporit in literatura tur-ceascA pant la 40 de povesti ale vezirilor .i 40 de ras-punsurT.8)

Din traductiunea greceasca. a luT Andriopulos s'afacut pe de o parte o traductiune sloveneasca, careinsa nu ne intereseaza pre noT acuma intr'atata,pe de alts o traductiune neogreceascei tiparitt in Ve-netia la 1744. 8) De aci s'a tradus in limba romana,si a intrat in literatura populara romans..

Textul cel mai vechiu it posedAm noT intr'un ma-nuscript mixt din 1779, dar este numai un fragmentde 3 foi coprinzand povestea introducittoare. Iatt ti-tlul pe deplin, care ne spune curat, cs s'a tradus dinlimba greceasca, cu care se si potriveste cuvant dincuvant :

'Istoria luT Kir 1 InpArat al Persilor, si pentru das-calul Sandipa. Cuvantul intait al Sandipii filosofulul,talmAcit de pre limba sirieneasca pre limba eleneascl;.iar acum mai pre urms pre limba romaneascA.,

,Aceasta istorie at scris-o maT intaiu Mossus filo-

1) 1001 Nacht ed. Habicht etc. vol. X noaptea 440-452.Literatura IntreagA a tratat-o pe larg afar de Keller Com-

paretti: Osservazioni intorno al libro dei Bette savj di Roma. Pisa1865, qi Ricerche intorno al libro di Sindibild. Milano 1869.

MJ6oloymov Zuviotou too inl000pou. Tenet. 1744. (80 96 pp.)

i

si

')

gi

gi

SYNDIPA 66

soful pentru Kir imparatul Persilor, vi pentru navterefiului sad, vi pentru dascalul Sandipa filosoful vi pen-tru 7 filosoli at impitratulut vi pentru Oitoarea impara-tulut vi pentru mevtevugurile el' cele reale vi vicleni cile-aii facut vi le-ail gait acea vitriga.' sa li faca fiu-lut imparatului inc6 vi asupra a insuvt inparatului."

A doua traducere tot din elineaste in limba roma-neasca s'a facut de dire unu, anume Simeon Pantea,la 1802 care a vi tiparit-o in acelavi an in Sibiu subtitlul : Istoria Syndipi filosofulut. A doua editjune s'afacut tot acolo la 1834.

lata acuma coprinsul ,Istoriet Syndipet( care a a-vut o influent,a directa vi indirecta asupra literaturespopulare:

,Fost-all un imparat la Persia, numele lui Kira, careavea vapte mueri, darn, copil n'a avut; vi a rugat preDumnezett sa't dea copii ; Dupa multa rugaciune l'aascultat D-zeti vi a nascut femeea un fecior, pre care-1crevtea imparatul vi'l invata ; vi i -aii gasit un dascalsal fug intru invalatura int,elepciunet vrednic; dar inzadar se nevoi dascalul treT ant, cact uimic nu s'a fo-losit. Vazand aceasta imparatul, chema pre Syndipa,filosof vestit, vi 1 zise, ca. vrea sa.-1 dea pe fiul sarispre inv5latur5. Syndipa Mgadui a-1 da in vase luntgata, cu toata invMatura pe deplin vi desav-arvit in-vatat, iar de nu, sa. 'i se taie capul, vi-T dede o ast-felde scrisoare. Deci lua. Syndipa pre fiul imparatuluivi'l bag intro casa mare vi larga, vi cele din launtrulcasil le-a luminat vi le-a albit vi a scris vi a zugravitpe pareci cate invat,aturi vrea 0.-1 arate; acolo vedeafilosoful cu fiul imparatului, vi'l inv6ta. Dupa ce tre-

°aster, lit, pop. rom. 5

LITERATI:RA POPULARX ROMANA

curd cele 6 lunT sI coconul era desavarsit invatat, ziseSyndipa : ,voiu fac cercarea norocului tau, si pre-cum void vedea folosul tau asa to voiu trimite la 0.-01 tau.' Facand cercare, vazu filosoful ca coconul seafla intr'o primejdie mare, daca nti va tacea saptezile de arandu, si sa nu vorbeasca nicT un cuvant; cuaceasta povata 11 trimise la tatal saa.

Deci a mers fiul imparatuluI dimineat,a si s'a inchi-nat imparatului. Dar cat iT vorbi imparatul, el sta sise uita in ochiT luT, si nu'I raspundea. Imparatul mah-nit zise hoerilor seT, sa vorbeasca, el cu dansul, poatese teme si nu graeste cu dansul caimparat; si incerca-rea hoerilor fu zadarnicd. Tot ap taxa de toles era siincercarea mumeT sale.

Imparatul avea intre femeile lui una vicleana, sii-a zis sa is pre fiul imparatulul si cat poate sa vor-beasca, cu momele, doara-1 va face saV mph tacereai sa vorbeasca DePI '1 lua muma sa cea vitrega

duce in casa et; acolo incepu vorbeasca de dra-goste si-i zise ca va cugeta ()axes' care mestersug a-supra tatalui sari, adica iT va da moarte, iara el luandInparMia, sa o is pe (lama de muere. Aceste cuvinteimtaratara ivteataia pe fiul imparatulul, in cat uitade sfatul Syndipil §i-1 zise : SA stir 't,T vela da ras-puns piste sapte zile; iara muerea auzind acestea s'anevoit sa faca pierzarea lui, decT 1ndata 'S a rupt hai-nele eT, as sgariat fata si a strigat tare. Impa-ratul auzind strightul el, alerga iute sa vaza ce este;iara, ea i-a zis: ea, imparate, cu multa osteneala mastra'duiam, si cu dragoste vorbeam indemnam saTorbeasca ; iara el de naprasna a cazut peste mine

66

§i-§T

pi 1

ca

pi-1

SYNDIPA 67

i sa nevoea sä ma rusineze, asa in cat mi-a rupthaina si podoabele, si fata mi-a sgariat-o precumvezi. Imparatul turburat si spaimantat, hotara sa o-sb.ndeasca pre fiul sat la moarte.

Impdratul avea sapte filosofI dupa obiceTu, pre cari'T Linea imparatul spre cate lucrurI vrea sa fad.. Declacesti sapte filosofi si sfetnici auzind de hotararea im-pdratului asupra fiiului sdu , fara sfatuirea lor, au so-cotit mintea lor, si au cunoscut di din mare manic sidin turburare covarsitoare s'a turburat imparatul dea crezut Vara mueril si a osandit pre fiiul sau lamoarte DecI se sfatuira intre dansiT, ca fieste care sa.meargg la imparatul, cate unul intr'o zi sa vorbeascacu dAnsul, sa, nu omoare pre filuI sau, pand vor trececate sapte filosoti.

Asa veni eel d'antaiu filosof si spuse imparatulul opilda si Inca una, cum ca nu se cade sä creaza usorvorbelor pardtoare. Cum simti muerea aceea, de vor-bele filosofultif, veni si ea si spuse imparatulul ocum ed. sa nu se Increazd in sfetnici, ca sant viclenlsi reT.

A doua zi vine al doilea filosof si spune o pildd, siTar vine muerea si spune altd pilda, si asa tot hotareaimparatul sä omoard pre fiul sau, retragea hota-rarea, dupg cum venea muerea sau unul din eel saptefilosoti, sfetnici al luT; ast-fel trecura, cele sapte zileprimejdioase.

In zioa a opta se arata Syndipa si fiiul imparatuluidezlegandu-i-se legdtura taceriI spuse viclenia mue-ril ; apol spuse maT multe pilde, cari dovedeau inaltasa intelepciune. Imparatul dede atuncT porunca sä se

pilda,

sill

68 LITERATURA POPULARA ROMANA

omoard muerea aceea ; insa fiiul de imparat o scapd.de moarte si zise , numai aceasta sä-i se facd. ei :razd capul si sä-I mdnjasca obrazul, i puind-o pre un.magariu sit incungiurd cu (lama toatil cetatea ca sa orusin eze.

ImpAratul mirandu-se de intelepciunea fiului sdu,intreaba pre Syndipa, dad. este din nastere sau dininvdtare ; si cartea se sfarseste cu pilda filosofulticmenitd de a ardta ca fie care om isi are ursita lui.

Acesta este coprinsul istoriel 1ui Syndipa filosoful,care precum se recunoaste la prima vedere, nu estealt-ceva decat stravechea poveste a lui Iosif cu fe-meea lui Potifar, sau a lui Hippolyt cu Phaedra fe-meea lui Theseus, care se repetd prin toate veacurilesi in toate literaturele.

Mult mai importante din punctul de vedere al in-fluentel au devenit acele Tilde, care in recenziuneanoastrd se urea la numarul de 22. Acest numar, pre-cum am observat, nu este pretutindenea identic, pre-cum nu e identic nici numele imparatului, nici nu-mele filosofului. La not se cheamd Kir adica Cyrus siSyndipa, In Occident se chiamd. Impdratul cand Dio-cletian, cand Vespasian etc. si filosoful e cand Vir-gil, cand un altul etc.

Noi aci ne vom ocupa numai cu una sau cloud dinaceste pilde, cari se potrivesc mai mult cu vederilenoastre estetice moderne; cd.ci o mare parte dintean-sele au un caracter cam prea liber, potrivit cu tonulvremurilor trecute.

Intelia pilda a filosofului at faptelea :Pilda ce o comunicam aci in estract este intaia pil-

sa-1

SYNDIPA 69

da a filosofulul al §aptelea §i o putem intitula : )stu-diarea vicle§ugurilor muerelor.c

A fost un om care s'ati jurat sa. nu §aza la unloc, nici muere ia, pana nu va afla toate vide-vugurile meqtepgurile muerelor; §i s'a instreinat0 a umblat din loc in loc, nevoindu-se sa afle ceeace poftea. DecT acolo pre unde umbla l'a Intalnit un,om §i l'a intrebat la ce umbla; §i data i-a spus totadevarul 'T spuse cel alt: omule , dute §i §ezi sangura-tic pe cenqa §i a§a vel afla me,te§ugurile muerilor.Tanarul facu a§a §i §ezu 40 de zile §i 40 de noptT §iscriea vicle§ugurile muerilor. Dupa aceea zicea ca n'aramas nescris nici un vicle§ug, §i s'a Tutors sa mear-ga spre casa sa. Pe drum a ajuns la un sat §i a ra-mas acolo. A doua zi a facut acolo un om o masamare §i a chemat §i pe acel strein. Tara el venind a§ezut cu la masa, dar nu manta asemeneacu cei Atuncea i-a zis stapanul casiT: de unde

§i de unde vii? Tanarul raspunse : viu de de-parte cad am e0t sa aflu vicle§ugurile muerilor. A-cestea le spuse barbatul, muerel sale zicand ia'l ina-untru §i randue§te luT bucate. Muerea Meuse precumII poruncise barbatul §i puind masa a §ezut cu dansulla masa.

Dupa aceea it Intreba data a scris toate me§te§u-gurile muerilor ? iara el a zis : nici un me,tepg sailmozavirie n'am lasat nescris. Tara muerea IT zise : §iea sant muere, §i voiu me§te§ugi ceva cu tine, sitvaz de-1 vet fi scris §i acela. Inainte insa, sa-1.1 spuitilucrul uneT alte femeT.

,A fost un om §i a avut muere de chaste §i ini,eleaptA;

sit-0

e01?

.Si

ceiralt1Patti.

70 LITERATURA POPULARX. ROMANX

si el tot deauna blastema pre alte mueri, si muerealui ii zicea: omule, nu (para pre toate muerile ci nu-mai pre cele rele. Tara el zise: pre toate le ocdrasc,ca toate sant rele.

Intr'o zi zise muerea lui card. dansul ce vreilucrezi astazi ? si el a zis : voiti sä ma duc cu plugulla Carina. Vii. ea ducandu-se la targ a gasit peste si a.cumparat; a facut si feriura si a adus-o barbatului el,sa-o manance; si intorcandu-se muerea acasd a a-runcat pestii viu pe brazdele plugului. Barbatul ei s'asculat sä are si gasind pestil II a cules si II a adus a-easa si II a zis sa i ferbe ; iard ea zise : dar de undei ai adus? si barbatul rdspunse : i-am gasit pe braz-dele plugului. Ea atuncea a mers de i-a ascuns; searaand ceru barbatul pestii ce-I a adus, muerea Indatt's-at apucat obrazul cu unghile si a strigat cu glasmare, de s'au strans vecinil de prin prejur, si strigaca omul acela are drac in sine, a tot vorbeste depesti gasi0 pe brazde ci sa-1 lege, a va sä o °mar&pre dansa. lard vecinii i -au legat lui mainele si picioa-rele cu lant de fer, si toata noaptea striga el : dartn'am gash ed pestii si i-am dat ei, si i-am zis sa-Ifrig. Dimineata au venit vecinil si l'au intrebat ce afacut; iar el spunea tot adevarul, si muerea striga:omul acesta e indracit. Asa it inu trei zile, dupe a-ceea it intreba dact vrea sa manance peste prajit ?si el indata a strigat: acestea sant pestii care i-amgasit pre brazde; Muerea a zis : Boearii crestinii! inc&tot it tine pe el dracul! lara el a gandit in sine sä numai zica acest cuvant; si cand it intreba muerea depesti, el zise : ca nu stiu ce peste este acela. Atuncea

sa.

SYNDTPA 71.

11 deslega muerea lui, si II zise, sd nu mai sudue pretoate muerile si sä nu se mai laude, ea va birui pretoate muerile.

Dupd ce ispravi cu aceastd poveste, Sneered muereaaceea sa adimeneasca pe tandrul, ca, ea eCanard si frumoasa si barbatul el bdtran, si alte vorbede felul acesta ; dar abia voi tanarul sd asculte devorbele el, cand incepu a striga: val mie! ce este a-cea;ta, ce patilu? si indata alergd barbatul ei, si ceichemati, si vecinT. Tandrul sedea la masa; si era cumare fried, si nu avea ce sd face. Deci o intreba bar-batul , de ce a strigat ; si ea II rdspunse zicand: aceststrein, pe care-1 ospatez, s'a inlamplat de i s'a pus unos de paste In gat, si 'mi. era fried sa nu moare, de a-ceea am strigat, dar acum s'a mantuit. Dupd ce ple-card. top', intreba muerea pe tandrul: oare cotespus, si edit ti -am Mout, ai-le scrise ? iara el zise: deacestea n'am nimica scris. Iar ea IT a zis : in desert toostenesti, si nimic n'aT ispravit, nicT al aflat viclesugu-gurile muerilor. Deci streinul indatd s'a sculat si catele avea scrise a ars si mirandu-se a zis : ca nimenidin oameni nu poate sh cunoascd rdutatile si viclesu-gurile muerilor.'

Aceasta pilda despre viclesugurile muerilor s'a marpublicat putin schimbata in , Curierul de ambe sexed 1)

al lui Heliade, sub titlu : O nuveld araba", adica po-vestea noastra cea principald far. cea intercalatd; siast-fel a influent,at pe d. Macedonski, dand nasterela ,Iadesul piesa teatrald a acestui din urma. Au-

1) Periodul al IV-lea No. 1 1842 -1844.

ti-am

72 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

torul singur mArturiseste aceasta, influent,, publica.ndsi nuvele alaturea cu ,Jadesul.' 1)

Epizodul intercalat, despre pestiI gasitI pe brazdelecampulul 1.0 are asemenea istoria schimbarilor si trans-formarilor sale, pdna cand a ajuns povestea lui. An-ion Pann: De cand ploa cu carnatr . 2) Deosebireafundamentala intre aceasta din urma si prototipul e,este, ca. rolurile s'ari schimbat : nu femeea pacaleste pebarbatul el , ci barbatul pe femeea sa cam neroada.

Mal aceeasl poveste se afla in India, in Danemarca,in Italia, Franta etc. Cosquin a publicat un variant dinLotaringia si l'a insotit cu toate paralelele, 3) se inte-lege afara de cea romans..

Tot Syndipa, dar in mod indirect a dat nastere si lapovestea 'di: I. Barac: ,Cel fret' !raft' ghebosi sau treibarbari fi o muere; istorid comics in versur'i` a cdrororigine nu e lipsitd de interes din punctul de vedereal migratiunel povestilor.

and am espus istoricul lug Syndipa, am pomenitcd esistd diferente intre deosebitele prelucrarI si tra-duceri acestei call, la diferite popoare. Una din dire-rentele intre recenziuna ebraica, (din secol. XII) si ceagreceascd, care este prototipul recenziund romdneeste, ca. aceea poseda intre allele si o poveste, pe careo put ern considera ca samburele din care s'au desvoltatvariantele ulterioare pans, cand a ajuns la nog ca o

1) A. Macedonski, PoesiT. BucurescT, 1882 p. 398-401.2) Anton Pann: Fabule §i Istorioare L Bucur. 1841 pag. 117

127.3 'Cosquin: Contes lorraines in : Romania Vol. IX Paris 1880

p. 392 urm.

BARAC. TREI GHER4t 73

poveste a lui Barac. Duph cea ebraich, respective dupetraducerea latina, ea a fost prelucrath apoi de truverulfrancez Durand. Straparola din partea lui a priimitaceasth poveste in colectiunea lui cea italianh. 1).

Un colorit oriental a dobandit mai pe urma, prin di-bhcia lui Guelette 2) care dupd cum o marturise§te elins4 a luat acea poveste de la Straparola. Von derHagen in fine a publicat traducerea germanh in 1001de zile 3).

Aceasth din urmh varianth este originea povestei luiBarac, care a luat-o sau din traducerea germane saudin cartea francez a lift Guelette. Cuprinsul este pescurt eel urmhtor :

Un fabricant de sabil din Damasc avea trei feciorigliebo§i, care se asemanau a§a intre dan§il incat nuse putea distinge unul de altul. Pe patul morkit 16satatal for diata, sa nn se desparta intre dan§ii. Duphmoartea mumei for insa, ei se desphrtira §i unul dinei ajunse la Bagdad. Acolo intra la un fabricant desabii, se insure cu nevasta me§terului dupe moarteaacestuia, §i ajunse all face oare care stare. Atuncisosirl §i eel l'al0 doi frati al lui la dansul. El if priimirail, le dede ceva bani §i le porunci sh pheaseasca o-rapl, nevestei sale porunci sd nu -1 primeasca. Eindel la treabh se fdcu nevestei sale mild de dan§ii §i eapriimi pe &Mil' bhrbatului el, II osphta §i if imbritca. In

I) Piacevole notti IV. No. 3.2) Contes Tatares. Les mine at un quart d'heure. Utrecht 1737

13-19 sfert de teas Les trois Bossus de Damas" Dunlop-Lie-brechtp. 209-210 si p. 486 No. 278-

8) Vol. X Prenzlau 1829 ziva 626-632.

74 LITERATURA POPUT ARA ROAIANA

ceasul acela se intoarse barbatul el' acasa. Atuncifemeea, de frica ca el sa nu vaza acolo pe fratii lui, iiascunse intr'un butoiu. Dar cat de mare fu spaima el,candcautand dupg, oare care vreme, sa vaza ce fac, ifgasi morti ; ea chema pe un hamal fagadui o sumaoare care sa. ea si sa arunce pe acel gheboscaci eaaratase numal unu in apa Tigrului. Gaud se intoarseel acasa , u arata femeea ca s'a intors mortul

prin urmare nu poate sa II plateasca inainte dea scare de el. Harnalul ea deci pe al doilea mortarunca in Tigru Dar cat de mare fu turbarea lui,child ajungand aproape de casa femei, vede pe ghe-bosul ca intra in curte. Fara, a mai zice un cuvant, 11apuca, it baga intr'un sac si-1 arunca i pe asta inTigru. Venind apoi sa-si ea plata, hamalul povestestefemeii, cum ca ghebosul s'ar fi intors pentru a treeaoar ca el l'ar fi aruncat ear In apa. Cum auzi fe-meea de aceasta, int,elese indata ca era vorba de bar-batul vaitandu-se de moartea lui, nu vrea saplateasca hamaluluit A cesta dupa ce se certa cu ea fugein fine ; pe drum it intalneste Califul care mergea tip-til prin oral , si ii porunceste A. is el sacul ce duceaCaliful in spinare duca. Card ajunsa in palatvazu hamalul a in acel sac $i in cele alte doue sacurice se adusera impreuna cu acela, se aflau cel treighebosi, earl' nu erau insa morti ci numal amortiti. Ca-liful afland toate de la hamal, chema, pe femeea, careinsasinu poate sa deosibeasca pe barbatul ei dintre eeltrei frati ce steteau unul 1anga altul, Inteatata se ase-manaa ; papa cand acela singur se arata. Pe eel-halt:1doi i ajuta Califul acuma abia implinesc diata

eY, si

sal

ei

gi

gi ii1

gi

gi

gi

BARAC. TREI GHEBM 75

tatalui Tor, de a nu se mai desparti unul de la altul.Aceasta poveste versificath de I. Barac, a aparut

mai intaid la 1843, apoi s'a retiparit la 1844 si 1878.Ce e mai interesant insh este, eh posedam in litera-

tura romana Inca o a doua redactiune dintr'aceasth.poveste, Irish mai desvoltata si mai impodobita si adichin ezatoare la tail de A. Pann.i) Aci cei dol coco-sati nu sunt fratil ci numai prietenil barbatului coco-§at, apoi dui)/ ce hamalul a aruncat pe cei dol d'an-thi ghebosi in aph, Incepe un sir de intamplari cughebcsul al treilea mort, prin care se deosibeste re-cenziunea lui A. Pann de cea a lui Barac. Hamalulaninh mortul de usa unui chrciumar, carciumarul su-parat ca bate cineva asa tarziu noaptea la usa lui, esesi loveste mortulhamalul fugise carciumarul spe-riat, cad el crede ca l'a omorat, duce mortul la un ma-celar, care crede ca e un hot, bate, it pune apoiunui pescar in car, acesta de asemenea it aseazalaugh merindele unor plugari, can lovindu-1 it punpe manzul unui calaret, acesta it arunch lute() lun-tre; un vanhtor de rate da in el cu pusca si ca sascape da drumu luntrei; pescarii se lail dupa el as-vhrlind cu pietri; de teama ca l'at °moral lash. lun-trea cu omul, care ajunge la scocul unei mori §i stricaroatele ei, morarul crede ca roata l'a strivit a-raza langa cotetul unui satean. Acesta crede ca l'a°moral cu lemnul ce aruncase it el socotind ca epn hot, si it arunca in elestet; de acolo il scot pes-

1) Anton Pann : ezlitoarea la tarn. Bucureqd 1880 vol. I, p.73-83 qi II p. 3-16.

pi 1

si'l

76 LITERATURA POPULARA ROMANI

carii, caril vazand sacul, in care se afla el, ca e asagreu crezura, ca au gasit o eomoara si se due la zap-ciu ca el sa o Imparte intre dar in loc de comoaragasesc pe ghebosul mort ; cu incetul cu incetul se i-vesc toVi acei cari se simtira vinovali de moartealui, afara de hamalul. Zapciul vazand atatea vinovati§i nevinovaci tot de-o data, zapacit da drumu la totisi gaseste pe mortul singur vinovat ca dup'atateaomorufl de rau tot nu s'a lasat.(

Izvorul din care a scos A. Pann aceasta povesteeste probabil Halimaue sau mai bine in 1001 denoptci unde se &este o poveste mai mult sail maiputin analoaga 1). In recenziunea buT Gorjan lip-seste aceasta poveste, dar se afla in acea de Barac(Galland), de care vom vorbi mai departe. Un sirde Povestl paralele din literatura franceza (fa-blieaux) si germana a fost analisata de Von derHagen 2) cu diferenta ca in loc de ghebosi, mai cuseamy In loc de eel din urma ghebos din povestea luiA. Pann este unpopd, carui se intampla sa fie omo-rat de atatea ori.

Cat de populara a ajuns aceasta, poveste, dovedestefaptul, ca varul meu mi-a povestit'o ca o intamplarereala, localisata in Galati ;

Un grec ghebos, dar bogat, se insoare, vazand cesoarta rea au bani rama.si de la un holteiu. Dupa ces'a insurat nu ese nietteri cu nevasta lui de frica zu-

ferneea lui se plictiseste sezand tot mereu a casal

2) 1001 N. ed. Habicht noaptea 127-129.Ge3sammt abentheuer III. Stuttg. Tuebing 1850 p. LILXI.

el;

lieT;

3)

BARAC. TREf GHEBM 77

Ca sä-1 treaca de urat se duce grecul nostru i aduna,zece gheb41, cari se nazareau tocmal ca dansul. Ea 11pofteste cafe unu sa se Intoarca apol la dansa, §i candvenia cel d'antaiu, Tata ca sosi §i al doilea, i a§ea tot,Izece ghebo0 pe cari i ascunde de a randu intr'o ca-mara stramta, acolo murira nabu§itj. Cum vazu fe-meea nenorocirea ce i s'a intamplat, ascunse sub di-van, dar a doua zi se simt,ea un miros greu; dedichema pe un hamal i aratandu-I un ghebos mort seinvoWe cu bamalul sa is pe acel mort §i sä-1 aruncein Dunarea. Dar de cate orI se intoarce, 11 arata fe-meea, un alt mort zicandu-1 : iata.ca s'a intors, §i ast-fel a fost nevoit sa-1 duce, pe top', cand se intoarcehamalul de la al 10-lea mort, zare§te pe barbatulvenind spre cash; infuriat cum era, se arunch pe el, itapuca, 11 bag in sac §i it arunca §i pe dansul in Du-!Area.

II

BERTOLDOToate pove§tile cu cari ne-am ocupat pand acum

as fost de origine indogermanica dar au suferit o in-raurire semitica. prin Sirieni, Arabi §i Evrei, de catreearl au lost traduse, prelucrate si rdsphndite. Acumains ne vine randul de a vorbi de o carte, a cdrei le-genda este de origind curat semiticd, special talmudich.,dar care in cursul seculilor a fost inteatata transfor-mata in cat abia se recunoaste adevdrata origind. Acea-sta carte este: Berto ldo.

In Talmud se spune urmdtoarea poveste:,Regele Salomon vrand sa zideasca templul din le-

rusalim a fost silit sa trimeatid pe generalul sail Be-naia sa prinza pe AsmedaT, regele demonilor, ea prinmijlocirea lui sa &eased pe acel Samir : sfaramdpiatrd. Cad alt-fel n'ar fi putut sa spintece si sa cio-pleased bolovanil de piatra, din cari zidea templul, deoare ce Biblia opre§te intrebuintarea ferului; Samirulinsa avea proprietatea de a spinteca piatra pe care afost pus, §i numai Asmedal stia unde se &este. Cumultd dibdcie ajunge in fine Benala sa pue mana pe

BERTOLDO 79

AsmedaT, si sa-1 duca. la Ierusalim. Pe drum it vedecum plangea, cand trecu o nunta, ca. radea cand auzipe unul poruncindu-sT o pereche de ciobote care sä tie7 aril; apoi apuca Asmedai pe un orb care era sa cazaintr'o groapa si'l indrepta pe calea mare ; si asa iarradea de un vrajitor care spunea norocul la oameni,1ce steteau Imprejurul lul. Ajuns inaintea lui Salomonel arunca o trestie pe pamant. Intrebat de catre Salo-mon de ce a plans si de ce a ras si c'un cuvant de fap-tele hif curioase, deslusi el toatA purtarea sa si zise :ca a plans flind-ca mirele are sa moara peste Miravreme, si a ras de acela, care si-a poruncit ciobote cesa tie 7 anT, pe cand el nu o sa mai traiasca 7 zile;pe orbul Pa indreptat, find ca a auzit in cer, ca acelacare va face un bine acelul orb, va capata o mare res-plata ; a ras de vrajitorul ce spunea norocul la toVf oa-

si singur nu stia ca era o comoara ingropalachiar subt picioarele lul; iar trestia aceea este malu ade paniant ce ocupa omul dupamoarte, pe cand el estenesatios cata vreme traeste.' Restul acestei legende otrecem aci find departate de scopul nostru; mai pelarg vom reveni atat asupra acestei legende in Intregulel, cat si asupra tuturor legendelor solomonice, in de-scrierea literaturef religioase. Acolo vorbim de rolulce a jucat figura lul Salomon imparat in legendele sipovestile.universale; aci, unde figura primitive s'a des-figurat cu totul, si numalcercetari indelungate ne aducla prototipul departat , ne marginim a indica acesteschimbarl In trasurT generale. Cad ca micul grauntede mustar ce creste si devine un copaciu mare asa acrescut si s'a desvoltat aceasta, mica poveste in cursul

menii,

80 LITERATURA POPULARA R0111/01i

secolilor §i in mijlocul a multor literaturi. In Franta adat ea na.tere, salt cel putin a schimbat caracterul in-treg al unei lngende vechi §i a produs povestea des-pre : Merlin l'enchanteur care is locul lui Iwnedai; inRusia se face dinteansa, povestea despre Salomon O.Chitovras (Chentauros) unde A§medai e considerat caun Centaur, o dahanie nasdravana. In Englitera esteSolomon ci Saturn, unde intrevorbirea acestora capataforma unul dialog cu inifebari §i raspunsuri. La 1488aparulatine§te §i englize§te sub titlul: Sayings and pi o-verbs of Solomon, with the answers of Marculphus.1)De aci este numai un singur pas la transformarea ger-mana, cunoscuts sub numele de (Salman und Morolt),Salomon und Morolf §i in fine cartea populara : Salo-mon und Markolf.

De aci de sigur prin mijlocirea unei prelucrari fran-ceze, tiparita la Paris la 1509, a ajuns in Italia undeGiulio Cesare Croce, cu supranumele della Lira, pe lasfax§itul secolului al XVI-lea o transforms in : vita diBertoldo ; 2) Insu§i numele Bertoldo, nu este alt-ceva,de cat o coruptiune din numele german Markolf,Morolt. Localisata in Italia de catre Croce a ajuns a-coth la o mare reputatiune ci era cartea cea mai po-pulara, in Italia peste doul secole.

Cartea lui Croce a fost asemenea tradusa in limbaneogreceasca.2) Pe langa Bertoldo a mai scris Croce §io urmare sub numele de Bertoldino, adics istoria fiului

1) Dun lop-Liebrecht pag, 328331,2) Le sottilissime astuzie di Bertoldo. Despre biografia luI v 0.

Gue rrini : La vita e leopere di giulio Cesare Croce Bologna 1879.8) flavoupyan ruip.Exci ma Puclblvai BEFconco, Venetia 1813.

BERTOLDO 81.

lul Bertoldo , care de asemenea s'a tradus in limbaneogreceasca. Aceasta parte din ciclul legendelorsolomonice a fost pe larg tractata de care Veselovskyin importanta sa opera asupralegendelor solomonice 2)pe care o datorim amabilitatiT autorulul.

Veselovsky a urmarit pas cu pas caderea ingerululAsmedaT, ciizand din rangul Mu de cap al demoni-lor si ajungand in sfarsit haascariciu la curtea until im-parat.

Din secolul al XII-lea deja, poate si mai de vreme,ne intimpina loctiitorul lui Asmedai, in forma until omistet putin familiarizat cu cerintele estetice, care sal, devorba cu imparatul Solomon si cauta birueascaprin intrebari istete, sau prin raspunsuri la intrebarifacute de catre imparatul. Se intelege ca de la ast-felde intrebari a putut sa ajunga usor la parodiarea sen-tentelor si proverbelor, ce se pun in gura imparatuluiSolomon, si asa din Intrebari si raspunsuri' serioase,ajungem la comica si parodia. Evul mediu iubea ingenere forma aceasta de dialog, de aceea multe carticu scopuri didactice s'aa conservat sub aceasta forma,si chiar in literatura romana. Not vom vorbi despreacele ,intrebari si raspunsuric abia cand va fi vorbade literatura religioasa, si de modul cum a intrat lite-ratura scrisa in popor, si a influentat asupra lul; cadmanuscriptele noastre de Intrebari si raspunsurr au

1) Btoc Toy MraptoX8cvou, ed. 4-a Venet. 1818.2/ A. Veselovsky : Slavianskia skazanRa o Solomon" i Kitowrase

i zapadnyfa legendy o Morolife i Merline. St. Petersburg 1872pag 245-340.

Caster, lit. pop. rom. 6

sa'l

82 LITERA.TURA. POPULARA ROMANA

toate, in cea mai mare parte, un coprins religios, tra-tand persoanele biblice i intamplari din istoria sfanta.Nol totusi pomenim aci de acele Intrebari i raspun-suri' cad prin forma for stau in legatura ideals, cu in-trebarile si raspunsurile lui Solomon si Morolf. Bachiar unele din vechile intrebari, cari erau de un ca-racter religios, se regasesc si in intrebarile noastre.Dar sa ne intoarcem la Bertoldo.

Pe MO acele intrebari raspunsuri, s'at maiadaugat epizoade in forma de povesti, sail mai bine unsir de snoave legate intre dansele, si din aceste ele-mente s'a combinat Vita di Bertoldo" si traductiuneagreceasca corespunzatoare.

Dar in desvoltarea ulterioara, ce a suferit cartealut Croce in Italia, s'a perdut cu incetul partea aceacu intrebari i raspunsuri, si a ramas o recenziunescurtA, care coprinde numai ispravile viclene ale me-sterului Bertoldo.

In literatura romans, posedam not amandoua recen-ziuni, adica atat cea desvoltata, cat si cea prescurtata ;amandoua Inca din secolul trecut.

Textul cel mai vechiu din viata lui Bertoldo Il po-sedam not intr'un sbornicc manuscript din 17791) po-sesiunea noastra, intitulat

)Inceputul vietii si a faptelor lui Bertold de ce aufacut si lucrat in vieata

Dupa stilul se vede ca este o traductiune facuta dingreceste, sau o copie dupA o ast-fel de traducere.

Aproape o suta de ant dupa acest manuscript a re-

Fol. 41 a-7W

si

:

lui..

9

BERTOLDO 83

improspatat d. Nebunelli din Galati viata lu! Bertoldo,localisand-o in Cara romaneasca. Vicleniile inefteru-rubel Perdaf 1 1) nu sant altceva de cat vicleniile2ne0erului Bertoldo.` Dupa cum ni se comunica, a tra-dus d. Nebunelli pe me;fterul Perdaf nu din grecWeci din italiene.'te. Aceste cloua texte reprezinta recen-ziunea cea complecta, a care! coprins este eel urrnator :

In zilele lul Albon imparatul Logobatului, carele astapanit loata Italia, era scaunul imparatului la Ve-rona. , Allatu-s'au in curtile MI un mojic pe carile itchema Bertold, om grozav si iirat la chipul lul, cat nuera altul ca dansul, dar avea minte suptire §i ascutita.

Acest Bertold era mic la obraz, cu fruntea zbareitd,cu ociiii ro§i ca focul, sprancenile ca parul de pore, ure-chile lung! ca de magar, gura mare §i stramba, buzelelasate in jos ca de cal, barba pe supt barbiea ca detap, nasul strdmb, dintil afard ca de ramatori salba-tic!, §i cand vorbea se pArea ca fierb cate-va oale lafoe; picioarele avea ca un tap, §i tot trupul flocos.

El veni la imphratul §i atuncea incepu imparatul ase intreba cu dansul, Din aceste intrebari §i raspun-sue, dam aci cate-va esemple :

Ce lucru este mai lute ?Gdndul.Ce yin este mai bun ?Cel ce sa bea in casa altula.Care este acea mare, care nisi o data nu sa satura ?Satul scumpulul, §i iubire de argint.Care este mai mare foe §i vrajbd in casa ?

1) Galati 1875.

84 LITERATURA POPULARA ROMANA

Muere rea *i gura cea mare a slugilor ?Cum ai fi facut sa, prinzi un epure, ne alergand

dupa dansul ?A§tept pang. cand 1'4 fi fiert, §i apoi l'aI prinde.De oare ce Bertold incepe a raspunde mojice§te-

voe§te imparatul sal goneasca de 1a curte, §i Bertoldoraspunde : Eu ma duc, dar to trebue sa. §tii, ca ,mu.,,-tele mrtcar de le §i gonWe cineva ele iara§i se intorc,a§a Si eu iara§1 ma voiu intoarce. Imparatul il 'la devorba , sa se intoarca cu mu§tile.

Iara Bertoldo avea un magar Miran, jupuit §i aco-perit de multi; atunci incalica Bertoldo pe acel asin,§i vine la imparatul cu cardul de multi ce se tineaudupa dansul.

In vremea aceeavin doua mueri cu o oglinda la im-paratul, §i fie care zice ca oglinda e a ei. Imparatuldecide in modul cunoscut, cum a decis Solomon cere-rea celor doua mueri, ce pretindeau copilulcel viu. .4azice imparatul aci, A, se sparga oglinda ,i fie-care dinmuerile acele, sii. 'la o jumatate din faramituri ; unadinteansele se indura de oglinda §i renunt,a, numatca oglinda M. ramae intreaga. Ace§tiea di imparatuloglinda. Bertoldo, care era de fatA la aceasta judecata10 bate joc de wara credinVI a impa'ratului, carecrede 'lute lacramilor muere0. Dar imparatul incepusa laude foarte tare pe femeile. Bertoldo auzindaceasta, zise imparatuluI, ca in scurta vreme IV vaschimba parerea. Ce sa. faca ? ce sa dreaga ca sase lie de vorba ? Bertold, ca sa ese cu fata curata,se duce la femeea aceea ce a ramas cu oglinda §i ispune ca imparatul a facut o lege noun, cum ca. fie

BERTOLDO 85

care What sa Ia. cate 7 mueri. Abia afla acea femeede noua lege a imparatului, cand de grata o spune lacele alte si toate de o data se strang la palat si incepa sbera si a racni, ca imparatul sa'sI schimbe legeacea noua.

Imparatul auzind acestea toate, se mania foc asuprafemeilor; .i ast-fel isi schimba in curand parerea ceatuna ce avuse mai inainte despre dansele.

Pe cand mai vorbea Bertold cu imparatul sosi osluga de la imparateasa si chema pre Bertold sa viela dansa; cad ea auzise de viclesugurile lug si vreasa'l pedepseasca. Spre acest scop gatise imparateasamai multe muerI cari sa vie sa -1 bata, cand ea le vachema. Cum venira muerile acele, zise Bertold: aceeace a gandit O. otraveasca pe imparatul, aceea ma vabate eel d'a.ritaiii. Atuncea zise una catre cea-l-alta: eunu m'am gandit la una ca aceasta; pana cand au ajunsla imparateasa; si ast-fel a scapat Bertold prin vicle-sugul la Tot prin viclesugul lug, scapa Bertold si dealte batai, ce voea imparateasa sa-i dea prin stra-

jeril el%In casa ImparatuluI era atuncea un mascariciu, a-

nume Glomoz si acesta s'a apucat de cearta cu Ber-told, dar it ramase Bertold cu vorba, cad era mai isteti mai intelept. Inainte de a pleca insa chema impa-

ratul pe Bertold ii -i zise : maine sa vii, dar sa nu fitnicI gol, nici imbracat.

A doua zi de dimineata veni Bertold invelit numalintr'o mreje ; fund ast-fel nici gol nici imbracat.

Imparatul it intreba:Ce face tatal tau, mwna-ta, fratele-tau, soru-ta ?

86 LITERATURA POPULARA ROMAN A

Tatal meu dintr'o paguba face doud. Muma meaface unei vecine a sale, aeeea care alt data nu i-o vamai face. Frate-meu cat! &este, atafia ucide. Soru-mea plange ceea, ce au ras tot anul acesta.

Descurca-mi acest talcu!Tata' meu voind di inchiza o cale la campu a pus

maracini, si asa acei ce aveau obiceiu sa, treacape acea cale, vor merge in dreapta si in stanga ma-racinelor si ast-fel dintr'un drum a facut douti. Mu-ma-mea inchide ochii unei mahalagit,e ce murise, lu-crul ce nu-il va mai face alta data. Frate-mieu sezandla soare ucide pe toti paduchi, caii &este in camasa;si soru-mea anul acesta a petrecut cu un ibovnic atel, si aculna plange durerile nasterii.

Apol mai urmeazd un sir de intrebari si raspunsuri..In vremea aceea venird, toate femeile la imparat,

impreund, cu impArateasa si cerurd sti li se dea lotdreptul de a lua parte la viat,a politica a barbatilor.Imparatul nu stia ce sa le raspunza, atunci veni Ber-told si fagadui imparatului, ca-1 va scapa de acea n5.-paste. Se duse Berto Id in plata si cumpara o vrahie viesi o puse intr'o cutie, pe care o aduse imparatului si 1zise, sa trimeat,d, acea cutie inchisd la imparateasa sila femeile si sa le zie,a sa aduca maine cutia nedes-chisa, dupa care le va indeplini cererea lor.

Femeile insa n'au putut rabda pana a doua zi savaza, ce e in acea cutie, ci o deschisera indata. Darabia o deschisera si pasarica ce era intr'ansa shunt siintr'o clipa se facu nevazuta, asa in cat femeile nicinu puturd, sd, cunoasca ce pasare era. A doua zi, candvenira la imparat el le arata, ca nici o zi n'aA putut

BERTOLPO 87

rabda, §i cum pot ele cere sä fie sfetnicl §i judecatori.Impargteasa afld cd, §i aceasta era o nasdrdvanie a

lul Bertold §i cduta cu on ce chip sal omoare; dar elschpd, prin vicle§ugurile sale. A§ a. intr'altele: bggatintr'un sac.ca O. fie aruncat in apd., inpala pe pazito-rul sad, spuindu-i ca a fost pus in sac pentru ca nuvoia sa se insoare cu o fats bogatd; atunci se bagspazitorul in locul lul in sac, §i el scapd.

Alta: daca porunce§te imparatul sa spanzure peBertold, it roaga Bertold sa -1 lase pe dansul, sail' a-leaga copacul care-i va fi pe plac. Imparatul

dorinta, dar in zadar colindeaza prin toata Oracu oamenii imparatului, Bertold nu gase§te un copacidsa-1 fie pe plac.

Atuncea it is Imparatul la curtea lui sä §azg acolo.Dar nu poate sa 'Parlance bucatele de la masa impd-rateasca, isi stricd, stomacul §i moare.

Manuscriptul nostru mai posedd invdtaturi date dedansul, cand era bolnav, §i o diiata, ce at gasitdupd, moartea sa, la capataiul hut, care era scrisa deTirfelio logofatul, cu invillatura lui Bertold. 2)

Afars de aceasta redactiune lungd, mai posedam§i una scurtd, care precum se vede e tradusa din ita-liene§te §i tipArita pentru antala§T data la 1799 ; 2)editiunea a doua, pe care o avem nol, este din 1836 ;tiparitd in Transilvania (Sibiiu ?) intitulata : Via(a luiBertoldo # a lui Bertoldino feesiarul lui; din preunci fia lui Caeasino nepotulul lui.

1) Fol. 73-74.8) Fol. 74-76.8) 'arm : L:bliografiA rom. Damn 1873 p. 19.

II impli-neste

88 LITERATI:1RA POD:MARA ROMANA

Coprinsul este intocmal acela§1 ca §i in redactiuneaprecedents, cu singura deosebire cd, e lipsita de orce dialog, numaL o urma mica s'a pastrat in discut,ieintre Bertoldo §i mascariciul care se chiama aci : Fa-gotti. 1) De aceea nu estragem nimica dinteaceastarecenziune find aproape identicacu cea desvoltata. DinBertoldino nu se afla mai nimica inteaceasta redacti-une, cu toate ea se pomene§te pe titlul, §i Cacasino nuse afla de cat numai pe titlul. Dar Bertoldino fiul celprost al lui Bertoldo, a fost asemenea localisat de d.Nebunelli, care l'a numit : Gugu(el. 2) IT lipsWe insaon -ce important,a.

Mult mai mare este influenta lui Bertoldo asupraproverbelor §i in unele puncte asupra basmelor §i po-ve,tilor ; cat prive§te proverbele vom reveni asupra luiBertoldo cu ocaziunea literatureT etice.

lar ceea ce prive§te basmele relevdm povestea,Fata sdracului cea isteat,V 3) Boerul intreaba pesdracul : ce este mai gras in lume ? ce este mai bun ?ce alearga mai lute ? Fata lui it invata sa rdspunza :mai gras in lume e pdmantul, el ne da toate bunatd-Ole ; mai Lute de cat toate e gdndul; mai bun decattoate e D-zeu care ne sufera pe lume, cu toate rau-tdlile noastre. Apol regasim cererea intocmai ca in Ber-toldo. Boerul porunce§te fete! saracului sa vie la curteaboereascd. Ea sa fie nicl imbreicatd, ?del desbracatcl,nicl cdlare, nicl pe jos, nici pe drum, nici la'ng el drum.

1) Pag. 19-21.2) Gugutel, fiul vicleanului Metter-Perdaf de. X. X. X. Galat

(a. a.)3) Ispirescu, basme 1882 No. XV p. 164-182.

B ERTOLDO 89

Cum se Men dimineata, fata anima pe dansa unvolog (plasa) lua matele la subtiori, qi pe untap.

Mergand ast-fel pe drum ea nu era nici Warenici pe jos caci ii da de pamant cand un picior candaltul tapul find pitic ; umbla nici pe drum flier peMO drum, caci tapul nu tinea drumul drept.

Grimm 1) a cules o sutra de paralele din literaturabasmelor §i chiar din legende vechi germane. No! amcules un basm tiganesc, aci in Bucuresci, unde fatacea inteleapta vine asemenea invelita intr'o mreaje,calare pe nn tap asa in cat picioarele ating pamantul,§ivine prin Santul ce este alaturea cu drumul cel mare.

Literatura intreaga a cules-o Oesterley, de oar e-cea intrat §i in Gesta Romanorum 2), ba chiar in Sibe-ria se afla o paralela 3).

Cel alt pasagiu care urmeaza imediat si pe carel'am citat in extenso se &este intocmal asa in textulcel vechia latin at lul Salomon §i Marcolphus ; 4)

In basme franceze si in alte se regasWe mai cu a-celea§1 cuvinte 5). Un alt esemplu din literatura popu-lara nescrisa unde a intrat putin schimbat acest epi-zod din Bertold regasim la Anton Pann 6), relativ laproverbul: ,Unde e mime multa, e §i nebunie multa.4

1) Miirchen vol. III p 170-172 relativ la basm No ,94.1) Cap. 124 si pag. 732 v. Dunlop-Liebrecht pag. 214.3) Radlotf : Sprache der tiirkischen Staemme Siid-Sibiriens vol.

IV St. Petersburg 1872 p. 201-209.4) Veselovsky, I. c. pag. 279-280.5) Cornay Contes etc. Romania 1879 p. 253 No. XV: L'en-

fant et le cure. Paralele v. R. Koehler in : Melusine I p 475.3) Anton Fann : Povestea vorbiT. II Bucur. 1853 p. 139-141.

incaliea

90 LITERATURA POPULARA. ROMANA

Au plecat o data uniT sa pqeasct§'au mere la o fatt ca sa o priveaset,Daces se ultark el in bataturt§i pe fata 'n spate data o vazuraFart sa vorbeast, top impreuntMira lind d'o datt I-an dat zioa bunt.Fates, fltrt veste vrtzAndu-I grilmadaCa necaz in sine zise 'n vant cu sfadt:0 fir'ar pustie cast fiat toaca.

ET o intrebarit: maica to ce face ?Fata le rilspunse : lade 'n dos si tace,§i din dot role face una bunt.

Dar tats -tau, unde-T? s'a dus ca sr). vie.Vine curand oare? eu nu stiu, el stie,

De va da d'a dreptul, o st zaboveasct,De va da d'ocolul 'ngrab o sa soseasca.Dar lelea-ta unde-T ? la rtspunse Tart :IgT plange 'n cAmart rlsul d'astit wart.Auzind acestea, ceea ce venise,FAril st'nteleagt fata ce le zise,Pe muma-T cttand'o, de Rim &blurt,StAnd carpind supt umbrA la o vechiturri.IT dau bunt zioa, ii spuno pentru fatt,Cum di la ritspunsurT le pant cTudatil,§i ea nu puturt vorba -i sit 'Meleagt,Ce rilspuns le dete, nu pot sit-T aleaga.Muma eT rtspunde: o stiu alit face,Is tot cam in pilde sit vorbeasct-T place.DecT eT o rugart sit le talmaceascrt

BERTOLDO 91

Vorbele copilii ce'o sA 'nchipuinscrt ?Muma feta zise: dacA v'A mirare,De a vi le spune nn e lucre mare.Casri fAra toacA, copila ce zise,I; cii n'avem chine, care trebuiseSA latre, sit spue din poartA d'afarA,SA ne dea de stire, ca strein! intrar5.De tatAl sail Tarr', v'a zis la, pe semne.Mind cit dus este cu carul In lemne,Si d'o da d'adreptul, e un norol mare,S'o sA zaboveasca aci, prin urmare;Iar ocolind drumul, atuncea stie,CA n'are zalbavA, cnrind o sA vie.CeTa, ce vA zise de soru-sa iarii,CA Vpliinge'n crimarri rasui d'asta-varii,E cA, en mireasA din rils si din glume,Se pomeni groasil, ca toate din lumeS'acum vriind sit nascA ca I-a sosit ceasul,PlAnge si sit vaTtA si IsT sulfa nasul.De vorba Tar care v'a zis pentru mine,Ma cAznesc aicea, precum vedetT bineDin aceste dort cAmilIT rupte, rele,SA fac una bunrt, d'oT putea, din ele.

Fondul e acelasT, numal forma e putin schimbata,dovada, ca a intrat in literatura nescrisa, si de aci afost de prin lume adunata, iarasi la lume data.'

sA

ai

HALIMACartea cu care ne ocupann not acuma, nu mai este

o singura poveste, ci o colectiune intreaga de povestipopulare, adunate intr'un loc intocmai ca rauri cesau revarsat intr'o mare. Cea mai mare parte dintreaceste povesti de origins, indica este cunoscuta inlimbs araba, deja din secolul al zecelea

Massudi, renumitul istoriograf din sec. X (t in Cairo346 al Hegirei). scrie : ,Ceea ce priveste cart* ceni-au fost aduse si carii au fost traduse din limba per-sand, indiana §i greceasca, ii am pomenit deja, d. e :cartea intitulata (in limba persana) Hezar asfane101000 de povesti, care in traducere araba sunk : Alefhirafet` ; aceasta carte poarta in genere titlul de Aleflailat wa lailat', 1001 de nopti4. De atuncea dejacapatase acel colorit viu ce -i dedese fantazia orientala.

Din secol in secol merge aceasta colectiune tot im-bogindu-se cu povesti de alte izvoare, atat indice §ipersane cat §i arabe si rabinice, varate inteansa decatre diferitil scriitori si copisti. Cel d'antaiu care acomunicat Europe povestile din 1001 de nopti, estefrancezul Galland, care le a tradus si publicat la anul

HALIMA 93

1704-1708. Dupa aceea a mai adaus sate -va volumede povesti din manuscripte arabe ce le capatase inurma. Dupa moartea lui mai adaugara Chavis si Ca-zotte, o sums de povesti, scoase din alte manuscriptearabe. Toate aceste furs, revisuite §i de nou editate deCaussin de Perceval si apoi de Gauttier. Editiuneacea mai complecta insa (in 15 volume), este acea nu-mita de Breslau faeuta de Habicht, von der Hagen §iSchall; aceasta, editiune §i traduciune s'a facut pe bazaunui manuscript arabesc din Tunis. Cea mai raspan-dita si mai des tradusa insa este intaia editiune a luiGal land. Nu este niei o limba a Europei culte in careO. nu fi fost tradusa 0001 de nopp.'

Este deci de prisos a mai vorbi aci despre coprin-sulcollecOunei ,, 1001 de nop0', ass de bine cunoscutade toata lumea. Se §tie foarte bine; ca, un imparat oarecare, avea obiceiul de omorea pe fie-care dimineata,femeea ce o luase seara trecuta, fiind-ca femeea cead'antaia ce avusese n'a fost credincioasa. Una din a-cele femei insa, incepe a spune o poveste si imparatulo lass sa traeasca pang, cand o isprAve§te, apoi spunealta, si iar alta, pang cand tree 1001 de nopti, si inaceste poveti, arata cum ea sant si femei credincioase.Imparatul se lasa de obiceiul sau si trae§te fericit cuaceasta femee a la

Pe langa. 1001 de nopt,i' si ca o imitatjune a for ascris renumitul Dervis Mocles, capul Sufilor din Per-sia, ,1001 de tile" in limba persana. Baza acestei colec-Ouni sant piese de teatru, scrise in limba indica., pecaril el il prelucra supt forma de povesti. Yetis de laCroix, care era prietin cu autorul in Ispahan la 1675,

94 LITERATURA POPULAR), ROMAN),

capata de la dansu o copia acelor 1001 de zile , si elle traduse frantuzeste. Dupa aceasta traductiune s'afacut o traductiune in limba italiana (la 1720), tot asasi din 1001 de nopti. Din aceste editiuni italiane s'afacut cartea greceasca : ApaPocov Mv9oXoymov 1).

Pentru a forma acest : ,Aravicon Mythologicon4 s'attcontopit acele doua colectiuni intr'una ; adica din 1001de nopti si 1001 de zile s'a facut ,,Halimaua" grecea-sea. Vol 1. corespunde cu 1001 de nopti noaptea 1-86, iar cele alte cloud volume ale traductiunel greces6coprind intreaga colectiune de 1001 de zile. Aceastacontopire greceasca, este prototipnl llalimaleIf ro-mane. La 1782 pomeneste deja Sulzer un manuscriptdin Halimauac noastra 9. Se vede a este identic cumanuscriptul acela, din care posede Biblioteca centraladin Bucuresti numal volumul al treilea. NoT dam acititlul, caci ne arata §i originalul dupa care s'a facuttraducerea.

,Aravicesc mitologicon, care cuprinde povestiri siintamplari foarte iscoditoare si frumoase, alcatuite in-tal pe limba araviceasca prin Area invatatul si preaInteleptul dervis Ampumpekir, iar acum intaT din ita-lieneste talmacite pre limba greceasca §i tipeiritei, carecu multa osardie s'au indreptat precum cele l'alte toc-mai asa si acesta nu duptt talienWe, ci dupd grecesteromOnWe, precum cele l'alte cloud tomurT asa si a

1) Venetia 1757. 3 vol.2) Geschichte des transalpinischen Daciens III, Wien 1782 p.

40 No. 10: Chalimach, Arabische Fabeln, aus dem Griechi-schen."

HALIMA 95

treilea. La anul 1782 Iu lid 27 in Schieiu Brasovuluipe pag. 504 este scris data cand a ispravit copistul1786 mart. 30 Brapv.

Afars de acest manuscript defect, mai poseda Bi-blioteca centrals si un manuscript compleet, al ,Ha-limaler 2) de la care lipseste numal titlul. Acest ma-nuscript, a ,fost scris si talmacit la 1783 cu cheltuialafur Rafail, igumenul Hurezulul' si confine traducereaimpartita in trel pail; corespunzand ast-fel origina-lului grecesc si celei alte traductiuni romanesti dinBrasov, facuta asemenea in trei volume.

In stransa legatura cu aceste traductiuni si influen-fat de dansele este Halimaua lui G. Gorjan, care sevede ca s'a folosit de dansele si de originalul imediatgrecesc. Coruptiunea numelor proprie, lipsa de im-partire in zile sad nopti, ce s'a mai conservat in tra-ductiunea italiana, dar care a disparut in cea greceasca,ne dovedesc in de ajuns ca aceasta din urma afost originalul lui Gorjan. Aceasta Halima s'a bucuratde o mare popularitabe la noi. Editiunea antaia's'a fa-cut la 1835-1837; a doua la 1857 si a treea la 1877.

Adevaratele )1001 de nopti,c adeca acele tradusepentru antaiasi data de Galland au fost asemenea tra-duse in limba romans, nu insa din frantuzeste ci dinnemteste si adica de loan Barac tiparite in Brasov, in8 volume la 1835-38.

Tot din Galland, si acuma din cel francez, se tra-

111, in 40 paginat 504 pag. 3 nap. scars.Manuseriptul. No. 9.3)

96 LITERATURA POPULARA ROMANA

duc 1001 de nop0 in calendarul Halimalet 1879_1880.1881.

Sub tiltul : ,o mie fi una de zile a aparut la 1881o colecOune de pove§ti, cari Inca n'au de loc a facecu cele sus 'pomenite. Cartea de fats coprinde tret po-Ve0 din cari cea d'antia nu este alt ceva de cat ro-manul englez : Sir Bevis sf. Southamptan; dar pant'a ajunge la not a fost mat intalu prelucrat italieneqtesub titlul : Bovo d' Antona. De aci l'a tradus Elia Le-vita la 1501 in dialectul evreesc modern, 1) §i din a-cest dialect s'a tradus in limba romans de catred. M. Aziel, care a luat §i cele alte douti pove§titot din literatura evreeasca scrisa in dialect.

Ca §i in cele alte IArT. §i la not se bucurau u-nele pove§ti din ,Halima< de o pupularitate matmare §i au fost reproduse deosebit. A§a posedam notin manuscriptul din 1779 mat multe pove§tt din ,Ha-lima,' cari nu se regasesc in ,Vulgate noastra, a-

Halimaua aceea lucrata dupa cea greceasca.Tot in acel manuscript se afla o notiia din anul

1803 in care se numesc acele pove§tt de a dreptu,Halima( cu care nume pom en qte §i Sulzer colectjuneanoastra, &Tic& dupl numele femeet acelea ce spunpovWile imparatulut. Se vede deal el aceastA colec-liune §i nu numai in reda0unea greceascii a fost binecunoscuta cititorilor roman, de pe la linele secoluluitrecut.

Inca o alta poveste tot din 1001 de nopci, nu din1) V. Steinschneider in : Archir f. Litteratur Gesehichte de R.

Gosche vol. II pag. 18. No. 1. v. Dunlop-Liebrecht pag. 483 b,No. 256.

asa

dict{

HALIMA 97

,Halimaua Vulgata` s'a tiparit In Bucure§tT la 1839sub titlul:

,Povestire arable& vrednicti de bagare de seamagasita in manuscris §i indreptata de Stanciu Gheor-ghescu.'

In timpil din urma. se public& iar traductiunT din1001 de nopti dar ele sant scurtate §i schimonosite.

Daca am voi acuma sa intram in observArT asupraHalimalel ar trebui sa ne oprim la fie care poveste,pentru a da coprinsul eT, a arata inrudirea cu altedin diferite literaturT, ceea ce ne ar duce departe descopul ce ni l'am propus aci. Se §tie destul de bine,ca, multe din aceste povestiri nu sant alt-ceva de catbasme curate §i contin toate elementele, ce le cu-nott§tem ca partT esentiale ale basmelor; le putemconsidera chiar curat ca basme in forme orientale,impodobite cu florile fantastice ale Orientulul. Incursul acesteT cercetaff, vom reveni destul de des a-supra basmelor din ,Halimac.

NoT aci ne vom margini la una sau doua din acelepove§ti, cari ne intereseaza din punctul de vedere alliteratureT romane §i al origineT multiple ce are Ha li-maua, cad nu sant numaT legende, pove§tT §i nuveleindice ce regasim in Halimaua, ci regasim chiar po-ve§ti bizantine inteansa, cari ne au venit de a dreptude aci §i apol i-am capatat pentru a doua oars prin, Halimaua` sail ,1001 de nopti.' A.§a d. e: tocmaT,povestirea` publicata de Gheorghiescu, care e luatadin ,1001 de noptr 1).

9 Ed. Habicbt vol. 111 noaptea 94-97.

Garter, lit. popul. Tom.7

98 LITERATURA POPULARA ROStANA

Coprinsul eT este eel urmator :,In vremile de demult, cand Califul Arun-Are§id, im-

paratia peste Vavilon, multe minunT s'aa facut in Va-vilon, dintre care una este cea urmatoare:

bite° zi chema Califul pe vezirul sau §i se plimbacu el noaptea ,prin ora§ sa vaza cum traesc supu§iiseT. Mai luara §i o sluga cu dan*iI.

ET umblara destul §i ne gasind nimic, se Inbar-sera, sa, se duel a easa, eand de °data zarira. un IA-tran Cu barba alba, ce ducea un co§ in brale §i '§I.plangea soartea nenorocia. ET it intrebara de ce plan-ge, Tar el nu voi sl spue, crezandu-T ea, sant o strajd.Dupt ce-1 linitira, el le zise, ea e un pescar §i ea, demult n'a mai prins nimica. a§a in cat se afla acumain nevoea cea mai mare, impreunl cu nevasta qi cucopii luT.

Mo§ule, IT zise Califul, intoarce-te inca o data §i a-runca mreaja, §i dad. veT prinde ceva, sau nu, noTtot to vom mullumi cu o suta de galbenT.

Intorcandu-se la ram §i aruncand mreaja, simti de ocu data ca era ceva foarte greu intrInsa. 0 apucarato1,i §i trasera mreaja la uscat, Inauntru gasira un sipetfoarte grey a§a, ineat abia putea famenul sa'l ridice inspinare ; Califul decie 100 de galbenT pesearuluT §ipled.

Califul, vizirul .i famenul se intoarsera la palat Side§chizand sipetul gasira inteansu o legatura san-gerata §i in legatura trupul uneT femeT talate in patrubucati.

Imparatul vazand aceasta se intoarse crunt eatrevizirul §i '1 intreba : tine este uciga§ul acesteT femei ?

HALIMA 99

Nu $tin puternice imparate, raspunse vizirul. Atunceazise imparatul, dacti nu va etsi pe uciga.011 pans in-soroc de treT zile, sa se spanzure vizirul Impreuna cupatru -zecT oamenT din rudele la In zadar au fost toate.cereetirrile viziruluT, ueiga$ul n'a putut fi gasit; dupetrecerea soroculul dat, vizirul fu dus inaintea impara-tufa Imparatul it intreba, daca a facut dupe poruncalul, indata ce raspunse vizirul, ca n'a gasit pe uciga-$ul, porunci Califul gelatilor, sa is pe vizirulspanzure.

Cand 'I dusera la spanzuratoare, nevasta $i copiTplangeau cu amar, de o data alerga un Omar ce sta.-tuse pe acolo auzise toate, spuse, ca el est.e uci-ga$ul ca dansul trebue sa fie spanzurat. Pe candvizirul asculta cu mare mirare vorbele tanaruluT, in-data veni un unchia$ batran care incepu a zice :,neadevarate sant cele zise de tanarul, cad. eu am

-ucis pe cucoana ce s'a gasit in sipetc.Atunci IT lua vizirul pe amandoi IT duse la frnpa-

rat ; tanarul Incepu povesti :,MArite imparate, sa0cf ca, acea femea mi-a fost mie

nevasta $i a batranului acestuia fats. Tatal meh m'a in--surat cu acea tanara eu am trait mat muIV anT fericitcu dansa. 1)46 na$terea de al treilea copil, ramAsese eabolnava zacu in pat. Am intrebuintat tot. felul dedoftorii, dar nu s'a tamaduit pe deplin. Intr'o zi mapomenesc zicandu-mi, ca are poita sa, manan ce mere.Eu m'am sculat $i am cautat mere prin tot ora.$ul, darn 'am gasit $i ma intorseiu aca.sa foarte mahnit. Ne-vasta imi zise : ,jertfe$te on ce pentru mine, 0 'nifadu mere ; ca nu mai pociu rabde.Eu cautal iar prin

$i

$i

$i

gisi

ci

gi

si

si

100 LITERATURA POPULARX ROMANI

tot ora§ul, fagaduind de mar caste un galben, §i nu,putuiu gasi. Un gradinar batran, care ma intalni, va-zandu-ma foarte mahnit, aa din ceia ce-i spuseiu.eu, toata istoria ma.hniril mele. Prietene! imi zise,mere numai la Balsora poti gasi, la gradina imptiratu-lui, iar alt nicairi. Ma bucuraid prea mult§i incalecandun cal am mers la Balsora, de unde abea dupa cinci-spre-zece zile m'am intors cu trei mere, ce am gasitla gradina imparatului. Viind a casa am dat merilenevestiimele, care le priimi cu mare bucurie §i le pusein pat.

Ea vazand'o mai sanatoasa *mid mai vesel lapravalie. Dupa caste -va ceasurl aflandu-ma inainteapravaliei, vazuid treeAnd un arap negru pe Tangamine, care avea un mar in Traria din cele trei de a-casa. Ed it intrebaid, de unde-1 are? §i el imi raspunse:mi l'a daruit draguta mea, astazi am fost pe la dansaam gasit-o cam bolnavd, §i ea spuse ca se simtemai bine; dar cand cram sa plec de la dansa am va-zut trei mere in pat, pentru care barbatul ei s'a fostcalatorit 15 zile pans. le-a gasit §i i le a adus; eu o ru-gaid ami dea unul, §i mi-a dat pe asta.

Puteti judeca, puternice imparate, urma tanarul capovestirea, caste mahnire m'a coprins ; ca unu e§it dinminti alergaiu acasd, §i gasiu pe nevasta mea scriind.Eu vazand numai cloua mere in pat, o intrebaiu, undeeste al treilea ? Ea intorcandu-se spre mine zise : nu.tiu nici eu! Atuncl scoseiu iataganul, o strapunselu,§i apoi am tdiat-o in patru bucati strigand: ne-legiuito plata faptelor tale! Apol am pus-o in sipet Siam aruncat -o pe garla. CAM ma intorseiu masa in-

'mT

Ta-t,1

HALIMA 101

-talnii pe copii mei §i eel mai mare veni cu lacrami in4ochT spuse : jucandu-ma astazi la poarta cu unmar din cele trei mere ce le-al adus, a trecut un arapi mi l'a luat; eu am alergat dupa dansul §i-T am spus

ca mama e bolnavit gi ea to al adus acele mere. Caun fer roqiu imi trecura aceste vorbe prin inima; amintrat in casa sa prang; acolo am gasit scrisoareace scrisese, §i acolo imi scrisese mie plin de dragost e.0 de multumire pentru ca-T am adus merele.

Atunci veni la mine batranul acesta, tatal neveste!mele, ea IT spuseia toate, dar el vazand durerea meacea nemarginita, ma mangaia el Inca. Cand am auzitea vizirul se duce la spb.nzuratoare, alergaiu arni pri-mese rasplata mea : Dar batranul vrea sa, is pedeapsamea asupra-§T`.

Cand ispravi tanarul cu povestea nenorocirel sale,se intoarse Califul iara.,1 la vizir §i-T porunci ca panaIn trel zile sa4 gaseasca, pe acel arap, daca nu, va fispanzurat. In zadar cauta de asta data.

A treia zi, inainte de a pleca la imparatul, chemavizirul fang. sine pe copila cea mica a lu!, care nu erapanti atuncea acasa. Cand o strangea mai cu dragostesimti, ca are copila in san un ce gogonet, 11 scoaseera un mar. Ru§an, robul for it adusese §i i-1 vandusein doT galben!. Vizirul chem6, indata pe acel rob, carenu era altul, de cat arapul, care rapise marul din manacopilulu!.

Vizirul se infali§a la Calif Si IT arata atat marul cati robul §i IT spuse toata istoria. Imparatul porunci sa

se omoare robul ; dar pentru o povestire a vizirulu! ITdarui Si luT viMa.`

§i'mT

§i

ssi

102 LITERATURA POPULARA ROMANA

Fondul acesteT istoril, este, povestea cu nuirul, caredin mana barbatulul ajunge in acea a femeel si de aciprintr'o altd many iar la bdrbat.

0 paraleld la aceastA poveste se afld in ,Vetala pan-ciavinsati< adica in colecciunea indica intitulatd: eel&25 de povestI ale unuT Vetala salt Varcolac.' Cu dans&incepe aceastd colectiune, care s'a compus in secolul.

Mult mai des de cat in literatura indica, unde este o-paraleld isolatd, se pomeneste o poveste analoagd decare mai to(i cronicari bizantinl 2). Femeea cal-el seintampla, este Evdochia so0a Jut Theodosie cel mic,care a murit la 460 in Ierusalim. Din literatura acea-sta bizantina a intrat in cronicele noastre, si adicd a-tat in cronica Jul Moxa din 1620 cat si in Hrono-grafele noastre din secolul XVIIXVIII.

NoT ddm aci textul dupa cronica luT Moxa 4), eteste mai laconic si se potriveste mai' bine pentru re-producere, de cat recenziunea desvoltatd din Hrono-grafe, pe care o tiparim in , Chrestomatia remand.'

,Ce nice unit bine pre lume nu Taste ca sa nu seamestece cu scrabd si cu multli amarli : soarele ace-perd nuorii, asa si pre bine vrAjmasiT. Decr ce voim sd.

Baital Pachisi oder die fuenfundzwanzig Erzaehlungen einesDaemon v. H. Oesterley. Lpzg. 1873 pag. 12-14.

2) Asa d. e. Chronicon paschale p. 316, Glycaa, Annale ed.Venetia 1729 IV p. 201. Manassas Synopsis chronic. vers 26402701 Venetia 1729 p. 45, Oesterley la Baital Pachisi p. 177; acesta maY aduce acolo gi alte paralele din literaturele moderne.

8) PublicatA de d. HAsdeu in: Cuvente den biltrAni" I Bucur..1878 p. 346-406.

4) L c. pag. 367.

1).

,

VIVII

,)

HALIMA 103

spunemii ? vila 1) bine Theodosie cu impArateasa inCoate zilele in dezmerdAcIune ; decT de naprasna, venica un \Tanta cu vivoru uracIunea ; ca, aduse oare-tineimps ratulul unu mars prea mare si frumos ; el semiry si -1 tremise impargesei, ea Inca se mill tre-mise la Pavlind nasu-sau ; Ela nu stiuse de mail, eaau fostAl in maim imparatuldf, ce duse darn ; dea-ca-ld vitzu, eluld prepuse cu gandii Mu tremeaseatunce-sd de o chemA, si o intreb5, : unde e marul ?Tara ea se jury ea l'ag mancatd ; ell atunce i aratti.marul scoase minciuna in tat,a ; decl pre bietulPavlind i tae capul atunce-sti, Tara pre imparateasa ogoni de la dansu. Ia se duse la Ierosalimil si multamilostenie impArti manastirilor i mkeilora 2) §i sesfrasi acolo.

-00NK00-

I) Adecit :9) AdecA:

0-1

$i

trala.saracilor.

i-It

si-i

ARCHIR SI ANADAMNol preferim a trece acuma peste toate cele alie

pove§ti din Halimaua noastra, pentru a ne ocupa maimull cu o poveste, care lipse§te in Ha lima dar carese afla in .1001 de noptic, §i care a venit la not inde-pedent de Ansa, tot din cercul bizantin, prin inter-medierea Slavilor i adect. :

ARCHIR SI ANADAM

In adausul publicat de Chavis §i Cazotte la 1788, la.1001 de nopl,c ale lui Galland, de care adaus am po-menit mai sus, se afla o poveste arabl intitulat6 :Sinkarib fi cei da veziri as tali. Aceasta poveste se a-lit, asemenea in editiunea lui Habicht : 1) Istoria in-teleptului Heykar. Acest Heykar nu este alt-cinevadecat al nostru .Archie §i , Sinkarib" sat Sencha-rib" este ,Sinagripc cum scrie Anton Pann in editialul 2).

La noT ins, n'a venit din acele colecOuni orientale,

1) Vol. XIII noaptea 516 urm.2) Inteleptul Archir li nepotul sau Anadam de Anton Pann ed.

I-a Bucur. 1849 ed. 2-a 1854 ed. 3-a 1880.

ARCHIR ANADAM 105

ci maT intaiu a vent din orient la Byzant §i acolo ainfluentat intr'un mod foarte adanc, pretinsa viata fa-buloasa a luT Esop, ce se atribue in general luT Planu-des. Povestea insa§1 este chiar mai veche decal ,1001 denoptI` Si o putem aduce in straw& legatura cu legen-dele solomonice §i cu Bertoldo, de care era vorba ma!sus. Archir are asemenea caracterul Intelepciunei a-foristice §i vom intalni in , Archie raspunsuri ca inBertoldo §i povestirT ca in legendele solomonice §i inviata luT Esop. Aceasta din urma o schitam in parteaa doua a cartif de fats, cu ocaziunea literature! eticesat didactice, unde vorbim de viata §i de pildele luTEsop.

Prelucrarea greceasca bizantin. nu s'a descoperitpana astazi : avem din contra traductiunT slavice, at5tla Slavi din Peninsula Balcanica cat §i la Ruh!, undea ajuns de timpuriu carte popularal). Textul slay afost publicat de Typin2). lagic' s'a ocupat cu dansul9 §iJireeek4) pomene§te ea aceasta carte ar fi esistat laB ulgarT.

Din Slovene§te s'a tradus deja in secol. XVII inlimba romana, cad no! recunoa§tem in Istoria lui Ar-

1) Galahovit : Istoria russkor slovesnosti vol. L St. Ptrsbg 1880p. 415-418.

3) Pypin : Pamiatn. starinoi mask. lit. II. p. 357 370.3) Iagic' : Prilozi k. histor. knijev. narod. hrvatsk- isrbsk p. 73

v. Archiv far slay. Philologie vol. V. p. 482.4) Jirecek : Geschichte der Bulgaren.

gI

106 LITERATURA POPCLATIA ROMANA

chirie, ce o poseda d. Cipariu intr'un manuscript dinsec. XVII 1), pe Archir fi Anadam2).

Alt manuscript din 1784 se a fla In posesiunea noastra.§i ne dovede§te invederat, Archir a esistat deja insecolil trecuti in literatura romftna, ca. Anton Pannn'a facut alt-ceva decat a tipari manuscripte mai vechiromanWi, schimbandu-le mai mult sail mai putin. Maisus am comunicat deja un canter de stea mai vechiude cat Anton Pann §i acuma o carte, tiparita de dan-sul, cum pretinde. In cursul acestel carti vom maravea des ocaziunea a reduce activitai ea literary a luTAnton Pann la adevarata ei masura.

Sa revenim la manuscriptul nostru, intitulat :.Istoria lui Sanagrid inzpdrat ci staptinetara Dora-

Jul 5),Fost -atl in zilele vechi un imparat ce stapanea tara

Dorului, numele lui era Sanagrid, gi avea langa dan-sul un sfetnic istet, numele lui era Archir §i era foarteinvatat. i era bogat foarte, neavand copiT din tru-pul lui a luat pe un nepot al Jul ca fecior de suflet,numele lui : Anadam. El it invata cu toata intelepciu-nea luT §i it crescu mare.

Si data -1 invata toate, it lua '1 duse la imparatulsa slujeasca in locul lui, imparatul priimi decl pe Ana-dam in locul lui Archir. Anadam slujia pe imparatul

1) Principia p. 116 Zz.2) D. ll'asden a identificat pe Archirie cu Arghir (!!!) din Arghir

si Elena de Barac ,!) si a tras de aci conclusiunf despre basmulunguresc respectiv.: Cuv. d. bat.. II pag. XXXVII urm.

8) Fol. 100 a. 108 b. din manuscriptul mixt, in care se aflii.ri A lexandria".

§iea

si

si

ARCHIR BSI ANADAM 107

Si era bun Si cinstit de cat tots boerif. Iar intr'o zi isipuse gand rau la inking., cum ar face sa piarza pe un-chiul sau, ca sa -I ramble casele 1111 si averea lul in-treaga. Si scrise o carte cu pecete imparateasca la un-chiul sau Anadam, sa se scoale cu toata oastea lui, Sisa vie la dansul, ca e incongiurat de oastea turceasca.Archir, cum vazu scrisoarea, se scula cu toata oasteaSi purcese la Sanagrid. Iar daca se apropiara Archiriecu oastea de cetate, merse Anadam la imparatul Sipara. pe unchiul sau cum ca. Archiri s'a resvratit asu-pra lui. Si Anadam zise, ca va aduse pe unchiul saucu cuvinte bune, sa vie la imparatul. Cum veni Archirpuse imparatul de-1 prinsera Si porunci sa.-1 uciga. Iararmasului i se facu mild. de Archir, care era prietende multa vreme, duse la casele ; acolo taia ca-pul unuT vinovat de moarte, ce se asemana cu ArchirSi 'I duse imparatuluI ; iara in rnijlocul case facu ogroapa mare, acolo sedea Archir hrdnea jupaneasa

Iara imparatul dede lui Anadam toata avutia luiArchir, unchiul sau.

Si auzi Faraon imparat, de la Eghipt, ca a perit Ar-chir, sfetnicul lui Sanagrid Si trimise un sol cu o cartela Cara Dorului; in carte zicea: ,Sa'mI trimiti nistamesterI, cars zideasca o cetate nici in cer, nicipe pamant, Si mesterii sa vie, nici calarI, nici pe jos,nici imbracati, nici desbracati, si curand ras-punzI cuvintele acestea; ca daca nu vei face asaStiff, ca via cu toata. oastea Eghiptultif sparg ce-tatea.`

Sanagrid cetind cartea, se speria foarte rad, Siaduse aminte cu jale de sfetnicul sad, Archirie, pe care

'1

§i'1

sa'InT

§i-IT

'§I

pi -1

la

sA

108 LITERATURA POPULARA ROMANA

it pusese la moarte. Cum se tot bocea de moartea luiArchirie, veni acel arma§ si spuse imparatulur, ca nuI'a omorat , ci cb, traeste ascuns intr'o groapa. Impa-ratul plin de bucurie, porunci sa-1 aduca inaintea Julsi-T spuse toata pricina cu Faraon. Iar Archiri zise :Pentru aceasta sä fir far de grija; si ceru sa-I dea doTvulturl de eel marl, si luand cu sine mesterl, porni laEghipet ; Insa pe mesterl IT imbraa in niste ,voloace`si i arata lui Faraon.

Cum ajunse la Faraon it Intreba cum a venit? siArchiri raspunse : eil am venit, nici calare, nici pe-destru, si mesteril mei, nici imbracatiT nici desbracatT.Faraon zise : maine sa fir gata A 'ml zidesti orasul.Archiri zise: bine. A doua zi, dimineatA, luA el o racla,lega de dansa eel dor vulturl si puse in racla un copilmic, si zise : sa ridicl o frigare cu came drept in sus,si vulturl se vor repezi dupa dansa ; de sus sa strigTsa-V dea var si caramida. Asa facu si birui pe Faraon.

Atunci zise Faraon : sa'mr fact o funie de nisip. IarArchiri gauri intr'un perete din racla in dreptul soa-relul, si pwiera nisip de curgea grin gaur6 si se arataca o funie de nisip ; si zise Archirie catra imparatul,sä stranga acea funie.

ApoT it intreba : ,Ce este copaciul cu 12 ramurT; siintr'un ram cate 4 cuiburr ; si intr'un curb , ale 6 (!)oao, unul negru, altul alb? Iar Archirie zise : copa-ciul este anul, Tar 12 ramuri sant 12 luni intr'un an;Tar patru culburi, sant patru saptamanT intro luna;Tar 7 oao sant 7 zile intr'o saptamana, unul negrualtul alb ; alba este zioa, neagra este noaptea.

Faraon imparat cunosca ca este Archirie ; 11 bla-

JUICIER $1 ANADAM 109

goslovi §i-1 trimise cu daruri, indarat la Sanagrid im-paratul.

Si Sanagrid it incardi cu daruri, pe car! le Bete toatearmaplui, fiind-ca i daruise atuncea viata. Iar el raga_pe imparatul, dea pe nepotul sau, sa-I invete inte-lepciune. Si-1 batea frtra mild, invatandu-l. c

Aceasta poveste despre inteleptul Archir §i nepotulsau Anadam, pe care o comunicam dupa manuscript

textul lui A. Pann se deosibete in unele punc-te de aceasta redactiune privit din punct de ve-dere general se aseamana intocmai cu vista lui Escp,pe care o publicam alaturea cu fabulele lui. Amandoi,precum am observat mai sus, au o sorginte comuna.:legendele solomonice, §i de aceea in unele puncte se po-trivesc §i cu BertoldO.

Inaintand spre originea acestei pove§ti,regasim pa-ralele mai cu seams la epizoadele continute. Dialogulintre Archirie §i Faraon ne reaminte§te dialogul luiA§medai cu imparatul Solomon asupra caruia a in-fluentat oarW-cum §i dialogul intre acest din urmaregina Sava, de care vorbim mai la vale. Dialogul estemai desvoltat la A. Pann, unde imparatul mai intreabaeate-ceva pe Archirie, mai mult decat in textul dinmanuscript. De remarcat in special este cimilitura co-municata mai sus, care a intrat in literatura popu-lara romana §i in literatura populara universals ; base afla chiar in $ahnameh sau in Cartea regilor, ves-tita epopea persana facuta de Firdusi.

Procedand in ordin cronologic regasim cimilitura

sa-T

§i

110 LITERATUKA POPULARA ROMANI

aceasta la noT, maT intaiu la Stamatil), apoT in Roma.-nul glumet 2) ; si insrarsit la Ispirescu avend Ia ceTdoi d'antai aceeasT forma, adica

Am un copacT, cu doispre-zece cracT, si in tot cra-cul cate patru cuiburT si in tot cuihul cate sapte oua.

(Anul, lunele, saptamanile si zilele).iar la Ispirescu:,Am un copaciu cu 12 ramurT, in fie-care ramura

cate 4 cuiburT, in fie-care cuib Cate 7 ma.'(Anul, lunile, saptamanile si zilele).Epizodul cel alt, cum ca mesterii sa vie, nicT imbra-

nici desbracatT, care se afla numal in manuscript,a fost tractat deja de dire noT mal sus 4), unde impa-ratul porunceste lul Bertotd sa vie tot asa : nici golnicT imbracat.

In fine mal este zidirea orafului in aer, si mestesu-gul luT Achirie. Aceasta nu este de cat o mica schim-bare, ce s'a Meat cu o legenda solomonica.

In literatura serbeasca s'a pastrat intr'un basmsupt o forma foarte aproape cu povestea noastra.

,Inteleptul Solomon voia sa ajunga pans la slavaceruluT. Spre acest scop prinse doi vulturi si nu ledede de mancare treT zile; dupa aceea lega o racla depieioarele lor, se puse in racla si thin in mana deasu-

Pepelea eau tradicienT nAciunare Romaneed, tiparit Ia un locen Alexandria, IasT 1868 p. 112.

2) Remanent Gleme0 p. I Becuresei 1874 pag. 65 No. 408) P. Ispirescu: Pilde si GhicitorT. BucureseT 1880 p. 31 No. 51.

pag..5) Yee Karagici, Volksmaerchen der Serben Berlin 1854 No.

43 p. 237-238.

9

cat!,

9

4)

ARCHIR ANADAM 111

pra vulturilor o frigare, pe care era un miel fript. Vul-turf! voind sä apuce carnea incepurd, a se ridica dupe,frigare i asa sburara in sus, pang, atinse frigarea boltacerului ; atuncea plea Solomon frigarea, Si vulturiIsburara in jos, panel. and ajunserd. iar la Omani.'

Singura deosebire intre basmul solomonic pove-stea Archirie este, cd. acolo insusI Solomon se punein meld, si se urcd pand, in slava cerulul, pe and acise urea un copil.

Isvorul acestei legende, care a devenit foarte rodi-toare, este crediMa oriental., cum cd. Solomon ar fifost dus de care un vent sail de un duh, In scurtavreme peste spatjuri nemasurate. Asa se spune chiarIn Coran 1). Dintr'un vant s'a facut apoi un covor mi-nunat, care'l ducea, si mai pe urma o meld sburatoare.Se intelege ca aceastdlegendd s'a aplicat si la alte per-soane, asa se spune de Nemrod, ca ar fi avut o ast-fel de meld ; 2) de Nacravas, un imparat egiptean,tronul sdu 3) sbura sad cd. era dus de demon!, ba chiarAlexandra Machedon a facut o ast-fel de espediOuneaeronautic.. 4) Tot asa $i Buddha insusi in legendeletibetane, dar el sboard flume pe paseri. 9 Asa a intrat

1) Sure 34 v. 11 Ili comentariul legendar in : (Hmmer) Rosen-oel I Stuttg. u. Tuebing 1813 pag. 147: §i viintul de orient ifera in loc de cal, :In ducea lute() clipil in cotro voea."

s) Weil : Biblische Legenden d. Muselmaenner Fkft. a. M. 1845pag. 77-78. Rosenoel, 1. c. I pag. 53.

D'Herbelot: Bibliotheque orientale sub verbo : Nemrod.s) Wuestenfeld, arabische Sagen ueber Aegypten in: Orient

und Occident ed. Benfey I p. 328 urm.4) Pseudo-Callisthenes II cap. 41.5) Dsanglun: Deutsch und. tibetisch von I. I. Schmidt pag. 337.

ca

fl

etInt

si

112 T.ITERATURA POPULARA ROMANA

apoT in basme sub diferite forme, cand ca un covorsburator, cAnd ca o racla sburatoare, and ca un calsburator facut cu mWe§ug, and ca o racy trasa depaserT, ca aci.

Ne ar duce foarte departe, daca am voi sa urma-rim desvoltarea acesteT legende §i sti enumeram para-lele din literatura popular., cacIne ar da singur o cartedestul de voluminoasa. Iata numal un singur esempludin literatura noastra popular., ca dovada cum s'aschimbat forma primitive, intrand in literatura ne-scrisa :

Hot Imparat, inainte de a ajunge Imparat, fu pustatAl sad sa invete toate meseriile de pe lume, ca safie un imparat drept §i sa cunoasca toate pricinile oa-menilor. In cele din urma it trimese sa. invete hotia.

Sculandu-se de la masa (adica fiul de imparat) seduse unde se duse el §i se Intoarse numal-de-at,peste a§teptarea tutulor, cu o sluga a lul credincioasa,aducand ni§te scandurT, stinghiT, drugT, odgoane §ipanze; cu aceste se apuca, ajutat de sluga lul, de ell&un fel de foi§or.

Gatindu-se foirrul, se urea Inteansul §i Invartindni§te §uruburT §i ni§te vartejurT la ni§te me§te§ugirTce avea acest foior, incepu a pluti In vant 1).

Acest foi§or plutind in vant, nu este alt-ceva de catcalul de lemn din ,1001 de noptr §i din basmul Da-lian al luT Straporola, care, invartindu-i-se ni§te §u-ruburi, plute§te asemenea in aer.

Tema aceasta a fost pe larg tractata de Gruen-

1) Ispiresen, basme ed. 1882 p. 367.

ARCHIR I ANADAM 113

baum 1), V. Schmidt 2); Dunlop-Liebrecht 3). Von derHagen 4) Liebrecht 3) §i mal cu seamy Benfey 6) rela-tiv la o paralell indica, care face parte din Pancia-tantra 1).

---./7,24*.........

7) Zeitschrift der Deutsch-Morgenlaendischen-Gesellschaft volXXXI p. 214.

2) W. V. Schmidt, Maerchen-Saal vol. I Straparola Berlin 1817pag. 269-280.

3) Geschichte d. Prosadichtungen Berlin 1851, pag. 491-a No.327.

4) Gesammtabentheuer I, p. 1. XXXVI.3) Jahrbuch f. rom u. eng. Literatur In p. 147 urm8) Pantschatantra I pag. 159 -163.7) Ibid. vol. II pag. 48 -56.

Caster, lit. pop. rom. a

GHENOVEVA.

Povestea GhenoveveY, de origind franca, apartinecerculul de povestiri asupra originei familiel lui. Carolcel Mare. In biserica catolicA se considerd ca sthnta§i se praznue§te in zioa de 3 Aprilie. Legenda oficiala,dupa. cum se Oa astazi in ,Viet,ile sfinlilor` acelei bi-serici, a fo3t compusd latine,te de un monah din cinulCarm2liOlor, anume M. Emmich (c. 1272).

Aceastd legencla a fost dupd aceea prelucratd, Iran-V..tze§te de un alt monah, Pater Cerisier subt titlul :,l'innocence reconnuec 1), de aci a fost tradusa in limbaolandezd §i germand , din germand in limba bohe-mica etc.

0 variants, prescurtata germand din secol. XVII apublicat Grimm, intre legendele germane 2).

Din nou s'a prelucrat de Schmidt §i dupd. Aceastaredact,iune ,s'a retradus din limba germand in limbafrancezd. Aceastd, traducere din urma este baza car-iii noastre populare. Textul francez a fost tradus de

1) Tiparita Paris 1647.2) Grimm : Deutsche Sagen ed. 2-a vol. II Berlin 1865 p. 248-

252 No. 538.

GHENOVEVA 115

G. Plevianu §i publicat pentru antdia data la 1838sub titlul ,Istoria Ghenovevel de Brabant'. In scurtdvreme a ajuns Ghenoveva o carte populard romand.Ghenoveva s'a retipdrit la 1847, 1860, 1862, 1868,1876 etc.

0 altd editiune schimonositd a Pacut Jenibace, Cra-iova 1879.

Coprinsul ,Ghenovevi` este cel urmator:,Duca de Brabant avea o singurd WA, foarte fru-

moasd anume Ghenoveva. Ea era cucernied, drag-stoasa, dulce smerita §i muncitoare.

Un oare-care cavaler tandr anume Sijefre, isba-vind intr'un rdzboiu viata Dud.' de Brabant, acesta-1aduse Cu sine la curtea sa; si hotdrat sd fact'. oresplAtire parinteased, IT dete de sotie pe fie-sa unanaseutd. Dupd nuntd plecard amdndoi la eetatuia luiSijefre, ce se numea Sijefburg.

Intr'o seard dupa cind, §ezand amAndoi la luminalampelor se auzi de o dad infloratorul sunet al tram-bitilor ce preveghea razboiu. cavaleril in-trard in said §i strigard rdzboiu! rdzboiu! Maurieniidin Spania au intrat Para veste in Franta; i chiar inasta noapte trebue sd pleeb.m la rdzboiu.

In rdvarsatul zorilor se adunard cavaleril §i SijefreI§1 lug. ziva bung. de la Ghenoveva. Ea remase acumaacasa, traind in cea mai adA.ncl singuratate.

Vataful de curte , pe care-1 Insdreinase Sijefre cuIngrijirea tuturor lucrurilor, se chema Golo. Acestaera un om frumos, dar foarte viclenos, §i n'avea friedde DumnezeA.

D171. pie :tarea. lui Sijefere, 11113e o putere std-

'I

SoldatiY §i

olo

116 LITERATURA POPULARA ROMANA

panitoare peste toate si trata foarte rad si cu asprime-pe toate shigile vechi si credincioase ale ComisulurSijefre.

Dinteuntal el se purta cu smerenie catre Gheno-veva. Dar fara zabava, obraznicindu-se facu Gheno-vevi niste cererT foarte rusinoase. Ea II fntampinacu grozavie, amenirgandu-1 daca nu se va lasa de ni-ste cugete, ce n'ar trebui sä aibe. Dar Golo turban-du-se, se hotara rasplateasca si sd o prapa-deasca.

Mal marele peste slugT al comisuluT se chema Dra-con. Acesta era un om cinstit si credincios stapanu-luT sau. Ghenoveva it chemase sal dea o scrisoare-pentru barbatul eT ; In minutul acela intra Golo sistrapunse pe Dracon cu sabie. Ghenoveva sperian-du-se striga, din rasputerT ; tot,T locuitoril satuluT aler-gara la acele strigate ; arunce incepu Golo sä le spueniste lucrurT nerusinate si porunci sa, se arunce Ghe-noveva In temnit,a, Tara, el scrise o scrisoare, plinade minclunI, lul Sijefre barbatuluT eT.

Dupa cate-va lunl nascu Ghenoveva un copilpuse numele Benoni. NumaT Golo venea la dansa cuobraznicie si nerusinare, Tara ea fl respingea, cu toedca, el o dojenea ca, o va °mord.. Intr'o ndapte veniBerta fata, strejaruluT spuse cum ea a auzit ca.chiar in noaptea aceasta o vor omora, cad a venitast-fel de porunca de la Sijefre. Ea atuncea .0 rugs,

aduca, cerneala si hartie si Ghenoveva scrise oscrisoare care barbatul eT. Aceasta scrisoare o detein mama Berti ca sa. o Vie.pand cand se va Intoarce-Sijefre, si numaT in mana luT sa dea acea scrisoare..

§i-r

sa 's1

sa-i

GHENOVEVA 117

Pe la mezul noptil venira doi gelali, Conrad §i Ro-jer §i o dusera afar/ intr'o pustie, impreund cu co-pilul ei, ca sa o omoara acolo. Ins ea se rug/ culaerdmi fierbinV de el, A, nu facd ast-fel de paeatsa omoare pe o nevinovatd. Ei se milostivira de dansa,

o lasara in viata, o jurard, sä nu ese nicl odata din pustietatea aceea, caci alt-fel afldnd Goth caea trae§te, vor pierde el viata lor. Dupd aceea taiaRojer pe cainele salt, care 11 era singurul prieten ceavea, §i II scoase ochii, ca sä-1 aduca la Go lo dreptdovada ca au 1mplinit porunca lui. Pe ea o duserdin cele mai stufoase paduri , pe unde nici o (lath, nucdlcase picior de om ; acolo o l'asard cu copilul inbra-(,e plecara.

Ghenoveva rataeind prin pustietate, ajunse la o pe§-.i se a§eza acolo. Dar n'avea ce manta. Cum

Medea ea in pe§tera, iata ea veni o cerboaica la aceapWerd, care era culcupl ei. Nefiind pana atunceanici o datd vanatA de oameni, ea era bland. §i se a-propie fdr/ sfiall de Ghenovva, care o mangdia. lardiiitandu-se mai de aproape §i vIzand ugerile el pline,lua Ghenoveca pe Benoni puse sa suga laptele. Cer-boaica 11 lasa, cad putind vreme inainte, rapise un luppuiul ei, ,i laptele in ugeri u facea dureri. A§a se o-bicinui cerboaica cu ei, §i ei traira din raddeini §i dinlaptele cerboaicei.

Dupa trecere de vreme se sdrentuird hainele Ghe-novevei ; iara ea wind o data din pe§tera 1ntampindpe un lup, ce ducea o oae in gura; lupul cum o vazuse apropi/ de dansa. Ea 11 lovi peste cap cu ciomagul

§i Ins&

tera

si

ai

118 LITERATURI POPULARA ROMANA

ce-1 avea in mand., §i lupul speriat, lasa oaea §i fugi..Or pielea acesteT oae se 1mbraca Ghenoveva.

Iar Sijefre1ncepuse deja in scurta vreme a se cal deporunca ce o dedese sa omoare pe Ghenoveva. Volfcare 'T era prieten, nu era tocmai atuncea in tabAra., cand-venise solul eu scrisoarea luT Golo. Indata ce se in-toarse it mustra pentru fapta luT necugetata. Mahnitde mustrari de cuget, §i ranit in Mae se intoarse Si-jefre Para vestelacetatuia sa. Acolo gasi toate in des-franare §i neoranduiala. Tot de o data II preda Bertascrisoarea Ghenovevei. Cel d'antaiu lucru ce facu Si-jefre era, de a arunca pe Golo chiar in temniia aceeain care fusese Ghenoveva mai nainte.

Intr'o zi se duse Sijefre la vanatoare. Acolo urmariel o cerboaica cu mare staruinta §i alergd dupd dansapana cand ajunse la pe§terea. Acolo it recunoscu Ghe-noveva indata, §i i se facu §i luT cunoscutd.

Plin de bucurie abia 10 credea ochilor. GhenovevaIT povesti minunata for hranire prin cerboaica §i 'I a-rata §-i pe 11111 for Benoni.

Atuncea sung Sijefre cu cornul sau i toti cavalerii,ce eratt la venatoare se stransera la pe§tera.

Trimesera acasa sa-1 aduca haine potrivite §i cumare alaiu se intoarsera cu toiii la cetatuia SijefsburgToaia lumea le e0a inainte spre intampinare. Impre-una cu Ghenoveva 0 cu Benoni veni §i cerboaicacredincioasa. Iar pe Golo 11 scapa Ghenoveva de moarte0 it osandira numai la temnita pe viata. Cel doT gelairse calugarisera.'

Legenda Ghenovevi, ce am rezumat-o aci, este una_dintr'un ciclu intins de legende paralele, in care nu-

GHENOVEYA 119

mai o trdsurd sau alta e putin schimbata. A§a d. e :In legenda Orescenfiel, care se potrive§te cu legendaGhenovevil pans la punctul cand gelatii fi dati dru-mul in pustie, in loc sa o omoare. Barbatul §i parato-rul devin raio§i. Crescentia, care scapa, zide§te unspital unde tdmadlte§te raio§ii. Acolo vine §i barbatulei impreund cu clevetitorul; dorind sa fie vindecaV tre-buea fie-care sail marturiseasca pacatele §i ast-felafla barbatul nevinovdtia femeei sale. Atunci §i fe-meea lui i-se face cunoscutd.

Alta paralela este legenda lui Valentin fi Orson, le-genda lui Octavian istoria Elenei etc Toate tractatemai pe larg de Graesse Zacher 2) a cercetat le-genda Ghenovevei §i legendele paralele din punctulde vedere al mitologiei germane, §i a crezut sä recu-noasca Inteansele o figura dinteaceasta mitologia,intocmai precum a fa'cut'o §i Simrock 8).

Ceea-ce ne intereseaza insa pe not mai de aproapeeste, ea posedam in literatura romand o paraleld ye-stita la istoria Ghenovevei, §i inch. cu mult mai vechein literatura romand de cat aceasta din urma, cad.este deja de pe la sfdr§itul secolului al XVII. adica :

Povestea pentra impeireiteasa fdrei frdnceyti ceUtica maOelal-sa

Povestea aceasta ce o dam mai la vale in estract,face, parte din }Minunile Maicii Domnuluic unde este

2) Sagenkreise pag. 277-287.2) Die Historie von der Pfalzgrtefin Genovefa. Koenigsberg

1869.2) Deutsche Mythologie ed. 2 Bonn 1864 pag. 322.

1).

metinele.

120 LITERATURA POPULAR' ROMAN'

minunea a 11-a. Textul cel mai vechid se afla intr'unmanuscript mixt al d-luT Eminescu din 1692.1) Desprealte manuscripte §i texte tiphrite, precum §i despre o-riginalul duph care s'ah tradus ,Minunilec va fi vorbain literatura religioash. Dovada insh, ca povestea defatA se bucura de o rhspandire mai mare, §i inde-pendenth de ,Minunile este, ca o regasim intr'un altmancscript mixt de pela 17602) care coprinde diferitelegende §i pove§tT. Acest manuscript e in posesiunead-lui Tocilescu. Aci poarth titlul:

,Poveste Joarte minienatei a eocoanii rugcl-toare de Preacesta." Comparand aceste texte intre dan-sele, vedem eh amandouh all un izvor comun, darnsunt doua traducerT independente una de alta.

lath ce ne spune aceasth poveste :,In iara frAnceasch era un imparat, care ramasese

vhduv de muerea d'antaiu , cu care Meuse o fatsfoarte frumoasa, chreia 'I puse numele Mariea. Tarael se insura de lua a doua muere, mai frumoash Incade cat cea d'antaid. Dar ea, cat era de frumoash latrup, atat era de grozavh la suflet, §i mai lAcuia lute-Ansa mozaviria draculuT, eh nu voia mhcar sh auzlde alta mai frumoash de cat ea. Deci ea vhzand preMaria asa de frumoash, chuta sa o piarza.

0 data se intampla imphratul sa meargh la o cetatepentru treaba lul, atunci chemh ea o slugh a eT cre-dincioasa §i duph ce-ljura sa, faca duph voia eT, ii zise :'SA §tiT ea muerea cea d'antaia n'a fost cinstita, de a-

1) Fol. 13-18.2) Fol. 57-63.

Marie7,

GHENOVEVA 121

ceea §i fata aceasta face lucrurTnecuviincioase §i ru§inifard seams, §i daca va trai mult, ea va face casa deruOne. A§a dard to maine, sd o TeT §i sa o dud. la unloc pustid §i sd o omorT acolo ; iar semn in loc de mar-turie sa'mT aducl mainile el. lard sluga se fagadui sä&ea dupd voia eT.

La miaza-noapte scula femeea aceea pe Maria §i izise sa se primble puffin cu aces oameni, ea acumava veni .i dansa. A§a o dusera departe intr'un locpustiu; Maria Insa inkelese vicle§ugul, cad ea era dinfire inteleapta Atunci ridica ea ochii calre ceriu i seruga la Maica Precista sd o scape de acea nevoe, iarala oamenii aceT zise : nu vi-e fried, de D-zeu sd val.-sa1,1; sange nevinovat? qi mai zicand §i alte cu lacrami,li se fdcu mild. de dansa .i o 15.sard, vie, dar maineleeT trebuird, sd-i be tae, cd.cl. ma§teha le ceruse spresemn ca au fdcut dupd porunca eT. Deci puse mai-nile pe o stalpare de copaciu §i-i le Ward cu md.es-trie din incheeturi i be dusera impardtesil. lard sar-mana Maria ramase acolo in pustie. cu boantele eTsangerande, i alts mangaere n'avea de cat numelePreacistel.

In vremea aceea se intampla de e§i la vanatoareun flu de Boer mare bogat, §i nimeri In acele locuri.Auzind gla9u1 el, se apropia de dansa §i o ghsi intr'unhal a§a de jalnic. Mirandu-se de taerea mainilor .i defrumuseea eT, o Intrebara de pricina lucrulut lardea nu raspunse nimica. Tanarul o lug la dansu a casa§i o Ingriji bine, §i o oblojira cu erbi in tot chipul casa se vindece.

Feciorul acelui bogat o indragi Si se ruga de tathl-

122 LITERATURA POPULARA ROMANI

sau sal lase sä se insoare cu dansa. Iar tata-sau ras-punse noT putem sa ;lam fata unul judecator marei bogat. Dar data. vazu ca feciorul sau se .perde dedragostea feti se invoi §i el ; §i Pacura nunta.

Iar imparatul tatal ei, petrecea in scarba mare, ne-§tind ce s'a facut cu fia-sa; ca imparateasa II spuse,cum ca a fugit pe ascuns intr'o noapte. DecI scriseimpAratul la toti domni §i judecatori §i boeri sa viesa facd alergare de cal', ca sa i se mai veseleasca.inima, sa nu-1 omoara scarba de tot. A§a veni poruncai la barbatul fetei §i plecd el in locul tatalui sau lacurtea imparateasca. Pe tatal-sau insa. it ruga ,dea de Oire indata ce va na§te cocoana lui copil.

Iar data sosi el la curtea imparateasca, cu voia luiDumnezeu facu atatea me§te.pguri §i vitejil la kind,cat toVi boeril vorbeau de dansul. Iara vicleana deImpardteasd it indragi §i chema o slug a lui §il in-treba despre toate. Aya afla a este insurat §i ca arede nevasta o fata cu mainele Wale. Cum auzi de mai-nile taiate §i mai intrebandu-1 de chipul el, int,eleseca este fata imparatului pe care o credea moarta.

In vremea aceea veni carte de la tatal cel batran,ca a facut nevasta lui doi cocoa Imparateasa daruipe slug cu multe daruri sa-1 dea eT cartea aceea ceva raspunde fiul. Ea scrise alta carte §i o pecetlui cuinelul pe care-1 furase sluga cu me§te§ug. In cartescria sa omoare femeea §i cu ceT doT copil ndscAl,ca. nu sant aT lui; daca nu o va omora, nu va mai veniacolo.

Iar dad, batranul vazu scrisoarea se miry foarte multcu jale §i nu qtia ce sa faca §i se sfatui cu o sluga ere-

sa-1

:

:

GHENOVEVA 123

dincioasa ce avea ; si ad aflat cu tale sa o due . acolounde at gasit-o $i acolo sa o lase, sa o grijasca Dum-nezed. Asa facura, si ea remase acolo nemangaiata cumulta jale si cu multa scarba. Acolo vazu o carare sise lua pe dansa pan. cand ajunse la o pesterd; in peg-terea lacuia un pustnic, care 'I lasa locul sad si semuta intr'o alta pesterd, Tar el o hrania cu erburi §iradacini ce strangea.

i trecu cata-va vreme si se intoarse barbatul eiacasa; si data u spusera, el planse cu amar,, §i dupdaceea lua singile sa o caute unde ad lasat-o. In noap-tea aceea se ardtd Maica Domnului in vis femeei ace-lea si i zise : maine vine barbatul tad §i acuma se is-pravesc tote nevoile tale. Iara ea se rug de MaicaDomnului §i redobandi si mainile Mate.

A doua zi o regasi barbatul eT si o duse acasd.Atuncea ea spuse tine este §i cum a ajuns in pustie-tate. Tara incepurd s. caute si pricina cu scrisorile siaflara tot viclesugul mastehil.

Apoi trimisera carte la tatAl, imparatul §i purceserasi eT in Sara franceasca. Sosind la tara lor, le esi inainteinsusi imparatul. Iar spurcata de muere a imparatuluise ascunse, dar o aflara, o scoasera afara si o arserain mijlocul cettitii. Dupa aceea incorona imparatul peginerile sad de imparat. Iar ziva scaparil feteT de im-parat facurd praznic mare Maicai Preciste. `

Aceasta poveste e una din multiplele variante re-prezintate printr'o sums de povesti §i chiar de basmein multe literaturi. Cat ne priveste pe noT, posedam inliteratura romana, cate-va basme cart se apropie maimult sad mal putin de legenda de NA. Se intelege ca

124 LITERATURA POPULARA ROMANA

unele trasaturi sant schimbate qi ast-fel se aseamanaun basm cu cloud sail trei variante a legendel originale.A§a d. e. un basm inedit comunicat noue de d. Ispi-rescu al Oriui coprins e cel urmator :

,Un imparat ramaind vaduv,, vrea sa is pe ins4fata lui de nevasta. Fata nu voi sa asculte de vorbelelui §i fugi ; imparatul puse de o prinsera, §i i Mia mai-nele, crezand ca ast-fel nu va.mal putea fugi. Dar fatade imparat totu§I fugi imbracata intr'o piele de urs.Strajerft until alt imparat o prinsera cand fura fructedin gradina imparateasca. Feciorul de imparat o in-drage0e §i o is de nevasta.

Atuncea e chemat la razboid, i pleaca. In vremeaaceea nascu femeea lui un copil §i un sol vine cu ocarte sa o vesteascd barbatulut Imparatul afla ca fatalui e nevasta tandrulul, schimbd scrisoarea, ca a nris-cut un c'Wl; de asemenea schimbd raspunsul bun,intr'unu Mu, ca femeea cu copilul 0, fie ar0. In loc dea o arde il dau drumul, ca in legendd. Pe drum ajungela o apd §i voe§te sa spele pe copilul el ; cand it spald,cade copilul in apa ; atuncea stetea de altd parte unom bdIranpasarni-te ca. era D-zeta 0 el II zise sabage boantele in apa. In minutul acela II crescura mai-nile 0 scoase i copilul. Pe copilul it darui D-zea cudarn! ca tot ce o voi sa i se implineasca. Plecand deacolo mai departe , ajunge la o ma mare, acolo IIese inainte o femeea mare §i frumoasa §i i zice ca pa-latul §i tot ce e inlauntru e pentru dansa. Acolo *adepana cand o gase0e barbatul. Abia atuncia afla ca efata ImparatuluI §i'l pedepse0e pentru nelegiurea sa."Restul basmului: care vorbe0e de modul cum s'a fo-

GHENOVEVA 125

losit copilul de darul ce i-a dat D-zed , nu ne intere-seaza aci, si-1 trecem.

Precum se vede a luat tatal fetei locul 2numei vitrige,alt-fel basmul este aproape identic cu legenda. Prininlocuirea mumei vitrege cu tatal, se apropie basmulde povestea : Elena, fata imparatului din Tarigrad 1)

In basmul band can din colectiunea fra(ilor Schott(No. 16) se gaseste o alts, varianta aceleasi legende.Fata fuge de un petitor, care e fiul unui vrajitor mare,si acest vrajitor i face marl nevoi, schimband scriso-rile si cauzdndu-i si alte nenorociri.

0 paraleld, intocmal cu basmul cel d'antaid estebasmul german : ,Fata fard main` 2). Grimm maicompara basme italiane, germane, serbesti 8), etc. Laaceste mal addogdm basmul rusesc din colectiunea luTAfanasiev 4), intitulat asemenea: ,Cosorucice : ,Fatacu mainele taiate.'

-,--ooXKoo-..--

9 Paralele v. Dunlop-Liebrecht, pag. 265-266. Alto paralelemult mai desvoltate impreunil cu comparatiunea povestilor qi le-gendelor intro dansele v. V. d. Hagen, Gesammtabentheuer vol.III, pag. CLIVCLXII.

2) Grimm No. 31.8j Grimm, vol. III, pag. 57-60.4) A. N. Afanasiev, narodnyla ruskria skazki III Moscva 1873 p.

31-41, No. 159 treT varifulte ; parade vezb vol. IV p. 368-377.

ILIODORPrimul roman din anticitate, ce s'a mantinut. OM in

zilele noastre e acela scris de Heliodor, episcopul de Tri-cca in Thesalia, care poart5. numele de : ,Aethiopica.4In realitate an precedat mai multe romane opulu! lulHeliodor; asa:: povestirile milesice ale lul Aristides (ca90 inainte de Chr.) ,povestirile curioase de dincolo deThule' de Antonias Digenes in care se trateazA. deDinias cu amorul luT Derkyllis. Babylonica sau po-vestirile din Babylon de lamblirhus etc. Ins, aeesteromane s'au perdut in intregul lor, numal un estractfoarte scurt s'a pi strat de catre Photius in Bibliothecasa. Aproape 200 de anT dupg Iamblichus si de sigurmai mult sau mai putin influentat de dansu si de pre-decesoril s61, compune Heliodor romanul intitulat,Aethiopicac a &drill coprins este cel urmator :

,Regina EthiopieT naste o fata alb5. o espune in-tr'un loc desert, legand un inel pe brat,u1 el i otura ce continea originea eT. Gtisita de Sisimithres,acel copil lade la dansu sapte anT, dupe, care 11 Ta cusine la Egipt. Acolo el pred& fata aceea lul Charicles,un preot deltic, care iT da-si numele : Chariclea §i

§ilegA-

sAu

ILIODOR 127

o destineaza nepotulul sou, anume Alkamenes. Cha-riclea insa se intalneste in templu de la Delfi cu Thea-genes si se amurezeaza de dansul. Calasiris un preotegiptean si prietin lui Charicles care se afla atunceala De lfi, capita porunca lul Apollo prin vis de a se in-toarce in Egipt impreuna cu Chariclea si Theagenes.Corabia e prinsa de corsarT si capitanul for vrea sa ispe Chariclea de sotie. Ajunsi la tdrmul egiptean, Ca-lasiris atata. vrajba /titre corsarT si ei se omoara intredansiT ; atunci Chariclea impreuna cu Theagenes santprinsi de niste bandiV egipteni si dusI intr'un ostrov.De acolo e/ scaph, cad unu Nausicles ocuph acel o-strov si omoara pe banditii, cari II furasera lubitaTheagenes insa cade in mainile Egiptenilor, cari it tri-met la Persia, si Nausicles preda Chariclea lul Cala-siris care o recunoscuse. In fine dupa multe intamplarisant prim/ amandoT de catre Hydaspes regele Eihio-pilor, care vrea jertfeasch. pe Theagenes, soareluT sipe Chariclea, luneT, atund se afla legatura ce legasemuma CharieleT pe braW1 of si se reeunoaste ca eaeste insusi fata luT, Hydaspes. Sisimithres si Charic-les earl ajung acolo dupe, ce o cautasera prin toatalumea, dovedesc faptul in acel moment cum s'a pe-trecut si ca. el o an crescut : si ast-fel Theagenes siChariclea scapa din toate primejdiile si ajung la unireadoritac.

Romanul lul Heliodor a avut o influent, imensa a-supra romanului modern, in special asupra romanuluieroic. Modal cum se descopera origina eroinei s'a imi-tat de Guzrini in ,Pastor lido'. Durat l'a dramatisat(1762). Editia cea d'antaia greceasca s'a Meat in anul

luT.

sä

128 LITERATURA POPULARA ROMANA

1535 laBasel dupe un manuscript furat de care un sol-dat din biblioteca 1111 Mathias Corvin din Pesta. A fostapoI Inca des tiparit §i tradus in limba franceza, en-gleza, germane etc. 1)

In limba romana a fost tradus Inca de pe la mijlocuIsecoluluT trecut cam des citit. Dar totRI nu s'a bu-curat de Maa popularitate, ca toate cele alte card ceam pomenit pane aci. D. Eminescu poseda doua manu-scripte de pe la sfar§itul secolului XVIII, Invederat co-pit dupe originale mat vechi; tot a§a poseda §i biblio-teca centrala un manuscript din 1773 §i d. Tocilescuun altul de la 1785 dar toate incomplecte, ceea ce nedemonstrk 0, era o carte mat raspandita.

Influenta acestul roman vast, care coprinde 10 call,este foarte mica ; volumul lul opria o rb.spandire marmare pe cata vreme nu circula de cat prin scris.

Ce e curios de a observa este ea romanul a capatatla romani titlul autorulut salt pe cand s'aperdut cu totul adevaratul titlu ,Ethiopice sa ,pove-stirt ethiopice.

Judecand dupe transformarea ce a pAit §i duplmultimea relative de manuscripte ce se gasesc se pareca a fost mat populara lstoria lui bilerot a Antusei.

I) Dun lop-Liebrecht p. 8 urm.

si

aliodor.`

FILEROT SI ANTUSA

Din acest romans avem doul editiunT sa15 mg binedoul entracte schimonosite, fie care din aceV.1 dol e-ditorl, indreptatorl pretind §i dreptul Si onoarea de au-tor adicA : Campiniu1) §i Ecaterina Jantil, 2) amandoT(cea din urnil, este o damA) spun el ad vazut §i eT unmanuscript vechiti, dar eT fats prefAcut, §i inteadevar

prefdcut.Originar ni se pare identic cu Erotocrit, compus

grece§te in versurT de Vincenzo Cornaro intre 16301650 de unde Noul Erotocrit" al lul Dionisie Fo-tino, prelucrat romane§te de Anton Pann.

Aci persoanele principale port numele de : Eracle :ImpAratul Atenii. Artemis : imparateasa, Areti: fiicalor. Pezostrat, ministru politic al imparatuluT. Eroto-crit fiul lui Pezostrat §i amurezul Areti. Tot ap. §iin Erotocritul luT Carnaro. D. Eminescu posede unfragment manuscript dintr'o traductiune romans, dela 1812 intitulata : Istoria Aretusii §i a imparatuluT

1) Filerot §i Antusa, Braila 1875.2) Filerot Pi Antusa, Buzau 1878.

Ga ter, lit. pop. rom. 9

Pad

130 LITERATURL POPULARI ROMANI

Irac lie tatitl sail, a lui Ierotocrit §i-a lui Pezostrat, ta-tgluT sail vizirului.."

Alte 2 manuscripte din Jerotocrit" de pe la 1800*i 1818 posedg Biblioteca centra15. din Bucure§ti;singura diferinta intre A. Pann §i aceste manuscripteeste ca Areti sung la aceste din urma mai corect :Arethusa.

In povestea noastrb. se vede ca s'a fg.eut Filerot,din Erotocrit §i din Arethusa : Antusa. Tata' el sechiama : Periandru, muma Eftali (Efali) iar fatal luiFilerot : Agaton. Coprinsul rumantulur : Filarot §iAntusa" pe semm este cel urmgtor ,Filerot se amo-rezeazg. de Antusa (cu care insa se poate vorbi nu-mai prin gratiele ce despart casa lui de palatul im-pgrgtesc). La vanatoare urmarind o ciuth ajunge infine intr'o #ar. departata ; spalandu-se cu o apg setransforms intr'un harap si supt forma aceasta revinela Antusa. Aceasta se imbolnavise de dragostea luiFilerot, §i zicand el, a e vraciu II comunica cg s'a in-Mina cu &Ansi.' in larile departatq; Si. cu mijlocul acestao insgnatovaza. Apoi plead. necunoseut in tara Per§i-lor, acolo devine generalul armatei, insa comandatin contra Grecilor trece el in partea for §i scapg pePeriandru. Dupg aceea este trimes ins41 in contraPer§ilor. Pe vremea aceea trimite regele Periandru laregele Agesilas, propuindu'i fata lui pentru Andracus.Cum OA Filerot de aceasta, crezu el este cu con-simtimantul Antusi §i furi§andu-se de vederea arma-ter, disparu. Aretusa auzind aceasta fugi asemenea Sise ascunse intr'o mangstire". Aceasta este recenziu-nea cea mai noul, cea de Jantil.

,

FILEROT SI ANTUSA 131

Editiunea lui Campiniu 1) are un alt sfar§it §i adica:Filerot trim ese pe un prieten al lui sa peteasca peAntusa de la fatal ei. Acesta infuriat it surghiunWe.i pe Antusa o inchide in temnita. MO o vreme oarecare yin mai multi fii de imparati si o petesc pe ea,Filerot care alla ca regele it rechiemase, vine tot informa de harap, se lupta cu inimicii regelui, apol cupetitorii §i IT birue§te pe toti, i capata pe Antusa.

Afara de aceste editiuni tiparite, not mai cunoa-stem doua manuscripte despre : Istoria lui Filerot fiAntuseic unu al nostru de la 1826, §i altul al d-lui Is-pirescu de pe la 1837. Deosebirea intre aceste manus-cripte *i tiparul este ca manuscriptele sant mull maidesvoltate §i ca alterneaza proza §i poezia. Actiuneae descrisa in proza, ear simtimintele, dialoguri *i seri-soli sant in forma poetica.

In Erotocritul lui Anton Pann si actiunea a fostprelucrata in versuri, coprinsul este asemenea cu Fi-lerot 2).

--....-.....4313x"..0--

1) Braila 1857.2) Sibiiu 1837, ed. 2-a ibid, 1867.

DRACUL SI FEMEEA

In cercul cercetarilor de fala intra §i cartea intitu-lath' :

,Dracul si femeea sag' roman gait sub peruca unuiholtelu balra'n," ed. I. 1851 ed. 2-a Ia$1 1857. NoT a-vem aci o traductiune, sail mai bine o prelucrare, avestitei opere a lui Machiavelli ,Belphagor", tiparitala 1543, adica 18 ani dupa moartea autorulul. Se pareinsa, ca el insu§i n'a facut alt-ceva decat a scoate a-ceasta poveste dintr'un manuscript latinesc , perdutacuma 1).

Rezumatul in scurt este cel urmator :Multe suflete barba'tWI se pogoara in Tad cu tan-

guire amara, ca femeile for silit sa paraseasca lu-mea Fara vreme §i O. se pogoare in lad.

Minos §i cu Radamant impreuna cu Pluto vrand sahotareasca cu toata dreptatea aceastil pricina, au aflatcu tale sa trimita pe una din slugile Tartorulul samearga in lume i sa la cea mai deplina §i negre§ita

1) V. Dunlop-Liebrecht pag. 273 urm.

DRAM, BSI FEMEEA 133

tiinta. Sol. lii all cazut pe Beelfegor, §i el a cerut sa ise dea o sumo insemnata, cu care viind in lume inchip ba'rbatesc, sa se insoare 0 dupa trecere de 10 ania. moara, §i sa se intoarca in fad, dar cata vreme vasta in lume sa fie supus la toate patimele omene01.Beelfegor se insoara, §i o pa4e§te rau , incat nu maipoate sa a§tepte eel 10 an! hotarali §i se intoarceina-inte de soroc lalad, unde incredinteaza pe sfetnicil eelmarl', prin viu grail, ca mare dreptate au acele sufletece lipa §i striga.' Paul aci povestea romaneasca ;e mai mull sail mai put,in o satira in contra femeilor.Originalele mai as o continuare hazlie; cad draculscapat printr'un tAran de nevasta lut, spre rasplataIT fagadue0e dracul ca va intra in fata unui boer §i nuva e0 decat in urma poruncel date de laran, pentrucare acesta va fi bine platit de catre tatal fetei. A§a §ifacu. Dracul e§ind de la acea fata intra in fata impa-ratului, §i imparatul poruncete 1.aranului sa scoata pedracu din fata, daca nu it va pedepsi rau. Taranul sepuse mai intalu pe rugat , dar dracu nu voia sa §tienimica de aceasta ; atunci se prefacu -(aranul .i veniin fuga mare strigand speriat catre dracu : fugi! cato cauta femeea ta.' Cum auzi dracul de femeea, e0ca fulgerul din fata §i intr'o clipa se facu nevazut.c

Prototipul acestei poveti este indic. Benfey, carel'a' regasit in cucasaptoti adica In ,,povestirile unuipapagal', a urrnarit aceasta tema prin toate literatu-rile aratand cum s'a transformatincetu cu incetu, panacand a devenit basm. 1)

1) Pantachatantra I pag. 519-534.

134 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

lath acuma si un'basmu roman cules din districtulPrahova, care s'a nhscut dinteaceasth poveste. Cludateste eh, .Arhanyhelul Mihail a luat locul diavolului, sevede din cauza rolului, ce i se atribue, adica de a luasufletele oamenilor, ceea ce nu se potriveste cu atri-butiunile diavolului, duph inchipuirea poporului.

Peicaniile Arhangltelului Mihail 1).Se zice ca Sf. Arhanghelti Mihail trhia o data pe

ptimant. P'atuncea era si el ca toti oarnenii cu slabi-clunile lor. Cand ajunse flactiiandru, simti tacheinima dupa. o fetita tanArh, cu fata alba ca zhpada, cuobrajil rurneni ca cireasa, cu cosita neagra ca panacorbulul si cu ochisorif ca mura campului.

Frumoasa fetita nu se arata nesimtitoare la ochitdulci ce-i fticea Mihalh (asa se numea sf. Arhanghelp'atuncea, pentru a nu era inch sfant) si on de Oleon it vedea trecand de vale, se facea ca nu-i aph incoafh si da fuga la fantana, unde Mihalti manta la fa-gnri gurita ei.

Azi asa, maine asa, o dusera ei cat o &sera; pantce dragostea for incepu sa sbarnhie pe la urechilesAtenilor, si de ! gurele rele, cand n'at de lucru, scotfel de fel de vorbe.

Mihaiu, ca sh lash din gura lumii, fheu ce facu, cafata era mai bogata decat el si o lua de nevasth peStancuta, ca asa se chema drtiguta lui.

Acuma el credea ea are sh fie eel mai fericit °indin lume; dar omul una se gandeste si alta nemere-ste Mierea Staneutei de denainl ea nuntel, duph cu-

1) Th. A. Gesticone in Columna Ini Trojan 1882 pag. 522 -- 524.

ca-T

dupa

:

DRACUL 1 FEMEEA 135

nunie se prefticu in fiere otrhvith, din vita bland& a-junse scorpia afurisith. Bietul Mihaiu nu mai puteash-1 intre in voie : zise el Nils , ea zicea cea ; zise elcea, ea zicea hais; zicea el tunsh, ea zicea rash; ziceael rash, eatunsh; ha rata, ba rAtoiu si asa mai incolo.

Cu toate astea el suferia tot fares sh zich o singuriivorba ; lama si V vedea de treabh. DumnezeA vazhndmarea lui rabdare it facu slant $i it inshrcina ca sh issufletele oamenilor.

Cu toath sfintenia lui, tot n'a putut sh scape de rail-tatea nevestei. Ar fi vrut sti-I is suffetul, dar nu 'I davoe Cel de sus.

0 duse el, cat o duse ; dar clack' vazu si vazu sesculh intr'o zi de dimineath, luh. zeghea la spinare,puse mamaliga in traisth si 'si Ma lumea in cap.

Merse, merse zi de yard phnh in sears, si ajunsede'naintea unui bordeiti, unde Wu in uses,.

Cine 'I ? intreba un glas din nauntru.Om bun, raspunse el d'afarh. N'avu sh asteple

mult, ca usa bordeitilui se deschise si un biet munci-tor it pofti in nhuntru si '1 ospati si '1 gAsdui. Omul eravesel, ch nevasta II fhcuse un copilas frumos ca un bii-joras.

La mash, din una din alta, ajunse vorba si la nay.A tune! sf. Arhanghel ceru sti. '1 boteze el copilul.

Omul primi cu bucurih, mai cu seams, dupes, ce aflh ca,nasul e glint, pentru ch. sf. Arhangel if spuse tot cephtise si cum se Meuse slant.

A doua zi mersera la biserich. de botezara copilulsi II pusera numele Ionich. Dupes ce se intoarsera a-cash., intinsera masa mare, se pusera math imprejur,

136 LITERATURA POPULARA ROMANI

bg.'ura si se ospatarg, pang. seara, pana. ce Tesira stelejepe cer, cand se dusera sa se culce.

Ca dar de botez. dupti obiceid, sf. Arhangel Mihailit tacu doftor si 'i dete o sticlut,a, zicandu-I : cand te-ochiema la vr'un bolnav sA stiff ca ed sant acolo maidin nainte. Cum vei infra in casa sa te uit,i la mine ;si daca me-I vedea la capul bolnavului, sA stiff ca nu'I scapare, iar daca me-I vedea la picioare, daltrei picaturi din stichrta., si se face bine intr'o clipeala.

Cu mestesugul gsta de doftor, Ioniea se vesti pestenoua, tari si peste noua marl, asa ca vestea luT ajunsepan& la Crakimparat , care zacea de nouA ani sicare chemase pe 'WV vracii si toate babele din lumefara nicl un toles.

Auzind Cral-imparat de ast doftor nasdravan, carespunea curat de la inceput de-T scApare on nu, itchema si pe el.

Cum ajunse acolo imparatul ii zise :Iaca, dad, me-I scapa, iii dad jumatate din im-

parMia mea; Tar de nu, unde-ti sta talpile picIoarelor,'tko sta capul.

Sarmanul Ionica o sfecli pentru ca vazuse pe nasu-sau stand greceste la capul imparatulul. Dar in pri-mejdea in care se afla, ii veni ceva in minte. S'apro-pie de Sf. Arhanghel si ii zise : Sfinte nasule, te cautanevasta, e la poartg,

Sfantul Arhanghel, cum auzi de nevasta, o lua lasanatoasa, lasand in pace pe imparat, care se si facusanatos, numal de cat si Ionica se intoarse acasa in-carcat de daruri.

Incalecal pe o sea si vg, spusal asa.`

sa-T

DRAM 1 FEMEEA 137

Un basm analog intitulat : Cum a inalbit femeeape dracu` a publicat d. Baican , daca nu ne in§elamin ,Timpul( pe anul 1882.

Intre proverbele romkne avem : Femeea a imba-tanit pe dracu, cu descretirea unui fir de par" ; bas -mul care a dat na§tere la acest proverb, §i care sta inoare-care legatura cu povestea de fat,a, , a fost culesasemenea de d. Baicanu ; dar e inedit pana acuma. Intoate aceste basme joaca dracul un rol pasiv fata cufemeile.

FLOAREA DARURILOR

tiparita in Snagov la 1700 cu indemnarea §i chel-tuIala dumnealul Constantin paharnicul-Sarachin, sinsGheorghie dohtorul Criteanul." Precum spune tradu-catorul, el s'a slit* de un manuscript grecese gasit inmuntele Athos. De o fi a..,a nu §tim, dar atata §tim caeste o traducere directa din ,'AVIO; ICON; xxprrtov" tiparitla Venetia 1675, care cartea singura precum se vedee scoasa dintr'o carte italiana : Fior di virtu." Cartea,tiparita pentru a 2-a oara la 1703; ed 3-a 1834 1) co-prinde 35 de capitole asupra patimelor omene§tI im-partite ast-fel, ca. dupa o virtute urmeaza vitiul cores-punzator, a§a cap. 1, despre drayoste ; cap. 2 Pdcatulpizrnii, care Taste improtiv dragosteT, etc, §i coprindevorbe §i pilde scoase din autoril vechi greeT §i roman'precum din Biblia §i din operile parintilor Bisericei.Pe langa aceasta aduce autorul mai. la fie-care capitolcate un exemplu din istoria animalelor, care arata in-vederat di a fost scos din Physiologus.

1) Iarcu. Bibliogr. pag 158.

si

FLOAREA DARURILOR 139

Acest Physiologus este maT vechiu in literatura ro-mans, caci se intrebuinteaza §i de Neagoe Vodainsa a'l mind; ceea ce vorbWe pentru respandirea luT§i pe aci in tan!". Panaacuma n'am retOt de a ghsi unmanuscript relativ la aceasta. Physiologus, cartea ceamai favorisata de biserich', este de sigur de ori-gine egipteanh si elenistich. Deja in secolul al V-lea alost trades in limba etiopica 1). Tot asa de timpuriuit gasim in cele alte limb( orientale 1) §i apol res-pandit peste toata Europa. Physiologus nu este alt-veva de cat o descriere mitica despre viata ani-malelor; basmele acestea privitoare la viata animalelorau fort, dupa aceea comentate in mod mistico-alegoric§i a§a inalnim in cartea lul Neagoe Voda 3) o pildaasupra sarpelui, care se roaga la D-zeta sa vaza chipde om, lar cand it vede isi ascunde capul sa nu fiezdrobit, cad( numal aceasta if produce moartea; adoua pi'di asupra porumbulul, care inainte de a inghitigrauntul, prive;de daca nu cumva se lasa uliul pe dan-

ast-fel se slrajueste pine ; pilda a treia este pen-tru strutocamil. care cloce0e oauale numal prin privireneincetath cu ochi(, dupa ce le -a bagat mai 'nainte inaph; far daca '§I deslipe§te °cliff vine aspida §i suflrtspre dansele strica astfel oauale cu duhul el'. Asatrehue sh fie si omul priveghetor si cu buns paza inpotriva suflarei Satanel.

Se poate ca in invataturile lul Neagoe Voda sa fi in-

Editat de Hommel, Lpzg. 1877.2) Land : anecdote syriaca, vol. V.3) Inv6tAturile.. Pag. 193-196.

fury

si.

sot,

8i

6

140 LITERATURA POPULARI ROMANA

trat aceste basme din Physiologus prelucrat de Sf.Chrysostom.

De alta parte este Floarea Darurilor` foarte inte-resanta prinpovestile ce contine. Ca izvor autorul in-semneaza: Biblia, otecinic (adica pateric, vietile sfinti-lorpustnicI) si istoriile Bantu 14 adica Gesta Romano-rum, pe cari le am pomenit destul de des panel acuma.

Din maximele si sententele coprinse in Floarea da-rurilor, dam entracte cu ocaziunea proverbelor. Aciinsa ne vom margini la caste va esemple ca specimenedin Physiologus §i din povestile coprinse in aceastacarte. Asa d. e citatul cel d'antaiu : 1)

,Deci dragostea aceasta poate sa o aseamene ne-stine unit pasari ce-i zic: Calandrinonrs, carea are a-ciasta fire intru sine, ca deaca o aduca inaintea bol-navuluT , si Taste ca sa moara. de acea boala intoarcecapul et, si nu-la veade, Tara deaca Taste ca sa sescoale bolnavulti, ila veade, si toata boala lase din-teansula. '

Alt esemplu este : 2)

-, i potI sit aseameni nemilostivirea : Vasiliscului,carele junghe pre ointi si-1 omoara, numal cu vedereaJul; si nu-i Taste nice odinioara mild, pentru ca deacanu afla pre cine-va sa-1 poata otravi, numal cu sufla-rea luT face pre copaci de sa usuca, si frunzele carelesant inprejura sa usuca, atata Taste de otravita." A-ceasta credinta o regasim deja in Plinius. 3)

1) Fol. 2'3) Fol. 243) Historia naturalis VIII c. 33. 1.

FLOAREA DARIMILOR 141

Sfar0m estractele din Physiologus cu vestita le-genda despre ,Finix< 1).

potT ca sa aseameni daruluT intarireT, pre o pa-Are cariea 11 zicA ,finie , carea traeaste 300 §i 15ani. i deaca vede ca au inbatranitu si au slabit a-duna ni0e lemnivare mirositoare, zidealte cuibu,i intra intrInsukl, sta de'naintea soarelul §i-o bate

atata intr'aripile lul, catu face focu din arderea soa-relUT din baterea aripilora lul. Iara acea pasareTaste atata de intaritfi, cat nicT o data nu sa clatea0e,ce mai vartosa sa lasa de arde, pentru ea stie din fire,ca va sa intinereasca. plinindu-sa 9 zile sa natedintr'aeea materie a trupuluT lui unU viearme, sicrea-ste pre 'nceta pre 'ncet, i atunce face aripT, Si sa facepasare. i nu mai Taste in lume altul fara numai u-nul."

Legenda finixului( este din cea mai adanca ye-chime. In tocmai asa se &este in Physiologus etiopicdin sec. V 2) .i in cel corespunzator siriac si arab 8).Dar cu 9 secole mai inainte, adica in secolul al IV.' in-aintea erei v. se pomenete fenixul de care Antipha-nes din Rodus (Ca 340 a. e. v.) De aci apol in scrie-rile lui Aelian 4) si Aristoteles ba chiar Herodot 6)

2) Fol. 59-a urm.2) Ed. Hommel cap. 7 pag. 62. Introducerea pag. XXXIX

No. 19.3) Land. 1. c. c. 29. v. anotatiunile pe pag. 154.4) Nat Anim VI, 585 Histor. Anim IX, 13

Cartea II c 73.

si

6),

6)

0-9

142 LITERATURA POPULAR' ROMAN'

§i Horapolon o pomenesc de a dreptu ca o cre-din0. egipteana.

Din aceasta literature a ajuns la Romani, la Taci-tus, Pomponius Me la eth. §i apol la toate popoareleeuropene. In special e de observat, ea aceasta legendaa fost foarte frumos potrivita de care chir Grigorieepiscopul Arge§uluI, cu renav erea poporului Romans ).

Ne ajung aceste esemple din Physiologus ; acumacate-va pove§ti, marginindu-ne la una sau done Maiimportante.

,Pentru darul direptatii. s) Spun la otdeInic, ca eraun lacuitoril in pustie, carele facu multa vreme in sa-hastriea lig, §i avand o koala foarte mare, carea nuputea nici cum sa o tamadueasca , incepu a sa jaluicatra Dumnezeu ; Si una ingerti al DomnuluT veni inchip de calugar §i zise sahastrului : vino cu mine pen-tru ca D-zeu va sa-0 arat din judecatile luT ceale as-cunse. Si luo pre sihastru intr.() case, intru carea eramultime de banT, ingerul iT fura duse inlealtacase, §i-I lase de supra portA unul °mu saracii, carelepierduse in mare tot, orl ce avusease in lume. Atun-ce-1 duse intealta case .i junghe un copil mica, careleera in leagan ; .i vazand sihastrul aciasta, vru säse ducd de la dinsul, socotind ca, ingeruld au fost dia-vol; atunce indata g zise lul ingerul: a§teapta. §i euitT voiu spune lucrul.carele am facut. Pentru furatulbanilor Taste aciasta: acela al cul an fost bang '§-au

1) Hieroglyph. II, 572) Loghica. Bucur. 1826 pag. 16-17.2) Fol. a41--43-a.

si si-i

FLOAREA DARURILOR 143

vilndutU tote ce all avutil in lume, ca sa le dea untilucightorTu, ca sh Caca rhsplhtire acelor ce all ucisilpre tats -shu ; si de 'I as fi lasat sa fie fAcut, ar fi fostttin tot satul amestecatura si mare rau si ard fi muritmulti, ce pentru ca sa taiu raid si pentru ca sa in-torcu pre acesta sh inch bine, i-amd luat banil, pen-tru ca deaca va vedea ca ramane asa sarac, va intraintr'o mantistire, va spasi sufletul luT. 'lard pricinapentru carea am lasatu banil la acea poarth, Taste a-ciasta acela carele sadea in casa aceea 's-au pierdutin mare tot ce au avut in lume ; si el din oceini,a Julan vrutil sa mearga sa se spanzure. Direptit aciastai-amd lasatd banil ca sa -T afle sit nu se spanzure. Iarapricina pentru carea am junghiatu copilul, Taste acia-sta: fatal acestul copil Mem milostenie pentru dra-gostea luI Dumnezhu; Tara de cand au facut pre acestcopild, au lasatu milosteniea, si s'au data in Tubireade argintd, si in naphstuiri si intro toate rhuthtile lu-mil, dreptd aceasta i-am junghiatii copilnl luT, pentruca sa se intoarch sh. fach Tarki bine.

Dirept acIasta nimic sa nu to mirT de boala to ; cade n'as fi facut aceasta nu to -al fi intors in milosteniaJul Dumnezed; cad Dumnezea nu lash. nicT un lucrufa'rl vre-o pricinh, ce oamenil nu pot sa o priciapapentru ca judecata. lul Dumnezed asa lash; Tara Dum-nezed pentru mila luT, din doul rhatati lash cea maTmare, 01 schimbh intru bine. cum zise ingeruldacestea fu nevAzut dinaintea

Originalul acesteT legende se afla mai IMAM in Tal-mud si in povestile Jul R. Nissim din Kairuan ; inlocul sahastruluT este R. Josua ben Levi, si ingerul este

gi -g

:

tila`

144 LITERATURA POPULARA ROMANA

proorocul Elia. Intrand in literatura muhamedana, ca-latore§te Moise cu Hidir.1) A ajuns apot In Europa inmulte card, ma in Gesta Romanorum" 2) ,Vitae Pa-trum (V, 39) ,Scala celi( , Pauli, Schimpf and Ernst 5).Oesterley. a cules la Pauli toate paralelele, la cart matadaugam : ,Etienne de Bourbon( 4).

Alta poveste o amintim numal, find a a fost cu-leasa in zilele noastre din gura poporulul de catred. Jipescu 5). Este povestea cu fetele draculut, pe carele marita dupa gineri, ca aduca in imparatia lul.Ada una este trufiia §i o marita dupa, oamenil cet marl,alta e in§elaclunea, Si o marita dupa .tarani.; a treia,pizma, §i o marita dupa mmteri ; a patra fataria §i omarita dupa, cel bisericmti, §i aka mat departe 8).

In sfar§it void mat aminti de povestea fiulut luiTheodosie, (fol. 87 urm.), care a fost crescut 14 antintr'im turn retras de toata lumea. Cand veni la pa-lat ilPse aratara toate lucrurile , intr'altele vazand omuere intreba de numele et, unul ii raspunse in glu-ma : ,numele el este diavolul, care trage pe oamen1 lamunca.( Intrebat apoi, care lucru II a placut mat muttraspunse ; ,diavolii, cari trag pe oamenI la munca.c.Am amintit aci aceasta poveste din adins, find ca ease trage din Varlaam §i Ioasaf. Boccacio a prelucrat

1) Koran Sura 18 v. 59-81 (Hammer) Rosenoel I, 121 urm._Weil. Bad. Legend pag 176-181.

2) C. 80. v. gi Oesterley pag. 724-725.8) Cap. 682.4) No. 396 pag. 346-349 Nota 1.") Opincaru, Bucur. 1881 pag. 115-116.

Fol 44-45.6)

sa-I

si

ZADIC 145

aceasta poveste in Decamerone, introducere la zioa aIV; in Cento novelle antiche se repeta asemenea cuputine schimbaril).

0 alta carte de felul acesta este : Zadic de Voltaire,tradush in romane§te de S. CapaVineanu. (Sadie satUrsitoarea. Istorie asiaticeasca de M. Volter, 1831).Aceasta carte de§i insa§T in forma in care se OaastazT, nu este de loc populara, totu§T are toate ele-mentele pentru a deveni populara, cad se compunedin poveti i istoril foarte cunoscute i foarte raspan-dite. Ap. d. e. e. 2. Nasul este istoria : ,Matronei dinEfes 4' a lui Petronius2); se afla §i in sus numitul Sin-dipa, §i a fost tradush mai de unazi de d-nu Maio-rescu duph o redac(iune chinezeasca. Capitolul 3ctiinele fi calla e o poveste orientala din ,,Midra§ EceapoT in Nighiaristan etc. Cap. 17. luptele, din Ariosto 3)c. 17 v. 17 urm. Cap. 19 Enigmele sant luate din Sah-nameh. In literatura romans se gasesc paralele in Ha-lima, unde Calaf, pentru a capata pe printesa Chi-ne, trebue sa deslege asemenea cimilituri. Cap. 18Pustnicul in sfar§it , coprinde o poveste foarte vestita,care nu este alta de cat povestea citata in Floarea da-rurilor,

Alte car(i de felul acesta mai sant d. e. acele din,Adunare de istorit morale alese, traduse de un prietenal literature romane.' Sibiiu 1848, §i adica : Capeladin padure (din not tradusa romanecle de Riureanu).

1) Dunlop-Liebrecht. p. 230.2) Dunlop-Liebrecht p. 40 urm. literatura comparatil.8) Dunlop-Liehrecht p. 401.

Gaater, lit pop. rom. 10

146 LITERATURA POPULARA ROMANI

Giuvaerele furate, Bancherotal, Ugero Danezul (dincercul carolingian) si Guilom Tel, destul de cunoscut.

Nu putine ail fost traduse din frantuzeste dupd au-tori renumiti, ca : Guilom. Tel salt Elvetia slobodd tra-dusa de ijr. Negrea 1839 Buzdu, dupd Florian Beli-sarie, scriere morala trad. de S. Marcovici 1843 Buc.dupd, Marmontel. Numa Pompiliu dupd. Florian trad.de A. Beldiman 1820.

Dar ce e mai curios, e ca unele din aceste 0.0 ailtrecut mai intain in literatura greceasca si de acoloall fost traduse pentru a doua °era in limba romana.

N'au intrat insa in popor, ceea ce se esplica foarteusor, de oare ce mai toate aceste chili sant curat pro-ductele autorilor si poporul n'a putut sa regaseascapartea sa, pe care lesne o recunoaste in cartile si ro-manturile acele, cari 0-au luat nastere in mijlocul sau,prin contributiunea tuturor. Acele call au un carac-ter artificial si nu se pot de cat simplu traduce, pe candcartile, cari constitue literatura populara, nu sant nu-mai traduse, dar cu incetu sant mai mult sau mai pu-tin prelucrate, si potrivite cu medial cel nou in careintl. Asa d. e. Harito fi. Polidor traductiune din gre-ceste de Mihail Stoianovici 1849 Bucur. Originaluleste frantuzesc si autorul este renumitul I. I. Bar-thelemy care a scris si caldtoria tandruluT Anachar-sis. Allele 'far ca cele de sus, de a dreptu din fran-tuzeste precum : Intiimpla'rile lui Lazarilci Torma tal-mdcita din frantuzeste de Serdarul I. Barbu Tam-p eanu Bucur. 1839.

Aneta fi Luben de Marmontel traductie asemeneade G. Plesol'anu 1820 Bucur. Din cdrtile WI Marmon-

LITERATURA HAIDUCEASCA. 147

tel s'au mai tradus afartt de Aneta si Belisarie, sitripodal Elena trad. de Mavrodin 1838 Iasi; Barba-tal bun fi femeed band trad. de I. Eliade 1832 Bucur.si, Adelaida 1836 Bucur. Papagalul traductiune dinirantuzeste de T. Bilciurescu 1810 Bucur. etc. etc.

Ne mitrginim la aceste putine esemple, sau mai binela aceastti insirarea de titluri, care pentru a fi complectttar cere un studiu deosebit asupra traducerilor ro-mane, care insa, nu intra in cercul cercetkilora noas-tre; de alta, parte n'am crezut d putem trece cu Id-cere faptui, cum d pe langa acele dill, cari au de-venit populare, din cauzele deja sus desvoltate, s'aumai tradus si alte citrti tot de aceeasi autori, si tradu-dtori si cari cu toate acestea au ramas cu editiaIntala.

Interesul cititorilor nu era prea mare, si de poporulail Minas del:411E1.V pinta. astazi.

In locul for s'a nascut de cufand la noT un alt soiude literaturA estetid, adica. : literatura haiduceascei.

Literatura haiduceascd , este literatura adevaratromantics, Ind. in sensul modern , del eroul este unhaiduc. Din momentul cand poporul nu se mai eino-fioneazd inteatala grin povestile romantice anterioare,se naste aceasta. literatura, care agita spiritul si inspecial simOintintul prin fiorile unel cruzimt sail vitejiine mai pomenite. Asa se poate observa in Italia, undea luat nastere incepand cu Rinaldo Rinaldini ; apoTla GermanT unde se mai adaugs si povestiri din spaimevrajitoresti, povestiri de stain si naluciri ; in fine sila noT. Scriitorii principal) la noT sant : Leon Wolff,care a scris : *Fetele moraruluil Tdlharal Grozea,,

148 LITERATURA POPULARA ROMANI.

,Ropan haiducuP , apoi d. N. D. Popescu , prelncrd-tor de basme populare, carui literatura haiduceascaii datore§te pe : Tunsul haiducul, Corbea haiducul,Codreanu, Mini haiducul§i lancu Jianu( , acest din ur-ma este proul canteculul popular ,al lui Jianu.' Maieste apol §i Fulger tdlharul. Aceste romanturi haidu-cesti au lost pomenite de noi, numal pentru constata-rea momentului psihologic, cum cd.0 la nol, literaturapopulara are o desvoltare analoagd ca la cele alte po-poare. Coprinsul romanturilor haiduceol este insd lip-sit de on -ce interes cultural, find producte subjectiveale scriitorilor.

Cdrtile, cu earl ne am ocupat pand acuma, santtoate prozaice ; mime una singurd in versuri a pu-tut WO catige o imensd popularitate, adicA :

Piram Tisbe sau Perirea a doi iubi i, adecd jal-nica intdmplare a lui Piram fi Tisbe, versificatd de V.Aaron.

To' cunoatem aceastd strAveche poveste orientald,care ni s'a pdstrat de dare Ovid I). Se spune ca Tisbe,care se indragise dupd Piram, se vorbise cu dansul sdse intalneascd seara, la turnul lui Ninu, afard dinora§. Tisbe ajunge mai intalu acolo, §i pe and ea sta§i mtepta pe Piram, de °data vede o leoaicd ce ii eseinainte cu gura plind de sange. Tisbe speriatA fugi,in fuga el, ldsd sd cazd haina de pe deasupra. Leoaicao sfd§ie §i o umplu de sange. In minutul acela sose§te§i Piram, care .vede leoaica, ce fuge §i haina TisbelsfaOata. incruntatd cti sange. Ineredintat ca. leoaica

Metamorphoseon lib. IV vers. 55-166.

ui

$i

si

,

AARON. PIRAM, NARTIS 149

a sfa0at pe Tisbe, se strapunge; atuncea sose0e Tisbei se omoara i ea , pe trupul Tubitului el.' Piram §i

Tisbe s'a tiparit pe cat am putut afla la 1805, 1828,1834, 1835, 1858, 1863 0 18671).

Tot o data cu Piram §i Tisbe s'a tiparit §i ver-sificarea lui V. Aaron a mitului despre Nartis §i Echo,precum it poveste0e Ovid 9.

,Echo se indrage0e dupa Nartis, Tar el nu voe0e satie de ea si o respinge. De mahnire §i obida ea lance -

zeite atata, pana cand tot corpul ei se schimba inpiatra, numai glasul ii ramane. Dar §i Nartis e pedep-sit sä se tot uite in apa raului, privind mereu la chipulJul ce se oglinde0e in apa ; §i a§a el sta panl candse preface in floarea : Nartisul( 8).

Acolo, intamplarea jalnica, aci schimbarea minu-nata ail fost de sigur una din cauzele popularitatil, ceail dobandit aceste povestiri mai midi.

Prin forma for mai mica ne apropiam de o clasadin literatura estetica, care in mare parte a luat na§-tere din romanturile mai intinse : ne apropiam de no-velele, de unde apoi snoavele.

Un epizod isolat dintr'un roman mai desvoltat, saupoveste mai mica, in care eroul nu mai joaca rolulactiv1 ci devine pasiv fats cu imprejurdrile in care

9 Mal pe larg despre Piram si Tisbe, in privinta originel sidesvoltiirei v. K. Simroek : Quellen des Skakespeare vol. III, Ber-lin 1831 p. 145 urm.

2) Metamorpboseon lib. III s'. 341-510.8) Dunlop-Liebrecht pag. 231a.

150 LITERATURA POPULARA ROMANA

se afla, constitue a doua ramura a literature! popu-lare romantice : novelistica 'nand ,novels" in intele-sul ei adevarat si nu in eel modern schimbat deja.

Incepand cu fabliaux frantuzesti din sec. XI Si XIIsi cu Cento novelle antiche" italiane din sec. XV no-velistica ajunge la apogeu prin males tria lu! Boccaccio,care de aceea se considers, ca creatorul acestel ra-muri al literature!. Novelele lui des traduse si maides imitate se respandesc peste twig Europa. Repre-zentantii eel mai renumiti ai novelisticel in patria lu!Boccaccio, sant mai cu seams: Sachetti, Ser Giovanni,Massucio, Cinthio, Straparola si Bandello. In Spania :Juan Timoneda si Don Juan Manuel. In Franta : Re-gina Margareta etc.

Afars de acest interes cultural la care iau parte §iromanturile, pe can le am tractat mai sus, novelisticamai are importanta, ca ne arata, cum literatura serisa'trece in cea nescrisa. Se poate arata cu evidenta ori-ginea romantics a unei some de aceste )novele , canasta-zi traesc in gura poporulu! ca povestea (flukesau chiar ca ,snoavel% Inteadevar literatura popular&romans nu poseda mai nici o ,novelcic de origins,itnediata scrisd, ci o sums, de ,novele ,de prin honeadunate, fi iarki la bone date.(

In primul rand sta aci, ca opul eel mai complect,,Povestece vorbii a lul Anton Pann 1), pe care o pu-tern numi cu drept cuvant : ,Cento novelle rumanice ,find -ca confine tocmai o sutet de pove.t! si istorioare

1) Ed. I, Bucur 1847 ed. 2-a. 1852-1853. 3 yell. ed. I-a e reti-paritA la 1880.

PANN : FABELE SI ISTORIOARE 151

intre cari se afia, si cate-va fabule, destinate a es-plica originea proverbelor respective. Hronologicesteprecede o alto carte a 1 u Anton Pann, acea intitulata:,Fabule Fi istorioare" 1), care coprinde asemenea po-vesti si fabule si cari in mare parte au intrat apob putinprelucrate, in ,Povestea vorbii.'

Intr'un studiu special asupra lurAnton Pann, vomtracta mai pe larg fie-care din acele 100 de povesti,precum si toate cele alte cuprinse in operele hu, ara-tand izvoarele de cari s'a servit si pre cat se poateparalelele din alte literaturi. Aci ne ajunge a aduce erneuna sau doua din fie-care din operele lui, urmand si-rul hronologic al compunerii for : asa dar din ,Fa-bule istorioare." ,Povestea vorbil" ,Sezatoarea laTara ", si ,din Nastratin Hogea" aratand izvorul forsi filia0unile papa tend au ajuns a deveni la nobc : po-vestea Insusi Pann ne incredinteazg despre a-ceasta in introducerea la ,Fabule ,si istorioare," cead'antaia carte a luide felul acesta (1841), zicand: AcesteFabule Istorioare, nu sant de cat numai auzite Devor ft vre unele tiparite in alte limbi nu ftiu, ca Wantinvacat nice o limba din cele poleite."

Una din aceste istorii poarta titlu : ,feciorul mo-stenitor" 2) si este una din cele mai respandite si maivestite. Coprinsul acestel istorii este :

,Unul avand opt feciori, murind zice, ca lase toatamostenirea lui until fecior, fare insa a spune curat pecare fecior lass, mostenitor. Dupe moartea tatalui se

1) I-41 1311eureti 1841.2) Vol. I, pag. 95.-97.

oi

152 LITERATURA POPULARA. ROMANA

na§te vrajba intre feciorii lui , fie care pretinde sin-gur intreaga mo§tenire. In fine se duc la judecator.Acesta le zice: luatT fie care Ole un clomag §i des-gropand pe mortul sal bateti cu ciomegele, caintrebati intr'acest fel, pe care fecior a lasat mo§teni-tor. Toti urmara poruncei date de judecator, afard deunul ce sta plangand .i zicea: cum sa dau eu in ta-tal mai bine renunt la toata. mo*tenirea. Peacesta it recunoa§te judecatorul ca .singurul mo§te-nitor4.

Originalul acestei povesti se gase§te sub forma ceamaT vechia in Talmud 1), §i din Orient a intrat,prin mijlocirea literature bizantine, in literatura ve-chie sloveneascd , unde face parte din Paliie sauistoria biblica infrumusetata cu pove§ti legende.Aci judecata aceasta inteleapta se atribue lui Solo-mon. De alta parte s'a respandit peste toata Europacu simpla varianta, ca judecatorul porunce§te feciori-lor sä dea cu sageata in trupul mort, sau numal inchipul tatalui tor; tots dau cu sageata, numal feciorulcel adevarat plange §i refuse a urma poruncel. In fa-bliaux frantuzWi din sec. XIIXIII, se §i nume§te a-semenea de a dreptu : Jugement de Salomon. 2)

Recenziunea romaneasca se apropie insa maT mullde cele orientate-slovene§tT, de cat de cele occiden-tale, ceea ce ne aratd, izvorul de unde a venit la nos.

1) Baba bathra fol. 58-a.2) Literatura comparativA v. Veselovsky Slaviasnkifa skaza-

nifa Solomone i Kitovrase. St. Petrsbg 1872 p. 84 urm.Gesta rom. c. 45. Oesterley p. 719 etc.

meld?

o

05'1

si

si

PANN : FABULE ISTORIOARE 153

Noi am studiat aceastA poveste mai pe larg compa-rand'o cu paralelele orientale i occidentale 1).

Alta poveste din Fabule si istorioare este: Planulsimigiului" 2).

Un simigiu oare candcovrigi, simiti incarcanda umblat din sat In satsi schimband pe.oaug i-a dat.Dec! tabla 'n cap daca, lacu acele oaul pe ea,sA intorcea la oralca si un negustoras ;Dar pe drum cand sä duceasa, gandea si plan facea :cum sant, zise, aste oaudtot bune, proaspete, noun,care-s cinci sute, sa, zic,de vor prisosi, nu stric,d'oi sta la closci sa le puiutot oul o sa'ini.dea puiu.SA zic acum c'a crescutsi gain! mar! s'aa facut.Aste 'ntr'o zi peste totcincT sute de.ouA lin scot ;sa. le vanz, ca un samece-va paralut,e fac.

I) Anuar pentru Israelite An. V 1882. pag. 27-31.2) Vol. I pag. 75-77.

154 LITERATURA POPULARX ROMAN

Cinci sute de gaini darclocind o dea pul iar,lie-care doua-zeci.Ho ! ho ! Stane unde pled?Staff sa vedem. cafe fac,apoi cum o sa ma'mbrac!Socoteala prea nu au,cinci sute de closci imi dauo Rita de sute 'neap,hait ! de saxacie scap !Cand zise hait ! bucurat,isi uita ca e'ncarcat.

sarind sus ca un dapdete tabla peste cap,oule pe jos turti

planul isi izbuti.q

Noi comunicam aceasta poveste, mai cu seamy pen-tru ca la dansa a demonstrat Max .Muller migrat,iuneafabulelor din Orient la Occident, urmarind aceasta po-veste prin toate paralele pang, cand ajunge la Perette4a lui Lafontaine.

Prototipul este in Panciatantra , si este, cum ziceBenfey, una din parOle cele mai vechi ale acestei co-lectiuni 1).

De acolo a ajuns in Hitopadesa, in Tutinameh adicaCartea papagalulul', apoi in Conde Lucanor ; de acia venit la Lafontaine, .i apoi in literatura nescrisa, in

1) Pantschatantra II pag. 345-34B.

i

§i

anal

,

PANN : POVESTEA VORBI1 155

basme germane, si in povestea romana. Literaturacomparata se afla la M. Muller si Benfey

Planul simigiului s'a reprodus de catre Arsenie 2).Sa luam acuma una din paralelele coprinse in Po-

vestea vorbii" 8).A fost o insotire ce traia in inbire. Dracul insa se

sili stile sparga cast. Ins& toate incercarile I-au fost za-darnice. Atunci cauttt o baba batrana si ea i fagaduisa-I fact dupa plat, dar sa i dea o pereche depapuci galbeni plata. Baba se duse pe la Matrafemeia i prin momelile ei reusi sa capete intrea-gal incredere. Apoi i preda un briciu , ca sa taecruci din parul barbatului ei patru fire, caci vrea sale pue la stele .i barbatul o va iubi tot-deauna. Babase duce apoi la barbat , i spune ca nevasta are degand sal omoare cu briciul daca ar vrea O. se in-credinteze de adevarul vorbelor el, sa se prefaca cadoarme. Asa si facu, .i cum vazu ca femeea luI scoa-te un briciu din stn el o urgiseste raU. Ast-fel a reu-sit baba cere plata de la dracu. Acesta vazand sa-varsirea ei, s'a speriat de dansa nici papucil nu'ldete in mana, ci '1 le intinse pe o prajina lunga.4

Aceasta poveste, care mitt ca femeea intrece pedracu in viclesugurile ei, sta printr'aceasta in legaturacu ,Dracul i femeea" cu basmele paralele citatemai sus. Cel d'antahl ce spune aceasta in Europa este

1) L. c. I pag. 499-501., 2) T. M. Arsenic, : Noua colectiune de basme. Bneur. 1874 pag.

75 -76.2) I. p. 53-59.

§i

si

§i

.).

5i

5i

156 LITERATURA POPULARA ROMANk

infantele luan Manuel (t 1348) in Conde Lucanor No.48, de sigur de origine inaurica 1). Hans Sachs a dra-matisat aceasta poveste.

Se afla apoi in istoriile din latine din sec. XIV editatede Wright; in discursurile lul Luther, in literatura ger-mane medievala etc 2).

0 aka poveste nu mai putin interesanta din punc-tul de vedere al literaturel comparative este aceearelative la osandirea vita : 3) despre care amtractat mai pe larg 4). 0 variants moldoveneascadupa un manuscript de pe la mijlocul secolulul trecutvom publica in ,Chrestomathia roman,.`

Parabola cea mai veche despre vita, care esplicaputerea eT imbatatoare, se afla in literatura orientala,mai cu seams in cea ebraica 5), ,,,qi adica :

Cand voi Noe sa sadeasca vita , veni diavolul §i' Iintreba dace it lass sa-i ajute. Noe priime0e 0 diavo-lul aduce mai intaia un miel, it junghie §i stropeste ra-dacina vitei cu sangele mielului ; dupa miel stropestevita cu sangele unui port, dupa pore o stropeste cu san-gele unui lea §i in sfa.r0t 0 cu sangele maimutei. Pu-terea acestor patru animale a intrat in vita §i de aceea0 vinul are patru facultati, cats schimba pe om mai

1) Ed. Stuttg. 1839 p. 213 -219: De lo que conteci6 al diablocon una muger pelegrina".

3) V. Dunlop-Liebrecht p. 503 a. Kirchoff : Wendun muth edi-tat de Oesterley cartes I, p. 366, literatura vol. V, p. 60.

8) V. U. p. 119-127.4) In Zeitschr. far. rom. Philologie ed. G. Graeber VII. p.399 -407.s) Midras Tanhuma sect. Noah, c. 13, o variants cf. Genes. rabba

sect. 36 si Ialkut 1 fol. 16-a § 61.

PANN: $EZiTOAREA LA TARA. 157

intaid in miel , apoi in port, dupa aceea in led insfarsit ajunge omul maimutd prin multa bautura.'

Aceeasi parabola se afla apol la Fabricius 1), in,Gesta Romanorum' 2) si asa in alte literaturi. Alteparalelele a cules si a studiat Cassel 8).

De aci s'a prelucrat in evul mediu si a ajuns : , Con -deninatio uvae ,adica o alta esplicare pentru faculta-tile variate ale vinulul.

Redactiunea lui A. Pann precum am aratat in Zeit-scrift se potriveste cu cea slavona din peninsula Bat-canica, care se trage de la un prototip bizantin.

A treea carte popular a lug Anton Pann : ?eza-toarea la Tani sad calatoria 1111 Mos Albu4 4) nu estemai putin bogata in povesti populare.

Povestea care des leaga, ghicitoarea : ,Nani, nanipuiul mami, tatal tau, tat& si mie, eu sor tie, el miesotie 5) este una din cele mai vestite, apartinand unuIsir de pove.ti, care se intinde de la mitele si poves-tele eline, pan& la legende si povesti moderne. Desle-garea aceea se aseaman ti. cu legenda lug Oedipus §i alocastei. In evul mediu devine legenda lug ,St. Gre-gorius pe piatrr, legenda lug Iuda §i se transformsin fine intr'o minune a Maicei Domnuld (No. 39); inGesta rom. este cap. 13, si cap. 81 5). De altd parte

1) Codex pseudepigraphicus Veter. Test. vol. 1 p. 275.2) Cap. 159 ed. Oesterley si pag. 738.8) Weimarisches Jahrbuch vol. 1 pag. 424.4) Ed. I, 2 vol. Bnenr. 1852-1853 ed. 2-a 1880.5) Ed. 2-a pag. 41-52.6) Dunlop-Liebrecht p. 498 No 368. Kirchoff : Wendunmuth

ed. Oesterley 1, 329 .i anotatiunile vol. V p. 57. Gesta rom. ed.Oesterley pag, 715 si 725.

si

158 LITERATURA POPULARA ROMANA

este centrul renumituluT roman medi-eval ,Apollo-nius din Tyra', care contine alte ghicitori foarteimportante.

Mai pomenim in sfarOt Inca o poveste care dinnoveld s'a schimbat in snoavii, precum vom mai puteaobserva asemene exemple §i in alte snoave §i pove§tipopulare. Novela mai intinsa a trecut adesea intr'osnoava mai scurta care a pastrat, ca sa zicem asa,numai scheletul novelei 5i nu corvine decI de cat tra-surile principale. Asa d. e: povestea de fates : Tonscirasa" despre care vorbe§te Si d. G. D. Theodorescu 2)crezand ca a fost nascocita de Anton Pann. Coprinsuleste cel urmator :

,Un barbat dupes multe cercetarl I§T alege in fine onevasta dupes intelepciunea sa. A doua zi deja de-clara ea ca laptele _e_ negro pe cand el sust,ine, ca egalben. De aceea barbatul pleaca la drum cu ea, casa o aduca indarat a cases la parhAii eT ; pe drum va-zand o clo§ca zice el ca e o rata, femeea din potrivaca e un rdcoiu ; intr'o livede apoi find un loc cosit,zice barbatul ca e ras, Tar femeea, ca e tuns cu foar-fece. ,Ba e tunsa, ba e rasa', se certara el tot mereu,panes and ajung la un tau : toema in mijloc de pod,o ea barbatul, §i legend -o pe subsioare cu un bran,o dojene§te ca o va arunca in apes, daces nu va zicerasa, Tar ea, chiar fiind deja cu capul supt apes, radica

§i forfica cu de0i in sus.'Para a ajunge o snoava romaneasca., a fost mai

1) Vol. II, p. 41-45.2) Cereetari asupra proverbelor romane Ilneur. 1877 p. 58-59.

,

mana,

ei

PANN : EZA.TOAREA LA TARA. 159

intaiu un fabliau francez : ,le pre tonduc des imitatsi prelucrat ; prin mijlocirea lui Poggius a devenit basmitalienese publicat de Basile 9.

In limba germane a fost prelucrat de Geiler 2) §1.

Pauli 3); ca basm German a fost publicat de SimroekNo. 61 4). La vecinil nostril' Serbi este inceputul unuibasm a carui continuare se aseamana cu povestea,Drat.ul si femeea de care am tratat mai sus ; desprerelatiunele ce esista intre diferit ele relatiuni occiden-tale §i cele orientate vezi introducea lui Benfey laPanciatantra 5). Nu mai pOn cunoscuta este aceastapoveste la Rusi, cu diferenta insa ca. nu 'e vorba de olivede , ci de insusi barbatul, care pretinde ca e ras,pe cand nevasta dice ca e tuns 6). Din toate aceste re-zulta respandirea cea mare acestel teme, cand subforma de poveste and supt aceea de nuvela panscand in fine devine snoava.

Trecerea de la nuvela si poveste la snoava, a fostmijlocitai In mare parte de literatura joco-seria° sauliteratura glumear4.4 Marti de Bertoldo, de care eravorba mai sus, $i in inrudire cu dansul, sta. una dincartile din cele mai raspandite, care a avut o inrauriremare asupra snoavelor populare, adica :

Liebrecht la traducerea sa al luT Pentamerdne II p. 264 No.69 Eli Dunlop-Liebrecht p. 518 b. adaus la aceasta traducere undeqi este o literaturit bogatit

Narrenschiff c. 68.4) Schimpf und Ernst ed. Oesterley c. 595.4) Despre care, Liebrecht : Orient und Occident Ill. 376.5) I. 423 urm.6) Afananicv, skazki Moscva 1873 No. 237 b. qi anotatiunile

vol. IV pag. 530.

paralell.2)

t)

TILU BUH-OGLINDA

Numele eroului ne aratil originea germana acesteicarti, caci Buh-oglindci nu este alt-ceva de cat o tradu-cere sclavica a cuvantului german : Eulenspiegel.

Pe la mijlocul secolului al XIII-lea esista in Ger-mania un autor supt numele der Stricker.c Acestaadunand snoave popularc scrise cartea sa cea mai re-numita : ,popa Amis.' Mal mult sau mai pulin influ-enOt de dfinsul compune Philip Frankfurter in Vienain sec. XV.: popa din Kahlenbergc , adunand aseme-nea snoave §i istoril populare germane si straine 1).Asa se naste ,Buh-oglindV ca o carte popularit pela sfarsitul secolului XV-lea si este apoi prelucratde Thomas Murner, oponentul cel mai inversunat allui Luther. De atunci se repeta si se traduce in toatelimbile, pang. cand se traduce si romAneste, nu insadupa o editiune complecta, ci dup5 una din acele edi-tiuni ce se vand pe la billciurile germane. S'a tipitrit

I) In treaciit amintim ca francezul : calembour nu este alt-cevade cat popa din Kahlenberg, precum espi?gle" §i espieglerie"s'a niiscut din : Eulenspiegel.

TiLU BUH- OGLINDA 161

romane§te pentru a doua oara in Bra§ov la 1846 1).Titlul complect care s'a prescurtat la efliile ulterioare,arata intr'adevar originea germane, cad suna : ,Toata.via a, iste #file §i faptele minunatuldi Tilu Buh-oglindacele de ras §i minunate la citire, spre trecerea de vre-me, in zilele sau ceasurile omulul, cele de odihna, dupalimba nenareasca talmacita §i acum a doua oars, tipa-rita. Brasov, s'aa tiparit la Joan Gatt 1846. apoi 1856.Sibiu 1858. in fine Bucure§ti 1876 impreuna cu oparte din Testamentul luT Cilibi Moise ; toate snoaveleinsa se gasesc in editia complecta german& publicatade Lappenberg la 1854.

Mal multe din aceste snoave ale lui Tilu se regasesc§i in alte card populare romane. Asa d. e. Tilu mci-mined si bea bard,' mai cu seama §iretenia cubautu 2), nu este alt-ceva de cat povestea versificatade Anton Pann 9. Tilu se duce intr'o c'arcIuma. §i bea;cand vine randul sa plateasca zice Tilu : bad n'am,dar iti voiu canta doua cantece. Iar carciumarul zice .poi canta mult pane cand imi va placea un canted deale tale.

Atunci l'a intrebat Tilu ; dar daca-t,T va placea, er-tama-vei de plata? carcIumarul II a raspuns ,va erta, socotind sa zica la toate_ca nu-i place.

Dupa ce canta Tilu cate-va cantice, la can carciu-marul tot zicea ca nu-I place . scoase Tilu punga §icanta :

1) N'am putut aBa cand s'a tipilrit pentru antaia oarii.2) Ed. 2-a cap. 4 pag. 14-15.8) Povestea vorbii I pag. 16 urm.

Gaster, lit. pop. rom. 11.

,farci

ySi cal

162 LITERATURA POPULARA ROMANA

Derhide-te pungulitk!Scoatell baniT prin guritk,cA m'au pus la refenea.Si carciumarul nu mk. Iasineplktind sk es din cask,Scoate bani!, punga mea!

Vezi aceasta im place, zise carciumarul, gandind cael sa-i plateasca. Iar Tilu zise: no daca-t place, acumsantem platiV.(

Interesant este apoT cum , sd difputuldialte Tiluin qcoalele ceale marl in Vittemberg 1).

Un dascal i1 intreaba : cate picaturi de apa sant inmare ?

Tilu raspunse : mai intaiu sg, opriti toate isvoareleSi apele curgatoare care se bag in mare, §i el indatale va numara Si va da socoteala.

Alt dascal l'a intrebat gate zile sant de la Adampans, astazi?

Tilu raspunse : de la Adam §i pans, astazi au trecut§apte zile, §i trecand acele se ridica alte §apte, Si tota§a vor trece pans, la sfar§itul lumiT.

Alt dascal l'a intrebat : ate oua mol coapte au pu-tut manca uriimul Goliath pre nemancate?

Numai unul, zise Tilu, ca cine a mancat un ou numai e pre nemAncate.

Altul l'au intrebat : in care luna mananca, aid oa-meniT mai puffin ?

In luna luT Fevruarie, zise Tilu, in care sant numaT28 de zile.

1) Cap. 10 pag. 25-27.

TILL.; 131.711-0GLINDA 163

Altul l'au intrebat : care pe.tT au ochil mai aproapeunul de altul ?

Cel mai mid, au raspuns Tilu.L'au intrebat altul : Cinci oameni cum pot impartioua, ca sa vie la unul cate un ou intreg, §i tot sa

ramae unul in blid ?an raspuns : la unul cate un ou, insa cel de pre

urma is blidul cu oul cu tot.L'au mai intrebat un dascal : uncle este mijlocul pa-

mantului ?Raspunse Tilu : aicT in targ; daca nu eredeti, masuratT.Pupa aceea iT intreba Tilu pre ei : Cat este Luna de

grea la cumpana? Atuncea se ru§inara toti, ca. nu §tia,ce sa raspunza. Iar Tilu razand le-au spus lor: Luriaare un punt, pentru ca are patru fartahni (patrari) cai puntul.'

NoT am intalnit pana aci deja in mai multe randuriintrebari de felul acesta, avand asemanare cu ghi-citori. De acea am citat §i acest capitol din Tilu Buh.oglinda, care ne arata, ca elementele cele vechi rea-par des in ace4 literatura, avand numal numeleputin schimbat. Cand e Bertoldo, cand Archir, candIsop, cand Tilu Buhoglinda §i cand Cacavela. Sub nu-mele acestui din urma au intrat in literatura popularanescrisa romans.

Ocupandu-ne mai departe de acesta din urma, vomreveni asupra acestui epizod, indicand i literaturaparalell.

Mai int-aid precede un alt personagiu, care se bu-cura de o mai mare popularitate.

5

sA-§1

Si

pi

NASTRATIN HOGEA

Ca si la Tilu-Buhoglinda, tot asa si aci, Nastratin afost o persoana reala, care departe de caracterul bu-fon, ce a capatat in gura poporuldi, era din contra unom invatat si profund, care a trait pe vremea lui Ta-merlan nepotul lu! Genghis Chan.

i inteadevar acele snoave ce circula pe numele haNasreddin, din care Romanil au facet ,Nastratin' sant.de asemenea snoave apartinand lumel intregY, bomb-sate acuma in Turcia, Bulgaria si Romania si atribuitelui Nastratin, pe cand in alte tAri se atribue altor eroIcomic! al literature! populare.

La nol au venit de la Turd precum demonstra sinumele : Nastratin Hpgea. Anton Pann il a culesdin gura poporului si i-a versificat ; editia intai a aparutla 1853 sub titlul. ,Ncisdrciveiniile lu! Nastratin Ho-yea, culese f i versificate de Anton Pann. Pentrix a douaoara s'a tiparit la 1873 in Ramnicula ValceI si in finepentru a treea oars, in Bucuresti s. a.

Numai unele esemple din aceste snoave urmaritein raspandirea lor.

NASTRATIN ITOGEA 165

Cdnd se gtite§te in Mull, numdi din mires to saturi,Nastratin Hogea intr'o seara la fereastra cum §edeapsi lungea nasul aiurea, fara. ai vedea ;Trecand unul din prietinT, ce mir41? l'a intrebat.Vecinul melt el raspunse, gate§te scumpe mancari,i d'alor miros ma, satur, tragandu4 cu gust prin nari.

Aceasta mica istorioard, pe care am citat'o chiarcu vorbele 1uT A. Pann, nu este de cat o jumatate,Mei lipsqte continuarea, cum cA acel vecin it tragela judecata, plateaseti de aceea, ca s'a sAturat cufumul bucatelor sale. Judecatorul decide, ca Nastra-tin sa plateasca vecinului prin sunetul banilor, precums'a saturat cu mirosul bucatelor.

Prototipul indic, unde Guru Paramartha corespundeluT Nastratin, are inteadevar aceasta continuare.

In literatura chinezeasca se afla in Avadanas pu-blicate de St. Julien 2). Variante acestei idei, adica aplati lucruri inchipuite, prin valori inchipuite gasimd. e. in literatura persana : in Bahar Danusch undeo fats, parl§tepe un tanar, ca. ar fi sarutat chipul 61 inoglinda, judecatorul osande§te umbra luT, sa fie biciu-ita ; Tot a.r.. §i paralela in literatura turceasca 3). Dinanticitatea clasica avem povestea despre procesulAbderitilor pentru ,umbra magarului" povestita dePlutarh in visa lui Demosthene 4). Cu totul aproapede snoava luT Nastratin este versiunea italiana In

1) Ed. I. p. 7; ed. 2 p. 5; ed. 3 p. 7.1) C. 25 p. 108.3) 4U Veziri" traduce de Behrnauer Leipzig 1851 p. 322-323.4) v. Benfey, Panciatantra I, 127.

, O.

p'alti1

sal

166 LITERATURA POPULARX ROMANX

,Cento nov. antichec unde lucrul se petrece in Alexandria, adied. in Orient. Paralele in Occident matsant : Lafontaine 2) Pauli etc 3).

0 alta poveste nu mai putin raspandita este aceea,in care se spune ca Nastratin suindu-se pe o caskaude cum eel dinauntru spune nevestei, el el se lasa.in casele oamenilor incalecand pe razele lune §i ast-fel '0 a facut avutie. Nastratin amdgit, incaleca §i elpe razele lunel ca sd se lase in casa aceea, cade jos §1se lovete 1%14) Aceastd poveste se afla §i intre fabli-aux franceze 5) ; mai vechid inc.& in Disciplina deri-calis din secolul XII al lui Petrus Alphonsi 6) de aci aintrat apol in Gesta romanorum unde formeazd c.1367) editorul a adunat aci literatura paraleld foartebogata.

Ne multumim cu aceste cloud esemple, pentru a a-rata caracterul cosmopolit chiar acelor snoave sad po-ve0i, can sant atribuite anume cutdril sad cutdril per-soane. De alta parte se poate observa relatiunea defiliatiuni intre NastratinHogea, Tilu-Buhoglinda §i Po-vestea vorbel, in care gasim una aceia.,i poveste,sate o data putin schimbata.

1) Ed. 1877 c. VII. p. 23.2) Contes IV, 5.

Schimpf n. Ernst ed. Oesterley c. 48.Zur Volkskunde. Heilbronn 1879 p. 33.

4) Ed. 1 p. 27. ed. 3 p. 25.Legrand III p. 253.

6) C. 25 v 1-6 ed. V. Schmidt. Berlinp. 156 urm.

2) Ed. Oesterley p. 734-735-

Comparit Liebrecht,

1827 si anotatiunile la

si

3)

qi

NASTRATIN HOGEA 167

In literatura populara roman& mai esista i un altpersonagiu mitic: Cacavela. Ce e drept un Cacavela aesistat odinioara in tara romaneasca. , dar el era edi-torul until lllolitvelnic tiparit la 1697 si al cartii Di-vanul lumen" ce se atribue lu! Demetriu Cantemir 1).Curios insa este, ca. acel om invatat, a ajuns aseme-nea eroul literature! Joco-seria.4 In Cornicea sate-lor'2) se atribue lu! Cacavela disputatiuni cu un bogeaturcesc, pe cand se afla el diacon la patriarhia din Con-stantinopole. Aceste disputatiuni se asearnana pe de oparte cu disputatiunile lu! Tilu-Buhoglincla de la Vi-tenberg citate mai sus si cad! in forms. mai vechie seafla deja la ,Pfaff Amisc 3) Pe de aka parte 4) se asea-mana cu o tema foarte faspandita si in alte litera-turi, ceea ce ne arata ca disputatia lu! Cacavela` eculeasa din gura poporului, adica a ajuns literaturanescrisd. Hogea intreabl: 1 ,Cate stele sant pe cer ?2. Cate e adancimea mar!! 3. Unde e buricul pa-mantului ?4 Cacavela raspunde la No. 1 ca sunt 3milioane 300,333 de stele pe cer, la No. 2 ca adanci-mea marg. e de 999 de stanjeni si in sfarsit buriculpamantului e tocmai in mijlocul curtil acestia impara-testi, ca dovada zice: ,m1surati, numarati, f dace nuva fi asa , arni puiu capul in mainele cu! 'ml va do-vedi Ca e alt-fe14.

Punerea de ast-fel de trei intrebari i raspunsurile

14 la 1698.2) Bucuregti 1875 pag. 43 urm. v. mai jos pag. 170 urm.2) Vera 93-180.

lbidem pag. 49 urm.

2) Tiparit in

41

168 LITERATIJRA POPULIRA ROMANA

istete date inaintea unei persoane inalte , se gasescfoarte des ; in genre sant acele intrebari pretutinde-nea mai acelea0 sad numai una sad alta diferita. V.Schmidt 1) plecand de la Der Kaiser und der Abt",prelucrarea poetics, a acestui subiect de catre Buergera strans §i a comentat paralelele universale la acesteintrebari §i raspunsuri cornice , aratand esistenta forin Spania, Italia, Germania etc. un adaus la aceste v.Dunlop-Liebrecht 2) la care mai adaugam acuma §inob paralela romans.. Un sir intreg de intrebari §i ras-punsuri de felul acesta contin basmele ruse§ti.2) Din-tr'un punct de vedere mai general a studiat Veselovskyaceste disputatiuni ,Joco-seriac aducandu-le in lega-tura. cu disputatiunea lui ,Elefterie cu Tarasie, deearl vorbim in literatura religioasa, cu ocaziunea le-gendei celor 12 vineri' 4).

Tot din literatura joco-seria face parte §i nu estemai putin raspandita

,Vorbirea in versuri de glume intre Leonat betivulom din Langobarda fi intru Dorofata muerea sa scrisade Vasilie Aaron si publicata pentru intaia data la1803. PAO. acum am cautat in zadar originalul a-cesteb scrieri, care dupe numele persoanelor insui separe a fi italian. Cuprinsul acestei scrieri burlesca este

Balladen und Romanzen deutscher Dichter Berlin 1827 pag.83 urm.

3) Pag. 491 No. 333.3) Afanasiev No. 185 urm. v. si paralelele in vol. 1V. Moscau

1873 p. 472 urm.4) Jurnal minist. narod. prosver'. vol. XCIX partea II. 1878

p. 86-98.

+

:

l)

AARON, LEONAT V DOROFATA 169

incercarea Dorofatel de a indrepta pe barbatul et de vi-liul betieT, dar in zadar. Vorbirea in versurI se ispra-ve§te cu cererea lul Leonat, care este cunoscuta §i inalte literature, el zice :

,Ah iubita mea boreasa !Dintr'un milion aleasa!Gandul tau mie 'ml placede precum zise§T vel faceface -veT un lucru mare§i vrednic de neuitare.Ingroapa-ma puiul met' !aproape de fagadah,sat' de ma iube.ti pe minefa rogu-te atata bine ;lass, ca sa ma ingroape,in crijma, de cep aproape,cl auz vinu ciuruindfagadariu bubuind.i vazand mormantul mea

sa zica in gandul sau :sarac voinic Leonataicea e ingropat ;D-zea sal odihneascain desfatare cereasca ;ca de multe orT beura,dintr'acest cep pe can cura.c

S'a tiparit la 1815, 1832, 1856, 1872 etc.

CORNICEA SATELOR

Ast-fel e intitulata o colectiune de ,mai multe a-necdote inedite, glume scornite de poporul roman inpofida altore, ed. I Bucuresci, 1870 si ed. H neschim-bata afara de titlu, unde din anecdote inedite, s'a fa-cut : cuvantul hibrid : anedite, Bucuresti 1875.

La 1857 insa deja a publicat Dimitrie Jarku, pe cat§tim, prima colectiune de anecdote, sub titlul: Efime-ride (anecdote) sad Romanul glumet, culese si tiparitede ,Bucuresti 1857. Aceasta din urma colec-Oune coprinde 111 anecdote , din cari insa o bunsseams nu e de origine populara romaneasca, buni-oara No. 10: ,de Dante si Ariost' No. 54: despre,Generalul Laturc No 63 : ,un lord din Londra' No.64: ,contele de Mirabe etc. Cu toate acestea uneledinteansele sant romanestl.

Romanesti cu totul sant insa cele din : Corniceasatelor. Eroul principal e sad un figan, sad un sarb.Figura aceasta din urma este foarta interesanta, de oarece ca a fost personificata prin Dedu-Ivan.' eroul untilsir de nasdravanil in snoavele d-lui Ispireseu- ci insnoavele publicate in Calendarul basmelor pe 1874 si.

ISPIRESCU, SNOAVE 171

1881. Pacaliturile tigane§ti de asemenea se afla Si inacele calendare §i in acel de 1877, dar cu mult ina-inte deja in Basmele d -luI I. C. Fundescu din 1867 §i1870.

Dedu-lvan de care am vorbit acuma, nu este alt-ci-neva de cat ,Guru Paramarthe nasdravanul de istec(adica de prostu() din literatura indica, pe care I'am§i pomenit mai sus. In Germania s'a nascocit un §irde pove§ti din soiul acelora a la Dedu-Ivan, atribuin-dule locuitorilor unui ora§ anume. E vestita po-veste despre : Laleriburger, publicata de Von derHagen... In anticitate eras vestkl Abderifzi etc. Maila fie-care popor se afla inchipuirea say a until ora§locuit de ast-fel de oameni nand, sail naucia este per-sonificata printr'o singura figura.

Pcicalci §i Pepelea se deosibesc cu totul de cei-Pakleroi at literaturei joco-seria, cad ispravile for nu maisant glumefe, ci retutacioase in pofida altora. Pacala §iPepelea reprezinta tocmai reversul caracterului hazliual unui Nastratin, unui Tilu sari unui Bertoldo.

In fine ne mai ramane a vorbi despre snoaveled-lui Ispirescu. Sub pseudonimul: ,Un culegaor-typo-graph' publica D-nu P. Ispirescu la 1873 bro§ura I.§i la 1874 brosura II-a de : Snoave sail poveM popu-lare adunate din gurile celorti ce sag mite', La 1879aparu ediliunea II-a foarte imbogatita. Intro dare deseamy ce am facut despre aceasta carte 1) §i apoi in-tr'un adaus 2) am aratat izvorul §i filia0unea acestor

1) Magazin ftir die Litteratur des Auslandes 1880.2) Litteratur-Blatt fur germanische and romanische Philolgie.

172 LITERATURA POPULARX ROMANI

pove01. Aci numal un .singur esemplu Barbatulcu labapoa,.

,Doi prieteni se intalnesc ; dupd, ce darn buildzioa. Ia spune'ml, nenivrule, zise unul din el, cumo duel to cu femeea ? Foarte bine, rdspunse el, inzioa cununiei chiar cum am venit acasa, am luat unscaun care mi se parea cd 'mi sta in cale, §i l'am tram-tit a..a de tare, incat s'a facut tandari. Femeea mea,crezand ca sant un nebadaios , ambla pe langa mineca pe rang, o bubd. coapta. Ed, din parte'mi nu 'I amzis pang. azi nici dd-te mai incolo. A mea m'a pros-tit de tot. N'am zi albd din pricina el. 0 sd incerc s,fac si e, ca tine. Dupa ce ajunse acasa , se face ca -Isupdrat, unde pune mana pe un scaun, care zicea,el 'I sta.' in cale 'I trante0e de nu se mai alege ni-mic de dansul, apoi se rasti la femeea sa, zicandu-i,c, nu ingrije0e sa, fie lucrurile puse la locul lor.Tarzid to -al de0eptat, barbatele ; acum esti ca laba-§aoa de nas, IT raspunse femeea."

Aceasta snoava este o paraleld interesanta la izvo-rul din care Shakespere a scos tema piesei sale :,Taming of the shrew.' Imblanzirea indarjitel. Unfabliau francez contine aceea0 poveste 9. In Spaniaeste in colectiunea de nuvele scrise in sec. XIV de a.-tre Infantele Juan Manual, de sigur dupa izvoare orien-tale 3). Italiene0e a fost prelucratd de Straparola

1) P. 70.Legrand III, 204.

3) Conde Lucanor cap. 45.4) Piaccevole notti VIII fay. 2.

t)

'el

giei

WARTIC, TRET 173

de unde de sigur a ajuns la Shakespere. In Orientse afla in carticica : Kisseh khun 1); mai cu seamy acisi la Straparola se afla, incercarea zadarnica, ce facebarbatul cel alt, ca si in snoava romans,, o patesteram, cad 1:;i a adus prea tarzig aminte 2).

Inainte de a termina cu aceasta, literatura a pove-stilor snoavelor mai pomenim : Trei fireci, fi doighebo0 , povesti populare si amuzante, cea intaiu tra-tand sarlatanismul , cea a doua intamplarile cu draciiin moara parasita, amandoua comico-satirice , imitatedin auz de Toma Wartic ed. II-a Bucur. 1878 (ed. I1858). ,Trei p. 1-24 nu este alt ceva decat oparodie a povestei lui A. Pann 3), la mijloc p. 20-24este un epizod a Carel' original este un fabliau citat deDunlop 4). Iar povestea II-a : ,doi ghebosic e o schi-monosire pretinsa comico-satirica.4 unui basm deMusaus : Ulrich mit dem Bilhel 6) ( amestecand lamijloc : ,Dracul si femeeac salt povestea lui Beel-fegor.

Mara de aceste cart i tiprtrite, in care se aflu snoavesi pove§ti populare, mai sant §i multe raspandite prinmanuscripte mixte 6); o colectiune insa destul de vestita

1) Berlin Stettin 1829 pag. 12-17.2) V. Dunlop-Liebrecht pag. 284.3) Povestea vorbil I, 162 urm.4) Pag. 208: des trois larrons" de Jehan de Boves (Le-

grand III, 308).5) Volks-Miirclien der Deutschen. Berlin s. a. ed. Hempel vol.

IV pag. 5-34.6) Silutem nevoid a ignora mai toate snoavele publicate in ca-

lendare i i perdute in mare parte impreunii en calendarele. Ade-vlirul este, ca aceste calendare an contribuit mult la ritsplindires.

,sired`

STREW

gi

gi

174 LITERATURA POPULARA ROMANI.

este colectiunea cea mare manuscrisa de pilde, snoave§i pove§t1 de Golescu, acuma in posesiunea AcademiaDatorim amabilitatil d-lui P. Ispirescu o copie de vr'osuta §i mai bine din acele snoave, culese de catreGolescu, unele reale altele din call, iar allele dinauzite. Curios ins, este, ca o parte dinteansele are uncaracter burlescfrivol. In general nu sant populare,ci de origine liter ard §i persoanele principale sant :Imparat,I §i filosofi.

Comunicam aci numai vr'o 2-3 dintr'acele careapartin claseT dintaln, adica se par a fi culese dingura poporuluT, §i una din cele literare, culese de prin

A§a buni-oars snoava urmatoare, care se afla §i in,Cornicea sateloe , Si maT trae§te §i pana astazi in gurapoporuluT:

,Un Wigan ca sa §aza la masa cu stapanu-sari, sesocoti sa mearga tocmal asupra meseT §i sa. '1 zica:

Bung. masa coane!" socotindu-se ca stapanu-saao 'T zica : ,§ezT la masa., tigane!` Asa se duse asu-pra meseT §i '1 zise : masa coane!' Stapanul ITzise : e§1 afara tigane !

Alta :,Un boer umflat in blane, intreba pe un gol §i des-

puiat, in vreme de iarna, de 'I este frig la trup ? AcelaiT zise,: )(Tar tie ItT este frig iarna la frunte ?" Ba,

snoavelor ; dar cercetarea for se poate face numai in urma strange-ref de calendare, urmilrita in curs de mulV anT. Rezultatul toting nuresplateste o muncl." gigantia ca aceasta. Singurul interes ar aveaealendarele publicate de Anton Pann qiac *Ida numai pentru isto-ria internd a operilor sale populare.

carts.

,Buns

GOLESCU SNO AXE 176

nu, zise boerul ; Asa §i mie, raspunse despulatul,ca tot trupul med ca o frunte '1 socotesc.

Varianta ce am cules-o noT din gura poporulul sung,:Unul umbland Tarna maT gol, este intrebat daca nu-1frig? Acel despuTat raspunse : ,dar la nas ti-I frig?'

Ba, nu! ET bine, tot trupul meu e de carne denas.

Alta :,Unul se falea ca vede foarte de departe, §i zicea al-

tuTa : ,vezT §oarecele acela in varful muntelul?" A-cesta 11 raspunse zicand : ,de vtaut nu'l vitz , dar itauz ronfAind. ' Aceemi snoava se afla §i la AntonPann 1) unde are forma urmatoare:

,Un mincinos stand o data, zise altuT mincinos,Prietine, vezT tu turnul acernalt §i luminos ?Da, acesta il raspunse ; §i Tar it intreba el.Dar vezT tu tocma in varfu-i cum umbla un §oricel?Ce mat mincTuna cu coarne, zise prietinul sau,Ca eu abia zaresc turnul, ne cum §orecelul tau ;Insa it auz prea bine cum umbla 'ntropot, incatParc'ar bubui o toba §'ar avea clopot la gat.Te crez acel 11 raspunse, vazandu-se infundat,Fiind ca nu-§I gtisi omul cu mincTunT de liwlat."

In sfar§it §i cea urmatoare :,0 muere cam proasta, de cate-orl auzea pe canta-

ret, la biserica cantand, incepea sa planga. Cantare-tul bagand de seama, intreba pe muTere : ,Ce al deplane de cate-ori incep ea a canta ? Nu cum -va gla-

1) Povestea vorbil I, p. 29.

176 LITERATURA POPULARA. ROMANA

sul met' te aduce la umilinta ? Nu, domnule, zise ea,.ci am avut un magar, cu care ma hraniam, s'a in-tamplat d'a murit, si fiind-ca glasul dumitale foartemult se aseamana cu aceluT magar, de cate-orI teand cantand imi aduc aminte de magarul met'.(

Din snoavele de origine literara, pomenim:luT Alexandru cu Diogen, care roaga pe Alexan-

dru, pentru tot binele ce vrea sa 'I fad., maT bine sase duce la o parte din potriva soarelul ca sa nu-1piarza caldura. Alexandru .raspunse: de n'as fi fostAlexandru asi fi vrut sa Diogen.

Aceasta poveste se spune de Cicerone 1) ValeriusMaximus 2) si altT, se afla si in Gesta rom. 2). etc.

Cu acestea am terminat, literatura populard este-tied sag romanticel, aratand atat sirul romantelor catsi coprinsul lor. Am urmarit aceste romance pana laizvorul lor, si am cautat a demonstra influenta ce allesercitat asupra Jantaziei poporulul roman, (land na-stere cu incetul la novele, povefti, basme, ysi snoave.Pe langg, aceasta ne am convins de fluctuatiunea ye-cinica ce esista in literatura populara si de aceea demultiplele legaturi ce leaga i unesc un popor de al-tul, o carte de alta, o inchipuire de alta.

A doua clash, cu care ne ocupam acuma este lite-ratura etica, care din partea eT, sta in legatura in-tima, atat cu cea estetica, cat i cu cea religioasa.

1) Tusculan. 5, 32.1) Car tea IV, cap. 3. extern 4.3) Ed. Oesterley C. 138 v. p. 742.

§i

,Intalni-rea

fill

II.

LITERATURA ETICA.

°aster, lit. pop. rote, 12

II.

LITERATURA ETICA.

A doua parte a literaturei populare cu care ne ocu-acuma este literatura died, adica acea literatura

populara, care are un scop didactic pronuntat, care nuLinde a aduce omului o imbogAire a stiintel in modfantastic, romantic si petrecator, ci care este mai multsevere si de aceea mai mult concentrate. Pe cand liie-ratura estetica in desvoltarea, raspandirea ei, o vedemlargindu-se, imbogatindu-se din ce in ce mai mult, a-doptand si adaptand elementele cele mai diferite, la dincontra caracterizeaza literatura etica o scurtare si oconcentrare din ce in ce mai mare, si ast-fel o fabulaprea desvoltatl la inceput , perde cu incetul din apa-ratul retoric si se ascute pane la cea din urma redac-Iiune, adica la o sentinfei moralci , sau la un proverb,care ast-fel adesea isi a luat nastere de la o povestesau de la o fabula. Nu tagaduim ca o muliime de fa-bule din contra s'au nascut din proverbe.

pam

180 LITERATURA POPULARA ROMANA

Inainte insa de a intra in desvoltarea mal de aproapea materiel, ce ne va preocupa, este necesar a esplicacauza care ne a indemnat de a subsuma supt titlul deliterature, etia I , fabulile §i proverbele. Explicare aaceasta va fi coprinsa in defini(iunea fabuleI ce ovom da.

FABULE.

Cel d'antaiti care a incercat a defini fabula a fostritorul Aphtonius din Antiohia in Syria a. 350 d. Chr.El zice ca. : ,Fabula este o vorbire planuita destinataa arata un adevar prin diferite chipuri.( Este clar caaceasta definitiune nu e de loc o definitiune satis-facatoare , caci tocmai principalul nu este de be ex-plicat, adica rolul ce'l joaca animalile in fabula.

Phaedrus zice in introducerea sa la colecciunea fa-bulelor latinesti, ca. scopul lui este: de a amusa si dea instrui tot de o data. 5i to cmai fabula I-a Lupul fi oaeaeste contra acestel definifiuni, caci ce amusare estemoartea nevinovatei oaie , si ce instructiune ne da a-eeasta fabula, unde vedem ca forta brutal' sfaramanepedepsit pe cel slab?

Asa incearca apoi Batteux, La Motte-Houdart, Richer.si alcil a da o definitiune mai satisfacatoare a fabulei,pana cand veni Lessinq marele critic si poet german,si aduse chestiunea la solutiunea cea mai bung.. De-finitiunea lui este cea urmatoare :

Daca reducem un principiu etic genera' la un cazspecial ,si dam acelui caz realitatea,i compunem din-

182 LITERATURA POPULARA ROMANA

trInsul o poveste, prin care se recunoa§te principiulgeneral, atunct se numqte area compositiune : fabuld.Scopul fabule deci este : moralul saa adevArul ce co-prinde epimitul pus la sar§itul fabuleT. Iar pentruaceea, ca fabula sa fie mai convingatoare trebue cass ne povesteascs un caz real, §i prin urmare trebuess vedem cat de scurt se poate , intreaga fabuls de odatA. De aci se esplics intrebuintarea animalelor 111fabula : fie-care animal prin trAsura caracteristica anaturalulul sAu, inlocue§te numal prin numirea luideja un caracter intreg isolat §i specificat.

DecT scopul este: sentinta morals, ethica, oglindireaadevdrului precum it intelege poporul, §i tot asa oglin-de§te Si proverbul acel adevAr al inteligenteT populare.Nu este deci numal petrecerea, ci din contra inva0,-tura morals, care face pe popor sit citeasca §i di, re-pete acele fabule adesea or! prescurtiindu-le Omit laproverb §i zicdtoare. 5i not deci am unit amtuldou5, subtitlul general : ethica poporului.

lstoria fabulel nu este apoT maT putin interesantg.decat istoria celor alte ramurT ale literature! populareunde adesea diferite pove§t1 se grupeaza in jurul unulsingur centru; cad aci se grupeaza suma intreaga.a fabulelor in jurul ulna personagiu mai mult sat. marputin mitic : Aesop.

Dar cu mult inainte deja avem alegoril biblice; asaaceea a lul lotham Si a prooroculuT Nathan. In litera-tura greceascA preceda Hesiod si Epimenides liff Aesop .

AdevArate fabule originare ale luT Aesop nu posedam.Socrat a versificat unele in temni0.. Demetrius Phale-rus c. 300 a. Chr. ar fi rules intaiu fabulele asopice.

si

FABULE 183

Babrius (Gabrius) Inaintea luT August le-a prelucratuin versurT grece§ti §i a§a merge literatura fabulisticara..spandindu-se peste toga Europa. Editiunea cea maicomplecta de fabule grece§ti, unde se afla adunate laun loc fabulile diferiplor autori din cursul atator se-colt, este aceea a doctorului Corai, Paris 1802 care aadunat toate variantele.

Fabuli§tii latini as fost Phaedrus §i Romulus ; rela-'kiunea ce esista intre danOi nu e deslu§ita Inca pang.astazi. Poate ca in sec. 3-4 un monah anume Ro-mulus descompuse in prosy fabulile versificate ale luiPhaedrus, §i mai adauga i altele din alte izvoarq.

Precum a fost prelucrat apol Aesop in literatura gre-ceasca aa a fost prelucrat §i Phaedrus §i Romulus, cuatat mai u§or, cat limba latina era singura limba lite-rary in curs de atat,ea secolt. Cel mai insemna0 re-presentant,i sant apoi : Galfredus, Vincentius Bellova-censis, Faernius etc.

De vreme deja all fost traduse aceste fabule inlimbele vulgare, §i mat fie-care popor poseda o sumsde fabuliti can s'au adapat la izvoarele literatureiclasice, adesea on traducand numat prototipul lor.Mal pe larg despre aceasta veil escelenta introducerea lui Robert la editia fabulelor but La Fontaine 1).

Afars de aceasta mai esista in literatura universalso epoped intreaga, al caret erot sant animalele. Numatun mic fragment dintr'aceasta este : Bactrahomyonzahia

1) Fables inedites des XIIXIII et XIV siecles et fables deLa Fontaine prec4d4es d'une notice sur les fabulistes. 2 vol. Paris1825. vol. I pag. XIIICCXLVILL

184 LITERATURA POPULARk ROMANA

,lupta broa§telor cu §oarecir , adesea consideratA cao parodiA a lui Homer. Mult mai imposantA este epo-pea cunoscutA in literaturele modioevale ale Holandel(Flandriei), unde este de sigur forma cea mai vechie,Franciel §i Germaniel, cunoscuta subt numele: Renardcontrefait" Vulpea vicleana, ,Reinke de Voss` sau,Reineke der Fuchs' prelucrata in fine de Goethe. Vul-pea este aci eroul, in jurul ca'reia se invArtWe toataactiunea, §i multe din acele fabule se afla impr4tiate§i rAspAndite peste Europa §i Asia, ca verigele ruptedintr'un land, lung; mai cu seams a conservat litera-tura populara ruseasca o sums de acele fabule deanimale in special de fabule vulpegti, cum le-am puteanumi. I. Grimm, editand recenziunea germane, a im-podobit'o cu o introducere remarcabila asupra fabu-lelor vulpe§ti.

Urme slabe de acele fabule vulpe§ti se mai gAsesc§i pe la not.

In literatura populara romana posedam not insa ocarte specials de fabule intitulata , Viata gi pildele luiEsop`.

and am vorbit in parted antaia de Archir # Ana-dam 1) am atins legatura ce esista intre viata lui Ar-

1) Pag. 109 arm.

chir §i viata lui Esop. Cad not trebue sA separAm aceaViatei relativ moderna de jabulelel cu mult mai veche.

Viata lui Esop este o tesetura fantastica de pove§tiorientale de tot soiul §i de diferite origin'', cart venindde la Orient la Occident s'ad grupat in jurul undi per-sonagid mitic, reprezentantul istecimei, precum am

FABULE 185

vazut acelmi proces §i la alte call din literatura ro-mantics.

Aceasta ,Viatac se atribue cu nedreptate pope]:Maxim Planudes , care a fost trimes la Venetiaca ambasador, de catre imparatul Andronic Palae-olog pe la 1327. De oare ce o mare parte din acelesnoave §i pove§ti, pe carT IT gd.,:im in Viata lui Esop,sant atribuite deja lul Heykar (Archir) in 1001 NoptIarabice, cel putin contimpurane, §i chiar maT vechi,apoi nu TO incape indoiala despre prioritatea Orien-tuluT, §i de vechimea mai mare acelor povqt1 de catinsq Planudes. Unele dintr'ansele d. e: acea cu limbacare este §i cel maT bun lucru, si cel maT rats tot-de -,odata, se aflti deja in Talmud1) Cea-l'alta parte pecare o regasim in Archir si Anadam, adica zidireaoraplul in aer, Si intrebarile ce s'a intrebat cu inte-leptiT, este din cercul legendelor solomonice; si. ass maideparte. Pe langa aceasta ins41 onoarea de fabulist iTeste disputata luT Esop de dire Locman cel prea in-telept Arab, tot atat de mitic ca insq Esop, caredupa legenda se tragea de la Job, §i era din semintiapatriarhuluT Abraham

Cum este insa, acea Viata a lul Esop` a desfatat Sidesfateaza pe poporul roman aproape doua secole.

Cad am descoperit un manuscript al Vietei lui E-sop' in Biblioteca Centrald. din Bucurestf scris inaintede 1705, deci pe la sfar§itul secoluluT XVII. Un al doi-lea manuscript de pe la mijlocul secolului XVIII pre-

Literatura comparativX universals Kirchhof, Wendunmuthed. Oesterley vol. V. p. 34.

1)

gi

186 LITERATURA POPULARI ROMANA

cum si un al treilea din 1779 sant in posesiunea noa-Ara. Afara de aceea mai posede si Biblioteca din Iasiun manuscript al ISopiet4. Ffindtoate traducOunt unetsi aceleasi redacpni, nu se deosebesc aceste ,Viete'intre dansele, de cat printr'o forma, mai mult sad matputin archaica a stilului. Ceva mai mult se deosibescmanuscriptele de ediOunile prin scurtari si prelungirt,d. e : la invataturile date lut Enn de catre Esop, si al-lele. Si mai mare deosebire este intre fabulele sadpildele din manuscripte si cele editate. Acti se vede,ca nu s'au intrebuinlat traducatoril de una si aceiasirecenziune.

Inainte insa de a ajunge la ,pildele% vom schita inscurt, viat,a cea fabuloasa a lut Esop

Esop de na.stere sclav Frigian, a fost mut si de ouraciune inspaimantatoare, dar cu firea prea destept.In casa aceea unde era el sclav, se vorbira alit doisclavi sa manance niste smochini ai stapanului lor, sisa invinovaleasca pe Esop. Acesta insa band apa caldao varsa curata cum a baut-o, apoi puse $i pe cei dotsclavi ce'l parard, sa imiteze esemplul lut; et scoaserdsmochinile, si ast-fel dovedi el pe adevaratul hot. Desle-gandu4 norocul limba , Esop a fost vandut la un ne-gutator. Plecand in calatorie, se incarca Esop en unsac plin de paint , cu toate cd, ceruse povara cea maiusoara. Dar dupa ce se golise acel sac, mancand totdinteansul, le arata. Esop, ea Inteadevar a luat povaracea mai usoara, cad se micsora din zi in zi, pecandpovara celor alti ramanea statornica. In Samn e cum-parat de catre filosoful Xant , pe care insa adesea oilIl intrece Esop prin istecimea Int. 0 data luand un

,

FABULE 187

vultur inelul imparatesc de la Samieni l'a lasat sacaza in sanul unei slugi ; Samienii se rugau de Esok,sa le talcurascd acel semn ceresc ; el se invoi numalatuncea, dupa ce el capdtara slobozirea lui de la Xant.Ast-fel devenind slobod s'a dus ca sol al Samienilorla Cris imparat in Lidia si a dohandit impacareapdratului cu

De acolo se duse la Lichir imparatulEsop lua pe Enn ca copil de suflet, ins acesta rasplatirau fapta lui Esop , parandu-1 la imparat ca cum artrada imparatja. Osandit la moarte, scapd Esop prinmijlocirea lui Ermin, prietinul sau, care-1 ascunse in-tr'un mormant, raspandind vestea, cum ca Esop a mu-rit. Indata ce auzi aceasta Nectenav Imparatut Egip-tenilor,, trimise soli la Lichir, zicand daca nu va tri-mete pe cine-va, care sa zideasca un turn in vazduhsi sa rdspunza la intrebarile facute, ii va lua impard-

Jeluindu-se imparatul de moartea lui Esop , si tan-guindu-se de hotararea cea pripitd, afla prin Ermin;ea Esop traeste. Indata porunceste imparatul aduciiInaintea lui si sa osandeasca pe Enn. Esop cere erta-rea lui, mustra printr'o sumo de pilde si povatuirlfrumoase :

,Pupne sa vorbestl si cumasura, si multe sa ascult.,1si inte1epleste sa urmezl.'

Celor ce fac bine nu -i pizmui, ci sa.-0 para binede el; ca de -i veI pizmui, mai mult pre tine insuti tovei vatama." ,Nu-ti fie rusine a Invat,a fad. tot d'auna ce e mai bine.' ,In toata zioa opreste ceva pen-tru zioa de main, ca mai bine este , cand al muri,sa, lasl la vrajmasl, decat , cat vel trai sa aibi lipsa.'

im-

sa'l

sl

Samienii.Vavilonulut

ei-1

188 LITERATURA POPULARA ROMANI

,Fa aceea ce nu to va intrista.' etc. etc. De acestecuvinte se rani Enn la inima si muri.

Esop pleca la Eghipt si birueste pe to(i inteleptiide acolo, si implineste si cererea imparatului intocmaiprecum am vazut'o la Archir 1). Calatorind apoi prinora§ele Greciei ajunge si la Delft. Locuitorii din De lfinu'l cinstira , dupa cum se cuvenea , de aceea Esop11 lila in ras. Ca sa-sl rasbune, Delfienii au ascuns unvas din templul 1ui Apolo in hainele sale si l'au osan-dit apoi ca un fur de vase sfinte, sa, fie aruncat intr'opra'pastie ; ceea ce §i facura, cu toate rugaciunile luiEsop si pildele ce le spunea. 0 eiuma ce se lati intredansil , era pedeapsa pentru nedreptatea Ion(

Editiunea cea mai veche, de care am putut da. estedin 1812 fara loc, titlul suns, : ,Vieata si pildele preainteleptului Esor , prin acest typariu maa indreptate1812. Aceasta editiune a servit de baza tuturor celoralte editiuni. Iasi, Sibii 1816. Bucur. 1834, 1843, 1858,1872 , 1877 etc. etc. Tiparul coprinde pe langa viata ,

§i 105 pilde sau fabule esopice 2). Nu tot atatea fabulesi nu aceleasi coprind manuscriptele. Manuscriptul celmai vechiu coprinde 25 : teikurdi ale lui 1sop 3). Din-tr'aceste 26 fabule se regasesc 19 in editia tiparita, si71ipsesc, (adica No. 3, 4 , 13 , 14, 22 (21), 23 (22), 24.(23). Intre acestea se afla, si fabula versificata de

MaT sus pag. 107-109.Fabutele lui Esop s'au maT tiparit qi 1875 in : Mica biblio-

teca pentru copiT.8) No 20 Sind de doui orl insemnat , sant inteadevgr 26 qi

nu 25 fabule precum sant insemnate.

I)

FABULE 189

Anton Pann, adica comoara ingropata, pe careo cauta in zadar copii dupe moartea tatalui lor, sa-pand viea in toate pArtile, §i in mai multe randuri,filra a gasi ceva; vazand insa imbelugarea rodului,inteleg atuncea diata tatalui lor, care le zieea, ca esteingropata o comoara in pamantul viei sale. Grece§te seafla aceasta fabula la Corai 2), trantoze§te a fost pre-lucrata de La Fontaine cartea V. fabula 9.

Deja mai multe sant fabulile continute in manu-scrisul nostru din 1779, cdci cprinde 30 de fabule.Dintr'aceste 30, numai 7 se potrivesc cu cele din ma-nuscriptul precedent, restul, afara de No. 4, 6, 7, 9 §i26 se regase§te in edit unea tiparitd. Nu e locul aci, aintra in amd.nunturi mai despicate asupra raportuluice esista intre fie-care fabula din manuscripte §i celetiparite ; caciprecum am zis-o deja in mai multe ran-duri. scopul nostru este de a da numai rezultatele celedin urma, eari se bazeaza pe alte cercetari mai ama-nuntite, obiectul a monografii speciale. De oare ce pu-blicam in , Chrestomatia unele din fabulile manuscrip-tului precedent, dam aci cafe -va esemple din acestmanuscript, intocmai dupe, original d. e.

Pilda a cincea 2).,O mats, intrase intr'o satra liganeasca §i gasi o

child (adica o pile) §i incepu a o linge, §i lingandu-ocu limba i s'au belit limba curge sange ; iara mataitot II parea ca este came .i tot pazie di linge chila ;

Povestea vorbii II. pag. 88-91.2) No. 22 p. 16 ,i p. 291.

Fol. 32 b.

1)

s

pi

190 LITERATURA POPULARA ROMANA

mat pe urma vgzu mata cg nu-T carne si este fier, iarlimba et sä rosesa mat de tot(.

Pi lda.,Sant unit' din oamenT de sa pricesc si sa sfadeseti

cu toV si nu socotescil pre nimene intru nimicg, cegrgescu tuturor in protivg ; unit ca acel nu socotescel toate acele sant asupra lor, si mat mult rgu si nevoT'sT fac for insusT.'

Aceastg fabulg se regaseste intocmaT asa in editiu-nea tipgrit 1), aviind si trasAtura, cg a gasit pila intr'ofatrit rig eineascii

In tabula greceasca 2) si in toate paralele occiden-tale nu este o m6.1,6 ci un carpe ; Asa la Phaedrus, Ro-mulus, Lafontaine etc. 3).

Alta fabulg este cea urmgtoare : 4),0 cioara intra intr'un palcu de porumbI si vazu

pre porumbi, cum sa. hranescil de bine; deci al:1Ru siea de sa inalbi la peril ca si porumbil, si umbla cu po-rumba nu 'I zice nimicg gandind, ca -i porumbu. i pe-trecand multg vreme cu porumbil la un loc. 0 data sa,prileji de ch'rai ca o cioara. nevi vazand porumbil cgi cioara, o batura si o gonira dintre dansil. larg eaneavand ce face, sä dusg de sa. amestecg cu alte cioa-rg. bra cIoartile dacg o vazura cg este alba, o baturasi ele si o gonirg. fleet de vreme ce ea vrandti sa -sischimbe vilMa, sä seal-A de amandog. cetile.

') No. 38 : Milt&3) Corai No. 184.3) Robert I. c. vol. I p. 337-338.4) Fabula a 15-a fol. 34 b.

FABULE 191

Pita.Do multa on cu Idcomie noastra perdem si driaptd

agonisita noastra, care avem.In editiunea noastra II corespunde fabula 45 :

Porumbii 0 cioara; dar aci este fabula mai prescur-tata, si pilda cu totul alt-fel. Prototipul grecesc 1) sedeosibeste mai putin de verziunea noastra romandde cat d. e : Lafontaine si altii, call as alte paseri inlocul porumbilor. 2) Mai pe larg a tratat Benfey 2)aceasta fabuld in legdturd cu alte analoage, europenesi asiatice.

Ceea ce priveste manuscriptul nostru de pe la mij-locul sec XVII el confine numai Viafa, §i notiteleluate privitoare la manuscriptul din Iasi saint preascurte, ca sa ne putem pronunta aci, asupra numaruluifabulelor si asupra relatiunei ce esista intre dansulsi cele alte manuscripte si editiuni.

Afard de acele editiuni tipdrite sus pomenite, si desrepetite, dar neschimbate, mai esista si o alts editiunemai bogata, dar stricata in ceea ce priveste limba incare e scrisd.

Aceasta editiune e intitulatd ; Vieafa fi 183 fabuleale 10' Esop, precese de ccIte-va teorii ritorice01 asu-pra scrierilor aligorice 0 urmate 0 de alte cdte -vafabule dintr'alti autori Elinl Buzdii 1857.Aprilie 22.

N. .1. D. Prelucreetorul f i Traduccitorul carp

1) Corai No. 101.') Robert. 1. c. I. pag. 247-248.3) Pantschatantra I. pag. 224-225.

192 LITERATURA POPULfilli ROMANA

a tradus, ceea ce nu indica anume, editiunea neogre-ceasca, tiparita la Venetia 1799 i care coprinde vi-ata §i numaT 149 de fabule esopice 1); ca No. 150 aadaugat traducatorul roman o fabula coprinsa dejain viara. La aceste a mal adaugat 12 din editiunea ro-maneasca, ce o putem numi vulgate alte 15 santscoase din ,compilatiTc §i 5 fabule de la sfar§it, cucall se termina fabulile esopice sant de asemenea re-petiri din ,viaca". A§a scoate autorul suma de 182fabule esopice. Adause mai sant : fabule §i aligorilsco§i dintealti autori §i fabuliOT ElinT (Prodicus, Ste-sihorus, Gavrias §i Aphtonius) §i parabolile biblice,pe langa aceasta §i fabula madularilor §i a stomahu-lui (din La Fontaine), pe care a versificat-o asemeneaAnton Pann, cu catl-va aril mai inainte 2). Aceasta fa-hula vestita, o gasim mai intaia la Titu Liviu apoiraspandita peste toata lumea ; in colectiunea lul Coralse afla in doua variante (No. 202 si 322). Mai pe largvezi Robert 4).

Pe langa acele colectiuni anume, de earl am vorbitpanes acuma, mai traesc §i o suma de fabule in gurapoporulul roman, §i din gura poporuluT roman, at) fostculese de Anton Pann §i de Ispirescu, §i publicate atatin : ,Fabule §i istorioare cat §i in ,Povestea vorbiTccelui d'antaiu, precum §i in : ,Snoavele( §i ,Pilde §iGhicitorT( celui din urrna. Afars de esemplele aduse

1) Pag. 46--126.8) Povestea vorbii .III 1853 p. 93.3) c. 20 § 3.4) L. c. I, p. 169 nrm. La Fontaine III, fabula 2.

8)

II.

FABULE 193

in treacat, vom mai pomeni Inca unele din aceste co-lectiuni.

In Fabule fi istorioare 1) versffica Anton Pann o ta-bula, interesanta din punctul de vedere al originei. Notam evitat a vorbi de originea fabulel, caci aceasta pro-hieins nu s'a resolvat papa acuma. In genere insa secauta originea fabulei in India, unde credinIa reli-gioasa vede in animal, locuinla unui suflet omeneso,si de aceea inzestreaza animalile cu facultati ome-nesti. Considerand insa fabulele orientale mai de a-proape si comparandu-le cu cele occidentale, nu sepoate tagadui o deosebire fundamentals : in Orientsant animalile, oanzeni travestiti, earl vorbesc si ratio-neaza ca oameni, at toate pasiunile omenesti; cu uncuvant, putem inlocui pe animalul cu un om care are unnume propriu de animal d. e: Urs, Let etc. pe candin Occident fie-care animal represinta un caracter,o singurei pasiune, corespunzand cu firea sa inascuta :vulpea e tot deauna numai reprezentantul viclenieiursul : greoiu. etc. Ceea ce insa este un fapt consta-tat si dovedit de not pentru o mare parte din litera-tura romantics adica migratiunea productelor Orien-tului, si schimbul reciproc intre popoare, este un faptsi pentru literatura fabulistica. Esemplul de faVii, ta-bula lui Anton Pann Aoarecile, este o dovada noun,pentru acest adeva'r. Fabula ne spune :

,Un soarece mare , anume Gherlan peste toata,gloata hind ca'pitan , se mandrise inteatata , Meatvrand sa se insoare, a cautat o fats de niam mai nalt.

1) II p. 32-36.

Gaster, lit. pop. rom. 13

194 LITERATURA POPULARA ROMANA

Aa afla el, ca soarele e Iucrul cel mai mare §i slavitpe pamant, §i se duce la dansul sa peteascd fata lui.Scare le II raspunse , ca, inteadevar e mare §i slavit,dar norul eel mai mic it acoperd §i'l intunecd, deer iieste supus. Atunci pleacd Gherlan la petit dupd fatanoralui. Ajungand la nor, afla ca, nici norul nu e eelmai puternic, ci ye/Wu/ e mai puternic de cat dansul,dd care ce 'I gone§te §i '1 risipWe ca pe un fum. Gher-Ian se duce la vcint ; nici vantul nu e mai puternic, cicetatea, care nici pAs n'are de suflarea vantului. Maiputernic insa de cat cetatea este neamul pricesc, caregdurind temeliile ei, o surpd si o prapAdWe; §i atunciGherlan recunoa§te ch. inteadevar §oarecii sant nea-mul cel mai puternic de pe acest pamant."

AceastA fabuld este curat indica face parte dincolectiunea Panciatantra 1) sub titlul : foarecileschimbat isi mad un mire.' Soarecile prins de un co-ruiu cade in mana unui brahmin, care '1 schimbd in-tr'o fatd. Cdutand apoi un bdrbat pelitru dansa, vinemai intaiu la soarele, apoi la norul, la vantul, la mun-tele §i in fine la varecile , care gdurWe muntele §icare prin urmare este eel mai puternic. Fata este ia-rai in §oarice. Cele alte forme orientaleace! fabule se afla la Benfey 2). In Occident este fabula7 cartea VII de La Fontaine aproape identicd cu fa-bula noastra, v. Robert, 1. c 3). Aceemi fabuld a maifost tractata in limba romana de o autoard care a tra-

I) Partea III fab. 12 trad. de Benfeyi vol. II p. 252-266.2) Paneratautra I p. 373-378.3) II p. 212-211.

si

schimbata

FABULE 195

dus'o pentru copile; §i de nu ma inel este una dinbasmele publicate de Hint,escu. In legatura cu aceastafabula mai sta §i cea esopica 7) unde Aphrodite schimbao pisica intr'un om, dar cand vede un ,oarice, renastefirea el' de pisica.

Alta fabula din Povestea vorbei este 2), Copaciulbatran lovit de vifor se frange §i cade, pe cand trestiacea slabs sta pe loc, fiind a se pleaca la orb ce vant'.Ce e drept, aceasta fabula se allti deja intr'un calen-dar tiparit in Buda pe anul 1825 3). Dar la Pann se pareca a ajuns ca §i alte pove§ti si fabule numal prin popor.Si aceasta fabula nu este putin raspandita. GrecWese afla la Corai 4). Virgil face in doua randuri alusi-une la aceasta fabula. 6) Alte paralele v. la Robert a)§i anotatiunile lui Oesterley la Schimf and Ernst dePauli 7).

Vulpea firoscoasci , Tata acuma un esemplu din SnO-vele d-lui Ispirescu: (P. Ispirescu Snoave ed. 2 p. 4850) Vulpea vede numai atuncea culcusul sau §i al co-piilor seb in primejdie, cand stapanul vieb vrea sa dc,afoc acelei vii paraginite, pe cand ea n'avea habar dedansul, WA vreme voia sa sape balariile sail A, lesmulga. Aceastafabula culea.sa din gura poporului, se

1) Coral No. 169.2) II p. 53 -54.3) Cartea de nanA pentru natia rornaneascrt, Buda. 1825 pag. 88.4) No. 143.5) Intilitt oarii. in: Georgica cartea II v. 290-291 li pentru a

doua oars in Eneida cartea IV v. 442-4436) L. c. I 85.7) Cap. 174.

196 LITERATURA POPULARi ROMANA

ad& deja intre fabulele lui Tichindeal (fab. 150), darCu deosebirea ea, in locul vulpei e o pitpalaea, intoe-mai ca la La Fontaine.1) Paralele antice v. Robert. 2)

Ne ajung aceste esemple de fabulistica romans.Noi aci ocupandu-ne numai de literatura popularit,

trecem peste fabuli§tii roman, can as luat fabulelefor din isvoare literare i ail rdmas in§i§i literaturdliterard.A§a d. e. Tichindeal, Asachi, Stamati, care s'afolosit mai cu seam& de fabulele ruse§ti ale lui Krylov§i al0i.

In stransa legatura cu fabule, mai cu seam& cu a-eel : epimitie acea npilda" sail povafei" morale cucare se sfarese, stall maximele §i proverbele.

1) C. Iv fab. 22.2) C. c. 1, 303.

--...-.4.4.Aucv....--

PROVERBE.

Proverbele sant intelepciunea popoarelor, rodul in-teligentel practice, specialitatea trasa din genera-litate. Proverbele sant pentru relatiunile morale aleomenirei, intoemai ca moneda pentru relatiunile soci-ale. Cael proverble sant acei mijlocitori cart aduc siinlesnesc, pe fie-care zi, spre intrebuint,area practica,a popoarelor, intelepciunea la care au ajuns oameni eelmai profunzi, prin meditatinne matura si patrunzatoare.Muma proverbelor este esperienfa §i proverbele in a-plicarea lor zilnica ne aduc iara, la esperienta. Pro-verbele se nasc la toate popoarele, sant, in ceea cepriveste idea generala, lesne intelese, si se aseamanaintre dansele avand toate un si acelasi izvor general

vials.. Dar cu toate acestea se deosibesc, ca toateproductele populare prin eostumul lor, nationalitatealor. Si acela care le studiaza, in sine trebuie sa cerce-teze tocmai aceste deosebiri caracteristice. Coprinsulproverbelor in sensul cel larg ce am dat not acestuleuvant este multiplu. Sub proverb se coprinde maianthill : pilda sau inchipuirea unei idei generale intr'oimagine restransa din care se naste o parte insemnata

198 LITERATIJRA POPIILARA ROMANA

a limber populare, adica: loculiunea proverbiala, cateo data cofundate cu idiotisme d. e. a prinde cu ocauamica; a o lua la sanatoasa a r amine in sapa de lemn etc.coprinde apoi : maxima sail sentinfa care in genere deorigine reflectoare, a luat nastere prin abstractiune sipleaca de la general la special, asa sant sententele tu-turor filosofilor si inteleptilor, si In fine proverbulpropriu zis, care se naste din inchipuirea fie-caruia,care represinte la inceput un ce special si ajunge enincetul a se lati si a se generalisa. Putem zice cii, cucat o maxima e mai generala cu atfita e mai buna,cu cat un proverb e mai special cu atata e mai bun.Trecerea de la maxima la proverb o face fabula, careprecum am vazut, nu este alt-ceva decat incadrareaunei maxime generale in figura unei povesti speci-ale, si moralisatiunea, sail invatatura eu care sesfarseste fabula a trecut adesea In gura poporului, caproverb sail locutiune proverbiala.

Maxima se mat deosibeste de proverb printeacw.sta,el maxima sau sententa spusa de un intelept areun scop didactic, si ethic si arata omului alte scopurisi tendinte mai inalte, la care sa aspire, de cat folosulpropriu. Abnegafiune, devotament, rata tendinta si in-vatatura adevarailor intelepti, cari cu aceste invata-turi nutrea pe popoarele in zilele for de tinerete.Unele din aceste maxime an fost adoptate de carepopor, si schimbate in proverbe Cu cat mai simplysi mai scurta era acea maxima, cu atat mai lesne s'aschimbat.

Pe Tanga aceasta mai este adesea specialitatea pro-verbelor lauda si defaima a persoanelor, situatiunilor,

PROVERBE 199

evenimentelor, ora§elor, titrilor etc. ; ,i se continuadin neam in neam a§a d. e. proverbele privitoare latigani, bulgari etc.

Forma cea mai vechid ni s'a pastrat in Biblia ingnomele sau pildele solomonice. Caraeterul for acieste acel al maximelor, forma : paralelismu sau thesa

antithesa. In Biblia greceascd numita : Septuagintadupa povestea, cum ea 70 de intelepti ar fi tradus'oindependent( unil de altI, toate acestea intr'unmod a§a de identic , 1mi-it nu se deosibeau intre dansele,nici printr'un cuvant, in aceasta. Biblia mai sant §ipildele din ,Cartes intelepciunei" §i pildele lui asusSirah,.

In Grecia sant cunoscute principiele, maximele a ce-lor 7 intelepti; eOnd din gura, se parea ca au capdtat,aripi prin mijlocirea carora zburau din gura in gin*.i din popor in popor. ,Epea ptereoenta :( ,cuvintearipate, cum se numesc in epopea lui Homer, au Minastitlu maximelor intelepte. De vreme deja au fost culeseast-fel de maxime ale filosofilor de catre TheodoretDiogenes Laertius etc. De timpuru au fost traduse Inlimba siriacd, araba §i ebraied sub titul de : ,pildesau mustrari filosofefti Renumita a devenit apoieolectiunea cea mare ,Adagia, alui Erasnzus din Rotel.-dam, in care sant coprinse toate proverbele §i zicaledin literatura clasicd. Editiunea cea mai complectdeste aceea elzeviriana, Amsterd..1683.

Ne ar duce prea departe dad. am voi sa in§iramtoate colectiunile moderne de maxime §i de proverbe ;ajunge a numi cele mai importante ; adica cea frau-cezd de Leroux de Line y, cea italiand de Pittrd, cea

gi en

200 LITERATDRA POPULARA ROMANA

germane de Wander, colectiunea proverbelor romanicein special de Dfiringsfeld cele sarbe§ti de iruk etc.

Sa vedem acuma §i ceea ce posedam not de maxi-me §i de proverbe in literatura ro-nana.Vom consideramai intai maximele, earl toate sant de origine literal*§i apoi urmand sistemului nostru, vom cerceta in tra-suet' generale proverbele a caror origine vom cauta.

Nu vom intra in aratarea paralelor, cad precumam observat la inceputul acestui capitol, tocmal la pro-verbele, este greu de a deduce ceva din asemanareace esista intre acele unui popor, cu proverbele unuialt popor, de oare ce multe Si mai cu seama cele mairaspandite, rasar din viata practica §i din firea ome-neasca, care e pretutindenea acea§i in ceea ce pri-ve§te patimile.

Nu e nici un popor , nu e nici o literatura care san'aibe proverbe §i zicatoare in pofida femeilor, care sanu biciueasca scumpetea, care se nu face, haz de ne-rozia oamenilor, de ingamfarea procopsitilor, care sänu se planga sau sä reflecteze asupra impartirei ine-gale ale bunurilor lume§ti i ale insuOrilor sufleteti.De alta parte, evenimentele ce se petrec in sanulsocietatii, care nu se ridica peste nivelul poporului in-cult, se repeta cu atata asemanare intre dansele, incatfoarte u§or s'a putut na§te acelea§1 proverbe in dife-rite locuri , independente unele de altele. A ajungedar prin ast-fel de rationamente la concluziuni ethno-grafice este invederat gre§it. Se intelege ca i aci con-statam, cain toga literatura fluctuanta populara, mi-gratiune de la un popor la altul §i inraurire reciproca.La proverbele insa find materialul prea vast, ne am

PROVERBE 201

marginit de a arata in genere originea for , cum s'auputut na§te §i cum au putut ajunge la Romani. Numaiin monografir speciale ar putea sa se desvolte mai pelarg identitatea , altmintrelea mare, sau deosibirea ceesista intre proverbele romane §i cele slave, sau intrecele romane Si intre cele romanice §i latine. Incercaride felul acesta s'au facut de dire d-nii Duringsfeld

G. D. Theodorescu 1). Dar pe de o parte materialulde care s'au servit era mic, pe de alts parte cerceta-rea mai cu seama celui din urma laboreaza prin pre-judecata, ca proverbele romane trebue sä se asemenemai mult cu cele latine, decat cu proverbele altor po-poare, dintre cari tocmai Slava au avut o inrauriredestul de mare asupra spiritului religios Si etic al po-porului Roman. Noi ne lasa.m sa:fim condu§i numal defapte:§i la care concluziune vom ajunge, pe aceea ovom adopta.

Colectiunea cea mai veche §i cea mai bogata este :Floarea darurilor tiparita pentru data la 1700in Sneagov, Si apol 1703 §i 1814. Cat prive.te origi-nea acestei card §i partea istorisitoare, am pomenit'odeja mai susu 2). Dara partea cea mai mare se corn-pune din sentenle §i maxime atat al filosofilor, cat

al parintilor bisericei, incepand de la Socrat, Ari-stotel, Platon pana la Ovidie §i Iuvenal de la Isidor§i Sf. Augustin pana. la Toma ,Achinatul" (Toma de laAquino) marele scolastic aI evului mediu. Un con-tingent insemnat de maxime da Sf. Scripture, In spe-

Cercetliri asupra proverbelor romane. Bucur. 1877.3) Pag. 138 urm.

§iai

Mtaiasi

si1i

202 LITERATURA POPULARA ROMANI.

cial inteleptul Solomon, acel tip de intelepciune al 0-rientuluT. Cartea se compune din 35 de capitole, dincari o jumatate vorbe§te de virtutT §i cea l'alta de pa.-catele opuse, in§irate ast-fel, ca dupa fie care virtuteurmeaza contrariul eT, pacatul respectiv ; aka c. I, dra-gostea; c. 2, pizma, care este pacatul impotriva dra-gostei ; c. 3, pentru bucurie ; c. 4, Tntristarea, care estepacatul impotriva bucurieT etc. Relativ la fie-care santcitate acele maxime, din cari dam aci numaT cate-vaex emple :

,Sfantul Pavel a zis : inteleptia lumil ace§tiea, estenebunie la Dumnezet; deci eel ce §tie mai mult, acela§tie ma! putin."

Aristotel au zis : gol m'am nascut in lumea acea-sta §i cu napatT ; §i la sfar§it va.zuiU ea nu sant nimic."

Platon au zis : dragostea ochl n'are."un intelept; tree lucruri gonesc pe om din

casa: fumul, picatura §i muerea rea.",Seneca au zis: pizma scoate din rau bine §i din

bine Mu.",Omer all zis: ma! mult se cade a se pazi ne§tine

de pizma rude! §i a prietenuIul, de cat de a vrajma-

Barbarig au zis : pacea este peste toate bogatfile§i maririle lumil ace§tiea.

,Casiodor au zis : mania este muma a toate rau-tat ile.

,Parisiean (!) 1) all zis : vrajma§ul cel mai mare precare l'ar putea dobandi omul, este mania luT."

Adicl : Priscian.

§ului.'

1)

FLOAREA DARURILOR 203

,Ermis ad zis : mania nebunulul este pururea in cu-vinte, iara a inteleptului este in fapte."

,Inca (Solomon zice) : precum apa stinge focul, asa§i milosteniea stinge pacatul."

,Inca : sa nu zici fratelui aid , pasa de cearedea."

Ovidie au zistt : vei sa dal, curanddIsusd Sirand au zisd : on ce dar vei face, MA cu

fatit veasnla si nu to scarbi; ca, mai multd plateastecuvantul celd blind decat da'ruirea cea mare."

Pamantuld mananca pre oameni, Tarn cel foarteeftind mananea pamantil."

Solomon au zisd : doao lucruri dumniezaul mieu,rogu-te sn nu'mi dal : nici sarncia nici bogatiea, ce invieata mea imI da numal trebuinta."

,Sfantul Paveld au zisd : scumpe:.ea Taste radalcinatuturord

,Seneca au zisd : cade-sa oamenii sa stapaneaseapre bani, Tara nu banil pre oameni.."

,Inca : mai bine Taste sä cinstesti pre omul Wa dede bani, de cat pre bani fara de mid.'

,Iuvenal au zis: nu sant banil aT scumpuluT, ce Tastescumpuld al banilor."

,Platon au zisd : trel lucruri jeleaste inema meamai multd de cat cealea-lalte : pre bogatul, candd a-junge la saracie, pre eel cinstitu, cand it rusineaza,pre cel intelept, candu-1 va rade and nebund."

,Caton au zisd : aceaea carea to -au fagiiduit eine-vas tie, nu o fagadui to altuea nici cum."

,Sfantulti Grigorie au zisd : din gura mincinosuluT,nici adevaruld nu sa creade."

salt

da.c

rautatilor."

204 LITERATURA. POPULAR/ ROMANA

,Sfantulg Avgustinit au zisg : leul nu sa luptg cufurnicile, nice vulturul prinde muste."

,Sfantul Isidord au zisg : ggina pentru unit ou facemare galceava, de o aude vulpea.'

Aceste putine exemple ne aratg pe de o parte nu-mgrul insemnat de autori si filosoti, de unde s'au luatacele maxime, pe de altg parte putem vedea , ca auintrat mai mull sau mai putin schimbate in literaturanescrisg.

De sigur vre unul sau altul din cititori, 10 aduceaminte de sentinte si cuvinte ce le a auzit rostindu-seici-colea.

A doua carte aproape contimporang cu carteaprecedentg este acea intitulatg :

Pilde filosofe0i tiparite la Targoviste 1713 deVladica Anthim. ed. cgtre 2-a 1835.

Originalul imediat dupg care s'a tradus este gre-ceste, tiparit asemenea la Targoviste in acelasi an.

Del Chiaro in cartea sa asupra Romaniei, pome-nind tipografia mitropoliei si (land lista cartilor ro-mane tiparite acolo de care Vladica Anthim, intreearl se afla, si ,Alexandria" ne da si o notitg preti-oasg relativa la istoria acestei call. Ca cea din urmacarte esitg din teascurile mitropoliei pomeneste delChiaro si : Illaxime filosofiche addogand el el ar fitradus acea carte din frantuzeSe in italienefte §i dinitalieneste traducandu-se grece0e, a fost tradusg dup.aceea ,,i romane§te §i tiparitg acolo. Acele Maximefilosofiche" nu pot fi alt-ceva decal ,Pildele filosofefti.'Din nenorocire atat esemplarul nostru, cat si acel alAcademiel sant defecte, la amandoug le lipseste titlul,

PILDE FILOSOFEM

si n'am putut da pand astazi de un esemplar corn-plect. Tiparul find insa identic cu acel al Ciaslovuluitipdrit asemenea acolo la 1715 de care Anthim Ivi-reanul, nu incape indoiala de data acestei carti. Ce edrept, Iarcu o cunoaste sub anu11713 1), dar dupa es-perient a dobandii n'avem prea multd incredere in da-tele Iui Iarcu, cat privWe cartile romane din sec. XVIsi XVII.

Pildele filosofe0 ,dupa. limba cea proasta greceascatalmacite romanemte" (adica din neogrecqte : cnr),t,K

ExXvix1) coprind dupa, numerarea noastra 964 de pil-de, insirate unele dupa altele, far% numele autorilor,§i fara numerotatia. Stilul e cam concis §i sentintelesant puse ca un fel de axiome etice generale, de oarece nefiind pomenit autorul , maxima perde subjecti-vitatea ei si devine maX objectiva.

Unele exemple ne vor ardta caracterul acestei co-lectiuni :

,Nu Taste sarac cela ce n'are tatk ci cela ce n'areinvatatura §i build pedeapsd 2).

,Cu vorbele ceale dulci, sa ca§tiga multi prieteni.",Nebunulti are inirna lui in gura, si inteleptulil are

limba lui in inima.",Zavistia nu are odihna.Cand Taste rana la inirna, nu stie omuld ce sa mai

facd.4da in datorie, pentru ca sa traqti slobodil."

I) Catalog general de carp' rom. ed. 2-a p. 9.Cre§tere : r.caEwcna.1)

205

206 LITERATURA. POPULARA. ROMANA

,Lacomiea aduce sarhciea, si numaT acela Taste ho-gatt, care nu pofteaste nimici1.4

Bucuriile ceale mai desh'varsit ale lumiT, santil pu-rurea amestecate cu oare care intristhciuni. 4

,La toate trehile tale sh Tai data, de la eel' ce s%temp de Dumneze5.4

,MaT bine Taste sa aiblun mestesughpentru ca sh-ticastigT hrana to ; de cat sh intinzi mana sd ceT mi-lostenie ca A, trlestc.

Fa, bine celui ce-t,T face rau, ca-lit veT birui.`,Cu rabdarea ajunge cineva la sfarsitulti ganduluT

sau. c,Doao fealurT de oamenT nu sh indestuleaza nisi o

dinioarh: ceT ce ciarca invathtura, si ceT ce strangilavut,ie. "

Dulciata lama Taste, sh aibT call" it! trebueasteTara nu cat MI% treaba prisoseaste.'

Cinci lucrurT santil nefolositoare, candil nu santilinsotite cu alte cincT : cuvantulu, WA de isprava ; bo-gatiile Mt% chivernisealh; stiinta fall nhravurl bane ;milosteniea, WA gandd bunti, si viata MIA shnatate.0

,De veT vrea sh nu-tT atle vrasmasul tau taina, nu oarata la prietenuld tahc. etc.

Afarh. de aceste doua colectiuni mai esista in litera-tura romanh si alte colectiunT de maxime etice, darrelativ moderne, si cuff n'au intrat in popor d. e :Filosoful indian, sate mijlocul de a trai mai fericit insocietate.Culese de un vechitc Branzin si runzanite deun ,'colar de Sf. Sava 1835, 1836. 1853, care nu estealt -ceva decat o traducere a MOT. lu! Chesterfield en-glezul ; alta carte este acea a lui Darvar, tradush din

cum MOISE 207

greceste §i in fine: Conductoriul pe calk viecii in invti-teiturl morale clasice . . . . de Fr. Reiche, tradusu dingrece,te i corectatl dupa originalul germanl din apatra editiune de N. Daniilopulu Bucur. 1852.

Pe langl acele colectiuni de origine literarl, posedeliteratura roman/ §i o suml de mici carticele de ma-xime §i sentence curat populare, datorite spiritului siistecimei 'di: GUM Moise, vestitul din tam romanea-sea, care in curs de multi arl, scoase pe fie care anunou cate una din asa nuinitele practice in 10,000 deesemplare, §i pretetindenea se citea acea cArticica §ichiar in zioa anului nou, pe cand se manta placinta.Aceste carticele au devenit acuma de o raritate in-semnata §i d- nu M. Schwarzfeld va bine merita, dad, neva da in curand o editiune complectl acestor prac-tice" adunate §i sistematice§te aranjate de d-sa.

Cercetandu-le mai de aproape, vedem el nu arareon se aseamana cu maximele din dirtile sus pome-nite, dar *i o sumA se datorWe literaturei paroemio-logice ebraice, incepand de la Biblia, Vara la pArtileetice din ruggciuni. Unele ins/, mai cu seam/ cele din -tai sant culese din gura poporului unde au intrat dinBiblia.

E interesant a observa aci una din cAile prin canacele sentence etice ale filosofilor al *runs in popor.

Dascalii eel vechi pentru a invAta pe copii a scrie,le dedea a..9, numite ; grapsime" can nu eral alt-cevadecat pilde filosolegi" §i copiii scriindu- i si repetin-du-I merel §i le intip/real in minte,§i ast-fel ajunseraacele grapsime a deveni proprietatea poporului. D-nuP. Ispirescu, vestitul nostru culegAtor de basme, ni-a

208 LITERATURA POPULARA ROMANA

spus-o ca asa a invatat el insusi din copilaria lui, bachiar mai tine minte vr'o 2 3 din acele grapsime ctttoate ca, s'a scurs multa apa de atuncea pe Dambovita.Tatal med de asemenea tine minte maxima urma-toare, ca un grapsim, dupa care a invatat a ,scrie :

,Acela care lesne se jura, se dovedeste ca este min-cinos4

Mai aproape de proverbele propria zise de cat deacele maxime, std. o altd carte populara, cu care amfault deja cunostinta in partea antaia, adica : Yi ata luiBertoldo, care precum am vazut nu este alt-ceva decat o legends solomonicd. Dialogurile intre imparattilsi Bertrldo nu sunt in genere alt-ceva, de cat o insi-rare de proverburi. Manuscriptul nostru din 1779 con-tine forma mai veche, care e cam schimbata. in: ,Vi-cleniile mesterului Perdaf4.

In on ce caz avem in amandoua o colectiune foartebogata de proverbe si zicdturi populare , cu toate casant de origine strains. Ceea ce nu se poate taga.duieste, eh' traductiunea facuta din limba greceasca, esteuna din cele mai nemerite. Spiritul poporului romana fost pe deplin respectat si numal asa a si putut in-fluenta asupra poporului. De oare ce avem aci a facecu una din izvoarele proverbelor, vom da aci aseme-nea cate va esemple, dupa manuscriptul nostru; unainsa nu trebue sa uitatn ca, hind proverbul in genereimpartit aci in cloud parti ca sa poata forma o mntrebaresi un raspuns , dupa caracterul dialogului ce 'I are, sinot luam une -orT amandoa partite ca sa avem proverbulintreg d. e. : ce vin este mai bun ?" cel ce se beain casa altuia" ar corespunde until proverb: vinul eel

PROVERBE 209

mai bun este acela ce se bea in casa altnia. 0 alts pe-reche : ,care esti acea marea care nici o data nu sasatura? satul scumpului §i iubire de bani,' cores-punde oare§i cum unei pilde sus citate. Alte esemplesant : ,Cel ce §ade pre scaun inalt, acela_primejdue§tisa caza gios sa se de§ale.'

,Mu§tile macar de le §i gone§te cine-va, eli Tara§ saIntorcu.'

,Cel ce nu'§i sfar§e§ti triaba, Inca nu manancl.',Nu te pune cu mai marele tau, nici te prici cu cel

mai mare decat tine, nici sa nu te apropil la apa carecurge rapede.'

,Nici apa lina nici omul tacut nu 'ml place.',Vina pe omul nenorocit tot diauna it Intampina.',Muere manioasa, focul aprins , tigaea gaurita esti

mare paguba casil.',Omula rau i sa Intampla lucrul de care sa teme.",Racul de multe on sare din tingire §i cade pre

carbuni §i sä arde.',Cine samana. rautati, 'Tara rautati sacira.',Supt haina de multe on se ascunde moliea.',fine a incurcat panza , trebue sa. o §i descurce.'Rau poate sa se descurce can santu capite multe

In plasa.',Cine samana ghimbi, nu imbla far de incaltaminti.",Greu esti cineva§ sa. sai Im boldu.',Pe omul bun, nu'l doare capul.',Muere manioasa, este marea fall, vad.',Mojicului nu sa cade sa -'T sa dea toiag in mama.',Porcului §i broa§til nu-i radica tina din spinarea.",Corbul nice o data nu aduce veste buns.'

Garter, lit. pop. rom. 14

210 LITERATURA POPULARA ROMANA

,Cine sa lauds, se mascaresti pre sine.',Mojicul este un dobitoc rau.',Mueri rea, apa §i focul purure rAzbat si li sa face

loc.',Cine lade pe urzica, adesi 11 pisca.',Cine scuipa inpotriva vantuluT, IsT scuTpa muste-

tile.',Cine spala capul magarulut, In zadar pierdi osti-

niala si soponul.',VoTu sa-IT mu4umescu Inteacestas chip, ca sä stai

pururea cu picloarile drepte: Insa §i eel spanzuratisant cu picTorile drepte.'

,Cine o data s'au ars sufletul de bucate fierbintT,sufla si in cele (Proverbul nostru suns : tine sefrige cu ciorba, sufla si in Taurt).

,Vai de cela, ce da Invatatura altuTa.',Cel ce inpinge corabie in mare, sta In vadu.',Cine sa duci la moara, trebui sa se infaineze.",Celui ce i sa Intampla bine, intelept esti.',Dupa trasnet, vine si pratrd.',Pestele eel mare, inghite pe eel,Cel ce nu sa credi, sa insala.",Limba nu are oasa si sfarama umerile (v. prover-

bul nostru : limba n'are oase si sfarame oase).',Adevgratul platesti pediapsa pe drasupra.',Pacat vechiu, pomana noao.',Cine rade vineri, plange duminica.'MaT cu seama diata, sau invataturile luT Bertoldo,

ce le a dat Inaintea mortiT, formeaza un sir de pilde§i proverbe, d. e.

,Cine este invMat la sapa, sa nu s'apucc de sulita.'

rect.

mic.

:

PROVERBE 211

,Cine scarchina raea altuea, racore§ti a luT.`Cine sa temi de pasarT, nu samana malalu.',Cine-§ numara baniT adesa, nu sarace§ti.`Cine Intl in dantu, trebui sa §tie a &ca.',Cine da paine lul la aftil cAini, curund it latra cainir

,Cine mananca dupe, pofta altuiea, nimic nu sä fo-losea§ti.

,Cine esti far de prietin, Taste ca un trup far desuflet.' etc. etc.

Para lel cu Bertoldo este Archir 5si Anadam, careprecum am vazut, este maT mult sail mai putin de a-ceea.T origine.

Asa coprinde §i Archir o sump, de maxim anumedidactice, prin care Archir invata pe nepotul sau Ana-dam intelepclune. In literatura ruseasca, s'a desvoltato carte deosebita de maxime , imboAindu-se numa-rul acelora, ce se puneau in gura luT Archir 1).

In aceste maxima se deosibe§te ediiiunea luT An-ton Pann de manuscriptul nostru. Anton Pann co-prinde 37 de ,pildec, car! in fond se aseamanacu celedin manuscript, dar totu§T sant prelucrate §i mat ase-menea cu proverbe populare moderne ; asa bunioara

No. 8. Pe mai marele tau, §i pe care-1 vet sluji, nu'ldefaima -catre altiT, macar de 1.i s'ar parea cat de as-pru or! rAu ; dupa proverbul ce zice ;

Nu-tT sumuti caineleCu! al mancat paTnile.

1) Galahova istor. russk. slavego. 1. Ptrbrg. 1880 pag.415-418.

luT.'

:

212 LITERATURA POPULARA ROMANA

In manuscript 1) suns ast-fel :,Fatul meu! Cancl vet sluji la un Domnu §i va fi

domnul tau nebun, to sa nu zict a este domnul tau.nebun; sä fact cum fa va porunci el, ca-i va fi milldi tine.'

No. 12. ,Inaintea celor mart. nu fit indraznet lavorba §i grabnic la raspuns, ci to Infatipaza cu sfiala.

raspunde cu socoteala ; ca toata grabs , strica.treaba ; tar vorba dulce, mult aduce.

Manuscriptul 2).,Fatul mea! sa nu fit vorbitortu Inainte imparatu-

lui tau, nici foarti gluma§, ca vii gre§i.'No. 14. Mania ta iara§i nu grabi sa o veqi asupra

cuiva, ca O. nu to cae§tY ; dupa cum am mar ziscainta cea din urma, cu paguba ta se curing; §i,tea §i ocara data, nu se 'ntoarce nisi o

Manuscriptul 3).,Fatul me.u, Anadam ! maniea nu o varsa curand,

ca apot pe urma .'o pare ran.'In fine :No. 25 : and vet urea sa vorbe§ti cu cine-va,

scott cuvantul prin fret lacate, adica: unul sa-1 aibtla inima, al doilea la gat §i al treilea la buze; ca elinddin gura-ti cuvantul, se duce ca vantul, §i nu-1 mai potXajunge, nict cu ogarul nici cu armasarul.

Manuscriptul : 4),Fatul mea! cand ai sa graeqt1 cu domnul tau, sa-

Fol. 100 b.8) Ibid. r8) Fol. 101. a.4) Fol. 101. b.

ca.,ba--

l)

cl

si

data..

sec

PROVERBS 213

IT aiba gura tril propel!: una la inima, alta la grumaz,alta la gura , dad. apuci di grae§tI cuvantul; ca cavantul 1) esti, nu'l mai poti agTungi, nici cu calu, nicT,cu ogariul, nicT cu §oiumu.4

Aci putem urmari chiar asimilarea sententelor §imaximelor cu formele populare , devenind cu incetuInsu§T proverbe populare.

Un alt izvor din care au luat, nu numaT RomaniTdu mai toate popoarele moderne este : Sfanta Scrip-tura, vechiulul §i nouluT Testament, mat cu seamscartile lul Solomon §i Isus. Sirah. Mai sus deja amadus mat multe esemple de origine biblica, aci sa matpomenim Inca cate-va din N. Testament :

,Pomul dupa roade se cunomtec e luat din Ev.Mat. c. 12 v. 33: ,ca din rod se cunoa§te pomul.1 Prinvariatiunea acelula§i motiv s'au mai desvoltat de aciInca proverbele :

,Dupa poama se eunoa§te pomul,i dupa fapta omul.'

, Pomul se cunqte din roads,Si omul din mintea neroada.'

,Ce face mana dreapta, sa nu §tie mama stanga'nice proverbul, care vine de la Ev. Mat. c. 6 v. 3.Tara to cand fact milostenie , sa nu §tie stanga ta,ce face dreapta ta.' Cu totul neschimbat a ramas caproverb, zisa EvanghelieT : (ibid. c. 7 v. 3) : ,Iara cevezT §tercul In ochiu fratelul tau, Tara barna din ochiultau nu o simti?` Derivat de aci e apoT :

9 In manuscript stA : cuvantul.

214 LITERATURA POPULARI ROMANA

,Vezt barna in ochiul tau,i nu vorbi pe altul de rau.'

Intre cele citate din ,Bertoldo` avem asemenea unproverb de origine biblica. Luca c. 14 v. 11. C. totcel ce se inaltA smeri-sa-va, i cel ce se smerWe,inalta-se-va.' Acestet zise evanghelice corespunde, deo parte proverbul roman cu totul identic, de alta parte§i o credinta populara, sau mat bine, o legends. popu-lar., dupa care D-zeu are doud scant, pe una inaltilpe cel smerit §i pe cea Pala coboara pe cel inaltat.De aci proverbul roman :

,D-zeu doue scarf areSA sue §i sa coboare.`

Despre aceasta legends, am tratat mat pe larg in.,Germania' editata de Profesorul Bartsch 1)

Proverbul aplicat deja :

,Pe -igan de-1 vet spala,Tot negru va ramanee

nu este alt-ceva de cat o forma schimbata, a intre-barit retorice facuta din parteaproroculut Ieremia cap.13 v.23. ,Ar putea oare un negru WO schimbe pelea.`Dar nu de acolo direct provine proverbul, ci de la fabulacare se afla deja la Lokman: cum ca. un negru sta ksise freca intr'un rau, crezand ca prin multa spalatura.i§i va albi pelea.

Aci avem un al treilea izvor al proverbelor. adicit :jabule fi pove0i aduse la cea mat simplal espresiune.

I) Germania. Noua eerie an XIII (XX) 1880 pag. 288.

PROVER BE 215

Un alt esemplu , tras din natura , dar desvoltat prinpove§tT §i prescurtat ca proverb este : ,din sange apanu se poate face, adica adevarata inrudire nu sepoate tagadui; ceea ce e demonstrat printr'o pove-ste, asemenea din cercul solomonic. ,Corb la corbnu scoate °chit' e de asemenea o prescurtare unei fa-bule. ))e aceea4 brigine este apoT proverbul: ,vulpeaand n'ajunge la struguri zice ca sant acrir care matare variantul : ,vulpea and n'ajunge gainele, zicoca sant spanzurate.` ,Au mancat aguride parintitOlt au strepezit copiii dintit( Acest proverb vine dola un cuvant al prooroculut Ieremia, care dupa a-ceea a ajuns morala unei fabule orientale §i a§a s'araspandit ca proverb. Din fabula sus tratata pe larg,despre §oaricele care este cel mat puternic animal,s'a nascut urmaterul proverb :

magura cea gurguiatan'o doboara vant vr'o datadar §oarecit o scobesepe de desubt §'o gauresc.1)

Tot din fabule se trag proverbele : ,Camila vrandsa dobandeasca coarne §i-a perdut urechilec. ,Coto-iul s'a calugarit s'a jurat ca nu mat mananca §oa-rect.' ,Pune caciula jos, §i dupa ce te vet judeca ladansa, fa ce ti -al pus In gO.nd` §i varianta : ,pune-tt.caciula Inainte §i te judeca. singue. Isvorul acestuiproverb este o poveste orientala din ,40 vezirt' matpe larg v. anotaVunile hit R. Kohler la Gonzenbach 2).

1) A. Pann, Povestea vorbi! II, p. 61.3) Sicilianische Maerchen No. 8. vol. II. p. 208.

§i

§i

216 LITERATURA POPULARA ROMANi

Nu mai putina influents asupra spiritulul poporuluiau esercitat superstitiunile, din cari unit stint mult maivecni de cat just's!' crestinismul. E foarte greu Insa aprecisa cu oare care siguranta originea acestora ; cadtocmai metodul ce'I urmarim not in descrierea litera-ture! populare romane, este menit de a demonstra, cape de o parte literatura scrisa, si pe de alta parte imi-gratiune pe tale orals de la Orient la Occident ad a-vut o inraurire mult mai mare asupra spiritului po-poarelor, de cat l'ar presupune cine-va. De aci si aceanivelare ce o putem observa la toate popoarele, toatestau pe acelasi sail aproape pe acelasi nivel in ceea cepriveste literatura populara. Este de aceea datorianoastrA de a fi cat se poate de sfiicios si precaut incautarea si in determinarea urmelor mitologice in lite-ratura populara. Cu ocaziunea basmelor vom revenimai pe larg asupra acestul punct foarte important,care pans acum n'a fost in destul observat, si care adat nastere la ipotezele cele mai curioase , si la mito-logii speciale , fantastice la popoare unde s'a pastratabia o mica urma de mitologie autohtona, iar restuleste material imprumutat §i preschimbat.

In ori ce caz influenta religioasa si din acest punctde vedere al superstitiunilor si eresiilor medio-evale,se poate urmari si in proverbele noastre romane :

,Bun e Dumnezeumester e dracu( este curat dua-lismul oriental-bogomolic, despre cele doua puterl dinlume, din cart una e bung.: Dumnezeu, si alta este ac-tivA : dracu. ,Dracu craps cand fact bine' e invederatde origine religioasa, ,ca e de bine sa fit stangacifi, casä impusci pe drace. Acest proverb se esplica numa!

PROVERBE 217

prin credinta populara, cum cy fie care om poarta peumere un anger §i un drac. Dracu de pe umarul stringinvata pe om de rau, iar Ingerul de pe umarul drept,sfatue§te pe om sa fact' bine. 1) Fund stangacia love-.§te omul in dracu, care §eade pe umarul sting. Acea-sta credinta este de origine orientala §i raspandita pesteIntreaga Europa.

De credinte populare tine asemenea proverbul :Corbul nici o data nu aduce veste buna'. Tot a§a :,I -a cantat cucul astazi. ,I-a batut ceasul noroculuT.'tin Dumnezeu da. §i altul ia.'

Alte proverbe, i aceste sant In mare parte autoh-tone, oglindesc starea sociala Si ideile poporului asu-pra families, invataturei, dreptat,ei, bogatia §i saracia,fericirel §i altele. Unele art luat nas,tere de la obiceiuri§i institutiunl vechT, altele sant imitate dupa proverbede origine literary, care din momentul cand at intratIn gura poporului, dart na§tere la o sumy infinityde paralele ; iar alte proverbe s'ai nascut din modul,cum poporul cauta a caracterisa viata §i a esprima cuun cuvant scurt §i precis, esperienta adesea amaraa vietil. Numai cate-va esemple din aceasta filosofieca poporului roman.

Femeia in genere e tot a§a de putin politicos trac-tata, cy la toate popoarele : ,Muerea, poale lunge §!minte scurta'. , Muerea a imbatranit pe dracu ' ,Din-tele mintli la muere, tocmai dupa moarte ese.' Douamueri §i o gasca fac targul cucului. c Dar :

Cine cauta nevasta MIA cusur, neinsurat ramAne.'

1) V. Jipesca : Opineariu p. 114-115.

218 LITERATURA POPULARA ROMAN/

,DacA moare nevasta, se duce jumata,te lumeadaca moare si barbatul se ispraveste lumea.' ,Nevastanu e carpl O. o descosT si sa o lepezi.` . Sa-t1 Tatnevasta de potriva ta.(,Maritisul te leagl de maintsi de picToare.` i Tar :

,Omul o nevastA si o pisica trebue sA. alba In casa.'In adevar : ,nevasta cu minte bun., e barbatulul cu-nuna.' dar : ,rar la om asa noroc. .CA precum : ' bar-bat bun si usturoiu dulce nu sA poate, c asa si nu A.poate : ,lanoas1 si laptoasa si grasa, sit vie si de vremeacasit,` nu sa. poate Tar : , moartea MIA banulala si"

nunta far. cATala.` , Dar cum ti-o fi partea,` cA: , ce escrisa omuluT, trebue sA o patimeasca.` In privinta.copiilor Tata ce zice proverbul: ,De copiT, de barb& side cote goale sl nu te plangT nicT o data'. ,De copiT,case sparte, nu s'au vhzut. 4 , De la un copil si dela un nebun afli adevArul.` ,Copilul cu leaganul seamageste si tace.' Dar ,copilul nepedepsit, ramanenepricopsit.` InvAtatura este una din lucrurile pecare pune pret Romanul in deosebi in proverbe, ara-tand pretutindea folosulurile cele multe, ce le poatetrage omul de la invatatura: , aT carte aT parte.,coala face pe omul, omsi altoiul pe pomul pore.,Cineinvata la tinerete se odihneste la Miran ete. ' ,Cinetie carte, are patru °chi.' ,Toatalumea este scoala si

vremea InvatA pe aceTa ce n'au dascal( dar : ,nu tinetraeste mult, stie multe, ci tine mall mult, stiemulte.` Cu toate acestea insl: ,tot invatam cat traimsi neinvatati murim.c

Nu tocmal bune sant proverbele relative la drep-tate : ,Dreptul umbla tot-de-auna cu capul spart.'

PROVERBE 219

,Pans and ajungT la D-zeu, to mananca sfintiT.' Dar§i ,dreptatea ese pe deasupra ca unt-delemnul.',Cele drepte sant jumatate ale draculuT, Tar cele ne-drepte cu stapan cu tot.'

Multe sant proverbele relative la saracie ,,i bogatie,ca §i cele relative la noroc §i nenorocire : ,N'are inlume saracul, unde WO piece nicT capul` ,Saracia in-vata pe om, ca sa fie econom.' Dar ,mal bine tra-We un sarac, de cat un bogat sgarcit.' ,MaT binesarac §i curat, de cat bogat §i rttinat.' ,Saracul dece-i sarac? ca, n'are minte in cap' sau , a nu credece e in carte, ci crede in lucrurl de§artec. Dar : ,Pesarac in nevoi crude, numaT Domnul it aude.' Ideeafundamentals Ina, care predomina In toate prover-bele, ca §i in toata viata poporulut este : ,cuT i se cro-e§te ran rau IT merge tot meree un fel de fata-lism i prin urmare o supunere oarba destinulul, a§a is fost, norocu,' ,aqa-i a fost ursita" cu astai§l esplica poporul toate nenorocile §i cu asta semangae.

Spiritul ironic se observa In bicluirea vitiurilor ; inspecial prostul qi nerodul este figura cea mat deasain proverbe. Vine apoT , flecaria, betia , scumpetea,desfranarea, lenevia, lacomia etc. Ar trece peste schitace voim not sa, dam, dacs am incerca. sa dam esempledin fie-care. Anton Pann culegand eel d'antaTu pro-verbele romane, le a publicat intr'o Inlantuire di-bace §i sub rubrice anume sub titlul de : Culegere deproverburi sail Povestea vorbil, de prin lume adunateci tar* la lume date. Editia antala intr'un volumBucure§ff 1847 reprodusa in tocmal in editia de

220 LITERATURA POPULARA ROMANA

la 1880. AceastA culegere de proverburi, ameste-catA cu pove§ti s'a vandut asa de repede in catdeja la 1852-1853 scoase Anton Pann o a doua e-ditiune in 3 volume, mult mai bogata de cat cea d'an-taia. Din punctul de vedere al forme/ originale aproverbelor trebue observat, ea editiunea antaia areo sums de proverbe romane Inca In forma for pro-zaica, precum se mai aflA azi in gura poporului,dar pe cari I a rimat Anton Pann in editia a doua,vazand ea cititoril gusta mai bine aceasta forma. Ori-ginalitatea Impartirei §i ingeniositatea legaturei pro-verbelor Intre dansele, ridica aceastA colectiune deproverbe mai pre sus de cat eolectiunile facute la altepopoare, chiar daca aceste din urma sant mai erudite.

Pe langa Anton Pann mai avem §i pe d, P. Ispi-rescu , care a publicat mai multe proverbe, ca adausla Legendele sail basmele romanilor vol. I Bucur.1872 pag. 164-180.

Sub titlu de Romanul glumey a aparut apol la Bu-curesti 1874 o sums de proverbe scoase toate dinAnton Pann. Mai mult zialtoare de cat proverbe apublicat Baronzi In cartea sa : Limba romancl tra-ditiunile el Galati 1872 pag. 40-71. 0 colectiune maibogata, coprinzand in sine toate proverbele autorilorsus eitati §i alte scoase din cart/ de citire , este aceeapublicata de I. C. Hincescu, Proverbele Romdnilor.Sibiiu 1877 care tontine 3169 de proverbe §i zica--toare, dar uneori schimbate de catre editorul.

Toate aceste colectiuni Insa sant cu mult Intrecuteprin colectiunea manuscripts a 1111 Golescu. Aci santIn§irate proverbele §i maximele In ordin alfabetic,

si

yFi

PROVERBS 221

cdte o data §i cu variantele proverbelor §i cu esplica-iiunea for in parantesa. Acest manuscript, care se all&acuma In posesiunea Academie' romane, a fost cer-cetat §i de d. Lambrior, care a dat un mic estract dinteansul 1).

Academia ar aduce un serviciu imens literature'paroemiologice romane, daca ar publica acea colec-iune mareata.

In fine a inceput d-nu Ispirescu In ,Revista pentruIstorie, Archeologie §i Filologie' 2) cu publicarea unercolectiuni de proverbe, maxime §i zicatoare, care co-prinde nu numal tot ce s'a publicat pana acuma, dard-nia sa a §i fa' cut escerpte din carOle autorilorromani de-frunte, §i pe lana aceasta s'a folosit §i de manuscrip-tul lui Golescu. Ar fi de dorit ca aceasta coleOune,in orb-ce caz cea complecta ce o putem avea, saiasa la lumina in intregul ei, cat se poate de curand.Numal atunci vom avea un temeiu solid pentru cer-cetari critice, privitoare la proverbele romane.

Pe MO proverbe §i subt acela§T titlu mai con incolectiunile sus citate §i o suma de ziecitoare" careprin scurtimea for se apropie de proverbe, dar care infond se deosibesc cu totul de proverbe. Pe cand pro-verbul constata sub o forma anume un adevar gasitprin esperienta, nu este zicatoare alt ceva de cat oespresiune figuratii. Pe cand proverbul se compunedin &nil formand un paralelism, tea qi anti-tesa, n'are zicatoare de cat forma unei espresiunl,

1) ConvorbirT Liter are an. VIII.2) Anu I. Bucur. 1882 pag. 224 urm.

mai

part!,

222 LITERATURA POPULARA ROMANI

uncle i lipseste o parte (subinteleasa) ca a doua partea comparatiuneT. Este deci un felt de caracterisare,uncle in loc de a se spune o calitate sat o activitateoare care, printr'un nume sat verb, se intrebuinteaza,un fir de cuvinte fi de ides', care se au catre ideia a-devarata, ca o pildA sat o transcriptiune poeticA, ca-dre un fapt real, neesprimat Insa de a dreptu. Asta sieste ce constitue caracterul uneT limbs' §i asta este ceeace dA farmecul nespus basmelor romane §i graiululNit al poporuluT roman. Precum Orientalul impodo-13e§te oratiunea sa cu florT ritorice adesea orT fantas-tice, impodobmte poporul roman graiul sau cu acelepilde, care 'T dat o plasticitate §i un colorit adevAratnational. Aci e cheea caracterulul Umbel romanmtT,i numaT acela va patrunde in spiritul eT, care se va

ocupat in deosebT cu zicdtoarele romane.Intocmai ca §i proverbele, imbrAlipazA zicAtoarele

toata sfera activitAtil omene§tT, dar se irAelege, multmar puOn decat acolo, se resimte aci o inraurire literarA.Totul, ca sA zic ma, a crescut in nature, prin nature..

PanA acum s'a incercat numaT I. U. Jarnik 1) a es-trage din unele basme romane, zicatoare §i locutiunTproverbiale. De asemenea confine cartea luT Baronzio suma insemnatl, §i compil aOunea luT Jipescu in Opin-caru, precum se §i afla pAstrate colea §i in Povesteavorbii lub Anton Panni Proverbele ronuinilor.de Hin-tescu. Mal cu seams fac de o parte insemnata din co-lecOunea d-luT Ispirescu. Estragem numaT cate-va e-semple ca specimen :

Sprachliches aus runuenisehen Volksnuerehen Wien 1877.

icl

PROYERBE 223

,A dat ortul popic (a murit) sad ,a adormitsomnulcel vecinic`; pentru a esprima frumoasd, zicem; ,ruptadin scare' sau ,are pe vin'o incoacec sau 04 soareto putee uita, dar la dansa ba' ; a infela: ,l'a h&c,l'a fript" ,l'a potcovit bine' ; a Jugi : ,a o lua la sana-toase ,a o sterge ,a o rupe la fuga ,a luat'o la pi-eior , a luat lumea in cap'; arcreie : , a ajunge la sapade lemn` etc. alte zicatoare sant : ,a prinde en ocauamica' ,'T lipseste o doaga( , e batut la cap"; pentru aesprima el cine-va e beat zicem: , a suflat in fundul °a-le' ,s'a afumat cu luleaue ,mustatile ii cauta aoalac Ja Mut carbunii la cap' ,picioarele nu'l maitin' ,ii atarna intro parte' sad ,a pus mai mult de-o parte' La toate acestea putem observa, precumam relevat'o mai sus, ca se par a fi proverbe pres-curtate , unde jumAtatea esplicativft e subtir4eleasa(I. e.: ,asa straluceste, ca rupta din scare' ,de railce l'a inselat, l'a lasat ca fript ,'I lipseste o doaga la.cap, ca sa fie intreg.` etc.

GHICITORI.

Intocmai ca proverbele §i zicatoarele sant §i ghici-torile o espresiune figurata sau mai bine, o descriereparafrastica unui obiect de ghicit.

Patria ghicitorilor este Orientul , carui 11 place es-presiunea enigmatica tot atata cat cea aforistica. Esem-plele cele mai vechi de ghicitoare gasim in Biblia,unde Samson intreaba, pe FilistenT o ghicitoare, nere-zolvatA pang, asta-zi; cad deslegarea ce se da acolo,nu esplica cu totul ghicitoarea puss de Samson.

Din anticitatea greceasca, e cunoscuta, ghicitoarea ceo pune Sphinx la toti trecatoril langa cula ei, Oacand vine Oedipus §i o desleaga. Cu toate ca au tre-cut, atatea zeciml de secole de atuncea, totu§i regasiniaceasta ghicitoare in literatura populara romans. Acisuns : ,Ce vietuitoare umbla dimineata in patru pi-cioare, la pranz in cloud. §i seara In tree?

,Omul, cand e mic umbla d'a bu§lle, cand e marein dour picioare, qi cand imbatrane§te mai is qi un.toiag 1).

Ghicitoarea §i mai mult ,gryphul,c jucaril de cuvinte

1) Pann: Sezatoarea la Tara ed. 1880 I. p. 30.

GHICITO RI 225

se obidnulau apol mai cu seams la a§a numitele sym-posia sau la mesele, unde se intruneau filosofil §i in-vatalil cu alt! prietteni bunt, §i" intr'altele petreceau,punand ghicitoare i dand aceluia ce le ghicia cate oportiune de came , drept rasplata. Atheneus, un corn-pilator din sec. IV d. Ch. a compus o carte intitulata :Deipnosofistele, adica o descriere unel ast-fel de petre-cell la masa , cu toate detaliele, pe carI le a cules dindiferiO autori. Aci pomene§te elfin cartea X o sums deghicitori eline ; Izvorul principal de care s'a slujit afost cartea, asupra ghicitorilor, acuma perduta scrisade Clearh , scolarul lui Aristotel. Aceste ghicitorl sedeosibesc cu totul de ghicitorile romane.

Un singur esemplu vom aduce pentru a arata, cumacelasI obiect, pe MO momente identice, cu toataacestea e alt-fel pus ca ghicitoare la Ellin!, i alt-fel laRoman!.

Antiphanes pune pe Sappho sa intrebe pe tatal ei :,Este o fiinla femeeasca, ce poarta copil in san. A-

cestea cu toate ca-s mute striga peste marl §i pesteCarl, de II aud eel ce vor. Iar toci cd-Palti ce sant deEta nu aud nimica; i nu atinge nicl un glas urecheaacelora ce 11 aud.'

Tatal el cauta sä raspunza, dar nu nimere§te intoc-mai, §i Sappho II esplica :

,Fiinta femeiasca este scrisoarea, copiil sant literile :sant mute §i vorbesc dad. voitI qi tot,I eel alt.! n'audenimica cand vol o cititl.

Iata acum ghicitorile romane ; cad avem mai multevariante relative la scrisoarea.

Cea mal aproape este :Glister, lit. pop. rom. 16

226 LITERATURA POPULARA ROMANI

,Limbs dulce sad amardgrdesc la rasarit si se aude la opus' 1)

Varianta este :,Am o gaind pestritd.duce veste la Gheorghitd.'

,Am o gdind cAnipiedd de veste la domnie.'

Cu totul deosebite sant apol ghicitorile:

,Campul alb,oile negre;cM' le vedenu le crede ;cin' le pastele cunoaste.

Prescurtatd in Bucovina:,Campul alb,sdcara neagra. `

Din literatura clasicd latind nu s'a conservat marnicI o ghicitoare. Cea d'antaia colectiune de ghicitoarelatine se atribue lul Symphosius, contimporanul auto-

1) AlPxandri, poes. popul. pag. 393.2) Ispirescu, Pilde qi ghicitorI p. 39 No. 46. Romanul &met,

No. 1.8) Stamati, Pepelea ; Calendar pentru basme 1877. RominuI

Glumet No. 36.4) Ispirescu 1. c. No. 34.1) Cal. pentru hasme 1877.

9)

8)

4)

5)

si :

GHICITORI 227

rului AnthologieT latine, prin urmare din sec. VVIcare coprinde 100 de ghicitorT.

Alta colectiune este apoi a luT Aldhelmus, care amurit la 708 ca episcop din Salisbury. Aceste colec-iiuni sant versificate.

Mai des intAlnim ghicitori in literatura germand ;caci spiritulul german ii placea mai mult meditareaasupta lucrurilor esprimate sub forma de cimilitura.De aceea gdsim cimilituri deja in , Edda" apoi in Wart-burgkrieg,' care dupa multe schimbdri ajunge a fi,disputa lul Tilu la Vittenbere citatit mai sus 1) Co-lectiuni de ghicitorT ruse§ti s'au fitcut de dire Hudia-coy, Sadovnicov §i Sementovski 2). La SerbT a culesNovacovic' toate ghicitorile intr'un volum insemnat 3).

Ne ar duce departe, dace, am voi sä urmarim litera-tura de ghicitorT, pp la toate popoarele, ceea ce ar fi§i de prisos, de oare ce aceste ghicitorT n'au avutmai nicl o influenta asupra celor romane. Mai pe largdespre ghicitori vezi: Friedreich §i Hagen 5).

In tocmai ca la proverbe, ne ferim a intra in compa-ratiun ea ghicitorilor, cari ca producte ale intuiVunii me-tafori ce ale poporuluT, se pot na,,te in mod independentela fie-care popor. Cad tocmai aceste ghicitori, pentrucall nu dam de origina literard, at o aparei0

1) Pag. 162-163.s) Galahova: istor. russk. sloves. I 1880 p. 159.1) St. Novacovic', Srpske narodne zagonetke PancTova 1877.

Friedreich, Geschichte des Rathsels. Dresden 1860.1') H. Hagen, Antike and Mittelalterlii the Raethselpessfa.

Bern 1877.

4)

mitica,

228 LITERATURA POPULARA ROMANA

§i ne arata cum personifica poporul elementele naturer.Pe o scara mat inalta, ne esplica aceste ghicitorT acti-vitatea rnitofelcatoare al spiritulul poporuluT. Asacum poporul personifica acuma, ass a putut per-sonifica in timpurile trecute, §i aceste personificaffs'au putut fixa ca embrioanele unet mitologit, cares'a desvoltat pe urma lor. Mal jos vom reveni asupraacestor ghicitori populare, dand §i cate va esemple.

Ceea ce voim sa observam frisa in mod generaleste, ca, nu se poate tAgadui o asemanare foarte mare,

adesea ort chiar o identitate, intre ghicitorile romane§i cele ale popoarelor din peninsula Balcanica. Se-vede, ca era un curent comun literar §i o dispositiunecomuna la toate aceste popoare.

Not insa ne vom ocupa de o cam data ca Iacele alte prod ucte populare, a cauta izvorul literar pen-tru o suma din ghicitorile romane, precum am cautat§i am gasit pentru o parte din proverbe fabule etc.

0 parte din ghicitori are drept obiect persoaneintamplarl biblice. Izvorul acestora sant ,/ntrebarilafi rdspunsurilec de cart am pomenit mat sus.

Not in literatura romans nu posedam nict un esem--plar tiparit ; din contra insa, posedam mat multe ma-nuscripte din diferitt secolt. Textul eel mat vechid seafla intr'un ,Codex miscellaneus` sad intr'un ,sbor-nic manuscript de pe Ia inceputul sec. XVII. Acestmanuscript, posesiunea Academie romane, ne esteInsa inaccesibil, de oare ce se afla la D. Hasdeu. NotInsa posedam alte douit manuscripte, unul de pe la1750, altul de pe la 1800 amandouit defecte, Tar Bi-

i

si

si

OHICITORI 229

blioteca Centrall din Bucure§t1 poseda unu complectcopiat la 1809. Acest manuscript din urma din cauzaaceea se apropie mat mult de textul din sec. XVII.

Toate aceste nu sant alt -ceva de cat traducerl qiamplificArt ale unul prototip slay, publicat de Tihon-ravov in cloud variante, unu din sec. XV. §i cel altdin sec XVII sub titlul ; ,varoava celor treT sfintr 1)la cart mat addogdm §i textele slavone publicate all-turea cu aceastA voroava, intitulate : ,IntrebArT dineate part s'a zidit Adam' earl' mat contin §i alte in-trebarT, afara de cele privitoare la zidirea luT Adam,§i earl aq intrat in literatura noastra 2). Aceste textedin urma sant din secolul XV §i XVI. NovacovicT apublicat asemenea mat multe texte slavice de intre-barT §i rdspunsurT 8).

De oare ce textul cel mat complect se afia in copiade la 1809, dam estracte mat marl dintr'acesta dinurmd, §i humaT cate-va din cele vechl, earl* se deo-sibesc putin prin coprinsul tor. Intocmat insti, ca latextele slavone, asa se poate observa §i aci, cea matmare divergintA in numeiru/ acestor ,IntrebarT.` For-ma for inlesnea amplificarea ; fie-care copist mat adau-ga, sari scurta numitrul for dupd, cum 'T placea, §i ast-fel se aflu in aceste ,IntreharT4 §i legende prescurtate

1) N. Tihonravov, Pamfatniki otrecennor rueskol literatury.vol. U. Moscva 1863 p. 423-438: Beseda trehii svTatiteleT."

3) Ibidem pag. 438-457: Voprosy ota skolikihii c'astel soz-danii bylif Adamh.

) St. NovaeovieT, primeri knTijevnosti i Tezika staroga i srps-koslavenskoga. Belgrad 1877 pag. 432-447.

230 LITERATURA POPULARA ROMANA

si talcuri simbolice ale obiectelor bisericestl. In parteaa 3-a a carp de fall, cu ocaziunea literature) reli-gioase, vom reveni des asupra acestel parti legendaredin Intrebart.

Aci numai unele IntrebarT, §i adica : Ghicitorile_mai cu seam/ acele, cars all intrat in popor.

,Intr. Cine all zist intal aminll?Rasp. Dumnezeu au zisd intAT aminll.I. Care copacia au fost intal pre lume ?R. Trestle.I. Candy gresi Adamd, suptu care copacl s'ad as-

cunsd ?R. Suptd frunza de smochind.I. Ce pamantil au vazutu sorile numai o dataR. Pamantuld din Mare rosie, candy au trecutg.

Izraieleni.I. Candy s'all bucurat toatit lumea ?R. Candu au exit Noi din corabie.I. De unde au luatd lutu, care au zidit Dumnezeu

pre Adam ?R. Din pamantuld MadieamulutI. Ce late intr'o zi crescu, lute() zi o facu §i pang.

sear sä marita?R. Evva.I. Cine au luau) pre fiica-sa muerea ?R. Adamll pre EvvaI. Cana all peritil a patra parte din lume ?R Candd au ucisu Caind pre fratele sad Aveld.I. Ce cocosu au cantatd §i l'au auzitil toatii lume?R. Cocosul cell) din corabiea lul Nole.

?

GHICJTORI 231

I. Ce feld de hieara n'au luatt. Noie in corabie ?R Broasca §i peltile §i cele l'ante ale api jivini.I. Cine s'au nascutti §i moarte n'au vazutd ?R. Ilie §i Iona (?) §i Enoliti §i feeloara Marie.I. Cine cerTu n'au vazutu §i pamantu n'au caleatd

§i luT D -zeii au cantatd?R. Ioand botezAtoriu, den pAntecele maiciT sale, Eli-

saveta.I. Cine au graft adevaru §i au peritd, i cine n'an

graft adevaru §i s'ati spasit ?R. Iuda vanzatorid §i Petru apostolilI. Cine ad fost sol mut, trimes sä aduca carte ne-

scrisA, in cetate neintemeiata?R. Sol mut au fost porumbu, cand l'ad trimis Noie

din corabie de ad adus o stalpare din maslin, cartenescris6; in cetate neintemeiatA, in corabia lul. Noie.

I. Cine ad murit §i nu s'au ingropat ?R. Muerea Jul Loth.I. Cine n'atimurit §i s'ar'i ingropat i in mormant as

eantat?R. Iona prorocu, in pantecele chituluT.I. Cine nu nascu §i muri?R. Adam.I. Cine dupa moartea lul far ad intrat in zgau mai-

ea-sa?R. Adam.cAceste ghicitorT scoase din manuscriptul de la 1809

se potrivesc §i cu cele continute in cele alte doul ma-nuscripte romane, cu cele slavone §i cu alte texte.me-dievale de IntrebArT §i raspunsuri precum este : Dia-

232 LITERATURA POPULARA ROMANI

logul !titre Solomon §i Saturn, citat me sus. Nameun singur esemplu, relativ la ghicitoarea cea din ur-ma, care sunk, in ,Dialogul` :

,Dis moi quel est celui, qui ite fut jamais ndqui fut ensuite enseveli dans le sein de sa mere etet qui fut baptise apres sa mort?

Je to le dis : c'est Adam. 1)Mal adaugam aci ghicitoarea urmatoare, din ma-

nuscriptul de pe la 1800 2) interesanta prin forma elenigmatic. :

,Intrebare. Tata-tau au fost tats, §i mil, §i mo§a-tau mil What, §i eu til sor, §i to mil ficior ?

Raspunsu: Vorba Evil cu fli-sou AvelMaT-toate aceste ghicitorl comunicate aci dupa ma-

nuscripte, se regasesc in ?ezatoarea lui Anton Pann 3)§i dupa aceea in Romdnul Glumet 4', care nu estealt-ceva de cat o adunare facuta dupa alte colectiunlmat vechi. Aceasta ghicitoare din urma, am intrtlnit -onot deja mat inainte, cand era vorba de ezatoarea.

Dar nu numal aci se *este, ci 0 in romaniul Apol-lonius din Tyra, compus de sigur in sec. V.VI.Afara de aceastit ghicitoare, mai conOne Apollonius

alte trel ghicitorl, dar se deosibesc cu totul de celeromane.

880.1) Migne: Dictionnaire des Apocryphes II. Paris 1868 columns

Fol. lb.11) Vol. I, 1880 p. 28-30.4)*No. 2-6; 144-166 etc.

si

3)

GHICITORI 233

Pe langa aceste ghicitori, ce se trag de a dreptulde la ,IntrebarT §i raspunsuri` mai cor4in aceste dinIrma, Inca vr'o doua, trel repetate asemenea dePann qi Romanul glumet; a§a d. e :

,Intr.Un omd avea trei plugurl de boi §i ara §i se-mana trel obroace de grau qi puse 12 seceratori §ipatru trieratori §i secerara §i trierara §i %curl trelobroace de gran ?

R Omu este Dumnezeti; cele trei plugurl de boT, sfan-ta Troita ; samanta, cuvantuld lut Dumnezeu ; secera-torii, cel 12 apostoli ; trieratorii eelpatru evanghe10.4

Alta :Und omd zisese feciorului celui mai mare : mere

la vie §i zise: merge-void, §i nu merse ; §i zisese ce-lui mai mica : merge -veT la vie, §i el zise : nu voiu-merge §i merse?

R. Omu este Dumnezeu ; vie, InparaAia cerului ; fi-ciorul celil mai mare, Iuda ; cel mai mica, apostoldPavelu.

Ca sä terminam cu ,IntrebArile §i raspunsurile'mai pomenim una dupa manuscriptul de pe la 17501)altfel publicat tot, de oare ce l'am reprodus fn Intre-gul lu! In Chrestomatia :

Ci esti, cloua staff, doua alearga, doutt sa schim-ba qi doua sa sfadesett?

R. Celi doul ce alearga, este soarile §i luna; Tar celidoua ce stau, este ceriul cu pamantul : Tara cele doutt

1) Fol. 52 a-b.

,I.

234 LITERATURA POPULARA ROMANA

ce s schimba, este zioa cu noapte; Tara celi-doul cesA sfadescu, este moarte cu viiaa omulul'.

Aceasta ghicitoare, care se departeaza de caracte-rul biblic al celor alte, a intrat ca totul in popor.

Intocmai ap. se afla la Anton Pann 1) §i Romanulglumet. 2) PuOn schimbata a fost ghicitoarea de cdtrepopor, care a fdcut dinteansa cea urmdtoare :

Doug, merg, cloud staucloud dumanie '0 au'

adicd:Soarele fi luna, focul fi apa. sl

Mai puffin schimbatA este la d. Ispirescu : 4)

cloud merg §i cloud stau,doua judecatd au`

adica ;Soarele ysi luna, cerul fi peimdntul focul ygi apa.Cerul ysi pcimantul, moartea ygi viaca ysi invacciturce

mai sant esprimate prin ghicitoarea:nalt ziditnegru cernit,amar ca fierea§i mai adanc ca fundul marii

cules de not din gura poporului.

1) I. pag. 28--29.1) No. 163.3) Alexandri, poes. pop. p. 393.4) Pilde ghicitori No. 20.

GHICITORT 235

Importar4a acestor ,IntrebarIsi raspunsuif' constamai cu seams intr'aceea, ca ele au fost mijlocitoritintre literatura scrisa, literatura nescrisa, cad eleau servit de grapsime dascalilor vecht, intocmal ca Pil-dele filosofefti ; in ast-fel de mod au intrat cu incetuin popor. Dupa ce ispravea dascalul cel vechiu cursulsau, compus din .Az-buche, Ctaslov si Psaltirie, dictasau stria grapsime din Pilde sau din Intrebeiri.

Alt isvor pentru ghicitorl este Bertoldo, a doua car-te de intrebari, insa nu religioase, ci mirenastisi corni-ce. 0 sums de ghicitori nu sant alt-ceva decat insasTacele intrebari, ce s'au intrebat imparatul cu Bertoldo,sau Bertoldo cu mascariciu de la curtea imparateasca:D. e :

,Cand sta epurile si nu fuge ? In frigare.'corespunde la Bertoldo :

,Intrebare : cum at fi facut sa prinzl un epure, nealergand dupa dansul ?

Baspuns. Astept pans l'asT fi tiert, apol prin-de.' 2)

Alta :Cand e ziva cea mat lungs ?Cand n'al ce sti manandIar la Bertoldo :,Intr. Care este mai mare zi, de cat ar putea fi?Rasp. Aceea in care cede omul nemancat. "Iar alta :

Pann 1. c. I. p. 23.2) Mal sus pag. 84.

Pann, loc. cit.

l'asT

13)

3)

$i si

si

ei

)

236 LITERATURA POPULARA ROMANA

ce este maT alb decal laptele?ziva, ca laptele nu lumineaza. 1)Bertoldo :,I. Care lucru este mai alb decal ar putea fi?R. Ziva.Dupa aceea demonstra Bertoldo imparatului ca

ziva este maT alba da cat laptele, ducandu-1 lute() o-dais intunecata, in care se afla o vadrit cu lapte, §i

-odaea cu toate acestea ramase intunecata.Cat priveete ziva, mai cu seams impreunata cu

noaptea, ea formeaza subjectul unor ghicitorT romanevariate, §i foarte interesante, find a at o aparen0.mitologica.

,Am o gaind c'o aripit alba §i cu una neagra ; cucea alba impra§tie i cu cea neagra aduna 2).

Pi Ain variata suns ghicitoarea In calendar pentrubasme pe 1875 :

,Am doua c/ofei, una cupuT albT§i alta cu pull negri,cea cu puii albT 11 rasipeqte §i cea cu puiT negrii ffaduna.'

Din gliintt §i clopti se face apol: fatd, sort, In va-riantele :

sant &Jul surorY in lumeneasemenea la nume,una albs luminatAe'alta neagra intunecata,

9 Pann 1. c. p. 30.$) &Amato, Pepelea. Romanul glumeV No. 20.

GHICITORI 237

Apo! :

se gonesc prin lumea lung.§i nu pot O. se ajungd. 1).

cloud fete ce port salt*una neagra §'alta albaneincetat se tot gonesc§i in veci nu se sosesc 2).

Cate-va ghicitori datorim hif Archir 0 Anadam,respective, Viata lui Esop. Ghicitoarea privitoare laanul am pomenit'o deja mai sus p. 108-110.

Alta este :,Ce este aceia dintr'un insufletit, ese un ne insu-

fletit §i dintr'un ne insufletit, ese un insufletit' ?Archir raspunse : este ou/ ; and '11 out, gaina este

ne insufletit i and 11 cloce§te, ese un insufletit.De aci ghicitoarea popular, :,Ce se na§te neinsufletit din insufletit, §i insufletit

din ne insufletit? ,Gaina §i oule 3).Din Esop de altd parte avem :

,Ce este mai dulce de cat toate ?Limba ; and vorbe§te vorbe dulci.Dar ce este mai amar de cat toate ?Iard§i limba, and vorbe§te vorbe amarec 4)

1) Pann: §ezatoare I. p. 30. Wolf, Voinic Inflorit.Romanul glumet No. 9.

3) Fundescu : Basme 1870 p, 146. Baronzi pag. 213. Ispi-rescu. Pilde No. 112. Rom. glumet No. 64 ; 141.

3) Ispirescu. Pilde No 126. Rom. glumet No. 101.4) Pann. 1. c. I. p. 23.

238 LTTERATURA POPULARA ROMANA

find derivata ghicitoarea aceasta din povestea conOnuta.acolo, unde se spune, ca. poruncind Xant luT Esop sagateasca. bucate din ce e mat bun, si Tara, sa. gateascadin ce e mat prost, in amandoul on Esop gati limb!.

Asa mal sant cate-va ghicitorT de origine literarycart au drept scop de a ghici un nurndr oare-care d. e.

,Un copil intrand in scoala, intreba pe profesor ;calf scolart at ? el rdspunse : de as! mat avea Inca a-tali pe call' am, si pe jumatate si pe sfert si cu d-ta,s'ar face o suta ? Aq fost scolarT tret zeci si vase 1).

Aceasta ghicitoare se aseama cu una din Antho-logia Latina, care spune :

,Un porumb vazand de dour, orT case porumbizburand dintr'un pale, zise : daca numarul vostruintreg s'ar maxi de doua or!, si luandu-ma si pemine, face peste tot o sutd. Numarul palculul de po-rumbI era trel-zed-vi -trel 2).'

Ne ajung aceste esemple, pentru a arata originaliterard unet sume de ghicitori §i inteadevar nu estealt- ceva scopul cercetarilor de fala, de cat a urmariaceste origin! literare pentru literatura popular..

Dar find -ca aceste ghicitort nu formeaza de cat oparte mica din suma ghicitorilor romane, vom comu-nica si cate-va din aceste din urma. cu atat matmult, cu cat am atins deja mat sus interesul psiho-logic, ce ati aceste ghicitorT, cart ne arata, cum per-sonifica poporul elementele nature! si da, nastere

1) Romanul glamet No. 174.2) Hagen pag. 30.

GHICTTORI 239

la mite. Mal intaiu Insa sa arunc§m o ochire asupra,literature) romane enigmatice.

-Colectiunea cea maT veche de ghicitori este cea de,Stamati, care a In§irat 32 de ghicitorT in cartea saPepe lea pag. 109 112. NoT posedam numaT editiu-nea tiparita la un loc cu Alexandria, Ia§T 1868. DupaStamate pomenim pe Anton Pann, care In ezatoa-rea la Tara, 1) a adunat o suma de ghicitorT, atat decele de origine scris., cat i ghicitori de origin, nes-scris.. ColecOunea cea mai complecta de ghicitorT,culese din gura poporuluT, datorim d-luT Ispirescu 2).Intre cele 174 de ghicitorT, dintre earl se com-pune aceasta colectiiune, se afla §i cele 118 publi-,cate de d-nia sa cu cati-va and mai inainte 3). Colec-liurif maT vechl se afla la Alexandri 4), Fundescu 6),Calendar pentru basme 6) §i Baronzi 7). Toate acesteafar, de colectiunea d -Iui Ispirescu, se aflu reunitein Romanul glum% 8). In sfar§it maT pomenim §i ghi-citorile culese de d. Leon Wolf §i publicate In : Voinic

1) Ed. 2-a 1880 vol. I. pag. 16-23 si 28-31.1) Pilde li Ghicitorl. Buc.1 880 pag. 23-48.3) Legendele saa basmele Romauilor I. 1872 pag. 154-163.

Inteadevar nu sant maI mult de cat 110 ghicitori, cad cule-zatorul a gre.it uneorl cu numerotarea d. e. sare de la 90drept la 100 etc.

4) Poesil populare. Bucurescl 1866 p. 393.3) Basme etc. ed. 2-a 1870 p. 145-154 ed. 3-a p. 171-178.9 1874 p. 77-78. 1875 p. 77-78. 1877 p. 150-152.7) Limba romans : GalatI 1872 p. 213-221.3) Bucur. 1874 pag. 60-112. No. 1-347.

240 LITERATURA POPULAR i ROMANA

inflorit 1). No! insine am cules acest material intregspre a-1 publica aranjat in mod sistematia. Unele ghi-citori se gasesc publicate in foi periodice, umori-slice etc.

Iata acuma, diva ce am insirat toata bibliografia,si unele ghicitori din aceste colectiuni, preferind acele-ghicitori, cart all cele mai multe variante, proba elsant adevarat populare, fiind objecte de predilectiuneale fantaziei sale active.

Aluna :cucuiata vai de easta intr'un varf de nuia 2).

§isacaita vai de ealade intr'un varf de nuia 2)

cantarul :nici moarta, nici vienumai din coada adie. 4)

sau,ce e mic ca oulsi poate ca boul. 6)

am o gainusegalbinuse

1) Bucnr. 1881 pa g. 92-96.9) Baronzi p, 214.8) Calend. p. Basme 1874. Lgpiresen, Pilde No. 8. Rom. gln-

met No. 127.4) Ispirescu No. 30.6) Ibid No. 68.

sau,

GHICITORI 241

sau,

in fine,

capul :

cu minciun4e in gu§ecu dreptate pe spinare. 3)

tata 'n podSi mama '1 apucA de nod

lae balaeunghie de gaecreasta de ridichl. 6)

la o margine de crAng,cloud blant de blid ;langd doud bldni de blid,doi lucefere ;langd doi luceferei,o moara ferecata. 6)

sau, moara ferecatd,cioara sparcaitoaredoi luceferT,doua brasde trase pe o poenita,§'o clae daramata. 7)

rq e, mar nu epb.turi s&nt, placintA mil 8)

4)

ceapa :

1) Ibid. No. 135.2) Cal. p. Basin. 1874.8) Rom. glum. No. 110.4) Fundescu ; Rom. glum. No 111.5) Ispirescu, No. 10.6) Alexandri p.393.

Outer, lit. pop. rom. 18

242 LITERATURA POPULAR/ ROMANA

ghicT, micT, ceapa ce e.sau, sus Odure,

jos prescure.ceasornicul :

ganganie fgra suflareumbla MI . astAmpararen'are duh, nici nu viaza,toata lumea indrepteaza.

sau,ce e mic gi fara minte,gi ne 'nvatA la cuvinfe. 4)

am o pasare dugman5.,gi foarte tiranb.,n'are suflet, n'are minte,ci e piing. de cuviute,ce o intrebi, ea spune. 5)

dopo t it/ :Pana cocostArcublibate in poarta targului. 6)

sau,

sau,rage buga 'ntre hotares'aude 'ntr'a gapta tarp.. 7)

7) Cal. p. Basm. 1875.7) Ispirescu No. 116. Rom. glum. 137.3) Stamati, Pepe lea. Rom. glum. No. 26.

Ispirescu, No. 64.7) Ibid, No. 1526) Stamati, Rom. glum, 23.7) Cal. p. basm. 1877; Ghicitorl din Bucovina.

sail,

GHIC1TORI 243

sau, sunalu &Atli in curte§i auzi murgul din munte. 9

sau,cerbii sbiaraciutele s'aduna. 2)

in fine,cercelul DoamneTin fundul oalei. 5)

corabia :Cat eram in viat,aumbream cu multi, dulcea0pe tot omul ostenit.Acum insa dupa moartede alta soarta am eu parteca sd tin necontenit.Vii pe minevii sub mine

vedem, gaci-yei bine? 4)sau,

Pe cea vale nouratavine-o fiard. 'ncornoratade me§teri streini lucrata;suflet n'are, suflet ducede pamant nu se atinge.

sau, Am un lucru,

1) Ispirescu No. 19.3) Ibid, No. 22.3) Rom. glum. No. 77.

Stamati. Rom. glum. No. 25.Alexandri 1. c.

sa.

5)

4)

5)

244 LITERATURA POPULARA ROMANA

suflet n'are, suflet duce,de pamant nu s'atinge. 1)

cuptor de pane :Tata inalt,ginere turbatmaica milostivai surioara oarbA. 2)

curcubeul :ervetel fnvargat

peste mare aruncat. 9sau : tergarel invargat

pe culme aruncat. 4)

cele alto variante, au aceea§i. forma , cu singura deo-sebire ca. in loc de fervefel sau ftergarel , sta : batista,sau panglicufd. 5)

eased, amnar fi cremene :Mireasa 'n padureginerile 'n Tarigrad0 nuna 'n garla. 6)

Am un bou rodcand ajunge 'n drum, sta. 7)

focul :

a) Stamati, Rom. glum. 24. Wolf. Voluic inflorit.a) Wolf, 1. c.5) Fundescu, Rom. glum. 47.a) lspirescu, No. 63.a) Baronzi. Cal. p. basm. 1875.a) Cal. p. basme 1875.a) Stamati. Rom. glum. 38.

GHICITORI 245

fumul : Cut mohoratd,utnbla sovaitd.

sau,

sau,

luna :

sau,

sau,

sau,

cine ese noaptea din sat§i nu'l latra cdinii. 2)

unde to duct, strambule?ce mg, intrebi, gdunosule?

Pe cea casd sindrilitajoaca o nultei potcovitcl 4)

am o purcica grasatrece seara peste casa. 9

am o vac bdlaeumbld noaptea prin gunoae.

la marginea satuluXcizjciula fartatulut

sau, (luna no*,bulgare, de ourcu coarne de taur. 8)

1) Ispirescu, No. 91.2) Ibid, No. 128.3) Ibid, No. 145.

Stamati. Rom. glum. 35.5) Cal, p. basme 1877.6) Ispirescu No. 35. Cal. p. basins 1875, Rom, glum. NO. 10 8.

Ispirescu No. 93. Rom. glum. 82.3) Baronzi, p. 215.

246 LITERATURA POPULARA ROMANI

Aceste dour, ghicitorT din urmA au drept deslegaresi soarele, de aceea alaturam aci toate ghicitorile privitoare la

soarele

sau,

tot asa,

sau,

Am un mar de aurjoaca pe o pele de taur.1)

bulgare de aurjoaca pe pele de taur. 2)

am un bulz mare de aurjoacA pe pele de taur. 3)

cAclula fartatuluipe marginea satulul. 4)

apor :soarele luna :

am doi bulgaff de aur,se joaca pe o pele de taur. 6)

am o rata potcovitastA pe cash, sindrilita.

steaua :

1) Stamati ; Rom. glum. No. 28. .2) Cal. p. basme 1874.a) Ispirescu No. 110.

Fundescu'; Baronzi p. 219.Rom. Glum. No. 68.

6) Ispirescu No. 129.

$

4)

:

9

GEICITORI 247

stelele : De la noTpan la voltotu-s zale§i parale.

d'aici pan' la muntetot sale (varianta : zare) marunte 2),

tunetul :

sau,

up :

Solar a. leul intre hotare,§i se nude In noun. OA. 8)

Ursu §adeurechia IT bate. 4)

sau, Ed la orl-ce casasant slug, aleasa ;eu pe on §i tine'intampin sand vine;cand pleadt afaraeu 11 petrec Tara. 5)

Ce trece prin \Tama§i nu se baggy, in seam,

sau, nenea Stan flueratorul. 7)

Stama6; Rom. glum. No. 34.2) Fundescu; Rom. gl. 58. Cal. p. basme 18741 Baronzi p. 221.8) Ispirescu, No. 157.4) Ispirescu, No. 117, Rom. glum. 132.8) Pann §ezltoarea I p. 17; Fundescu. Rom. glum. 76.

Baronzi, p. 214.7) Rom. glumet, No. 118.

vantul :

I)

9

I)

:

248 LITERATURA POPULARA ROMANA

Pe Tanga aceste ghicitori, cari au o singurd dezle-gare pentru mat multe intrebari, adica omonime, matsant §i ghicitori sinonime , adica o singura ghicitoarese dezleaga in diferite chipurt.

A§a o vedem aci Ia tunetul a drill ghicitoare esteidentica cu clopotul ; alte esemple mat sant :

GhicT ghicitoarea meaD'aicT pan la muntetot zale marunte. 1)

sau, de la munte pan. la muntetot zale marunte. 9

la aceasta ghicitoare r6spunde sus stelele, dar that ras-punde vi furnicile.

Sau ghicitoarea :M'a trimes doamna de sus la cea de josWI tes panza fart. rest. 8).

cu variantele :M'a trimes etc.sal dal o Panza fara neam de tivitura. *)

sau,M'a trimes etc.sa.'nii dea o tesatura fka neatn de iivitura. 6)

1) Ispirescu, No. 65.1) Rom. glum. 103.8) Ispirescu, No. 89.4) Fuudescu ; Rom. glum., 50, 51,1.36. Baronzi, p. 216.5) Ispirescu, No. 167.

;

GHICITORI 249

AceastA ghicitoare se desleaga prin gbiafd , §iprin giam §i prin hartie.

AltA ghicitoare, care cu puOne schimbaff, Insem-nead si bat (ciomag) prag qi cobilifa este cea ur-matoare :

(beittd).

(prag).

In padure m'am nAscutin padure am crescutsi cum m'au adus,judecAtor axn fost pus. 1)

I., . .acasa dad. m'aduseyAtaf de carte ma, puse ; 2)

sau,yAtaf de picere ma puse. 8)

(cobilifa).

In (wal m'a aduscercei de urechl mi-apus.

In fine Inca urmatoarea ghicitoarea :

Pann ezaloarea. Fundescu; Rom. glum. No. 80. Cal. p.basme 1877, Ispirescu, No. 111 ; Baronzi, p. 219.

2) Ispirescu, No. 21.3) Rom. gh unt, No. 109 s,i cules de noI din gura poporului.4) Fundescu; Baionzi p. 216. Cat: p. basme 1874. Rom. glum.

No. 46. Ispirescu No. 62.

1)

$i

si

.

250 LITERATI:1RA POPULARi ROMANA

curelu,A unsAsub parnant ascunsA, 1)

cu variantaulcelu§e unsa.In burueni ascunstt

sau, in earbtt ascung.

aceastA ghicitoare Insemneaza rama ; farpele §iepurele.

Ne ajung aceste esemple din enigmatica populararomana, cu cari incheTam literatura eticA ; adica par-tea aceea din literatura populara, care este fail indo-Tala, cea mai originald cu toate ca nu se poate tAgAduinici aci o inraurire literary ; dar ea a dat maT multna§tere la producte originate, servind ca model fan-tazieT populare, care a imitat §i a variat o forma, data,In multe chipurT asimilandu-§i-o ast-fel Inteatata, incat une -orl devine grey de a ajunge la prototipul ori-ginal.

1) Ispirescu, No. 67. Stamati, Rom. glum. No. 17.Fundescu ; Baronzi. p. 218, Ispirescu No. 73, Rom. glum. 130.

:

2)

:

.--...........-

1)

LITERATUR A RELIGIOASA.

DI.

LITERATURA RELIGIOASA

Nimic n'a schimbat inteatata omenirea , §i mai cuseam4 popoarele europene decAt Cre§tinismul. Nu nu-mai obiceiuri §i institutiunl au fost schimbate , darchiar modul de a se gandi a fost fundamental schim-bat. Totu§1 schimbtirile s'au efectuat pe o baza dejaesistenta. Popoarele isi aveau credintele, obiceTurile §iinstitutiunile proprie, earl s'au desvoltat prin mitologialor, din adoratiunea lumel inconjurAtoare, potrivitlcu firea fie-caruT popor. Cre§tinismul s'a suprapus lor,s'a amalgamat. cu dansele , a adoptat unele, a pre -fcut altele, §i Tar altele au fost cu desavar§ire star-pite. Pe not ne intereseaza in special fenomenulamalgamAreT, sau prefacerel credintelor §i obiceTurilorvecht pagane, In credinte §i obiceluil cre§tine. Acireligiunea a trebuit 0, se coboare din abstractiunT laviatia real,, sa Ong seams de cerintele oamenilor,se apropie de intelegerea de firea lor. Capil sectelorqi

sa.

254 LITERATURA POPULARA ROMANA.

ce se na§teau in salmi bisericei, au inieles imediat undeeste cheea pentru a patrunde in spiritul poporului, §iei an operat in acest mod, el' au raspandit ideile fordogmatice i religioase sub forma de pone. ti.

Inteadevar nimic nu place poporului mai mult, decaldata i se vorbe§te in limba lui, in ideile lui, apropiindu-se cat se poate de ceea ce el are sada in inima lui dintineree. Si ceea ce caracterizeaza activitatea secteloreretice in genere, este fabricarea sau prefacerea po-vestelor orientale asimilandu-le cu acele ce se aflaudeja in popor. Naratiunea §i apologia, iata una dinmijloacele puternice, cu cari au lucrat ereticil in cursulsecolilor §i au inraurit asupra spiritului popoarelor.

Materialul original al pove§tilor l'au luat din litera-ratura vechie ebraica §i din ceea al primelor secoli alerei moderne, unde religiunile dualiste ale Asiei auinfluenlat asupra nascandei religiune a lui Christ. Ceamai mare parte din acele pove§ti , constitue ceea cenumim : apocrife §i pseudepigrafe.

Biblia in textul el', lasa loc la multe intrebari, la cartfantasia a incercat sg, dea raspunsul ; asa d. e. : cuma omorat Cain pe Abel, de oare ce Cain n'a §tiut Incanimica de moarte ? Sau, venind din Persia ideea Sata-nay s'a intrebat mai intai, cum s'a facut Satan? apoi :caderea ingerilor ! Cum a vorbit §arpele ? §i qa tre-cand tot textul biblic dam pretutindenea de numiri §iintamplari pomenite numai o singura data §i eari catssa fie esplicate. D. e.: Enoh care dupa textul biblic ,afost luat de Dzeu.t Numai aceste putine cuvinte andat naqtere la o carte foarte vestita , aproape contim-

LITERA TURA RELIGIOA SA 255

purana cu Christos, 0 care asemenea tine de un firintreg de productiuni analoage.

Pe cand in respunsurile la intrebarile de sus avemapocrife, adica pove0i relative la persoane sau si-tuatiuni biblice, fara numele autorului, avem din con-tra in cartea lac Henoch un pseudepigraf, , adica ocarte, drept al card autor se da o persoana biblica.In felul acesta avem §i carti atribuite lui Adam, Abra-ham, Moise, David, apoi Apostolilor etc. unele din-tr'ansele sant chiar foarte vechi §i se bucurau de oreputatiune mare la parintii bisericei.

Pe langa aceste mar posedam 0 un Or de carte im-portante, cari au avut o influenta enorma asupra fan-tasiei omene0I : sant a§a numitele Apocalipse, cead'antaia carte de felul acesta : cartea lui Daniil a datna§tere la o multime de productiuni fantastice, mistice§i alegorice, din cari una a fost chiar priimita in canonulNoului Testament : apocalipsul Sf. loan bogoslov. Dar,afara de aceste doua, mai esista un §ir de apocalipse,adica vedenii precum este Apocalipsul lui Moise, allui Esra, apocalipsul Sf. Paul, un alt apocalips al Sf.loan etc. Toate aceste au fost culese de Fabricius,Gfrorer, Thilo, Tischendorff §i altil. De timpuriu dejaau fost prelucrate aceste pove01 apocrife sub influ-enta diferitelor secte.

Cea ma! Importanta sects pentru raspandirea ace-stei literaturi infra Slavii §i Romani a fost secta bo-gomilia din Bulgaria. Nascuta din Paulicianism §i dinManicheism oriental , avea de idee fundamentals,dualismul oriental, care sustine ca In lume dom-nesc douti principie, unul bun §i altul Mu: bumne-

256 LITERATURA POPULARA ROMANI.

zee §i Satanael. Numai acesta din urma insa a zi-dit lumea si al lui e trupul omenesc. Din acestpunct de vedere au fost prelucrate povestile orientaleatat de fundatorul sectel, popa Ieremia-Bogomil, catsi de urmasil lui. Afars de acele apocrife prelucratede dansii, ail mai raspandit el' si alte apocrife biblice siast- fel ad influentat asupra poporului. In acest punctse lovesc ereticii Bogomilt, cu toate sectele eretice oc-cidentale, cart asemenea all fost cet mai aprigi raspan-ditori acestei literaturi apocrife. Se vede insa ca ere-ticii pe lang scris mai propovedulau prin viul grniu.Altmintrelea marturisim, c. ne vine grew a inIelege,cum all putut A. se inradacineze acele credinte intea-tata in spiritul poporului. AceastA inraddcinare si a-,similare este une-ori asa de perfecta, incat devinefoarte gred a ajunge la un prototip literar. Nu arareon a si combinat autorul popular doua sat. fret povestideosebite, le a inodat intre dansele si le a dat un ca-racter national asa de pronuntat, incat unii din inv6.-tatii moderni s'au crezut in drept a le considera caautohtone si a recunoaste IntrInsele urme de mitolo-gie primitiva. In special se poate observa aceasta inliteratura ruseasca.In unit din eroit din cantecile epiceale Rusilor si in unele descantece s'a Mutat persoanesi zee mitiet. In credintele religioase ale Romanilor sepoate vedea aceasta intr'un singur esemplu destul deelocvent. Diavolul sau Satana se numeste romaneste :,drac', care in fond nu insemneazA alt ceva deaf.,farpe uriae. Puterea vrAjmasa care a zidit lumeasi care e pArintele rautatil, a fost deci mai IntAiuInchiputa sub forma unui farpe, care inchipuire apot

LITERATURA 11ELIGIO A Si 257

s'a uitat, si a pastrat numal intelesul de diavol, ceea cese si spune de a dreptu de Bogomilii : ,dyabolus, qui vo-catur draco aut serpens : diavolul , ce se numestedracu sau carpe 1). K Intrebarea ce se naste acumaeste : a esistat oare deja mai inainte farpele ca re-presentantul raului in credinta sad mitologia popu-lar,? Este balaurul, acel carpe urias aripat, cu multecapete, acoperit cu solzi si scuipAtor de foc si vapae,este acel balaur o inchipuire maid, primitivA, sau s'anascut de asemenea din acelasi sir de idei, de undedracu a ajuns sA corespunzA : diavolului. Din acestpunct de vedere nu s'a considerat incA masa credin-telor ce esista in popor. Se poate, ca, a esistat chiarcredinta unui carpe urias si de aceastA credintA s'aalipit cea bogomilica, influenOndu-se mutual. Astae ceea ce am numit mai sus : asirnilarea cu elementeleesistente, si printr'aceasta se esplica influents funda-mental., ce a esercitat asupra popoarelor.

Insusi biserica proprie si nu numai sectatoril si e-reticii s'au folosit de credintele ce esistad deja, spre a leda un inteles crestin si a crestina ast-fel popoarele penesimtite.

De aci se esplicA o sums, de ceremonii si praznice,mai cu seamA in biserica catolica si in special la po-poarele germane.

DupA ce veni insA biserica la putere, incepu goanacontra apocrifelor, cart devenead cu atAt mai condam-nabile in ochii drept-credinciosilor pastori, cu caterad rdspandite prin mijlocirea ereticilor.

1) Archly f. elev. Philologie vol. IL p. 447.

Gutter, lit. pop. rota. 37

258 LITERATURA POPULARi ROMANA

Intre aceste apocrife se aflad chiar unele scrise decatre parinOT bisericeT, qi unele ramasesera chiar ne-schimbate, dar cu toate acestea furl puse pe ,Index`ca niste car(I afurisite qi oprite de bisericei. Tihonra-vov 1) a publicat o list, a acestor caul, combinatA dinmaT multe indices, qi care ne da respectabila sum' de100 de ast-fel de caql afurisite. Una insa nu trebue sätrecem cu vedere, adica, ca !litre aceste 100 de callse afla si: Gromovnicul, Trepetnicul, Zodiarul etc.

In descrierea literatureT populare rt-ligioase ce oincercAm acuma vom urma sirul hronologic, care in-cepe cu Adam si se continua pana la persoanele bib-lice ale NouluT Testament.

De observat este, ca maT toatA literatura religioasAeste pang, acuma ineditei §i se afla intocmal ca laSlavT atat in ,Hronografe` cat si in asa numitele , Co-dices miscellanei sau ,sbornici. Dintre carT numalunul, cel maT vechTu s'a publicat de d. HAsdeu in :Cuvinte din bAtranT vol. II .

Pe cand d-nu Hasdeu, n'a publicat hisa, de cat numalun singur codex, am reusit noT a descoperi Hronograferomane si chiar in maT multe copiT, si multe , Codices'manuscripte cu totul necunoscute. Pe langa acestea sio ,Palira manuscripth., sad ,Biblia i'mpodobita`, careeste una din izvoarele principals 'pentru apocrifelerelative la persoanele biblice ale vechiului Testament.NoT dam de aceea estracte cat se poate, intocmaT dupa.originalele §i cate-o-data chiar comunicam textele, cu-

1) PaniTatniki otrecenor russkoI literatarryI I. V. Ptrsbg. 1863p. I. X.

LITERATURA RELIGIOASA 269

-vant din cuvant, cu atat mat mult cu cat insa.st aceastaparte a literatureiromAne este foarte puffin cunoscuta.

In general este de observat, cA tocmal literaturareligioasa romans mat toata, are de bazA literaturaslavica. Mal pentru fie-care poveste $i legendA, bachiar pentru call de noroc, gromovnice, trepetnice,doftoril taumaturgice etc. gasim un prototip slay,care se aseamAnA mat mult cutextele noastre romane,decat cu prototipele byzantine, cart tot de auna sedeparteaza de tecenziunea romans. Dar aci la notse poate observa, ceea ce a observat Tihonravov Py-pin pentru literatura popularA rusa cA, cu cat un apocrifsau o carte popularA a trecut prin mat multe maInT, cuatAta s'a schimbat mat malt intr'un mod, care 'I a-propie de popor. Copistul este in aceeast vreme §iautor.

isi

ZIDIREA LUMEI, ADAM SI EVA.

Capitolul I din Genesis ne descrie zidirea lumeT Incase zile. De timpurit deja s'au flcut comentarii ci es-plicari asupra ordinel cum se urmeaza lucrurile increatiunea lumil. Fie-care sects cautA a educe dog-mele el In legatura cu cuvintele biblice. Unul din a-ceste ,Hexaimera` joaca un rol important in litera-tura eretica a Slavilor de sud un ast-fel de ,He-xaimeron( credem ca am regasit in manuscriptul ro-man, din sec. XVII ce numim de a dreptu

pe care l'am descris mai pe larg in : Revista p. Istorie,Archeologie Filologie,l)dand acolo ci un estractul unuTtext apocrif, de care vom vorbi imediat. Ordinea incare e zidita lumea, e cu totul alt-fel de cat in Biblia,ceea ce ne dovedecte provenienta ereticig acestu! He-xaimeron. Aci zidecte D-zed in ziva antaia, cerul cipamb.ntul ; in ziva a doua, soarele, luna stelele; inziva a treea, raiul; in ziva a patra, marea ; in zivacincea, animalile Si paserile ; in ziva a casea zidecteD-zeti pe Adam, ci in ziva a captea i1 da sufletul.

i) An L Bucur. 1882 pag. 74-78.

ci

'1 ,Palita"ci

ci

cia

ZIDIREA LIMA ADAM V EVA 261

Dar nu numai ereticii ati cgutat a talcui zidirea ki-mei, dups vederile for , ci Si biserica comenta in modalegoric, mistic, zidirea lumei in §ase zile. Numai unsingur esemplu vom cita. Hronograful Srantului Di-mitrie Rostovsky 1), are peste 50 de foi destinate,zidirei.' Texte slavone chiar din sec. XIII, cel plAin,in estract, au fost publicate de Gorski Si Nevostruiev 2).

Asupra acestel cosmologil cre§tine i asupra cg-derei ingerilor, epizodul cel mar important din istoria2idirei, nu intram aci pe larg. Aceste idei sant stranslegate cu primele concepOuni ale erei patristice §i segasec deja cu mult inainte, in literatura ebraica apo-criftt §i mistica ale sectelor antechristiane, din care omare parte s'a pgstrat pang. in ziva de astAzi. De a-colo au ajuns in literatura byzantina, mar in specialin Paliia §i in operile hronografice byzantine ; a§a InChronica lui Malalas , care precum dovede§te insu0numele lui, a fost syrian adicg semit-oriental de origins,apoi a intrat in Chronica lui Georgie Hamartolus, earlcronice de timpuriu deja (sec. X) au fost traduse inlimba slavicg. Mai cu seams aceasta din uring cronicg,conOne o sumg, de legende §i pove§ti apocrife. DesprerelMiunea ce esista. intre Palfie §i ,Hronografirbyzantino-slavi, mar cu seamg despre izvoarele le-gendel de caderea ingerilot din cer, a scris mar pelarg Porfiriev, publicand estracte slavone din manus-

1) Tiparit romineqte la 1836.2) A. Gorski. K. Nevostrulev, Opiaanie slavianskih rukopiser

moskovskoi sinodalinoi biblioteki. vol. II. Moseys 1857 pag.1-45.

262 LITERATURA POPULARA BOMANA.

criptele bibliotecel Solovetchi 1). In literatura romanase afla in Hornograful manuscript descoperit de noT inBiblioteca central, din Bucuresti 2) apartinand seco-lului XVII (c. 1650) fol. 3-a cap. 2, $i in copiile dinsec. XVIII dupa acel hronograf, din care una apartineBibliotecel centrale alta D -luI Eminescu scrisa la1757. Afara de aceea se afla si in hronicul manuscriptroman de pe la sfarsitul sec. XII (c. 1690) care se afla.in biblioteca de la Hohenzollern Sigmaringen si carenu este alt-ceva de cat o traducere al Synopsisulul ne-ogrecesc al lui Dorotheus din Monembasia, tipitrit pen-tru prima omit la Venetia 1684, si pentru a 2-a oars. inViena 1818. Constatand o data pentru tot deauna iden-titatea acelui manuscript cu , Synopsisul Doro-theus, putem presupune indata ce gasim ceva inprototipul grecesc se afla si in acel manuscript, pecare acuma nu'I mai avem in mangy.. Regretamde aka, parte, ca ,Paliia` romana ne este acuma inac-cesibila ; dar -notitele, peste cari nicl nu putem treceaci, ajung in mare parte la constatarea materialuluiapocrif ce posedam in acel manuscript.

Amintiri de caderea Satanei se mai gasesc, mai intoate cazaniile cele vechT, incepand de la Coresi pant&la lie Miniat alte, ba chiar nu esista vre-o carte bi-sericeasea, unde sa nu fie pomenita ca.derea &Jane,vicleniile caderea luT Adam sia Eve! in pacat. Pe

I) I. I. Porfiriev, ApocrificeskTa scazaniTa o vethozav6tnyhfilitahu i sobytiTaha po rucopisTam solovetcor biblioteki. St. Petra-burg 1877. p. 7-31 (Sbornika otdeleniTa russkago Tazyka i slo-vesnosti imperatorskoT akademii naukA. vol. XVII. No. 1).

2) Manuscriptul (No. 10).

§i

lulca

luT

1i

ZIDIREA LUMEI, ADAM BSI EVA 263

langa aceasta se vorbe§te : ,Pentru candy §i pentruce cazu diavolullic in cap. 6 din Theologhia SflntilorBogoslov1 §i Dascall §i intrebaff §i raspunsurI a Sfan-tului Anastasie talmacita din grecWe i slovenqte,tiparae In , Indreptarea legiT cu D-zed ( Targov4te 1652sub domnia lul Matheiu Basarab ; mai compare, acoloc. 40-42.

Rolul ce joacA dracul in fantazia poporulul esteimens. 0 sums de proverhe §i credint,e se trag de laSatana, care este persoana fundamentals, a supersti-tiunilor si eresiilor ; nu mai puOn §i la cele alte popoareeuropene. El e tats. rlutatilor §i lui se inchin ferme-catoarele arse din cauza aceea de catre tribunaleleInquisitiund ale evuluI mediu.

A§a precum spune legenda, a.p. s'a §i intamplat cudiavolul in cursul secolilor. De la un anger stralucitor, acard putere rivaliza cu D-zeil in stapanirea lumel aajuns in sfar§it dracul, eroul snoavelor, a caul' inte-ligen t A este atat de marginita, meat Il birue§te §i fe-meea.

In special a scris Roskoff 1) istoria diavolului, ur-marindu-'1 de la religiunea dualists, a lut Zoroastru,pana la ideile moderne critice, menite a surpa stapa-nirea sa seculars..

Un specimen de modul cum au fost raspandite te-oriile despre cliderea draeulul qi despre rolul ce 'ljoacain lume, se afla in , Intrebari fi rdspunsuri trebuincloaseyi del folos sere invdtaturd celor ce vor ceti.'

Aceste Intrebad fac parte din manuscriptul Logofa-

1) Geschichte des Teufels. 2 von. 1869.

264 LITERATURA POPULARA

tulu! Giurescu din 1799, posesiunea Academie Ro-mane. Capul al patrulea 1) este intitulat: Pentru Draci.Noi comunicam aci acest capitol instructiv in intregullug, cad asta era subiectul ce invata dascalul cel vechlupe ucenicul lug in fcoalti §i ast-fel a intrat in mareparte in popor.

Pentru draci.,Dascalul. In ce chip au cazutu din darul lug Dum-

nezeti acea ceata ce al zis ma! sus, §i s'au facut draci?Ucenicul. Luiper carele era capetenile ace! cete

pentru cad straluciea cu daru lul Dumnezed §i cuslava, s'au truffit intru sine, §i all cugetat sa pue scau-nul lul pe stelile cerulul §i sa se faca asemenea celiffinalt. Acea trufie Pau surpat in prapastiile Iaduldi,im-preuna cu toath, ceata 1111 §i s'au facut dracl, adicadin lumino§g s'au facut intunecatI.

Dasc. In ce zi all cazut ?Uc. Miercuri.Dasc. Drad in ladu sant toti, all §i intealte pall?Uc. Sa afla §i in vazduh §i pre pamantu §i in

mare §i in munti §i in pWere §i in crapaturile pa-mantului §i in paduri §i In pustietati §i in ape §ifn toata lumea peste tot pamantul.

Dasc. Satana ce sit intelege ?Uc. Si lepadat §i protivnic.Dasc. Dar Veelzavel ?Uc. Dumnezeul mu§tilor.Dasc. Nume§te-sa. dracul §i intealt chipu ?

1) Pag. 101.103.

ROlbli

PENTRII DRA.Cf 265

Uc. S. numecte in multe felurl.Dasc. Zi, sä auzim.Uc. Si;. numecte balaur, carpe, otrava, lea viclean,

paracu, napastuitor, incalator, uciga.c, incepator ran-tatilor, intunerec , duh viclean, lup hrapitor, boeralumil, vrajmac adev6rulul, tatal mincruna, ca el allnascut minciuni, ci cine spune mincXuna este frill!dracului.

Dasc. Poate a se pocai dracul ?Uc. Nu sa poate, pentru ca este inpietrita in rau-

tate ci nu primecte pocainta.Base. Ce este lucru draculuT ?Uc. Sa faca rautati ci A, indemne pre oamenT sa

faca pacate, pentru ca sa se mane Dumnezea predancil, sa-I osandeasca In tadu inpreuna cu eta.'

Asupra Cosmogoniei insucT, estragem cate-va e-semple din cele alte Intrebarit interesante prin a-mestecul ideilor pagane cu ide! crectine. Av. 1)

,I. Ce este mar presusa din cerTu?R. Filosofu as zisa ca este apa. Dar mal pre

susa? Intunerec. Dar mar pre susa ? este foca.Dar mar pre susa ? Este scaunu luT Dumnezeu, ceCade Dumnezeirea. Dara mar pre susa? luminace neintinsa ci neumblata ci nectiuta.

I. Call ingeri stau la scaunu lu! D-zeu?R. 12 milioane, Tara ala casile ci alu captile ci.

ala optulea eeti, fara de numara.I. Dara la certu ce este?R. Nora ci vazduha.

t) Manuscriptul din 1809 p. 4.

266 LITERATURA POPULARA ROMANI

I. Dar suptt pamantu ce este ? apa. Dart suptdapa ? este intunereci. Dart suptit intunerect ?este foct. Dar suptt foct? este iadul §i mai de-desuptu este tartaru, ce sa cheama fart de fundt.

I. Cate palme este ceriul nali il de la pamantt ?R. 30.200 palmi Dumnezee§ti ; palma dumnezeeasca

tine o mie de palme omene§ti.1. Dar adancult pamantului cite palme este?R, De o mie de intunereci de palmi Dumnezee§ti.I. Cate cete ingere§ti santu in ceriu ?R. Zece cete ingere§ti: intru o data at fostd

12,000 de intunerici, deci 144 (?) de intunereci atclizutt din ceriu §i s'at negrit §i s'at facut draci §ipant acuma fac pacoste rodului omenesc §i all ra-mast 9 ceti ingere§ti in ceriu.'

In sfar§it mai pomenim §i esplicarea tunetului §ifulgerului, dupa aceste intrebari, care se regase§te §iIn Theologia Sf. Parinti din Pravila lui Mateiu Ba-sarab 1).

I. Ce este ceriu .,i fulgeru §i de unde bate \tutu ?R. Ingeril On tunetu §i fulgeru §i suflarea vantului

§i sa lovesct din nori, §i dintru aceea lovirea tras-ne§te ; Tart fulgeru ese din puterea ingerilort §i saranescd nori §i ese ploae.`

Dupa Satana, personagiul cel mai important esteAdam fatal omenirei, §i din punct de vedere cre§tin :tatal pdcatulul.

Un alt apocrif s'a ocupat deei de intrebarea : din

1) Targoviqte 1652 fol.

ADAM EVA 267

cate partY , sau din cafe elemente a fost zidit Adam?Legendele vechi ebraice spun, ca D-zeu a luat lut dintoate unghiurile pamantulul, ca omul on unde ar murisä nu se poatd pamantul opune ingroparil sale , subcuvant ea n'a fost luat dinteansul. Lumea byzantinaa cdutat sä aducd in conformitate ideile sale asupranatureT, cu zidirea omuluT §i a sustinut, ca precum lu-mea este zidita din patru stihiT, tot a§a §i omul. , Deomul Inca Taste din patru stihil urzit, adeea den saneden flegma, §i din heard galbana §i niagrA. DecT san-gele omulul cum Taste herbinte §i apatos Taste den\rant ; hearea galbana, Taste herbinte §i uscata, Tasteden foc ; flegma Taste reace §i apatoasd, Taste den ape;lard hearea cea neagra, reace §i uscata easte den pa-mant ; atata Taste urzirea §iintruparea omuluT 1). ,Maspune §i §i hronograful nostru conform cu cele byzan-tine. Tot age se spune §i in ,Indreptarea legil" 2) no-tandu-se la margine, ca izvor : ,Dumnezee§ti DascAlT.`Dar in literatura slavied s'a desvoltat acest raspunsInca §i maT mult §i noT it pomenim deja aci, find-caa intrat in literatura noastrd populard nescrisa. Subtitlul : ,din cate pIrtf s'a zidit Adam' publica Tihon-ravov 3) trel texte din secolul XV §i XVI de intrebarT§i raspunsurT de carT am pomenit deja maT sus. Intreaceste intrebarl este §i aceasta: ,din ce a facut Dum-nezeu pe Adam?' Raspuns : din opt pail : 1) tru-pul Fa facut din pamant , a doua parte din mare, atreea din ptatra, a patra din vent, a cincea din norT,

Hronogr. No. 10 fol. 4-a (c. 4).9) 1652 pag. 714 cap. 7.s) L. c. vol. II p. 439-457.

g

,)

268 LITERATURA POPULARA ROMANA

a §asea din soarele §i din roua, a §aptea din Wan-dul §i taina angerease6., §i a opta din sfantul duh,din toate aceste a adunat Dumnezeu §i a Mcut o sin-gur5. parte 1). Mat 16.murit decat acest raspuns din see.XV este eel din textul sec. XVI 2) unde se §i esplicace parte anume s'a fleut dintr'o stihie anume §i adica:Raspuns, ca antata parte il-a dat trupul din parnant,a doua parte, oasele din ptatra ; a treea , ochil dinmare ; a patra gandul din iuteala Ingerilor ; a cinceaduhul §i respiratia de la vant ; a asea , intelepciuneade la nori §i a §aptea sangele tut de la roua §i dela soare.` Patin mat sus s'a zis deja ca sufletul l'a datD-zeu lui Adam sambata, de aceea enumera autorulnumai §apte stihil.

Intrebarile aci se fac de care Sf. Efrem , la careraspunde Sf. Vasilie.

Mai cu'acelemi cuvinte se esplieg, zidirea omulut, inmanuscriptul de intrebart §i raspunsurl, de la 1809.Iata ce ne spune (pag. 2):

I. Din cafe pall aI Meut D-zeu pre om?R. Din opt partt : trupul din pamantu ; osile din

pieatra. ; sari& din roao ; ochil din soare ; cugetu dinnoorl; suflare din -Orli; intelepciunea din lunA ; earlyprorocirea de la duhul sfant ?

Aci avem isvorul de unde a pltruns aceasta legen-da in literatura nescris6. populara. Mat sus am vorbitdeja mat pe larg despre aceste manuscripte de intre-

§i raspunsuri, §i am arAtat importanta for ca

Ib. p. 443-444.Ibid, p. 448.

bari

2)

ADAM §I EVA 269

mijlocitorT intre literatura scrisa §i cea nescrisa. Si in-teadevar mai in acela§i mod esplica i poporul roman,zidirea omuluT, zicand la nuntele tarAne§ff ;

DecT dupa acele dupa, toate , zidit-au Dumnezeupe Adam, §i'l facu din opt part!: trupul din pamant §ioasele din peatra, cu sangele din rot* cu frumuseteledin soare, cu ochii din mare, cu sufletul din duhulslant, cu gandul din iutimea angerilor, cu puterea dela Sfa.nta Troita, §i'l facu om deplinc 1).

Acesta este cuvantul fetel cand cere ertacTunea pa-rintilor i face, ca sa zic a§a, istoricul casatoriel, ince-pand cu zidirea omuluT, cu Adam §i Eva. Alte paraleledin toate literaturile a strans Veselovsky in cartea sa 2),unde sustine asemenea originea literara, acesteT cre-dinte , cu toate ca, este foarte respandita. Inteadevarface parte i din ,Intrebarile( ce s'a intrebat Solomoncu Saturn, de earl am vorbit mal sus, cu ocaziunealul Bertoldo.

Incercarile de a esplica numele luT Adam, se afla §iIn hronografele noastre §i in ,Indreptarea legeT4 8). Nemarginim a pomeni numal textul din urma. Mal pelarg despre aceasta a tractat Fabricius 4) ; iar texteleslavice s'au publicat de Pypin 4) §i Thonravov 6).

1) Episcopul Melhisedec In : ConvorbirT literare, an. XIV 1880,p. 293 b.

2) Slavianskiia skazaniia o Solomon6 i Kitvorasd St. Ptsbg, 1872p. 169 No. 1.

8) L. c. p. 714. cap. 7.4) Cod. pseudepigr. V. Test I, 40-50.2) Sbornic f. 12-14.6) Loc. cit.

270 LITERATI:IRA POPULARA ROMANA

Iata dar textul dupa ,Indreptarea legiT' :Ce insa Dumnezau deaca au facut pre omul, puse-T

numele Adam, §i acest nume Taste ovreesc, pentru caOvreail zic pamantuluT Daman 1), pentr'aceea se che-ma ziditul cel de luta! Adam , ca c1 ca e scos dein pit-mant. Sau si intfalt chip, pentru ca inceputul lul, Ase chiama Anatoli (adeca rasaritul), Tar D se chiamaDisis (adeca apusul) Tara celalalt A, se chiama Arctos(adeca miaza-noapte), Tara M se chTama Mesemvria,(adeca miaza-zi).' Dupa cum se vede, s'a servit tra-ducatorul aci de un original grecesc , de oare-ce cu-vintele citate sant grecestl ; in textele slavone au fostinlocuite prin cuvinte corespunzatoare slavice. avandaceleasT initiate : A. D. A. M.

Zidirea kit Adam din pamant , a dat nastere la omulVme de ghicitorT, din cari unele an fost citate denol cu ocaziunea acestora.

Mult mai important si de o influenta mull mat mareasupra literature! populare universale este apocri-ful : , Povestea despre Adam gi Eva", adica in fond,introducerea la , legenda despre lemnul cructi." Doriniade a vedea deja in Vechiul Testament prevestirea Man-tuitoruluT, a Pacut sa se caute pentru tot ce se spunein Testamentul nou, o pregatire in Vechiul Testament.Asa s'a clutat si originea lemnulut crucil, pe care s'arastignit Mantuitorul ; acest lemn nu poate sä fie de oprovenieMa ordinary , ci trebue O. fie pregatit deja,pentru acel scop daca se poate de la zidirea lumeT.

Inteadevar legende ebraice, cu multinaintea ere! nil-

9 Acest cuvant e grelit : forma adevarati este : adama.

ADAM F EVA. 271

gare au gasit o origine ilustrA pentru toiagul lui Moise,cu care a spintecat Marea ro§ie §i a fleut atatea mi-nun!, qi s'a zis el tolagul lul Moise n'a fost alt-cevadecal o ramura din pomil raiulul, pe care D-zeu a dat-ohii Adam , ca sl lucreze cu di nsa pamb.ntul De laAdam a ajuns la Noe, de la Noe la Sem, de la Sem laIacob, care pribegind in Egipt a lasat acel tolag mo§-tenire luT Iosif, de unde a ajuns in comoara lul Faraon,imparatul EgiptuluT. Iethro, care dupa legend/ era sfet-nic mare la curtea luT Faraon, plecAnd de acolo a luatacel tolag cu sine §i l'a sada in gradina luT, fagaduindmaim fete! sale acelula, ce va smulge acel baston dinpamAnt. NumaT Moisi a reu§it §i ast-fel a ajuns aceltolag minunat , pe care era sapat numele lul D-zeu,in mana lul Moisi, §i ast-fel a sAvar§it el minunile celemarl 1).

In loc de a spune el D-zeu a dat acel baston insu§Tlu! Adam, s'a schimbat legenda, zicand el s'a dat acelbaston luT Sith, fiul luT Adam, dar pentru Adam. Sia§a s'a nascut vestita legend/., pe care am publicat'odupA textul eel vechiu romanese din ,Palila` (sec.XVII) adica : Cdleitoria lu! Sith la raTu. Povestea desus ins/. este numal un singur epizod la care fantasiaactivA legendarA, de timpuriu deja , a mai adaugat §ialte, §i a§a s'a nascut prototipul cel grecesc, maT con-timporan cu Christos , cunoscut sub numele de .dpo-calypsul lu! Moisi publicat de Tisebendorf 2). Nu esteaci scopul nostru a urmAri aceasta legend/ prin toate

9 Pirke de R. Eliezer c. 40. Targurn Janathan la Exodus cap.2 .. 21. Jalkut I. § 173.

9 Apocalypse apocryphae Lips. 1866 p. 1-23.

272 LITERATURA POPULARA ROMANI.

literaturile, mar cu seamy cand a fost deja studiatlpe o scars, foarte intinsA de care Mussafia 1) §i d'An-cona 2). Ne vom margini deer la recenziunea romand§i la prototipul imediat slavic.

Povestea romand ne spune : Adam gonit din rain§ade in preajma raiului §i plange cu amar grepla sa.Noaptea vede el in vis el Eva va na§te pe Cain §iAvel , Avel va fi °moral de catre Cain. Ingerul itopre§te ins, de a spune Ever ceea ce a vdzut in vis.Adam trae§te dupe, aceea 970 de ani §i se imbolnd-ve§te ; atunci se strang -WV oamenii in jurul Ever §i Gintreaba : de ce bole§te tatal nostru? Eva le poves-te§te, cd. D-zeu dandu-le toate pe myna ]or, i-a opritnumal de a manca din pomul ce stetea in mijlocul ra-iului. Diavolul ins sub chipul unul inger stralucitor§i prin mijlocirea §arpeluT o ademenird manancedin roadele acelui porn. In minutul acela cdzura frun-zele tuturor pomilor raluluT, afar% de acele ale pomu-lui din ale caruT roade mancaserd. Apoi dete Eva luiAdam de maned §i el din pomul oprit ; atunci se co-bora D-zeu §i se a§eza pe un tron in mijlocul raTulur§i porunci ingerilor de scoasera afara din raiu peAdam §i pe Eva. Adam §i Arhanghelul ,./oil` se ru-gara in zadar inaintea lui D-zeu.

Inaintea ralulur statu Adam §i Eva 15 zile §i ince-purl a canta ceva hrand, dar peste tot pAmantul nugasira alt-ceva de cat scaetT. Intorcandu-se Tar la rains'au rugat de D-zeu sa le dea cel pulin o floare spre po-

1) Sae, Ieggenda del leg-no della eroce Viena 1670.19 Legends di Adamo ed Eva. Bologna 1870.

sä

0i

ADAM BSI EVA 273

menire §i D-zeu le dete tamaie §i limn` §itot de o data le dete Arhanghelul ,foil" in urma po-runcel luT D-zeu a §aptea parte din raTu ; Tar pe toatedobitoacele ce traTau pang atuncea In raTu it scoaseafarg.

Cand voi apoi Adam sg are pgmantul, veni diavo-lul §i'l opri zicand cum cd pdmantul e al ha, numaTatuncea IT va da voie, cand Adam i se va Inchina luT,§i TT va fggadui §i coput luT. Adam zise ed el §i copiiisg fie aceluia, a cgruTa e §i pamantul, $t.iind bine ca.D-zeu se va cobora o data, pe pamant ; Diavolul cernca Adam sa 'T dea acea fagadulalg in scris, §i Adam ITo dete , dupg cum it invat,ase diavolul, adieg pusemana kit pe o piatra, §i urma mane ramase Intiparitape acea piatra. Diavolul o lug apoi o dete la 400 dedracT sg o pazeasea zi §i noapte. ApoT zise Eva sa secliasca de faptul for §i Adam iI zise sa stea 40 de zilein apa Tigrulul, Tar el va sta tot atata vreme in apaIordanuluT, Eva insa sit nu se lase sa fie ademenita demacar cine va veni. Diavolul se incereg inteadevar sitispiteaseg pe Eva sub diferite chipurt, ea Insg nu selasg, pang cand se sfar§ise vremea hotgrAta veniAdam de o scoase ; Si ast-fel u scapa D-zeu de dia-volul.`

Dupg aceea loeuirg in Madiam. Acolo ngseu Eva peCain §i pe Avel, §i Cain omora pe Avel.'

Aci incepe fragmentul ce l'am publicat in Revistap. 78-80 al cgrui coprins e eel urmator :

, Adam Ingropg pe Avel in locul ce se chTama Rion §iapoi nascu Eva pe Sith ; cand ajunse Eva pang aciGaster, lit. pop. rom.

,ladan"

si

si

18

274 LITERATURA. POPULARA ROMANA

cu povestirea, striga Adam sa tacit cd sufletul Ilse im-putineaza.

lard Sith se propuse sä se ducd in Raiu 0, aduclceva de acolo, pe care vazand Adam sa. se rd,coreasca.Cand se duse cu Eva la RaTu vru sal /parlance oflail cumplita anume Gorgoniea, de care abia scapd;cad Eva incepu a plange inteatata, cat se auzi dela rasaritul soarelui 'Ana la apus. Ingerul venind ladan§ii il intrebd, ce vor, zisera ca Adam ,pofte§tesd vaza din pomul maslinuluT, doare cum-va i s'armaT potoli boala lul. ,Ingerul dandu-le o ramura dinacel porn le spune ca e prea tarziu §i Adam trebue sämoare cacT s'atI apropiat zilele MT de moarte. Dinramura aceluT porn 10 impleti fns. Adam o cununainaintea morteT sale, §i '§T o puse in cap. ApoT ingro-para. pe Adam cu cununa ce era in capul luT, in loculce se chema Gherosia .Plata. base zile dupd moartealui. Adam muri §i Eva. Din cununa aceea crescu unlemn.

Dace comparam numaT in mod superficial aceastalegend& romand, cu cele slavice publicate de Pypin,Tihonravov §1. Porfiriev §i cu apocalipsul cel gre-cesc, totu§i vedem in mod clar deosebirea fun-damentald intre cel din urma. §i cel roman, §i identi-tatea maT absoluta a celuT roman cu cel slavic. In spe-cial se apropie de textul roman, eel slavic din secolulXV publicat de Tihonranov sub titlul : ,ispovedaniaEveic, numal inceputul, despre gonirea din raTu lip-se§te la aceasta din urma, redactiune, pe ca.nd se aflain cele publicate tot de Tihonravov 1) sub titlul de:

i) Ib. pag. I, idem vol. 6-15.

ADAM BSI EVA 2g3.

,Povestea WI Adam si a Ever, de la inceput pang lasfarsit. Name unele detaliuri dam aci, can ne aratadepende* textulur roman, de cel slavic sideosebirea sade cel grecese. Asa, afarg de schimbarr preluerarleste de observat d. e. Arhanghelul /oil care in textulgrecesc are forma la-el, dar aci nu este numele untilarhanghel ci insusi numele lui Dumnezeu, format dincuvintele ebraice fah §i El. Traducatorul slay n'a in-teles aceasta si din Ia-el Dumnezeu, a facut Joel Siapor /oil: un Arhanghel.

Din epizodul cu inscrisul dat de Adam diavolului,care lipseste in originalul grecesc se vede clar, tinea putut fi acel tradueltor prelucrator. Diavolul vinela Adam, si IT zice ca acesta n'are dreptul de a lucrapgmantul, care e al diavolulul, pe cc2nd Dumnezeu e.stclpan numai pe cer, Intocmar dupg credin0. bogomi-lied. Dar mar curios este, ca tocmaT acest epizod a in-trat in literatura popular. romana. Proba pentru a-ceasta este colinda ce s'a desvoltat de aci, pe care oposedam in 2-3 variante, una intr'un manuscript alnostru scris pela 1800, care intre alte povestrsi legende,confine un fel de colinda rimata, publicata de noralaturea cu fragmentul de sushi ,Revistac p. 80-82.

Varianta a doua mar complectA se afla In manu-scriptul d-lur Ar. Densusianu, de pe la inceputul seco-lulu! nostru; al treilea variant apoi cruntit in ,Canti-cele de stea' ale lur Anton Pann unde lipseste toe-mar partea esen(ialg.

Nor publicarn aci, atat colinda dupg reeenziunea

1) Cantarea a 18-a.

si

si

si

276 LITERATURA POPULAR' ROMANI

complecta, c&t, si o parte din textul fragmentar publi-cat de not in Revista, care reprezinta, un text mavechiti mai complect in ceea ce priveste epizodul defata.

VER*IIL LIII ADAM 9.

Veniti tot! ce! din AdamSi cu fit lu! Avram,

SA cantam versurt cu jalePentru a hit Adam greple ;

§i pentru a hit izgonire,Jalnica din rain gonire.

CA indata ce aii greqit,Domnu din rain Pau gonit ;

$i in poarta raluluT puss0 pars de foc nestinsa

Adam vazandu-sit pa sineLapildat de atata bine,

Tare Incepu a plange$i catra Eva a zice:

0 amar Evo qi tie ICA to imi fa'cuq acrasta mie.

CA pre tine to ascultat&luta poruncit

Care pentrn o mancare,Sant pedepsit aqa tare ;

CA acum ma bucuram,Intru slava ce eram.

$) No. 18 pag. 26-29.

§i

aloe,

VERSUL LIIT ADAM 277

Pentru aceea, Doamne, sfinte,Fie-t de no! aminte ;

Nu ne de tot lepAdaFiind noT zidirea ta ;

§i fie - de mine millDe am si gre.it de silA.

Doamne, el am gresit tie IIar pentru a mea sotie,

SA nu fiu pinA in sfArsitAsa tare parlsit.

Rank! grAding. dulce IDe aid nu m'as m'ai duce,

De dulc!ata poamelor,De mirosul florilor,

Pentru dulciata din tine.0 amAratul de mine !

CA undo tin! aduc aminte,De a tale ci multe afinte,

Lleramile mA cuprind Tara,Aprinzandn-mg cu parA.

Domnul, cel prey sfant, vAzandPre Adam &sit plingand;

Trimittuid al situ cuvant,Pre nn finger al eau dant,

§i &WA Adam zicand :Tad, Adame! nu mai plange.

MAcar de a/ si gresit,Nu to am de tot piiriisit.

Dar de scum veT cAstiga,Toate en sudoarea ta;

LuerAnd to piimant cu trudg,

278 LITERATURA POPULARA. ROMANA.

§i cu ostenealg. erudfi;Murind en amara. moarte,

Precum $i fiearAle toate.Tu Evo intAT aT grelit,

Pre Adam l'aT prilostit,§i din toate (?) al luat,

§i qi (I) luT Adam 1-ai dat;§i tu and vet naste prune!,

Atund el aT grele mind;Dar veT fi bArbatulul

Sept (!) toatl ascultarea luT."Evi Inca 1 -an dat mints

Cum All fad imbriiaminte.lar deavolul cel viclean

Prin al sdu Area viclean plan,Inauff la Adam s'au dus,

gi aura Adam au xis ;Tact, Adame! Nu mat pldnge!

Ci fd precum eu roof zice :DX mi tu mie, ce vol cere,

Ca toate st 1 fie a melt ;Fii Mt vor fi din tine,

Del-I cu told a fie la mine,fi Supt a mea ascultare,

Find eu imptirat mare;Apof to sof 1114a in pace,

SW lucre.zi precum if place;$i dd Adame nifte lut moale,

De cari fac olari ole;qi dit Adame, llama to

.Afa-f vorbebte Satana.

VERSUL Lig ADAM 279

Cum _Adam Hama eau pus,Nao pecete eau acts.

La Marea Neagra teau dus,In mare o au ascuns ;

Draci o suta o stratum.Fie1te tine calatorea,

De pre acolo departa ;Nu puce merje in ?mom sa.

Domnul s'au milostivit,Si din lad ne an slobozit,

Dand pre fiul slu spre moarte,Au mfintuit lumea toati,

Petrile s'au despicatpecetea o an lust."

Iata acuma gi partea respeetivg. din a doudyariantamanuscript, :

Jar Satana vIzAndPre Adam plmintul lucrAnd,

Iar vrAlmtuful d'inceput,Groznic cuvAnt i-au grlit :

Cine poruncit tilDe'm fad stricAcinne mil ;

De 'm strict plmAntul,Find aici stApAn en ?

Iar Adam an grAit :Dumnezen m'an poruncit.

Iar Satana Aar rAspunsa,lul Adam ala zisA, :

Eu stint aid Dumnezttu

Si

%'au

Si

R

280 LITERATURA POPULARA. ROMANA

Dar plimetntul este al tneu ;Iar tu fugi de aft i in ralA

CA acola mogil ai ;Iar aid nu to o (iu) rasa,

Nici pamilntul yogi da.Dar aciasta Adam vAzAnd,

VrAjmagul pre el goni(n)d,Nu Itiea ce va mar face,

Si incotro BA va mar duce ;Si incepu ear a prangs,

cu glas vrednic a zice:Amar mil, gresitul!

val mfr pedepsitul!Din rain fuselu izgonit

Si ilia aici nu scut odihnit.Amar gi val de mine,

Pentru Barba ce-i spre mine !Iar Satana

Pre Adam plangand ;I-au graft cu glas zicAnd,

Ca sa-1 mar ingale vrAnd:0 Adame! nu mar plange,

Ci asenita ci-t voin zice;De voeste sa trliegte in pace,

SA lucrezi precum it place.Fa gi tu mie pre vrere

SA'mi dal mi ci-t vo (iu) cers.Iar Adam nepricepAnd

Vrajmasul viclejind,I-an fAgAduit sa de

Ori ci va core la el.

nuiT

§i

§i

vilzand,

TERSUL LW ADAM 281

Atunce SAtana au rAspunsu§i cAtrA Adam an zis :

Eu voru sit ceru de Ia tine,Fii, ci vor fi din tine;

Sa.-T dai mil Nora ascultare,Find eu inparat mare.

Atunce Adam zisg luIVrAnd sA facii voea lur:

Da -volu tire al tAi sA fir,Precum vrer, asa sA fir ;

Numal sg. mg lair in pace,SA lucrez precum im place.

Iar Satana Ian zis§i lur Adam rispunsg :

Bine facusi vii face,SA lucrez precum it place,

De mil da si mil scrisoare,Ca sA aibu incredintare I

Abater Adam au riispunsu,§i cAtra Satana

Dar eu carte nu ltiuCa tit zapis scriu.

Atuncl Satana rgspunsg,§i cAtrA Adam ala zisg:

Vino incoace dupA mineCa sa to invAt pre tine.fitand o cdramidel,Pre cu magtefugu

Zia la Adam 811 o ea,pue palma pre ea.

Adam dupd ce pued,

qi

zisA:

Sd f

ffludtt,

282 LITERATURA POPTJLARI ROMANI

.Rdmastl ise4liturb scriad ;Adam pre fill la vanzand,

Viajmarla dandu-T pre el.Iar Satana land.

Zapisul stela, puindu-1 4i gandind,Uncle 11 va puns

SI-1 ascunzi foarte bine.Iar la Palestina este,

0 petra en mare veste ;§i acel zapis 11 puss,

Intr'acea apa, ascunsa,Sant (? supt) o petrl mare lata

De mat an prea depaxtata.,§i atata diavoli starnisl,

§i acolo pazitori pusa ;In fel de felurl puind,

§1 pre nemere lasand.

Hs. Dumnezeu eel dant,S'au nascut trup pre panaltnt.

Care vrand sa at boteza,Ca lume sa lumineze ;

Au vent in Iordan,Despre partile lul Dan.

Dec T el 1 apa intrandloan saA'boteze wand ;

Statu pe ace petra mare,§i earl o pad. draci tare.

§i vazand, o apnea,§i in mama o sfaramI.

Iar Satana vazand,

VERSUL LTA ADAM 283

Atka ran luT facand,SA minuna tine este,

Omul, eau Dumnezen este ;De vreme ca -1 vede tare

Ca pre un Dumnezan.Si vre ca sa-1 ispitesea eine este el mare

Dar vre inlale,Neprieepandu-sa la el.

CA Dumnezau en morte luT,Au sdrobit putere lul,

an sees robit lur,Pre Adam cu AI lut ;

Iar pre diavolul Van legat,§i in Tartar Pau aruncat.

Gonirea luT Adam din raTu tanguirea sa inainteaportilor raTuldi, plAngand dulceata ce o perduse afost si mai mult roditoare si a dat nastere la o mul-time de cantece de stea, cad toate variazA aceeasrtemp., adaogAndu-se la unele i mangAerea ce o da.D-zeil lul Adam, cum el nu pentru totdeauna va fi de-partat din rah'.

Nol posedAm acuma mai inalu un ast-fel de can-to in manuscriptul d-lul Densusianu l) intitulat ase-menea : Versul lui Adam, apol ii posedam In tree va-riante intr'un manuscript de cantece de stea din anul1821, care se afla In posesiunea noastr5. 2). Aci inantecul cel d'tuataiu se plange Adam catth Eva, deaceea ch paraseste raTul.

No. 18 p. 31 33.2) No. 14 pag. 22; No. 20 pag 27-28 No.21 pag. 29-30.

sii'l

Si

si

9li

284 LITERATURA POPULARA ROMANA

Cantecul al doilea este din potriva, jalea raTuluT,pentru chlcarea poruncel luT D-zeu de care Adam. In-sfirsit cantecul al treilea, intitulat : ,dispartire` estetanguirea luT Adam, adresata raTuluT, §i se potrive§tecu varianta din manuscriptul Densu§ianu, care are §irecenziunea cea ma! complecta.

Afars de aceste variante manuscripte ma! posedam§i unele tiparite. A§a cantecul de stea, din colecti-unea la! Anton Pann, care incepe: ,Adam, daca agre§it` etc. 1).

Alts varianta se afla intre Colindele d -lu! Mari-nescu 2), intitulata : Judecata 1241 Adam, repOth apotin toate ed4iunile ulterioare de ,Cantece de stea,c pu-blicate sub numele lug Anton Pann.

Dar nu numa! la Romani se gasesc cantece de stea§i colinde privitoare la izgonirea luT Adam din raTuci §i la Slav!; Bersonov a cules o sums insemnath deast-fel de cantece atat din manuscripte vech!, cat §idin gura poporulul 8). Mal cu seams cele d'antalu auo asemanare frapanta cu cantecele noastre.

0 continuare rationala a legendeT despre Adam §iEva, este: legenda despre lemnul crucei

In singura recenziune romans manuscripts de caream putut da pans acuma, adich in ,PaliTa urmeazaInteadevar aceasta legenda, imediat duptt cea despreAdam. Ceea ce este interesant in aceasta legenda, sub

1) Ed. 5-a Bucurescl 1852 No. 18.Colinde etc. Bucuresd 1851 No. 32 p. 91-92.

8) Bersonov: Kaleki perehojie. Fascic. 6 No. 632 668 pag.236 -314.

3)

LEMNUL CRUCII 285

forma in care o avem not in literatura romana este,ca ne arata pe de o parte invederat originea slavo-bogimilica pe de alta ne indica si origineaprobabila orientala, de unde a ajuns la Slavi si la Ro-mani. Cad un prototip deadreptu grecesc sall orientalnu s'a gasit pan a acuma. Iar indicile cartilor apocrif spu-ne de a dreptu ca. legenda el-mei este scornita de catrepopa Ieremia cel afurisit. Acest popa Ieremia nu estealt cine-va de cat insusi popa Bogomil, fundatorulsectei Bogomililor. Unele trasuri s'au mai pastrat in-teadevar atat in textul slavic dupa redactiunea publi-cata de Tihonravov 1) (din sec. XV) si de Porfiriev 2)cat si in textul roman, care se vede ca'e tradus dupa aceltext slavic. Mai mult se departeaza cele alte redactiunislavice din sec. XVI si XVII publicate de aceleasi 9 sicel din sec. XIV tiparit in estract de Veselovsky 4) dupa,o comunicare a lui Jagic'.

Tata deci ce ne povesteste legenda romana intitulata,Povestea lui Gregorie blagoslovit despre crucea man-tuitorului si crucile celor doi talhari.4 Aceasta legendase compune din doue variante, intocmai precum si intextul

a) Din cununa lui Adam, impletita dintr'o ramuraadusa de catre Sith din Rain, crescu un porn minu-nat. El crescu in tree ramuri, cari se uneau de 7 onsi apol iar se desfaceatl. Din acelasi porn, din care seluase ramura pentru cununa lui Adam, mai scoase apa

1) Loc. c. I, 308-313.2) P. 69-99 maT en mams cea din p. 216 220.4 Tihonravov I. p. 305-308. Porfiriev p. 101-103.2) Solom. i Kitovras p. 172-173. No. 1.

hnediara,

slavic.

286 LITERATURA POPULARA ROMANA

potopului inca o ramura care crescu si se Mar un pom.Din acesta facu Sith un foc de a pururea, care ardeaspre pomenirea lui Adam. Acest foc era pazit de flaresalbatice, cart nu lasa pe nimeni O. se apropie dedansul. and gresi Lot, veni el la Abraham si vru Ase calasca. Atuncea 11 trimese Abraham sa aducataciuni din acel foc. Fiarele call paziau focul lasarape Lot A, is acei taciunI, si el se intoarse nevatamat laAbraham. Dar aceasta nu ajungea, pentru ispasirea pa-catulul sau, ci Lot trebuia sa Weasel acei tacTuni sisa'I uda cu apa Iordanulul,ce o aducea in gura; nu-mai atuncea cand acei tacIun1 vor inflori. ii zise Av-raam, va fi si el ertat de pacatul lul; Inteadevar info-rira acei tadunt Din acestlemn s'a facut crucea celuid'antaiu talhar. Tot aka -fu scos de apa si al treilea porndin ralu si crescu langa apa ,Merrac .

Pana aci povestea antala despre originea lemnuluIcrucei si lemnulul crucilor celor &I Mihail:. Intere-sant este epizodul relativ la Lot care se afla trecut siIn hronograful nostru 1) cu cuvintele urmatoare:

,Asijderea si Lot mult au plansil cu amar catraDumnezett pacatul sau, ci ail curvit cu sangele sausi dzic sa fie mersu Lot de s'au ispoveduit la Avraampentru acea gresala, si sä '1 fie dzis Avraam pentruacea gresala, si sa. '1 fie dzis Avraam, sä fnplantetrel tadfunT, si sa.-1 tot ude In toata vreamea pana savor prinde si sa inverdzasca, $i atuncea va sti ca is'au ertat gresala. Insa acest lucru cu taclunil, nicein scrisori nu sti Vet, numai sei aduce den bcitrani

1) Fol. 18-a.

LEMNUL CRUCII 287

poveaste, carea §i noT o am scris pe urm altora casa se afle`.

Izvorul acesteT ,poveste din batrcini( cum se es-prima cronicarul nostru este byzantino-oriental. Fa-bricius 1) a publicat textul grecesc dupa un manus-cript al analelor cronicarulul byzantin Glycas. In li-teratura slavica, dug de legenda cruceT de mai susse mai afla acest epizod §i deosebit 2).

Inflorirea lemnuluT uscat, ca semn de ertarea paca-telor, o intalnim de asemenea in literatura popular.oriental. §i occidentala. Cunoscuta Si vestita este le-genda germane. de Tannhtiuser. 0 alts, poveste defelul acesta ne spune Gervasius de Tilbury din sec.XIII in cartea sa, ,Otia imperialia, 2) ( §i Liebrecht

aduce o sump, de paralele in anotatiunea sa la acelpasagiu 4) intre altele citeaza Liebrecht §i basmulroman publicat de Schott. 6) Ffind un basm roman,§i dovedind printeaceasta c, aceasta legenda a in-trat §i in literatura populara romana neserisa, vom daaci pe scurt coprinsul acestuT basm, intitulat , Po-mul ertdrif peleatelor.'

,Un pescar fagadue§te draculuT ca-T va da pe fiul soudad, acela i/ va da bog ,tie multi,. Tanarul plecandla Tad, i§T puse o rasa, calugareasca cusuta cucruel' de sus pana jos. Pe drum ajunge la o cilia de

I) Cod. pseudepigr. Vet. Test. I, 428 431.2) Porfiriev 1. c. p. 49 si p. 57-58.5) Ed. Liebrecht. Hannover 1856 c. XXXV p. 22.4) Ibid. p. 112. No. 40 -a; vezi si Perger, Deutsche Pflanzen-

sagen Stuttg. u. Ostringee 1864 pag. 284 urm.5) Walaschische Marchen Stuttg. 1845 No. 15 p. 165 urm.

:

288 LITERATURA POPULARA ROMANA

carT 11 primesc bine, §i nu-T fac nimica. Mamatalharilor auzind ca se duce la Tad, roaga pe fecTorulpescarului sa intrebe in Tad cum ar putea sa se ca-Tasca talharil §i sa dobandeasca ertarea pacatelor.Cand vine la Tad nu '1 prime§te dracu, cad it vedecalugar, ba IT da chiar un zapis de slobozire. Intor-candu-se spune tAlharilor ceea ce dracu II a zis caraspuns la intrebarea : cum poate un talhar sa do-bandeasca ertarea pacatelor. Numai cel mai tanar oface adid, : el inplantcl in pameint ciomagul, cu care asavelrfit cel d'antaiu omor, ysi it ucicl cu apa adusei ingurci atcita, panel card prinse radcicini ygi inflori. Dinmerele de our ce scoate pomul acesta, es porumbelalbi. "nand eel talhari minunea aceasta secaesc §i 61, §i predandu-se judecatil, sant ertati.`

Prototipul acestor legende despre inflorirea unullemn uscat, este fara indoTala povestea biblica, des-pre bastonul luT Aron, care inflore§te intr'o noapte.

A doua variants, a legendel de mai sus continutii, tot.acolo, intocmal ca §i in textul serbo-slavon este far&indoiala aceea care a fost prelucrata de popa Bogomil.Iata ce ne spune :

,CAnd zidi D-zeu lumea nu era alt-cineva pe lumeafara de dansul de cat numaT Satanael ; acesta din urm5,furit din semintele pe earl D-zeu he samana pe pamant§i he samana el in mijlocul raiului. Din cauza aceeagoni D-zeu pe Satanael afara din rail', care indata.ce e§i se inegri. Din acele seminte crescura ire/pornI ; unul al lul Adam, cel alt al EveT §i cel de altreilea al luT D-zeu. Pomul cel d'antaiu fu dus afaradin raTu de catre apele raulul Tigris, al doilea porn II

Mihail,

LEMNUL CRUM 289

scoasera apele potopuluT §i 'I dusera pang, la Merra.Cu acesta indulci Moise apa amara din Merra.

,CAnd voi Imparatul:Solomon sA zideasca templuldin Ierusalim puse sA se aducl pomul luT Adam ; a-cesta Insa cam in Iordan §i se afunda, numaT din In-tAmplare fu regasit. Dar nicT acest porn, nicT al doileappm care crescu pe malul Iordanului, sAdit de catreLot, nu se potriviau nici decum la zidirea templuluT,cacT, cand erau mai lungT, cand maT scurte de catcerea masura. Atuncea puse Solomon pe dracii de fiaduserA al treilea porn, insu§T din raTu. La radticinaacestuT porn se atla capul luT Adam. Dar nict acestporn n'a putut fi intrebuintat la zidirea templuluT, cia fost pus la o parte impreuna cu dot. Candveni Sibila la imparatul Solomon se mers pe acel porn,dar acela o arse §i ea prooroci, el pe dansul se varAstigni Mantuitorul.

,Solomon vazand capul luT Adam, stranse tot popo-rul §i impreunA lovindu-1 cu pietre gra/nadir& movilace se nume§te ,Lithostroton.'

Se ctie ca era credin0a generals, incepand sle laprimiT secolT al cre§tinAtaiii, cum el capul luT Adamse afla sub muntele Golgatha, pe care s'a rastignitMantuitorul, zicandu-se ast-fel, ca Mantuitorul s'a ss-varcit chiar pe acela, care a adus cel d'antaid pacatulin lume. AceastA legends se esplicA prin numele Gol-gatha, sail maT bine Golgaltha, care insemneazA inlimba ebraica: caplitdna, de sigur dupa figura munte-luT, care se afla aproape de Ierusalim. Fantasia reli-gioash ajutatA de legende osistente , a esplicat nu-mele, zicand cum a ceipaftina e a lu! Adam. Ultra-Gaiter, lit. pop. rom. 19

cei

290 LITERATURA POPULARA ROMANA

tura respectivd, fail esplicarea acesteT legende, s'astrans de Fabricius 1) ; textele slave s'alt pomenit deJagic' 2). AceeasT legendl o cunoaste si d. Creangd,dupd. cum ImT spune, dar nu IV aduce aminte, dacdo cunoaste din citit sau din auzit.

Cu drept cuvant a observat Veselovsky 3) el lem-nul crucei este adus dupd, aceasta, legends, de cdtredracii din rah', ceea ce se esplicd prin rolul ce joacddemoniT in credinta bogomilica, si prin lipsa de respectce au avut el fatd cu crucea. De altd parte pomenirea luTSatanael, care singur pe Tanga, Dumnezeu esistd IncA dela zidirea lumeT, nu poate sd aibd de cat aceeasT ori-gine, fiind espresiunea cea mai clard a dualismuluTbogomilic. Aceste amandoud pasagie lipsesc in varian-tele occidentale.

Addugand pe langd, aceasta si observatiunea, cd silegendele solomonice aduce din Orient au fost in spe-cial cultivate de aceeasT sects., avem legatura cu uncerc Intnis de legende, cu care a putut veni si acea-std legendd din Orient, cu toate ca pand acum n'avemacolo de cat urme raslatite .membra disjecta.

Despre Sibila, de care se vorbeste in mod sporadicinteaceastd, poveste, vom vorbi mai pe larg cu oca-ziunea legendelor solomonice, unde isT are locul sdunatural, fdcand parte integrantd dintr'un sir insemnatde povesti si legende.

--rvarqfP44.....

1) Cod. Pseudep. V. Test. I, 56-60.1) Archly f. sl. Philolog. 1, 90 No. 1.3) L. c. p. 171 urm.

CAIN SI AVEL. LAMER.

Biblia ne spune ca amandoi au adusjertfe luT D-zeu,ca D-zeu a priimit jertfa lul Avel si a respins acea aluT Cain, din care cauza Cain suparat pe frate-sad, se-scula, asupra lul $i'l omora, pe cand se afIau amandoila camp.

Pentru un cititor, cu bagare de seams, se naste In-trebarea, cum a stiut Cain sa omoare pe frate-sau, deoare-ce pana atuncea nu murise Inca nimenT si Cain n'aputut ss tie nicl de moarte, nicT de omor ? La aceas-ta intrebare, Tata ce ne raspunde literatura noastra,apocrif. Mal antaiu Hronografull), ca textul cel maT ye-thiu :

Ce O. mira (Cain) cum va face ca sal omoare (peAvel) si sal piarza de pe fala pamantuluT, ca pana a-tuncea nu era moartea in oameni, ce nu stiea Cain cumari face perire fratine-sau luT Avel. Iar odata viindaAvel cu oile aproape de unde plugariea Cain, si eralocul pietros cu stand; Tara oile cum era unele culca-

9 Fol. 7 a.

292 LIRATERIIRA POPULARI ROMANA

to pre supt poalele stancilor la soare, iar altele s'aitfosta pascand precumu -T obiciaiul. lard. Diavolul s'aufacut in chipul until tap si s'au suit Trite° stand, si encoarnele au inpinsu o piatra asupra oilor si as lovit peo oae si o au °moral In loc. Iar Cain vazand area anstiut si el cum ar °moil pre frate-sau, si s'au dus deau luat o piatra si o au ascunsu la un lot si au mdrsude chema pre frate-sau $i au mdrsu cu voroava a-mandoT pana la locul unde au ascunsd piatra, si luandpiatra au ucis pre frate-sau acolo si i vitrsa sangeleprecum II 'arata diavolul. i au facut Cain acolo 7 gre-sali : Intai, ca an maniat pre D-dzad ; a doa, ca au facutjeale mane-sa; a treea an lasat fara fecTor pre muma-sa ; a patra, ca au scurtat dzile fratine-sdu ; a cinceaau spurcat pamantul cu sange ; a seasea ca an mintitluT D-dzau; a seaptea an tagaduit despre D-dzau, dzi-.cand: an doara paznic sint frateluT mieu?(

Pana aci Hronograful. IatA acuma si cum raspunde laaceeasi intrebare manuscriptul nostru mixt de la 1800,din care am citat sus tanguirealul Adam si zapisul dalde dansul DiavoluluT. Partea antaie acestui manus-cript coprinde lntrebd rile fi, rdspunsurile des pomenite.Intre aceste, intrebeiri se ail& Si urmatoarea : ,Cand aiiperil a patra parte din lume? Raspunsu: cand an ucisCain pe frate sau Avel. Intrebare: dar tine l'a invatat,de vreme ci el nu stiea sa uciga ? Raspuns: Diavolul l'ainvatat, cad ca find el uciigas d'inceputul luT, an ara-tat si lul Cain cu chip de ordridneall ca acesta ; ca pas-cand caprele pre langa un munte ivaltu; Tar diavolulsa Men un tap mare, si sa sui de asupra petrilor pemunte si rastogoli o petra mare cu cornele ; si viind

CAIN AVEL. LAMEH 293'

Petra in jos au lovit o capra in cap §i aumurit. AcTas-ta vazand §i Cain ucisa §i el pe frate sau Avel.`

A doua parte, conOnuta in recenziunea Hronografu-lul, privitoare la enumerarea celor 7 pacate facute deCain, se regasWe intr'un alt manuscript mixt al nostrude pe la mijlocul secolulul XVIII (c. 17b0). Pe langaaltele confine acel ,sbornicc intre antrebdrile qi rcis-yunsurile sale, cea urmatoare: Intrebare : care santucell 7 izbanderI cari le au zAs Dumnezau catra Cain,ca. de §apte on sa va izbandi pentru pacatile lui? Ras-punsul: Intai cu moarte luT Avel pre Dumnezau manie;a doa pre mums. -sa intrista; a trie, pre muma-sa spariecu starpie; a patra, pre frati-sau omora; a cince, sangedrept varsA ; a §asea, pamantul spurca ; a §apte, la-duluT facu parte de oameni. Acestora pacate de moarteIi este radacina pizma.c

Deosebirile ce observam intre aceste manuscripte,dovedesc ceea ce am spus la introducerea acestet 0111a lituraturel populare, cum ca, cu cat mai multe co-pit esista, cu atata devine cea mai moderns, mai sub-jectiva, mai asimilata cu literatura populara nescrisa.Copistul adauga §i scurteaza dupa. plac.

Ceea ce prive§te ins4 originea acestor legende, nuse poate tagadui ca ea e orientala, cad. mat aceea.,1 le-gends, esista §i la musulmani, cu singura diferenta, ca.diavolul se preface intr'un om, care sine o pasere inmana §i pe care o omoare diavolul aruncand-o pd opiatra §i sdrobindu-T capul cu o aka piatra; ast-fel itinvata diavolul pe Cain, care urmeaza esemplul dat ,isdrobe§te cu o piatra capul luT Avel, pe cand ace§ta din

$1

294 LITERATURA POPULARA ROMANA

urmA dormea 1). 'Mar veche este legenda rabinica, re-petatA apol de cronicariT bizantinT, cum el Avel a fost°moral de Cain printr'o lovitura de piatra, si tot asase aflA. In Palaea sloveneasca. in redactiunea cea des-voltat12).

Cele 7 pAcate Impreuna ins. cu 7 pedepse se aflA e-numerate In cronica byzantina a luT Malalas, sau marbine in introducerea luatA din cronica luT Hamartolos. 3),Nu tot in aceeasT ordine, ci putin schimbata gAsim a-cea enumerare Intr'un sbornic slavon din sec. XVII,No. 860 din bibl. Solovetki publicat de catre Por-firiev 4) Alt text slavic din anal 1494 s'a publicat dePypin 6)

Dorotheus de asemenea pomeneste In Synopsisulsame) atat modul cum a InvAtat diavolul pe Cain sl o-moare pe Avel, cat si enumerarea pAcatelor. De aciconchidem ca, se af16. si in traductia romanA manus-cript, din biblioteca din Hohenzollern Sigmaringen.

Continuarea ce are aceasta legend. In literatura sla-vicA. cum at Adam si Eva au invAtat de la doT corbT,cum, sa. Ingroape pe Avel, lipseste pe cat stim pang. a-cuma In hronografele romana, dar s'a pAstrat, putinschimbatA, In IntrebArT si rAspunsurT de la 1809 7) .In-

1) D'Herbelot, Biblioth6que orientale sub verbo : ,,Cabil".2) v. Archie f. slay. Philologie vol. V. p. 678. Porfiriev p.

106 ; Fabric. 1. c. p. 119 urm.3) Ed. Bonn p. 5 qi Fabricius, Cod. psendepig. Vet. Test. I. p-

123-125.4) L. c. p. 104.5) Sbornik fol. 9. v. Porfiriev 1. c. p. 50.3) Ed. Wien 1818 p. 21.2) Pag. 9.

CAIN $1 AVEL. LAMEH 295

treb. ci fu inaiu ingropat pre pamAntu? Rasp. Adamli,candu au vrut sa Ingroape pre fil-shu AvelA nu stiacum sal Ingroape ; si vAzura o turturea ingropandu-spui sal, atuncea au IngropatA .i Adamti pre Ill sail A-vel.

Aceasta legendd foarte raspandita, se urca celputin,pAnA in sec. V cad se poveste.te deja In ,CapitolileWI R. Eliezer de pe vremea aceea, cu deosebirea in-sA, el nu este o turturica, ci un corb, care arata lulAdam, cum O. Ingroape pe Avel 1). Tot asa o spune silegenda arabg 2) $i asa s'a rAspandit prin multe lite-raturI, Oa and a ajuns in literatura slavonA si deaci la noT.

Cain, ucigAtorul frateluT sAu Avel n'a putut O.moara de o moarte naturall. Literatura ebraics po-sede legenda cea maT veche despre moartea lui Cainnascuta din cuvintele luI Lameh : , eu am ucis un Whatpentru ranele mele, si un tanar pentru vAnataelemele 3).4 Ce bArbat a ucis Lameh si ce tantir ? Ras-punsul la aceasta intrebare este, legenda despremoartea lui Cain.

Inainte InsA de a povesti aceasta, vom pomeni alta,interesantA pentru aceea, cA face o parte integranadin recenziunea romans, si pentru aceea el ne a-rata, cum ca legendele orientale au ajuns in literaturaroman's numai prin najlocire byzantind fi started.

1) Pirke de R. Eliezar, cap. 21. Ialknt I. §. 38 fol. 11 b. II. §925fol. 154 b.

9) Weil, Biblische Legenden d. Muselm. p. 39.9) Genes. 4 v. 23.

296 LITERATURA POPULARA ROMANI

Biblia ne spune el D-zeu puse semn luT Cain, pentruca ver-cine l'ar afla, sä nu'l omoare 1). Ce semn IT apus D-zeu ? Din anticitate deja s'a rdspuns In multechipurT. Unit' ziceau ca D-zeu a Meat sä creased uncorn pe fruntea luT 2) alti iar ca a tremurat din tot tru-pul, i Tar altiT ca D-zeu fl a dat cainele spre paza detoata. fiarele 5).

Intrand in literatura byzantina s'a conservat numaTtremurarea ca pedeapsd. d-zeTascd ; pe land aceastade sigur sub influenta asemanareT intre cuvintele naySi Kutov (adica Cain qi caine) s'a mar nascut legenda ceo nareazd Dorotheus4) §i care sub aceasta forma a in-trat in literatura noastrapopulara, combinandu-se aciimpreuna, legenda bizantina despre Cain, §i cea ori-entala despre Lameh. lat . acuma coprinsul acesteTlegende combinate, dupa Hronograf 5).

,Dach au inbAtranit Lameh, T-au perit vederea §i numai vedea, ce avea un poslquic de-1 purta, Si candvrea sa tract' (sic!) cu arcul, numal ce-T indrepta sa-gIat a In ce vrea sä traga, cum era orbu i nicT un vd-nat nu -i maT scapa denainte-T ; i in toga vremea flpurta acel poslu§nic la vanat, de sageta §i hiard §ipasirT ; i nu le 'dna sa-T fie de mancat, ce pentru in-bracaminte ce purta IT facea den pie ; §i pre atuncinice hiara nice pasiri nu O. manta, ce de la potop sämananed. Inbland Lameh pentru desame drept -ad-

1) Genes. 4 v. 15.3) Midrach Genes. rabba sect. 22 Ialkut I fol. 116 § 38.3) Fabricius cod. pseudep. V. T. I. p. 114 urm.4) P. 23-24 ed. 1818.s, Fol. 7-a 8-a.

CAIN SI AVEL. LAMER 297

natul numal cu acest poslusnic, ce-i era de-i indreptasigIata spre vanat, Si audzira sunet socotirg ca va fivre un vanat , ce nu era vanat, ce au fost Cain cumIl blastamasa D-dzgu, sinestiind poslusnicul au indrep-tat sagTata spre sunet ; si cum au tras Lameh au sisagetat pre Cain in inima, si au cgdzut. mort la pgmant.AtuncT s'au rascumpa.rat moartea luT Avel de seapte-dzacT de orT mai cu asupra ; au si priceput Lamehcg n'au fost vanat, ce au fost mosu-sau Cain si s'auscarbit foarte, si au pus saglata In arcg si au sagetatpe poslusnicul ce'l purta. au Minas trupul osandi-tulul Cain neingropat in padurea aceea neingropat,cum s'au agonisit.

jarg din capul lui Cain s'au facut fantana InpuOtasi izvoraea neste viermi spurcatT, cum nu mai era prepamant; si era cate cu patru picToare cu coade ;Tar capul urechile era ca de dobitoc de mari ; deerdintr'acei viermi sintu calla precum sa afla in scrip-tura.'

Partea cea d'antaig este intocmaT cu legenda rabi-nica cu deosebirea Insa, ca Intr'aceasta din urmposlusnicul este insusi Tubal-Cain, nepotul lu! Lameh ;mal aproape este redactiunea romans de recen-ziunea luT Dorotheus; Tar partea a doua e numai inDorotheus; fara Indoiala a avut o Inriurire asupra a-cesteT legende din urma, afara de asemanarea nume-lnr, Inca legenda sus pomenita, cum ca, Cain capa-

1) Ialcut 1. e. ; Sefer haimar. v. prelucrarea poeticil de Tend-lau : Das Buch d. Sagan and Legenden ed. 3. Fcft. a. M. 1873No. 42 p. 199-201 qi anotigiunile p. 374 urm.

i

i

§isi

si

298 LITERATURA POPULARA ROMANA

tase de la Dumnezeu un cdine ca pdzitor. F. Lieb-recht vorbind de Dorotheus1) se margineste la aseml-narea sunetelor, fara a cunoaste midrastul parale-lele rornane.

0 a doua varianta o posedAm in manuscriptul no-stru din 1800 unde imediat dupa povestea in ce moda invAtat diavolul pe Cain sa. omoare pe Avel, urmeazAintrebarea urmatoare :

,Din ci s'au facut cainele? RAspunsu: Zic unit dindascali ea, daca a ucis Cain pe fratele sla Avel, auluat un blastem foarte greu de la Dumnezeu, ca-I tre-bura mana aceea, care Meuse ucidere, cat nici lagura nu putea sa o duel, umbla tremurand §i ge-mand. i cand fu la sfarsitul vietei lui, umbla ca o fiarli.sAlbatecA prin We prin pustit, '1 sAgeta un stra-nepot al lut orb, anume Lameh, tocmai in inima simuri ; si trupul lui se imputi foarte rau qi facu nistevermt mart cu cafe patru picioare. i ditr'aceia (!) zicca s'a Meat cainele.

Texte slavone s'a publicat de Tihonravov 2) dupa oPalaeA din 1477 si de Porfiriev.3) Dar in aceste a-mandoua redactiuni lipseste ceea ce caracterizeazaredactiunile romAne bizantine, adicA : nafterea cdi-nelui din capul 114 Cain. Numat intr'atAta se potrivesctoate intre dansele, de a atribui moartea lui Cain stra-nepotulut sau Lameh, care fiind orb a fost condu deun poslusnic.

I) Zur Volkskunde, Heibronn 1878 p. 80.2) I, 24-25.

') Loc. c. p. 105.

§i

§i §i

§i

si

(I)

CAIN AVEL. LAMER 299

Alt-fel relateaza, ,Intrebarile §i raspunsurile` din1809 moartea sad mat bine sfar§itul lui Cain') Cinea fost insemnat pre lume ? R. Cain. I. Dar pentru cea fost insemnat? R. Pentru ce a ucis pre fratele sauAvel pentru aceea a pus Dumnezeu in land pre Cainca sä vaza ce rautatl s'al Inceput dintrInsu.' Cre-dit-4a aceasta, cum ca este un om In luna, este foarteraspandita. Grimm a cules o sums insemnata de cre-dinte analoage ; 2) Date acestea gasim pe Cain In luna,tocmal la ItalianT ca §i in ms. roman. Dante it pome-ne§te de doul orT In , Comedia` sa, unde comentatoriesplica, ea dupa credince populare poarta Cain o le-glut% de ghimpT in spinare. 8) In credinta, popular&romank poarta Cain chiar pe Insu§T fratele sau Avelin spinare, ca pedeapsa pentru omorul facut de dansul.

Pe cat §tim not a inteles poporul roman Inca Si alt-fel petele luneT, cad vede in luna, salt un cioban cuoile, sad dup& o alts credinta, omul din luna este Sf.Gh eorghe cu balaurul.

Fiind de o importatO mat mica, pomenim numaT intreacAt pasagiele din hronograf, cart ne relateaza, cumca Sith a fost izvoditorul literilor, ca Nevrod era uria§§i tatal uria§ilor, ca Avram ajungand la cuno§tinta lulDumnezeu prin privirea lumel, a aprins casa In care seaflad bozii la cart se inchina tatal sau §i fratil saT, §ialte de felul acesta raspandite prin diferitele istoriT

Pag. 15.1) Grimm: Deutsche Mythologie ed. 2. vol I p. 679-682.8) Ibid. p. 682: accomodandosi alla favola del yolgo, the siene

quelle macchie Caino, the inalzi nna forcata di spine.

1

,I.

1)

300 LITERATURA POPULARX ROISIANA

scoase din Bib 11. De alts, parte lipse§te la noi desvol-tarea povestei cum a ajuns Atraarn la cunoscinta luTDumnezeu, care este foarte desvoltata 1) In literaturaorientalit §i In cea slavica.

11 PentruPentru cea d'finthia v. Beer : Leben Abrahams. Leipzig.1859 qi pentru cea din Tina : Porfiriev 1. c. p. 55-56.

--e.r.csawawszys..,--

MELHISEDEC.

Ca personagiu important in via0. luT Abraham a-pare Melhisedec, preot al luT D-zeu, blagoslovind peAbraham. Cine a fost acel Melhisedec? de unde setrage, si cum a ajuns sä fie preotul luT D-zeu ? cuatat maT mult s'au pus aceste intrebarT, cu cat deja detimpuriu a fost considerat oaresi-cum ca premergator sau prototip luT Christos. Apostolul Pavel in epis-tolia catre Evrel zice : ,fara de tats, WA de mumsfar& de numar de neam, Inceput zilelor nicT sfar-sit vieliT avand; ci asemitnat find fiu luT Dumnezeu,ramane preot pururea.4

Foarte bine a observat Porfiriev esistit treTlegende deosebite despre Melhisedec. Legenda intitTacauta sä ne dea o esplicare, de ce nu santpomeniti inBiblia parin0 sau rudele lui Melhisedec. AceastA le-gendti se afItt in Paleea sloveneasca din 1434 si a fostpublicata de Pypin 2). AceeasT legends, e reprodusa inHronograful nostru :

C. 7 v. 3.2) L. c. p. 63.

Elbornik f.

nicT

et{

.) 19.

302 LITERATURA POPULARA ROMANI

,Pentru asest Melhidec (?) multi sa cIudesol, cumn'au avut nice tata, nice muma, nice liac de rudd.Dara daca au fost area tine l'au facut ? au sa nu hienascut den pamantu, far de samAnta de barbat ?Asculta sa sta. Melhisedec au avut si tata si muma sirun. precum aq tots oameni pd.mantenT, si Taste feciorlul Sid imparatul EghypetuluT si au facut cetatea San-dana. Iar pentru cad au fost parintiT luT oamenT MIsi nu sa tragea din samanta, jidoveascd, ci era dintr'alte samantil si credea in bodzi, nu credea in Dum-nedzau, pentru aceea nu Taste in numar cu cei direpti,nice sa pomeneaste ; ce O. chiama fora tata, fallmuma si fara de nice o samintie. Iar Melhisedec aucunoscut pre D-dzau, si Tata ca sa pomeneaste impre-una cu toti direptil, si Inca preot luT Dumnedzau dinnaltime curat si dirept

Izvoarele grecesti si paralele, vezT la Fabricius 1)din Cedrenus, Simeon Logotheta, Glycas etc.

A doua legenda, pe care am gd.sit-o numaT in lite-ratura slavica 2) spune, ca. Melhisedec s'a nascut inmod miraculos de cAtre Sofonin, femeea luT Nir, Ira-telelul Noe, care in toata vista el a fost stearpa siabiala batranete l'a nascut. Arhanghelul Mihail Ta pe Mel-hisedec de la tatAl sau si 'I in in rain. , pans cAndtrecu potopu si toata lumea se inecase, afara de Noesi familia la

Mult maT vestita si foarte raspandita este in fine atreea legenda atribuita luT Athanasius din Alexandria

1 L. c. 1, 325-326.1) Tihonravov 1. c. I, 26 31; din doue mannecripte.

MELHISEDEC 303

§i publieata grecqte de cAtre Mantfaucon, reprodusaapol de Fabricius 1). Traducerea slavicA din secol.XVII 2) se potrivelte in tocmaT cu textul grecesc, nu-maT icT colea a maT scurtat sag a mai adaus cateceva traducAtorul slay ; une -orT n'a inteles bine cu-vintele grece§tT.

i de aci §i de adreptul din grecefte avem noT celecloud variante din aceastillegendA una, §i adicA cea maTnoul in literatura romans face parte din ,troparulal 13 din a trea peasna a mareluT canon ce se cantajoT a 5 saptamana din post, care s'au talmAcit de Ar-chiepiscopul al Miralichiei Ioann din ostrovul Lindo."

Acest apocrif s'a tradus din grece§te cu binecuvan-tarea ,Mitropolitului Veniaming de cfttre acela, alcarui nume, socotindu-se slovele ca numere, face 768adica pe cAtre unu Anastasie, i s'a tiparit pentruintala oars, la 1812 in Ja0 sub titlu: ,Pentru Melhi-sedec. Istorie §i tglcuire foarte minunata frumoasAPreotul luTD -zeu, imparatul cel ins treinat intre oamenT. "Editia a doua s'a fAcut la 1848 in Sf. manastireNeamtu §i a treea la 1863 in Bucure§ti.

Coprinsul acestei legende este cel urmator :,La hotarele PalestineT era o imp,rateasa anume

Salim, tot de un nume cu cetatea Salimul, intru careea impAratia. Ea a nascut pe Salaad §i Salaad a nAs-cut pe Melhi. Iar Melhi a luat de femee una anumeSalim, cu &Asa a nAscut do! fiT ; Melhi .i Melhi-sedec. Melhi, tatAl acestor fiT era pAgAn inchinatorde idol!. 0 datg tritnese el pe Melhisedec sa 'I aducA

L. c. p. 311-320,1) Porfiriev peg. 131 136.

Si

oi

1)

304 LITERATURA POPULARA ROMANI

7 vitei pentru jertva Dumnezeilor sal. Pe drum IA-zand frumusetea lumel, socoti el intru sine, ca acelacare a facut acestea toate este singur adevarat D-zeu.Intorandu-se acasa incerca a educe pe tatal dm laaceeasi credinta, dar in zadar ; ba chiar l'a maniatinteatata, ca acesta se hotara sit '1 jertleasca ca saimpace D-zeiT sal, pe care i a °carat prin vorbele sale.In uritia aceea trimese imparatul pe Melhisedec pen-tru a doua oars la cireada., §i intra de spuse impara-teseT hotararea sa. Imparatul vazand ca muerea luiplangea cu amar, fiind-ca ea iubia pe Melhisedec maimult, i-a zis, sa punem sortI §i pe cine-va cadea soar-tea acela sa moara.

Sortii cazura. pe Melhi §i '1 gatira spre jertfa. Intea-cel ceas a sosit §i Melhisedec cu vi el. Esemplul impa-ratuluT a fost urmat de multi §i ora§ul rasuna de ge-mete §i plansete. Melhisedec neputandu-le suferi sesui in muntele TavoruluT §i se rug luT D-zeu, ca saprapadeasca acel ores nelegiuit. D-zeu implini in datarugacTunea lu!, §i pamantul casca gura de inghiti petotT. Apol a locuit acolo Melhisedic §apte intregihranindu-sa din muguriT copacilor §i din miere sal-batica §i adapandu-sa din roua care cadea de sus.find el gol ii s'a facut spatele Jul ca coaja de broasca.testoasa. Duca aceT §apte anT zise D-zea lul Avraam,sa incalece pe asinul sau, sa Ta imbracaminte noun §isa se sue in muntele TavoruluT. Acolo sa strige de treTorT cu glas mare zicand: omule al lui D-zeu celul preainalt ! §i dupa al treilea glas va e§i din desimea co-druluT un om insalbatacit inaintea lul, sa nu se spe-rie, ci sa '1 raza, sa 'T tae unghiile §i sit-1 imbrace.

anT

*i

MELHISEDEC 305

Asa si fecu Avraam toate cate i -au fost poruncite deD-zeli.

Jug, sfantulMelhisedec dupe trei zile pogorandu-sedin muntele Tavorulul, §i luand un corn cu unt delemn, si pecetluindu-1 cu graTul luT D-zeu, a blagoslo-vit pe Avraam.

,Apoi dupe, putine zile a venit glas din cer zicand :-pentru ca nimenea n'a remas din neamul luT Melhi-sedec, pentru aceasta se. va numi fara tats, fare mums,si nenumivat la neamur!, nici inceput zilelor avandnici vieti sfarsit, ci ca fiul lilt D-zeu inchipuit , ramanipreot in veacc.

Afars, de aceasta. redactiune, scoasa intocmai dupe.originalul grecesc, mai posedam $i o altd, variants.mult mai veche a legende! lul Melhisedec, continuain manuscriptul AcademieT, pe care l'am numit ,Pa-lite. De aci se dovedeste ca. i'am pus cu drept cu-vent acest nume, cad in tocmaT cu redactiunea noas-tra romans se afla aceasta legends, in ,Paleea` slo-veneascd manuscriptul No. 866 din biblioteca So!o-vetki, dupe. care a publicat'o Porfiriev 1).

Deosebirea intre redactiunea aceasta din ,Paliiacare a fost tradusa din slovenefte i intre redactiu-nea de mai sus, care s'a tradus din greceste este maicu seams cea urmatoare : ca, mai intaid se spuneporunca lul D-zeu cdtre Avraam sa. se sue in megrimThainariei (!) si acolo se. ingrijeasca de omul lu!D-zeu, in modul sus aratat. Apoi urmeaza, biografialu! Melhisedec , care la inceput se chiema numaI

1) L. c. p. 222-225.

lit. pop. rom. 20

306 LITERATURA POPULARA ROMANA

Melhi, apoT s'a schimbat in .Melhisedec ; el era fiulJul Osedec §i fratele lug Sedec. Cele §apte Ialovite a-duce Melhi de la Galilea, ca jertfA pentru bozul Cron.Restul se aseamana cu legenda de sus; soartea insanu cade pe cel-alt-frate, ci chiar pe Melhi ; muma lugII trimete inainte pe Sedec ca sA 'I spue de hotara-rea tatAlul slu, §i el fuge de se retrage pe munteleEleon ce se chlama mild; ora§ul Salim insa se eu-funda in urma until cutremur. ApoT se vorbesc aman-doi adiea. Avram §i Melhisedec qi se inching, amandoIluT D-zeu inaintea mane Aril ; in urma poveste§te Mel-hisedec luT Avraam biografia sa §i Avram i da dijma.din toate'.

Precum am observat'o, nu se regase§te, aceastalegenda, pe cat §tim, de cat mime in Paleea slove-neascA.

Curios este a Melhisedec se bucura §i In litera-tura ebraica. de o reputatiune foarte mare, in generee considerat eA ar fi identic cu Sem fiul lei Noe, dela care a primit traditiunea religioasa , §i el apola transmis'o lug Jacob al cAruI daseal a fost dupA le-genda. Beer In cartea sus eitata a cules toate pasa-giele 1), din Talmud Si Midra§; pe Mg aceasta po-mene§te §i legenda lui. Athanasius §i traditiunile pa-tristice.

-..............-

1) Loc. cit. No. 300 pag. 142 145.

AVRAAM.

Nasterea tineretea 1ui Avraam au fost objectulactivitAtei legendare, din timpuri Inca inainte de Chri-stos. Un ciclu de legende s'a format de timpuriu, des-tinat a esplica cum a ajuns Avraam la cunostintaD-zeului adevarat, cum rs'a opus inchinArei de idoli,cum a fost persecutat de Nemrod si aruncat in cup-tor de foc, din care insa scapA prin ajutorul lui D-zeu.Mai sus deja am pomenit dup6. Hronograful nostru,c Avraam a ars capistea idoleasca a tatAlui sou, apolurmeaza tot in Hronograf cA Aran s'a aruncat inaun-tru pentru a scapa bozi, dar a ars. InteaceastA le-genda care se afla .i la Syncellus Chronografia, reti-'Arita de Fabricius avem o reminiscent, a legendeirabinice, care ne spune cA Haran fratele lui Avraamnu era cu toga inima la credintA in D-zeu, ci asteptasA vaza ce soarte va avea Avraam in cuptorul cu foc,i dupA reusitA se va decide. Aruncat insa in cuptor,

arse Haran imediat 2).

1) L. .c. I, p. 839.9) Gervasius, Otia ed. Liebrecht p. 8 qi anotat. 11 pag. 76 urm.

Gruenbaum in, Zeitschrift d. Deutsch - morg- Gesellschaft, vol.XXXI. pag. 248 urm.

si

308 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

Mai mult sau maiputin clesvoltata este apoT legendsdespre na§terea lui Avraam, tineretea lul, cunoOntaluT D-zeu §i pribegirea lul in Palestina in apocrifeleslovene§ti publicate de Tihonravov §i Porfiriev. Caop special nu le am putut gasi pand, acuma in litera-tura romans, afara numal acele urme cari s'au pastratin Hronograf.

In acela§T Hronograf 1) se afla o alts poveste totdespre Avraam, relativa la vremea cand se afla el inEghipet la impAratul Avimeleh.

, Cum s'au areitat Avraam zveadovidet inainte luiAvemeleh inparat la Eghypt.c

,Avraam avand dar de la D-zeu, §tiea me§ter§uguIstealelor tocmala ceriului §i a zodiilor, §i intai el aaratat la Eghipet acest me§ter§ug §i mare cinste aveala Eghipteani §i i s'au rugat §i inparatul Avemelehsa'l inveate.

Tara atuncea era ne§te astronomT la Avemeleh in-pArat §i foarte filosofi marl de toate lucrurile. IarIntr'o dzi ii chema inparatuld inaintea sa, §i era Avra-am §i au poftit inparatuld pre Avraam, sa intreabenescai intrebarT pentru planite sau pentru altd ceva.

i intrebandu-I Avraam au zis : oare putea-va vrajeasau ursata sa faca omuluT bine sau rau ? D-zis-auunul dentre acel vrajitorl : nu poate la om sa maiincapa alt bine sau alt rau, fail de cat Taste scris, §iursit pre ce zodie va na§te omuld. Tara Avraam dzisa.:dara au nu va putea Dumnedzau sa primeneasca fie§te-ce, precum IT va fi voea ? Iara el nu suferira cuvantul

1) Fol. 14a cap. 9.

si

AVRAAM 309

IuT Avraam. Atunci au poroncit inparatuld de adusarapre un vinovat de temn4a, ce era giudecat de moarte,

dzisa Inparatul, de au cautat cu me§ter§ugul for dena§tirea acelui om, cum i-au inpartit zodiea §i ursata.iara el socotira. §i dzisera, cs acel om va muri de foc

va muri, insa curund nu va muri. Tara Inparatulau poruncit de l'au inecat intr'o apa mare, §i e,i aco-lo vraja for mincinoasa ; iarA cuvenite (!) lui Avraamau ramas adevarate.(

Urmeaza apoi invataturi ce a dat Avraam astrono-milor eghiptenb §i cum a mai zis Avraam: ,ceea ceered norocul §i dzic scris omulul on bine on raucum dzicet,i voi, foarte santeti in§e14 cu firea, §i vrs-jile cad mincinoasa, pentru caci cred in zodii §i invraji §i in noroc §i uit5, pre Dumnezau cela ce li cum-pAtiaza toate puternic a face §i bine §i rau, ci liTaste gandul spre noroc §i spre zodil; zodifle inb11dupa tocmala ceriuluT, cum sint tocmite de D-zau,iara omul I T pTerde sufletul cu nedeajdea.`

TocmaT aceasta credinO, in noroc, vr6jI §i zodii, Incontra carer se lupta deja Avraam, dups legends, s'amantinnt In toata taria pans in ziva de astazi.

Aceeaai poveste se gAse§te In Imnograful lui Ha-martolos din a carui traductiune sloveneasca, a publicatPorfiriev,1) pasagiul relativ confruntandu-1 cu textulgrecesc, §i anotand deosebirile. Redactiunea romanseste cam scurtata falA cn originalul slavo-grecese.

Milli mar veche de cat chronica lui Hamartolos, estecredin0. ca Avraam tiea mea§ter§ugul stealelor §i

1) L. c. p. 252-256.

si

cand

ca,-I

for

ei-i

310 LITERATURA POPULARi ROMANA.

tocmeala ceriuluT si a zodiilor` ca el ar fi aratat a-cel mestersug Egyptenilor. Deja losephus o pomenestei)precum i voroava ce a avut cu astronomil eghiptenT,apol Alexander Polyhistor ; Syncelus zice ca Avraatma aratat Eghiptenilor mesterpgul calendaruluT. Toatenotitele relative au fost adunate de Beer 2) Fabri-cius 3).

Intercalatiunea despre modul cum a dovedit Avraaraminciuna prezicerilor dupe, zodiT, are o analogie in po-vesti medio-evale, dar earl aq scopul tocmaT contrariA ;Mica de a dovedi adevTrul prezicerilor astrologice,intocmai cu credintele acelor timpurT. Asa se spunede Nostradamus vestitul astrolog francez : 4)

,Plimbiindu-se o data cu domnul de Florinville, va-zura in curtea castelulul doT purcel, unul alb si altulnegru. Intrebat ce se va intampla cu raspunseNostradamus:, NoT vom mance cel negru i lupul vamanta cel alb`. Pentru a'l desminti, porunci Florin -ville, sa se taie porcul cel alb si se.gateasca pentrucina. Pe cand bucatarul gatea pe acel purcel, intra incuhnie un lup ce -1 Linea pentru a-1 domestici, mane&o parte din acel purcel. BucataruI fiindu -T frica de sta-pan, se apuca gati purcelul cel negru. Cand sezurala mass, zise de Florinville catre Nostradamus : ,vezr

1) Antiquit I, 8, 2.2) L. c. p. 25 §i No. 233. p. 78 No. 837, qi p. 91 No. 978 urm..8) I. p. 350-377.4) Eclaircissement des vdritables quatrains de maistre Michel

Nostradamus. Paris 1656 p. 40. la: P. I. Iacob. Curiosites dessciences occulter. Paris 1862 p. 250-251.

§i

§i

dan§iT,

s6.

§i

§i

AVRA A M 311

ch noT mancam purcelul cel alb, i lupul nu se va maratinge de dansul." ,Ba, respunse Nostradamus, normancam cel negru." Cercetanduse mai de aproape, afla.de Florinville cum s'a petrecut lucrul, .,i el Nostrada-mus avea dreptate.

A doua varianta este localisata in Germania, undesluje§te ca esplicare pentru herbul familia Schaff-gotsch. In herbul acestei familie se fat §i un miel,§i iata cum esplica legenda originea acestu! miel :

,Sezand o data la masa cu multi prietin! ai MT, In-tel)/ contele Hans Ulrich de Schaffgotsch pe un inva-tat al lu!, ce edea asemenea la masa: de ce moarte vamuri? Dupa multi, lupta spuseacela, ,ca, va muri prinfer." Pentru a'§i bate joc de prevestirea magistrulu!,trimese Hans Ulrich sa'T aduca un miel, §i intreba iara0pe acel magister ce e soartea mielulul? Magistrul ras-punse: va fi mancat de lup.' Indata porunce§te contelebucatarului sou, sa pregateasca mielul pentru cina.Dar in zadar a§teapta tot! mesenT sa se aduca mielul,cad un lup domesticit, care intorcea frigarea in curtedeja de multi an!, se apucase de mane/ mielul" 1) In-tocmal a.sa s'a i implinit i cea Pala prevestire, §i pinaducere aminte s'a pus mielul In herbul familia

Moartea ha Avraam.Redactiunea cea mar veche romana a legendel des-

spre moartea Jul Avraam s'a publicat de catre d-nuHasdeu, facand parte din ,Codex Sturdzanus, de pe

9 I. Kern : Schlesiens Sage; Legenden and Geschichten. Bres-lau s. a. (1867) p. 20-23.

312 LITERATURA POPULAR) ROMANA

la sfax*itul sec. XVI (ante 1600) 1) Alaturea cu textulroman a mat publicat *i textul slavic (bulgar) dintr'unmanuscript al Archivei Statului, din sec. XVI desco-perit de D-nia sa. Ne mid= insa cum a scapat cu ve-dere publicatiunea lui Tihonravov 2) incat a scris , ca,textul sclavic al acestui legende intru cat slim noi,find pand acum inedit it publicdm fa(d in lap de eelromanesc 8)

Comparand aceste doue texte slavice, vedem ca a-ceea publicata de d-nu Hasdeureprezinta o recenziunescurtata *i trunchiata, de oare ce nu ne spune nimicadespre modal cum a murit Avraam; adica lipse*te toc-mai partea cea mat importanta qi care e *i mat des-voltata in recenziunea a doua slavica. Mai fragmentarInca qi este textul roman, publicat de d-nu Hasdeu,care *e potrive*te intocmal cu textul slavic alaturatnesocotind mid diferente.

Dar pe langa acearedacOune scurta sau trunchiataposedem not *i redactiunea cea desvoltata, in donecopil, amandoue posesiunea noastra. Copia intaia e co-prinsa in Sbornicul nostru de pe la mijlocul sec. XVIII(c. 1750) 4) 13 foi, la inceput insa lipse*te o foae, doue*i tot atAtea la sfar*it ; cea ce se poate lesne controlaprin copia a doua intreaga, ce o posedem in Sborniculnostru de la 1813. 6) De oare ce copia mai veche sepotrive*te intocmal cu cea moderna, *i coprinde in sine

1) Cuv. din latriinT II. p. 189-194.2) L. c. I. p. 79-90.3 Loc. cit. p 187.4) Fol. 101-113.4) Fol. 98-112.

MOARTEA LUT AVRAAM 313

si redactiunea cea scurtA, vom da aci coprinsulacesteilegende dupa, copia cea moderns. Cercetari detaliate a-supra raportului intre diferitele redactiunl si copil nuintra In cadrul descrierei repede literare de fats. Tit-lul redaqiunel din 1813 este: Vie* parintelui nostrucel drept Avraama scrisa dupa Apocalipsi cu cuvintefrumoase foarte, in loc de moartea parinteldf etc.

,Avraam avea locuinta,lui Mg& Diea cea neagra, tu-tu rapaosul ce veniea drumurile, ca sit priimeasca pestreini §i calatoril. Apropiindu-se vremea moartei sale,chema D-zeu pe Arhanghelul Mihail si'l trimise la A-vram sal pregateasca de moarte. Ajungand la dansulii spuse, ca vine de la cetatea cea mare, thud trimesde catre inparatul cel mare, sa, zica prietenuluT situAvraam, WO gateasca toate ale cash luT, si ca Inpa-ratul it cheama. Gatindu-se Avraam sit se intoarca cuacel strein din satul unde '1 aflase ingerul, vru sit adu-ca cai sit incalece, ingerul insa it opri zicand, ca se fe-re§te sa incalece pe vita cu patru picloare, ci maT binese dusera pedestri pans la casa lui Avraam. Pe drumtrecura inaintea until. chiparos inalt, care striga de odata cu glas de om: Sant, sfant, sant! . . . domnulD-zeu to chIama, pArinte Avraame ! Apropiandu-se decurte sezura la vorbA; Isac v6zu pe ingeru si cunoscuca nu e om pamantean si alergA de se inchina inain-tea la Apo! aduseligean cu apa si Avraam se scula §ispala picioarele streinului, §i pause pe candilspala. Isacplanse de asemenea §i ingerul pause ; lacrimile Inge-ruin! se fAcurA pietri nestimate. Apo! porunci AvraamfiuluT sAu sa, &easel mass buns si doue paturi, unapentru dansu §i alta pentru streinul. Atunci se sui Ar-

314 LITERATURA POPULARA. ROMANI

hanghelul la D-zeu i zise cd nu poate sd spue lui Av-raam de moarte. Tar D-zeu II raspunse, ca va trimiteun vis lul Isac prin care II va arata toate §i ArhanghelulWI talcueascd visul, ca Avraam sd poate ingriji detoate ; Tar ingerul sd mlnance cu el la mash.

,Noaptea aratA D-zeu lui Isac in vis pomenirea mor-til luT Avraam, §i Isac se sculA §i se atarnd de gatul ta-tAlui sail, plAngAnd cu amar. ySi Isaac ii spuse : ,euvazuiu inteaciasta noapte era soarele §i luna deasu-pra capulul mieu, §i zorrile (!) rdshirate §i luminate§i ceriul derhis §i eu ma veselieam. i iatd un barbatluminos ca soarele sa pogord din ceriu §i'm lug soa-rele din capul mieu §i sA sui in ceriu §i eu ramaseiujalnic. ' Arhanghelul le talcue§te visul, aratAnd ca a ventceasul mortii lul Avram §i ca el vrea sd i ea sufletul.Atuncl se rug Avraam de dansul, ca sal Ta cu tru-pul sd vazd toate lucrurile lumil qi tot norodul, apolse va supune mortiT. D-zeu zise Arhanghelulul sd Tacarul heruvimilor i sd Inaltd IntrInsul pe Avraam casd vazd toate. Inaltandu-se v52u multloamenT chinuin-du-se, Tar alti jefuind §i plinT de pacate §i el rug peD-zeu ca pamAntul WI inghite §i sit caza foc din cerpeste dftnOT. D-zeu IT implini dorinta, dar spuse in a-ceea§I vreme ArhangheluluT, sd 1ntoarcd carul, ca A-vraam sd nu mai vazd norodul, ca altmintrelea ar pra-path toatd lumea; §i Eta intoarse carul cAtre tla ce-rIulul celuT d'AntaTu. Acolo vazu Avraam done cal, unalargd, i alta stramta §i inaintea for §edea un om cufirea infrico,atd ; §i and vedea el suflete multe pe ca-lea largd, ranite de Inger/ plangea, cu acele suflete in-sd ce venea pe calea cea stramta se veselea : acesta.

MOARTEA Lig AVRAAM 315

era Adam care plangea sufletele pacatosilor si se bu-cura de sufletele dreptilor.

,Apor maT vazu un om lucind ca focul, avand o car-te mare inaintea sea si ingerT scria ispitele si miloste-niile oamenilor si cumpanea sufletele : acela era Avelfiul IuT Avram, care judecA sufletele oamenilor pana lacea din urma judecata. Asa maT vede altele si estereadus la pamant ; ad. vine moartea la (Jamul, insa inchip stralucitor ca nu'l sperie. Avram voi vazafata adevitratit a mortil, si el se arata luT, cu capul dezmeu in .apte chipurT, in patru spre zece fete de focsi cu multa groaza, asa Inca au murit atuncea de groa-za el 7,000 de oameni ; apot s'a schimbat iar moarteacum era inainte.

,In fine se indupleca Avraam sa. ingrijeasca, de casaluT si sa se &easel. de moarte. Apropiindu-se ciasulmortif zise moartea luT Avraam: vino de 'mTsaruta ma-na, si cu aceasta sitrutare iT dede si paharul cu otravamortil; in momentul acela sosi Arhanghelul Mihail cumultime de ingeri si Wit sufletul luT Avram; si pe Av-ram it ingropara Isac, Sarra(!) si totivecinT cu jale ma-re in Diea cea neagrA4.

Manuscriptul se termini, cu cuvintele urmatoare:,DecT si no! iubitilor mid frati si pravoslavnicilor

cregtini! veciniT, parintil nostri cinstim, calatoriTstreiniT afpriimim etc.

Aceasta. ,moralisatio( se adreseazA catre cetitortpravoslavnic! crestinT , ceea ce e foarte Interesantpentru o carte anathernatizatd gi afurisitd de bise-rica orthodoxd anume, §i era foarte raspandita. prin-tre BogomiliT, ceea ce insa n'a relevat D-nu Has-

si

O. sA

sa'T

316 LITERATURA POPULARA ROMANA

deu de loc. Rolul joaca Arhistratigul Mihail se es-plica prin predilectiunea ce au avut Bogomilii tocmaipentru acest Inger. In literatura romana a ajuns desigur dintr'un manuscript slavon bulgar sail serb. Nuin toate detaliele se potrive§te redactiunea lui Tihon-ravov cu redactiunea roman., amandoue insase tragde la o origins. comuna.

Originalul grecesc din care s'a scos traducerea slo-veneasca, este panit acuma inedit, manuscriptul se aflala Viena In literatura orientala nu gasim nimic caresa corespunza unei apocalypse a lui Avraam numaiunele detalie se afla acolo a§a d. e : ca D-zeu n'a voitsa arate lui Avraam moartea in chipul el eel groznic 2)sau ca Avram a murit, sarutat fiind de D-zeu 3).

Cat despre inaltarea sa In cer, Inca cu firea trupeas-ca., se vede ca Influenlat asupra acestei legende, le-genda despre moartea lui .Moisi, care asemenea seopune ingerului mortii §i moare sarutat de D-zeli. Petimpul vietel sale insa el a fost in cer §i a vazut toatece vor fi. Legenda aceasta despre moartea lui Moisi, ogasim mat Intaiu in comentariul lui Pseudojonathanla Deuteronomium c. 33 apot s'a desvoltat §i a ajunso carte deosebita, compilata Si redactata cel mult insecol. X. Mai cu seams daca comparftm dialogul intreAvraam Arhanghelul Mihail §i apot cu moartea, cudialogul intre Moisi §i Samael ingerul mortil, devine

1) v. Fabricius 1. c. I. p. 417-418. si Hasden L c. p. 181.2) Weil: Legenden der Muselmanner p. 98. Hammer: Hosea].p. 56 -57.3) Genes. rabba.

ce'l

1)

§i

M OA RTEA LLTI AVRAAM 317

analogia frapantit 1ntre aceste legende. Textul ebraics'a publicat in mai multe rAnduri, latine§te a fost tra-dus qi editat de Gaulmin §i apoT de Gfrelrer 2).

12.111.1.

De vita et morte Mosis libri tree Paris.2) Prophetae veteres pseudopigraphi ed. Gfrtirer Stutgard 1840

p. 330-362.

1)

1)

MOISEIn literatura slava §i bizantina urmeaza dupe, apo-

crifele privitoare la Abraham, un Or intreg de apocriferelative la visul lui Jacob la Iosif in Eghipt gi mai cuseams, diatele pseudepigrafice acestor din urma, edi-tate grece0e de Fabricius §i slavone0e de Tihonravov§i Porfiriev.

Nol pomenim acestea toate in treacat, find ca panaacuma n'am reu0t a le gasi 0 romane0e ; dar nu neindoim ca cercetari continue ne vor aduce cuno§tir4a0 de manuscripte romane pans acuma neconsideratesau necunoscute cu totul.

Legenda ce o avem not dupe, aceste este un epizoddin via(a lui Moise.

Hronograful nostru 1) ne spune : Jara °data ea(fata lui Faraon) l'au dus (pe Moise) la tats, -sau la in-paratula §i vazandula ap. curat §i frumuvld, l'au luatin brata, §i'l dezmerda ca pre un pruncf, Tara el sa'n-tinsa §i Iua corona dupa capul inparatului, §i o dede

1) Fol. 23b.

MOISE 319

gTos. Pentru aciasta s'au scarbit inpgratul §i vrea salomoarg. Iar fata luT Faraon, mama lu! Moisi, dacg auaudzit, au marsu §i au dzis : inpgrate! A, nu faci acestlucru sg omori copilul, el el easte nepriceput ca unprune, i de nu mg credzi inparatiea ta cg nu sa, pri-cepe, sg puT lute() tipsie galbenT §i 'n alta carbunT a-prir41, i pune inaintea copi(lu)luT, sa, ispitetT, qi a-tune! de se va tinde la galben!, veT vedea ca. O. pri-cepe, Tar de sA va tinde la foe la jeratec, veT vedeaInpargtiea ta cA Taste brudiu. i ispiti Faraon cu a-clasta de au pus de o parte galbi(nT), de altg partecarbunT aprin§1 §i ce vru Dumnedzau, s'ad intins copi-lul §i au luat carbuni cu manu§ita luT §i bagandu -1 inguru ,s'au arsu limba §i dintr'aceea el au graft faIcavsau gangav, pang la moartea luT. Iarg Faraon dacgvazu a§ea, el au credzut cg Taste un pruncu brudiu,.i-I sg potoli maniea.'

Sfar§itul acesteT legende ne esplica cauza de ces'a scornit. De oare-ce se zice in Biblia, cum cgMoisi era gangav sau zcibavnic cu limba, a venit apoifantasia legendarg i a esplicat cum sg poate, ca Moisi,care trebula sa. fie desavar§it in toate, sg aibe o lipsgfireasca.

A§a se §i afla, maT cu acela§i cuvinte deja in Ge-nesis rabba din secolul at V. 1) apoi in Sefer hala§ar.i deacolo in a§a numita ,Cronica luT Moisi( corn-pilatg in limba ebraica eel mult in sec X. din le-gende mult maT veche, apoT in Jalkut 2) singura deose-

1) Cap. I. li 11.'j fol 25-a, § 166

320 LITERATURA POPULARA ROMANA

hire ce esista intre aceste redactiunT §i cea roman&este, ca in redactiunea ebraica, vine ingerul Ga-bril §i mama luT Moise, pe care o tindea el catregalbenT o impinge cAtre tipsia cu carbunT 1). Totma se afla aceasta legend& §i in literatura muha-medana care a imprumutat-o cuvant din cuvant dinliteratura rabinica 2), Din Orient a ajuns in litera-tura bizantina §i de o parte in cronica lut Doro-theus 3) §i de aka, in literatura slavoneasca, Textulslavon publicat de Tihonravov 4) este mult mai de-svoltat, epizodul nostru se afla, acolo indata, la in-ceput 5) §i se potrive§te maT mult cu redactiunile ori-entale decal cu cea roman*, ea.ci §i acolo se po-mene§te de ingerul Gavriil, care impinge maim co-pilului catre carbunT.

Ba ce e mai mult : Valaam vrajitorul, de care sevorbe§te nurnal in redactiunile orientale, Qi care nicinu se pomene§te cu aceasta ocaziune de Dorotheus,joaca Si in redact,iunea slavona ace14 rol de sfetnieat int Farao ca in cele orientale. Ceea ce ne dovedqte,ca izvorul legend el romane trebue cautat in Hronografittslavon nu in Mineul, de unde e scoasa acea redaetiuneSlavic* publicat* de Tihonravov. Mai aproape de re-censiunea romana, dar foarte prescurtata este variants

Editata latineste de Gaulmin apoi de Gfroerer.2) Weil: Biblische Legenden der Muselmaenner p. 141-143..

(Hammer) Rosenoel I, p. 88-89.3) p. 43 urm.) L. c. I, p. 233-253.3) P. 235--236.

si

5)

MOISE 321

din Paleea publicatti de Porfiriev 1) Dar intere-sant este, cit aceasta legend& a intrat iti literaturepopularti serbeasca, unde se spune ea Constantino-pole a fost zidita de un ficior de Imparat gonit de catretatal sau, caruia i a luat asemenea coroana din cap,si care apoT cand it ispitira, tinse mans la tipsia cuour si nu la cea cu carbunl 2).

Cu aceeasT ocaziune mai comunicamaci $i un alt epi-zod din hronografele noastre, interesant pentru celezise mai sus, cand vorbiam de legenda luT Adam side toTagul lul Moisi. Precum am vazut mai sus esteizvorul aceleT legende, o apocalipsa greceasca, atri-buita lui Moisi, care spune cum ca fiind el pe munteleSinai, vede, ca sa zic asa, intaele intamplarT ale ome-nireT. 0 reminiscenta de acea legenda s'a pastrat siin hronografele, si Tata textul relativ la acea legenda 8):

,i in toata vremea acolo In pustie i sa. arataArhanghelul Gavriil, $i i spunea, cum as facut Dumne-dzau lumea, de inceput cerTulu si pamtmtul cu toatepodoabele cerestI si pamantesil, si precum facuDumne-dzau pre om, si cum s'au ImulOt in lume oameniT, sicum all dat Dumnedzau in lume potop, de au Innecattoate trupurile pre pamant si cum all facut oameniiturnulu celti de plata sa se sue In cerTu, si cums'au dezmeticit $i s'au pierdut limbile ; si pentru oa-menu cei vechl 1-au spus, care cum au fost si cinecall anT au trait; si acolo 1-au spus ingerul cum va sa-1

2) L. c. p. 229-230.2) F. Massmann : Kaiserehronik vol. 11I. (Anotatinnile) p.

870-871.3) Fol. 24 b

Gaster, lit. pop. rom. 21

322 LITERATURk POPULARA ROMANI.

dea Dumnedzau tarie, ss stoats pre noroduld lui Izrailde la Eghipet, si cum va lua pravila de la DumnedzAu

va asculta pre dansul toatA semintiea jidoveasca.arats ingerul tocmealile ceriului, stihiile

tocmala stealelor si numarul si alts toga intelep-clunea.`

Credem de prisos a mai demonstra pe larg origineaorientall a acestei legende, care se poate considera caembrionul apocalipsului; numai atata observAm, eslegendele rabinice pomenesc des de vederea profeti-a a lui Moise, atat a lucrurilor viitoare, eat si a lu-crurilor trpcute ce le a vazut el, cand era in cer sapriimeasca tablele legei.

Pomenim acuma de manna sau de painea cereascacare dupl legenda : tine ce poftiea la inima sa, orce fetfu de bucate sau bauturl asa sl facea in guralull. 1). Mai pe larg despre aceasta legenda., careprecum cred, a influentat chiar legenda medio-evalla st-lui Graal, am tractat in Germania lui Bartsch 2).

0 altA legenda 3) spune, ca Moise s'a rugat deD-zeu sa vaza fata lui, ceea ce D-zeu nu-I ingadui,dar mime lumina lui o vitzu :

,Iara Moisi de frica lumina s'au apucat de o pia-trA din muntele Sinaei sA topi piatra ca tiara,s'au varat Moisi in piatra, de i sa cunoaste locultiposul Ong asta-zi.'

PAnA acuma n'am dat de izvorul acestei legende,care poate ca'sI a.luat nastere din cuvintele biblice :

Hrahografal fol. 29-b.1) Germania, Boris noua an XIII. (XXV) 1880 pag. 288-289.1) Hronogr. fol. 32-a.

siSi-T si

si

si

gi

MOISE 323

Exod. 33, 22: ,si va fi, cand va trece marirea mea tevdu acoperi cu mana mea, te voiu pune in sparturaacelel stand, Si te volu acoperi cu mana mea panece voin trece,. 0 legends talmudica spune, ca aceaspgrtura a fost pesterea, unde mal pe urma s'a ada-postit proorocul Ilie, O. unde asemenea a vkzut peD-zeu trecand in vantul cel lin. Legenda mai adaugaca acea crapatura, in stand, era cat un ac, cad alt-mintrelea nicl Moise nisi Ilie n'ar fi putut sA stea a-colo de lumina cea mare.

SOLOMONTrecand peste epizoduri mai micT *i de putind va-

loare, precum precisarea fie-careT pietre din Efud, ca.-ruia din triburi corespundea §i ce proprietatl avea fie-care piatra, tratatA pe scurt in Hronograf 1) §i allele,ajungem de o data la. Solomon, eroul until ciclu in-semnat de povegtI§i legende, carT au influentat in gra-dul cel mar inalt, atat Orientul cat §i Occidentul. CadBiblia inzestrand pe Solomon cu toate darurile spiri-tulul §i ale trupuluT, a dat putere fantazieT de a se de-svolta li de a descrie mArirea §i intelepciunea luT So-lomon. Ast-fel a ajuns viata luT Solomon sä fie, ca ocercevea, care coprinde in sine un §ir indelungat deistoril §i pove§tI, adesea orT de origins cu totul straina,cars s'ail grupat §i cristalisat in jurul acestuT punct fix.Prof. Vesselovsky din Petersburg a dedicat acestul §irde legende o carte specialA fundamentals, in care ana-liseaza fie-care din aceste pove§t1, arata originea lor,amestecarea cu pove01 de origine deosebite, apol le

1) Fol. 34.

SOLOMON 325

urmare§te In cllatoria for prin Europa, aratand §i mij-locitoril cart ad contribuit mat mult la raspandirea §ischimbarea for 1).

Not in literatura roman nu poseda.m mat 'lid unaafara de aceea ce o vom cita imediat mat pe largdin pove§tile din cercul solomonic, luate de a dreptulde aci, adicd atribuita lui Solomon, ci In mare parte auajuns la not deja sub o forma schimbata §i anonima,sad atribuita cu totul altuia. .4a am vorbit In parteaAntala de o carte de provenienla solomonica, §i am re-venit asupra acesteT call §i In partea a doua, pentrua reveni acuma §i de a treia oath la dansa adica : deViata lta Bertoldo, care a ajuns la not sub forma gre-

ceascA i italiana. Am mat vorbit cu ocaziunea ,Iso-pie!' i a hil ,Archir §i Anadam` de originea solomo-monica a legendeT zidireT orapluT In aer, care §i-aluat na0ere din legenda, cum ca Solomon sburaprin aer de la Ierusalim la Damasc , dus de unduh care i era supus. Din acel duh s'a fAcut apoT Inlegendele rabinice §i musulmane un covor, apoT subforma. mat real, o lad trasel de vulturl, In sfaqitchiar un cal sburator ; care toate precum am vazutad intrat in basme §i joaca acolo un rol insemnat. 2)

Alta poveste de origine solomonicA destinata de aarAta pAtrunderea §i tntelepclunea KIT Solomon, amtractat-o de asemenea la locul et, vorbind de povestea,feciorul moftenitor` 3) Pe care Solomon 11 recunoscu

1) A. N. Veselovsky, SlavianskiTa skazanila o Solomon" i Ilito.,vrase i zapadnyialegendy o Moron% i Marline. St. Petresburg 1872.

3) mat sus pag. 110 113.8) T. mat sus pag. 151 153.

326 LITERATURA POPULARA ROMANA.

ca adevarat fid, dintre multl frail, ce pretind Impreund.cu dansul mostenirea tatalul lor.

Am putea mad. nenumarat sirul citatelor, deed amvoi sa culegem aci toate urmele legendelor solomoniceIn literatura popular/ romans. cea scrisa si cea ne-scrisa. Intr'un studiu special vom reveni mai cu seam/asupra ,erbei fiarelor' care se bucurd de o repute-tiune foarte mare in credintele populare, si care, pre-cum o vom demonstra, nu este alt-ceva de cat le-genda solomonicd despre Actmir.

Afar/ de aceste urme sporadice si indirecte avemInsa in hronografele noastre 9 legends, nu mal putinimportant/, atribuita de a dreptu luT Solomon, adicalegenda despre regina Sava, nascutd, din povestea Bi-blieT 1) cd. regina Sabel' a venit la Solomon si a recu-noscut intelepcTunea luT cea tuella. Legenda, din par-tea el, a irnpodobit !ma foartemult venirea reginel Savasi a addogat si intrebari istete ale el' la earl rdspundeSolomon, si ast-fel ea recunoaste agerimea mintil sale.Iafa cum ne-o povestesc hronografele romane '):

,Asijderea era o imparateasa anume Sava, ce sedzicea elineaste ,Sivila ' impArdteasa mare de la mar-ginea pamantulul, unde Taste aurul cel stump ce sächiamd. Sufir. yS. data au audzit de atAta intalepciunea lui Solomon, s'au sculat cu multa aveare, tot de ourscumpt, si de pietri cToplite, si de dulcetT scumpe siau purees cu puteare mare si au vinit la Ierusalim si

1) T. Regum. c. 10. v. 1-10.1) foi 49 b-50 a

SOLOMON 327

adunandu-se cu Solomon imptirat, Incepura a vorovitot de intalepciune pilde adanci ; si cate talcuri Pauintrebat Sivila imparateasa, toate cu tocmeala

i le -an raspuns prea intaleptul Solomon. Sisä aline. inima Sivilii despre toate luerurile, cate anintrebat- pre Solomon, pentru a Sivila era Mtg.-liapta, atata cat si alts imparati de pe la marginea pa-mantului trimitea de intreba sfat Invatatura de ladansa. Iara Sivila dace audzi area vadzu ca nu poateprinde intru nemic inaintea lui Solomon, Inca l'au maiispitit o data sa si mai vadza ; adusti cu sine feate cu-rate tinere copii tineri de potriva cu featele, §i po-runci imparateasa de le ratedzara parul tuturor in-tr'un chip §i copiilor §i featelor, §i i imbracara tot in-tr'un port si-T adusara inaintea imparatului, §i a totsinatul, si dzise Sivila : imparate ! voirt sa'rai spui, den-tre acesti copii, cari sant feti carisint feate? Iar So-lomon, mult s'au mirat de aciasta i dzasa de le dea-

apa. pre mani, sa sa speale inaintea imparatului ;spalandu-sa, in locpricepu imparatul Solomon, cari

sant feti si care sint feate, ea fetii sä spala pre mani§i pre obraz apasat si tare,. Tar featile sa spala

smearin.dzisA Solomon de -T aleasra deosabi si trimisara

de-T cereal* fu adevarat cuvantul lui Solomon in-parat ; pentru care mult s'au mirat Sivila inparatea-sa, si an dzis intru audzul tuturor: mai multe vadzuiucu ochiT mieT, decat audziu cu urechile meale pentruSolomon inparatul.'

Isvorul cel mai vechiu acestet legende este Comen-tariul agadic scris la cartea Esterel cel mult in sec. V. in

inta-lepciunil

si

dara

§i.Si

si

si

si

si

pi

si

328 LITERATURA POPULARA ROMANA

limba aramea. Legenda romana Insa este prescur-tata ; cAcT IT lipseste la Inceput povestirea cum a ti-mes imparatul Solomon o pasere, ea sol la regina Savasi apol cum a primit-o imparatul Solomon, sezandintr'un palat de sticla , intoemaT precum se afla in li-teratura muhamedanA, Incepand de la insusi Coranul,Si apoT In literatura slavona Tot asa lipseste si o sumde cimiliturl si ispite can sant enumerate in acele li-teraturT.

Ceea ce priveste ins& acea intrebare, ea se maTafla in Midras Mile 1) si la Glycas in Analele parteaII-a ed. Bonn p. 343 2).

In rencenziunea slavona publicata de;Tihonravov ease gaseste de asemenea 3) dar diferita de testul romansi de cele grecest1 $i ebraice. Vesselovsky in carteasa a cules amandoue rencenziunT slavice si le a tratatacolo 4) insa Area pe scurt. In launtrul cartii a obser-vat ins, foarte bine legAtura ce esistA, intre acesteintrebari istete si alte de felul acesta din literaturapopulara universalA, In special din cea slavica.

Fara indoiala a intrat de aci in Viafa lui Esop, undeEsop a luat locul imparatesel Sava si se intreaba cufilosofiT eghiptenT, maT aceleasT intrebArT, pe care IT ga-sim in literatura solomonica.

De alts parte maT atragem atentiunea si asuprabasmulul : ,Zefirinu eel frumosc din colectiunea luT

i) Ialcut II fol. 161 d § 1085.1) Fabricins, cod. pseudepigr.Vet. T. I p. 1031 turn.3) Vol. I p. 271 272.4) P. 347-350.

SOLOMON 329

Arsenie care se pare ca nu este alt ceva, de cat Ins AsTlegendele solomonice reduse la o singurd poveste. Malmulte din elementele caracteristice acestul ciclu seregasesc in acel basm; se intelege, schimbate si schi-nomosite in cat devine adesea greu a le regasi prototi-pul ; cad nu este un product omogen, ci precum sepoate des observa, si mal cu seams la basm e, esterezultatul contopirel a mai multor elemente luate dindiferite

Elementele ce par a sta in legatura cu legendelesolomonice sant urmatoarele

,Rosu Imparat, trimete soil la Verde ImpArat cu po-runca sa ghiceasca, care din eel treTviteT adusT e maimare, care e mijlociu §i care e mar mic. Acestl vit,eIsemeina unu cu altul ca parc'ar fi unul. Fata impara-tului spune lui Zefirin, care se afla in temni0., ce nä-paste a cazut asupra lot. Zefirin Insa o sfatueste safaca trel gramezT: una de grau, una de orz si una demein, si sa vaza, care vitel va merge la grail, acela emal mare, care se va duce la orz este cel mijlociu sicare se va duce la meld e cel mal mic. Asa facuRO§U imparat si s'a gasit ca a zis adevarat.4

Se vede clar ca nu este alt-ceva decat intrebarea im-parateseI Sava, cu deosebireanumal, ca in loc de oamenis'au pus vitel, si in loc de distingerea secsulul e vorbade distingerea varstei ; IntocmaI ca intr'un basm ungu-resc, 2) unde insa treT cal albi au luat locul viteilor din

1) Vol II p. 31 urm.I) Stier. Ungarieche Marchen and Sagen. Berlin 1850 No. 2.

1)

pint.

33Q LITERATURA. POPITLARA. ROMANI

basmul roman. Intr'un basm buddhistic-tibetan 1) tri-mete un imparat la o fate done epe, care se asemenealintocmal, ca sa spue care din ele e muma §i care emanzul Fata foarte isteata, le da de mancare si recu-,noaste pe aceea ca muma, care dedea fanul cel maT bun,cu botul eT, in partea celel alte epe Aceeasi fate re-cunoaste secsul a doT serpT, punandu-T in lane.. var-pele barbatesc se tot svarcolea pe lama fail a se pu-tea linisti, pe cand sarpele femeesc se incolaceste sise culca pe lane.. A treea ispita trimisa de dare impa-natal este, -sa spue care este capul si care este radaci-na until toiag legal de gros din toate partile. Fata pu-ne bastonul in apa §i partea de catra radacina se cu-funda. mai mult, pecand partea de catra varf se ridicaceva mai sus.

IntocmaT a§a este §i Intrebarea a doua in basmul ro-man; aci recunoaste Verde imparat, dupa sfatul dat decatre Zefirin feteT de imparat, printr'aceea, ca, el a-runca toiagul in aer, si pe care varf cade acela estevarful mai spre radicina. Diferenta, intr'acestea precumse vede este numal, ca, acolo se face proba in apa, §iaci in aer, si ca in legenda tibetana s'au schimbat ro-lurile : locul imparatuluT Solomon l'a luat o fate is-teata, qi locul imparatesei Sava l'a luat un impa-rat. Tot a§a se povesteste §i in basmul unguresc.Pans, aci se potriveste §i basmul roman din colectiafraiilor Schott, intitulat : ,Albu imparat §i Ro§u impa-rat'. 2)

1) Dsanglun, edit. tibetan qi german de Schmidt c. 23 p. 190191.

2) No. 9 pag. 125-135.

SOLOMON 331

Trecem acuma peste epizodul, ea vine o sggeata a-runcata de la Rosu imparat, pe care era scris sa o in-toarcl tot asa de lute precum a venit, ceea ce si faceZefirin.

Tot asa trecem si peste cAlatoria lul Zefirin la Rosimparat, care era insotit de doT tovarasi asemenea cudansul; acolo dovedeste el Tara*" patrunderea intelep-ciund sale, si se apropie de legenda lui Hamlet. NoTam tractat acest epizod in alts parte 1) mai pe larg.

,Fiind acolo la Rosu imparat mArturiseste Zefirimel el a intors sAgeata cu atata putere, incAt a palmschiar zidul palatulul si era aproape sal raneasca peimparatul ins* Imparatul supArat, pregateste o ea-pa, ca sal traga intr'Ansa. Zefirin ins, trimisese cartela Verde impArat, ca sal trimeat,a ostirea inteajutor siea s5, fie imbrAcata in treffeluri de porturi; o parte A, fiefrnbrAcatA in haine rofil, a doua in haine negre §i atreea in haine albe

Dupa aceea fu Zefirin dus la ieapA; In acelasi mo-ment se vazu venind ostirea lul Verde imparat, ceaimbracata in rofi21 §i tot poporul Incepu a arata ar-mata ce inainta. Zefirin ins& zise: popor nesocotit! nuveil ca focul te-a cuprins. DupA aceea veni cea im-brAcatA in negre, si Tarasi zise : nu vedeci ca intatu afost foc si acuma carbuni. TrecAnd si aceasta se ivicea imbracatA in alb §'atunci iarasi zise : ali vazut fo-cul, carbunil lul s'acuma cenusa.

,Ast -fel surprins de armata lul Verde imparat e ba-

1) Anuar pentru Israelitl an V. pag.

332 tITERATURA POPULARA ROMANA

tut Rosu imparatu i Zefirin se Intoarce cu isbandaacasa,.

Acest epizod, care se afla sub forma de basm laSethi unde se numeste Zefirin de a dreptu Solomon,corespunde unel din cele mai importante legendesolomonice din ciclul slavonesc. Este legenda lui Solo-mon fi Chitovras, care dupa aceea a ajuns povesteatarului Solomon fi Por. Aci se spune, cum ca. Chito-vras respective Por a venit de a rapit femeealui Solomonsi a dus-o in tara lui. Solomon se is dupa, dansil si po-runceste ostirea sa, sa vie acolo si sa se ascunza nudeparte de oral.

,In oras, vine la palat si este imediat recunoscut decatre Imparateasa nevastaluT, care apucandu-1, it puneintr'o ladA pe care se aseaza. and vine imparatulPor, ea it arata 'T spune sa omoara indata pe Solo-mon, cad altmintrelea 11 va Inv la prin Intelepciuneasa. Dar imparatul Solomon u zice, sa nu uite, cA siel a fost un imparat mare si de aceea se roaga sA-1omoara pe spanzuratoare. Ducandu'l la spanzuratoaresi suindu-se pe seal* buciumeaza. Solomon o data sipartea ostireT cea imbracata in alb se arata. Impa-ratul Por vazand-o Intreba pe Solomon : ce este ?Solomon raspunde: ,sant ingeri, ce vin Ta su-fletul.' La al doilea sunet se iveste oftirea imbrdeatelin roq §i Intreband Por Tarasi : tine este, IT raspundeSolomon: sant ingeril ce vin sa'ml Ta sufletul. Iar candse arata partea ostirei imbreicatei negru, zice Solo-mon : ,astia sant diavoli ce vin sa 'ti Ta sufletul tau.'

in momentul acela napadeste ostirea WI Solomonpeste toil ce steteau acolo, sa vaza spanzurarea im-

§i

§i

sa'ml

in

ySi

SOLOMON 333

paratului Solomon, §i in locul acestuia se spanzuraPor impreuna, cu nevasta cea necredincioasa a impa-ratulul Solomon.

Veselovsky a cercetat in mod eminent aceast, le-gend. in toata intinderea aratand atat forma marveche, cat qi trecerea eT in bylinele ruse0, adica incantecele epice populare, ce mai. Wiese pan, azi ingura poporulul rusesc. Dupe Veselovsky s'a ocupat §iIagic' 2) cu aceeml tema, aratand de asemenea trecereael din literatura scrisa in cea nescrisa. Dar origineaimediata a acestel legend, a ramas pane, azi nedes-lu§ita. EsisteMa eT in literatura romans, ce am de-monstrat-o noT acuma, vorbWe pentru presupunerealtd Iagic' de a cauta pentru aceasta legend, aceem!origine byzantino-slavd, pre care o au toate cele altelegende solomonice. Dace am dovedi, ca aceasta le-gend se ad in manuscriptul slavo-bulgar din sec.XVXVI al Archive! Statulu! din Bucureqtl , descrispe scurt de d-nu Hasdeu, atunci §i aceasta origine arfi dovedita, cad ceea ce lipse§te pans acuma, este e-sistent,a aceste! legende intr'un manuscript provenindde la Slavi! de Sud de la Bulgaril sau Serbil, dar dinnefericire este d. Hasdeu prea laconic in descriereaacestu! ,sbornicl No. 9 §i. 10 din acel manuscript santast-fel intitulate de d-nu Hasdeu: No. 9 ,cuvant despreimelepciunea 161 Solomon §i despre nevastalui.4No. 10:,altd legenda sub acela$ titlu,t §i ma nu ne putempronur0 cu absolutA siguraniA, despre coprinsul lor.

1)1. c. p. 220-244.a) Arehiv fur slay. Philologie L 103-118.8) Cuv. den liatr. II. p. 152.

eT,

8)

gi

334 LITERATURA POPULARA ROMANA

Partea intaiu din recenziunea slavica, spune cumcl Solomon la de nevasta pe fata lui Volotoman sauVotoloman, si aceasta este rapita de Por Solomon seTa dups dansa; ajungand in Zara imparatului Por, sebags ca bucdtar in casa Imparatului. Duca gustul bu-catelor, 11 recunoaste nevasta la Cat priveste aceastaparte cred ca pot arata oaresi-cum originea et orien-tall.

Legenda talmudica despre Solomon, ne spune, caAsmodeu l'ar fi ademenit sa-1 Incredinteze inelul saucel cu numele lu! D-zeu si capatand ast-fel toata pu-terea lul Solomon, l'ar fi aruncat drum de trei sute demile departe de lerusalim. In stare de cersetor ajungeIn fine Solomon Tar la lerusalim si din pronia D-zeiascaregb.seste intr'un peste, inelul sau cel minunat red.-pAtand ast-fel si puterea sa.

Pe langa aceasta legends, care a dat nastere laintala legends a lul Solomon si Chitovras, si pe careo cunoaste si Veselovsky maT esista si o alts mairomantica1), care insa, precum se vede, a ramas tutu-ror necunoscuta.

Aceasta variants suns :,Dupa ce a fost aruncat Solomon cale de trei sute de

mile departe de lerusalim, umbla el cersand din loc InlocIn curs de treT anT, pans cand se milostivi Domnulde dansul si '1 aduse la orasul de resedinta a imparatu-lui Amoni(ilor. Stand acolo in mijlocul ulitei, 11 intam-pina bucatarul Imparatului, si-1 bags la curtea im-

1) Emec hamelech ed. Amsterdam 1648 fol. 14 d 15 a qiJellinek : Beth-hamidrasch II, p. 86-87. No. XIL

SOLOMON 335

parAteasca ca ajutor la bucdtdrie. 0 datA gati So-lomon singur toate bucatele si cand it gusta impara-tul it placura inteatata, In cat goni pe bucatarul eelvechTu si-1 puse pe dansu bucatar.

,Fata impAratulut de la Amon, anume Naama, va-zAnd o datA pe noul bucatar, se indragi . inteatatadupA dansul, inat spuse mumet sale, ca. ar voi sA semarite cu dansul. Mama el, imparateasa, o defAlmasi o certA zicand, cum ar putea ea sl Ta un bucatar,pe and o peteau domnt si hoed? Fata insa nu se'Asa si muma a fost nevoita sA spue toate Imparatu-lui. Cum auzi imparatul de aceasta se manic foc, si voisA-I omoare pe amandot. D-zeu insA nu o ingadui, siimparatul se indurA de et si porunci numat sa-i. duckIn pustie, acolo sl moara de foame. Solomon cu ne-vasta lul umblarA prin pustie, panA cand ajunsera laun oras Mug malul marl Acolo se duse Solomon sicumpara un peste de la pescari si '1 duse acasa ne-vestet sale sA-i 'I gateascA. and ea deschisa peqtele, cesl veil! inelul cel minunat, pe care era spat numeletaumaturgic (ctudotvoret) al lut D-zeu, si pe care '1aruncase Asmodeu in mare. Cu acest inel se intoarseSolomon la Ierusalim si lua Tar locul pe tronul saa, go-nind pe Asmodeu. Apot trimese de chieml pe impa-ratul de la Amon si '1 intrebil: cum a putut el osandila moarte pe dot nevinovatt ? ImpAratul de la Amonraspunse ca nu IT a omorat, ci i a times in pustie.Atunci i se facu Solomon cunoscut, pe care nu '1 re-cunoscuse mat Inainte, si i arata si fata luT, acumaimparAteasl in Ierusalim.c

Unele trAsurt si pe Mug aceasta numele Voloto-

336 LITER1TURA POPULARA ROMANA

man sau Votoloman ne arata. inraurirea acesteT le-gende asupra celei slavice ; Votoloman sau Volotomans'ar putea lesne esplica prin cuvintele : Baal-Amonsau Vaal-Amon, adica: stApanul, Domnul Amonitilor,ceea ce §i era dupa legenda, tatal nevestei lui Solomon.

In alte detaliuri nu intram, de oare ce intregulacest epizod nu ne intereseaza de cat indirect acuma,cand e vorba de literatura popular, romancl; n'amcrezut insA de cuviir41 a trece cu totul cu tacerepeste dansul, cad oil cum, lumineaza un punct ob-scur in istoria legendelor byzantino-slave, §i ast-fel is-toria legendelor romane.

Pentru a sfar§i cu legendele solomonice mai citamand, un pasagiu din hronografele noastre impor-tant din punctul de vedere al originei legendare, alecarcilor de noroc §i ale carfilor ghicitoare romane.

au aflat (Solomon) firea a tot ce Taste in lume,a oamenilor, a dobitoacelor, a pasirilor, a gadinilor, apeOlor, a erbilor, a jivinilor §i a cafe §tim ca santain lume pe supt ceriu qi pre pamanta, §i in ape, toatecu intalepcIunea sa le au aflat, care intalepciune i eradata de la DumnedzAu.

,A§ijderea §i planitele §i crangurile §i toe , tocmalaceriului §i de suptil cerlu §tiea §i cum va lega pre Dia-voli, cuni 11 va chema pe numele lord §i toate vrA-jile. A§ijderea toate toate doftoriile toateerbile care de ce Rae era. Toate acestea le au cunos-cut Solomon, cu ina.lepclunea sa, §i de la Solomon aufost apucat filosofii elene§ti doftorii. i cu aceale erbi

') Me. No. 10 fol. 43 b.

lIacurile

')

,Si

eisi si

SOLOMON 337

si leacuri ce aratase Solomon sä tamaduea tot! oame-nil din toate boalele. Ca de loviea boala pe arr'un om,el O. si lecuea cu aceale erbi ce le dedeasa scrisoareSolomon, cat de o vreame maT uitasa oameniT a sa in-china luT Dumnedzau si a se ruga pentru boale, panastatu imparat Iezechie, si vazand ca au parasit oameniia sa inchina si a sa ruga lui Dumnedzitu pentru boale,au trimis de au stransil toate carOle acealea si le anaruncat in foc de an arsfi; Si Inca dentru acealea in-valaturT a luT Solomon sant doftoriT pana astadzY

Izvorul acesteT legende despre stiinta medicala a luTSolomon, este Talmudul,), care de asemenea it faceautorul unel carp* de doftoriT, abrogata si arse dupe a-ceea de imparatul Iezechie, din aceleasi motive, precumspune recenziunea romana. Tot asa se spune si de catraautoril grecT, adunat,T de Fabricius 2), si astfel a ajunssi in Hamartolos slovenesc ; aci insa cam scurtat, darin fond este aceeasT legenda 3).

Pentru a doua oarA si maT pre scurt se repeta aceas-ta legenda despre arderea cartilor solomonice de dof-toriT, de catre insasi hronograful nostru, cand vorbestede imparatia luT Iezechie. 4)

In legatura cu ciclul legendelor solomonice, dar Intr'olegatura deja maT departata, sta legenda din Paliia ro-mana, pe care am numit-o : Proorocirea Savilei.

Paralel cu proorocirile sibyline pe cari se bizulau1) Tractat Pesachim fol. 56 a. Berachoth fol. 10 b.5) Cod. pseudepigr. V. T. I. p. 1043-1045 II, 176.3) Porfiriev 1. c. p. 261.4) fol. 60 a.

Gutter, lit. pop, rom. 22

'

338 LITERATIIItA POPULARA ROMANA

paganiT, §i sub inraurirea for s'au scornit de timpuriu§i de catre EvreT §i Cre§tinT ast-fel de proorocirT, ca saarate, ca ,i la dan§iT afara de prooroci au prevazut §iproorocite lucrurile viitoare. Numarul Sibylelor Intoc-mai ca la pagani merge din ce in ce crescand, incat aajuns pans la zece. Una dintr'aceste, §i cea mai vesti-ta este Sibyla aceea, care dupa legenda a venitla im-paratul Solomon §i mezandu-se pe lemnul crucel a pro-orocit venirea MantuitoruluT. Aceasta Sibil1 nu estealt cineva , decat insa§1 regina Sava, care precumzice Hronograful nostru: ,se dzicea elinea§te Sivila.`Intr'un studiu deosebit 1) am cercetat mai de aproapevariantele §i desvoltarile acesteT legende, cum a a-juns regina Sava A. fie Sibyla cartilor Sibyline ger-mane §i occidentale.

Savila insa cu care avem noT acuma a face, este odesvoltare mai departata acestel legende originale,§i se gase§te,precat tim pana acuma, in forma aceastanum! la BulgarT, de unde a publicat-o §i a studiat-ofoarte pe larg prof. Vesselovsky cu eruditiunea luT ceaprofunda. 9 Textul roman, care se afla in ,Paliieimediat dupa legenda lemnuluT CruceT, ne spune ca.Savila aceasta era fata imparatulni David, nascuta in-tr'un mod foarte ciudat. Ea ajunge imparateasa. Intr'onoapte vad BoTarileT din tara ,Ugorescu( noue sori cese ridica pe cer, fie care avand o forma §i o lumina deo-sebita. Savila be talcue§te acest vis, zicand ca acele

I) Germania ed. Bartsch. Nona eerie XIII (XXV) 1880 pag.290 294.

I) Jurnal. minister. narod. prosy. vol. CLXXXIII p. 241-288.

SOLOMON 339

noue sorT, insemneazd noue popoare, ce vor st Apani lu-mea, intre cari enumerd $i pe Franca §i pe Ta'taril §iajunge cu povestirea panel la judecata cea de pre urml.

Nu'mT aduc insd aminte dacd ci acea trasurd ca-racteristicd, cum a a avut un picior de gascd, care lea-gd legenda SibileT cu alte legende occidentale, se aflai in recenziunea roma* cad: atuncT identitatea a-

cesteT din urmA, cu cea bulgard ar fi perfectd. Manus-criptul roman, precum am spus'o deja, ne este acumaInaccesibil.

Cat priveste nasterea cTudata a Sivilei a adus Ve-selovsky 1) o paraleld din Mahabharata §i alta celti-cd, la care mai adaugam legenda ebraicd despre nas-terea luT Pseudo-Sirah, din fata proorocului Jeremia,relatatd in cartea : Alfabetum Ps.-udo-siracidieum. 2)

De alta parte a observat Vesselovsky foarte bineel acel vis cu noue sorT se regdseste si in tdlculoraculelor Sibyline, atrihuit luT Beda invdiatuluT preotanglosaxon din secol. VIIVIII. (-I- 735), ceea ce do-vedecte un prototip mai vechiu pentru aceastd partealegendel, de unde au luat-o de o parte (Bulgaril)Sla-vil, de aka parte a pdtruns §i in Occident.

.....0000.11.

1) 1. c. p. 254.1) Alfabetum siracidis a. M Steinschneider Berlin 1858 fol.

16b 17b intocmai dupii ed. Venet. 1644.

DARAMAREA IERUSALIMULUISI LEGENDA PROOROCULUI IEREMIA

Evenimentul cel maT important dupa moartea lul So-lomon din istoria intreaga. a vechiulul Testament estePara indoiala: robirea poporuluT Evreu, si daramarea.lerusalimulul.

Alte legende intermediare, pe care ne multumim ale pomeni numaI, sant d. e : nasterea celor treT coconTAnania, Azaria si Misael, call au fost frail gemenT, fluluT Iezechie imparat, care a murit in acelasi teas candel s'au nascut. 1) Alta legenda este apol pocainta im-paratuluI Manase, 2) pe care '1 duse Imparatul Mero-deh la Ninive sil puce intr'un bou de aroma, ca sa sefriga. inteansul. Atuncea ,IsT aduse aminte Manase deDumnezeul cel adevitrat si se ruga cu lacrAmi ferbintlsal scape. Dumnezeu it auzi sil slobozi de acolo, du-candu-1 intr'o clip, la Ierusalim. De atuncea a fostManase smerit si evlavios.

i)1)

Fol. 60a.Fol. 62a.

DA.RAMAREA IERUSALIMULIII

Originea acesteI legende se OA in literatura e-braica..

Daramarea Ierusalimului Si rolul ce joaca prooroculIeremia a dat nastere la o legendl apocrifa, care sealla in &nig redacVunl, mal identice in literatura ro-n:Cana.

Antall este recenziunea Hronografulul 2) care nespune:

,gaud se apropia vremea hotaratA de Dumnezeu, calerusalimul sti. fie darAmat, era si proorocul Ieremiaacolo i plangea daramarea orasului si stricarea Sio-nului. Imparatul Sedechie mai intaiti fl puse intr'ogroapl, unde era oamenI morti, dar Dumnezeu it slo-bozise de acolo ; cu toate acestea nu asculta Sedechiede cuvintele lui Ieremia. Atund zise Dumnezeu 1uT Ie-remia, sa iasa. afara din Ierusalim, impreuna cu Varuh

cu Avimeleh inainte ce vine puterea Haldeilor. DarIeremia zise : oare sA se laude Haldeii, ca ei all luatcu puterea for orasul Ierusalim, ci mai bine sa '1 po-topeascA Dumnezeu singur. Si Dumnezeu ii zise, elpAnA nu va deschide Dumnezeu portile, el nu vor pu-tea infra. Inteadevar, and fu in vase ceasuri de di-minea0., auzi Ieremia sitaruh glas mare de bucium

vazura. angerii ce coborad din cer, cu facliI aprinseei se pusera pe zidurile cetap. Atunci intreba Iere-

raja pe Dumnezeu, ce sA face ea odoarele vesmin-tele sfantului Sion? si Dumnezeu u zise, sl be dea pe

1) Pesikta de B. Cahane ed. Buber fol 162 -b i literature, molt)No. 106-107.

9) Fol. 65 b 69.

1)

sisi

6i

42 LITRRATURA POPULAR' ROMAN'

toate in pamant §i sA zicA: ,ascultA peminte de cu-vantul WI Dumnedzau, celur ce to -au a§Adzat presteape, act fie aminte qi sl paza.tr aceaste odoare Sive§mAnte Tara cheile bisericel, le aruncl spre soare,dupe, porunca Domnulu!, §i zise : ,s1 le ear ta soareasupra ta, aceaste cher, i foarte sA-ti fie aminte pan&cAnd to va intreba Dumnedzau pentru dansale.

,Apor se ruga Ieremia la D-zeu pentru Avimeleh,care l'a scos din groapa i l'a mantuit de moarte, §in'ar urea Ieremia sl vaza el peirea lerusalimulu!, el eom foarte fricos. i D-zeu ii zise al trimeala cu aco§nit,A la via Agripi!, sA-I aducl smochine de acolo,§i acolo it va adormi D-zeu §i'l va tine acolo, pan&cand se va Intoarce norodul de la Vavilon. Av. §i Menprorocul Ieremia, §i Avimeleh adormi Mg co§nita cusmochinele, §i dormi §aptezeci de an!, acoperit deD-zeu. Iar Varuh s'a dus intr'o pe§tere §i a ezut acolatoafA vremea robier, cacr D-zeu a spus lur Ieremia, canumal el sA se duck, cu poporul in robia §i sal manglecu cuvinte bune §i blA.nde, pe Varuh insa sal lase a-colo.

,Dupti ce trecura §aptezecT de anr, se de§tepta Avi-meleh din somnul cel lung, care insA lur i se 'Areascurt, cal mar durea capul §i vru sA doarme din nou,dar crezand cal a§teaptA Ieremia, In& co§tnita cu smo-chinele care eras proaspete, ca parcA le ar fi culesnumal atuncr, §i pled la lerusalim. Ajungand acqlo nucunoscu nici ora§, nici cast, nici om, §i crezu el s'arAtAcit unde-va ; cautand mar bine, cunoscu locul, darnu intelegea nimica ce s'a fAcut acolo. Atunci nimeripe un mo§niag ce venia la ora§li ii zise : rogu-te, un-

DARAMAREA 1ERUSALIMULUi 343

che, sa 'rni spui cu dreptul, ce oras iaste acesta ? siomul II zise ca estelerusalim. Dar daca. este Ierusalim,zise Avemeleh, unde este Ieremia prorocul, unde esteVaruh cetetul si unde sant toti oameni de capetenie?

i Tar zise omul acela: Paul meu, se vede ca esti din-tr'alt oral, at nu stir ca astazi sant 70 de anT, de cands'a dus Ieremia cu tot norodul in robie la Vavilon.Dar Avemeleh II raspunse : nu glumi! abia un ceaseste de cand m'a trimes Ieremia sa culeg smochinl $iiata smochinele proaspete. Batranul vazand acea mi-nune IT raspunse : crez ce'ini zicT, si poate ca esti fiulunui drept, de aceea n'a vrut D-zeu sa vezi risipa Ie-rusalimului; inteadevar insa au trecut 70 de anT, sicauta acuma de vezi, abia e primavara si nu vremeasmochinelor. Atunci se incredinta Avemeleh si'sT ce-rura ertaciune unul de la altul §i se dusera cinesI pecalea sa. Avemeleh se rug luT D-zeu stel arate acestlucru si veni un Inger de'l apuca de mans si'l duse inpestera, unde era Varuh. i Varuh se mira de dansulsi de smochinele cele proaspete dupe atata vreme.Atuncea veni ingerul domnuluT la dansii si le spuse,ca peste patina vreme se va intoarce tot norodul dinrobie, impreuna cu Ieremia ; si sa scrie el' o carte, totce li s'a zis si va veni un vultur la dansii ; de grumazillul sa lege acea carte si cats -va smochine, sä le duckla Vavilon, la Ieremie proorocul. Precum a zis Inge-nil, asa se Pacu si vulturul a zburat cu cart ea si cusmochinele la Vavilon, si s'a pus afara din cetate. Toc-mai atuncea esi afara Ieremia cu tot norodul, ca du-cea un mort sal ingroape; cum vazu vulturul pe Iere-mia, incepu sal vorbeasca cu graTu omenesc si'i zise,

344 LITERATURA POPULARA ROMINL

sa is scrisoarea in! Varuh qi a lug Avemeleh, §i el sin-gur. se ldsa pe mortul ce'l ducea la mormant ; In mi-nutul acela invia mortul. Poporul, vazand acea minunes'a mirat foarte mull §i a blagoslovit pe Domnul. Dinsmochinele aduse, dede Ieremia bolnavilor §i indatase itsanato§ira.

Cand s'a plinit vremea robieT, zise D-zeului Ieremia,de s'a sculat intr'o noapte cu tot norodul §i a e§it dinVavilon §i a ajuns la apa Iordanultif. Acolo zise Iere-mia, ca numai aceT pot veni cu dansul, car! i §! vor lasamuerile for cele vavilonice. 0 parte din norod n'a vo't§i s'a intors la Vavilon, dar nici Vavilonienil n'au maivoit sal mg priimeasca, de oare-ce fugisera de ladan§iT. Atunel s'au dus de s'au awzat intr'un loc de-parte de Ierusalim ; descalecand acolo au pus numeleacelu! loc, Samaria.

Ieremia ajungand la Ierusalim facu jertfe noue zile,in ziva a zecea s'a rugat Ieremia atata la D-zeu, cat is'a suit sufletul de la dansul §i i au ramas trupul, capar'ca ar fi mort. Un glas din cer insa a venit la Varuh§i Avemeleh ce jeleau moartea luT, zicand, M. nu'l in-groape, ca nu e mort. ET §ezura impreuna cu tot poporulSi strejuira trupul latreTzile §i trei nopti, pan& and setrezi §i-i veni sufletul Tar la loc, §i a strigat Ieremiacu glas : laudatT pre Dumnezed §i pe filu-sau Is. Hr. !lara dace auzira de fiul lu! Dzeu, eT nu suferira cistrigara: acestea sant cuvintele luT !sada prooroc, careau zis catra parintil no§tril c& a vazut pe D-zeu §i pefilu-sdu, qi pentru aceasta l'au despicat cu ferestreu ;a.la sa ucidem §i pe acesta cu pietrii. Varuh §i Ave-meleh vazand aceste, incepura a plange ; Ieremia insa

DARAMAREA TERUSALIMULITI 345

le zise, sa aduca o piatra maT mare de cat dansul.Cand II adusera, se ruga Ieremia la D-zeu, si piatracapata chipul trupului lui Ieremia. Pe aceasta o lovinorodul cu pietrii, si proorocul Ieremia spuse hil Va-ruh si lul Avemeleh tot ce vazuse in cer acele treTzila.

,pupa ce sfarsi cu povestirea, striga piatra a-ceea, a norodul in zadar o loveste pe dansa, pe candIeremia sta in mijlocul lor. Atunci cunoscandu-1, iluci-sera cu pietrii si it ingropara in Ierusalim, puindu-Tpe mormant chiar acea piatra.

,Iar cand se intoarse leremia din robie, lua odoarelesi vesmintele sfinte si le inchise intr'o piatra, insemnatain loc de pecete, cu numele luT D-zeu. Aceeapiatra esteacuma in pustie, unde s'a facut chivotul intaiu Si eacoperita acolo, pan* cand va fi voea lul D-zeu.'

Pentru a da de originea acestei legende complicate,sä vedem unde se afla a doua recenziune romana. ETbine ! a doua recenziune roman*, aproape indenticacu acea a Hronografului se afla in: Viefile Sfintilortraduse din greeefte de Mitropolitul Dosofteiu si tiparitein Jasi la 1682.

Biserica oriental* praznueste pe proorocul Ieremiaca dant in ziva de 4 Noemvrie, si sub aceasta zi seafla trecuta aceastit. legenda 1) ceea ce e ins* foartecurios este. ca tocmaT legenda luT Ieremia se afla pusade timpuriu pe indexul ,librorum prohibitorum` car-tilor oprite si anathematizate de bisericA, si tocmai a-

1) Fol. 105 a-108 a.

346 LIRATERURA POPULARA ROMAA

ceasta legenda o gasim intre Vietile Sfinfilor, atat ro-mane cat §i slave 1) §i grece§t1.2)

IntocmaT cu recenziunile romane, se regase§te apoTlegenda in Chronica luT Dorotheus 8) care a cules-o dinscrierT maT vech!. Originalul cel mai vechia grecesc allegendel este viata Sfantulur prooroc Ieremia pome-nita mar sus, atribuita luT Metaphrast, care in secolulal zecelea a tradus vietile Sflntilor dupA originate ori-entale, de unde a §i capatat numele de Metaphrast,adica traduator.

Intr'alt loc4) am studiat cu deamanuntul elementeledeosebite ale acesteT legende, care s'a combinat dincel putin 5-6 legende deosebite. Numa! asupra uneldintr'aceste ne oprim aci, cad a avut o inraurire foartemare asupra literature! populare; adica somnul cellung al lui Avemeleh, care luT i se pare foarte scurt.

Varianta cea maT veche, se afla in Talmudul ierusa-lemitan, care ne poveste§te, ca Choni a dormit intr'ope§tere alaturea de Ierusalim, de la daramarea tern-plulul pana la intoarcerea noroduluT din robie rezi-direa templulul, adeca 70 de ant, intocmal ca Aveme-leh in legenda romans..

De alta paite se povestete ca §i Epimenides ar fldormit, dupa unit 40, dupa altii 57 de anT intr'o pe-

Tihonravov 1. c. I p. 273 298, doug recenziunT. una dinsecol. XV, alta din sec. XVI.

2) Neon Paradeisos; pars Agapiu monahu ed. 1. Venet. 1644ed. 2. ibid. 1806 pag. 158-162. (4 Noemvrie).

3) P. 102-1094) Monatsschrift fir Geschichte and Wissenschaft des Juden-

thums ed. Graetz vol. XXX. 1881 p. 78 81, 130-138, 368-374Ri 413 423. (editia separadi p. 79 urm )

i

)

DiR X MA REA IERUSALIMULUI 347

terd din ostrovul Creta 1) In legatura intima cu ace-ste legende st.d apol aceea a celor ,7 coconi din Efescearl' an dormit chiar 400 de ant, §i cari au devenit deasemenea sfinti ; ziva for este 4 August, §i legenda forse afla §i In vietile Sfintilor tiparite la Neamt 1812 §ila Bucure§ti 1836.

Ideea fundamentala a tuturor acestor legende, lacare am mai adaugat in studiul nostru o suma de pa-ralele orientale §i occidentale, este: petrecerea inteunmunte sau intr'o peftere o vreme oare-care, dupd asemd-nare scurtd, dar in realitate enorm de lungd . De aci dedu-cemnoT aceasta trasura, pe care o regasim *i intr'o mul-time de basme. Ca O. ne marginim la basmele romaneavem maT intaTu un basm in colectiunea fratilorSchott 2) Aci duce Maica Domnului pe o orfana in cer §i'T da patru chef. In ziva intala derhide fata o usa cucheea intaia §i sta. In acea Mail o zi. Maica Domnului'T zice insa, ca n'a stat numal o zi, ci un an intreg.A doua oars, derhide u§a a doua §i std acolo numalun ceas ceasul acela in realitate era insa, atata, cattrel generafiuni. A treea oars arunca numai o cli-peala in odaea a treea §i clipeala aceea tine cat ju-meitatea veciniciel.

tin al doilea basm inedit ne-a comunicat d-nu Is-pirescu, unde un tanar inn% intro deschizatura a unulmunte, pe care o vede el pentru prima data. Acolovede o multime de oamenT, la cart ramane ca sluga.Dupa o vreme oare care vrea sa se intoarca la lume,

1) Studiul men I. c. p. 368.2) No. 2 p. 90-96.

348 LITERATI:IRA POPULARi ROMANI

§i cand ese afara it spun acei oatnk-ni, sa. mature tot gu-ndul de acolo qi sa'l scoafa asemenea afar& and a-junge afara. vede, ca. s'a schimbat tot gunoiul in aur, cuacesta se indrepteazA la satul lul. Dar acolo el nu maicunoa§te nici satul, nicl oamenii, ci pe dansul nu'l cu-noacte nimeni; cad ciAt era el in munte a trecut ovreme indelungatd, ceea ce lul i s'a parut numai pu-find vreme, §i toate se schimbasera.

Alte paralele destul de numeroase am cules in stu-diul nostru sus pomenit. Ceea ce reese pentru not dincompararea Si urmarirea istorica a acestor legende §ibasme, este ca aceasta trasura e de origine literard,§i de aci a patruns in literatura popular,. Insistamasupra acestul punct, de oare-ce worn reveni asupraacestor trasuri deosebite, pentru a le reuni intr'o sin-gura vedere, cand vom tracta despre originea basme-lor qi despre parfile mitologice ce par a confine.

CHRISTOS. PILAT.

Apocrifele si legendele la cari a dat nastere NoulTestament, cu care ne vom ocupa actma, se deosibesccu totul de cele izvorite din Vechiul Testament. Se In-telege cA vorbim aci numat de acele legende, cari seaflu in literatura romanb.. CAci pe cand fantazia crea-toare impodobea tocmar persoanele biblice cu povestisi legende prelucr,ate si in limba romAnA, n'avem in li-teratura noastrA Did una din legendele orientale pri-vitoare la na.yterea Domnului sau la copattria lut. Nu-mai urme slabe s'au pastrat In ceintecile populare decrAciun si in colinde; d. e : adapostul ce l'a gasit MaicaDomnului in staulul unde era sA. nasca pe Mantuitorul;Chlatoria Malcil Domnului cu Iosif de la Rusalim laVitleim. Legenda despre randunelile ce stropiau peMantuitorul In leagan, si in sfArsit In crediMele popu-lare: afurisirea ursulul qi binecuvantarea broastel decatre Maica Domnului, cand fugea la Egipt. Cftci Tatace ne spun colindele : .

C.nd era sl nascA, se ruga Maica Domnului de Gra-

350 LITERATURA POPULARA ROMANA

dun, sa o lase sa nasca in patul luI. CracIun insa nu olasa, ci i zice sa se duel in staulul cailor sau in iesleaboilor. Intrand in staulul cailor, incepura cail a tropo-ti si epele a ranchezi. AtuncT le zise Maria, sa stea cutropotul ranchezul cad il maresc durerea. Dar cain'au incetat $i Maria i a blestemat, ca sa n'aiba nicr unsa!iu, on cat vor manca nici o data sä n'aiba inde-stulare. Venind la boi, boi rumega, dar indata ce Ma-ria i-a rugat, au incetat,.§i de aceea i a binecuvantat s.fie iubiI1 de oamenI Si de D-zeu 1).

A dom. colinda ne spune, ca Iosif cu Maria calato-rind de la ,Rusalim la Vitleimc voira sa se recoreas-ca la umbra plopulul, plopul insa. se retrase soareleII ardea, de aceea it blestemara ,sa nu fit rodit sacrests tot in sus cad umbra mi -at dm.' Din potri-va latea marul umbra sa, ca acopere el *11 binecu-vantara : marule infloritsa fit tot rodit! sä ere--ti in laud s. sporqtI rodurt.

Randunelile, dupa o alta colinda, stropira cu aripilepe fiul lut D-zeu aruncara cu pietricele, de aceeaau fost blestemate, sa le fie cuibul tot la loc rau, lagrindele strqinilor, sa be bate fumurile. 2)

Dupa credinta populara apot, a fost ursul odinioaraun om, care s'a pus in brand, casa specie pe Maica Do-mnulut, and fugea la Egipt, si a fost blestemat de flan-

At. M. Marienescu Collude Bucur. 1861 No. 2 p. 4-6 IesleaAnt. Pann Cantece de stea. Bucur. 1880 p. 95-99: PegtereaTeslea"

B) A. Pann : 1. c. p. 93-95: DrumetiT. Marienescu : 1. b. p. 13 : Drarnaril."

B) Marienescu 1. e. p. 27-29: ,Randunelele"

si

sa. -T

2)

Qi

si

si

CHRISTOS. PILAT 351

sa sit ramaie ; §i in fine broasca a fost binecu-vantata de MaTca DomnuTuT ss nu putrezeascs dupdmoarte, ci ss sa se usuce.

Astea §i poate Inca cate-va urme slabe, ce ne-auscapat, sant totul ce posedam In literatura popular%romans din legendele Evanghelielor apocrife din pri-mi secoli al erel cre§tine, precum sant: Evangheliul copi-lArieT luT Iesu; Istoria luT losif lemnariul ; EvanghelialuT Nicodem ; Evanghelia lul Pseudo-Matheus, editateIn limba greacii sau in traductiune latineascit dupa o-riginale arabe §i siriene de Fabricius, Thilo §i Tischen-dorf.

Din apocrifele relative la Hristos s'a pastrat in lim-ba romans numaT: Ingtiinfarea lul Lentul proconsultiludel cdtre sdnatul Rdmului pentru chipulu

tiparit intr'un Ceaslov bogat de la SibiT; de sigurde pe la sfaqit s. XVII pe care insa in zadar l'am cdutatpand. acuma. Dupd. acel Ceaslov s'a flcut o copie ,lasfanta mandstire BrAncovenilor` 4i la 1825 a fost co-piat de aci pravilti manuscripts, ce se afla acumain biblio theca Academiel romane scrisa de unu: Climentermonahot ParicovenT. NoT ddm aci acest apocrif scurtIn intregul lul, intocmaT dupa ms. Academie! precum afost copiat de susnumitul ermonah :

,In§tiintareluT Lentul proconsuldIudeT dire sdnatulRamulul pentru chipuld mantnitorulul care au fosttIntru acesta chipt :

,Intru aceste vremi s'au aratat aid and omit, care In-d trae§te, anumelssu Hrstu acdruea putere trece pre-

1) Jipescu, Opincarul Bucureqti 1881 p. 117.

Aftinturto-rluluI,

intr'o

asa ')

352 LITERATURA POPULARi ROMANA

ste masurile firil ; oamenT 1111 numescd mare prooroca,Tara ucenici 1W iT zicti fiiul lul Dumnezau, el inviiazamortI sf tamadueste tots felIula de boale, ehl este unitomq de unt chipa incuviintat, si cu bune masuri. Infata sa sa vede oaresi care strastie, Insa care atrage deoda4 si dragoste si frica acelor ce'ld vadd; paruldeste in floarea a unii alunif timpurie, insa de la radaci-na si pana la urechi este netedd, iara de acolo si panala umere creti si trece si mai josil de umere. De lafrunte prin mijlocul capulul are carare dupa obiceTuldnazarinenilor. Fruntea 1W este lata si alba, fata fara denici o meteahna si impodobit cu o rumeneala foarte pla-cut a, fiziognomiea lui este igemonfiasca si mangacioasa;nasul si gura sant facute cu marl masuri; barba estedin destulg deasa, in floarea parulul si despaqit a in fur-culita ; ochii IT santli caprlf si foarte vioi; &I este groz-nica la ale sale mustrarl ; dulce si placutil la ale saleInvataturi si sfaturi. Chipul fetei lul trage ochiT tuturoramestecata find cif semnotita, adica cuo cinstire adan-ca., nu Pali vazut niminea nici o data razandu, darn, plan-

adese ori; statulti lui este drept ; mainile marlsi lungi si bratale foarte frumoase ; ell vorbeste pu-tinu, darn cu multa statornicie si este cel mai frumosaomu in lume.

, Acestea &At eli scrag la sfanta manastirebrancovenilor dupa un c'aslova bogat de la Sibii. (Taranu le-amti gasat in sfanta pravila, precumli sa vedeInainte scrisa;) si amli scrisd eu Climent ermonah ofParicoveni. 1825 Iul. 28.4

Recensiunea Iatina acestui apocrif s'a publicat de Fa-

lul

gandd

le -amt

CHRISTOS. PILAT 353

bricius dupA istoria lui Hristos, scrisA in limbA persa-nA de Xaverino si tradusa latineste de Ludovic de Dieu.De asemenea a adaugat 2) i indicatiunea paralelelordin cele alte literaturi, de unde reese, el aceastA episto-la a lai Lentul, a fost publicatA in: , Orthodoxografiele

ca se afla in multe manuscripte din bibliothecileenglese, franceze, germane etc.

Pilat

0 altA epistoll apocrifa este acea atribuitA lui Pilat,adica relatiunea despre moartealur Hristos, ce o trime-te Pilat catre , Chesarul( din Roma, Si unde descrie mi-nunile cele mar principale, ce le a savAr§it Hristos pecAndtrala, §i intamplarile cele groaznice in momentulrastignirer, cum ea soarele s'a intunecat si tot pAman-tul s'a cutremurat. Chesar vazand, ca din viva lid Pi-lat s'a intamplat acea intunecare acel cutremur ca-re a speriat pe totr, it cheama la Roma osande§te.

Cam asa, daca imraduc bine aminte, este si coprinsulrecenziuner romane, care se afla, in sbornicul de pe laincepulul sec. XVII, care confine si ,Palila`. Regret cAacel manuscript nu ne este acuma accesibil, pentru aputea da cu mar mare siguranta, coprinsul acester e-

pe care am citit-o foarte repede acuma dejadoi anr.

Dupa toata probabilitate este si aceasta epistolic tra-

I) Cod. psendepigr. N. Test. I pag. 301-302.2) Ibid. p. 302 si vol. III p. 487.

easter, lit. pop. rom. 29

gi

gisi'l

pistold,

354 LIRATERURA POPULARA ROMANA

dust din slavoneste, precum este si restul manuscrip-tuluT intreg, cu toate ca panA acuma ne a 'limas ne-cunoscut originalul slovenesc.

Prototipul grecesc s'a publicat de catre Fabricius 1)impreuna cu o traductiune latineasca. Tischendorf 2)insa a publicat textul grecesc, pentru a doua omitslujindu-se de cincr manuscripte, din care unul este dinsec. XII.

Mal raspandita este in sfarsit, hotarArea facuta. de Pi-lat , adeca descrierea procesuluT condamnareT luTHristos, care precum zice insusl textul a fost &HA laanul 1400 fa ,Acula din Italia intr'o plata foarte fru-moasti.4. Acel oral Acula se numeste Aquila in paralelagermana, 3) singura nowl curtoscutA. In literatura ro-manA pretinde acel apocrif sA fie fost tradus din gre-cegte. Prototipul grecesc se pare a fi textul publicat deSteph. Leukadios, 4) alaturea cu textul grecesc al epis-tolieT lul Lentul despre fats luT Hristos. 6) TocmaI acestapocrif, relativ cel me modern, a devenit cel mai Ms-pandit dintre acele citate "Ana acuma. Dam aci ince-putul luT, care confine istoricul apocrifuluT destul deinteresant , dupa textul popular, care face parte dincarticica ,Minunele Sf-lul Sisoe'. 0)

,TAImAcirea dupe copia din limba greceasca a ho-

2) Cod. pseudep. N. T. II. p. 972-981. p. 456-465.2) Evangelia apocrypha Lipsiae 1853 p. 413 419.8) Fabricius. Cod. pseudepigr. N. T.4) Sillogi. Athen 1838 pag. 3-8.5) Ibid. pag. 1-3.8) Minunele St. Sisoe ed. Bucur. 1878 p. 7-10.

§i

CHRISTOS. PII.AT 355.

Ward facutaIa al seapte-spre-zecelea an al obladuirelimparatuld Romani lor Tiberie Chesaru din PontiePi lat.

,Domn stapanitor al IudeT asupra mantuitoruluT IsusHristos nascut din fecioara nascatoare de DumnezeuMaria; prin care it osan,deste la Moarte pe cruce IntredouT talharT la 23 Martie.

,Aceasta chotarare s'au gasit la anul 1400 de laHristos , in orasul Acula din Italia intr'o piatra foartefrumoasa , ca o ladita de marmora minunata si intea-ceea s'a gasit pomenita hotAvare serisa pe Membranin limba ovreTasca ; si s'au adus intaiasT data in Cons-tantinopole la 1581 in zilele patriarhulul Eremia la 1Aprilie. ApoT la anul 1595 Iunie in 3 s'au :;cos dincartile Patriarhulul din Constantinopole Dionisie cuurmatoarea coprinderec.

Coprinderea este sentinta de moarte, motivata prin-tr'aceea, ea Hristos s'au rasvratit in potriva legil si asfinteT bisericT din Ierusalim si ea a intrat calare inoras cu multime de norod, ca un imparat izbanditor

norodul cu stalparI de finic l'au primit. Interesanteprin pocirea for sant numirile proprie acesteT hotararT.Cu greu se recunoaste forma for adevarata, ceea ce a-rata, ca acest apocrif a devenit proprietatea poporuluTcare in genere, maT nicT o data nu lass intact numi-rile proprie streine, ci in genere cauta a si le asimila,adesea orT prin etimologiT fantastice, care dau nasterein filologie la capitolul cel foarte interesant, despre

etimologii populare'.Pe cand acele epistolii, afara de cea din urma, au rA-

mas isolate in literatura romana, au devenit din con-

§i

B56 LITERATURA POPULARA ROMANA

tra alte epistolic §i apocrife curate ail populare, citite§i rescitite in curs de secolT §i aka de rAspandite canici o alts, carte curat religioasa. Caracterul fantastic,care inspire groaza §i spaima cititorilor sau putereainherenta ce li se atribue In potriva Satanei §i In potrivaduhurilor necurate a asigurat ,Epistolid din cer a Dom -nulul nostru Is. Hs.' ,Citlatoriei Maicei DomnuluT prinlad,' ,visul Maicei Domnulul.' sau ,Apocalipsul apostolulul Paul' o popularitate Inteadeviir fabuloasA.

APOCALIPSUL APOSTOLULUI PAVEL

Until din apocrifele cele mai vechi inOrate mai sus,,este : Apocalipsul apostolului Pavel.

D-nu Hasdeu care a descoperit §i a publicat acestapocalips, a insotit publicaOunea sa cu o introducereliterara,2) unde vorbe§te mai pe larg despre izvoareleacestui apocrif despre paralelele din literature uni-versala. Ne vom mlirgini deci la un mic estract pri-vitor la originea direct, a acestul apocrif, care peMug importa%a culturall, universall mai are im-portanta literal% specials romaneasca, de oare-ce estecel mai vechiri text romanesc, cunoscut pA.na acuma.

De timpuria deja s'a nascut in sferele cre§tine de--scrierea pogorarei lui Christ in Tad, precum o avem inpretinsa Evanghelie a lul Nicodim. AceastA pogorare a

Cuvente den biltrAnT II p. 415-425; reprodua de noT dupimanuseriptul original in Chrestomatia" noastrA vol. L pag. 1-3.

2) Ibid. p. 405-414.

Si

1)

gi

358 LITERATURA. POPULARi BOMAR&

fost un fel de esemplu dupit care s'au fabricat alteprin analogic!, care joaca, un rol a§a de important inliteratura popular& Una din copiele cele ma! vechi defelul acesta a fost apocalipsul de fats a tribuit apostolu-lui Pavel. Foarte bine a observat D-nu Hasdeu, c dela Orient a ajuns in Occident prin Paulichianii, secta-torii eretici aT apostolulu! Pavel, i ca a fost raspanditIn Bulgaria §i Romania prin mijlocul Bogomililor. Ob-servam aci Bulgaril (fo§ti eretici) azi catolici, cariformeaza colonii insemnate in Romania sant num4T depopor :

Prototipul grecesc, care dateaza cel mult din sec. W,a fost publicat de- Tichendorf 1), alaturea cu traduce-rea englezeasca, unel recenziuni siriace ma.T desvoltatede cat textul grecesc. Acestea reprezinta redactiuneacea lungs, completa a acestui apocalips, care se corn-pune din trei part!: antaill, un fel de introducere, undese vorbe§te de modul cum aduc angerii sufletele oa-menilor inaintea lui Dumnezeu, ca sa le judece, dupa,fapteie for savar§ite pe pamant. A doua parte vor-be§te pe scut despre dulceatia qi a treea infirmdescrie foarte pe larg muncile

Din aceasta recenziune lungl, care se afla §i in textulslavic publicat de Tihonravov 2) s'a nascut §i o alta marscurta, care coprinde numal partea antaia §i aceastaeste recenziunea slavica din sec. XVI publicata de No-

1) Apocalypses apocryphae p. 34-69.1) L: c. II p. 40 -58. Iagic' ma! pomeneste treT mannscripte sla-

vone, din care a dat esttacte. v. Archivnf. alay. Philologie vol. IVpag, 694.

ca.

, Pavlichen!.

raluluT,Tadulul.

APOCALIPSUL AP. PAVEL 359

vacovici §i tiparita pentru a doua oarlt de catre domnuHasdeu alaturea cu textul roman Titlul apocalipsuluTin aceasta redactiune este Vederea apostolului Paulde efirea sufletelor ; cad inteadevar se concentreaza acitot interesul, in momentul cand ese sufletul omulul §i indeosebirea, intre qireasufletului omuluT drept §i intreaceea a omulul pacatos. Asta este ce cere Paul sa vazA,§i asta IT arata ingerul din cer. Cele alte doua parks'ar'i putut lasa afara cu atat mat u§or cu cat au fostinlocuite printr'un alt apocrif posterior apocalipsulutap. Paul. CalAtoria Maicil Domnului prin munci, a Pa-cut de prisos o alts calatorie §i asa s'a pastrat in lite-ratura romana numal redactiunea cea scurta. D-nuHasdeu conjectureazA, insa, ea §i cea lungs a fost cu-noscuta Romanilor, de oare-ce se pomenWe indirectIntr'un alt text din sbornicul manuscript, din care faceparte §i apocalipsul ap. Paul, zicandu-se acolo` cumea ingerul spuse lui Paul, pe care '1 purtti de-i aratettoate muncile, ca de ar fi un voinic de tree -zecT de ant§i ar slobozi in jos o plata, ar sbura tree anT sa caza,acolo este munca pacato§iloe.

Dar §i aceasta redactiune scurta, coprinsa in sbor-nicul manuscript, daruit de d-nu Sturdza AcademieTromane, este fragmentary : lipsesc la mijloc (Iota pa-gini, care au fost restituite de d-nu Hasdeu prin ajuto-rul originalulul slovenesc. Coprinsul apocalipsului ap.Paull este deci urmatorul :

,Apostolul radicat in cer vazuingeri ce vin §i se in-china inaintea luT D-zeu, incarcate cu daruri §i ruga-cTunT din partea acelora, ce s'au lasat de dulciata lu-mei §i se maga neincetat lui D-zeu. i un glas le zice

,

LITERATI:MA POPULARA ROMANA

sA se duel §i sA slujascg pe ace! oamenT dreptTvin ingeriT oamenilor ce n'au fapte bune de se inchingsi se plang de Muth:tile oamenilor, care nu pazescpraznicele §i sf. Duminica; si D-zeu le zice sa se in-toarca sa-T slujeasca; pang ce se vor pocai. Ingerulduse apoT pe ap. Pavel de vazu locasul sfintilor,Tadul. Intors Tar la tAria cerulul vazu cetele Satandce se trimit In ciasul mortil asupra sufletelor oameni-lor necredinciosT; de alta parte vazu ingeril oamenilordrepti si fata for lumina ca soarele.

,Atuncl se rugs, Ap. Pavel si zise catre angerul, elvrea vaza sufletele oamenilor, direptilor paca-tosilor, in ce chip es din aceasta lume. i vazu un o mdrept murind, i toate faptele bune sta imprejurul 1 ulSi tngeriT sta §i pazia cu Tubire sufletul pang and11 luara din trup ; §i atuncT iT graira de treT or!: su-flete ! cunomte-11 trupul tau din care aT esit, cgcT cuel to veT impreuna TarasT la ziva de judecatA. ApoT Tausufletul '1 saruta si vine ingerul ce '1 pazTa pe pa-ma.nt zice: bucurA -te suflete, cA eu ma bucur detine, ca aT fAcut voia luT D-zeu pe pamant. Duhul slantmerge fnaintea sufletulul in cer. Draci stau la intraredar n'au nicl o putere asupra sufletuluT bun. Aceastaa arAtat ingerul apostoluluT Pavel'.

AfarA de acest manuscript din sec. XVI. ma! pose-dam "noT un fragment de patru paginT in unul din sbor-nicele noastre de pe la 1750. Acest fragment trateazAepizodul cel maT important dintr'acel apocrif, confineadicA descrierea ,esireT sufletulul` unul om drept. In-geriT zic de 3 orT sufletulul sA vazA trupul sAu, cadcu d&nsul se va impreuna la ziva judecAtiT apoT zic

360

§i§i §i

sa §i

luT,

§i§i-I

APOCALIPSUL AP. PAVEL 361

sa. se duel sd se erte cu trupul, si sufletul se duce desd Tartd cu trupul. ApoT dacd prohodescu preop tru-pul, Tau ingeriT sufletul, si mergAnd, asteaptd. la casaomuluT, panel yin oameniT de la groapd de mdnancdbucate, si zic toci: bogdaprosti si scriu ingerit toatebogdaprostile si Tau pe sufletul de '1 tree peste 26 devatni si straji dracestI si it pazese de incercdrile dra-cilor, cari vor sd '1 apuce cu de a sila, Tar cand se a-propie dracil de ingeriT le pere vederea si puterea ; a-p01 it Tau ingeriT si '1 duc inaintea lul Hristos. Hristosintreaba. pe ingeri, ce suflet au adus ? si ingerii zic :suflet bun! si aratd faptele bune ce a facut. ApoT ziceHristos sl '1 duel in Tad sd 'I vazd, cad ca om a auzite1 cat traTa de muncile Tadulul. Dupd ce a vAzut Tadulit duc Tar inaintea luT Hristos de '1 blagosloveste si '1

trimete in rain, unde stint multe felurl de pomT, sisupt totT pomiT stint paturi, decT iT dau si lul un pat dese odihneste si vede de acolo binele si rdu la care vamerge si la judecatd

Aci se ispraveste fragmentul nostru, care precumse vede se deosibeste cu totul de redactiunea ceal'altd romans si se apropie oare si cum mai mult deredactiunea slavond cea lungs si de cea siriacd 2) ;dar cu toate acestea nu se poate tagadui, cd si deacele se deosibeste in mod foarte carcateristic. Sevede cd. a fost luat de la un izvod slovenesc necu-noscut.

t) Tihonravov 1. c. II. p. 43-44.Tiechendorf 1. e. p. 42-43.

5)

EIPSTOLIA MA1011 DOMNULUISub acest titlu a ajuns foarte populara o carticica,

care nu este alt-ceva deck o combinatiune putin di-bace din trel apocrife vestite. Noi le studiam aci pefie care in parte, dupa importanta lor.

Calatoria Maicii Doranu luI prin lad.Un apocrif , care sta in legatura cu apocalipsul ap.

Pavel si care'l complecteaza este aceasta Calltorie decare am pomenit mai sus, si care se afla in acelasi ma-nuscript roman din sec. XVI impreunit cu apocalipsul.Rind decI de asemenea editat de D-nu Hasdeu, a fostsi tot de o data studiat mal de aproape dupa izvoarelei paralelele sale 1). D-nu Hasdeu insa se indoia, claca

este maT tanar deck apocalipsul ap. Pavel. Aceasta

1) L. c. p. 301-367.

EPISTOLIA MAICEI DOMNULL'I 363

indoiala nu poate insa sa aibe loc, fata cu aseiliuneaclara a luT Tischendorf, care se cuno§tia perfect inaceasta materie, i care sustine cum ca limba acelortref texte grece§tT, izvoarele prelucrarilor multiple, estedeja mai mpderna ; §i el aceasta limba nu se dato-re§te copistului, ci autorului, care de sigur afost vr'unc'dlugeir al evului mediu1) , pe cand din contra apoca-lipsul apostolului Pavel este Inca citat §i bine cunos-cut din sec. IV; nu me incape deci indoiala despreprioritatea acestuT din urma. InsusT D-nu Hasdeu ziceca prototipul cel mai vechiu bizantin al CalatorieTMaicei Domnului se urea eel mult pana la sec. VIII. 2)

Nu insa din greceste. ci ca mal toate apocrite, maTcu seams cele blastemate, a fost tradus §i pcest apo-crif din limba slavica, in care se afla intr'un manuscriptdin sec. XII. editat de Sreznevski §i publicat de a douaoars de D-nu Hasdeu, alaturea cu textul roman, eutextul bizantin al lul Destunis, cu cel neogrecesc al luTPolites, §i cu recenziunea moderns romans,. Cad aeestapocrif a devenit o carte populara si s'a publicat foartedes intr'o redaciune moderns maT mult sau mai pu-tin diferita de cea veche, intitulatA ,Epistolia MaicelDomnuluT. c

Pans acum n'am reu§it a gasi vr'un manuscript in-termediar intre redactiunea cea veche din sec. XVI §icea din sec. XIX. Nu ne indoim insa, ca §i ad cu tim-

2) Tischendorf 1. c. prolegomena p. XXVII : In tribus codici-bus, uncle plura excerpsi, dictio lam ad Graecitatem recentioremdeflectit; nec id librariis, sed ipse auctori deberi videtur, certeenim totum opus monachum mediae aetatis prodit."

2) Ibid. p. 302.

364 LITERATURA POPULARI ROMANI

pul vom ajunge a'l gasi, precum le am gasit pAna acu-ma, mai pentru toate cal-Vie populare.

Aceasta redactiune modernl, precum a observat-ofoarte bine D-nu Hasdeu 1), nu este alt-ceva decat ocompilatiune stangace din trei apocrife deosebite, dincare una este : ,Calatoria M. Domnuluic cTuntita laInceput §i la sar0t, i cu oare imbrobodirT la mijloc.Noi, vom trata pe fie care indeosebT la randul lor, deocamdata dam aci coprinsul apocrifulul, dupa formacea vechie, complecta :

,Sf. Maria se ruga de D-zeu ca A, descinga Arhan-ghelul Mihail din cerpe pamant ; §i cand se cobora 111ntreba cate munci sant, §i unde se muncesc oa-meniT? Arhanghelu ii rAspunse : muncile sant nenu-merate. Si o lua §i o duse in Tad, sa vaza cum se mun-cesc oameniT. Urmeaza apoT descrierea muncilor pelargu, cum se munce0e fie-care, intocmai dupa pa-catele ce a facut pe pamant

,A§a vede oamenl acoperit(1 de intunerec vecinic §ismoala era peste dan01 §i nu putea sa, caute in sus,ace§tia sant cari n'au crezut in Sf. Troita.

,Spre amiazazi vede pars mare de foc, §i in foculacela and uniT pans in brau, altIpana in pept, alti pa-ns in cre§tet, Tar altii erau cu totul acoperiti de foc :aceasta le este pedeapsa pentru aceea, el n'au ascultatpe parintil lor, sau au facut necinste, sau au mancatcame de om, adica cum esplica Arhanghelul : 10 aulepadat copii, sau au parat unul pe altul ca sal perde.

1) L. c. p. 307.

EPISTOLIA MATCH DOMNULUI 365

,Apoi vazu pe unu spanzurat de picioare §i mancatde viermT, pentru aceea ca a cumparat our stramb.

,0 femea e spanzurata de urechi, pentru aceea, aa ascultat pe furi§ la vecini §i a clevetit §i a invrajbitoamenii.

,Fe paturi de foc se muncesc aceT, cari nu s'au dusduminica la biserica ; de un copaciu de fer §i de stal-puri de fer sant spanzurati de limbi: mincino§ii, tal-harii, clevetitori etc. Spanzuratt de unghii §i cu limbalegate in pare de foc sant acel, ce au hulit slujitoril lurD-zeu. Cetetil ce au citit §i n'au inteles §i n'au fiicutcum zice Evanghelia, sant pedepsiti prin flare cu 3 ca-pete ce-i manca.`

Tot in acela§ mod nrmeaza descrierea fantastica amuncilor ce sufera oamenii. Focul, spanzurarea, ver-ma neadormitii, flare cu multe capete, astea sant mij-loacele principale, de care se sluje§te Satana in impA-ratia sa cea intunecoasa, pentru a rasplati oamenilorslujba cu care l'au slujit cat erau in viata. In descrie-rea mai departe, care este cu totul prescurtata in redac-tiunea moderna, se repeta deci mai mult sau mai putinacelea§i munci §i cu acestea se isprave§te redactiuneacea moderna. Mai mangaetor este sfar§itul redactiunetcelel veche, care dupe. ce mai enumera o sums demunci continua: ,MaicaDomnului vazand atatea munct§i auzind jeluirea muncitilor §i a ingerilor, litcrama sizise Arhanghelulul Mihail, sit se sue la Hs. §i sa se roa-ge pentru pacato§iT. Dar Arhanghelul ii zise, ca D-zeunu'l asculta pe dansul. Atunci se sui Sf. Maria InsiL§T laD-zeu §i'l ruga ; §i se cobora D-zeu cu ingerii in Tad §izise pacato§ilor, el pentru rugliclunea Maicil sale s'a

366 LITERAtURA POPULARA ROMANA

indurat de dansiT si IT lash sit laculasch in ralu, de lainvierea Domnulul, din ziva de pasti pang la dumi-neca mare, si dupa aceea sa mearga Tara in muncT.'

Provenienta bogomilica a acestuT apocrif in care Ar-hanghelul Mihailjoaca un rol principal, este mai presusde indoiala pentru literatura slavica , prin urmare sipentru cea. romana. D-nu Hasdeu a dovedit-o atatpentru acest apocrif, cat si pentru eel precedent sipentru un al treilea din acel pretios obornicc dinsee. XVI, asupra cardla vom reveni mai la vale.

Aceasta ,Calatoriec impreuna cu ,Apocalipsul ap.Paul' au influentat asupra ,Cantecelor de stead si andat nastere mai mull sau mai pulin la cantarea a 40-adin colectiunea de cantece a lul Anton Pann undesufletul descrie esirea sa din trup si calatoria prin Tadsi rah'. Aceasta legatura ce esista intre apocrifele sicantecul de stea a fost trecuta cu vedere de d. Hasdeu.Intru cat priveste basmul istriano-roman despre ,Sf.Petru si mum sac pe care-1 aduce d. Hasdeu in lea-tura cu aceste apocrife, observam ca se afla si la Si-ciliani,

Visa]. Maki. Dorniaultli

Redactiunea moderna a ,Cal4toriel` adica! ,Epi-stolia maicii Domnulal4 confine apoT un alt apocrif in-

i)Pitrk Fiabe novelle etc. siciliaue CXX VI. Lu porru di St.Petru" qi anotatiun/ vol. IV. p. 40 vol. II pag. CXLI-II. apud Ves-selovsky, o dvinadt snah. Sahaila p. 40.

No.

EPISTOLIA MATCH DOMNITLUI 367

titulat: ,Visul prea curate! Nascatoarei,' dar nedeo-sebit prin tipar.

Este deci asemenea o carte popular& Dar ceea ce ecurios la acest apocrif e, ca nu s'a putut gasi pan5. ailun original grecesc. Nici Vesselovsky, care a scris unstudiu special, nic! d-nu Hasdeu, care s'a folosit de acelstudiu si l'a mal complectat, n'au reusit in aceastit pri-vinta. Dar totusi s'a incercat Vesselovsky a aduce a-cest apocrif in legatura cu literature apocrif orientalAci de a arAta, dad, nu isvorul direct, cel putin un iz-vor probabil, de unde printr'o mica schimbare, dato-rita fantaziel populare, a putut sit decurga : ,VisulllMaicel DomnuluT. 4 De oare ce d-nu H5.sdeu a trecutcu titcere peste aceastA parte a studiulul lul Vesse-lovsky, vom da noT aci pe scurt rationamentul acestuldin urma : 3)

Foarte raspandita si mult cilia a fost povestea a-pocrifA de adormirea Maicel DomnuluT. Se af15, inlimba siriaca, arabA, copta, greceascA si latineasca,toate insa diferA unele de altele. Tischendorf a publi-cat textul grecesc dupA 5 manuscripte 2) si 2 texte la-tine diferite 3) din care recenziunea 1 e luata din 3manuscripte. 4) Unul dintr'aceste texte si adica cellatin A 1neepe cu un fel de dialog intre Maica Dom -nulu! si Hristos, unde putin inainte de patima lui ea'I roagA sa 'I vesteasca moartea el, cu Ire! zile inainte.

1) L. c, p. 355 358.8) Apocalypses p. 95-112.8) L. c. p. 113 136.4) Prolegomena p. XXXIV --.. XLVI.

368 LITERATURA POPULARX ROMANA

Atunci Domnul ii rdspunde : ,cum oare sä te las eupe tine, care m'al hrdnit i sustinut ? Ingeril mei tevor pazi pe tine. Iar dup'd ce voiu fi palit patima pen-tru neamul.omenesc §i voiu fi inviat dupa 3 zile i dup..40 de zile ma voiu fi inaltat la cer; cd sufletultau se va deslipi de trup, cand ma vel vedea venindcu ingeril sfintil` etc.

Acest pasagiu se vede, a dat nastere :Maicei Domnului`, cad poporul a inteles : Adormirea,Dormitioc in sens de dormire §i nu de moarte, §i po-vestirea mai pe larga a patimel, nu ca un ce real cese petrece inaintea ochilor el, stand la piciorul era -eel i vorbind cu Mantuitorul, ci ca un vis vazut in.somn. Asa si este situatiunea descrisa la inceputul a-celei alte redactiuni latinesti; cum ca Mariaimpreunlcu loan steterti la piciorul crucel i Christos lass peMaica sa pe ingrijirea lul loan Intrio alit& redactiune-perdutd, se poate ca dialogul intre Maria si Christosrelativ la patima, sa fie fost mai desvoltat si ast-fela devenit un apocrif deosebit, care s'a raspandit inpopor, nu IntFatata pentru coprinsul lul, ci pentru e-pilogul, care faglidueste aceluia ce va arata sau va a-vea aces carte, mila de la D-zeu Si paza easel lul, decare nu se va apropia nimic diavolesc. Aducand declacest vis in legatura cu acel apocalips am scapat Inmodul acesta pe acest apocrif de izolarea lul. RAs -pandirea pe la cele alte popoare in special la Slav!a fost tratata de d-nu Ilasdeu foarte pe deplin, asa incat nu 'ml ramane de cat a mentiona studiul respec-tiv din Cuvente den batrani.

Cat prive§te insa apocriful in literatura romans,

sA,

Si

stil,

gi,Visulut

gi

EPISTOLIA mArcii DOMNULUI 369

putem inainta cercetarea Hasdeu, cu un pas maideparte.

In literatura romans avem doua redactiuni : unamai scurta qi alta mai lungs. Cea scurta se apropiemai Inuit de variantele gasite la cele alte popoare.Arnandoua insa erau pang, acuma cunoscute numalca tipar, din care redactiunea cea scurta, intercalatein Epistolia Maicei Domnului, s'a tiparit pentru in-taia data la 1862, §i de atuncea incoa de vr'o 20 deori, 1) Tar redactiunea cea lunga la 1846. 2) Afara deaceea, redactiunea cea scurta putin schimbata 'se maiafla tiparita la un loc cu : ,Minunele Sf. Sisoe, 8) ceeace se vede ca a scapat d. Hasdeu din vedere. Intreba-rea ce se pune este: care din aceste redactiuni este maiveche ? Santem fericiti, ca putem raspunde cu maimulta siguranta la aceasta intrebare, de oare ce po-sedam un manuscript din 1784 al acestuT apocrif inredacfiunea cea scurtd! 4) Aceasta nu esclude twitposibilitatea, ca alaturea cu aceasta sale existat §i cealunga. Coprinsul visulul fiind a§a scurt, ii publicamaci urmator dupe manuscriptul nostru. Noi nu intramIn cercetarea amanuntita a variantelor ce presinta, clarprin publicarea lui, inlesnim altora cercetarea :

,Visul precuratiT nitscatoril de Dumnezau cand au

1) Cluv. d. Mfr. II p. 307.1) L. c. p. 389-391.4) Ed. Bucur. 1878 p. 6-7.4) Se adi. fa sbornicui san codex miecellaneue din biblioteca

noastrA, citat deja la Alexandria" e aerie In Sueeava. Din co-prinaul mixt acelul sbornic rem, ca este o copie dnpa nn ori-ginal mal vechiu.

Outer, 111. pop. Pooh 4

qi

si

370 LITERATURA POPULARI ROMAN'

adormit ficloarl In muntele Maslinilor, au visat prinsomnu un visu ; gi veni cAtra dansa aeve adicl Invidere domnul Is. Hs. gi Tau zas : 0! maica mea Tubita!au dormi gi nu auzi prin somnu ? Apol dad, s'au dig-teptat sfanta, au gi rAspunsu luT Is. Hs. gi au zas : a-dormu, fliul meu Tubit, gi Tar m'am digteptat gi t'amvisat, prinsu gi la stalp legat, gi pre cruce rAstignit gidespre sflintul tau cap curge sAngele gi prAu fAc&ndgi pre sfantul tAu trup l'am vAzut unA (!) lemnu di coajijuchit. RAspunsA Is. Hs. gi zAsa : 0! maica me, TubitA!Visul ci l'aI visat eu voiu sd'l pat pentru norodul omi-nesc. i cine o va scriea aclastA sfantl, carte gi o vapurta la dAnsul, actala om va ave mill de la DumnezAugi priimit de la toil oameniT, gi la dasial motlillur, mAvoTuarata sAngura gi mA voiu ruga cu toti IngeriT MA,fiTul meu, pentru sutletul aceluT oral, ci o va scriea gio va citi gi altora, gi sa o poarti la dAnsul actastAsfanta carti gi '1 voiu duce Intr'un Implratiea cerTuluT.Amin! 4

EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS

Legenda Duminicel

Acest apocrif stA in intima IegAturA cu ,Visul delatA, §i cu , Calatoria cu care impreuna formeaza pe deo parte ,Epistolia MaiciT Domnuluic pe de alta parteeste insA§T ,Epistolia Domnulul nostru Isus Hristos cea trimis'o Dumnezei din cer.` Din acest apocrif avemde asemenea o recenziune lungs §i alta mai scurtA.

Cea mai veche §i mai vestitA este cea lunga ,Epistolalui Hristios( care se afla in sbornicul din sec. XVIimpreuna cu cele alte apocrife, de care am vorbitpang. acuma. Dupa acel manuscript a editat-o §i astudiat-o d-nu HAsdeu. 1) In deosebi a publicat

1) L. c. 11 p. 21-55.

372 LITERATURA POPULARA ROMANI

Vesselovsky un studiu profund, sub titlul: ,Epis-tolia din ea' continuat apoT in eel alt: ,Dome-nica-Anastasia §i Vinerea-Paraschiva.` 2) Ne folo-sim de toate acestea, pentru a da in resumat isto-ricul acestuT apocrif. De timpurid deja s'a nascutrea Duminicel §i rOnerea asprA de la or ce lucru. Dejain sec.VI se pomene§te ,Epistolia din cerc Fabricius apublicats) un mic fragment grecesc,care dupa cum se ve-de,este prototipul red actiunilor slavice §i redactiunel ro-mane celel lunge. Aci se accentueaza pAzirea stra§niclia DuminiceT §i pedepsele ce vor urma din nepazirea61. 0 copie latineasca a redactiund de pe la 788 dinFrancia s'a publicat asemenea de Fabricius §i carede sigur se datoreVe mi§cAreT eretice din sudul aceleltArT, unde apoT s'au inrAdacinat Albigensi, BogomiliTfrancezT. Intr'un sobor linut la 755 de Pipin, se pome-ne§te intre allele §i de aceasta pazire prea asprd. a Du-miniceT, pe care insa biserica o condamnA, zicand, caoameniT sA se retie num al de lucrarea campulul §i de celealte lucrArT2) de munca sau casnice. Tot a§a se repetA §i In ,Constitutioc din Worms de la 829; ba seadauga chiar, el aceT ce nu pazesc Duminica au fostlovitT de trasnet sad de carceTul membrilor, sad chiaran fost ar§T de foc.6) Aci gAsim chiar acelea§lpedepse,ca §i in Epistolia. A§a se mai povestesc §i alte legende

1) Jurn. Minis. Nar. Pros Vol. 184 p. 50-116.1) Ibid. vol. 188 part. II p. 186-247.3) Cod. apocryph. N. Test. III, 511-512.4) L. c. p. 309-313.5) Vesselovsky 1. c. p. 56.41j Vesselovsky 1. c. p. 57.

sfin0-

5)

')

RPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 373

In toate arile, despre pedepse ce au citzut pestecatorii zileT de Duminicb..

Amaducci 1) a publicat un alt text latin al Episto-lieT din secol. XII, care dupit aceasta redacOune e clt-zut din cer la Gaziza, sau precum indrepteazti, Vesse-lovsky: Galata, si nici de cum in Ierusalim sau Roma,precum era indicat in textul grecesc cel latinesc.

Alte recenziunl, tot din sec. XIII. sant atribuite until,Eustacius abbas de Flay 'care a depus marturie di avenit din cera). Aceste recenziuni Impreuna cu rencen-ziunea anglosaxona formeaztt o grupa. deosebita. A doua"vet maT tarzie Si invederat o desvoltare a celeT d'antei,se compune din rencenziunea nu mai puffin rAspanditit,unde, pe large Duminica se adauga si Vinerea, §i se In-troduce Maica Domnului. care joaca aci acelasi rol demijlocitoare intre oameniT qi Dumnezeu, precum amvazut-o in ,Calittoria la Tad' unde se roaga pentrucatosiT dobandeste ertarea lor, numaT din causa ceea se roaga pentru (Musa. Aceasta prelucrare o atribueVesselovsky secteT Flagellanilor din sec. XIII3). Atun-cea miscarea reformatoria Tea caracterul )61%datuncl apar pe la 1269 , biciuitoriT s (Flagellan01) cese bicruiau pentru isptisenia pacatelor. Ei se raspan-dirA imediat pans in Polonia Ungaria. Miscarea re-ligioasa deveni mai intensive in sec. XIV pe vremea

1) Aneectota litteraria Roma11773 vol. I p. 69 75 spud: Veso-lovsky 1. c. p. 74 urm.

2) Hoc est mandatumDei de observation diei Dominicae quodDominus Eustacius abbas de Flay testatur venisse de coelo." ibid.p. 76 urm.

2) 1. c. p. 82 urm.

cal-

si

pa-ei

si

gi

374 LITERATURA POPULARA ROMANA

cIumei negre. Ziva principals a for a fost, dug tar-turiele tuturor scriitorilor cuntimpuranT : Duminica.De alts parte cinsteau si ziva Vinerel, ca ziva in cares'arestignit Domnu Hristos. Ast-fel a ajuns vechiul apo-crifsa be fie o carte de predilectiune, si eI l'au schimbatdug modul for de a considera Duminica, Vinerea siMaica D -luY. InteadevAr s'a publicat o Epistoliec 1A-tineasca din sec XIV de catre Stumpf, luata din cronicafranceza a luI Nangis, unde se afla imediat, dugre1atiuneadespre Flagellantil 1). Acest text. din secolulXIV se apropie cat se poate de mult, de redactiunearomans cea lung, ba adesea orl se potriveste cudansa, vorba cu vorba. Dintr'un ast-fel de original la-tin s'a facut fara indoiala o traductiune greceasca,sau poate s'a prelucrat redactiunea cea veche gre-ceasca, dupa acel original latin, din care apoj s'atradus sloveneste respective romaneste.

Redactiunea noastra se deosibeste insa si de cele°Rate pans acuma si se apropie de cearuseascA publica-tA de Pypin, care intocmal ca cea romans, mai are 0Mercurea ca zi de post, pe langa Vinerea si Duminica.

Aceasta redactiune lung tiparita si raspandita inRomania abia de pe la 1852, este deja cunoscuta Ro-manilor inca din secol. XVI, cad face parte din impor-tantul Codex Sturdzanus. Popa Grigorie din Mahaclua tradus'o fara indoiala din slavoneste, ca toate celealte bucAtI dintr'acel. manuscript.

Afars de aceasta redactiune veche si de tiparul mo-dern ,a cArui bibliografie a facut-o d-nu Hasdeua) maT po-

Vesselovsky 1. c. p. 89.9) Cuv. d. batr. II p. 39-40.+)

EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 375

sedam si noT o copie manuscripts in sbornicul nostru depe la 1750. Neat ca lipseste una sau doua foi de la in-ceput, restul care coprinde 13 paginT, reprezinta o va-rianta destul de 1nsemnata de acele redactiunr. Asa,ca sä pomenim numal una, nu se pomeneste nici un,calugar Me Untie( precum este In textul din sec. XVI,nicT numele patriarhulul din Ierusalim, unde a cazutaces NoT dam aci in scurt coprinsul epis-toliel, duparedactiunea noastra inedita, de oare ce celealte doua sant publicate. Lacuna de la inceput o um-plem cu estractul din recenziunea moderns :

,A cazut o data o plata din cer, mica la vedere dargrea la ridicare. Atuncea patriarhul Ierusalimulul aadunat top. vladicil qi an facut rugaclunI treT zile sitreT nopt.T. Atuncea veni un glas din cer, zicand : luatlpiatra si o desfacet.T. Inteansa* se afla epistolia , cegrab, : V'am trimes o scrisoare, Tar voT n'at1 ascultat,si nu ati cinstit sfanta Duminica, de aceea v'am cer-tat cu lerni grele, cu foamete si cu limbl paganesti, sitrasnete si ploae groaznica si multe semne v'am ar6.-tat` .

Pans aci estractul dupa recenziunea moderns; deaci inainte, dup& manuscriptul nostru :

multe semne v'am aratat pentru Duminica, In-vierea lul Hs. maT rare ati inceput a face ; si am.gandit sa peritl cu tot1 pentru sf. Duminica si sf. Vi-nerT, si Tar m'am milostivit pentru ruga maicei mete§i pentru apostolil mucenicil si ingeril meT. Doara yetiferi saraci si miser, Tara voT nu-T miluiti. Mani! nuau lege si in pre a tor, Tara vol radeef de legea voas-tra. Nu §titl el VinerT am zidit pe Adam? ca Dumi-

ySi

,$i

376 LITERATURA POPULARA ROMANA.

neca veni Arhanghelul Gavriil cu bunavestire, ea Du-minica luaTu botez, ca Dumineca invieTu din morti, casit invie si morti la judet? Nu stitT cif Sf. Vineri marastignira pe truce ? Deer tine nu va posti Sf. Vineri,va petrece in foe de vecT ; Tar tine va cinsti Sf. Vi-neri si sf-le Miercuri, va avea viaa de ye& Ma jurpe scaunul eel inalt etc. ca dace nu va feri Sf. Dumi-nica si Sf. Vineri si Sf. MercurT cu postul si cu meta-tanie si cele alte praznice, vom trimete flare cu catedouti capite. Si proclet se fie omul ce nu '$l va lasalucrul Sambata de la al noualea cias pan& lunT inrasitritul soareluT ; si MercurT si VinerT se postitl. Dad.nu, nu voiu mai trimete ,eitenil` pe pamant ci voiudeschide 7 cerurT si va ploa plata arzanda $i uncrop ;in luna luT Fevruarie voiu face 11 zile intuneric, si inAprile, 17 zile va ploua sange $i spuza si va stricatoate.`

Urmeaz§, apoT o apostrofa. teribila in contra pad,-tosilor, cari sant enumerall ; si se Insira pedepsele lor.ApoT urmeaza; , cum ca. aceasta, trimitere este de latatal nevazut, si eel, ce nu vor crede inteansa vor mergein focul de veci, eel gatit draculuT ; maT usor va fi So-domuluT si GomoruluT, de cat aceluea ce nu va priimiaceasta trimitere, cazuta, din cer in lerusalim.`

Mal urmeaza blastamarea acelora, ce ocarese pepopil, siblastemarea popilor ce nu slujesc in regula inbiserica. , Si se fie proclet pop a ce nu va priimi si nu vaceti inaintea soboruluT aceasta scripturti si trimiteredin Ierusalim.'

,Iar eine va scrie §i va ceti aceasta epistolie, acelueaIT va erta D-zeu pacatele. Imediat dupa aceasta iar se

EPISTOLIA VOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 377

afla: o apostrofare analog. Textul se terming. cuEu patriarhul dill Ierusalim fuiu umbrit de

duhul sfantu Si crestin ; drept (aceea) roguma-voao,fratilor mid; vindeti-va avutie voastra va cumpa-rati cheea imparatiei cerului cu milostenie etcdoara D-I D-zeul nostril, cela ce au flout cerul pa-mantul, doara isi va intoarce mane sa despre nor

doara ne va milui si pre nor Is. Hs. D-zaul ce-I ti-nere putere noastra in vecii vecilor. Amin.'

Pe lang aceasta redactiune lung, care a devenitcartea populara: ,Epistolia lilt Hristos' mai esista i oaka. redactiune scurta romaneasca, care precum a ob-servat-o foarte bine d-nu Hasdeu, formeaza inceputulasa numitei ,Epistolie Maicei Domnuluic si care sepotrivqte intocmai cu recenziunea maghiara, polonasi ruteana. Dependenta textului roman de eel ruteanmerge chiar mai departe de cat a observat-o d. Hasdeu:

Aceasta epistolie s'a gasit in orasul Bethania dicetextul unguresc, dupa indicatiunea sa prop t ie. La Ru-theni i Poloni s'a schimbat acea Bethania in Cara Bri-

sad Cara Britanilor. i in textul roman rega-sim atat Cara Britanilor cat Si muntele Maslinilordar ast-fel schimbate, ca cu grew i ar mai recunoastecine-va, care nu it a comparat cu cele alte varianteneromane. Iata cum sung. textul roman : Aceasta carteeste aratata in fata bdtrdnilor, in manta Maslinilor.Mutand numailitera r din cuvantul bdtrdnilor mai sus,ajungem de la acest din urma, laforma corectA: Britani-lor; o mu tare ce s'a putut face foarte lesne de catre acela,care a copiat manuscriptul scris cu cirilica cu literearuncate de asupra, precum este scripture cirilica. Co-

§i

§i§i

tanid,

§i

cu-vintele.

pi

378 LITERATURA POPULARA ROMANI.

pistul neintelegand cuvintele: terra britanilor, a citit decT:batrdnilor §i din tam a ajuns lafafa. Aceasta schimbareeste de alts parte importanta §i pentru constatarea, eltoate edifiunile moderne s'at facut dupa o singura co-pie, cad toate au; fafa batrdnilor. PanA acuma pe cat§tim, nu s'a aflat un manuscript al acesteT redactiunT ;cu timpul insa credem ca vom reu§i a'l gasi §i pentruaceasta legends, §i atuncea sper ca se va dovedi, dataconjectura noastra este adevarata.

0 alts trasura caracteristica a acestel legende, rele-vata de d-nu Hasdeu numaT pentru redactiunile po-lona §i ruteanA, §i nicT de cum pentru cea romans,este, ca originea el se esplicA acolo in modul urmator :Aceste cuvinte DumnezeeVi au fost trimise dupalegends de insu§r Dumnezeu, Paper, respective patri-arhulul Leone, care le-a trimis fratelur sau RegeluT §icu ajutorul for a biruit pe vrajma§r. IntocmaT a§a, nu-mar cu omiterea numeluT patriarhuluT, se regasa5teacest pasagid §i in redactiunea romans, unde se zice :, Aceste cuvinte sant de la singur Dumnezeu §i mantui-torul nostru Is. Hr. fiind data prea sfincitului patriitrh,earn patriarhul o au trimes frate-sau cralului sa-1 fieintru ajutor catre pizmalii /A

Identitatea pe care o relevam acuma, ne arats lo-cul unde trebue sa cautam originea redactiuner scurteromane Invederat ca a ajuns la nor, impreuna cu ,Vi-sul Maicil DomnuluP de la Rutenb, unde se aflu acestedouaapocrife de asemenea tot-d'a-una combinate. Re-d acti un ile cele lunge ne-au venit, dupa toata pro babilita-tea de la SlaviT de Sud, pe tend redactiunile cele scurtese par ca au prototipurile for in literatura populara ru-

EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 379

teand sau polona. Mai observAm ca manuscriptul nostrudin 1784 care tontine Visul( este scris In Suceava!

Cat prive§te coprinsul acesteT redactiunl, el se poateresuma in recomandatiunea cinstireT §i pazirel Dumi-niceT, Tar peste acela, ce nu ova tine, vor veni pedepseanaloage cu cele din redactiunea cea lung. Aci nu semai pomene§te nici de Mercurea, nicT de Vinerea. Dealts parte s'a adaus, ca insuysi cartes are puterea de aajuta pe totl aceT, ce o vor purta, IntocmaT precum amvazut-o la ,Visul' cu care e unit, §i precum o vommaT vedea la ,Minunile St -luT Sisoe.

Destul de cunoscut este acuma rolul ce'l joaca St.Duminica personificata in basmele roman. FetT fru=mo§I ajung la dansa abia dupa ce au trecut pe la St.Mercure §i St. Vinere; cate§T trele babe batrane IT a-juta, sau dandu-le sfaturT bune sau chiar lucrurl mi-nunate. A§a In povestea porculuT, a luT Creanga 1) inZina Zorilor a luT SlavicT etc. in toate colectiunile debasme ale luT Ispirescu, Fundescu, Schott etc.

Dc alts parte gasim St. Duminicapersonillcata §i a-Murata cu Vinerea In colinda Sf. Duminica 2) undevrea sa boteze pe Domnul, i se duce Duminica laIordan, sä caute darul, dar and se intoarce cu darul, cu

treT florT, ca §i treT viorTce lucesc ca ni§te zorT4

Domnul a fost deja botezat ,cu nanapl St Ion.'Darul IT rAmane Insa. eT §i ea devine mai mandra de

1) Convorb. liter. An. X. 1876.2) Marienesen. Collude No. 15 p. 39.

380 LITERATURA POPULARA ROMAN).

cat Vnerea. Vesselovsky cunoaste aceasta colinda dintraducerea germana a lul Schuller, si o compara1)oare-sr cum cu un cantec popular bulgaresc No. 43al colectiunel frailor MiladinovOl. De asemenea ci-teaza 2) si cea-l'alta colinda : Maria si fetele 8) unde St.Duminica merge inaintea Marier In ,Rusalim(

i floe' culegeacunune invarteape cale i .ipa.'

Vesselovsky studiaza acolo, ca o continuare a stu-diuluT situ despre legenda Duminicer, personificareaDuminicel in literatura universals.

NoT maT adaugam aci doua citate din literatura ve-chie roman& privitoare la sfiintirea Duminicer si Vi-nereT.

In Pravila mica tiparita la Govora 1640 zice Mitro-politul Ghenadie ; Oar& Intealtd chipu insusi datoriuTaste a posti Miercurea fi Vinerea prespre tot anuld,cum porancesc sfintele $i dumnezeestile pravile,c fa-candu-se alusiune la Pravila Apostolilor cap 66 si 2554)

Tot in acea Pravila se maT povesteste si cele urma-toare :

,DecT intr'una de zile un trupd mort alit oare ca-ruea fu scosfl la cale, si'l intimpina marele Pahomie,si vazu doT Ingeri mergandd pre urma patulul mortu-

1) Domenica-Anastasia p. 202 No. 1.ti) L. c. p. 201.s) Marienescu L c. p. 46-49.4) Ciparlu, Analecte literare. Blasiu 1858 pag. 142.

RPISTOMA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 881

lul, §i sg, rugs. lui Dumnezeu, sA4 descoapere luice fu,§i venire, aceT doT Ingeri call% dinsul §i zise ciitra din-§ir: dereptu ce fiindu vol ingeri §i meargeti pre urmaunuT mort6? §i-i graira lui: unul din noT Taste Miercurilard altul Vineri. _lard pentru ce meargemd pre urmaluT, el tocmal intru aceaste zile posti kind la mortea luT.DereptA aceea §i not-1 Milani, cela ce se nevoea§te.Intre D-zeu.' 1)

IVIMINew

I) ibidem pag. 1&).

LEGENDA VINEREI

Legenda aceasta cu care ne vom ocupa acuma seafla asemenea in Codex Sturdzanus §i a fost publicatade d. Hasdeu in Cuvente den batrani. 1) Sf. Vinere, decare e vorba aci este aceea din Roma, care se praz-nuWe la 26 Iulie, al cares prototip grecesc se afla in-tr'un manuscript al Bibliotecei imperiale din Viena 2)In Mineele grece§ti se afla aceemi legenda mai pres-cmtata de cat In textul nostru roman, care se vedeca n'a fost tradus din grece§te, ci din slavone§te. Re-dactiunea slavona prosaica nu s'a gasit Inca., dar Vesse-lovsky arata multe paralele in li1eratura italiana. Asaa fost prelucrata In Locra ail Gerace §i a fost publi-eata latine§te la 1643 in Neapoli de ate un popa a-nume Simon, din cinul Carmeli(ilor. 8) La 1645 tipariFrancesco Gravina de Cruyllas in Palermo, viata Sf. Vi-

9 II. p. 139-156.2) HiLsden 1. c. p. 139.9 Autore R. P. Fratre Simone a Spiritu Sancto carmelitano ex-

calceato, ap. Vesselovsky. 1. c. p. 206.

LEGENDA TINEREI 383

neri in limba italianit. Densebirea intre aceasta din.urmit§i acea a Fr. Simon consta, afarit de amanunturi matmicT, mat mult intr'aceea, cA Sf. Vineri a luT Gravinaeste localisatit in Sicilia 1) Se vede el a fost Influen-tata de o alts Sf Vinere asemene sicilana a careT via -.A s'a scris de Gaetani. 2)

Coprinsul legendeT romftne, care diferA in mat mul-te puncte de redactiunile latine, italiane de cea gre-ceasca a Mineelor este pe scurt cel urmAtor:

,Eraun om anume Agaton §i muerealuT Polfiia. Du-.pit multA vreme, neavand copil, se rugaraluT D-zeu §iveni un finger de le spuse ea vor avea o fats, a careTnume Sf. Vinere, cad se va na§te Vineri. Dupace crescu se duse din curtile tataluT sau sa propovit-duTascA Cre§tinismul. A§a ajunse mai intaiu intr'o ce-tate anume Antiohie, al careT imparat se chema An-tioh, el era Grec. vent multi de au pArAt-o re-gelul c6. propaga religiunea cre§tinA. ImpAratul se mA-nie Si porunci slugelor sA -o aduca inaintea lui. VAzAndcat de frumoasA era, II zise sA se piece dumnezeulul sau,§i el o va lua de nevasta. Sf. Vinere respinse insa pro-punerea lui. AtuncT porunci imparatul sA o leagA casA o rastigneasca. Ea se rugA la D-zeu §i se ridica un

t) Tiltul acesteT biografiT este: Vita di S-a Venera. da Latiniclefts Veneranda, da Greci Parasceve, vergine martire a predica-trice di Cristo, scritta da D. Francesco Gravina de Cruyllas, Es-tratta da molts omelie de santi Padri Greci e Latini e cavatada non poche scritture a penna. Con privilegio. InPalermo nellastamperia d'Alfonso dell'Isola (stamperia camerale) Apud. Vesse-lovsky I. c. p 207 No. 1.

Vesselovsky 1. c. p. 205-206.

sA fie:

ei

S'au

384 LITERATURA POPULARA ROMANX

vifor.ce lua o plata mare §i o pinia ca o frunza qi su-na ; §i se ivi Ingerul Domnulul inaintea eT, §i rupse le-gaturele de pe maInile eT. Atunci strigara toil oamenir:nu e alt D-zeu maT mare, de eat D-zeul Sf-teT Vineri

slugile imparatuluT se inchinara inaintea el ; Tar eaII boteza. Imparatul vazand acestea porunci altor slugizicand prindeti-o §i aflatI o caldare §i ardeti petri §ile zmicuraii qi le 1344 in caldare §i bagatI plumbu§i seu §i smoala, sa fiarba §apte zile §i §apte nopti §i aaptea zi obagaVin caldare! A§a facura, dar daelt des-

coperira caldarea, se scula Sf. Vineri in picioare teafa-ra §i nevAtAmata. Cum se apropie imparatuI de dudemare sa vaza acea minune, lua Sf. Vinere apa din cal-dare §i'l stropipeste obraz, orbindu-1. Imparatul se ra-ga apoi de dansa milulasca, el vrea O. se fedicretin. Si Sf. Vinere cazu cu fata la pamant §i planse,§i se facu o balta din lacremile eT. Cu aceasta apa delacrimi unse ochilImparatului, §i el vazu, §i cu aceea,Tapa II boteza pe dansul §i pe totT oamenii ce erau a-colo. Dupa aceea pleca de acolo Inteun alt ora§, ca sitpropovaduiasea euvantul luT Hs. aci domni Atizma im-parat; acesta de asemenea IT fagadui mana sa, clackea se va inchina D-zeilor sei. Sf. Vineri insa nu voi,§i imparatul porunci slugilor sale. sa o duce inainteazmeulul din cetate, ca sa o manance. Sf. Vinere Mensemnul crucel peste acel zmeu, §i fugi diavolul §i toa-te duhurile necurate dintrInsul, §i atuncea se apropieSf. Vinere de zmeu §i calca cu picTorul spre falca zmeu-luT §i Inn% Inteansul trecu prin zgaul luT afarastatu Wit inaintea luT. Si atunci boteza pe hnparattoate slugile luT §i tot! oamenll. De acolo ajunse in o-

1

si

:

sal

si si41

LEGENDA VINEREI 385.

ra§ul luT Aclit imparat , unde i se intampla ca la eeTl'altf doi imparaV. i aci porunci, de o pusera intr'o&Mare cu plumb, seu §i smoala, dar pars foculuT desub caldare arse slugile imparatulul §i atuncT zise Ac-lit imparat cal IA slugile luT: taTat-ii capul. Inaintea mor-OT se ruga Sf. Vinere catra D-zeu, zicand : rogu-te safacT mild cu aceT, ce voriface pomanamie §i prinosul§iliturghie §i lumanare §i blagaslove§te Doamne, caselefor §i ficiorii for §i holdele §i dobitoacele for toate ; §isa fuel,' de el toate duhurile rele i farmacatoarele ; §isufletele for sa fie luminate ; e cela ce nu va cinsti a-ceasta zi de vinerea mare, cu milostenie §i cu rugacTu-ne la biserica, Tara cela ce va lucra inteansa, acela sefie blastemat; Tar cela ce o va cinsti §i o va posti §aptezile, sa fie lug sanatate §i ertaciune pacatelor: §i tinenu-dva cinsti Sf. Vineri, ci-o va spurca cu came saucu branza etc. acela sa nu birtifasca. CA Sf. Vinerirastignitu-s'au Hs. de voe in cruee.

Dupa aceea II ta'lara capulc.Aceasta rugaciune de la sfar§it ne arata ca Sf. Vi-

nere din aceasta legenda este o personificatjune a zi-lei Vineri, pe care am intalnit'o deja personificath. cuMercurea alaturen §i cu Duminica. In Ms. de Intrebari§i rasp din 18091) se afla §irul urmator de IntrebarT cesta in legatura cu legenda de fatA:

I. Pentru ce postimfi patru posturl intru unti annil?R. Pentru cele patru piroane ce batura JidoviT in

palmile luT Hs. §i in ,costa.I. Dar Vinerile pentru ce le postimii?

1) pagina 11.

Gager, lit. pop. rom. 25

386 LITERATURA POPULARA. ROMANA.

R. Pentru cele patru rane.I. Dar Mercurile pentru ce le postimn ?R. Pentru ca sa incaparmtt la ziva de judecata suptil

aceperemantu PrecistiT, care sit va ruga fiTulul eT pen-t ru pacato§i §i pe cati va cuprinde,;.pe to va erta Dum-nezeu de pacate.'

Deosebirea intre ,Intrebarile" Si legenda este nu-mal, ca la cele d'antai s'a specializat momen'eul din ra-stignirea la care se refers cinstirea Vinerilor, pe andin legenda este faptul intreg al rastignireT, cauza postu-lul §i al cinstireT VineriT. Cat prive§te Mercurea vedemaci Maica precista, puss in legatura cu dansa ;fart indoiala de asemenea o confundare intre dansa§i Mercurea, precum a demonstrat-o Veselofsky la Du-minica §i Vinerea, 1) cum di in multe literaturi popu-lare, au luat locul MaiciT Preciste.

De observat pe langs acestea este, ca ins4T legendaVinereT, §i nu numaT cinstirea zileT VinerT, ci chiar cunumele eT, a devenit o colinda publicata de Theodo-rescu. 2) IatA o textual :

Sus pe slava ceruluTLer-oT Leo d'aT Ler-oT Doamne -le.La poalele raTuluTLa scaunul DomnuluT,La scaun de judecatilTrude merge lumea toatil,Genuchiat- a sflinta

1)1. c. (DomenicaAnastasia) p. 194 urm.2) Colindele roman Bucur. 1870 p. 41-42.

Finer&

LEGENDA VINEREI 387

Genuchia gi miy plfingea§i de Domnul se ruga§i din gurit-asTa grida§tii Doamne ca m'aT trimesPamantul ca botez.TotT s'au dat botezului,NumaT unul nu s'a dat :Cetatea Irodulul

Nu s'a dat botezuluiNicT erestinatilor,

Ci pe mine prinsu-nectPrinsu-nectLegatu-nt'a

Cu cutit taratu-m'aIn cazan betgatu-m'a

fret zile fiertu-neaNunta'n ceara On refind ;ET din cazan scosu -m'auApo/ strecuratu-m'an

La gard aruncatu-m'auIn obi= scuipatu -m'au.

§'am acidCunt am putut

§i la tine c'am venitSit'mT daT sfitil'n ajutor

Ye Irod ca omor.

Restul ColindeI ne spune ca D-zeu u da pe Sf. Ilieintr'ajutor, care trasnia dracT §i fI fulgera, §i el. se spe-riau §i botezului se dau.

Pentru a da legendeT caracterul uneT colinde de Cra-

sIt'l

$i

s'ii'l

388 LITERATURA POPULAR). ROMANA

dun s'a schimbat numele imparatilor §i s'a contopitin ,trod` eel destul de bine cunoscut. Dar gall de a-ceasta adaptare naturals, se potrive§te colinda cu le-genda chiar pang, in amanuntul cazanului eel cu tears.§i resins. Dependenta Colindei de legenda este deerinvederata §i mai presus de or ce indolala.

Invatatura pentru celi 12 vineri mari ce santpreste anu.

In legatura intima cu legenda Vinerel in general §icu cinstirea zileT Vinerea in special, sty acest apocrifdescoperit de not in literatura romans.

Afars de Vinerea mare maT sant §i alte Vineri pes-te an, ce trebue praznuite, de oare-ce intr'ansele s'auintamplat lucruri importante din istoria lumii cre§tine.Prot. Vesselovsky ocupandu-se de acest sir de apocri-fe, n'a putut sa nu studieze in modul sau eel profund§i apocriful de fata §i noT din parte-ne ne vom fo-losi de studiul sau in respect en redactiunea noastra.romans, necunoscuth pang acuma.

Intocmai precum s'a cautat a arata toate intampla-rile ce s'au facut in ziva de Dumineca, §i care IT dauacel caracter slant, tot a§a s'a adunat lista intam-plarilor din ziva de VinerT. 0 astfel de compilatiunese atribue papei Clemens §i textul grecesc s'a publicatde Cardinalul Pitra. Acest text nu coprinde de cat osimply lista. acelor 12 Vineri de peste an, Wit vre

Skazanio o 12-ti piatnitah :.biro. M N. P. vol. 185 partea 21875 p. 326-367. Si continuarea sub titlul Freiheit-Eleftherij"ibid. vol. CXC. partea 2 pag. 76-126.

1)

LEGF.NPA CELOR 12 VINE1RI 389

un cuvant de esplicare. Vesselovsky alatureaza aporun ,sir de paralele din literaturele occidentale, cariCoate in de aceasta redactiune, ce o putem numi :

Clementina.' A§a o variants germand, alta proven--gala din sec. XVII. apol done italiane, din care cea dinurma adauga deja o mica esplicare la fie-care Vinere.Ceva mat esplicatd. este apoT recenziune engleza :,despre cele 12vineri de our de peste an §i apol unafranceza 1)

Cu totul deosebita se presinta acuma o alts grupade legende asupra celor 12 Vinert, ce se poate numicea sloveneasca, sau precum o numWe Vesselovsky,Elefterianr de oare ce se afla numai la Slavi §i per-soana principal, intr'acel apocrif este ,Elefterie" sauprecum sunk, in recenziunea romans.. Liftirie. Aceas-ta redactiune este cnnoscuta in opt texte slavice, pecari Vesselovsky IT Imparte in done grupe , deosebiteintre dansele mai cu seama prin ordinea In care seenumerd cele 12 Vineri. Ajunge acuma sA spunem ca.redactiunea romans se potrive§te cu grupa A, pe careo caracterisam Intocmai dand coprinsul redactiunelromane , tot de o data aratam printr'aceasta prototi-pul direct al acestet din urma. Redactiunea romanao posedam, pe cat §tim pana acuma, numai not singuriin sbornicul nostru manuscript de pe la 1750 undeocupa noue pagini. Tat, pe scurt ceea ce ne spune le-genda celor 12 Vinert :

,La apus este un pAmant frumos §i acolo este o ce-tate ce se chiama Drace. Acolo locuiau multi Jidovi

1) L. c. p. 329-334.

390 LITERATURA POPULARA ROMANA

0 se priceau In cuvinie cu Cre0init 0 data se invoir&intre dan0i sA aleaga cafe un filosof, cari sa se intrebedin carte, §i a caruI lege se va dovedi, ca e mar,ade-A/rata, pe aceea o vor priimi:

5i aleserA Cre0inft un filosof anume Leftirie, iaraJidovil alesera un filosof anume Tarasie §i intrarA.amandoi iutr'o casa de taina §i incepurA a se in-treba din carte §i din legi, §i se pricirA trel zile §itrei nopli, §i tot it ramasa Leftirie pe Tarasie. 5i vitzuTarasie ea rAmAne, zise dire Leftirie : Tata ca ma, dueafar/ sA ma trezvesc, ca mi s'au sillbatiteit minlile dincap, bra panA cand volu veni de afar/ to sa. ,stiff ran-dul celor doa-spre -zece Vineri marl, ce au lAsat D-zeude folos Cre§tinilor peste an. Leftirie nu tiea ce sA fa-cA. Tara Tarasie avea un fidlor anume Mahiil, i aces-ta ramase cu Leftirie in casa. Atunci se indreptA acestdin urma cAtre Mahiil §i'1 intrebA, dael §tie, sa'i spuerandul celor 12 Vineri. 5i Mahiil zise : §tiu-le , ca aufacut Dumnezeu un sfetoc §i li-au scris acolo §i li-audat apostolilor ca di §tie §i el de acele 12 Vineri; car a-postolii cAnd s'au dispArtit de Hristos II-au ascunsu defrica Jidovilor. IarA Jidovil prinserA pe unul din apo-stoli cu sfetocul la el i au fostu scrise §i acele 12 Vi-neri mari: Si incepu Mahiil a be spune wale pre randu. c

, Ant Aia Vineri inainte a 40 mucenici, atunce scoaseD-zeu pre Adam §i pre Eva din rain.

,A doua Vineri inaintea blitgovi0eniilor; atunceaucise Cain pre Avel.

,A 3-a inaintea Pa§tilor ; al unce rilstignirl pe Hs.A 4-a inaintea Inalt,Arei: dAramarea Sodomului,

Gomorei 0 celor alte cetatj.

LEGENDA CELOR 12 VINERI 391

,A 5-a inaintea Rusalilor, atuncea se ridicarl Tur-cii §i alte limbi pagane de gonirA pre Arcadie imparatupeste mare §i mancarl came de camila §i baurA san-ge de caprd.

,A 6-a inaintea lui Sf. Petru §i Pavel, atuncea tri-mese D-zeu cele zece WM peste Egipt.

,A 7-a inaintea preobrajeniei. 'ail Turcil ce zburaracu aripi ca zmeii si ca scorpiile si ajunserg. la Rim siIerusalim ; dar fury scosi de ingerul Domnulul in t,araAvatului prin porta Zraon, la Tatari.

,A 8-a inaintea adormirel Precistii, atuncea sesculA Navohodonosor si robi Ierusalimul 70 de ant

,A 9-a inaintea taerii ; atunci a tiliat Irod capul luiLoan pentru Irodiea.

,A 10-a inaintea inaltArii Crucil ; atunci lovi Moisimarea Ro§ie cu toiagul.

, A 11-a inaintea lui Sf. Andrei, atunci a pus IeremiaDiavolul intre doue munt,i inatti.

,A 12-a inainteanasterii lui Hs. Atunci a talat TrodimpArat 11 mil de prunci.

,SA se §tie deci ea aceste 12 Vineri mail tribue iinu-te cu post si rugaciune si sa nu se manance mai moltdecat paine seaca si sa bea apa : atunci D-zeu va bla-goslovi pe acela in toate lucrurile.

,Cum se intoarse Tarasie ii spuse Leftirie cele 12Vineri mari, dupA cum le auzise de la Mahiil. Tarasieauzind aceste striga, ca nu le poate avea de cat de laMill sAu Mahiil si scoase un cut,it de '1 junghea. IarCrestinil se veselira de izbanda lui Lefterie.

Intocmai asa sant si textele slavone din grupa A,cu singura deosebire el in recenziunea romanA s'a

392 LITERATURA POPULAR? ROMANA

intervertit randul la mijloc, rom. 6 corespunde slay.7 ; rum. 7 sl. 8.§i rum. 8 slay. 6. Cea l'alta grupA slo-veneascA B. afara de alts randulala a Vinerilor se maideosibWe de A printr'o mai mare desvoltare Inca aesplicatiunilor adause la fie care Vinerea.

Cat prive§te red. romana observam cA ea are decomun numele cetatii Drace cu doue texte din aceas-ta grupa din urma; pe cand la celealte texte slavonesau ca e omis cu totul, sau ca este inlocuit printr'unalt nume.

Nu voim acuma sA mai intram in descrierea ama-nuntitA a obiceiurilor §i credintelor romane privitoarela ziva de Vineri. Toti §tim ca. Vinerea nu lucreazAnicl o femeea romana, §i el lucrarea in aceastA zi a-duce paguba de fulger, trAsnet §i grindina. Vesselov-sky a cules 1) aceste credinte populare de pre alocu-rea §i ele ne arata cat de aclanc a intrat legenda §icinstirea Vinerei in spiritul atator popoare.

..............

I) L. c. p 357-395.

MINUNILE SF-LUI SISOE

Nu mai putin s'a inradacinat in popor §i o altd legen-d,, care apare in literatura romans din secol in secol,+Jar care abia de vre-o 10 12 s'a resadit in mijloculpoporuluT §i de atuncea s'a 'alit intr'un mod minunat.E vorba de , Minunile Si -to Sisoec. in done redac-tiuni, una lungii, §i cea-l'altd scurtd. Cea d'antaia alost descoperita de d-nu Hasdeu in des pomenitulCodex Sturdzanus Si prin urmare publicata de d-niasa, insotitd cu o introducere literal % foarte impor-tantd, 1) in care demonstrd originea bogomilica aces -tel legende. Nu cred insa ca. putem vorbi aci de doueredactiunl ci mai bine de doue legende deosebite, caripe langd. momente comune, au altele diferite cu to-tul ; de sigur a influentat una asupra celel alte, §iclacd judecam bine in rationamentul ce urmeazd, a-

1) Cuy. d. War. II, 263-291.

394 LITERATURA POPULAR' ROMAN'

tunci a Influemat legenda cea scurta asupra celeralte. Spre mai lesne deosebire vom numi legenda cealungs: Minunile Sf-lta Sisoe §i cea scurta : Avesticaaripa Satanului dupa rolul ce joaca fie-care din a-ceste doue persoane in acele legende. Noi dam a-cestei din urma prioritatea, de oare ce e mult marveche, intru cat se poate dovedi pe cale literal* cutoate ca in literatura romans se pare a fi mai nouade cat Minunile Sf-lui Sisoe.

Avesti %a aripa Satanei.

Acest apocrif it posedam not scris la 1799 interca-lat intr'un sbornic de la 1779, proprietatea noastra.Postscriptul copistului ne spune insa ca, aceasta is-torte s'au scris dupe o scrisoare a lui Gheorghe croi-torul( se vede deci c a ezistat intr'o copie mai ve-che romaneasca. Legenda de fats o publicam textualin Ghrestomatia noastra vol. II. aci dam numai es-tractul ei :

.Arhanghelul Mihail pogorandu-se din muntele Ili°.nului vede pe un duh necurat cu ochii ca stelele, cumainile de foe, cu unghile ca secerile §i cu parul pansla calcai. Arhanghelul if a zis : staff satana! cine e§ti?§i unde to duct? Iar ea zise : pe mine ma chiama: ,A-vestet,a aripa Satanei, aripa imparatului nostru voevo-dului Velzevul; §i acum am auzit ca fedora Mariaurea sa nasca pe Hs. ma due cu ale mele me§ter§u-guri sa o srnintesc §i sb., omor pruncul. Iar Arhangheluo prinse de par §i o batu cu 'biciul de foe §i Ii pusepaloul de moarte in coaste! Iar ea se rugs, de dansul

MINUNILE SF-LUI SISOE 395

zicand : rogu-ma, arhanghele Mihaile, muncitoriul dra-cilor, mai slabeste din legaturl. Arhanghelul insa ointreba cum intrA in casele oamenilor, de omoarb. prun-cil? Avestita ii zise : ma fac ogar, gains, muscA, epureetc. am 19 numiri cu care fac ce voiu, lai unde sevor afla aceste numiri scrise, eu acolo nu mai ma potapropia cale de §apte mile. Avestita in0ra apoi cele 19numiri ale ei si le (IA zapis arhanghelului Mihail sh oslobozeasca. Arhanghelul insa o blestema sa nu sh a-propie de cutare . . . 0 apoi o trimete in locul ce i e-ste ghtit in fundul beznii, la tatal ei Verzuvul.'

Putin schimbath de aceasta redactiune cea mai ve-che cunoscuta pans acuma, este cea moderns, careocuph pagina 1-2 a cartii raspandite sub numele deMinunile Sf. Sisoe'. Ce e drept, D-nu FIAsdeu a ara-tat inrudirea ce esista intre aceasta legendh, deve-nita simplu descantec chiar Si la Romani si intre undescantec rusesc din sec. XVII.

Se vede ca. totusi II an sca'pat insa diti vedere, doueparalele rusesti publicate de Tihonravov, 1) din carecea d'antaia este din secolul trecut, cea din urmaprovine dintr'un manuscript model n rasholnik , a-dica de la secta, considerate in Rusia, mai mult saumat putin ca eretica. Atat in aceste texte ruse0i, cat0 in cele romane moderne, figureaza Sf. Sisinie, Sisinresp. Sisoe, care precum am vazut, lipseste cu desa-var0re in textul cel vechiu publicat mat sus; on cumar fi, originea bogomolich acestul descantec la Roma-ni §i Slavi ni se pare demonstrat din partea d-lui Has-

1) Parrifatniki II. p. 351-353.

396 L1TERATUR A PO PULARA ROMANA

den, care se opre,te aci. Not ins& am urmarit indoue randuri aceasta legend, mat departe, §i am a-juns a regasi prototipul et cel mai vechiu deja cel pu-ffin in sec. IX in literatura ebraieA, si am aratat ca, s'apastrat pana in ziva de astazi la Evreil intr'o formaaproape identica cu cea romana, servindu-le ca amu-lete pe langa leuze. Aci sant numat alto numirr, fon-dul §i chiar vorbele sant mai aceleasi. In locul arhan-ghelului Mihail se intalne§te prorocul Ilie cu Lilithduh necurat, care to locul Avestitei. Si ea se duce saomoare pruncul nou nascut, este batuta de Ilie, iTspune un §ir de numirt ce are §i IT fagadue§te cA seva departa de acea casa, unde-§i va vedea numi-rile el.

In descanteeele ruseE;ti este Avestia inlocuitAprin fetele imparatului Irod. Sbornicul nostru carecoprinde legenda, mai coprindea §i un variant ro-man al descantecului, care se mai poaterecunoa§te dinfragmentul cea mai Minas, rupta find foaia pe carea fost scris. Se pomeneste ca. a . . . , ,venit ladan01 ni§te (fete) . . . . §i. 1-au intrebat pre dan-sale . . . , lor, Tale raspunsera.: not santemfetile . . . cre,tinesc, sa le facem mune& lor, in-treblim 2 sa munciasca pre neamul crq-tinesc . . . . sa cutremuram criiri lor . .

sa be bem §i dupa acea s'au sculat de

1) Gaste r. Beitrage zur vergleichenden Sagenforschnng (subtipar) Anuar pentru Israelit! An. IV. p. 73-79 :

si ceT treT Inger!". Mai adaugii acolo : Perger, Pflan-zensagen pag. 259 qi Birlinger, A us Schwaben 1. pag. 448urm.

1)

. . . . .

qi :

MINUNILE SF-LUI SISOE 397

fer §i If au dat cote 7 rani . . . , afurishte siocarate restul lipseste cu totul. Noi am p menit si deacest fragment si de variantul legendel devenite des-chntec in Bucovina 1) de oare ce vom reveni mai pelarg asupra acestui fenomen cum se schimbh legendssau un apocrif intr'un descantec. Si tocmai acest apo-crif s'a schimbat chiar si in amulet precum vom vedea.

Minunile Sf. Sisoe.

Redactiunea cea veche din secolul XVI publicata side not 2) este identich precum a observat-o si d. Has-deu cu redactjunea moderns, cu toate eh aceasta dinurma este ceva amplificata. Pe chnd la Avestira abia sepomeneste sau nici nu se pomeneste de loc Sf. Sisoe,joaca el din potriva aci rolul principal. Legenda nueste alt-ceva decal povestirea isprhvii Sisoe incontra diavolului. Cad iata ce ni se spune :

,Melintia sora Sf-lui Sisin nascuse cinci copii si petoti i a luat dracul si acuma avea sh is si pe al saselea.Atuncea facu un sthlp de marmura si se inchise

Claire Sisin venise ingerul Domnuldi in vis si ii zisesd meargh sh goneasch pe acel drac. Ajungand la stalpnu voia Melintia soru-sa sh'l lase sa intre de frica dra-culut Sisin o rugh inst. si ea ii deschise sthlpul, atunciintra si dracul pituli§ ca un grauntu de melt], supt co-pita calului lui Sisin, rapi copilul si fugi spre mare. Si-sin se lua duph el. Pe drum intreba o salce, langh ca-

2) Marian in Cuv. d. tar. 1 c.2) Cluestomatie rorniinA I p. 6-7.

Sf-lui

intean-sul.

398 LITERATURA POPULARA ROMANA

re trecu, dace, a vazut pe acel drac? Salcea tagadui§i Sisin o afurisi sa infloreasca, iar poame sä nu fact,Rugul tagadui asemenea , afurisi , ca unde iradacina, acolo sal fie varful. Numal maslinu it indrep-

si de aceea it blagoslovi sa fie bisericilor de lumApoi arunca undita in mare si scoase pe dracu la

uscat incepu al hate cu 72 de buzdugane de fierceru cei 6 copiI al Melintiel. Dracu raspunse, dacava bora el laptele ce l'a supt de la mums, -sa, atunceava bora si el copir. Sisin se rug& la D-zeu, §i bora lap-tele in paling, si dracul fu nevoit sä boreasca pe eel6 copil. Apoi se jurA dracu si zise ca unde sä va grrtiaceasta rugs, si se va pomeni numele lui Sisin, de a-colo nu se va apropia. Sfantul nu'l slobozi, ci'l trime-se in intunerec.c

Comparand amandoue legende, vedem ca s'au pas-tratinteaceasta din urma numai ideea generala des-pre primejdia adusa pruncilor de catre un duh necu-rat,si ca prin numirea unui nume se goneste acel duhnecurat. Cunoscuta este o multime de legende i basme,unde diavolul se goneste printr'aceea c. afla cineva nu-mele sau cel adevArat. 1) Nu este insa acest sir cevoim s urmarim, ci ne intereseaza acuma rel atiun ea in-tre ,Sf. Sisoe` ,Avestita.` Aceastadin urma o putemurmari pe baza dovezilor literare chiar panel in sec. IXeel putin, pe cand abia se cunoste textul cel slay, proto-tipul redactiunel: romane a Sf-lul Sisoe. Este deci lesnede vAzut, ca Avestita reprezint a forma cea veche, proto-

1) Sieilianische Maerehen, anotatianile lui R. Koeh-ler la No. 84.

i-n&

Gonzenbach,

.

efl

ta,

si si

si

MINUNELE SISOE 399

tipul adevarat, pecand Sf. Sisoe nu este alt-ceva decato desvoltare ulterioara amplificata. Despre Sf. Sisoeinsusi ca gonitor al dracilorc cum figureaza in legen-da sa, mai putem adAuga ca. intr'un ,OtecInic sau via-

sf-lor 06nti ce au trait in pustie` manuscript de la1706, pe care it posedam noT, se povesteste asemeneao istorie despre un ucenic al lui Sisoe anume Apo-lo, care a voit sa se depArteze in taina de la dansul,pe drum insA intalni un drac ciudat schimonosit, ca-re IT fagaduia toate bunurile lumeT, numai sa. fuga dela pArintele Sisoe. ,IarA eu nu puteam rabda inpuci--ciunea lub, ce am radicat ochib la cer, si am strigattare, zicand: domne! pentru rugaciuneaparinteluimieuSisoe, ajuta'm ma scoate dintru acTastA nevoe sivoT Intelepti si nu vol mai merge in lumec. Acestea zi-cand numal decat s'a prefacut dracul intr'o muere fru-moasa Si a vrut s6.1 adimeneasca la pAcat, vazand cae in zadar zise . ,ce pentru cei rugaciunile lub Sisoe a-caul ca coaina ea runtd ma gonesc de la tine.' §i se fa-e u nevAzut.

IatA deci Inca un esemplu de puterea Sf. Sisoe a go-ni draci.

Interesant este ca aceasta legenda s'a reimprospatatabia de curand in literatura romana

D. Steinberg antiquarul, carui se datoreste retipAri-rea ,Visului` i ,Epistolilor` respandirea for prinpopor , ne spune ca unu anume Dumitru, care afost lucrator la Imprimeria statuluI sedea aci inBucuresti in Mabalaua Crucea de peatra a scos eel

f. 131-b -135-b.

SF-LUI

1)

§i

§i

I)

gi

pe

gi

400 LITERATURA POPULARA ROMANI

d'antaiA Minunile Sf. Sisoe pe la 1872, se vede dupa.un manuscript ce'l poSeda. Aceasta intaia editiune ti-'Aria la Th. Mihailescu se urea la 10,000 de exem-plare pe care ii vindea insusi editorul cu pret bun(20 lei not suta) i editia a doua o cumpara tipografulTh.111ihailescu de la editor si asa s'a retiparit in urma,de mai multe on si de catre alti tipografi : cand pe so-coteala d -lui Steinberg cand pe socoteala for proprie.

In privinta ,AvestiteI( mai observtun ca, ea s'a ti-Ora nu numaI la un loc cu Sf. Sisoe ci si ftira dansulcu un Trepetnic, de care va fi vorba mai la vale. Siinch se mai tiOreste pe fie care an in nenumarateexemplare atat in Bucuresti, cal si in provincia.

...0.,VIMIt*

CELE 72 DE NUME.

Apocriful de care ne vine acuma randul de a vorbieste o aks, carte popular,, care se vede cd a fost cu-noscuta in secolul trecut, de oare ce se citeazd pe a-tuncea §i pe care o posedam not singuri in sborniculnostru manuscript de la 1784, §i adica :

Cele 72 de nume a domnului nostruIsus Hristos.

D. Hasdeu citeazd un pasagiu din Rojdanicul ma-nuscript de la 1799. (ms. Maresca proprietatea Aca-demiel) unde se pomenesc cele 72 de nume ale liltHristos, adeca canon lui Hristos`. Acela§i pasagiu itgasim §i in Zodiarul" manuscript, in care intre §i

Rojdanicul", de pe la 175Q pe care it posedam not ;iata acest pasagiu, care atat in manuscriptul Academiescat §i in al nostru se afld in luna lui Noemvrie : ,§i va fibolnavd mult (adica fata ce se va na§te in Noemvrie

26Gaster, lit. pop. ro ni

402 L1TERATURA POPULARA ROMANA.

sand stapaneste zodia Scorpie), fi de tanara sa poartemarine lui Ilristos la sane, 72 de nunzi, ca sa nu seapropie duh necurat de e, si va boll de cap si de pi-cioare.'

Acest canon at lul Hs. este de asemenea de origineorientala foarte vechie, ceea ce a scapat d-lui Hasdeudin vedere, care citeaza numaT textul slavic si eelfrancez, amandoi din see. XVI. 1) In relatiune cu uncantec popular german din sec. XIV, adica cu 2 se-cole mai vechiu decat aceste doue texte din urma, ampublicat noT un mic studiu, privitor la originea celor 72de numiri, ce sant atribuite aci lui D-zeu si nu luiHs.') Acest articol precum si esistenta manuscriptn-luT au ramas necunoscute d-luT Hasdeu.

In anticitatea antechristiana se pomeneste in litera-tura ebraica de ,Tetragramaton' adica de numele JulD-zeu, care nu se pronunta nici o data, afara de pon-tificile in Ierusalim si numaT intr'o singura zi. Acest nu-me neprouuntat s'a considerat ca un nume taumatur-gic adica facator de minunl. De aci s'a desvoltat numeleeel de 22 si de 42 de cuvinte, la cari Cabala a adaugatInca 30 si a ajuns la numele Jiff D-zeu compus din 72de cuvinte. Acesta e cunoscut deja in sec. X si de a-.iunci s'a raspandit peste Europa si a intrat in diferiteliteraturi. Din cuvintele de care se compunea s'au fa-ent insa : numiri, si ast-fel a capatat D-zeu 72 de nu-miri, esprimand diferitele insusirT atribuite luT. D-zeu,precum le gasim pomenite in acel cantec german din

il Coy. d. Var. p. XXXIIXXXIV.Ilj Germania ed. Bartoseli seria noun an XIV(XXVI) p. 203-204.

EFLE 72 DE NUME 403

sec. XIV. Aceste numiri le gasim clear in§irate in ves-tita carte cabalists §i alhemistO : Hollenzwane decare, dupd, legends s'a slujit Faust pentru farmecilesale dievole§ti. Zunz 1) a tractat mai pe larg despreacest nume multiplu al lui D-zeu.

Sub influenta cre§tinismului a luat Hs. locul lui D-zeu priimind el cele 72 de numiri cari, dupa textul ro-man, sant cele urmatoare :

Dumnezeu. Savaotul. Taal. Fiiul. Duhul sfant. Troi-tá nedespartita. Isus. Hristosu. Nica. Mesiea. Putere.Cuvant. Vilata. Mi16.. Libov. Intalepciune. Pace. A-tottiitori. Intocmitoru de lumina. Mash. Pastoriu.Oaea Piiatra. Cale. Inparatu. Urzire. Cap. Cinste.Mire. Biruitorid. Adivar. Fiiul ominesc. Cu not Du-mnezdn. IncepAtoriu. Intal-nascut. Viitori. InpArat.Inaltime. Paine cerascd.. Parintele fart, de moarte In-duratoriu. Hristos Vindecatord. Bun din pantece. Mi-lostiv. Mai innainie de yea Atanatos. Facatorul. Me-lu blAnd. Vital. Chipul mdririi. Eu sant carile am fost.Dreptate. Izvoru. Rostu. Bucuriea. Munte. Preot. Mar-turisitoriu. U.r. Ve§nicil indreptare Adonoaea. lloea.Alfa. Omega. Intrai feta. Neinpartit.Inparat preste in-parat,i. Sd da robilor, sau robulul Dumnezau Curare.`

Sair§itul unde se recomanda robul lui D-zeu cutarene arata caracterul de amulet ce'l au aceste numiri ;inteadevar, dupd citatul de mai sus din zodiar ' se pur-La ca un mijloc inpotriva duhurilor necurate. In textulslavon publicat de Tihonravov 2) intocmai ca in cel

1) Synagogale Poesie. Berlin 1855 p. 145 urn,. cf. li Buber : In-trodneerea la Leltach Tob. pag. 40 No. 21.

2) Pamiatniki 11 p. 339-3 Yr.

,

404 LITERATURA POPULARI ROMANA

francez, publicat de d. Hasdeu,l) se zice inaintea in0ra-rei numirilor, ca tine le poarta la sine se izladve§te detot lucru rdu, ce i s'ar putea intampla. Diferenta intreaceste texte este cat se poate de mare ; dar totu0 nune indoim catu0 de putin ca textul roman se bazeazape unu slavic

0 data pe calea de a in0ra numirile Jur D-zeu, saua lui Hristos. s'a facut prin analogie in0rarea numi-rilor Maicil Precistii. Apa in textul slavon sus pome-nit, apa in cel francez a,a in cel roman, unde ime-diat dupe, cele 72 de numiri di Jur Hristos, urmeazd.:aptizaci qi doao de numere a precisti. De ruguLNoi le communicam intocmal dupa manuscriptul

nostru, ca sa poata sluji studielor ulterioare ce ar voicineva sa faca asupra-lor:

,Toiagu. Radacina. Pamantu sfantu. Amiazazi. Pi-Tatra. Maslind. Chivot. Scaun. Uva. Biserica. Maied.Puratoare. Carted. Pat. Cle0e. Fecioard. Mariea. Mar-turisitoarea. Inpdratiasa. Deaproapea. Nevastd. Vdr-top. Patti. Logodia. Nor luminat. Cerlul. littsdrit. A-pus. Soarile. Cetate. Plinire. Loc. Land. Muere. Feri-cita. AtotOrtoare. Alas (?). Mitgura Jul Dumnezeu. Lu-mina nepotolita. Cddelnit,a de auru. Precurata. Fara-di-bdrbat. Deaproape. Naseatoare de Dumnezau. Mirucu bun& mirlazma. Floare. Neputreda. Santa Sfintilor.Lespidiea. Acoperemantu. Main (0 Minded. Zmirna.Herovim. Inparaliea. Scaunul Herovimilor. Masa sfin-td. De D-zeu priimitoare. Adevarat sala.0. Umbra. Ca-sa lul D-zeu. Giunghierea. Mina. Cornul intru care e-

1) Loc. cit.

si

si

CELE 72 DE NOME 4O

ste pomitzuire. V4mantu. De D-zeu inparatulul. Cunot Dumnezau. SA dA robilor lul Dumnezau. Cutarec

Aceste doue apocrife s'au copiat de acela§l'copist,d e la care provine intregul manuscript, abia la 1799,d e sigur insa dup6 o copie mai veche.

DESCANTECELE

Dupa ce am trecut: Epistoliele" adiea: LegendaDuminicel, Visul MaicliDomnuldf, Calatoria Maid: Do-mnuldf. prin Tad, §i Minunile Sf-lui Sisoe, impreuna cuAvestita aripa Satanel, §i cele doue texte de cele 72de nume ale lui Hs. §i a Maicil preciste, ne vom opriaci un moment, la o class deosebita de productimil li-terare populare, cari stau in legatura intima cu acelelegende.

Inteadevar se deosibe§te aceasta, grupa de legende,intr'un mod esential de cele alte earci populare, encari vom face cunoOnta pntin mai in urma Ele sentsingurele, unde putem observa trecerea for directa dinliteratura scrisa, in cea nescrith. Toate au caracterulde amulete, sau filacterie, *i pazese pe toti aces ce-ipoarta cu sine de tot rail. Intr'adevar datorim amiculutnostru d-lui Steureanu comunicarea unui amulet romannumit sanicd, care se atarna de gatul bolnavului§i care

DESCANTECELE IN

nu este alt-ceva de cat ,Avestifa' prescurtata si insotitacu 3 figuri. Aceasta samcd s'a scris anume pentru nor,de catre un popa din Falticeni, precum se obicinuestepe acolo ca leac de boala. De la purtarea sau citireaacestor amulets pana la recitarea for e numal un pas,care e cu atat mar usor de facut, cu cat din timpurileeels mar vechi deja esista in popor credinta, ca pu-terea vorbei rostite este aproape nemarginita asupraelementelor natureT. De aci asa numitele : (incantatio-nes) exorcisme si conjuratiuni, mentionate in Bibliasi cunoscute de toate popoarele.1)

Asa s'a nascut si in Romania : Desccintecele.Elementele principale, din can se compun descan-

tecele romane sant luate din apocrifele sus numite,can au fost sipilda dupa can s'au facut si s'au schim-bat descantecele romane. Literatura sIavica ne o dove-deste invederat, de oare ce mai toate acele legendeau devenit descantece populare, schimbandu-se forteputin din tesatura literara. Tot asa s'a facut si la Ro-mani. si D-lui Marian datorim un exemplu, pentru u-nul cel putin din acele legende: Avestita aripa Sata-neI" Tocmar Avestita a influentat mar mull asupra u-nui sir intreg de descantece.

Avestita precum am vazut-o esle personiticatiuneaboadei, si celet9 numiri ale el desigur sant analoagecu numirile. fur Hs. sau au Maicii Preciste si prin ur-mare atributiuni, personificatiuni a diferitelor soiuri deboale. Cine she in ce limba a fost scris originalul, du-pa care s'a tradus romaneste, si de Erica de a nu stri-

1) Lenormand: Le magic chez les Chahlt5ens. Paris 1878

408 LITERATURA POPULARA ROMANI

ca farmecul amuletului prin traducerea si a numilorproprie, au ramas netraduse, si ast-fel au fost coruptesi schimonosite de fie-care copist, de oare ce erau pen-tru dansu fara inteles. Cum ea la inceput aveau inte-losul ce it dam not dovedese descantecele eorespunza-toare slavonesti, unde nu mai figureaza o singura per-soana, in care se concentreaza ideea abstracts a boa-lei, ci stint 12 fete ale till Trod, ysi fie care poarta unnume potrivit cu activitatea el, afa pe una o chlamd:Tremurice, pe a doua Focoasa, a 'freea Ghecoasa etc.

Mind seams de aceasta vom recunoa.ste imediat a-ceste fete in descantecele romanesti, reprezentante aleboalelor, cari intocmal ca Avestita noastra, umbla pecale pe carare, cu scopul ca sä vatame pe oameni. Asale-am vazut in fragmentul manuscript publicat mai sus,si asa in alte descantece.

0 alts schimbare ce s'a facut, ca din legenda sa de-vie descantec, este ea Sf. Sisoe, sau Arhanghelul Mi-hail a fost inlocuit prin Sf. Maria. Legendele de maisus ne au aratat pretutindea Maica Domnulni, ca odoamnA milostiva si buns. care se indura de pacato.siisi se face mijlocitoarea for pe langa fiul ei, ca sa doban-deasca ertarea lor. Acest caracter milostiv si induratal Maicil Domnului, care se esplica de asemenea printr'aceea ea ea este o femeea, a intrat cu totul in convic-tiunea poporului, si ce era mai natural de cat sa o puepe dansa, ca ajutatoare si aducatoare de leac patima-silor. Un descantec, care ni se pare a nu fi alt cevade cat insusi Avestita presaimbata in modul aratatmai sus, este cel urmator :

DESCANTECELE 44)9

DE POCITURA DE NOAPTE

Este un deal mare,DupA dealul mareEst-un mar de au,Sub mArul de ourEste-un scaun de-aur.Dar pe scaun cine cede ?§'ede Maim DomnultaCu Sdntll-Mdria mare,Cu arcu -T In mans dreaptA,Cu plharu 'n mitna'stinagii.Si cautl 'n susNu vede nimic,

cautA 'n josVede ciumaql cuPocitorl cu pocitora.ff,Moro! cu moroaie,Strigol cu strigoaie,Ce la N. mergeaSimple beaInimA de putrigalu a-I pune...Maica DomnuluiCum mi-I zariLa el se repeziSi le cuvanta

mi-I intrebit :Uncle mergetTUnde vA duceti?

1) Alb. Carpatilor An. III. 1879 p. 376.

Siclaw*,

a.4

410 LITERATURA POPULARA ROMANA

Vol' ciumalT qiPocitori cu pocitorallMoroi cu moroaieStrigol cut strigoaie?"Noi la N. cu ne ducemSdngele ca Lem

lnindt de pulrigain punemlaBa! vol inapoi va intoarcetT,Siingele inapol sii. punetI,Inima InapoI tocruitT,

Pe N. de grabs sa mi'l prirAsitt.PociturA de noapte,Pociturii de meazii-noapte,Pocituril de ziPociturA de ce -i fiPociturii de apiiPociturA de vilut !141 din creerii capului,Din flip. obrazulul,Din auzul urechilorDin vederile ochilor,Din inimiiDe sub inimA,Din spateDe sub Spate,Din manI qi din picioareDin tAlpile picioarelor.Du-te qi to prApades;te,Unde coco§il negril nn &luta,Unde oamenii nu arida,Unde vitele nu rage.

ciumaal

set

ed-r0-0

idsad

DESCANTECELE 411

Acolo sit te perziAcolo sii-ml pg.Mal mult sit nu te arep!N. sit rilmiiie curatesCurates §i luminattiCum e de la D-zeu datii,De la Maica Domnulul liisatii.Deseantecul de la mine,Leacul de In D-zeu."

Aci avem Pociturile" personificate, in locul Ave-stit,ei " sad al Frigurilor" din descantecul rusesc. MaicaDomnulul ese in intimpinarea lor, intocmal precum eseArhanghelul Mihail sau Sf. Sisoe in intimpinarea A-vestii,e1. Intocmai ca acolo. Arhanghelul Mihail, in-treaba aci Maica Domnulul unde se due, §i tot ap. rds-pund §i aci, ca se due la cutare : nsangele a-1 beaininzci de putrigalu a-7 pane.' Tot aceea§i este §i acti-vitatea fetelor (lui Irod) din fragmentul descantecululpublicat mai sus. Singura deosebire intre descantecul§i AvestitA se esplica chiar prin caracterul de amulet,ce are aceasta din urm.. Ca amulet izbdve§te pe acelacare-1 poarta la sine, §i de aceea zice inteansul Ave-stit,a : ea unde va vedea ea numele ei §i al Sf-lui Sisoe,ea se va departa de acolo tale de 7 po§te ; ceea ce estede prisos intr'un descantec, menit a goni duhul eelrau din omul, in care a intrat deja, §i descantecul aredirect de scop de a'l scoate de acolo.

Cate o datd descantecul confine istoricul boaleT,cum s'a intamplat de a dat de om, cum se plange o-mul la Dumnezeu §i la Maica Domnului, rugand'o sal

,

412 LITERATURA POI:TIARA. ROMANI

ajute, apoi auzindu-1 Maica Domnului, §i coborandu-sela bolnavul, el IT povestWe intamplarea cu acele du-hurl necurate, §i in urma acesteea, vine leacul saumodul lecuirei. Acest fel de descantec ni se pare a ficel mai vechiu, eel mai complect, de oare-ce coprindetoate elementele mai pe larg. Ca probes pentru un de-scantec complect, care dovede§te asemenea ceea ceam sustinut pentru originea descantecelor, in formacel putin in care le avem astazi, ne poate servi de-scantecul urmator.1)

DE ALBEATA

N. a sinecati-a mAnecat

De la emitDe la mash,Pe calePe cArare,Gras Ili frumosRumen $i voios.Dar cAnd a fostLa mijloc de caleDe cale qi cArareL'au talnit Vantoasele§i Frumoasele.Din fatA l'au trantitGras negru l'au fAcut,Ca ternA l'au acoperitAlbete 'n ochI I-au bAgat

1) Albina Carpatilor An. III. 1879 p. 345.

DESCANTECELE 413

Far de vederl l'au lasat.A prins N. a se tangui$i-a se glasuiCu glas mare pang 'n cerCu lacrimY pans 'n pamant.Nime nu l'a vazutNime nu l'a auzitNumaT Maica DomnulniDin poarta ceruluiNumaT ea ca l'a vazutNumaY ea l'a auzit$i pe nume l'a strigat$i a. a l'a intrebat:,,N. ce plane,Ce to tangue§t/Ce to glasue§tiCu glas mare pang, 'n cerCu lacrami 'Ana 'n pamant ?"Eu cum nu m'oiti tangui$i cum nu m'oiti glitsuiCu glas mare pang 'n cerCu lacrimi pada 'n pamAnt,Cam sinecat

manecatDe la caseDe in masaPe calePe carareGras si frumosRumen si voios,Dar cand am fost

$i-am

414 LITERATURA POT:LARK ROMANI+.

La mijloc de catsDe tale, de curareM'an tilnit Viintoasele$i cu FrumoaseleDin fata m'au talnitDe pilmiint m'au triintitGras negru m'au tient,Cu terna m'au acoperitAlbeath 'n ochi mi -au InigatFiir de vederi m'au 'Meat.Tad N. nu mai plungeCu lacrimf de siinge!Nu te tlingui

te gllisuiCa eu to-0M lecni!"Maica DomnuluiDin poarta cerululScars de our a slobozitPe &Ansa s'a scoborittInaintea luT N. a e§it,De 'Mina dreaptli l'a buntDipe soave l'a inturnat§i-a pornit, VT-a plecatPe drmnul hii AdamLa flintrina lul Iordau$i-a talnitTrei surori a soareluiCu trel maturiCu tree grebleCu trel diriticanii,Cu trel maned de miltasri albs.

Nu

DESCANTECELE 415

Make DmnulurCum le-a taluitCum le-a zrtritPoala a intinsCa lea le-a cuprins$i le-a cuvantat$i le-a .intrebat :Made mergetr voiTrer surorr a soarelul?"CA nor mergem$i ne ducemLa fantAna lur DumnezeuS'o curiltim de gozuri$i de glodurr!",,Nu mergetTNu va ducetrVoT trei surorr a soarelnlLa rant&na lur Dumnezeu!CA fantana In! DunmezettE curatALmninatitCa de Dumnezeu ce-r dataDa vor mergetr$i va. ducetrDe curittitr albeteleDe pe (whir lur N.Cur:WV albeata. albilAlbeatii neagrrtAlbeataAlbeata de 99 de felurrAlbeatii de 99 de chipurr.

rosia,

416 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

Catati-o 'n cle§tele capululIn fa%a obrazulul,In genele ochilor,In prejurul ochilor,In luminile ochilor.CurandMai curandCu greblele-o greblaVCu foarfecele-o forfecatlCu maturile-o nagturgiCu ungldile-o cIup4IDin ochi nu -o fuggriti,Cu manecile-o qtergeti.In poale mi-o panedLa aria cu o ducetiLa 'ttablatitorii 'n grabgMiT tli fgrime s'oPeste gardul tarinel s'o doleBoil 'n coarse c'ar lua-o,,Si la mare a mi-or duce-o.Acolo sa pearg,Acolo sA naspearg,N. mg ramdie carat,Carat qi luminat,Ca argintul strecurat,Ca soarele In senin,In vecil vecilor. Amin !

Acest descantec este cel mai lung ce'l cunoWeinnor, i coprinde de aceea toate elementele complet. Base repetl chiar de vr'o dou'd ore §i aceasta repetitiune

faux,

hatblititorl

DESCANTECELE 417

a I./cut ca sa se poatg scurta, incepand descantecul saucu povestirea a doua despre intampinarea vantoase-lor, sau cu coborirea Maici Domnului, unde iar se po-mene§te de albeata , §i intr'un mod foarte deslu§it,cgci se citeazg diferitele soiuri de albeata in special;apoi urmeazg leacul.

In aceste doue descantece avem, ca sg zicem a§a,prototipul tuturor celor alte descantece romane. Numainumele boalel se schimbg, §i atuncea Vdntoasele sadScigetdtori sant inlocuiti sag prin : Moroi sag prin-tr'un §ir de Beficd analog en §irul Albetelor §i Pocitu-rilorde mai sus sag de Lungori etc. i Maim Domnuluiins4 cedeaza cate-o data locul el: ,Trinitatil` sag A-postolilor, sag celor trei surori din soare, §i Sf-lorCosma *i Damian, adica se invoca Sfantul dupa boalape care o lecue§te el. Pang acuma not nu posedamde cat relativ putine descantece §i aceste toate ail fostculese din gura poporulul; mai cu seams trebuie po-menit in privinta aceasta cu laudg D. S. Fl. Marian. Vr'o4-5 descantece a mai publicat Alexandri §i totatatea Burada din Dobrogea 2). Alte se aflu raspan-dite prin diferite ziare reviste periodice, §i ar meritasg fie toate culese §i adunate la un loc.

Afarg de aceste descantece moderne, mai po3edgmnot intre manuscriptele noastre, maT multe descan-tece de pe la sfar§itul secolului trecut §i de la incepu-tul secolului nostru. Pe cat §tim singurele esemple dedescantece manuscrise.

1) Poesii populare p. 10, p. 271-272.1). Calitorie in Dobrogea Iali 1880 p. 269-277.

Garter, lit. pop, non. 21

0

418 LITERATURA POPULARA ROMANA

Cele mai vechi sant descantecile din manuscriptulmiscellaneus din 1781, unde urmeaza 3 descanteceimediat dap/ ,Visul Maicei Domnulur si alte doutt seaflu scrise pe alte doua pagini ale aceluiasi manuscript,scrise de aceasi mama, WA. precum se vede din deosi-birea cernelei §i formel literilor, as fost scrise cu un altcondeia si cu aka cerneala in urma celor d'antai. In orce caz sant din secolul trecut. Descantecile sant decicele urmatoare. Mal intaia: de disfacut. 2) descantecpentru siarpe de distors, 3) di desfacut pentru fapt,4) de disfacut de dragoste, 5) Prentu disfacut. Acea-sta din urma e mai mult o doftorie simbolica, saamai bine simpatetica, de cat un descantec, caci prepa-ratiunele i obiectele intrebuintate, covarsesc cu totalputinele cuvinte ce se zic. Activitatea simbolica joacain genere un rol principal la descantecele, arata.ndu-se ma modal cum sa dispare boala, care se descants.

Descantecul No. 1 se aseamana oarei cum cu celpublicat de Marian: De fapt 1). Mult mai importat dinpunctul de vedere at substitutiunei este descanteculNo. 3, caci in local Maicii Domnului se adreseaza pa-timasul catra luna, dandu-i toate epitetele magulitoareposibile.

lath. ca specimen inceputul acestui descantec :

Di desfacut pentru fapt.,Bunn sara, craia non, cununa di our cu pietri

scumpa, luminata esti in ceru, si vezu pre pamant,Luna luminata! nu poclu sa odihnescu, in casa mea

1). Mb. Carpatilor Au III 1879 p. 377.

DESCANTECELE 419

§i in salas(u) mea, cu mierea (?muierea) me, si cucopil meT, Tu luna luminata! sä nu al somn, nicT odihnaintru aceasta noapti, sa vii, sa 'mT el faptul din fatttme, si din dosul met., §i din fats femeil meli, §i dindosul femeiT, si de la copil meT, si de la dobitoacilemele. Tu luna luminata! Faptul de barbat, faptul defimeT, faptul de fats mari, decT sa mi'l scot din casamea, si din masa mea, 4i din salas(u1) mea, §i din pg.-mant(u1) mea, si di unde va fi, $i din pregiurul casalmele si di prin toate unghierile casal mele si a tot do-bitocul mea, si a tot olatul casai mele. Luna. lumina-ta! Faptul di 9 chipurT, faptul di 9 felurT, faptul di 9nemuri. Luna luminata! Faptul de lutu, faptul de lutdi la tocila, faptul di icri de broasca, faptul di par dilup, faptul di par di drac(!), faptul di rugamaturT disfredela ; faptul de cascarT, de strigarT, de uraciunT, deburacTudi ; faptul orl di ce fel di uraciuni va fi fost,di ce fel di jiganil a fi fost etc....

0 alts colectiune de descantece in suma de 4 o po-sedam scrisa pe un zapis din 1809 Zapisul este scrissi iscalit de ,Iane Apostol Boranescuc; de aceasT manai prin urmare de aceasT epoca sant si descantecele.

Cel d'antaiu descantec, cTudat prin formele ce coprin-de, este urmatorul

Descantee de carpe.

,Plecaraura pe cararaura intalni cu erpura-ura., serpuraura musca paraura, mult sä vaTcaraurd ;sa intoarse pe caraura indarat, sa intalni cu MaTcaSanta-Mariea. Maica Santa-Mariea din gural grai

si

:

si sa.

:

420 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

ce to vain raura? ce sa ma vait Maica Santa-Maria;am plecat pa earaura §i m'am intalnit cu §arpuraura,§arpuraura m'aa mu§cat pa mine. Dar nu adea ci todu la fantana 1uT Iordan, §i ea apa neinceputa §i des-cants cuun cutit de gasit §i te uda, ea acolo

Descantecul No. 2 este inpotriva unet cIanca nea-gra` No. 3 e descantee de diochi qi No. 4 este cel ur-mator, de plecate (?).

,Voi pleeacToase, maneacToase, sit va luaV, sA vaduceti la fata luT Raiu imparat ; ea v'au poruncit, caau lasat o vacs grass, sa va ospeteze ; ea cutare nuva tie ospata, nict adapa, nice a§terne, nicT culca, Melodeni4.

Infine maT posedam Inca un al .treilea manuscriptmic intitulat : ,NWe me§tecugurr talmacite dipe unatiparita nemle§te in Venedic, Octovri in 10. 1819.' A-cest manuscript cu me§te§ugurT pretinse nen0§tT co-prinde in adevar numal doul me§tquguri, eari santde origins germana adica : 1) sa pott bate on peore cat de departe sa fii. 2) ca sa, nu poata altul pu§-ca saa vana nimica.

Aceasta se poate urr dovedi, de oare-ce am reu-§it a descoperi originalul german, dupa care au fosttraduse. Este a§a numitul : RomanusbuechleinC GOr-res pomene§te inteadevar aceasta carte cu' Vene-tia' ca locul unde s'a tiparit, precum spune §i tradu-catorul roman. NoT avem un tipar modern din Colo-

1) Goerres. die Deutschen Volksbuecher Heidelberg 1807 pag.203-206.

tine,

t-e

I.

DESCANTECELE 421

Ma, 1) care nu este decat o reproductiune neschimbataaceleT editiunI venetiane ; §1 regasim aci intocmaTdescantecele noastre, No. 1 se afla, pe pagina a 17-aal edit,iunei noastre, Si No 2 pe pagina 18-a. Reprodu-cem dinadins atat traducerea romans, No. 2 cat §i tex-tul germs n, pentru a dovedi absoluta lor identitate, caremerge chiar pans, acolo, de a laza §i numele propriuneschimbat.

Ca sit nu poata altulpupa sau wines nimica,cum sd faci.

Pomene.te numile a-celuea de pilda lacubVolghemut, purl ce vreI

dar sa purl. par §i penTcu, §i ce la omens saracTdal. In numele tatulut,fiulut §i sfantului duh.Amin.

Identitatea precum vedem merge chiar pang acolo,de a schimba §i sintaxa §i a pune cuvantul cu paralelcu germanul : mit dupa. cuvantul pent.

Numat aceste doua descantece se regasesc in ,Ro-manusbnechlein', toate cele alte insa sant curat ro-mane.

Se vede ca traducatorul a fost Indemnat de a-cele germane sa scrie §i descantece romanWl ; cad.

Romanus-Bueeldein, oder Gott der Herr bewahre meinSeele, meinen Aus- und Eingang; von nun an bis in alle Ewigkeit,Amen. Halleluja. Coeln. s. a. Verlag v. Peter Hammer 80 32 pp.

Dass ein anderer keinwild schiessen kann.

Sprich dessen Namen,nemlich Jacob Wohlge-muth, schiess was duwillst, schiess nur Haarund Federn mit, undwas du den armen Len-ten giebst, t t t Amin.

:

422 LITERATURA POPULAR' ROMAN"

imediat duph No. 2 urmeaza No. 3 pentru stupi. 4.Pentru dragostele, adica cum sa uite cineva drago-stele sale. Dovada pentru originea romans, acestuI de-scantec este , ca se afla intocmai cu acelea0 cuvintein colectiunea din 1784 unde este No. 4. Descanteculce urmea.za No. 5 vorbe*te singur pentru originea saromaneasca, *i de aceea it publ'cam intocmal dupa o-riginal. Acesta are de scop sa provoace dragostea :

,Tu *erpe balaura cu solza de aur cu noaolimbe impungatoare cu noao cozi izbatore sa toduel la C. tu sa o cautI unde vel afla'o de-Iafla-o in casa de-i afla-o afara de -T afla-o voro-bind cu tats -sau sau cu maica-sa cu frate-sau cu prietenul-sau sau cu ibovnicul cul-cata sau sculata tu sa nu o la* pans ce eacu mine s'a intalni n'a vorbitu eT sa nu-t daTstar a*ezareca unui Oros pe foc (?) ,(Aceastatrebui la cheotoarea casii sa fact cu brad intr'o sara,*i sa pui brhu supt cap).`

,Balaurul cu solii de aur, cu 9 limbI impungatoare,cu 9 cozi izbatoarec exisla numal in literatura po-

pulara romans, sau pel mull in cea a Slavilor de sud,iar nice de cum in cea nemteasch. Nu incape deci in-doiala despre romemismul descanteouluI de fats, pecare l'am impartit noT in versuri. No. 6 este un altdescantec pentru a indragi o persoana oare-care. No.7 este iar un descantec de stupi, independent de Nr. 3dar de sigur inspirat de el, .i de asemenea de ori-gine negermand.

Cu aceste am ispravit in*irarea descantecelor ma-nuscrise. Nu ne indoim ca precum am gasit not aces-

*i

*i

*i

-

DESCANTECELE

tea, a§a se vor mai gasi Si prin alte sbornice sail pescoarte de manuscripte vechi. In special crez ca des-cantece se vor gasi in manuscriptele acele, ce contin§i ,doftorii4 cu car! at o inrudire oare care, prin Ca-racterul taumaturgic simpatetic §i superstitios ce ataceste doftorii. Adesea oil este, doftoria, ceremonia cese face, inainte de a se descanta; cuvintele insa princare se crede ca aduc ajutor, sunt aci lasate la o parte,

Intr'adevar sbornicul nostru citat in primul rand,tontine §i ,doftoriP'.

Afars, de aceste descantece de origint, apocrild, maiesista alte descantece, can nu sunt de cat un fel deinvocafiuni peste care nu putem trece aci cu tacere.Aceste descantece se apropie inca §i mai mult de le-cuiri simpatetice §i sant tot de auna insotite de vre oceremonia. Ne marginim nnmal la cate-va esemple.

In sbornicul Giurescu de la 1799' se at% un ast-felde descantec, tocmai pe cele din urma dona foi alemanuscriptulu!, dupa Alexandria, trecute cu vedere ded. Hasdet in descriererea ce a facut despre acest ma-uuscript. Iata acel descantec care apartine : invo-cafiunilor.

Rivas de friguri.

,De la domnul este ajutor robulu! lu! Dumnezeil(cutare)! Blestemate ezere Si friguri cu numele dom-nulu! nostru Isus Hristos ! Blestemate ezeri §i friguricu numele sfantului Ionu botezator ! Blestemate ezer!

s) Cuv. d. britrani II pag. XXVIIIXXX.

422

of

424 LITERATURA POPULARA ROMANA

§i frigurT cu numele sfintilor arhanghell Mihail §i Ga-vrill ! Blestemate ezerT §i friguri cu numele sfantululIon mucenicul §i al sfantului mucenic Sohail.4 Aci ur-meaza cale va randuri scrise sloyenWe, apoT reincepeiar romane§te :

,Cinstite §i prea sfinte Ione proorocule i mergato-rule inainte §i boteettdr domnulul nostru Isus Hristos ;cinstit capul tau atuncea in tipsie aducandu-1 cutre-mur s'au facut §i pe toti eel ce Pad vazut, cutremuri -au cuprins ; §i zice frigurilor celor de a patra zi Sicelor din toate zilele. Sfinte Ione ! (la Robului luT(cutare) sanatate §i bine ea este miruit §i botezat, §ilul D-zeta inchinat. Amin.' Aci urmeaza asemenea ca-te-va randurT slovene§ti.

In manuseriptul acesta nu se esplica, ce e de facutcu acesi rtiva§. Cumparand o data o Evanghelie ve-chie (de la 1706) am gasit urmatorul rava§, care este oprescurtare al celul de sus, pus la capitolul 15 al Apo-calipseT :

,Slavita Mere a capului a mergatoruluT nainte sa fiespre tamaduirea frigurilor, robu lul D-zeaIn numele tataluT, al fiulul §i al sf. duh Amin.' De acicunoa§tem §i modul cum se intrebuinta acel rava§ defriguri. Se poate de alta parte insa, ca punerea rava-§uluT in Evanghelie, a avut de scop de a-i da oarecare sfintenie.

Interesant este ca s'a confundat St. Joan botezatorulcu St. loan Evanghelistu.

Alt rasa§ de friguri, care are deja cu totul formauntil Amulet. adica un fel de combinatiune magica acuvintelor este eel urmator :

D-zeu

DESCANTECELE 425

S A T O RA R E P 0TENETOPER AROT AS

On din ce parte citim aceste litere, din dreapta instanga, de sus in jos i vice-versa ne d. tot acelea0cuvinte, tocmal ma o gasim pag. 199 din manuscrip-tul nostru de la 1784, MM, esplicarea la ce e bun. Pefoaia I-a inaintea unuT manuscript al biblioteceT centraledin Bucure§t1 1) se afla scrisa aceea§1 formula, caredupd forma literelor se pare ca apartine eel mutt In-ceputulul secolului nostru.

Foi mula Ins4T, putin schimonositit se nume§te sin-gur Hava§ de frigurT, §i este insotitd de urmatoareanstructiune :

.i sal tie treT Bile la gat §i sä-1 arunce pe garla §i-sit zica : cum trece garla de jute afa sa, treaca boalade lute.'

AceeE0 formula, insd cu o Intrebuintare diferilit, ogasim qi in sus numitul ,Romanusbuechein 2) 0 incolectiunea Jul Scheible 9 Mal pomenim in sfar0t iurmAtorul leac de friguri destul de curios, care se aflascris pe o foaie singurd de pe la inceputul secoluluTnostru intre documente cumparate de nol.

,Egag. Megag. Tegag. Aceste treT care stint insem-

1) Manuscriptul No. 11.2) Pag. 4 qi p. 9.8) Die sympathetisch-rnag,netische Heilkundo. Stuttgart 1851

pag. 309.

426 LITERATI:MA. POPULARI ROMANI

nate sä le scrii pe Old de usturoid, §i la cucoane sitle scrii pe migdale, §i in ceasul in care -1 apuca frigu-rile, plimbandu-se prin casa a nu adormi. sd ea cat&unul pre randul cum santu scrise mai sus.' Acest mij-loc de lecuire se pare identic cu acele rugaciuni ere-tice de friguri, scrise pe nafure sau mere pomenite in-tfun Index 1).

Un esemplu slavon de ast-fel de amulete scrise pemere a publicat St. Novacovici. 2) In genere despre A-mulete §i formule de conjuratiunT a tratat Soldan investita-i carte ,Istoria proceselor In potriva fermeca-toarelor" 3).

Ne ajung aceste putine esemple, ce s'ar putea manpeste masurd, dacd mai aduceam §i altele din descAn-tecele publicate de Marian, Burada etc.

Noi aci mai pomenim Inca, pentru a fi oare-i cumcomplect de : conjuratiuni romAne, sad mai bine deexorcisme pentru scoaterea dracului, pentru goni-rea duhurilor necurate.

Exempulul cel mai vecliid este un fragment dinCodex Sturdzanus` din sec. XVI publicat de d. Has-deu,4) care a insotit acest fragment cu cdte-va ob-servatiuni generale. Tot acolo se afla §i un al doileaexemplu de rugd pentru scoaterea dracilor, cdci ca a-tare considerd. d. Hasded apocriful intitulat MinuniIe

1) V. Ha'sdeu, Cuv. den biltr. II p. 255.2) Primeri knijevnosti pag. 517.3) Soldan, Geschichte der Hexenprocesse vol. I 1843 p. 49

No. 55-62. Editia noug de Heppe n'am cApata.Cuv. d. batr. H p. 177.

pate.,4)

si

DESCANTECELE 427

Sf -lui Sisoe` cercetat de not mai sus, impreund. cu,Avestite.

Aceste cloud. nu sant insa de cat rugaciunT indiree-te ; exorcisme anume poseddm chiar in ,Molitvelnice`romane. Mal intAid intr'un Molitvelnic roman manus-cript de pe la a doua jumdtate a secolulul al XVII(ca 1675) se afil :

,Molitva caseT cand are vr'o suparare de draciT,farmecele i fa'pturi drace§tT.' Aceasta molitva se regd.-se§te apoT putin scliimbata, in Molitvenicul iiparit inBucure§ti 1764 care s'a tradus din grece§te. Iu aceltradus din slovenete tiparit in Buzau la 1701 lip-se§te aceasta molitva. Afard de ,rugacTunea pentrucasa ce sa supara de duhurT rele 2) maT confine acelMolitvelnic §i ,randuiald cu rugaclune pentru eel cesd turburd de duhurl necurate §i sa bantuese. 3)§i ,Rugaciunile, adeel bleste;nele ale marelul Vasiliecatre cel ce patimese de la diavoll, si la toad. nepu-tin0.44)

Pe langti aceste molitve sanctionate de biseried ma!posedam Inca in mult citatul nostru sbornic din 17845),Randuiala ce se face la omul sat la casa ce este su-pdrata de farmece sad de nescareva descantece.4 Pre-otul savare§te liturghia, face sfe§tania cea mica dupaaceea : Doamne milue§te de 12 etc. apol se adreseazacu rugticiunea cdtre Isus Hristos, invocand ajutorul

1) Prig. 250-254.9) Pag. 389 - 391.a) p. 391-403.4) pag. 409 418.5) Fol. 183b-186a.

ei

-

428 LITERATURA POPULARX ROMANX

luT, dupa aceea urmeaza blestemarea diavolului, carese aseamana oare0 cum cu al doilea blestem al ma-reluT Vasilie din Molitvelnicul de mai sus

De oare-ce publicam in Chrestomatia noastra rug-ciunea dupa molitvelnicul manuscript din sec. XVII, §icele alte se aflu tiparite In Molitvelnic, publicam aciblestemul dupa ms. de la 1784.

,Blastumu-va pre vol a tot viclenilor, incepatoriirautatilor procletilor §i uratilor draci, care cine deunde santeti §i cati santeti, vol care otraviti §i ferme-catT §i casele oamenilor a robilor lul Dumne-zed (cutari), vol lucratorilor rautatilor, impreuna cucel ce s'at dat pre sine voua, vicleanul (om) ca sä fitiadu§i easel ace§tiea, sä o suparati, §i cu rele naluciri§i cu bantuelile voastre, pre cel ce lacuesc inteansa §iInpregiurul el, sa -i suparati §i sa.-1 scarbiti; ce cu toataputerea numelui a unuia a tot iitoruluT Dumnezed,In sfanta Troita slava tatalui §i fiulul Si sfantului duh,§i cu putere cinstitel §i de viata facatoarei cruel, §iintru toata mantuitoare, cari §i de viala facatoaremoarte, domnulul §i manthitorului nostru Isus Hris-tos, cu a caruia putere toate cele int unecate ale voastrestapanii §i chinuri preste camera, §i preste toata zidirealul Dumnezed muncire §i stricaciunea voastra intrunimica o at stans. Cu taria poruncesc vout., vicleni-lor duhuri, cu toate descantecele §i otraviiurile §i fer-mecile voastre, de grab sa fugiti de la casa aceasta§i de la cel ce lacuesc intrInsa §i inpregiurul el; §i deacum inainte nicl o data sa nu rap§titT sat M. va maiintoarceti la dansa inapol, ca sa o suparati §i nimicaO. nu zaboviti (o procleVlor !) §i lepadatilor! ce sa va

lucrurile

DESCANTECELE 429

departati de aicea cu toate farmecile de Mu ale voastre,§i sl dati loc putere lul Dumnezau §i nenumAratiT mi-lostiviril daruluT lui, celuT ce sdrobeste toati fa-chile de rAu ale voastri; si sA vA eerie pre voT degitullui Dumnezau, cel ce au certatu pre vrajitorif lui Fa-raon si nalucirile discAnticilor lor, si fara lucrarecAndu-le ; aciala cu a cAruT putere poroncindu Pavelapostol si neputincioase au facut putere viclesuguluivostru, si pre (Elima) vrAjitorul cel plin de toatA Insa-lacTune si Mutate, si vrajitorul a toata, dreptate, si di-Tavolul, cu care voT mult stricatT si cafe Domnulul lerazvratiti ; ce vA certe pre voi aciala intru a carueaau pordncit (Pavel apostol) duhulul celul Pitholicescusi din fata aceluea l'au gonit, carele cu discAnticile eTastigase mare dar domnilor sAT ; si precum (lustina)cu samnul crucil si pre dansa rastignit Hristos Dum-nezaul nostru cu putere ocolitA find, pre otrAvitoritoamenT §i pre vol dilavolilor v'au biruit Chiprian sinimica n'at,1 folosit ce cu fric6, si cu cutremur fiind

atT fugit ; asa si acum sA caza pre voT si sa vlapuce spalml, cutremur, frica de la Dumnezau a tottiitorul tatal si (fiul §i sfantul) duh, cela ce va sa vlsurpe pre vor. . . . §i vesnic si MIA de sfarsit. . .sl vA munciasca. Amin.

luT,

fa-

sA

ei

imp,

MINUNILE MA1011 DOMNULUI

Ne-am ocupat pand aci deja in mai multe ran-dud de rolul ce joacd Maica Domnului in credinta §i inliteratura populard, mai mull sau mai putin insa ip.-teun mod epizodic, se povestea numai cate o sin-gurd faptd, ad. In literatura romans mai posedam fileto carte intreagd, specials, destinatA a ardta in multechipuri puterea supranaturala a Maieff Domnului,Si ajutorul ce dd tuturor acelora ce se incred intr'Ansa§i adicA: Minunile MaiciT Domnului.

Deja din sec. III. incepe Incetul cu Incetul cultulMaicii Domnului, §i la soborul din Efes din anul431.se proclamd Sft-Maria ca Ndscatoare de Dumne-zeu, in potriva lul Nestorius, patriarhul din Tarigrad,care voia sd. fie numita numai nascatoarea lui Hristos.Cu aceea§i ocaziune tinu Cyril o cuvantare dire ea,In care se afld. pasagiul urmator ,Te bine-euvAntampre tine Bogorodita, prin care ceriurile biruesc, ingerii

MINUNILIC MAICII DOMNUIXI 431

se veselesc, dracil se gonesc, ispititoril se prapadescsi prin care firea cea slabs a omuluT se ridica pan lacer.,1) Ca Nascatoare de Dumnezeu ea trebue sa aiba,clupa inchipuirea poporulul, si puterea de a face mi-nunT si de a ajuta pe toti acei, carT se roaga la dansa.Iacobus a Voragine din sec. X. folosindu-se de legendeorientale si occidentale, intercaleaza in cartea sagenda aurea o mul(ime de minunT facute de SfantaMaria. Cat priveste epizodele sau legendele deosebite,-noi le-am descris deja mai sus, si le-am urmarit prindiferite literaturi. Nu esista apoi nici un popor, care-sa n'aibe, Inca de timpuriu si colectiunT de minunile

Interesant este de a observa cum S-ta Maria a luatlocal altor personage facatoare de minuni, si cum is'an atribuit eT, o sums de legende si povesti minu-nate, de origine cu totul deosebita. Activitatea de asi-milatiune si de schimbul mutual intre literatura scrisasi literatura nescrisa avea aci un camp nemarginit.Inteadevar regasim in aceste ,Minunic chiarsi teasuri:caracteristice ale basmelor. Noi in special le vom a-rata, In ceea ce priveste basmele romane.

De alto parte presinta mat erialul ,Minunilor" uninteres special, de oare ce e cules din diferite taxi sidin diferite literaturT ; de aceea gasim intre dansele silegende localisate atribuite S-ter Maria si earl intr'o-taxa sau tntealta se bucurau de o mare reputatiune.

Asta o putem observa si la ,Minunile` romanestr.Manuscriptul cel mai vechia din 1693 se aflam posesiu-nea d-lui Eminescu, si face parte din : Amartolon Soti-

1) Gentile: Die Jungfran Maria. Halle 1852 p. 19.

(Le-

el,

432 LITERATURA POPULARA ROMANA

rie sau Mantuirea pacgtosilorc a monahului Agapias,scoasa dintr'o carte greceasca tiparnic0 In limbaromana de catre ,Ierodiac de la sf. manastire Neam-tul.' Un tipar din secolul trecut a fost cunoscut lutSulzer inainte de 1782, ad el citeaza ,MinunileMaikii Pretscheste` Intre car* romamesti tiparite.La 1825 tipareste ,Rafail Ieromonahulc aceste Minuntla Neamtu, zicand ca el le-a talmacit pentrudata din limba veche greceascd pe limba romaneascd.Cea din urmA ediOune este din Bucurest 1875. Toateaceste editiuni impreuna cu manuscriptul nu se deo-sibesc intre dansele, de cat numal prin limba mai ar-

sau mai moderng; altmintrelea find toate pursi simple traductiuni unul si acelasi original grecescsau mai bine find toate copiile unel si aceleasiredactiuni coprind toate,. 69 de minun!, dintre cartvom esamina aci cata-va, dupa, punctul nostru de ve-dere comparativ.

Una din legendele cele mai vestite care 'st a gasitespresiunea poetica prin genial luT Goethe, este legen-da lui Faust. Pang a ajunge insa. aci, a trecut prinmulte faze si prin multe peripetil. Variantele si pro -totipurT s'au gAsit la multe popoare. In Italia joad.Virgil in evul media rolul fantastic al lui Faust, si else fagdueste draculul pentru a invMa de la dansulvrajil si farmece. Un alt partisan al diavolulul a fost

1) Geschichte des transalpinisohen Daciens vol. III Wien 1781p. 38 No. 23.

1) Apapseatov Etas/196. . . . . ed 1 -a Venetia 1641 ed 2-a ibid.1780 pag. 320-448 fonnind partea a 3-a din carte, precum este

In manuscriptul d -luI Eminescu.

fintdia

Mica,2)

ei

MINUNILE MATCH DOMNULUI 433

apoi Gerbert; dar general cunoscuth., foarte raspandita,des cantata §i mai des povestita a fost legenda luiTeofil.Ea este §i eel mg vech!u esemplu unde se povestWe

un om ar fi intrat in legatura mai de aproape cudiavolul, cil. i s'ar fi dat cu trup §1 cu suflet, lepadan-du-se de D-zeu, numal pentru ca sä dobandeascavista acestel lumT, §i inplinirea poftelor sale trupe§ti.Legenda Jul Teofil apare intaiu grece§te pe la 536540 povestita de Eutihianus, un duhovnic al luiTeofil. De timpuriu tradusa, latine§te, ea apare ver-sificata in sec. X de Hroswitha. Poetic francezl seocupa de asemenea deja in sec. XII §i XIII de aceastalegenda ; a§a Gautier de Coinsi, apoi face Rutebeufla 1270 o pies, de teatru dintfaceasta. legenda, subtitlu de : , Le miracle de Theophile.c 0 colectiunefranceza in versurl despre Minun! ale Maicei Dom-nului din sec. XIII confine asemenea legenda lul Teo-fil. In literatura germane, se pomene§te in sec. VII,apoi in sec. XIV. Ne ar duce prea departe, dad. amvoi sa in§iram toate paralele prozaice §i versificate,din atAtea literaturl, in care se afl& Ba a fost chiarreprezintata prin sculptura de doua ori pe bisericaNotre-Dame din Paris, §i pe alte biserici franceze.Von der Hagen a tratat-o foarte pe larg in legatura curecenziunea germane, din sec. 13-14 , adunand toateparalelele Si isvoarele acestel legende '). Tot a§a §iScheible in legatura cu Gerbert, Virgil §i mai cu sea-ma cu Faust. 2) Aceasta legenda a§a de vestita o pa-

l) H, v. der Hagen Gesammtabenteuer vol. III. Stuttg-Tubing.1850 p. CLXVICLXXX.

') I. Scheible. Das Kloster vol. II. Stung. 1846 p. 155-177.

Mister, lit, pop. rom. 22

ca

434 LITERATURA POPULARA ROMANA

sedam infine si not, fiind minunea a 24-a. Ea se po-triveste Intocmal cu recenziunea greceasca din sec.VI, cu singura deosebire cit Eutihianus s'a schimbatin Evtihie. Tata coprinsul el dupa textul roman :

In anul 536 era in Eparhia Chilichiei un Epitrop,iconom al episcopului cetAteT Adanenilor, anume Teo-fil, om cinstitor de D-zeu Si de fapte bune, incat toot11 Tubea. Dupa ce a murit Episcopul au alergat tot! laMitropolitul ca sä hirotoniseasca pe Teofil ca Episcop.Acesta insa na voit si s'a ales un altu de Episcop.Npul Episcop l'a urat pre Teofil si l'a gonit cu nedrep-tate din BisericA. Atunci se umplu Teofil de mane sicauta sa'si resbune, de vrkjmasia si defaimarea ce-ifacea acel episcop, hirotonisit in locul lul. DecT era inacea Sara un ovreiu, carele facea marl vrAjitoriT ; peacesta it intreba Teofil dm' . poste WI ajute ? Iar acelaIT a zis lul : eu te voiu face sa te intorci Tar la boeriata $i la cinstea ta de mai nainte, numal sa te inchinidiavolului, si sa fact on ce-ti zice, numal sa te pazestisä nu fact crucea, la on ce vet vedea. Teofil se de-clara gata sa faca tot ce va cere de la dansul, si du-candu-se amandoi inteun loc pustiu, a inceput ovreiulvrajitoriile sale, strangand pre dracii, earl indata s'austeins o mulOme nenumarata, si in mijlocul for a se-zut cel mai mare al lor. Dupa ce i se inchina Teofil,zise diavolul : daca se va scrie rob al mien si lepadatorde Hs. sal fac sä alba mat mare cinste de cat inainte.NumaT sa'mi fact scriSoare cu mana sa, cum ca seleapada de Hs. fiul MariT, pentru ca sä nu ma batjo-cureasca, mai pre urma. Teofil a scris lepadarea deHs. si iscalind-o a dat scrisoarea diavolulul; care pri-

MINUNILE MATCH DOMNULUI 435

mind-o l'a imbrati§at §i l'a sarutat, zicandu-i : acumsit cuno§t1 puterea mea; §i se Mewl tot! draciT neva-24. Cand se intoarse Teofil la biserich Meuse diavo-lul pe Episcop sal primeasca, bine §i sal ceara ertarepentru purtarea de mal inainte. Vrlijitorul se duceades pe la Teofil indemnandu-1 sa nu se arate nemul-tumitor care binefacatorul sau. La inceput IT multu-mia Teofil, dupa aceea a inceput sa se caiasca defapta luT qi cu IacrimT fierbintI pia en post neintreruptde 40 de zile se ruga inaintea Sf. Mariei sit doban-deasca ertarea fiulu! el. Dupa alte 3 zile IT aparu Sf.Maria in vis zicandu-1 ca l'a ertat, Tar Teofil o rugaacuma, ca cu ajutorul eT sa scoata zapisul luT de ladiavolul; lara§1 trecura.3 zile §i In noaptea aceea IT searata Maica DomnuluT Inca o data in vis, aducandu-T.zapisul ; cum s'a dWeptat Teofil a gasit acel zapis inmana lui §i a alergat la Episcopul de i-a spus toataIntamplare. Atuncea au slavit totT pe D-zeu i pe Maicasa facatoare de minuni. Tar dupa ce a murit Teofil, aslobozit buns mireazmatrupul luT §i a savarsit minuniintru slava lui D-zeta §i a Weil luT, cea fat% de pri-hana. Aceasta povestire a scris-o un duhovnic al luT,Evtihie cu numele, care a fost de fata la toate.

Ast.fel a ajuns Teofil A, fie chiar un dant care se praz-nue§te in 17 Fevruarie, §i Viata lui se afla de aceea* ea in Acta Sanctorum ale lui Bolland. 1).

Legenda luT Teofil in forma aceasta cea veche,se esplica prin amestecarea ovreTulul, cad se vede, caavea tendinia a arata lupta judaismuluT cu cre§tinis-

9 V. d. Hagen 1. c.

436 LITERATURA POPULARA ROMANI.

mul, §i biruinta acestui din urma ; de aceea a ajunsTeofil, reprezentatul biruitor al cre§tinismului, sa fiechiar un Sfant. In desvoltarea ulterioara acestei le-gende s'a uitat tendinta §i a Minas numai lepadareade tot ce e sfant §i inchinarea diavoluluT, care impli-ne§te toate poftele lumWT ale lumeT ace§tia, numai casa face pe omul sA piarza viata lumel viitoare.

Ne ajunge aceasta legends, pentru esemplificareacoprinsului colectiunei romane de MinunT ale MaicilDomnuluT. Acuma vom aduce numai cate va detaliurldin acele minunT, pe cari le regasim foarte putin schim-bate, in basmele tuturor popoarelor in basmele ro-mane. Prioritatea cred ca se poate lesne decide in fa-voarea ,,Minunelor cari sant scrim deja in mare partein sec. VII, §i de atuncea des citite, aka cA au pututlesne patrunde in basmele spuse din gura in gura, §iin mare parte culese abia in secolul nostru. Probe ca,traductiunea romans a chilli.: ,Mantuirea pacato§ilorcnu se restrange la singurul esemplar manuscript ald-lui Eminescu, §i cA a putut patrunde in popor estemaT intail editiunea Minunelor, pe de alts parte co-pia manuscripts din 1803 ce o posedem not, §i cares'a scris aci in Bucure§ft, pe cand ms. d-luT Eminescue scris in Moldova. Ce e drept, copia moderns, ce oposectarn not, este numai o prescurtare a ms.luI intreg,§i tontine o sums de minunT din partea 1-a §i a doua,pe cand partea a 3-a adica Minunele MaiciT D -IuT esteinlocuita prin viata Sf. Vasilie cel nou, dar de sigurs'a copiat §i prescurtat dupa un alt manuscript maicomplect, din Muntenia.

SA luam acuma cate-va esemple din acele detaliurT

si

MINUNILE MAICII DOMNULIJI 437

comune basmelor si minunilor. Asa in minunea 1 -ase tae maluele necredinciosulul ce se atinge de patulMaicii DomnuluT, si se orbesc ochil celor alit necre-dinciosl. MArturisind credina for In Maica DomnuluT,se lipesc far malnele la loc si ochiT se deschid. Totasa vedem si in basmul citat mar sus 1) crestereala loc a mainelor Mate, si dobandirea vedefd, aman-(loud. intr'un mod minunat. Mal aproape de acest mo-ment din urma, allied luminarea ochilor din basme,este minunea 5-a ; cad aci orbul se spala cu apdpeste ochii; apa aceasta in , minunea` este din ,iz-vorul cel primitor de viall`; in basme este , apa adusadin Jordan,' sau asa numita : ,apa vie,

Aceeasi apa face in minunea 7-a chiar pe un Tesalo-nichian A, invieze din moarte, ceea ce se potrivesteInca si mai molt cu facultd4ile atribuite apei vie; deunde §i -I numele.

In minunea a 9-a dam Tards1 de tolagul uscat, careinfipt in pamant, pe loc prinde radacini si se face co-paciu mare si infrunzit prea frumos. Aceasta legendso cunoastem deja de la Lot unde am aratat O. a in-trat si in basme.

Tot in acea minune se povesteste cum a ,mare'eAverchie Arhiepiscoput Ierapolii an poruncit diavo-luluT de au radicat din Roma o capiste de piatra caun munte, adica o biserica a idolilor si o duserd inFrighia, cale de 40 de zile.c In basme zideste Fat-frumos peste noapte palaturT marete, si IT face sä dis-pare tot in asa scurta vreme.

1) Pag. 119 arm.

438 LITERATURA POPULARA ROMANA

Minunea 40 ne spune : ,Pentru cela ce s'au datdracului Intru zamislirea luT, de maica sa,' §i confineast-fel motivul destul de cunoscut din basme, cum cd.copilul nendscut incl se fagadueqte de care paringluT unuT duh necurat : diavol, zmeu, §i in urma soap&prin ajutorul Maici! Domnului sau a cruciT.

Ne ajung aceste esemple, ce s'ar putea lesne !multipentru a arata ca ,minunileg qi ,legende sfinteg con-tin elemente §i motive pe care le regasim §i in basme.Ba, ce e maT mult: minunea 11 este curat un basm,numal ca aci se accentueazd in deosebT ajutorul MaicilDomnuluT. Inlocuind-o prin Dumnezeu, avem un basmfoarte vestit §i foarte rdspandit, cand ca poveste qiistorie, cand ca basm. Schimbath face parte §i dinGesta Romanorum (c. 249) §i la povestea aceastaa cules Oesterley1) 47 de paralele din toate literatu-rele §i totu§T nu este aceasta lista complectd. Asa seOld ca basm la Grimm No. 31 §i mai are paralele sar-be§t1 §i altele. Intocmai ap. este §i basmul rusesc dincolectiunea luT Afanasiev No. 158 §i variantele qi pa-ralelele din vol. IV2), unde aratd. Afanasiev, ca a ajunschiar sä fie c&ntec popular sarbesc §i bulgaresc. Foartemultiple sant variantele tuturor acestor minunT, le-gende §i basme, din care, una Para indoial de origineveche franceza o cunoa§tem din part ea antdia a acestitcArtI: ,Istoria Ghenovevi de Brabant.'

1) Gesta rom. p. 747.I) P. 368-377.

VASILIE CEL NOU

0 altA carte, care se aflA in manuscriptul d-luiEminescu la un loc cu ,Amartolon Sotirie` §i ,Minu-nile Maicil DomnuluT,` este :

Viafa fi minunile prea enviosului pdrintelui nostruVasilie cel nou scrisd de Grigorie ucenicul /ul.

Pe lAngit acel manuscript din 1692, scris in Mol-dova mai posedam iiii noi unul muntenesc din 1706,adicrt numai cu 13 and mai nou de cAt cela al d-luiEminescu. Afar de aceea mai are d-nia sa o copiede la inceputul secolulul nostru si tot asa mai avem §inoi Inca o copie din 1805 scrisa impreunA cu ,Mantui-tea pacato§ilor.` S'a tipArit pentru 1-ia data la Min-nie 181b.

AceastA popularitate ce se dovedeste prin muttimearelativA a copielor, o datoreste eontinutului ce are a-ceasta viata( cad pe langa biografia si descriereaminunelor savArsite de Sf. Vasilie, mai confine si de-scrierea vietir sufletului dupA moartea omuluT, cumtrebue sit treaca prin 21 vami pang. a ajutige la jude-catorul suprem; si ca o urmare naturall vine apoi :vederea infricosatuluijudet. (In copia noastrA din 1805e adAogat : ce au vAut SfAntu Gligorie monahu all-xAndrean).

440 LITERATURA POPULARA ROMANA.

Atat Vamile cat si judetul formeaza trei sferturi dincartea intreaga si este deci lesne de inteles de undeinteresul pronuntat tocmai pentru viata Sf. Vasilie celnou. In genere este fapt constatat ca poporul citeste§i iubeste aceea ce '1 atata sau it inspaimanta intr'unmod covarsitor. Cu cat mai malt inca and e vorba agasi o deslu§ire pentru vecinica cimilituta a vietil :moartea. Starea sufletului dupa esirea lui din trup in-teresa si intereseaza pe omenirea mai mull de caton ce, si descrierea Iadului si al Ralului este obiectulde predilectiune al fantaziei populare. Nu o data am a-vut ocaziune a ne ocupa cu productele acestei fantazilcare Inodand firul intr'un punct, if tot toarce mai de-parte si '1 impleteste in fel de fel de chipuri. ,Apoca-lipsul apost. Paul,` si , Calatoria Maicii Domnului` santesemple pentru aceasta, si un alt esemplu este carteade fats. Vamile de cari e vorba aci am intalnit dejachiar in Apocalipsul de mai sus, unde asemenea sespune, cel putin dupa recenziunea noastra manuscripts,ea sufletul este condus de catre ingeril si trecut pest ev dmile vdsduhului. Vamile acestea reprezinta pacateleomenesti si fie-care suflet este oprit acolo sa'sI deaseama de acele pacate, iar ingeril raspund la invino-vatirile dracilor, ce pazesc vamile

Cat priveste invierea mortilor si judecata cea de preurma, ea isi are originea in Non! Testament, unde desse vorbeste de a doua venire a lui Hs. si de judecatainfricosata, toate desvoltate apoi in proorocirile Si-biline. In cartea de fatA se vorbeste acuma foartepe larg de modal cum va fi acea judecata, pe care ovede acuma Grigorie ucenicul Sf.-lui Vaslie, noaptea in

VASILIE CEL NOU 441

vedenie Suit in cer de catre un Inger el vede mai in-taiu cetatea cea mare cu 12 port!, dupa aceea vedescularea mortilor §i strangerea for in soborurl marlce yin inaintea luT Hs. de-1 judeca. Mai intaiu santOvreii eel inaintea Jul Hs. apoi Izmailtenil, paganiT etc.yin apor soborurl de creVini sectatori, pe can toff ITmustra Hs. si'T osande§te la munca vecinica a iaduluT ;dupa pAcato§ii yin dreptil can lumineaza ca soarele §idobandesc resplata ce'i Weapta plina de fericire ne-grata.

Sf. Vasilie eel note a murit pe la 944 sail 952. ViataluT a fost scrisa de Grigorie ucenicul luT precum §iAce la inceput, care Grigorie are i , vedenia judecatii. cTextul grecesc s'a publicat de Henschen la 1684dupil un manuscript Mazarinean, alaturea cu traduc-Vunea latina de Combefisius in Acta Sanctorum vol. IIIMartie 26 p. 668. 1) Ne a fost imposibil de a *Alaacest volum al Actelor. Traductiunea romans s'a fa-cut precum se pare din grece§te.

0 parte integranta din cartea. cu care ne am ocu-pat pans aci, este descrierea judeceifii de pe urma. catde populara era tema aceasta, arata multimea manu-scriptelor descoperite de not despre a doua venire aJiff Hs. Impreuna cu judecata lumiT i povestea lui An-tihrist, formand o carte specials, deosibita de partearelative, din viata Sf. Vasilie eel nou. Ce e drept, nu e-sista maT nicf o carte bisericeasca in care sit nu se po-

1) Fabricius Biblioth. Graeca L. V c. 5 No 9 p. 351-352.

442 LITERATURA POPULARA ROMANA

meneaseA de sfarsitul lumeT si de aceea niel nu ne mi.ram de esistenta uneT cart,1 speciale in literatura ro-man. ; invederata Irma este Influents vedenieT luT Gri-gorie ucenicul asupra calla de fa0..

Manuscriptul cel mat vechiu este acela de pe la1800 unde lipseste Insa partea din urma, care co-prinde descrierea soborurilor, mat mult sau mat pu-tin cu ,Vedenia` Not putem constata acestfapt printr'aceea ca d. Eminescu posede un. manus-cript complect scris la 1815, care In partea antb.ta,corespunde intocmat cu acel de mat sus pans undeit posedam not. A treea copie care se aseamana a-asemenea cu manuscriptul nostru se afla in manus-criptul AcademieT de la 1799 In sbornicul scris deGiurescu. Infine mat posedam un al patrulea manus-cript, de la 1804 cu totul deosebit de cele trei din'a-inte care precum zice la sfarsit a fost : ,Scoask dupacea greceasca,c scris de Velcea pitar. 1804 Fevrua-rie 20.

Manuscriptul cel complect al d -luT Eminescu poartatitlul urmator : ,Cuvant pentru viitoarea giudecatasi pentru sfarsitul lumil. Din scriptura cea veche sicea noun. ; Tara mat ales din apocalipsisul sfantulutJoan BogoslovuluT, si a altor sfint1 parintt, dupA cu-vantul Domnulul nostru Is. Hs. carele arata si pentruvenirea luT Anthehrist.' Acest ,cuvant pentru viitoa-re gIudecatac se compune ca al zicem asa din douapartT : una de semnele ce vor premerge venire' luTHs. si tot de o data Invieril mortilor. $i a doua : Ve-nirea luT Hs. si judecarea inviatilor din mortr. Par-tea Antal se afla intocmaT in manuscriptul nostru

analoaga

VASILIE CEL NMI 443

de pe la 1800, mal cu aceleasT cuvinte; putin schim-beta este in eel al Academie!, In cele doul d'antAT sepomeneste de Antihrist in contra cAruia vor veniEnoh, Ilie si loan Bogoslov. Antihrist IT va t.ia cusabia, dar et vor invia a treea zi, si atuncl se va a-propia sfarsitul lumiT. D-zeu va certa lumea in 14zile, precum an zis sfintil parinti. UrmeazA acumadescrierea fantastica a intamplArilor groaznice dinacele 14 zile, in urma carora cerul pamantul varamanea alb ca zApada curet ca sticla pentruva sa vie facatorTul sAA. DupA aceea vor buciuma in-geril Si se vor scula mortii din mormant, va incepejudecata cea deapoT cand se va da rIsplata dreptilor

pedeapsa de veer pAcatosilor. Se intelege cA aci senumar insemnat de soboare de tot felul de

oamenT, cart yin la judecata. InsusT Moisi apare, darel vine sA. esplice Ovreilor el rat at inteles legea sa,daca n'ari priimit pe Hs. Foarte pe larg se tracteazAapoT sobormile nenumerate de sectatorT, cari totT, spresatisfacerea inimeT pravoslavniculuT, se due in muncacea de veci, rApitl de Satana si de draciT lul.

Pe and aceste redactiunT, din cart am si dat es-tracte in ,Chrestomatia romans,` se multumese a neda §irul evenimentelor, citand numaT din cand in candun vers biblic, trateaza din contra redactiunea de la1804 aceasta materie cu totul alt-fel. Titlul este cam totacelasT: ,Cuvant pentru sfarsitul lumiT, pentru Anti-hrist i pentru a duoa venire a d-luT nostru Isus Hrs.'Aci insA autorul culege toate pasagiele biblice relativela aceste intAmplari, atat din Vechiul cat si din NoulTestament si apoT le tAlcueste si le esplicA intocmal

InsirA un

sisi el

gi

si

44.4 LITERATURA POPULARA ROMANA

precum stA in proorocirea Sibilei. Interesant mar cuseamil. este paralelismul ce se stabile§te intre Hristos§i Antihrist, care va fi la inceput in toate asemeneaWI Hrs., dar toate ce va face, le va face cu nalu-cirl, ca sa amageasca pre oameni sg se inchine lulpe toti acestia 'I va pecetlui. Dupg o vreme oare carese va sfarsi imparatia cea tirana a lui Antihrist si a-tunci va incepe judecata de apol. Aci nu se mat in§irgsoboruri de pacatosI specialisati ci se zice numai: pg-catosil vor priimi mustrarea §i pedeapsa lor, clrep01rgsplata lor.

Tot a§a de numeroase precum sant soborurile` e§i literatura respective: in special ceea ce prive§te peAntihrist. Evanghelia apocrifg. atribuitg lul Iosif lemna-rul vorbeste mat pe larg despre aceasta in capitolul21. Studii speciale au fost publicate de care P. Mal-venda Daneau. Sreznevskij asemenea a scris pelarg despre Antihrist 2).

Semnele ce aratit sfarsitul lumil au fost adunatedeja de Sf. Hieronim. Bercea (t la 1286) care a scrisminunile Maicil Domnulul, scrie asemenea : , de los sig-nos que apareceran ante del judicio.' tot asa ye-stitul Thomas din Aquino, Alte paralele literare a cu-les Grimm in mitologia sa unde vorbe§te de semnelemitologiei germane pentru sfarsittd lume19.

Migne: Diction. iconographique colum. 921-922.2) Skazanila ob Antihriste. St. Petersburg 1874.5) Deutsche Mytologie ed. 4 p. 681 No. 2.

si

si

si

si

16.-.SeeStere-+-

si

9

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII

Pe langa toate acele legende can se ocupa cu per-sonage importante sail cu evenimente de capatenie aleistoriei bisericesti mat esista una, care, judecand duplmulcimea manuscriptelor, s'a bucurat de o mare po-pularite la not si adicit :

,Descoperiree sfintet si dumnezlestii leturghii, cis'ar'i discoperit limbilor din dumnezeeasca stralucireprecum scrie Varonim.'

Acest Varonim, care Intr'un alt manuscript s'a schim-bat chiar in Parochie este vestitul Baronius, care ascris analele bisericei, in ordine cronologicA. Dace, estesä credem aserOunet lug Sulzer, atunci a esistat dejainainte de 1782 traducerea roma.na acestor anale, pecare el o numarl intre manuscriptele romane ce-i eraucunoscute ; ca traducator figureaz5. Popa Stephan dinBrasov, care traducere a mai. fost IndreptatA de catraDem. Evstatievicil). Dad, acest manuscript nu este

1) Sulzer. Gesch. d. transalp. Daciens. Vol, III Wien 1782p. 39 No. 3.

446 LITERATURA POPULARL ROMANA

Ins5.§T ,Descoperirea liturghieT` singurti consideratit deSulzer ca InsiI§T analele intregT, atuncT poate din acelms. s'a copiat ,Descoperirea` ca partea cea mat intere-santa. Alt izvor direct pentru ,Descoperirea liturghieTcpoate sa fi fost cartea in care se afla §i dansa interca-latit i care precum zice in introducerea, a fost talmacitadin limba sa.rbeasa§i indreptatit dupre cea greceasca.Ast-fel a devenit aceasta legendit a§a de raspandita inliterature romans. Not In One posedam trey manus-cripte, unul in sbornicul de pe la 1750 1) altul in eelde pe la 1806 2) §i al treilea In sbornicul de la 1813 8)un al patrulea manuscript de pe la sfar§itul secolulultrecut posechl d. Eminescu care ms. e defect la sfar§it;ci apoT se mat gAsWe Inca intr'un sbornic de pe la 1750In posesiunea d -luI Gr. G. Tocilescu. Mars de acele 5manuscripte, se af16.1egenda aceasta §i tiptiritti In car-tea intitulata : Invatatura pentru preoti §i diaconT.In introducerea la editiunea din 1835 se zice, ca, s'aq§i tiparit !nth% In Viena §i a doua oar5. in Sibia. Datatiparului din Viena n'am putut afla ; in Sibiu sa ti-'Alit la 1789 §i ed. 3-a 1835 Buz6.1 In aceasta dinurma, pe care singur am putut cdptita, ocupa legendapag. 96 102 §i are titlul urm5.tor

,Descoperire pentru sfinta §i Dumnezeeasca lytur-ghie care din vointa luT D-nezet s'au aratat phganilorla anil de la Hs. 1009, precum scrie Baronie.`

Toate textele nu se deosibesc Intru nimic intresele, se Intelege ca nu e vorba de deosibirile fonetice

1) F. 5b. 19 a.2) P. 35-64.2) F. 113a-126a.

dan-

:

PESCOPERIREL SF-TEI LITURGHTI 447

i gramaticale, ci numaT de coprinsul, care este celurmator :

,Imparatind Amurat imparatul la Vavilon, 'far Am-filog la Aravia, se priceau Ovrei tot de auna cu Cres-ting pentru invierea si inaltarea lul Hs. la cerurT. Banecredinciosil aceT au luat darurl si au mers la Vavi-Ion si le au dat lul Amurat parand pe CrestinT, el santrazvratitorT si vor sa se scoale asupra lul cu razboTu.DecT trimese pe Amfilog la [erusalim sa strice bisericasi sa pare', pe totT Cresting. In acea vreme era in Ie-rusalim patriarh St. Metodie, carele auzind ca vineAmfilog a fugit la Antiohia, lasand pre un preot anu-me Ioanichie ca sa slujeasca in toate zilele la bisericaSt.-lul Mormant. Cand ,a ajuns Amfilog la Ierusalimsi a trimes °stile luT sa darame biserica, a acoperit-oD-zeu cu un nor, asa incat paganiT nu putea sa ovaza. Iar cand trimese Amfilog pre unu din ministrilsei sa vaza pentru aceasta, a nemerit in biserica undea aflat pe preotul en un ajutor al sau, gatindu-se asluji sf-ta leturghie. Ministrul voind sa '1 opreasca IIs'au intepenit mainile sale. Atuncea cazu la picioarelepreotului cerandu-T ertacTune $i redobandi miscareamainelor. Cum auzi imparatul de acestea se maniafoarte rau si porni singur inpotriva bisericil, jurandu-seell, va face dinteansaun grajd. Deci porunci el de bagaramultime de caTsi de (Amite in biserica.. AtuncT se rugpreotul lui D-zeu si indata cazura toate vitele, canand ar fi fost lovite de trasnet. Aceasta, minune va.-.zand imparatul se aseza sa vaza cum savarsesc cres-ting jertfa for ; si D-zeu lumina. ochiT ceT trupesti a/imparatuluT, care incepu sa asculte liturghia cu lu-

448 LITERATURA POPULARX ROMXNX

are aminte. De or! ce cuvant al liturghiei ce e§ea acumadin gura preotulul, vedea Imparatul implinirea lui a-devarata, nu ca Inchipuire numai prin grain; a§a d.e :cand se ruga preotul : ,pentru cei ce umbla pre mare§i calatorescc intru acel ceas arata D-zeu imparatulu!,marea invaluita cu value grele, §i corabiile gata a seprimejdui, indata cu cuvantul preotului s'a alinatmarea, Tar corabieril multamea lu! D-zeu. Sau cand azis preotul : ,Duhul sfant A, vie peste tine` atunceaa vazut imparatul §i toti ai lu!, pe duhul sfant in chipde porumb pogorandu-se din cer odihnind prestesfintele daruri, §i toata biserica s'a umplut de bunnmireazma a darulul prea sfantului duh, Tar sfantuloltariu s'a luminat mai mult de cat razele soareluI4Vazand aceasta minune se boteza imparatul Amfilogcu to ti boeril lui, de dire patriarhul pe care '1 aduse-se de la Antiohia. Dupa. aceea se intoarse Amfilog laimparatul Amurat §i-1 spuse toate minunele ce le-avazut in Ierusalim §i ca, a primit botezul. Atunci semania foarte ran imparatul Amurat §i porunci lu! Amfi-log sa se inchine idolilor. Amfilog insa nu se supuse po-runcii lu! §i ramase in credinta cea noun, ce o primise.Amurat puse deci sa i se tae capul lu! Amfilog, careprimi ast-fel cununa muceniceasca.(

Ca adaus 111 aceasta legend& mai confine manu-scriptul nostru din 1813 Inca:

, Al doilea videnie al sfantului Vasilie $i al sfantulutEfrem. Sfanta Leturghie.' Aci vede Sf. Efrem,pri-imirea cuvintelor liturghiel, de catre Hrs. in acela4

1) Pag. 126-b 130-b

gi

ti

DESCOPERIRFA SF-TEI LITURGHII 449

mod precum vede imparatul Amfilog in biserica dinIerusalim implinirea lor. Deci cand zice preotul: saslam bine, sä stam cu frica, insemnand crucea deasu-pra antimisului, atunci ingeril cu bice de foc gonescpe tot,i diavolii; Tara cand zice preotul: ale tale char'ale tale; atuncea ingerii dau bunatati oamenilor, carcu frica stau in biserica.

Deosebita cinstire a liturghiei, este vaditul scop atatal ,legendei( cat si al ,vedeniel`. Fiind ackiunea prin,cipala a bisericei, una din tainele fundamentaleale crestinismulur, se esplica lesne nascocirea legendeicu acel scop.

Chiar biserica insasr, in intregimea er, socotindu-sefie-care bucata in parte, a fost spiritulasita in : Intreba -rile filosofqte de la Adam i de la Hs. Fi raspunsurile.(precum se numeste manuscriptul Bibliotecei Centraledin Bucuresti din 1809 Dar aceasta este numai o partemica dinteacest manuscript important citat de nor inmai multe randuri. In aceste Intrebari $i raspunsuri,din cari si nor mai posedam doua manuscripte, unudin 1750 altu din 1800, amandoua insit defecte, vedemnor unul din mijlocitorir eel mai puternicr intre litera-tura scrisa literatura nescrisa.

Prototipul acestor Intrebarr raspunsurr este slavic.Texte slavice, mai mult sau mai puOn corespunzatoarecu textele noastre romane, s'au publicat de Tihonra-vov si Novacovici, alte nepublicate se aflu des in asanumitele ,sbornice sau ,Codices miscellanei.` 1) Darfiind-ca an fost mar potrivitT a priimi elemente din

I) Jagier, Archly far elev. Philologie I p. 89.

Gaiter, RC pop. root. $9

ai

,

9igi

450 LITERATURA POPULARX ROMXNX

gura poporuluT precum si de a le comunica poporuluTde cat ori-ce alta carte, de aceea diferenta intre texteeste foarte mare. Aceasta diferenta nu se intinde insaasupra Intrebarilor si raspunsurilor, cari sa corespundmai mult sau mai putin in toate textele romane, dife-renta esista numal in ceea ce priveste sums intreba-rilor, in care un manuscript e mai bogat altul mai sa-rac. Cel mai complect din aceste trel manuscripte,cad atatea abia am descoperit pana acuma, este ma-nuscriptul bibliotecel. In manuscriptul Academie' pecare l'am numit Paha' se afla asemenea un ast-felde catechism compus din Intrebari raspunsuri, darn'am scos nicl o notita, si de aceea nu ne putem pro-nunta cu esactitate asupra coprinsulul. Este insa lesnede presupus, ca si acele Intrebari vor fi de un caracterpotrivit cu restul manuscriptului, adica identic sau a-.proape identic cu textele slavice pomenite mar sus,precum se si potrivesc cu textele slavice, povestile silegendele din acelasi manuscript.

Un alt manuscript in forma de Intrebari si raspun-suri, dar care nu coprinde legende si prescurtari de a-pocrife, afard numal de una sad doud pomenite maisus, se afla in sbornicul Giurescu, din 1799 possesiuneaAcademiel. In genere e constatat cd forma aceasta eracea de predilectiune a evuluimediu, find foarte usoa-re pentru invatat. De aceea avem intrebari si raspun-surf asupra dogmelor, de catre Sf. Athanasiu, careface parte din Pravila luT Mateiu Basarab tiparita la1652. Atte' ,Intrebari respunsuri4 formeazd cate-hisme romane, incepand cu cate hismul popel Grigorie

0i

pi

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 451

din Mahaciu din 1607 1) pant la cele mai moderne.NoT trecem peste toate aceste, pentru a ne ocupade aproape cu ,Intrebarile filosofe§t1.` Textul dinsbornicul c. 1750 se intituleaza : ,Intrebari §i raspun-suri ale blagocestivulul imparat Chiru Leonu cu das-eillul situ din Theologhie sfintilor blagocistivl.' Iar ti-tlul textulul din 1800, este o prescurtare acestul inurma, atribuindu-se 1ntrebarile asemenea ImparatuluTLeon.

Cat privOe coprinsul, noT am citat deja adesea orTdinteansul, la ghicitori, §i maX cu seam, cu oca-ziunea legendelor biblice, dar totuql maT ramane osuma Insemnata de intrebarT interesante, neatinsepanel acuma, precum sant acele privitoare la oficiulbisericesc.

Pagina 9 din manuscriptul de la 1809, care esteeel maT complect, are un titlu deosebit : Pentru bise-rica. Aci se aft acea talmacire §i simbolisare de caream pomenit maT sus, din care ne vor ajunge uncleeseraple :

I. Ce este popa ?R. In locu ArhangheluluT.I. Ce este calugherd ?R. In locu Heruvimilord.I. Ce este diacon ?R. In locu Sfintilor4.I. Ce este gramaticu ?R. In locu ingeriloru(?) luT, celd ce au §ezut pe

pieatra gropil luT Hs.

Gaster, Chrestomatie rominl I. p. 39 43

mat

-

452 LITERATURA POPULARA. ROMANA

I. Dar lumanarile ce inchipuescli. ?R. Voinici earl' au strajuit groapa lul Hs.I. Ce este policandru ?R. Este ceriti.I. Ce este porumbu cel d'asupra policandruluT ?R. Duhn Sfantli.I. Ce este tratapodulu ?R. Sfanta icoana Hs.I. Ce este sfesnicu cel micli

aintea lul Hs. ?I. Ce este sfesnicu celu mare

cistii ?R. Insusi Precista.I. Daril sfesniculu cel

popii ?R. In loculil postelniculuT Pilatu. etc.Alte intrebari mai sant :I. Ce este lingurita ?R. losifli ari Mathei.I. Daru pentru ce pune preotu lingurit,a departe de

alte daruri ?R. CandU au rastignitd pe Hs., Iosif nu au fost a-

colo ; data (a) auzit cum5 ca au rastignit pre Hs.elu grabi de veni ceru trupulu lui Is. dela Pilatul'au luatu Pali ingropatu.

I. Ce este cadilnita, focu, tamae ?

celu

ce

mare (?) ce sta. In-

sta innaintea Pre-

celu merge innaintea

1) Am conservat intocmaT ortografia acestuT nume dupA ma-nuscript, ca un specimen de etimologie populara. Scriitorul a des-compus : Arimathia in ani Mathei care era cnnoscut ca E-vanghelist.

mica,

IT

sigi gi

si

qi

DESCOPERIREA SF-TEI I.ITIIRGHII 453

R. Cadilnita, este precista ; focu, este ochi sfinVisale ; arae, lacrAmile sale.

I. Ce inchipueste colivA ?R. Adam.I Dar pentru ce sa apucl oamenil cu mAinile de

coliva ?R. Cana. at prAdat Hrs. Tadu, pAcAtosil sa apu-

scua cu- malnile de Adamt.I. Ce este scrist titla deasupra crucii?R. Inti.I. In ce limbs at scrist Pilat acestea cuvinte ?R. In treT limbi : jidoveste, elineste, latineste ?I. Dart pentru ce sAntt scrise in trel limbi ?R. CA Hs. in treT limbi at grAitt pre cruce,jidoveste:

ile, ile; latineste : lima; elineste : savahtani.I. Cuing zict acestea trel cuvinte rumAneaste ?R. D-zeult miet, D -zeult miet cad m'a llsatt !

Dart sarbeste : boji, boji moe, vascuTu, astavlenie!I. Doamna lui Pilau fost-at acolo ctndt au ritstig-

nitt pre Hs ?R. Au fost.I. Dart dacit at fostt acolo ce all patitt?R. Cand au vrut sa mearga la cruci, Pilatu au zis

Doamnel sale sa nu meargit acolo. Ea n'ad ascultatusi slat dust pe ascunst, ca de ar vedea pe Hs. tineeste; cA gandiea sit nu cum-va fl rudenie de a TillHs ; si data inpunsera pre Hs. in coasts, atunceastropise sAngile si pre rochiea domniel luT Pilat ; simerse acasit ca sa o spele, si n'at putut spAla si atalergatt trite() vie de at ingropat rochiea si sit mirade aciasta mult foarte.

454 LITERATURA POPULAR/ ROMANA

Legenda aceasta, cum el sangele nu s'a putut spalaeste una din cele mai rAspandite, si de aceea ne o-prim un moment aci, pentru a o urmari prin litera-tura universals.

Pans a ajunge ast-fel, a avut legenda mai intaidforma, cum cs sangele clocotia §i nu putea cu nici un chipdi se astampere ; sdngele striga rasbunare, cum esteespresiunea BiblieT, la omorul luT Avel, cand D-zestInsusT zice : sangele fratelui tag strigii cettrd mine, dinpdmdnt. Intre legendele templuluT din Ierusalim este silegende despre sdngele clocotitor al prooroculul Zahariade care am vorbit mai pe larg in studiul nostru asu-pra legendel luT Ieremia, pomenit mai sus.') La Pilat,s'a schimbat deja legenda in sangele ce nu se spala.Atribuit mai int Mil singeluilui Hs. se atribue dupa aceeasi martirilor crestini, al caror sange ramane ca semnvecinic al muceniciei lor. ApoT St. Clemens slujind li-turghia. In aceeasi vreme in Roma si in Pisa, lass aciIn urma luT, treT picaturi de sange pe o piatra de mar-mora, care nu se poate Fterge pa' na' azi. Tot asa seafla un basin de marmora in palatul Alhambra, In fun-dul crtruia stint pete nesterse din sangele Abencera-gilor, a caror capete taiate au fost aruncate aci.

De asemenea nu se poate sterge urma sangeluiluT Faust in manastirea Maulbronn. 1) De aci a intratin basme, in ciclul despre , barbe bleue( 1) si se gaseste

1) Pag 346 No. 4.,1) Literatura v. I.W. Wolf,Niederlaendische Sagen Leipzig 1843

p. 691 No. 266.1) Grimm No. 46 v. III pag. 74.

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 455

inGesta Romanorum, unde se spune o femed, omo-randu-si copilul, i cAzurd cate-va pieltnri de sange pemama cu toate stdruintele ei. nu se puturd sterge1).Revenind la literatura roman& g &sim aceeasi credintain povestea : Hatmanul Fantoma publicata de Co-drescu, care zice ed a auzit-o in copildria sa de la,mosu Stefan din satulOrinceic. Facandu-se un omor,au remas pe pardosealci pete de &Inge, pe care n'au

putut nici o data sa le ftearga, fi pe rare nice o fiinfdomeneasca nu le va curcifi 2)(

De altd parte std aceastd legendd in legAturd cu unadin ,ordaliele evului mediu, unde se aducea acelbAnuit ca ucigas, langd ucisul si se data, dac& raneleacestuia se deschideau sangele incepea s& curgA s),

De un interes deosebit sant urmatoarele intrebdrIcarI au dat nastere, in textele slavice la ,caracteristicazoomorfied a popoarelor( despre care vorbeste d-nuHdsdeu.4)

,I. Din tine s'au inceput cre§tinii?R. Din Sim au exit sase legi i cu limba lor, care se

va ardta: 1. Crestinii; 2. Sirienii ; 3. Ivirii; 4. Grecil;5. tiolgarii; 6 Rusil.

I. Dar cel ce tin giumatate de lege?R. Acestia sant din Iafuftu (!); zece limbi, care in

ginmdtate de lege a noastra: 1. Frencii ; 2 Amanil;3. Verghiel; 4. Armenii; 5. Lesii i 6. Nem01; 7. Ar-

1) Ed. Osterley cap. 13.1) Th. Codrescu, IasT 1870 pag 124.4) Rochholz Deutscher Glaube and Branch I Berlin 1867 p.

57-58.4) Cuvente den Utrani II pag. 185.

ca

si

PlaTequI,

ei

gi

456 LITERATURA POPULARA ROMANA

vatit ; 8. Arbanasit; 9. Socolgit ; 10 Meg. Acestt stintjumatate de lee.' Se vede invederat ca aceste numirtde popoare, 'sant coruptiunt din numirile acele conti-nute in textul slavic. Dar qi Insast textele slavice, nustint toate corecte, i asa se -poate chiar, ca prototipulde unde s'a luat aceasta lists, confine singur dejanumirl eorupte.

Pe tang aceasta Insirare, se mat aflu in textele sla-vice si epitete caracteristice atribuite popoarelor ; ca-racteristica este zoomorfica, adica se identifica fie-carepopor cu cate un animal, cu al carut caracter se po-triveste mat mull ; asa d. e. se zice:1) Francul e lea ;Alamanul, 2) e vultur ; Saracinul, vier ; Turcul, zmeu;Armeanul, guster etc.

In local acestor caracterisart, cart lipsesc in texteleromane; ce le avem pang, acuma, comunicam aci oalts, caracteristica, cam de pe la 1700-1725, pe caream gasit-o pe scoarta until manuscript, scris la 1705 3)si care spune (ca D-zeu a dat):

,Negustoria Turcilor,,Betia porcia Rusilor,

prostia Sarbilor,,Dascalia mincluna RAmlenilor,,Searnaviea Nemtilor,,Rhea si galvia Sasilor,,Norocirea Grecilor la bent,,Mandria Lesilor,

1) Tihonravov loc. cit. II p. 440.1) De unde s'a Malt In textul nostru: Amanil."1) Talcul aoocalipsului Sf. Ioan Bogoslov in posesiunea d-lul

Gr. G. Tocilescu.

titi

ti

DESCOPERIREA SF-TEI LITURGRII 457

,Frumusetea Cerchezilor,,Pohvala Moldovenilor,,Zavistiea Rum anilor,,Eresul Armenilor,,Bog4ia Ovreilor,,SarAcia §i goliciunea TiganilotAceasta caracteristicl este cu totul deosebita de cea

zoomorfla, §i este inteadevAr autohtond rornand, na.-scuta din propria observOune a poporulul, de aceeanici nu se vorbeVe de alte popoare, de cat numal de a-celea cu cart au fost Romanil in contact direct.

ruche Am citatele din Iritreb.rT raspunSurt, cu u-nele cam ctudate. A§a :

I. Ce proroc au fost cu aripT §i cu coada?R. AdamAI. Dar acuma pentru-de nu are aripi ci coadA ?R. Cand l'au facutA pre AdamA din tutu au §ezutA

30 de ant uscat MIA de sufletA. Atuncla merse Satanade T -au ruptA coada §i aripile.

I. Din ce s'au flcutil §arpile?R. Din coada hit AdamA.I. Din ce s'au facutt old?R. Din aripile lul Adamt.I. Ce zice coco§ul, tend cant& Intaiti?R. zice : Marire datAtorului nostru, celui ce d& lu-

minA ; a doua zice : trimite lumina sflntiet tale prelume. A treea zice: purcede lumina celuea ce este da-tAtorul de luminA; Tara zice : Hrs. au inviat §i toatele-at savarsit

CunoscutA este marea consider4une de care se bu-cura coco§ul la toate popoarele, represintand tipul eel

§i

.

458 L1TERATURA POPULARA ROMANA

mai perfect de veghietor. La Evreisi Arabi esista chiarun cocof ceresc, care incepe cu cantecul. laudand peDumnezeu, cocosii pama.nteni, it and urmeaza ; ocredinta ce se aflA chiar in Ucrania in Rusia. In Cab-bala se spune, el la miezul noptii cand intra D-zeu inraiu, sare o scantee loveste pe cocosT sub aripi, a-tunci canta cocosul, intinzandu-$i aripile si chemA.miast-fel pe oameni la rugaciune Cocosul de asemeneasi la Greci era considerat ca vestitorul lumineT sfintitluT Apollo. Glycas pomenind toate esplicarile ce s'audat, pentru facultatea aceasta a cocosului de a cantain miezul noptii si de a vesti crapatul de zi, spune elpronia d-zeeasca a orandutt lucrurile ast-feI cl co-cosul ne scoala la munca rug6.2).

Aceste credinte orientale, se vede, au dat nasterela legenda, cam alt-fel formulate in ,IntrebArile` demai sus, unde cocosul canta asemenea lauda lui Dum-nezeu.

Annal. ed. Bonn pag. 90.13) Mai pe larg despre cocosul. v. Greenbaum in Zeitsehrift der

Dentschmorgenl. Gesellschft p. 208 urm.

ei si'l

ti

ti

¢i

9

CANTECE

Para lel cu aceste car0 populare prozaice si pe bazafor s'au desvoltat productiuth populare rimate. Can-tece religioase eras obicinuite km& din timpurI ante-crestine, si crestinismul cu Incetu cu incetu a reusit ale depa.rta cu totul si a le inlocui prin alte, can poaten'au pastrat din cele vech1, de cat unele urme slabe,lipsite de orl-ce caracter religios, precum sant : refrene,intorsaturI, figurl si altele si pe langa aceasta formaritmica Inradacinata In popor. Numal printeaceastaforma s'au asimilat cu totul .i au capatat caracterulpopular si naiional tot de o data.

Vremea de capetenie de sitrbatorT a fost la toatepopoarele epoca solstitiului de earns, tend Incepe acreste ziva si Incepe un an nou. In locul sarbatorilorpagane, ce se praznuTau pe atuncea, se Infiinia Craf-

460 LITERATURA POPULARK ROMANA

ciunul si obiceturile cele vechi crestinite. In loculna§terei soarelui, se sarbatore§te na§terea lut Christ,§i se atribue zilelor de la Craciun pana la Boboteazao deosebita sfintenie.

Multiple sant cercetarile ce s'au facut de catre dife-ritil invatati, de a pAtrunde pant{ la acel fond pagan cese ascunde sub invelitoarea cre§tina ; cate o data s'aSi pacatuit prin esces de zel, considerand o sums detradiOuni ce se afla in cantecile obicinuite pe aceavreme, cum ca. ar fi de origine mitica, pe cand o cer-cetare mat critica dovede§te originea for literaret.

not in literatura romana posedam o mina de can-tece pentru ziva de Craciun §i numat de acesteane putem ocupa aci , numite &intone de steacari se cants de care tineril, ce due o stea cu el,in aducerea aminte a stelei, ce a aparut pe cer lana§terealui Christos. Acest obicetu se afla la mat toatepopoarele cre§tine. Coprinsul ,canteeelor de stea' niciel nu poate fi alt-fel de cat de origine literard, de oare-ce se ocupa cu tema ,nmterea Mantuitorului,c §i prinurmare e luat in intregul lui din Biblia §i din apocri-

_fele biblice.Nu este scopul nostru de a urmari aci ,Cantecele

de stet{' la toate popoarele. Not le gasim atat la po-poarele germane, cat §i la cele romanice ; la Slav! §iGreet, in Orient §i in Occident se cants la CrAciunterealui Christos intr'un mod aproape analog. Wein-hold ') a tratat pe larg istoricul cantecilor de stea, §i

1) K. Weinhold, Weihnachta-Spie1e and Lieder ed. 2-a Wien1875 pag. 376-399.

furs

na.g-

gi

CANTECE DE STEA. 461

mai cu seama desvoltarea for in Germania, In urmaReformatiunei.

Observandu-le mai de aproa pe, putem insa constata,casumacantecelor de stea romane se apropie mai multde cele slavice, de cat de cele germane, ce 'si au luatnastere de la Hymne si cantece bisericesti latine ; cacideja din secolul 13 sau 14 au fost traduse in limbagermana, cantece si hymne ce s'au compus deja insecolul al 4-lea.

Tot asa de origine bisericeasca sant si cantecele destea romane, facute de sigur de dascali bisericesti side died, influentati mai mult sau mai putin de can-tecele analoage slavoane.

Cel d'antaiu care a cules aceste cantece si le a pu-blicat a fost Anton Pann. Dar meritul but, nu este decat foarte mic ; 6l nu le a compus, cum se crede detoata lumea, ci n'a facut alt ceva, de cat a tipari can-tece de stea mult mai vechi, schimbandu-le putin sicand ritmul o cerea.

Not inteadevar posedammai multe manuscripte an-terioare lui Anton Pann, cari coprind mai toate can-tecele de stea ale acestui din urma.

Colectia noastra cea mai vechia, se Oa in sborni.cul nostru din 17841) intitulata canteirile stelii 0 acatavasilii` §i coprinde 7 cantari. Cantarea antaia:Trei crai de la reisttrit corespunde cantarii a 3-a laAnton Pann. No. 2 este ctintecul pe care l'amcomunicat mai sus 2) arAtand ca romainul Varlaam

1) Pag. 140-b 144-b.3) Pag. 47-53.

:

pusta,

462 LITERATURA POPULAR' ROMAN"

qi Ioasaf este originea acestul cantec. No. 3 este apnumita ,proorocie` la Anton Pann, fncepand Cu vor-bele : ,A§a ni grae§te Domnul". Este echoul sonor almortil care amestica glasul Sn urarile de fericire §iveselie, ce rasuna la sarbatoarea Craciunului. No. 4este adevarat cantec de stea : ,Ste despre reisdrit australucit`; cu acest cantec se incepe colectiunea luiAnton Pann. No. 5 este Psalmul 46, versificat de Dosof-teit, , Limbele sd salte` , la Anton Pann e cantarea12-a. No. 6 este cantarea ,Kana Galileat adica aceeace are de refren aceste cuvinte, cantarea 8-a la An-ton Pann. Si in sfar§it No. 7, incepe : ,Slavd sdaibd neincetatd` care sta insa rtumai intro legaturadepartata cu cantarea a 6-a a Anton Pann. Aci a-vem toate elementele esentiale ale cantecelor de stearomane De aceea ne oprim un moment, cu scopulde a caracteriza aceste elemente constitutive.

Trei sant elementele principale din cari se compuncantecele de stea; mai intdiu cantece despre persoanevi evenimente biblice, precuni ,Steaua despre rasa-rit au stralucit' sau ,Trei crai de la rasitrit', 'Kam

§i ,versul lui Adam'. Pd doilea element santpsahni versificap, precum este ad psalmul 46. Pro-totipul acestor psalmi versificati este Psaltirea Mitropo-litulul Dosofteiu tiparita la Uniev 1673. Dar cantecelede stea ne arata §i o desvoltare care trece peste for-ma acestor psalmi versificati ; deveniti ,cantece s'aumodificat pe nesirntite. Aci ne mai permitem ipoteza,ca pe langa aceasta redactiune a Dosofteiu a influ-entat asupra forme! psalmilor din cantecele de stea,

Psaltirea In versuri a lui Corbea, al carei manus-

'§1

luT

luT

Galilee.

CANTECE PE STEA, 463

cript de la 1725 se MIA in posesiunea d-lul T. Cipariu,§i se pare ca este Insu§I manuscriptul original. 1) Sevede ca acest manuscript, sau o copie acestel Psaltire.a avut'o §i Sulzer in Secolul trecut, care comunica §iprimele doua versurl ale psalmulul antaiu, pe cat qtimsingurul specimen tiparit din aceasta Psaltire. Rit-muI este cu total popular §i se aseamana cu acel alcantecelor de stea.

Partea a treea acestora se compune apoT din canteceeshatologice, adica cantece, despre moarte, sad, rah; adoua judecatlt etc. No. 3, Proorocia sus citata, prin co-prinsul el, este reprezentantul acestel clase de cantece,§i No. 7, cu care se inchee aci cantecele de stea esteslavirea veseliel vecTnice, §i descrierea horel cere§t.I.

Din punctul de vedere psihologic ne putem esplicacum au putut sa ajunga ast-fel de cantece eshatolo-gice, cantece de stea. Este o asociatiune de idei, carepleat . de la pacatul lul Adam §i de consecintele cea avut pentru neamul omenesc, adica de a-I da In!liana Satanei §i de a mo§teni Tadul. Mantuitorula carul na§tere se praznue§te, a *Mat tocmaI prin-tr'aceea numele de Mantuitor, ca a mantuit omenireade pacatul stramo§esc. Aceasta este nota principals,care se repeta in toate cantecele de sea. Pe de o partes'a desvoltat de aci, jalea pentru destinul omenescadus de Adam in lume, cum ca trebue sa moara totomul, §i de alts parte manglerea cre§tinuluI, el a sea-

l) Gesch. d. transalp. Daciens III Viena 1782 p. 14-15. Ob-serviim in treacat, ca Sulzer numeste pe Corbea, Nicolau, pe andla Ciparin are de pronnme : 7eodor

x) T. Ciparin, Principia de limbs Blasie 1866 pag. 120 No. Zz.

2)

(!)

464 LITERATURA POPULARA ROmANX

pat de la osanda Tadului, §i ajunge la bucuria raTuluTredobandit, care se descrie cu culprile cele mai vie.

IndatA ce am schitat coprinsul cantecelor de stea, neputem imediat da seama, despre izvoarele lor literare.Bib lia §i apocrijel e, Tata izvoarele de unde s'au izvodit.Cat prive§te rapandirea, ea a Jost cu atilt mai uvarti,cu cat poporul cuno0ea deja de mg fnainte coprinsulfor sau prin povestiri sau prin. cantarile biserice§tr.

Nol acuma vom urma cu descrierea cantecelor destea .dupa, manuscriptele ce posedam.

Imediat dupa cele sus pomenite, urmeaza, in ceeace prive§te vechimea, un cantec de stea, ce se aflitscris pe un Catavasier manuscript de la 1781, in pose-sin!) ea noastra. ansu§i eantecuI nu este de aceea.71man4dar se vedp ca este aproape contimporan.

1ata acest cantec :

,Moise cu AronPre eel de la Faraon,Pre Istrail cel Tuba,Den Eghepet slobozit,Din Eghiptul eel amar,Prin dumnazaescul dar.Atunci Moisi §i cu AronNumai el tame dintr'o dintr'o (?) Mgaduintii,Cuvantul legiT §'al credit:10T,Ca ni§te stalpil ferecatiTDe duhul glint insuflat,T.De acum pans in vecil,Mila Domnulul sa fiT.'

In colectiunea lu! Anton Pann este antarea 9-a,

§i

CANTECE DE STEAL 465

unde e mai complecta, cad tocmal punctul principallipseste in redaqiunea de sus, care nu pomeneste deloc de Christos

Cat de populare si rd..spandite ad fost aceste can-tece mar cu seams. ,proorocia` care a facut o im-presiune mare asupra fantazieT poporuluT, ne arataacest manuscript unde se afla inceputul ,proorociei.repetat de 4 ori , de diferite mainT si in diferite vre-murT. Nor dam aci una din aceste inscripOuni, careeste interesanta prin aplicaiunea ce-T s'a facut.

,Auz41 aceste (toate)Noroade multe gloateCa lume in vec sa, sfarsasteSi giudetul sa &este.Tatal pre fiiul va mana,

lume va &dem.SA sa stie:

,CA in anul 1825 Aprilie 9 zile au nine, inteadoasaptamana dupa paste in zi Joi.`

Gavril IerodiaconcAci, precum se vede s'a intrebuintat proorocia ca o

introducere solemna, pentru o intamplare minunatain ,rebus naturae.4

Manuscriptul cel maT complect de cantece de stea,este unul scris la 1821, care se afla in posesiuneanoastra. Acest manuscript coprinde. afara de Irozl,de care vom vorbi mar la vale, 21 de cantece de stea,incepand cu ,proorocia` sfarsind cu asa ;numita,Povestea numerelor4 studiata pe o scars, foarte in-tinsa de d. Hasdeu.1) Ast-fel coprinde acest mann-

C1117. d. bat.. 11 p. 567-608.

Gaater, lit. pop. rom. 80

si

si

I

')

466 LITERATIJRA POPULARA ROMANA

script mai toate cantecele de stea publicate de AntonPann, a caror numar se urea. la 24, dupa care ur-meaza in A. Pann , Proorocia c ,Urare la pahar c ,Irod siMagil` ,Iosif si &Mil lour si in sfarsit ,Cantarea dimi-neter de Eliade. Trebue observat ca in manuscriptulnostru lipseste la mijloc o foae sau cloud.. Editia anthiaale cantecelor de stea de A. Pann s'a facut la 1830')si s'a reprodus de nenumarate orT. NoT ne am folositde editia 5-a Bucur. 1854.

J)intre cantecele ce se afla la Anton Pann si nu leam regasit pans acuma in manuscript, ocupa interesulnostru in primul rang cantarea a 20, care descriecalatoria sufletulul prin Tad si ratu, imediat dupa esi-rea sa din trup. Aceasta cantare nu este alt-ceva decat Apocalipsul apostolului Pavel versificat. Tot asa deorigine literary sant §i cele alte cantece eshatologice,jalele de moarte sau cugetarT in ora mortii c in dife-ritele variante, pe care le-am intalnit in toate manu-scriptele noastre si in manuscriptul d-lui Densusianu.Aci putem dovedi ca, qi aceste cantece nu sant alt-cevade cat ,podobniele pogrebanier din Molitvelnic, ver-silicate. Judecand dupa textele ce ne stau la disposi-tiune, pi tern susOne a aceastd parte se liturgisea ro-nalnefte, Inca pe vremea aceea cand restul Molitvelni-culuT era Inca slovenesc. Textul cel mai vechiu il po-sedam intfun manuscript al nostru de la 1679 pe care'1 reproducem Intreg in ,Chrestomatiac noastra. Marcu aceleasT cuvinte regasim aceste podobnice in Eu-

I) Iarcu, Bibliografla rem. pag. 30ctintece de stea, indreptatede A. Pann.

CANTECE DE STEA .467

hologiul din 17641)4 Comparand aceste texte cu ,ver-qui la morn` din manuscriptul Densusianu2)localizata in Blaj, §i apol cu toate eele alte ,versurIla motli' din colectiunile manuscripte si din AntonPann nu incape nici o indoiala despre dependenta a-cestora de textele liturgice. Mal vechl Inca sant tex-tele din Codex S'turdzanns cercetate de d. Hasdeucare a dovedit influenta ce a esercitat asupra acestor,cugetitric omilia Sf-lui Cyrill din Alexandria, tradusaromaneste in Molitvelnicul de la Buzau 1701. Obser-yam ca aceasta Omilia se regaseste intocmai asa in,Usa pocain(iic tiparita la Brasov 1812 p. 332-356.Ceea ce a scapat insa d-lui Hasdeu din vedere, estestransa legatura ce esista intre aceste texte , intrepodobnicele pogrebanieic si intre ,colindele, sauctintecele de stea.'

De aci s'au desvoltat asa numitele bocete la morn.Nu vorbim de obiceiul de a boci pe morti, care se po-meneste $i in Biblia si in anticitatea clasica, ci vorbimnumal de textele bocetelor mbderne, culese si publi-cate de Burada 4).

Versificarea se datoreste fara indoiala diecilor §i da-sccililor §i for se datoreaza asemenea ,povestea nu-merelor.` Textul cel mai vechia roman, cunoscut pangastazl, se afla precum am observat-o in manuscriptulnostru de la 1821. A doua varianta este cea din co-

1) Pag. 227-231.2) Pag. 4-7 No. 3 ci varianta pag. 35-38 No. 20.8) Cuv. den Mtn II, 435-448.) Convorbiri literare an. XIV. 1880 si apoi reproduce in dati-

nele poporului roman la inmormantari. Jassy 1882.

d-lui

9

468 LITERATURA POPULARA ROMAN'

lectiunea liff A. Pann, studiata de d. Hasdeu, §i a treeavariants a fost culeasa din gura poporuluX de ateEpiscopul Melhisedec. 1)

Iata aci in ordinea in care le-am enumerat, versuldin urma din cate§1 trele texte, care recapituleazatoate cele precedente.

Manuscriptul :0 diece dis imvatatecare fnvett la qcoala cartespune'mi, spune'ml mil,ce sant doisprazaci ?doisprizad apostolil,unsprizaci stihiri,zaci poronci dumnezae§ti,nos cete ingere§ti,opt milile domnulul,apte tam cre§tine§ti,

§ase cline a precistil,cinci ranile domnuluT,patru sfinti evangheli§ti.trii sfinci patrier§T,dos table a luI Moisi,unul filulMarie,care in ceriu lacue§te§i pre no' ne stapane§ti."

Varianta din Anton Pann :,Dascale prea invatatecel ce inveti in §coala cartespune'mT mie ce sant doisprezece ?

1) Convorbirl literare an. XIV 1880 pag. 290 292.

CANTECE DE STEA. 469

Dolsprzece 's Apostolil,Unsprezece 's voscresnele,Zece porunc! DumnezeWlNoa cete Ingere§tI,Opt sant fericirile,Sapte taine dumnezee§tiSase 's crinii PrecistilCinc! ranele Domnulul,Patru sfinti evangheli§t1Trei fete DumnezeWlDoul table ale lul MoisiUnul fiul Marie!,eel ce in cer locue§te§i pre noi ne stapane§te.c

In sfaqit ma! citam §i varianta a treea culegand nu-merle din fie-care strofa pentru a le concentra, §i a lealaturea la cele de sus :

,O diece pre 'nvatatecare trivet! la §coala cartespune: ce sant doisprezece?

Lor lumea O. li se piecedi sant Apostoli! Domnululce dau invatatura. omulul.Mai sant doisprezece proorod midial legil vechl dascali §i ucenici.

Unsprezece stihiri ale invieriI,ce se canta la sfar§itul luadaritMai sant unsprezece soboara localece merg cu cele marl tot pe-o-cale.

Sant zece porunc! dumnezee§t1

470 LITERATURA POPULARA ROMANA

Temelia legit crestinestl.Mai sant zece goane paganetTasupra bisericit crestinestt

Sant noun cete ingerestt,

mat sant noun porunci Bisericesti,

anca noun roduri ale duhulut dant.Opt glasurl bisericestI

pentru cantart duhovnicesti.Sapte taine crestinesti

s'atatea darurt Dumnezeesti.Sapte mile trupestIsi tot atatea t ufletestl.Mat sant sapte pacate de moarte,de care sa ne ferim cat se poate.Sapte soboara s'a adunatcare credinta au aparat.

vase porunct pentru fratele.

Cinci sant ranele Domnulut

Patru sfinti evanghelisti,

Patru sfintr prooroct mart.. . .

Sant patru si poruncile pentru Dumnezeu.Tret fete sant

in unul cel slant.

Tret patriarlit at vechimet.

.

. . . . . . . . ........ . . . . . . .

. . . . . . . .... . . . . . . . ..... . . . . .

. . . . . ........

COLINDE. 471

Doua fire in Christos a marturisisi doutt table ale lul Moisi.

Dull e Dumnezed bunul,care'n ceriuri locuestesi pe nor ne stapaneste".

Ne marginim la reproducerea simply a acestortexte, fara a intra in compararea cu alte paralele,cu atat mai mult cu cat avem deja monografia esce-lenta a d-lui Hasdeu, pomenitA mai sus.

Deosebit de cantecele de stea prin caracterul for le-gendar si epic sant colindele cari se impart in colindereligioasd:§i in colinde lumesti. Insu .Ii numele celord'antaiu ne arata originea for literard, legendard.

Textele cele mai vechi se gasesc in des citatul ma-nuscript al d luI Ar. Densusianu, de pe la inceputulsecolului nostru, care pe langa coprinsul, mai are im-portanta, ca ne arata originea dieceascei a acestor co-linde. Intre aceste colinde din cari am citat deja: ,Ver-sul lul Adam' ,Versul pustiitatiT" si ,Versul la moi(1 'se afla si'Versul lul Iosif" adica plansetul lui Iosif dusin robie la mormantul mumel sale, in doua. vari-ante, 1) ,Oratia la craciun" etc. cari an un caracterprontuAat de colinde religioase. In acelasi manuscriptmai gasim si cate-va cantece de stea, precum : ,CanaGalt lea, si afara de aceasta, Inca o suma de cantecepopulare, adica colinde luniefti cari au aci deja carac-

9 No. 11 p. 19 -20 if i No. 25.

472 LITERATURA POPITLARI ROMANI

terul ironic, precum trece lesne poporul de la o es-tremitate la cea Pala, de la , canteen' de jale pentrumorti,' la ,cantecul veselier , dela , cantecul strainata-tilt in doua variante la , cantecul mangaios, c sat , can-ter de mangaere tot in doutt variante. Ba gasim acichiar ,Versul:preot,ilorc, Versul popi Iliea, care s'aulasat popiea. Mai sant apol cantece intitulate , Despar-lirea a doi tineri', ,Nevasta traind rat cu barbatul`.,Versul fetelor, ce raman nemaritate.' Interesant dinpunct de vedere national, este insfarsit ,Versul ru-manuluily care este o lucrare curat artificiard, §i nue de loc popular, cgci :

,Salta mai rumane, saltaa (?) jucarea ci-al inaltajucarea ci-al rumaneascafie tine o huleasca.ap Romulus seiltacu picioru in panzant dacu sota care avea,and cetatea o zidea....

Colinda ,streinataific si ,Versul lui Adam' se rega-seste in manuscriptul nostru de pe la 1800. Mai ve-che, adica de la 1784 sant apoi colindele din sborniculnostru, cari apaqin clasei colindelor lunzefti 2) §i.

adia : ,cantecul voinicului streinc si ,cantecul alrumanilor viteji( dupa care. urmeaza adevarate can-tece populare, balade in adevaratul sens al euvantului:

1)

2)No. 6 p. 11-13.

a-b.Fol. 290

COLINDE 473

,Stihuri in versus i pentru Grigorie Ghica. Vodat i.,Alte verfuri In stihuri pentru rapausatul ManolacheBogdan si a lul loan Cuza. Mal confine ,Stihurileprea inaltatulur domn Alecsandru Costantin Moruzvoevod 1806.4 Cu alta ocaziune vom publica acestec olectiunT manuscripte.

Cel d'antabl care a cules si a publicat Colinde a fostAt. Marian Marienescu. Editia antitia in Pesta 1859,

i retiparita la Bucuresci 1861. Aceasta colectiune, peDag marele ei merite are insa defectul schimbeirilortenclenfioase, Carl s'ar'i facut cu scopul de a arata ca inaceste colinde s'au pastrat pomeniri romane chiardin timpurile sand s'a zidit Roma, cad culegatorul acaul at si a gasit fetele Sabine in colindele romane.

Din punctul de vedere critic au fost colindele foartebine cercetate de catre d G. Dem. Teodorescu1) carecu aceasta ocaziune a publicat o suma insemnata decolinde din propria sa colectiune.

Sub titlul ,Deosebite cantece` s'au mai publicat ast-fel de colinde alaturea cu ,cantecele de stea, ale luiAnton Pann, earl' in cea mai mare parte nu santalt-ceva decatreproduceri din colectia lul Marienescu.Insfarsit a mai publicat Burada o colectiune insemnatAde colinde din Dobrogea 2). Alte Colinde se afla ras-pandite prin diferite ziare periodice. Studiul luT Man-giuca asupra colindelor are importanta prin

1) Notiuni despre colindele romane de G. Dem. TeodorescuBucurescI 1879.

8) 0 cillatorie fn Dobrogea. Iasi 1880 pag. 38-104') Calindariu pe anul 1882 Oravitia 1881. pag 1-48

qi

§i

§i

TO9

474 LITERATITA POPULARA ROMANA

dovedirea esistenteT colindelor * la alte sArbatorl a-fara de CrAciun.

Considerand acest material maT de aproape neputem convinge kor, pe de o parte de originea lite-rarA a coprinsulul lor, pe de alta de originea popu-lar& a formei lor; adica, diecib §i dascali luau unsubject §i '1 versificau intr'un mod analog cu. aka nu-mitele Colinde lume*ti, carT in fond nu sAnt alt-cevadecal inski Xantice din batrAnic intrebuiNate cani§te colinde. Mai sus am aratat identitatea legendefdespre Sf. Vinere cu Colinda publicatrt de D. Teodore-scu. Tot ka am arAtat inraurirea legendelor §i apo-crifelor religioase asupra colindelor din colectiunealul Marienescu. La aceasta se §i mArgine.4te in fond cer-cetarea noasta care este istorica Si nici de cum estetica,adica noT n'avem de scop de a arata mecanismul internal asimilarei ci numal legatura ce esista intre literaturapopulara versificatet fi cea prozaictl §i iarkI legAtura cualte literaturl analoage. Chiar §i pentru colindele ver-sificate gasim foarte kor paralele in literatura ru-seasca §i slavoneasca, in special cu ka numitele :stihurT duhovnice culese de Bersonov, 1) ,Ver§ul lamorlic 15T are o analogie afara. de paralelele din colec-liunea Bersonov, §i in cel slavon publicat de Nova -covicl. (2)

Cu aceeasta ocasiune maT tractam ad o parte in-semnata din literatura popular& romana, care pentrumulV este singura espresiune a poporuluT, adicA ante-

1) Ritleki perehojie fasc. I-VI Moscau 1861-18632) Primeri etc. pag. 492-496 peememrti."

BALADE 475,

cele populare. i aci avem aceleasT vederi in conside-rared lor, ca si la colindele. Se intelege ca vorbim acinumai de balade Tar nicT decum de doine sad hore,adica de cdntecele lirice ale poporulul roman. Acesteapot fi cercetate numai dintr'un punct de vedere estetic,§i cand at fi vorba de poetica romans, Tar nu aci undocautam izvoarele si filiatiunile literaturel populare. Lao Ind:Wine oare -care de simtire, intreaga omenire esteuna si aceasT si pretutindenea resuna echoul vibratoral cantariT unui popor, sand 'sT a esprimat in modulcol mal Malt un simtimant al inimeT sale. Aci se intal-neste literatura universall, si prin asta se constitue li-teratura universals,, numai coloritul este deosebit, cardprintr'aceasta se esprima, nationalitatea.

Cu totul diferite sant Ina baladele popoarelor introdansele, cad se aseamana, numai in forma esterioaredar se deosibesc prin coprinsul lor. In balade se canal, olegend& localistd, un erou national qi ast-fel se de-osibese baladele intre dansele. NoT insa am aratatdeja ca si legendele localisate intr'o tars, nu sant tot-de o datA si originare dintr'acea tara, ci sant un ma-terial fluid comun multor popoare prin cale de imigra-tiune si imprumut mutual, care mai tarziu a fost loca-lisat, schimbandu -se adesea numai numele.

Cercetarea noastra decT, are de asemenea numai sco-pul ,d e a cauta analegii si paralele la baladele noastre po-pulare si de a ne apropia ast-fel de originea lor. 0 greu-tate enorma intampinam in lipsa de colectiunT ante-rioare manuscrise,;si in lipsa de colectiuni critice; cadpans acuma nimenT nu s'a incercat a aduna la un loetoate variantele col putin din colectiunile tiparite, ca

476 LITERATURA POPULAfii ROMANA

sa. putem ajunge a fixa forma primitivA a acestor can-tece, variata in colectiunile provenind din Bucovina,Transilvania, Romania si Dobrogea.

De altA parte nu s'a observat indestul legAtura in-fling ce esista, intre colindele lumefti §i ctintecele po-pulare. Se Intelege cA nu este locul aci pentru cer-cetari asa de intinse, necesare pentru fie-care cantecin parte ; ca specimen pentru acest fel de cercetAripomenim monografia eruditA a d-lui HAsdeu asuprabaladei roman ,Cucul si turturica.(1) In acest modar trebui cercetate toate cAntecele populare.

Noi ne mArginim la unele mid esemple, indestull-toare pentru scopul ce ni l'am propus, de arAta pe deo parte legatura cu colindele, de alta cu productiunianaloage ale celor alte popoare.

Cunoscuth ca una din cele mai frumoase cantecepopulare este admirabila baladA ,Miori0.` din colecti-unea lui Alecsandri. Trecem peste greutAtile limbistice,ce conline, si ne oprim la coprinsul. D. Odobescu afAcut un studiu foarte poetic in ,Revista Roman 2),despre aceastA balada si a ajuns la concluziunea, ca.,mandrul voiniceltras printeun inel` omorat de ca.-tre Ungureanu si de cel Vranceanu, nu este alt cine-vade cat AdonisTamuz din legendele semito-egiptiene.Pe acest Adonis impreuna cu intregul cantec '1 rega-sim in ,Judecata p5.curarilor4 din colindele d-lui Ma-rienescu 3) repetat apoi in antecile de stea 4) si repro-dus acuma de not

I) Cu.v. den Vatr. II. pag. 501-566 fli 684-705.9) An I 1861 pag. 34 -57.9) No. 21 pag. 164.4) Ed. Bucur 1878 pag. 101-103.

BALADE 477

Judecata pAcurarilor.,Trel pAcurari sant pe munte

Leru-I Domnult !§i vorbesc de zile sfinte,Din parinti sant pacurari§i toti trel sant veil primari.

PAcurariu cel mai tanArtoata ziva sufla in fluer,*i de turma sa se uita,§i per di in seama multA.

Cel intelegease vorbea, legea-o faceapentru ce nu le-a pazit§i la lupi le-a parasit ?Si-i desleaga-o judecata,ca de spada, sau sageata,§i de mina for sa pearl,soarele stand de sears.SA-1 astupe cu mohoareInca in rasarit de scare !

,Pacurari ! ma judecatidarn capul nu-mici de vreti, ma sagetati.§i va rog ma 'mormantatiin slrunguta oilor,in cel strat al florilor ;§i va rog a ma-asturfa.cu cea gluga neagra a mea,fluerul de la curea.ca cu vantul eu sant frate,

Matt

l'ati

478 LITERATURA POPULARI ROMANA

*i de-a incepe trist a bate,gugivara s'a mi§ca,fluerutul va canto. :,oT frumoase *i cArunte !mandru v'am cantat de multe,herbed' §i mielu§eT,blestematT pe sotil meT,ca m'au sagetat in stand.§ii nu §tiu sl flu de villa!'Cel mai tanar ca muriavanturile '1 batea,gugivara se mi§cafluerul '1 canta

0 inchinam spre sanatate.c

Sceneria este intocmaT ace4 ca in ,Miorit,a` daromorul este mai bine motivat in ,Judecate unde esteo pedeapsa pentru neingrijirea turmeT, de cat in ,Mio-rite unde Moldoveanul este jertfa pizmeT Vranceanu-lui Si a UngurianuluT.

Miorita nasdravana, care lipse§te in ,Judecata` segrise§te in Colinda care-T precede imediat la Marienescu,PAcurarul §i mieluta4.

lar ,maicuta batrAnac din ,Mioritac se regase§temai cu acelea§T cuvinte in cantecile populare culesedin Dobrogea, 1) cu deosebirea nurnal ca sceneria eschimbata.

Maicuta bAtrb.nti ce-§1 cauta feciorul o regasim §i

1) Mirada loc. cit. pag. 113-119.

BALADE 479

in cantecele populare grecesti 1). Tot acolo $i meta-fora : a se insura in loc de a muri 2). Pans acuma instin'am gasit la alte popoare o analogie perfecta cu ,Mio-ate a care! intima legatura cu Colinda o credem do-vedita.

Observam aci, la acest esemplu modul, cum se des -volta literatura nescrisa. Un cantec, un basm spus odata, se schimba deja in gura aceluea ce '1 repeta ,

-caci se adauga si se scade dupa asemanari si asocia-Akint de ide!, fondate in rationamentul poporului. 0sump, anume de elemente, ce esists in popor, santcombinate in diferitele moduri, prin cart se esprimasubjectivitatea fie-carui povestitor sau poet popular.

Trecem acuma la un alt esemplu din cantecele po-pulare si loam aci balada despre zidirea manastirelArges, nascuta dintr'o legenda localisata in Romania.Intr'alt loc, 2) am studiat originea credintei in ,staff!`.spiritul ocrotitor al case!, care credinta nu este numairomaneasca ci aproape universals, incepand de la ere-dintele Si obiceiurile egiptene, pans la cele germanesi slave. Pretutindenea se povesteste de zidirea unuiom in temelie, al carut suflet ramane ca spirit ocro-titor al case! sau al zidirel. Din zidirea unui om,s'a prefacut cu incetu zidirea umbrei sale in temelie

1) Th. Kind. Autologie neugriechischer Volkalieder. Lpzg 1861rag. 124-126.

Liebrecht, zur Volkskundelleilbronn 1879 pag. 188 pag. 198alte paralele pag. 211.3) Germania ed. Bartsch, Nona eerie XIV (XXVI) 1880 pag.

210-219.

3)

ai

480 LITERATURA POPULARA ROMANA

stand ast-fel in legatura cu credintele, ce atribue um-brei o substanfialitate deosebitd.

In credinta romans avem ambele stadie ale des-voltarii, ce a percurs aceasta legenda. In balada avemInca zidirea until om In temelie, §i in obiceiurile mo-derne nbservate de catre zidari §i descrise de Ale-csandri, cu ocaziunea baladel, avem starea a doua,unde umbra omului inlocue§te trupul omulul.

Credem aceasta balada foarte bine cunoscuta citito-rilor no§tril pentru a o mat reproduce §i ne marginimla indicarea cator-va paralele din literatura univer-

pentru a dovedi raspandirea universals, a ace -stel legende, care s'a localizat in Romania. Intocmaiay. este §i legenda serbeasca despre zidirea oravluiScodra,1) care este cunoscuta Si in Albania, 2) unclese mai poveste§te ca in timpurile de demult se jert-feau oamenii pentru Intarirea zidire1.3) Identitatea in-tre aceste baladele este atat de mare, in cat in a-mandoua balade este Insa§i femeea tanara a unuia_din ,me§teril mail' care se zide§te in temelia§i acolo unde e zidita se nate un izvor minunat ;Romani :

o fantana: ling,cu apa puling,cu apit saratacu lacrimi udatti.

la Slavii : o fantana de lapte.

Talvj: Serbische Volkslieder I Halle a. Leipzig 1835 pag..117 arm.

9) Hahn. Albanesische Studien. lens. 1854 pag. 200 No. 73.9) Ibid. pag. 160.

Alecsandrl, poes. pop. pag. 292.

sail,

ors uluT,.la.

1)

1)

BALADE 481

La Grecii 1) apoi gasim o balada analoaga, relativala zidirea podului Arta, in a carer temelie se zidetefemeea me§terului celui mare; insfar§it mai pomenimo paralela ungara analoga9). Foarte pe larg a studiatLiebrecht §irul intreg de legende credinte §i basme re-lative la inmormantarea si zidirea oamenilor de 1413)

Balada populara Visul lui Tudor" a fost adusa. In le-gAtura de d. Hasdeu4) cu apocriful vis al Maicii Domnu-lui, tractat de nor mai sus. Nu tagaduim posibilitatea in-fluentei acestui apocrif, dar mai intaiu trebue cautatetote paralelele romane, apoi cele din alte literaturi, carese apropie mai mult prin forma poetica; abia dupa ace-stea s'ar putea reveni asupra apocrifului, ca asupraunui prototip posibil literar.

Prima variants din Romania este acea din colecOu-nea lui Pompiliu intitulata Stanciu §i Voch4e.Deja aci vedem odeosebire fundamentals, cad nu vi-seaza acela la care apoi visul trebuia sa se implineasca,ci Voch4a sora lui ; §i ce e mar mult, visul aci nicenu se inpline§te intocmal. In aceea0 colectiune seafla a doua variants Tudor Si Catit,a' care a per-dut deja cu totul caracterul tragic 6).

A treea variants este apoi balada dinBucovina intitu-lata Petrea." Aci vede insu0 eroul in vis armele

1) Th. Rind. Antologie neugriechischer Volkslieder Lpzg. 1861pag. XXI ; p. 90, 94, si p. 205 urm.

2) Aigner, Ungar. Volksdichtungen Pest 1873 pag. 82 i p. 1613) Zur Volkskunde Heilbronn 1879 pag. 284-296.4) Cuv. d. bgtr. II p. 400-402 §i p. 721-723.6) M. Pompiliu, Balade populare romane. Iaal 1870 pag.68-708) ibidem pag. 74-75.') S. Fl. Marian, poesii popor. rom. I Cernitufi 1873 pag. 74.

Gager, Et, pop. row. 81

si

482 LITERATURA POPULARA ROMANA

Id sfaramate, §i este inteadevar prins de potera ; darnice Petree n'are sfarsitul tragic al luT Tudor Vla-dimireseu, 0.'0 Turca, calul sAu cel lute it seal* sA-rind cu dansul peste zidurile cetAiT.

In sfArsit a patra variants ardeleanA, 1) al careerou este Pintea, capitanul de haiducT din secolul tre-cut, care 10'. trimete fartatil in Baia mare pentru aaduce merinde, Tar :

,Pintea tang foe ramase,darn somnul '1 luase,si un vis rail a visat,singur de s'a minunat.Par'ea sabia cea no*i se rupse tocmal in doua,par'ca sabia cea vechiA,i se rupse la urechia,si de vis s'a spaimAntat,cat fu indatA dWeptat.`c 9

visul i se implineste, cad el cade lovit de catre pote-rasil, cari au incArcat arma cu tree fire de grA.0 sfant§i cu un plumb mic de argint.

Ideea fundamentalA a tutulor acestor variante esteun vis alegoric, tragic, care in cea mar mare parte seimpline§te. Ast-fel de visuri profetice regAsim $i la altepopoare; asa d. e : visul fetel in cantecul grecesc 3); visulCerirel mumel Jul Firud din ahnameh persan, carein noaptea inaintea mortil lul Firud a visat, ca un

1) At. M. Marienescu, Balade. Pesta 1859 pag. 109 115.2) pag. 112 113.8) Kind. 1. c. pag. 72-74

BALADE 483

foc a ars cetatuea si muntele pe care se aflau sialte de felul acesta, daces ne marginim numai la ast-felde visuri tragice ; mult mai numeroase sant visurileprofetice in genere dar ele. nu ne intereseaza aci.

0 figura foarte poetics, care este tema unel balademult variate, este cresterea a doi pomi din mormintelea doi tineri ce se iubeat in viat,a, care pomi se coprindapor unul pe altul. Asa in balada ardeleana sinaframa" culeasa de Marienescu din Baia mare si dupafoaea ,Bucovina` unde e indicat ca e de origine arde-leana2). Aceasi balada se afla apoi inteo varianta putindeosebita in colec(iunea lui Alecsandri 3) aci pa-sagiul respectiv dupa Marienescu, fiind aceasta colecti-une destul de rard la not in tares :

,Din el frate, a esitun brad mandru cantinat,pe biserica culcat ;dar din ea o viisoara,tined* frumusoara,ce din zori si pang. 'n searspe biserica s'a 'ntinssi cu bradul s'a cuprins."

Aceasi figura poetics o regasim la SerbP) la Greet'moderni6). Kind, editorul cb.ntecelor grecesti aduce osums de paralele 6) de unde reese, ca, aceasta figura.

1) Gubernatis, zoological Mythology I. 117.3) pag. 50-54.3) Poesii populare pag. 20-23.4) Talvj. loc. cit. I. p. 685) Kind. loc. cit. p. 110-112.6) Ibid. p. 210-211

Iata

484 LITERATURA POPULARA. ROMANA

se regaseste si in literatura spaniold, si in cea por-tugesa si in cea norvegiana, etc. Literatura intreagaasupra acestei figuri din balade se afla la Liebrechtla care mai addugam observatiunile lui Perger 2). A-ceasta balada nu este alt ceva decat o paralela la le-genda cea vechie despre Tristan i lsolde, care e res-pdndita peste lumea intreaga intr'o multime nenumd-rata de variante.

Insrarsit mai pomenim o balada populard despresoacra cea rea, o temd destul de Tubita de catre popor,pe care o intalnim atilt in cantece cat si in povesif sibasme, si numai arare on Ia masteha sad muma vi-triga locul soacrei cell rele. Asa balada ardeleana, in-titulata ,Soacra 3) localisata in Cluj. Junele inaintede a pleca la oaste la Belgrad, lash tandra sa sotiein ingrijirea mumei sale, dar,

Soacra, nora lua,s'f-o punea de a speila,

punea de a frdmantalemnele de a le tdia,apoi pe-urmit o'nchideasi mancarea i-o dadeain valaul porcilor,in blidutTul puilor.

Nevasta se roagh, Belgradul se sfarama si tandrulse intoarce acasd ; aci '10 gaseste nevasta moarta defoame; fulgerul trasneste pe soacra.

1) Z. Volkskunde pag. 166 si 282 183.2) A. Perger, Deutsche Pflanzensagen 1864 p. 13-14.

Marienescn loc. cit. p. 17-21.

1)

'sl-o

Si -o

3)

BALADE 485

0 variants putin schimbata se gase§te in colecti-unea luiPompilid, 1) in care variants nevasta chinuitade dare SJacra-sa nu moare, i pedeapsa acestei dinurma nu este dumnezeeascd, ci insu§i full el o leaga{le coada calului, ca sa fie tarata prin nine i targuri.

Balade analoage se gasesc i la Green moderni2)apoi la Spanioli, la Sarbi, chiar la Lituani intre ,Doi-nele lor.3)

Ne ajung aceste putine esemple, pe care le putemlesne spori, pentru a arata legatura ce esista intre ba-ladele noastre §ibaladele altor popoare, mai cu seamscu acele ale popoarelor invecinate.

De alts parte constatam, ea aceste balade n'au deloc o forma fix in literatura noastra nescrisa, ci sant a-daptate imprejurarilor §i localisate in mai multe Orli alelarei, pretutindenea, unde se afla cantatorul respectivdin gura carula s'a cules. Ace4 balada e localisatd.in Romania de catre cantatorul roman, in Bucovina deeel bucovinean, in Ardeal de cel ardelean si a§a maideparte. Tot a§a se schimba i eroul dupe Inc i im-prejurare. Aci este Tudor, dincolo Pintea, in Wallaparte Petre, eroul uneia §i acelea§i balade.

Este deci, dupe convingerea noastra, cel putin pri-pit de a trage conclusiuni etnico-psihologice, despreistoria §i cultura romana, dupe aceste balade, fare dea face mai intaia o comparare critics intre diferitele

1) loc, cit. pag. 50 55 FecTorul si pedepsirea maicl-sa".2) Kind, loc. cit. pag. 130-135. Passow. Carmina Graeciae Lpzg.

1860 pag. 335 um.2) Kind 1. c. p. 216, Nesselmann Doinas Berlin 1853 p. 606 v.

§i Liebrecbt loc. cit. pag. 187.

486 LITERATURA. POPULARA ROMANA

vari ante §i a ajunge mai intaid la un prototip comun ro-man, care trebue apoi comparat cu baladelepopoare; Inca §i mai pripit, bachiar gre§it este, de a sebaza totul pe o singura coleOune.

Cel d'antaid, care a cules baladele romane §i carea dat un irripuls puternic acestel ramure a literature:populare este Vasile Alecsandri, a carui muss s'a a-dapat la acest izvor, de o vecinica fragezime. Dar clackpe de o parte II santem recunoscatorl pentru culege-Pea, de alts parte din puntul de vedere critic, nu pu-tern sa nu observam, ca Alecsandri n'a pastrat bala-dele culese de dansul in forma for primitiva, ci, pre-cum spune insu0 au fost ,indreptate` de dansul ; cee drept, cu mult simt, poetic, dar totusT, sant indreptate.

Mai intaid le-a publicat Alecsandri in suplimentul la>Romania literara" apoi ca brosura separata, Si dej a subo forma schimbata la 18521) in sfarsit, impreuna cu

doine si shore' intr'un volum respectabil la 1866.2)Baladele din Ardeal au fost culese de At. Marian

Marienescu 8) care si aci paciitueste in contra spirit ulutpopular prin neologisme i schimbari tendinioase infavoarea latinismului 4). Dar aceste schimbari nu seintind mai departe decal la schimbarea a cate unuisingur cuvant.

Din Valea Crisului a cules apoi Miron Pompiliu2) osums de balade le-a publicat pastrand cu sfintenie

1) V. Alecsandri, balade adunate i indreptate L Iasi 1852.2) V. Alecsandri, Poesii populare ale Romitnilor Bucuresti 18663) At. Marian Marienescu. Poesia popurala. Balade culese si co-

rese Pesta 1859.4) Miron Pompiliu. Balade populare romane. Iasi 1870

celor-alle

§i

ORATII 487

forma for originals. Tot ap. de exacta este apoi colec-tiunea lui Marian 1) din Bucovina §i cea de Buradadin Dobrogea 2). Balade au mai Lost culese §i publi-cate de B.descu in Convorbiri Literare( tot aqa §ide Creanga.

La aceasta se margine§te tot ce avem pana acumadin tesaurul nesecat al poesiei populare roman. Dinaceste colectiuni, cea a lui Alecsandri a fost tradusain parte, in limba germana, francesa Si englesa, earSchuller a tradus o parte din baladele lui Marienescuin limba germanti.

Ca sh terminam ca productiunile rimate ale popo-rului mai cu seamy cu acele de provenienta literary,mai pomenim §i Oratiile, ce se On la nuntile Ora-ne§tI §i ,cererile de ertaciune rimate, ce se obici-nuesc cu aceea§i ocasiune.

Deja batranul Cantemir pomenWe aceste oratiuni3)can stau in legatura intima cu cele alte obiceiuri dela nunta ,Conacaritul sau Colacaritul §i Vornicitul(Ideea generala a acestor Oratiuni, din earl cunoa§temcel putin cinci variante mai mult sau mai putin diferiteintre dansele, este cum ca un flu de imparat s'a dusla vanatoare §i a dat de urma unel caprioare, care

9 Simeon Fl. Marian. Poesil populare romiine adunate si intoc-mite. Tom. I Cernauti 1873.

2) Teodor T. Burada, 0 calittorie in Dobrogea. Iasi 1880 pag'107-217.

3) Descriptio Moldaviae ed. Bucuresti 1872 Pars II. cap. XVIIIpag. 131-132.

488 LITERATURA POPULARA ROMANA

s'a ascuns in cutare casa §i acum yin solii acestul flude imparat de o cer sa li se dea pentru stapanul forzicand, cg de nu se va da de bung voe, va veni insusiimparatul o va lua cu de a sila.

Mai cu acelea§1 cuvinte regasim aceasta oratiuneimpreung cu toate cele alte obiceiuri de nuntg atat laSerbbl) cat §i la Albanesi 2) cat §i la alte popoare sla-vice. Sumtov a scris in limba ruseasca o carte insem-nata asupra acestor obiceiuri, cantece §i oratil de nuntadin care carte daJagici un extract destul de mare 3). Nueste insa scopul nostru a urmgri aci aceasta temp,.

In privinta eererilor de ertaciune, observam, ca pede o parte am aratat mai sus4) inraurirea ,Intrebari-lor asupra partii privitoare la zidirea omului, pede aka, cg manuscriptul artistic de pe la 1750 din carene da d. Cogalniceanu unele estracte 6) contine §i oast-fel de cerere in prosa, scrisa de sigur de dascglulposesorul §i autorul acelul manuscript artistic.

Texte din Orqiuni etc. s'au tiparit mai intai de G.Clozius in Sibiu. NoT avem numal editiunea din 1867apol putin schimbate in Bucure§ti6), alt text se dig. inAlbina Pindului7). Cu totul schimbatg §i prelucrata

1) Talvj 1. c. II. pag. I-XVIII2) Hahn loc. cit. pag. 144 urm.8) Archly. f. slay.Philologie vol IV pag. 664-669. Mai vezb Ryb-

nikoff. Pesni, vol IV St. Ptrsburg 1867 pag. 105-1544) pag. 268 269.5) Revista pentru Istorie, Archeologie si Filologie fasc. I. 1882

pag. 85.6) Oratiunl tinute la nuntele tariinestI Bucur. 1879.7) An. II. 1869 pag. 11-13.

$i

ORATIf 489

este aceast5. oraliune de catre Paunescu, Buc. 1848care confine 2 variante; tot a§a schimbate sant cele deBancilal). Insfar§it a mai publicat episcopul Melhisedec2)textul uneT oratiunY §i a cererilorc reproduse maitoate de noi in ,Chrestomatiac noastra. Un text frag-mentara publicat Schmidt 3).

4--e--0.4-6--

') Colindele Craciunului etc. Sibiu 1875.2) Convorbirt literare an XIV p. 292-297; mai comparg li vari-

ants din Oratil etc. Craidva 1879 pag. 3-19.3) Das Jahr u. seine Tage Hrmstdt 1866 pag. 23-24 No. 126.

IROZI (VICLEIM)

Alaturea cu ,Colinde4 si de aceeasI origine estepiesa teatrala, care corespunde .misterelor Nasterer`medievale, care in Transilvania si Moldova a capa-tat numele de lrozi, dupa regele Trod la care yin eelire cral de la rasarit, si care porunceste omorul co-piilor din Vitleem. In Muntenia din contra s'a numit,Vieleim adica Betleem" dupa numele orasului,unde s'a nascut Mantuitorul.

Deja de timpuria se praznuia in biserica din Galliasi din Egipt nasterea Mantuitorulig, care dupa aceeas'a adoptat de catre biserica occidentala si apoide cea orientala ; si curand dupa aceea s'au intro-dus ceremonil alegorice in liturghia, pe cand se Pa-cea cetenia4 din Evanghelia lui Matei cu buna ve-stire. Tot de o data se introduse in oficiul bisericescsi inchinarea pastorilor. Un pas mai departe era, ca serepresenta insusi in biserica riasterea Domnului, puin-

IRO g (VICLEim) 491

du-se o easla, inaintea careia veneau ceT treT era! dela rasarit de se inchinau si aduceau darurile lor. Dinpantifoanele sT rasponsoriele ce se pomenesc dejain secolul VI s'a desvoltat cu incetu dialogul, insotitde cantece, ce se .aseamana cu cantecele noastre destea, intre pastor! si. ingerul, pastoril si ingerii si asamai departe. Abia mai tarziti s'a introdus regele Irodin aceste ,,misterie.'

Textele cele mai vechi latine din sec. XI sant origi-nare din Gallia, de aci s'au introdus de timpuriu acesterepresentation! in Germania si s'au raspandit mai de-parte si in alte tad. In special au studiat du Meril,Wein-hold, si Schroeer originea *i desvoltarea acestor re-presentatiuni dramatice, relative la nast erea DomnulutPe nob ne intereseaza a constata ca in toate textelecele vechT anterioare mijlocului sec. XIII lipseste nu-mele celor trei craT, ci se numesc simplu : regele eeld'antaiu, regele al doilea si regele al treilea. Abia dupaacea vreme apar numirile de Balthasar, Gaspar si Mel-chior, car! au fost apoi adopt ate de catre intreagaCrestinatate. Interesant este ca ,,Intrebarile< din co-pia de la 1809 n'au aceste numirT, cad. fiind o tra-dueere dull& originale bizantino-slave reprezinta tra-ditiunea orientala, deosebita de acea occidentals, careporecleste pe ceT trei cral cu numirile pomenite. Iatapasagiul respectiv, destul de instructiv. 9

Intrebare. Cum au fosta numile celor treT crab cean adus daruri la nasterea but Hristos ?

Waspuns. Elemeh, Eleorii, Elavii.

1) pag. 4

492 LITERATURA POPULARi ROMANA

Intrebare. Dar dad, au mersa acolo ce au zisa ?Raspuns. Elemeh au zisa : veniti sa ne inchinam

imparatului nostru, Dumnezeu, iproci, si eel l'altI. 4Acele texte latine, a caror forme cele mat vecht au

fost publicate de Weinhold 1) si Hartmann 2) au fostdesvoltate si prelucrate in Germania, unde au capatat oforma fixata prin poetil german1 din perioada Refor-matiunet. Insult Hans Sachs a compus un ast-fel de,Weihnachtspiel.`

Impreuna cu protestantil au venit apoi,Irozii( in Un-garia si Transilvania, unde s'au pastrat pans in zivade astazi, si au fost studiate pe o scars foarte intinsade catre'Schroeer, care ajunge la conclusiunea, ca. tex-tul ,Irozilor", ce se obicinueste la Sa§il din Transilva-nia se trage de la un text fixat in Germania in secolulal XVI. Schuller a publicat un ast-fel de text, insotin-du-1 cu oare care observqiunl 3).

De aci, adica de la SasiT din Transilvania, au venitIrozil si la not, eel mult in secolul trecut. Niel' Cantemir,nice Sulzer nu pomenesc de IroziT, ci eel din urrna numatjucarfile de papule. Dar din momentul introduceret,s'ai'l bucurat de o mare reputatiune la Romani, careabia in zilele noastre a inceput sa. scaza. NIA ce nespune d. Cogalniceanu 4) :

2) K. Weinhold. Weihnacht-Spiele and Lieder ed. 2-a Wien1875 pag. 62 65.

2) K. A. Martin. Hartmann. Ueher das altspanische Dreikoe-nigsspiel. Disertatiune de doctorat. Bautzen 1879 pag. 43-46.

8) I. C. Schuller. Ein Deutsches Weihnachtspiel aus Siebenbiir-gen. Hermannstadt 1859.

4) Revista pentru Istorie, Archeologie qi Filologie I. 1882pag. 33.

-

IROZT (VICLEIM) 493

,Dascalii si diacil, intocmaT ca in Fran0 les cleresde la Bazoche erau invaOtori, erau zugravi, erau can-tareti, erau chiar actorT represintand misterele religi-oase, ce pretutindenea au fost inceputul teatrulul mo-dern, si din care rama'sitele ni sant pastrate Inca prinirodul sau betleemul nostru, cari din ziva de Craciunsi pans in lasatul secului percurg stradele oraselornoastre, si care se represents mai cu deosebire decantare0i de la biserici. La inceputul inch al acestuisecul irozii erau tinuci in onoare mai mare, fist boeri-lor celor mai inalti, imbrdcari in haine de stofd auritdnzergeau la curtea domneascci si la casele boeresti celemai insemnate de representau scenele religioase. Acieste loc sä regret ca Inca cat este timpul, nu neingrijim sa pastram ultimele rainas4e ale irozilor, cariseculi intregI cu papusele au fost teatrul nostru po-pular.'

Acest regret este numal pe jumatate justificat, cad.posedam texte din Irozii< chiar in mai multe redac-iunT, dar din jocul cu pcipusele nu se gaseste nimica

scris nici tiparit.Textul eel mai vechiu se afla in manuscriptul nostru

de la 1821 coprinzand patru pagini 1), Si este maimult un dialog, amestecat cu cantece intre Irod im-paratul, si eel trei fi/osofi de la rasarit, cari se nu-mesc aci Valtuzar, lrimie §i Melhior.

Acest text din Irozi se potriveste mai mult cu urma-torul text scurtat, care se afia in cantecele de stea alelul Anton Pann, intitulat: Intrebarea lu! Irod si ra-spunsul Magilor.c

I) pag. 5-8.

49¢ LITERATURA POPULAR/ ROM/A'/

,Trod. Cine santet,T vol? de unde veniti i unde vhedlatoriti ?

.Melhior. Eu sant craiul Melhior de la rasarit, dupasteaua ce s'au aratat, cunoscand ca s'au nascut Im-parat mare pre pamant, merg pana la Vitleem sa mainchin luT.

Baltazar. Eu sant Baltazar de la Persida, care prinsteaua ce s'au aratat si prin proorocT inielegands'au nascut imparat Christos, merg ca sa ma inchinsi eu

Gaspar. Eu sant craiul Gaspar de la rasaritsteaua ce s'au aratat pe cer, am ispitit proorocil

i scripturile s'am cunoscut ca s'a nascut ChristosDomnii Domnilor, Craiul Crailor Imparatul Impa-ratilor, merg pana la Vitleem ca O. ma inchin sieu

Dar tu, ce imparat mare esti ?_Trod. Eu sant Irod imparat, care pre cal am Inca-

lecat, sabia in mana am luat, in Vitleem am intrat, pa-tru-spre-zece miT coconT micT am thiat, si tot Oman-tul s'a cutremurat.`

Anachronismul cu taerea pruncilor, de care se laudaIrod inaintea celor treT crai, nu supara de Joe pe po-porul, ba din contra ar sim0 o lips& esent,iala, daelacest moment de groaza, nu s'ar afla in ,Vicleim.c

Un text intreg a aparut la Brasov sub titlul ,,Can-tece de Irozr care a ajuns i la a doua editiune. E-ditorul anonim al acestui text este d. Hintescu, carene a comunicat ea a cules acel text din gura copiilorromanT din Schell BrasovuluT. Aci este deja o piesateatrala desvoltatd, a carer personal se compune din :

si

ca

va-wind

si

si

si

lui.

OZT (VICLEIA1) 495

Trod, regele ludeilor. Valtazar, Gaspar si Melhiord, regide la Orient. Ingerul; calugarul, talmacitorul lui Trod,ciobanul doi soldati; si coprinsul este mai desvoltat;caci se spune buna-vestire, intalnirea crailor cuIrod, i porunca acestuia de a omora pe toti prunciiclin Vitleem. Acest text s'a reprodus intocmai in edi-tiunile ulterioare de cantece de stea, din Craiova sidin Bucuresti care contin atat redactiunea cea scurtadupa Anton Pann, cat cea desvoltata dupl. Hin-t,escu 2).

Aceasta publicatiune compleeta a dat impuls i lidBancila 3) de a publica ast-fel de texte ; dar autorulsingur ne zice :

,Productiunea presenter este o imitatiune locals, pecare parte o am mai indreptat .i pe alocurea parte oam campus din nag,' prin care ,indreptare" i ,com-punere din note a miesorat in mod esential valoareapublicatiunel sale, care de alt-fel ar fi fost foarte me-ritoasa. Aceasta colectiune a lid Bancila coprinde cloudtexte de Irozi, sad precum i numeste Bancila : Colin-dele Craciunului, una in 4 acte cea l'alta intr'unact. Afar/ de aceea mai coprinde unicul text ce'lcunoastem pans acuma de un ,mystere de la passion'intitulat : Colindele Pastilor, care dupa asertiunea au-torului, se obicinueste pe alocurea in Transilvania.

Mai pomenim insfarsit scurta dar precisa dare deseams, despre ,Vicleimulc cum este usitat in Romania

I). Culegere de cantece si de stea si de irozi Craiova 1878pag 25-58.

2) Edit. 1880 pag. 60-61 .i 62-92.P. Bancila. Colindele Criiclunului si ale Pastilor Sibiu 1875.

§i

1)

§i

si§i

3)

sisi

496 LITERATURA POPULARA ROMANA

facuta de d. Theodorescul). Pleat d. Theodorescu s'amarginit mime la aceasta, scurta, dare de seama ; totu§ise poate cunoalte ca partea intaia se potrive§te cu tex-tul cel vechiu manuscript §i cel din Anton Pann, tar par -tea a doua se deosibe§te putin de cele alte texte de Irozi.

Reprezentatiunile publice au inraurit intr'un e-semplu curios asupra poporuluI §i i-au imbogatit limbacu un cuvant nou. Gam& insemneaza acuma figanin gralul popular; ceea ce se esplica numal printr'a-ceea, ca unul din eel trei erg adica Gaspar se repre-zinta ca un arap, caci dupa legendA era imparatulAraviei, precum it si insemneaza Bancila.

Cu aceasta ocaziune, cand se juca §i se reprezentascena biblica: na§terea Domnului, as intrat cu incetul §isubiecte profane in cercul reprezintArilor, jocuri depapu§e §i altele, singurul teatru popular! De aceste jo-curl nu posedam nici un text. Numal atata §tim catreese din cantecelul comic : Ion Papupriul a lui Va-sile Alecsandri, 2) care precum arata §i numele, esteinsu§I un ast-fel dejucator de papu§e. El insa le aruncauna cate una in co§clugul uitarel fiind persecutat degustul modern rafinat, care arunca intre morti, rama§i-tele putin considerate ale obiceiurilor §i jocurilor stra-mo§qtl.

1) incerearI critice etc. Bucureqt1 1874 pag. 48 49.3) V. Alecsandri. Opere complecte Teatru I. Bucur. ed. Socec

1876 pag. 55-65.

ca

-0.--001611-4P-

CARTI DE PREVESTIRI SI DE NOROC

Mara de cartile de origine crestinti, mai esistasi o sums de cart' de origine pagans, cari au intrat cutotul in popor $i s'au asimilat ma' mult ou dansu, decat cea ma' mare parte din cartile ce le am studiatpans acuma. Toate acele cart! an tendinta comuna dea radica valul ce acoperd viitorul, de aceea le am im-preunat toate sub acelasi titlu, de card de prevestirlfi de noroc.

Mai toate au dobandit forma for actuala in Alexan-dria din Egipt, unde se intalnea speculatiunea filosoticl.a Elenistilor, cu visurile astrologice ale Chaldeilor, si cumetafisica zoomorfica a Egiptenilor. Cali le astrologicesi cele de noroc erau resultatul acestor combinatiuniibride.

Cea ma' mare raspandire an gasit aceste carp.' lapopoarele Orientate, si le gasim atat la Arabi, cat si laEvrei si la Persani, representantii literari a aceste' mi-

Gager:lit. pop. Bom. 32

498 LITERATURA POPULARk ROMANk

scarf, ce a influint,at in modul eel mg adanc popoareleeuropeene.

De timpuriu deja s'au incuibat in Byzan, unde augasit terenul preparat, prin amestecul urmelor mitolo-gieT antice, cu ideile orientale aduse de care cretinismsi de catre sectatoril multiplI. Biserica insa fulgera in-potriva acestor eresiT deja Sf. Chrysostom din sec.IV le pomeneste intr'o omilie intitulata: , Pentru

prooroci eel fare. Dumnezeu ereticIc , care,omilie` s'au zis cand an vrut sa se despart& sufletulde trup.

Aceasta, omilie este pentru noT cu atat maT intere-santa cu cat, facand parte din ,Margarit`, a fost tra-dusa de catre Radu Greceanu la 1691, care a intre-buintat la traducere cuvinte rorndne tehnice, ce au simas neschimbate pana in ziva de asta-zi ; ceea ce do-vedeste ca, pe la sfarsitul secolului al XVII au fost dejainradacinate in limba romans

Iata pasagiul respectiv, care este foarte instructiv.9,Ca ce crestini sant aceea, cari pazescu basme ji-

dovestl elinesti ursitorile vrajile, i astrologhielei fa'rmacatoriele, advarele obriciri de zile, si de

lunT si de anl, trepepnice, cuviruri glasurT depasari, i ceea ce aprind luminT la fantanT si sa scalds,i ceea ce pazescu 1ntampinarile ceea ce mananca

jartvele bozilor sange sugrumat Gi mancat de biaramortacTune.'Noi avem aci o lista. intreaga de superstitiunT si de

card populare ce traesc in popor, cu o vecInica. traTnicie

Margaritul al lui loan Zlatoust. Bucur. 1691 fol., 132-a.

ra-

si si

Si

minicinoeit ei

eiel ei

ei ei 9i

fi

ai

CART! DE PREVESTIRI 499

Din Bizan au venit la Slavi $i de la Slavi la noT;si de aceea ne mArginim la indicarea izvoarelor sla-vice si grecesti, (Ara a lua in consideratiune paraleledin alte literaturT, la care itu ajuns aceste cart prinmilIocirea literaturei latine din decade* si din evulmediu. Numal simpla bibliografie a acestei literaturieste, imensa ; nu esista un popor, unde nu s'ar puteascrie carts intregi, desp're aceiasta literature ,de preve-stiri si de noroc.' NoT vom studia deosebit ,cartile deprevestiri," i ,cartile de norocc.

CARTI DE PREVESTIRI

Mijlocul cel mai puternic prin care au pdtruns ace-ste certi si carticele in popor, este adaugarea for pelangd calendare: mai cu seamd. pe langa acele calen-dare, care au fost destinate pentru un us indelungatde vreme ; asa mai intaid la calendarul pe un an,dupd aceea s'a sporit numdrul anilor la earl slujea ca-lendarul, s'a sporit i coprinsul for eretic-astrolo-gic, ast-fel a ajuns de la calendar pentru un an, launu pentru 100, apol pe 112 si in sfarsit pe 140 deant; si tot asa Si cu coprinsul. Asa avem deci in calen-darul pe 140 de anT tiparit pentru antaiasi data la1816 o enciclopedie intreaga de ast-fel de dal, adau-gate pe langd Synaxariul celor 12 lunT, adica pe Tang,insirarea sfinfilor, ce se praznuesc pe fie-care zi dincursul anulut.

In descrierea acelor carp ce o vom incerca acuma,vom urma sirul in care se afla in calendar. In generaltrebue observat, insult aceste dill au tirmat des-

§i§i

ca §i

BOO LITERATURA POPULARA ROMANA

voltarea ce o cunoastem deja din toate cartile ante-rioare, adica : textul cel mai vechiu, este cel mai simplusi mai aproape de prototipul slay, si cu cat este maT mo-dern, cu at&ta este maT amplificat ; cad a avut o des-voltare interns, o crestere naturals din vidstarele celevechi slavice, sadite in plmOntul Romanier.

Astrologhie

Inceputul Astrologhiei" it face prognosticul ce'l cu-noastem din toate calindarele din lume, adica pre-ziceri despre ploae si senin, frig si cald etc. adus aciintr'un sistem fix, cad aceste schimbari depind de pla-neta, ce stapaneste in anul cutare. Se intelege ca inaceste calendare mai figure aza si soarele si luna ca pla-nete, a caror numar se urea la sapte. S. hem dreptesemplu chiar prevestirile privitoare la planeta a patra :Soarele.

,Planeta a patra carea stapOneaste acesti anT TasteSoarele.

,Cu mare noroc staptineste pre eel putearnicl si pecral, si pre toate Domnfile ; si din paserl pe vulturi sipre soimi, si asupra hiearelor pre leu, pe pardos si petigri. Face rdndueal6 la ochi, la inimg, la cried, la vine,la partea trupulul despre dreapta. Dragostea la oamenide o potriv5.. Face la oameni, marl si inalte priceaperl,gingasi, cinstiti, randueall mare, indreptatoriu, veasell,vreadnici de cinste, maniosi, norocosi, rautatea urasc,adunarea lor cu oameni marl. Anul uscat, de masura,roditoriu, ganganii putine, musite. Stricare de pomi.Peaste de masura, racl multi. Tuna des. Prune multe

A STROLOGHIE 601

Peare §i meare de masura. Bucatele de toamnd preabune; mazdre §i ovdzul a se samdne la loc cu rave-neala, fan mult, orz, yin bar mult.

,Primayara nadeajde de moine, la Aprilie mestecat,la Maiu frig intaiu nu prea, dar roditoriu, la sfdx§itputin WWI de zdpadd. Vard intaid nu prea bine, a-poi se schimba cu ploae, zioa cald, noaptea rece. Iuliuruf prea cald. Toamna luminata bung, nAdejdea zapada,frig, soare. 'arra uscata §i friguroasa, intaiu frig, larnijloc cald pe Irma rdcoare.'

Dupa aceste prevestiri generale care se intind pestetoata sfera intereselor omene§tY, urmeaza o detaliarepentru fie-care zi de peste an.

Prevestirile generale erau menite de a inlocui la in-ceput in Calendar, toate cele alte prevestiff analogemai desvoltate, care circulau ca ni§te carticele deo-.sebite, adause dupd aceea Calendarului. Poporul tineinsa tare la ale lui, §i de aceea au ramas neschimbatetoate elementele, ce s'au alipit succesiv. De aci se es-plied pe de o parte, repet,irea prognosticilor §i pre-vestirelor, §i pe de alta contrazicerite ce se pot lesneconstata, intre diferitele prevestiff, ce compun calen-darul.

Specificarea temperature) ce urmeaza e facutd.pen-tru 20 de ani intermitenti, in cursul celor 140 de anipentru cari e alcatuit calendarul.

,Inceputul Planeteb de la Ianuarie aratd a§aIMAM ceatd. 2 senin §i vant moale, 3, 4 vant de la

apus, 5, 6 ger, 7 nor, 8, 9 frig, 10 pana la 15 moina 16zapada, frig §i vant. 17 senin, 18, 19 mestecat, 20 zdpa-dd. §i furtund 21 pand. la 31 ger tare, apob de mijloc.c

:

502 LITERATURA POPULARA ROMANA

Ne ajunge acest esemplu pentru caracterizarea pre-vestirilor. Observam Inca ca aceste prevestiri se gd-sesc numai iri calendare, tar nici o data, in forma decarticele deosebite. Cel putin nu le am gasit padsacuma, nici In manuscripte nici in tipar, de cat numaiallturea cu calendarul.

Cat de iubite de popor erau, ne dovedesc calenda-rele ce circulau la no! 'Ana mai de unaz!, poreclitect numele ,Cazamiac dupd, numele ,Zodiavlui` careinsotea acele calendarc, cu prevestiri astrologice.

In calendarul pe 140 de an! urmeaza apoi : ,Tablacare invata pentru steaoa, ce se chiamd rigara, ca Ase tie in fiqte-care luny in ce zi, in care luny sa. afld.cNoT o avem deja in manuscriptul nostru de pe la 1750,numai cu deosebirea ca steaua se nurne§te : 7'itara,§i are descrierea urmatoare a putere! aceste! steli, careIn calendar, este foarte prescurtata §i adaugata abialasfar§itul table!.

,Intru ansa putere inteacesta0 chip este ; De vavre cineva O. marga intr'o cale lung i d e va fi stioaaceea, improtiva to incotro vei sd, mergi, sau in mijlocUlcer!uluT sau dedesuptul pamantului, Inteace za in calesd nu mergi ; fii-t va cale trod noroc §i dobitoculuipacoste, §i sau intr'altA ceva pagubd, §i inc tie nesd-natate. Tara and vet purcede in cale de casd, §i va fisteao din ddiraptul tau, sau intr'o lature de o parte,intr'ace za O. purcez in cale ; fii-t va cale cu noroc §ifard, de paguba §i tie §i dobitocului sanatate. De vei

ASTROLOGBIE 503

vre sh o cautT aciasta, el nu-T gre0 dupa cum aratali randuiala el' aice, inteacIasta tabla.

,Cum umbla pe toate lunile arata -fata aice :Martie 1, 11, 21 la rasaritAprilie 2, 12, 22 intre rash,rit §i amiazdzi etc. §i

a§a continua tot sporindu-se cu 1 pand ld. Decemvrie,dupa care sta. : ,la 9, 19, 29, §tiut lucru este, in calesa nu purcezi, ca trebui aciala om sa de peste pacostefall. sminteala. '

Putin schimbat este in Calendar.Mdrturisim ca. nu §tim, cu ce planetA sau cu ce stea

sä identiflcam pe aceasta Titera sau Tigara.Urmeaza apoT in Calendar : ,Invatatura. in scurt all-

tatoare pentru ceale 7 planete` adica o prevestirepentru afacerT. d. e:

,Supt planeta SoareluT, Taste bine a cauta datoril §imoil §i lesne le veT afla.

,Supt planeta Saturnus Taste bine a pune temeliela invatAtura §i ceva a schimba. etc.

Dupd cele 7 planete §i influenta for asupra cre§tereTrodurilor, s'a maT considerat in deosebi influenta a-strologica a lunei, care a dat na§tere la o multime desuperstitiuril, ce maT trdesc in gura §i in religiunea po-poruluT. Mal sus am pomenit deja, ca poporul vede inlurid cand pe Cain, cand pe Sf. Gheorghe, ba chiar peun hot, care a furat o vacd, si s'a jurat pe lima., ca nueste vinovat; drept pedeapsa l'a tras luna la sine, im-preuna cu rugul langa care stetea atuncea. §i a ramasin luna ca povatil, hotilor 1).

1) F. Mueller. Siebeubilrgische Sagen. Kronstadt 1857 pag. 177No. 229.

504 LITERATURA POPULARi ROMANA

In special se atribue lunei o putere deosebita asuprafiinfelor de pe pamant, dupa diferitele fase ale eT.

AcesteT credinfe, in a carer desvoltare nu intramaci, datorim capitolul urmator :

Ardtare pentru seminte.

,Cand Taste cre§terea Lunil, sitmanta vartoasa, säse samene la pamant uscat; Tar cand scade Luna sa-manta cea moale, cum Taste inul §i canepa iproci, sase samene in pamant moale, ca inul §i canepa de s5,va samana cand cre§te Luna, sa va face prea inalta :Tar de sa va samana cand scade Luna, sa va face marscurta §i deasa.'

,Lemn de casa Taste bine O. se tae la August, laSeptembre, la Noemvrie, la Dechemvrie in sfar§itulacestor MI.' etc.

Sub acela§1 titlu din care am citat aceste doul esem-ple mar confine acest capitol §i aratare pentru infer-catul copiilor, precum §i un ,Haemorrhoscop ' dinmedicina medievala, adick : pentru letsatul sangelui,care sa se faca la ,civertul lunilor eel dintaiu. La ()a-men' tinerT sangero§T. la aceaste lunT : Aprilie, August,Dechemvrie. Iar la oamenT TO, manio§I sa se lasesange la a doao parte a lunii, laMaiu, Septemvrie, Ia-nuarie etc.'

Pe Tanga planetele mar stapanesc §1 zodiile peste lu-crurile lumel ace§tia ; de aceea mar urmeaza aci §i oasa numita Spunere de casnici, adica descrierea influ-enf ei constelafiunei cerWT, cand in trit soarele la fie-careluna, intr'o alts, zodie. A§a d e :

ASTROLOGHIE 505

,Ianuarie In 8 zile, vine soarele in zodia VArsAto-'lulu' de apd. La 1 zi si la 3 de va fi senin va fi anulroditoriu. Cine se va nate la 8 zile a lur Ianuarie areminte burl, trist, ganditoriti, Invdlatura IT place, careaIT aduce bogatie. Iar featele vor fi precepute, de apasä se pazeasca, si barbatul IT va muri si va rdmaneavaduva. De va fi la 14 zile sanin, anul va fi bun; Tarde va ft vant, va fi oaste ; Tar de va fi turburat, boaleIn dobitoace; Tar de va fi ploae sau zdpada atunceava fi scumpeate.' sau:

,Aprilie in zile, vine soarele la zodieaDe va fi zioa Pastelor morna, scumpeate va fi si used-dune ; iar de va fi zioa Pastilor frumoasd, roditoriu siuscat. La 3 saptamani dupd. Pastl de nu va fi verdeata,va fi anul neroditoriu. De vor fi florT multe de visinesi bune, asa va fi nadejdea si pentru vii.'

Toate aceste pa.rtr le am unit sub numele de ,As-trologhie", cher mai cu seamy, aceste part,T din urma,se potrivesc cu textele slavice din sec. XVI publicatesub acela§T titlu de Tihonravov,I) cart, precum spunesingur, au fost part,T deosebite intr'un manuscript mixtsi au fost unite de dansul sub titlul de ,Astrologhie.

Comparand aceste texte cu cele romane vedem, camai cu seamy partea romans, despre zodiile §i desprelcisarea sangelui, corespunde mar mult sau mai putintextelor slavice, 2) Tar prevestirile d'antaTudespresta-rea vreinurilor, sant prevestirT inherente fie-cdrui Ca-lendar vechiu, venite din Occident, unde se practicauIn genere ast-fel de prevestirT.

1) PamIatniki vol. II. pag. 398-4212) loc. cit. pag. 398-401 pag. 410.qi

8 Vi(elului.

506 LITERATURA POPULARA ROMANA,T

Gromovnio

Ideea fundamentals a tuturor prevestirilor este, c6nimic nu se intampla in lume, fara vre-o cauza oare-care si ca toate lucrurile lumeT acestea stau Introlegatura misterioasa intre dansele. Cad o cauza oar6-care are mai molt de cat un singur eject, ce derivldintr'ansul cu o necesitate absolute. Daca ajungemdecT a cunoaste un efect si stim cu ce altul sta iii Id-gatura, atuncea lesne putem prevede viitorul din in-tamplarea acelul d'antalu. Ast -fe], intamplarile natureiinsasi sant strans legate intre dansele, si din una putemtunoaste multe, Inca necunoscute. Care va fi cauza tu-netulnT, d, e: nu intereseaza inteatata pe popor; pedansul it intereseaza sa sties ce prevestefte tunetul ,cu ce all efect necunoscut sta in legatura acest efectvazut, al unei cauze oare-care, sau a proniel Dumne-zeesti. Cartea de fats Gromovnicul" este menita aprevesti aceste efecte, dupa vremea cand tuna, cad. situnetul insusi ca un fenomen al naturei, sta si afara deaceea, ca $i tot ce este pe pamant, sub influenta stApa-nitoare a corpurilor ceresti.

La not a venit aceasta carte de la SlavY, precumrata si numele, care se deriva de la prom : tunet. IarSlava au luat-o, ca mai toata literatura lor, de la Grecircaril au asemenea Gromovnice, : Bponacy,2. Pe langa(BpovroXoytov) Brontologium poseda GreciT si Inca un,SisMOIOgiUM< (aEtat.tolortov) adica prevestiri din Clare-miff .

Textul cel mai vechiIi roman, se afia intr'un ma-nuscript de pe la sfarsitul sec. XVII, in posesiunea

a-

GROMOVNIC 507

d-lui T. Cipariu, care a dat un mic specimen dinte-ansul in , Organul Luminari11).' Nol it reproducem in,Chrestomatia, noastra 2).

In secolul al XVIII pomeneste Sulzers) o editiunetiplrita, care cats, deci sa, fie anterioara, anului 1782.NO aceasla de sigur s'a fa,cut editiunea a 2-a la1795 citata de Iarcu4). Tot din secolul XVIII mai esteinsfar§it §i Gromovnicul manuscript care se OA inshorn cul Academiel din 1799. 5)

Intrand apol in calendar s'a: tiparit si s'a retiparit denenumarate ors, si a intrat ast-fel In popor.

Judecand dull Gromovnicul din Calendar si dupa.cel din manuscriptul dela 1799, precum si dupa tra-ducerea ce db. Sulzer Gromovnicului, adica , carteadespre cutremue , vedem el s'a contopit cu ,Gromov-nicul` §i .Sismologiulc. Editiunile anterioare ne au fostinaccesibile, §i specimenul dat de d. Cipariu este preafragmentar, pentru a putea judeca dupa dansul toateelementele, din care se compune acea recenziune.

WA acuma un specimen mal complect dupa, ma-nuscriptul Academiel.

Mai intaiu precede o specificare a zodiei ce stlipa-ne§te fie-care zi din toate lunile, incepandu-se lista culuna _Hartle.

1) No. XXV p. 130 v. Cipariu, Principia pag. 114 Ss. No. b.2) Caster Chrestomatie romanA. I pag. 171.3) Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens III Wien

1782 pag. 39 No. 30 : Gromovnik". Ein Buch vom Erdbeben."4) D. Iarcu. Catalogu general ed. 2-a Bucur. 1873 p. 18.9 pag 21-34 si pentru a doua oara pag. 107-124.

508 LITERATURA POPULARA ROMANI

Luna lui Martie.

,1, 2, berbece; 3, 4, vital; 5, 6, geamani; 7, 8, 9,rac; 10, 11, leu ; 12, 13, fata; 14,15, 16 scorpie ; 17,18, vanator ; 19, 20, 21, cumpana, 22, 23, cornu dewilt ; 24, 25, udeala ; 26, 27, pqte ; 28, 29, 30, 31.berbece.

Dupa ce §tim acuma ce zodie stapane§te, urmeazaprevestirile, aranjante tar5.0 dupa zodil.

SA luam zodia :

Leu.

,De va tuna In numarul leului, in oameni va fimoarte §i in gran va fi stricaciune ; iar intr'alte hranava fi roade. :-i in latura despre apus va fi durere intreoameni, insa mai vartos zgaibe §i pecingini §i inpa-meni marl va fi moarte rea ; §i iarna va fi mare §iploioasa, §i celor InteleN va fi paguba.

,Iar de va tuna sau vafulgera inteamiazd-zi va fiploae multa §i va fi foamete ; vaile §i paraele sa vaumplea de apa §i marea sa va turbura, §i de boara eiva fi rautati celor ce umbld pre dansa. La Reim va fibine, §i rod pamantului va 'fi intr'acea lature. De vatuna va fi unt mult.

,Iar de va fi cutremur atunci multi imparati sa vorturbura, §i boeril vor peri in razboae, §i eel saraci sitvor imbogati §i sa vor inaka, i sä va arata un impit-rat despre rasarit ; §i va fi fried. mare In laturea despreapus. i rod va fi preste tot pamantul, §i intr'acel locunde sä va cutremura pamantul, Tama va fi grea ; §iA, va scula un om mare oare tine, foarte puternic.

GROW/V/41C 509

Iar de va fulgera sau va tuna noaptea, atunci va fipgine multa §i rod mult, si vantul mare i tare, izvoa-rele ki 'Arnie se vor usca.4

PuOn deosebit& este recenziunea din Calendar.Precum se vede s'a contopit intr'acest Gromovnie

i prevestirile din cutrenzur §i cele din fulgerare. Aces-tei din um& corespunde o carticica deosebita in lite=ratura popular& slavica, intitulata Molnianic."

Din texte slavice, pomeneste afarik un manus-cript Inca din secolul XIV (1390) 1). Tihonravov 2) apublicat trel Gromovnice, din care doll& sant din seco-lul XV si al treilea din secolul trecut si un Molnianiedin secolul XV. Alte texte din secolul XVI a mai publi-cat Novacovici 8) din care toate texte, numai eel dinurma se potriveste mai mult cu Gromoonicul no-stru roman. Mai pomenim in sfar§it el Miklosich 4)citeazg. un Gromovnic manuscript din secolul XVII,care se afla in biblioteca imperial& din Viena.

Asemanarea este numai general', in amanuntele nuse aseamana textele romane de loc cu cele slavice.De observat ins& este ca atat la Slavi, cat si la Romanise atribue Gromovnicul lui Iraclie imparatul careleau fost num6rator de stele.' Iar la Grecil se atribueaproorocului David 5).

1) afarik, Gesch. d. suedslavischen Literatur Ea, I Prag 1865Dag. 221.

2) Tihonravov. Pamlatniki II pag. 361-376.8) St. Novacovici. Primeri etc. pag. 524-527.4) Lexicon palaeo-slovenico-graeco-latinum Viena 1862-1865

pag. XI s. v. Grom.5) Fabricius. Cod. pseudepig. V. T. p. 1162 Ili N. T. I p. 951-53.

bia LITERATURA POPULARX ROMANI

Obrociri de zileIn calehdarul nostru vine apoT un fel de clasificare

a zodielor si adicd :1. Berbeacele; 2. ViOlul ; 3. Fata; 4. Peastele a-

ceste zodil sant bune. 5. GeamAnul ; 6. Cumpana ; 7.Vanatoriul. 8. Udeala, aceaste, zodie de mijloc. 9. Ra-cul ; 10. Leul; 11. Cornill de Capra; 12. Scorpiea, a-aceste zodil reale. De acestea sa, cade sit se pazeascdomul, si sa se fereascA, O. nn inceapd nici un lucru,nici in cale sa nu purciada, ca-i va merge rdu sau fdrade noroc.`

Prototipul slavic1) al acestel clasificari, se afla unitla un loc cu clasificarea zilelor, cariserimpart asemeneain zile bune §i in zile rele 2).

Aceastd impaqire a zilelor, cu toata ca lipseste inCalendar, totusi o posedam in mai multe manuscripteromane si afara de aceea mai este tit:drill la un loccu , Trepetnicul`, de care va fi vorba mai la vale,de aceea am numit acest capitol: ,Obrociri de zile.`Texiul cel mai vechiu roman se afla in sbornicul nos-tru de pe la 1750 8 :

,Sd sa stie si aceasta. In toate lunile sant eke 2zAle rale si tine nasti intr'Ansele nu trdesti, si eine sabolndve(sti) nu trdesti, si tine purcede in cale numergi bine, si sant aceste zale rale :

,Mart 4.20. Aprile 3.20. Maid. 6.20. Iunie 4 12 etc.'Mai complect, in ceea ce priveste aratarea originel

legendare a acestel clasificari, este titlul din manuscrip-

t Tihonravov loc. cit. II pag. 387.) 28) loc. cit. 38o-387.

8) pag 39-b.

OBROCIRI DE ZILE 511

tul Academiel dela 1799 1), care confine si zilele bune,cad ne spune :

,Zilele cele rele, ce au ardtat Dumnezeu lui Moisi,ca sä arate tuturor oamenilor, cand sk vor intampla,sd nu sd apuce de nici un lucru, ca nu va procopsi.Mal cu aceleasi cu' inte se regaseste qi intr'unu dinTrepetnicile cele maT vechT tiparite a), AuporoncitDum-ifezeu Prorocului Moisi, ca sä se fereasca in zilele a-ceste Insamnate, nieT o miscare O. nu sd facd..4 DesinesT se intelege, ca zilele aratate aei ca zile rele, nu sepotrivesc en cele .de sus. Aceste earfl poarta in sineinsusT dovada nulitafiTlor.

Texte slavone se gasese la Tihonravov 5) si Nova-covicT 4); de asemenea a publicat si Rybnicoff 6) o ast-fel de caracterizare a zilelor, care se apropie maT muttde textul roman de pe la 1750.

La Great se atribuea acest apocrif proroculuT Ezra.si nu lug Moise, caruia IT '1 atribuesc textele romane dinIrma, ba se numeste acolo chiar ,Apocalypsul luT Ezradespre zilele cele bune, pe earl le a aratat Dumnezet.lul Ezra preotul 9.4 Tot asa si intr'un manuscript gre-cese din bibleoteca din Paris, pomenit de Tisehendorf 7).

Mal pomenim aci, ed si Ceasurile au fost impartiteIn bune, mijlocie, si rele ; asa in manuscriptul de pe la

1) pag. 19-20.2) Pag. 16.1) loc. cit. p. 385-3874) Primeri pag. 520-521 fli 531-532.6) Rybnikoff. Pesni vol IV. St. Ptrsbg. 1867 p. 344.1) Fabricius Cod. pSeudepigr. V. T. vol. I p. 1162.7) Apocalypses apocryphae. Prolegomena pag. XIII.

512 LITERATURA POPULARA ROAIA.Ni

1750, a§ain cel de la 1784 §i ao. in ,Trepetniculc po-menit maT sus §i in editiunile mod erne intitulate : Tre-petnicul cel mare'; mai mult sau mai putin le cores-punde textul slavon din secolul XV.1)

Prognosticon

Nu numai tunetul §i fulgerul anunta omulut lucru-rile ce se vor intampla, ci i tot ce se mi§ca in lume. Deaci s'a n.ascut aceasta parte a Calendarulul, care informa in care se afla astazi, se compune din treT partideosebite; adica : mai int'aiu, prevestirile prin schimba-rile zilelor de peste tot an ; apoi partea a doua unit cuceasta Coliadnicul" pe care'l vom tracta deosebit.Partea a treea in fine coprinde prevestirile din schim-barile vazduhului, dupa starea planetelor combinatecu zodiele

In Calendar se anunta ,Prognosticul in modal ur-mator :

Prognosticon.

sau mat nainte tire pentru schimbarea vazduhu-a lucrurilor vazute, care in toate zilele se intam-

pla, de unde fle§te-cine poate sa cunoasca ce fealiu destare va fi a anulul viitoriu, foarte folositoare la tolloamenii, Tar mai vartos celor cu cash.'

Dam aci un esemplu din partea antaia unu din par-tea a treea, cacT studiam apoi ColiadnicuP deosebit

1) Tihonravov. loc. cit. II pag. 383-384.

lui si

si

PROGNOSTICON 513

Luna luT Septembrie

Carea are 30 de zile, zioa are ceasurT 12 §i noaptea 12.In 10 sau in 11 al lunil acestea de va fi senin, poame

multe din destul §i vin bun. De voe0T A, §tiT anul vi-itor in ce chip va fi, sil Ia. meare de stajear in zivaminuniT Arhanghelului, adeca in 6 a lunil acesta §i satae aceale meare in doao §i de vei gAsi inteansele pa-enjin va fi anul Mu: Tar de veT glsi musca., va fi anulde mijloc ; Tar de veT gasi viearme va fi anul bun, Tarcue nu veT gasi nimic sa to foarte terra de ciumA. etc.

SA tiT ca semnul CumpeniiTasie cald §i ud. In vremeaaceaea Taste bine sa purciagA.la drum, sa Vi faca hainenoao §i altele. De va fi tunet cand soarele Taste in sem-nul acesta al Cumpenii, poamele se vor strica. Sep-temvrie a §aptea, acTasta sa nume0e Cumpana, pentrucad se potrivete zilele cu nOptile soarele aicia stand.'

lath. acuma §i un esemplu din partea a treea :

I. Saturnus.

and stapanea0e C20210S, carele sa. chiama Satur-mus, cu zodia varsatoffuluT de apd, care Taste lacuirealuT, atuncea lama va sa fie vanturoasA, mijlocul lamasurA, sfar0tul cu ingheturT si cu vanturi. Prima-vara la masura cu putine ploi. Toamna cu multeboale, §i D-zeu sa- fereascg de ciumA. Insemneaza §imoarte in vite, §i in neamul oamenesc. Intr'acest anImpAratul 0 prieatenii, earl' sant la saralu cu el, vorsa vie la marl gandurT i griji ; norodul va sa aibImarl cazne, i tiranil de catra Domni etc.

Stapanirealui. Saturnus cu zodia Berbecelul, Iticu-Gaster, lit. pop. rom. 33

514 LITERATURA POPULARA ROMANA

irea lui Mars; roada anului aceluia va sa fie de ma-surd, numai in of va sa fie bel§ug, Tar in pea§te peire.Iarna va sa fie cum s'au aratat mai sus. Primavara §ivara la masura, etc.

Stapanirea lug Saturnus cu zodiea Cumpenil, lacu-irea anului aceluea insemneaza injumatatarea rodu-rilor. Iarna, primavara vor fi precum mai sus a-rata, etc.'

In modul acesta urmeaza prognosticul dupa cele 7planete in combinatiune cu cele 12 zodil.

Dupa cum arata insu§1 numele, a venit acest prog-nosticon la not de adreptu de la Grecii, desigur s'atradus din vre un calendar astrologic grecesc. Dovadapentru aceasta este, ca un ast-fel de ,prognosticon(se afla in Calendarul Grecesc pe 144 de anT. Nog a-vem editiunea din Viena 18201). Afara de aceea, maTeste dovada pentru originea-i greceasca §i relativ mo-derna, pe de o parte lipsa acestuT apocrif in litera-tura slavica§i in calendarele din secolul trecut, pe dealta §i numirile grecefti ale planetelor, ce se aftu nu-mai in acest Prognostic, langa cele alte numiri popu-lare d. e. Ares langa Mars ; Cronos langa Saturnus ;Ermis land Mercurius etc.

Coliadnic

Intre zilele anului, sant fard indoiall zilele de Crd-dun cele maT de capatenie. Tot ce se intampla in acelezile, este de o importanta simbolica pentru tot anul. De

1) Hronicon Prognostic= ed. Rusiad. pag. 3-21.

COLIADNIC 515

aci s'a naseut un apocrif deosebit, care la Creel si laSlavi s'a atribuit lui Ezra proorocu. Tischendorf pome-nind un manuscript grecesc si publica inceputul lull.) deunde se vede el zilele simbolice din acest apocrif santCalendele lui lanuarie; si de aci slovenescul Coriadnic,pe care l'am adoptat si not ca titlul acestui apocrif.

Textul cel mai vechill roman se afla in manuscriptulnostru de pe la 17502) unde are titlul de Trepelnic,ceea ce e destul de ciudat, did ,Trepelnic' insem-neaza cu totul alt-ceva. In manuscriptul de la 1799avem al doilea text al acestui apocrif 3) Aci formeazaun text deosebit, ce nu sta in legatura cu nici un textprecedent sau posterior ; pecand in calendar, unde aintrat de timpuriu s'a contopit. cu Prognosticon. Noicomunicam aci un esemplu dupa textul cel mai vechiu.

Dumineca de va fi nasterea lui Hs. lama va fiindoita si ploioasa ; toamna vanturoasa, pre vremeasacerisului vremi buna ; sarpilor peirea si oilor poarnemulte, mieri multa ; inblatitorilor putin grau ; dohi-toacelor faralor inmu4ire ; jar oamenilor peire.`

Mai desvoltata este recenziunea din Calendar, carese afla sub luna lui Decembrie ; aci s'au mai adau-gat Inca cate-va prevestiri din intamplarile acelei zileD. e :

,In ziva Nasterii de va straluci soarele bine, cu na-dejde sa asteMi an bun. A doa zi dupa nastere deva fi ploae, galceava si sfada intre cel duhovnicesti

1) Apocalypses. prolegomena pag. XIII XIV.2) fol. 39-b-41-a.s) pag. 124-127.

§i

516 LITERATURA POPULARA ROMANA

va fi. A patra zi de va straluci soarele, cu moarteingrozeste pe cel tineri.' etc.

Alte prevestiri mai sant dupd starea vremil in cur-sul nopt,ii. Asa :

La Nastere, noaptea de va bate vant, insemneazdmoarte boearilor celor marl. A doao noapte de va fivant, viile sd vor strica. A treea noapte de va batevant, la oare-care Crain moartea va veniA unsprezecelea noapte de va fi vant, bag i pricini,de la talharl ucideri.'

Texte slavone s'au publicat atat de Tihonravov 7)cat si de Novacovicl2) si de Rybnikoff; cel mai vechiutext de la 1390 e pomenit de Safarik4).

In genere se bucur, aceste zile de o reputaliunefoarte mare, in ceea ce priveste puterea for simbolica.De aci toate obiceiurile i vrdjiile cunoscute subnumele de Vergelulc studiat de S. Fl. Marian5); si a-cele ale fetelor ce contd. ursitul, adunate si publi-cate de Geanoglu Lesviodax sub numele de ,Filosofiababelor Bucuresti 1847. P. Cassel a adunat Si a stu-diat pe o scars, intinsd obiceiurile credin1ele ce seleagd. de puterea simbolicd acestor zile 9. Gorres po-meneste asemenea un coliadnic german 7).

7) Panflatniki 1I pag. 377-381.2) Primeri pag. 519-5208) Pesni IV pag. 243-244.4) loc. cit. pag. 2215) Albina Carpatilor III. pag. 119 ur. 133 ur. 146 ur. 164 ur.3) P. Cassel. Weihnachten. Berlin I. pag. 264 294 §i notele

respective p. CXIVCXX.7) Deutsche Volksbiieher pag. 56 urm.

gi

gi

TREPETNIC 517

Trepetnic

Unu din apocrifele cele mai raspandite, este a-cela menit a spune omulul viitorul, dupa batailemembrilor trupului sau. La nol a venit aceasta carte,ca mai toate cele alte, prin mijlocirea Slavilor, de undei§i a adus §i numele pomenit deja de Radu Greceanuin pasagiul din Margarit citat mai sus.

Acest Trepetnic esista la mai toate popoarele orien-tale, §i noT am comparat Trepetnicul nostru cu unuturcesc 9. Mai aproape insa este derivatiunea din lite-ratura slavicd.

In literatura greceasca gasim o carte analogd a lulMelampus 2) dar este mai desvoltata decht Trepetniculnostru.

Vesselovsky in critica acelul articol al nostru 3) nea atras atentiunea asupra unel alte recenziuni gre-ce§ti, care se apropie mai mult de textele noastre. Tra-duceri i prelucrari slavice se gasesc la Novacovici 4)si in manuscriptul slavon din sec. XIV descris,defari k 2).

In literatura romans este Trepetnicul, una din celemai raspandite cart'. Textul cel mai vechiu se afla in.editiunea ce s'a facut la 1743°) Nu mult dupa aceea re-

Zeitschrift fur romanische Philologie ed. Groeber vol. IV pag.65 70.

2) Liber de palpitationibus, publicat de Franzius: Scriptoresphysiognomiae veteres Aldenburg 1780 pag. 449 urm.

3) Archie far slavische Philologie. V. p. 469-470.4) Primeri pag. 528 529.-2 loc. cit. pag. 220-223.8) Iarcu. Bibliografia pag. 11.

a-

518 LITERATURA POPULARA. ROMANX

gasim trepetnicul in mai toate 'Sbornicele noastredin secolul trecut, ma in eel de la 1779 9 apoi incel de la 1784 2) Tot ma it coprinde §i sbornicul Aca-demieT de la 17993) §i ca sa ispravim cu manuscriptele,se mai afla intr'unu al Bibliotecei Centrale din Bucu-resti de la 1823 4) Afara de acea s'a tiparit, atat ca ocarticica deosebita in Sibiu, (Iasi?) Bucuresti §i Cra-iova cat si impreund cu Calendarul pe 140 de anT,fdeand ast-fel parte din Calendarul nostru. Asa s'atiparit la 1850, 1860, 1863, 1869 etc. Editia din Bu-curesti din 1879 se nume,$te singurd a doua-zeci ysidoua

Iata acum un esemplu dupa manuscriptul notrude la 1784:

Vdrful capului di sa. va cldti, dobandl vii aye, saucu vrere lui Dumnezau, un cucon foarte intalept viidobandi.

,Inchiitura capului di sä va cla.ti, nite streini itvor aduce dobanda.

Pam' capului di sa va clad, in oaste vii mergi §iTar to vii intoarce sandtos.

,Tampla capului din a stanga di M. va clad, in ve-seliea vii mergi.

.Tampla capului din a dreapta di sh. va clh.ti, jude-chtor di oameni vei esi. etc. si asa mai departe, toateincheeturele trupului. Aceste diferite texte qi recen-ziuni nu sant in fond de cat variante putin diferite u-

1) fol.8) fol. 134-a 139-a.8) pag. 10-184) pag. 43 urm.

tiparire.'

ZODIILE 519

nuia si acelueasi prototip comun. Nu este locul aci dea urmari Trepetnicul in literatura universals. Numalatata observam, ca se bucura pans in ziva de astazide o mare reputatiune , mai cu seamy la popoareleorientale si la Arabi, earl atribue uu ast-fel de Tre-petnic Iui Abu Abdallah GIafer el -Sadie mort la 765in Medina1).

ZodiileAceasta parte a Calendarului, in care se tacteaza

mai intaia despre cele 7 planete si apot despre cele12 zocliT, are de stop de a arata inraurirea acestoraasupra soartet omenesti, daca s'a nascut omul sub sta.-panirea cutarei sau cutarei planete si cutarei sau cu-tarei zodie.

Indata ce Astrologia a ajuns domnitoare in evul me-diu, se intelege de sinesi ca aceasta credinta a prinsradacini profunde in inima popoarelor, si pans astazise mantine neclintita credinta in legatura tainica ce e-sista intre om si stea. NoT o cunoastem din ,Alexan-dria< si din "Miorita.

Zodiile noastre corespund ast-fel Xoroscoapelorcocciden tale cu ,nativitatile " lor, sau ,Rojdaniculuislavon.

Daca nu gresim atunci este textul din sbornicul nos-tru de pe la 1750, textul cel mai vechiu roman. In eel dela 1799 se repeta putin schimbat. Mai mult schimbat

') Wuestenfeld, Geschichte der arabischen Aerzte. Goettingen1840 p. 12 No. 42 .7i d'Herbelot. Bibliutheque orientale s. v.Sikir.

520 LITERATURA POPULARA ROMANA

este apoi in ,Calendar" §i mai transformat in Tre-petnicul cel mare, de la 1879 ; cu totul preschimbatin: ,Zodiile §i cele 7 Planete,ce face ursita omuldf Bu-cure§tI 1882. Afars de aceea a mai aparut in Ram-nicul Va lcel la 1879: Pasha lia &as in muntil Ge-ment' la anu11809 de Zaharia Olteni0, data in tiparde Ioan Verbuncescu` care nu este alt-ceva de cat,Zodiile" la care s'a mai adaus §i leacuri la boll, dupadiferite huff. De observat insa este cs in manuscriptelenu se afla decat prevestirile dupa zodiile, pe cand ,Tre-petnicul' n'are din contra de cat cele dupd. planetele.

Din horoscopul dupa starea planetelor dam aci unesemplu scos din Calendar :

Planeta 1. Saturnus.)Cu zodiea TapuluI §i a VarsatoriuluT de apa. Cine

ea' nasc intru!acTasta Planeta, sant mancitorI, vicleani,lacoml, ganditori, malcomii, Tubitori de avutie, ma-nio§T, neinbitori de mueri, saracaclosi, scumpl, foartepazitori de tend, face pre om smolit, darz Si betiv,cautatura luT tot la pamant cauta, i Planeta acTastaTaste din pamant. Dimocrat zice : ca. aceasta Planetaface pre om scump Nasul lat §i cdrnnos, ingenunche tare, in pantece slab, lesne sa bolnavese .

Din ,Zodiile insu§i propriu zise,comunicam aci unesemplu dupa recenziunea cea mai veche, adica din

manuscriptul de pe la 1750.

Luna luT Saptevri,a Caprii zodie

,De va na§te fecior, va fi cinstit, §i cand va fi de

ZODIILE 521

un an si de dot si de dogzecI, va boli rau si de nu vamuri, noroc va avea la of si la tot dobitocul, si o vitai va schiopa, si va fi umblatoriu in cale, vorovitoriu cuoamerif si va fi grijitoria, si in luna ce s'au nascut sanu manance came de capra, si cand va tuna sa numarga supt copacI, ca va peri . . . etc. . . Liacul laboala ii este, trei graunte de dafinu si unt de lemnusi tamae alba sa le amestice la un loc si sa sä ungape tot trupul, ea sa va vindeca; si sa praztuffasca nas-tire Precistei, ca i va fi intr' agiutor.

De va nastifata, va fi lungareata in ohraz. Cand vafi de trig am va boli rau . . . si noapte sa nu umblepe lumina de hula, ca sa va speria; si da la doi-spra-zece ant inainte sä nu manance pesti Vinere, nici salucreaza nemica, nici sa manance de doa orr, ca de omanca o vor dure-o vinile si °chit si capul . . . . siliacul la bola if este: floare de trandafir si eadacinade bujor si tamae alba, sa be mestece la un loc si sale pisaze si sä sa unga pre trup, ca sa va vindeca sisa praznuiasca nastire Precistil, ca-i va sta inteagIu-toriu.'

Ne ajung aceste esemple pentru a caracteriza acest,Rojdanic( destul de inradacinat in credintele popo-rula

Prototipul slavon se afla in acelasi manuscript dinsec. XIV descris de afarik; un mic extract a publicatNovacovid Aceasta credinta in influenta stelelor a-supra ursiteI omului, stain straits/ legatura cu vechiaastrolatrie, a carer Ifagb.n este Chaldeea si Babilonia,

') loc. cit. pag. 519

522 LITERATURA POPULARA ROMANI.

unde a capatat o desvoltare sistematica. De aci 1d.-

tit lumea intreagA, a dat nWere la Astrologia,Zodiarul" nostru nu este, decal un mic vlastar din

acel trunchiu uria,, sub a cArui umbra s'au adapostitmai toate popoarele in curs de atate secole.

Biserica nu tolera insa aceste credinte §i pedepseape toti ce credeau in zodii, sau ,vrajeau in stele.'Ada in cap. 65 a Pravilel marelul Vasilie in :Theologia sf-Olor pArin(i 2).

Cu aceasta, am terminat descrierea repeda a carti-lor apocrife, ce compun Calendarnl pe 140 de anI.

Dar gall de aceasta." mai esista §i alte ctuli §i car-ticele de felul acestora, cu cari ne vom ocupa acuma.

In treacat amintim aci despre Intampinarile" pusepe n Ind ex," dar pe carT nu 'Tam putut gasi pans, acum,formand o carte sau o carticica speciala in literaturaromana. ToatA lumea insa §tie, cat de respandita estecredinta in importania simbolica a oamenilor §i lucru-rilor, pe cari 'T intalnim cel d'antAi cand esim la cale.A§a d. e: este semn ran dacA intalnim un popa, dincontra e semn bun, daca. intalnim pe un tigan ; la a-ceasta credinta face alusiune Iacov Mitropolitul Moldo-veT in cartulia sa din 1767 9.

Dar precum am spus n'avem decat alusiunT desprecredintele ce trAesc in popor, Si credintele, ca atarI esdin cadrul cercetarilor noastre.

1) apte taine tipiirite in Tag! 1645. §i Indreptarea legit de la1652, retipilrite in Chrestom. rom. I. p. 115-116 pag. 159.

2) Indreptarea legit 1652 cap. 29 pag. 746-747.3) Lambrior. Carte de citire. Ia§i 1882, pag.199.

s'apeste

i

1) 0

0

ROATA LIJI SOLOMON 523

CARTI DE NOROC

Pe langa prevestirile ce se deduc din fenomene-le naturel, mai poseddm in literatura populard sialte cartl menite a spune omului norocul sau, duprtalte intampldri sad combinatjuni, asa :

Roata lui Solomon

,Aceasta rotita are intru sine 80 de nume sfinteale lui Domnului nostru Is. Hs. si ale proorocilorale tutulor sfintilorsi a invdlatorilor a sfintei biserici aTnoastre, si sant la toate, stihurile scoase; i vrand saarunci, ce veT gandi, asa incetisor cu un graunte degrdu curat, pa care cap va cadea dintr'acestea, a-colo sa." cauV i vaadeveri on spre bine, on spre rau.

Aceasta Roata se afla scrisa pe pag. 70 din manus-criptul de la 1799, dupd care urmeazd numai un fel derotila, fait stihurile pomenite in text; se vede ca a-ceasta rotita, a rdmas necomplecta. Noi am numit'oroata lui Solomon, dupa analogia unei alte cArti pu-blicate la 1839, intitulata ,Carte ghicitoare a im-paratului SolomonlY Aceasta carte, tradusa dupa unaruseascd tiparita la Moscva 1832, nu este alt-cevadecat asemenea o roatcl a lui Soolmon. La ince-putul eT, se afld o foae cu o roata insemnata cunumere de la 1-100 si la fie-care numar corespundeun raspuns din interiorul cartel. Dintre aceste numere

Carte Ghicitoare a impAratului Solomon. Traduart i tip tritede acela, a cArula nume g,i porecle alcatnesc sums de 28 qi 29.Bucurelti 1839.

')

si

si

524 LITERATURA POPULARA. ROMANX

No. 1-55 raspunde prin zisa unui proroc, iar restulde la No'. 56 100 este un raspuns esprimat printr'ofraza, care indeamna sau opreste de la intreprindereasa, pe acela care pune intreharea. d. e :

No. 3. Omule, vrajmasi ai tu, pazeste-te de dansil.Pentru aceia prorocul a zis : izbaveste-ma de la vraj-masi si de la eel ce sa scoala asupra mea ; asa si tuomule, graeste Domnulul Dumnezauldi tau si te vaizbavi pe tine Dumnezeu.

No. 9. Crede in Dumnezeul tau cu toata inima ta,si asa te va izbavi din necazurile tale, de aceia proro-cul zice : auzi Doamne rugaciunea mea. Asa si tuomule vei dobandi cela ce doresti.

No. 66. Nu te indoi, ci roaga pe Domnul D-zeul tausi el va inplini toata dorinta ta.

No. 75. Sa apropie omule nadejdea ta, si bine vafl tie.

No. 98. Osteneala fara folos vei avea tu omule.No. 100. Fara indoiala incepT de la D-zed, ajutor

vei vedea dupa cererea ta, si la ceTa ce tu ti -al rugat.0 carte cam analoaga a publicat A. G. Lesviodax la

1854 intitulata : Roatele noroculuT.'Tot sub acelasi titlu mai pomenim aci si un frag-

ment destul de mare, din sbornicul nostru de la 1779,caruia TT lipseste foaia intaia. Despre caracterul aces-tuT text care coprinde 56 de raspunsurT (1-14 lip-seste) nu incape nici o indoiala, ca este o carte deyhicire, dupe o roatd, pe care erau insemnate cel pu-tin 56 de numere, analog cu cele citate maT sus. Co-munica'm aci cate-va esemple, dupa acest manuscript.

,No. 16. Filip apostol zice : omule, ce al gandit, sa

ROATA LUI SOLOMON 525

te la§I de acel lucru, 614 va fi flu, 0 departe i incafe nu mergi, cg nu-tl va fi bine §i ye' avea nevol §igreg.

No. 17.1liea prorocu zice : omule, de ce te spariI,nu te teme, ca te va scoate D-zeu de la oamenii celraT, numaT pre D-zeta sa -ti puT toatg nadejdea ta.

,No, 37. Arhanghel Mihail zice : omule, fere0i-te derau, §i ce al gandit A, fad mai a0eapta, ca. rau 'IVspune.

No. 56. Sfantul proroc zice : omule, ce ye! sg facTte lasi, cg mult rau vel petrece."

Ne ajung aceste putine esemple, pentru a demonstrainrudirea cea stransg, ce esista intre acest manuscript§i ,Cartea de ghicire a impgratului Solomon."

Rybnikoff a publicat 1) un text cam analog rusesc,sub titlul de prezicerT."

Un alt esemplu de oracol se afla in acela.§I ma-nuscript intitulat ;

Aratare pentru lucrurile ce va gandi omul A, faca §iva cere de la Dumnezeu cu toatd inima, prin aruncarea tril oasi, pre care set cuprind acesti numiri : 6, 5, 4,3, 2, 1, c ori cine va vre sd caute pentru off ce pri-cing, sg.V. fad. cruce §i sä facd trel metani!, gandindin gandul sdu ce va pofti". Precum se vede, un fel deoracul prin soil.

Raspunsurile sant aranjate aci dupg combinarea celor3 numere de pe cele trel ,oasi" ap. d. e.

,6. 6. 6. Au merst stelile, Tara .soarile s'ag intu-necat 0 pe urma s'ag fg.cut lumina 0 sanin. Zice im-

1) Pesni vol. IV pag. 248-250.

526 LITERATURA POPULARA ROMANI

paratul si proorocul David : mantueste-ma doamne deomul viclian. Asijdire si tu omule, te va izbavi Dumne-zeti de tot raul si va fi bine tie, ca bun lucru esti gan-dul tali,"

)6. 6. 2. Intinde-ti mana to spre Araci si te roaga luiDumnezeil cu dreptate. Zice impkratul David : bucu-rati-va in Domnul. Asijdire si tu omule te vii bucurade ce gandesti.'

6. 5. 1. Acest lucru poti sä-la scoti la tale numaicu ostiniala multa, ce te roaga lui Dumnezeil cu drep-tate si cu lauda, a, vii avea ceea ce gandesti, si 'ti vafi tie bine si bucuria cu bun lucru esti.'

Un oracol obicinuit la toate popoarele, cari ailvre-o carte, pe cari o in mai presus de toate cele-lalteeste, de a deschide acea carte pe neastepteptate, sipasagiul acela, pe care cad ochil mai intaig, acela esteraspunsul la gandul cu care s'a deschis cartea. LaGrecil era Homer, la Romanii, Virgiliti, la popoarelecrestine Biblia, cartea, care se deschide si care tine lo-cul oracolului," ' 1)

Dar pe Tanga deschiderea simply cu mana, se maideschide acea carte cu o saki sail cuun ac, §i uncle ni-merea sula, acolo era si raspunsul.

Noi posedam in biblioteca noastra o mica carticicafara locul si anul de tipar, dar dupa caracterul literelordesigur din secolul trecut, facuta intr'un mod foarte

9 v. P. Cassel loc. cit. pag. 274; Wuttke, Deutscher Volksaber-glaube ed. 2-a Berlin 1869 p. 127 § 349.

,

OGLINDA NOROCULIA 527

dibace. Este o carticica mica in 64° intitulata. ,A no-rocului si a nenorocului Oglinda pentru rasfatul iubi-torilor de petrecanie, talmacita dupa limbafranfozeasedtiparita acuma..

Acest pretins original francez, este desigur un origi-nal fictiv ; cad aceasta carticica e conceputti si facutade un mester in limba romana. Introducerea rimata nespune scopul acestei cartieele :

Asteptand noroculin toate zilele,el vine ca raculdea indaratile.lara, nenoroculse culea si scoalaCu not in tot ceasul,o rujina goala.Vremea rea aduceprea multe cu sinegreut'at,i necazuride partea de bine.Singura nadejdea'V mat (la picioareca sa mai ispitesticale viitoare.Asa dar desehideticu putere mica,aceasta de noroccruda carticica.SA vede11 ce norocva fagadueaste,

,

528 LITERATURA POPULARA ROMANA

dupa intamplarece noroc gacea§te ?Derhideci cu sulasag meicar cu aculunde va nimerica peatecul sacul.Acolo se cetifislova carea vinei vet va arcita

un rciu sag un Line.'

Raspunsurile ce urmeaza, sant aranjate dupa alfabet,ast-fel ca fie-care pagina coprinde tote raspunsurilece incep cu acee4 liter& si toate randurile de pe ace-ea§1 psgina, stau in legatura intre dawele. d. e. :

purtaZamislirea ta.Zodiea purtandZisuli au ursand :Zestri marl bogateZile 'ndelungate.Zamislirea bunsZilelor cununa,Zic ursitorile :Zile ca florile,Zic sa infloreascaZestrile sa '1 creasca.

Zana zice.

Ne ajunge acest esemplu §i trecem la : Vechiulnoul pentru tot deauna ghicitor dupa Martin Zadeca

%allele

11

f:'

B1LF.TE DE PLAC NT,I. 529

taitnacit de acela, a earth' nume si porecle alcatuesteurmatoarele numere; (811) (5b5) (349)! ztiparit in o-rasul lumilc la 1836. 0 carte foarte voluminottsa, tra-dusa dupa una ruseasca, tiparita la Moscva 1805.

Apoi pomenim, Ghicire prin lucrare filosofica si astro-1°0(4 tradusa de A. G L (esviodax) Bucuresti 1861,dupa literile alfabetului, socotite ca numere, impreu-na cu deslegari depre tablite cu 20 numere. Maieste apoi: Ghicirea cu cartile tradusa din limba ru-seasca de 28-29.` Bucuresci 1842.

Alta carte este: Oracolul modern, sail Cartea viito-mini, care spune fie-caruia ce i se va intampla.' Buc.1876, mai mult sail mai puOnidentica cu urmatoarea:z Cartea Norocului sau guraviitorului. Carte ce spunefie-caruia ce are sa i se intample. "Bucur. 1878, carecoprinde 90 de intrebari, si la fie-care intrebare santcate 15 raspunsuri. Atat aceasta carte, cat si ,Ghici-torul secsului frumos satt Norocul in Casa. (Bucuresti1870" sant traduceri dupti originate franceze ; si aciaranjarea este mai aceeasi ca in cartea precedents.

Alai pomenim in sfarsit un oracol, care, sta in stransalegatura cu obiceiurile de anu nott, si adica'. : Biletelede pleteinta, in cars se invaleste placinta de anu nott,si dups mancare se tae hartia aceea. in biletele din carsse compune, si fie-care trage cite un bilet, pe care sealla scris un fel de oracol pentru noul an ce incepe,sate o caraterisare ironies , ce se aplica aceluiace trage biletul. Aceste bilete se schimba din an in an,ba chiar in acelasi an circuia diferite texte. Pe Tangaunele bilete stereotipe, mai coprinde si alte deosebite;on cine stie sa rimeze satt crede ca stie sa rimeze, ga-

Gaster. lit, pop. Born. 34

530 LITERATURA POPULAR/ ROM/Ni

se§te aci locul cel nimerit de publicare, cad. fie-carebilet catd sä fie rimat; cel mai scull este de 2 randurtDam aci cate-va esemple dupd. biletele din anul acesta :

.Fericirea i #T va face partea sa pe viitorDe te vel Lisa de lene §i vei fi mai muncitor.c,Anul nou sä-ii dea tieNoroc mull §i bucurie.",Ai sufletul de geanabet,E§tI inbracat ca un ciapcdn

i aT pretentil get begetSA te fdleff ca esti Roman',Cand te tii de stiracieLasa-te de fudulie.,Tar prostul cel mai prostE cel ce are rostCand spune la prostil,.$i la gogomanil.,Unde te dud si unde te 'ntorci,Toate pungile le storci.`,Amite sad amid., in anul viitorPe capu -t,T fericirea se va opri din sbor.`,Ai de soat,..1 caliciai de mireasd prostia"

te-i insura Mete, soata stapan'o se-ci: fie.Flind-ca zestre mare cautf, 'far nu o bung. sotie.`,De veT sä fi prea fericitNu fi atat de cumplit;FA bine celor ce'n lipsa sant,Caci tine ajutd nenorocireaCa§tiga'n ceruri fericireaySi nemurirea jos pe pamant.

,CI

FIZIOGMIE 53i

Afard de acestea maT pomenim Curioznica si in-scurta aratare celor ce Tubescu a cerca vrednice invata-turi din Fiziognomie, talmacita dupe limba nemteaseain cea ruseasca, cum si pe limba aciasta moldoveneascade popa MihaT Strilbetchi Exult din Illitropolia Iasia-luT 1785 .

Aceasta carte sat asemenea in legatura cu cartile deoracol, sus analizate. Dar are de stop de a cunoastefirea omeneascd , nu dupa intamplari esterne, ci chiarduprt forma ce au incheeturile si membrele trupului.

NumaT un esemplu care desluseste coprinsul acesteTcartT :

,Pentru metoposcopie sau liniile ce sant pe frunte1) Cuvanta metoposcopie Taste asezata din cuvin-

tele male grecesti metopon(loba) sau frunte si (scopia)socotintA si insemneaza fruntea, Vnerea mintiT, osebitagdsindu-sa leniile pe frunte.

2) Obicinuite santa leniT pe frunte, patru lungT dela tampla cea dintal papa la tampla stanga, si treTpe deasupra fieste caruia ochitt si intre spranceane,sauna pe deasupra nasuluT.

3) Cea deasupra si lunga lenie a luT Jupitera ; altreilea lenie, care Taste obicinuita tocma la mijloculafruntil, Taste a luT Mars' etc. si asa maT departe pentrunele alte 4 planete.

5) De vor ft aceaste lenii 'lune dreapte, nerupte, nicipiscate, nici smintite cu vre-o pleama, sau cu negela ;insemneaza eale plecatti la ceale urmatoare lucrurT,si norocirT la oameni ca acestie si la lucrurile lora.

12) Luna : arata calatorie pe apa si pe uscatt, in-demnare, toemiala cu si cu Beare, soli, ohotnicl,vino;

b32 LITERATURA POPUt.ARA ROMANI

gazde, oameni prosti, vestitori si mueri, asijderea sivaduvec etc. Ast-fel, se- descrie caracterul omuluiin cele 42 de capitole, care sant impartite apol in pa-ragrafe deosebite, dupe fie-care semn ce se observe pefie care meinbru.

Asa avem deci in aceasta Fiziognomie" si 0 Hiro-mantie si o Frenologie si in fine toate acele cart): sicarticele mantice, ce traesc si ca niste card deosebite.,Hiromandia sau ghicirea pe palma", s'a tradus din-tr'o carte nemteasca din anul 1799 si tiparit la1836 ed. 2-a 1856. Fizionomie Mai contine apoi siesplicare anoitelor pe unghie, tiparite foarte des, afarade aceea, la un loc cu Trepetnicul. Apoi urmeaza inFiziognomie insirarea semnelor ce se arata inainteamortii si dada bolnavul se va vindeca sau nu. Acestcapitol face deja parte din doftorii unde vom reveniasupra lui.

Carti de visuriDin anticitate Inca se considera visul, ce se arata o-

mului in tacerea noptii, ca o proorocie tainica, princare se vesteste omului ceea ce i se va intampla. Bi-blia deja coprinde mai multe visuri profetice. ValeriusMaximus a cules o sums, de visuri, de la Greci si Latini.La Grecil s'au nascut de timpuriu talcuitori si prin ur-mare carti de visuri ". Artemidor a scris cea mai veche,carte de visuri" sub titlul de : Oneirocritice 0 cares'a tradus de nenumarate on in mai toate Iimhile Eu-ropei. care s'a prefacut si s'a preschimbat si a dat

') ea. Reiff 2 yell. Leipzig 1806.

CART! DE VISCRI 533

pastere direct sau indirect la cartile de visuri. ras-pandite prin toata Europa.

Not trecem peste aceastil literatura si peste incerdi-rile multiple:ce fticut de a esplica visurile in dife-ritele moduli filosofice, teosofice si mantice si ne mti -ginim la c6rtile de visuri romane.

Lesviodax, care are pentru aceastA intreaga partea literaturei populace, aceeasi valoare, ca Anton Pannpentru literatura estetica si etica, incepe si aci sirulcartilor romane, cad el traduce si publica cel d'antiliTalcuirea visurilor" la 1836, care se repetd la L845.1847 cu chipuri etc. apoi mai mult sail mai putin schim-bata, 1853-18581866 etc. Talcuirea visurilor s'a tra-dus dupe o carte ruseasca tiparita la Moscova 1805.

Alta carte de visuri este aceea atribuita lut : Aegi-dius calugarul, care s'a tradus din limba ,egipteanee§i s'a tipitrit in Galati la 1875.

Thicuirea viselor" dupe Marie Anna Lenormandeste titlul unet alte carte ed. 3-a Bucuresti 1876. LaCraiova s'a tipiirit 1880 o carte de visuri si la 1880in Bucuresti: , cartea de vise perso-egipteana.' Cheiaviselor` ce s'a publicat in Galati, compilata ,dupe 3autori francezi' de T. N. se deosibeste printr'aceea detoate cele alte carti de vise, cä s'a mai adaugat si nu-merele de loterie.

Insfarsit mai pomenim, Carte de visuri cu un ada-us de esplicarea Planetelor", sau ,Esplicatiuni asupraviselor traduse dupe mai multi autori". Bucuresci 1881

La 1877 s'a mat publicat o carte de visuri aliitureacu un Calendar intitulat ,Calendarul pentru esplica-rea viselor' care Calendar mai tontine Pentru fisi-

s'au

534 I.ITERATURA POPULARA ROMANX

ognomiec apoT ,Oroscopie" sau zodiile ,Trepetniculc§i zilele fericite §i nefericite. "

Mai toate aceste carti de visuri sant aranjate in modalfabetie. Iata aci cate-va esemple din aceste nulitatTfan tastice :

Mai intaTu uncle din ,Talcuirea visurilor` de la1836 §i apoT din acel al lui Aegidius :tradus din limbaegipteand.

,Adunare de nunta de veT visa ca facT, insemneazavre o zaticnire, sau ca veT pierde un bun §i adevdratprietin.

Albine zburand asupra-t,T de vei visa, insemneazabiruintA asupra vrajmatiluT.

Anteriu de veT vedea in vis, insemneaza statornicia.mueril.

Arnie de vei visa ca aT. insemneaza cinste.Busior. de vei visa ca rupi, arata. vre o prefacere.Capete doa de vei visa ca aT, te arata ca e§ti om

cu bune purtdri.Coarne de te veivisa cdai, insemneazdindrazneala.Name/ pierzandu-1 de te veT visa, insemneaza pa-

gubd.' etc.,Ac de veT visa di primWT present, insemneaza

grija in afaceri de inimaAlbie visand : veT priimi o visita neplacutd.Albine vazand in vis insemneaza : afaceri bune.Anianet visand ca cliromonie` etc.Cdrci de visuri manuserise n'am gtisit pand acuma.

primeatt:

DOFTORII

Pe laugh' cautarea norocului mai interesa pe omulde a '§i" cauta seinatateu, fie ca vedea el cauza boaleiin duhuri necurate, lie di considera neoranduiala in a-mes'eecul celor patru stihii funclamentale ca o cauza ab oalei, in on ce caz, cauta a se ttimadui prin puterileainice lecuitoare, ce se aliy in natura.

Nu este locul aci a face istoria medicinei po-pulare si de a cauta ,materia medica" a poporului ;not ne marginm a constata ca, intoemai precum se a-flat ast-fel de call' de doftorie la toate popoarele, totast-fel posedam si not o suma de manuscripte 0 callde doftorii populare.

Textul eel mai vechit se OA intr'un Calendar ma-nuscript din Biblioteca Centralt. din Bucuresft scris la1784 care e tradus din ruseyte. 1) Acest Calendar co-prinde 110 recepte, 18 doftorii de cal, 7 recepte de,Verniesuric ..0 alte de tot felul, adica de cleiuri, vut-ce, de purice, stupi .i pavlid sat povidla din visine.

I) Manuscript No. 19.

536 Lll'EllATCRA PON:URA ROMANA

Nol avem deci aci si doftoril si o carte de bucate. Intreacat observam ca posedam nol o carte de bucateromans scrisa la 1749 din care dam estracte in,Chrestomatiac. Aproape contimporane cu acest ca-lendar sant apol ,Doftoriile din sbornicul nostrudin 1784, cari insa nu sant toate de o maul, ci unelemai vechi, altele mai no!.

Al treilea manuscript este acel al d -lu! Ar. Densu-§ianu, din care am citat pans, acuma mai multe colinde§i care este de pe la inceputul secolulu! nostru.

Manuscriptul Academie! de la 1 799 continel) aseme-nea o sums insemnata de doftoril.

Aceste doftorii continute in manuscripte, sant in ceamai mare parte leacuri terapeutice si taumaturgice ;sant adesea §i. leacuri insOte de ceremoni! simbolice §istay ast-fel in legatura cu descantecele §i cu literaturapopulara religioash. N umai una sag doua esemple sprecaracterisare, scoase din manuscriptul acesta din urn-la,care este eel mai bogat in ast-fel de doftorii.

De buba vanata..

,Postav ro§ sa-larzi, sa-1 faci scrum, §i sa pul miere§i albu§i de ouh, §i le amesteca toate la un be §i punela buba

De durere de mijloc 2)

,Sa cauti untura de §arpe galben sa amesteci curachiti §i sa unga rachiul acela pe langa foc, pans denoon or!.

1] pag. 51-692) P. 59

si

DOFTORII 537

De orhiciune.1)

raza unghiile acel bolnav si sa le pue, adicaunghiile inteo lingurd, si cu tata de bia sa bage in ochi.

De talnitura 2)

Hier de gasit, sa.-1 arzi in foc si sh pui apa inteunvas si sa bagi herul arsd, si trei cdrbuni vii in apkne-inceputa, si sd guste acel bolnav de trei ori, si sa sespele pe trup; si apa ce va mai ramanea, sk o lepedepe un drum, ca va trece.'

De acea bubo.,Si sapi o burueand ce se chiama avrameasa si sa o

sisd o faca turta si sd o pue in doao sau trei ran-duri.

Se mai Oa si doftorii ,pentru indracit', si ,pen-tru furl, ce-ti veT b.nui de &Ansa( etc.

Se intelege ca mai sant si alte doftorii populared. e :

De durere de cap 3)

,Frunza de pelin alb, sa-loparesti cu otat undezat(?)si leaga la cap.'

Iar de tusk 4),Gutui si zahar si piperd sa bea fiert eu vin

1) P. 662) ibid.3) pag. 60.4) pag. 59.

,Sa

cald.'

's,1

pisazI,

538 LITF.RATURA POPULARA ROMANA

De tusa.

,Radacina de cappna cu frunza, o fierbl cu vinintro ulcea noua, de o jumatate oca vin, i sa bea penemancate §i dimineaAa §i seara.c

Ba ce e maT mult, intro doftoril se numara si intre-barea :

Pentru bolnav, muri-va au trai -va? 9 la care seraspunde in modul urmatorTu:

Sa mergi catre dansul §i sa zicT a§a : Doamne,Dumnezeul nostru! mers-al in Cana Ualiliea §i aT facutapa yin, §i minune aT aratat de bolnav cu Lazar ; a-rata §i acum cu acest rob, trai-va muri-va; §isocoteVI, de sAva intoarce spre dreapta va trai, Tar dede sa va intoarce spre stanga va muri.

Alta pentru bolnav

,Sa el putinel aluat, sa atingT pa trup pa la subtiorT§i pa inima pa la bolnav, apol sa.-1 aruncT la un caine§i de-1 va manca nu va muri, Tar de nu-1 va manca vamuri.

NoT am comunicat acest din urrna, mod de a cu-noa§te, daca, bolnavul va trai sau va muri, find ca seregasWe in ,Fiziognomia tratata mai sus, cu singuradeosebire ca in acesta se freaca fruntea bolnavulul,Tar nu subtioriT sau inima. Ast-fel avem acela0 prog-nostic, ajuns in literatura romana prin doua cai deose-bite : unul prin traducerea unuT original german, prinintermediarrusesc, §i altul de sigur de provenienta slavade sud. Fara indoiala corespund Doftoriile` noastremaT mult sau maTputin Liecebnicilor( slavice, cari au

A.

or)

DOFTORII 539

fost de timpuriu tradase in limba romana, impreunacu cele alte parti apocrife ale sbornicelor slavone, cucari se aflu mai tot de alma impreunate. Novacovici apublicat estracte din diferite liecebnice slavone. ')

Ajungand la noT, tocmai aceasta parte a fost mai mullmodificata, cad fie-care copist a mai adaugat rezultatelepretinselor esperiente ale cunoscuOlor si prietinilor sal,si de aci se esplica asemenea, diversitatea cea mare in-tre diferitele texte, simulOmea leacurilor recomandatepentru una si aceeasi boala.

Interesant ar fi, de a strange toate aceste texte la unloc, a be studia intfun mod comparativ si a le reduceintru cat se poste, la prototipele slavone sau occiden-tale si in sfarsit la cele grecesti medicale, elite dinscolile lui Hipocrat si Galen.

Din manuscriptul nostru de in 1784 comunicamaci o singura doftorie, importanta printr'aceea, ca nearata cum ca a intrat in pop or legenda despresomnul eel lung al lui Avemeleh, studiat de noTmai sus.

Omul ce nu poati dormi. 2),Sa scril intro caramida vechi,, de la biserica, de

unde se inching. preotul, si si sera aceste cuvinte :Sfantul Dumnezau! cel ce aT dat somnul luT Adamin raT, lui Avemeileh la Parminon 70 ani, §i celortrel cuconl, ce au adormit 370 anT, fa somnu, doamni,si cu acestu omu. Si caramida sit o puT la capatai.`

Dar noT mai poseda' m a Fara de manuscripte inca si edi-

,) Primeri etc. pag. 504-5102) fol. 192-a-b.

fi

510 LITERATURA POPULARi ROMANA

tiuni tiparite de doftorii, dintre cari cea mai vecheeste cea intitulata InvatAtura pentru multe meste-suguri, tradusa din leseste de catre Gavril Vinefehi sitiparita la 1806." Cat de mare pret s'a pus pe aceste,Invataturi" ne dovedeste faptul ca posedam not ocopie manuscriptit ce s'a facut la 1816 dupci tipar.A doua editiune amplificata s'a facut la 1624. Acesteinvt.taturi nu sant insa toate relative la boale, ci santsi invataturi de economia casnica, invataturI pentruboale la cai etc. si se apropie ast-fel oaresi-cum decaracterul compilatiunei din Calendarul manuscris dela 1784. Doftorii pentru om sant in special numerile45-93 edit,ia 1-a si No. 52-102 ed. 2-a; numerileprecedente si cele ce le urmeaza sant, precum sanumesc in calendare, : curioznice aflari" privitoarela economia easel'.

lath cite -va esemple :No. 4%. Pentru arsuri sau branca.SA Tai sapun si inima de radiehe, sa &eel locul eel

bolnay.Sa iai sange de epure si rachiu, sa ungllocu cel

bolnay.Mustar alb, pisat marunt cu lapte dulce, sa spell

iocul aceea.",No. 48 Pentru durere de ochi.,Sa TaT de la spitarie zeama de helidoniea,adicabu-

rueana randurelii si cu zeama aceea sa spell ochil.Chiaga de edu salu beT si cu zeama de Tilidonie,

sä te ungi pa langa gatil.,Chiag de edil snit pui pa foal, si sa OA cu ochil

sa te aburesti.

DOFTORII 541

,Sapisezi ceapa, sa amestict cu miere, sa piei in odic.,Sa pisezi pelinti sa fact blastord si noaptea sa put

la ochi.,Coaje de pepene galbenti, stela pisezi sa put la

tample, si puind pa, o carpa sa put la ochi.c,54. Pentru durere de captt.Ruth cu untli de rozmarinti, sa tat si sa pisezi, sa

amestesi cu otet, sa fact blastorli, sa put la capti.,Naramza sa tat ca talerul si sa pui cafea pisata pe

deasupra, si sa fact tree blastori : 2 sa put la tamplesi una la frunte si vet vedea folosli.

Oar negitsindit naramzti sa fact de gulie si cu cafea.,Albus de ou cu lapte de fti'meae si until de lemn,

sa put la frunte.,Rumiianec adica musatelti de la spitarie, fierbi,

sa oblojesti capul.4`Din spunerT pentru economia casnica mai dam si aci

cate-va esemple, pentru caracterizarea lor.,105 Pentru vinu sa nu sa striae si de se va strica

poate ca sa-16 dreaga.,Limpezeala vinului, candti vet vrea salli Iimpe-

zest'', 61 Tat o cinzeaca de otet de vinti si sa-1 arunctin butie va limpezi

Sa Tat saoa de la calli asudata, ort patura de subtnumai sit fie asudata, Inca fiind calda sa o put pa

vrana butiT, si sa va limpezi vinulti.149. Pentru oi sau vile marunte sa, nu le strice lupu.,Sa. Tat came de lupti, s'o mot in ape, si cu acea apa

o data sau de doao on sa spelt vitele la gatti si la spi-nare. Acest sicret s'aa cercat de un filosof de la Da-niea.' etc.

si sh vinultt.

sa,

5i2 LITERATL'RA POPULARA ROMANA

Tot de acelasi calibru, insd, diferit oared -cum inprivinta doftorielor este cartea: Miter de casd, cu-lese din mai multe carti. pentru folosul obstesc de uniubitor de binele omeniril, tipdrit la 1846." Precumzice insusi autorul:

CA cele ce sant scrise aice, nu sant adunate du-prin gura babelor -- de si ele o sd-si cunoascd multeburuedi de ale for ci sant culese si al6se duprincarti dohtoricesti, cunoscute de bune si cercate de maimulti pdtimasi cu toles.`

Dohtoriile de aci sant asemenea si ,pentru lucruridin casa,' pentru vinuri," pentru cab" etc

Doftoril de tot.felul s'au publicat in Septamanal)"a carer valoare stiintifica este aceeasi, ca a doftorie-lor cercetate pand acuma.

,Medicina practica` a lui Dionisie Piru Tesalia-nul, tradusa romaneste de D. Cornea') confine in vol.II o suing, de retete si doftoril, cari se aseamand cucele usitate pand azT de popor.

In sfarsit mai pomenim : ,Calendarul descantece-lor, coprinzand descantece pentru toate boalele in-terne, rani, umflaturi, bube, scrinteli; o mulOme demijloace pentru economia casnica, relativ la boalelevitelor, la semanatufi etc. Buc. 18.82." Limba in caresant scrise doftoriile din acest calendar, este departede a fi populara, si materia medics, este putin este-tied.; si ast-fel pierde o parte din importanta ce au a-ceste card de medicind populara ; cad, afard. de im-

1) Foaea sateascil editaed de C. Negrutti. Ial/ 1854.1849.!) lad

DOFTORI1 543

portanfa lor, ca nkte &IT populare, ele mai sant im-portante Si prin mulfimea numirilor romane de plantece confine.

Pe scoarfa sbornicului nostru de la 1779 se afldin sfar§it fragmentul uneT doftoril, care se regase§te pu-fin schimbata in ,Dohtorul de casa.' de la 1846, §icu aceasta doftorie, incheedm capitolul doftorielor.

Reteta, sufleteascA

SA mai addogam aci §i urmatoarea rated, ran-duita de dohtorul spiritual, thmaduitoare pentru toatapatima sufleteasca.

,Sh Ta phtima§ul de la spifaria Atotfiitorul : cre-dinfa, rabdare, fried i nhdejde ,i sa be piseze pe toateacestea in pioa supunerif, sä le cearnd cu sita con-§tiinfei, sh le fiarba in vasul uitdrii, sa be mestice culingura chibzuirii, sa be strecoare prin panza rezonuluT,sa be soarba cu paharul mulfumirii.

,Pe urma sa-0 Wearnh salteaoa virtufii cu cear-.ceaful moralulul, §i O. se acopere cu plapoma zmere-the, avand perina prevazului; §i dupa ce va scoatenhdu§ala raului prin nevoinfe, sa se teargh cu §er-vetul linktiril, §i apob tä se imbrace cu hainele buneTviefuiri, §i va fi sanatos.'

CONCLUSIUNE BASME

Precum se revarsa toate raurile intr'un ocean mare,care le inghite pe toate, §i se hrane§te din toate, a§ase revarsa §i toate raurile fantazieT populare intr'unsingur ocean mare, in basmele, in earl se concentreazatot ce am studiat pang. acuma; §i ast-tel formeaza bas-mele conclusiunea naturals, a acesteT card. Printr'a-cest mod de a vedea ne deosebim noT, de tot,1 scru-tatoriT moderni, earl ocupat cu cercetarea pro-funda a basmelor.

Teoriile principale in privint,a originei basmelor, santdou5,: una teoria mitologied reprezintata prin Grimm§i scoala lul, §i cea-Yalta teoria migrariunei reprezin-tata prin Benfey. Cel vede in basmele, rema§i-tele mitologieT antice a fie-caruT popor §i ast-felfigurile din basme nu sant alt-ceva, decat zei traves-titi, Si la urma urmelor fenomene personificate ale na-tura Din acest punct de vedere, sant basmele de o

salt

d'antgig

BASME 545

origine mull mai veche, decal crestinismul, asema-narea ce esista intre basmele diferitelor popoare, seesplica prin identitatea de idei mitologice, ce se admitede catre scoala mitologica la toate popoarelemanice; ceea-ce a ramas insa pans asta-zi nedovedit.

Benfey esplica, din potriva, atat originea cats ase-manarea basmelor intre dansele, prin migratiune; Cacisustine ca au venit din India in Europa abia pe lasecolul al X al erei noastre, impreuna cu celealte cartipopulare, pomenite de not in partea antaia.

Noi din parte-ne inclinarn spre teoria migratiunci,dovedita pans la evidenta, pentru o parte insemnataa literaturel populare moderne. Nu aduiitem insa ter-inenul pus de Benfey nits nu credem a at venittoate in forma de basme, ci not voim sa dovedim, ca omare parte din basmele actuale, dacti nu cea mai mareparte, s' aft desvoltat din novele fi povestiri, pe cars po-porul cu incetul le-a schimbat in basnze, inzestrand pe.eroii acelor povestiri, cu trasuri fantastice cu facul-iAti supranaturele luate, saa din credintele vechi, saildin cercurile literature apocrije §i romantice.

Greutatea cea mai mare in cercetarea analitica. abasmelor contra, intru aceea, de a recunoaste paturamitologica, ce se presupune ca baza saa cel putin cao cauza, principals a transformarii lor. Aci pacatuestescoala mitologica, care vede in toate numal mitologie;pe cand cercetarea istorica ne arata, ca cea mai mareparte din aceste elemente pretinse mitologice, §i prinurmare foarte vecki, sant din contra, de origine lite-rard, §1 prin urmare relativ foarte nos.

In cursul cercetarilor noastre, nu o data am(latter, lit. pop. Tom.

indo-ger-'

85

tai

546 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

atras atentiun ea asupra acestul punct, aratand desoriginea cutaruT basm, izvorul cutariT figurT sau ele-ment din basme §i credem de ajuns reamintirea ace-lor observatiuni, pentru a recunoaste originea literareia unel same de elemente constitutive ale basmelor.

De alts parte asemanarea cea mare §i une-orT iden-titatea co esistit Intre basmele tuturor popoarelor, nedovede§te ea §i fondul acestor basme, departe de a fidin timpurile preistorice, mitologice, este din contraasemenea mult mai modern. Cad cu cat un elementcomun popoarelor indo-germane este me vechiu, cuatata mai mult s'a schimbat §i s'a modificat intr'un moda§a de radical, In cat inrudirea sa la acele popoare atrebuit sit fie descoperitei in urma de cercetiirT pro-funde, cum ni-o aratA bunioarA limbistica. Abia dupitatatea secole de cercetAri, adeseorT curioase, asuprarelatiunei limbelor intre dansele a reu§it Bopp in se-colul nostru, s. dovedeasa, cA toate limbile Europe!stall in strAnsA legAturA cu unele limb! orientale,cA toate sant fiicele uneia §i acelea0 limb! primitive.

La basme din contra, intocmai caala povelsti, istori-oars snoave, ne ajunge citirea for in diferite litera-turT pentru a le recunoaste imediat, cu deosebirea nu-mai, ca aci stint intr'o hainA romans, acolo intr'o hai-

germana, dincolo intr'una francezA Si a§a ma! de-parte. De sine§T decini se impune concluziunea, eft §ibasmele in ,cea ce priveqte fondul for nu poate sa fiede cat din aceeafi epoct ca §i pove§tile, istorioarelenovelele, §i nicT de cum de o anticitate asa de mare,sau chiar dintr'o epoca mitica.

Daca doiredim decT pentru unele basme originea no-

nft

si

gi

si

BASME 547

velistica a fondului lor, atunci se esplica §i asemanareafor la diferite popoare; cad, In acelasi mod precum auajuns cele-l'alte pove§ti din put in gull §i din litera-tura in literature, tot in acelae mod qi mai fn aceealivreme au venit §i acele pove§ti, care erau mai potri-vite cu dispositiunea fantastica a poporului.

De aceea se aseamana §i fondul basmelor, mimehaina le deosibe§te. Aceasta haina Insa§T nu este alt-ceva de cat o tesaturit compusa din diferite elementeliterare, ce an venit din diferite pail, de au Inrauritasupra fantazie poporului. Limba de altA parte cu i-diotismele qi cu particularit4le ei, savar$e§te apoiactul de asimilare.

Cercetand basmele din acest punct de vedere, ve-dem, ca acea asemanare este o asemanare concen-trica, adica luand de esemplu un basm roman, vedemca se aseamana mai mult, cu acel al popoarelor In-vecinate, cu cars sta poporul nostru Intr'un vecinicschimb mutual, §i ca acea asemanare scade cu gatmai mult, cu cat InaintAm la poporele mai departate.

Noi ne marginim deci aci a (luta la unu sau ladoua esemple din literatura noastra romans originealiterard a fondului tor.

Inainte Ins& de a intra in cercetarea basmelor saaruncam o scurta privire asupra literature respectiveromane.

Colectiunea cea mai veche de basme romane esteaceea, pe care au publicat'o fratil Schott 1) In traduc-

2) Arthur and Albert Schott: Walachische Maehrchen. Stuttgardand Tubingen 1845.

548 LITERATURA POPULARA ROMANI

tiune germand. Culegatoril au insotit aceasta colec-tiune cu observAri mitologice, analoage cu acele alescoalei Grimm.

Cel d'antaid care a publicat un basm roman esteN. ilinion, autorul romanuluT cultural, .CiocoiT veal§i nol.e Basmul sail intitulat , omul de piatra` s'a publi-cat in ,Tdranul Roman' redactat de I. Ionescu. Prin-teaceasta a dat impuls d-lui P. Ispirescu, vestituluT §ismeritulut nostru ,culegator tipografe de a publica inacela§i ziar 2 3 basme, editate apol ca o bro§urddeosebita Bucur. 1862. La 1872 apdru apoT vol. I din,Legende §i basmele Romani lor,` ale aceluia§i, §i la1876 Fasc. I-II al volumuluT al doilea. In sfar§it a pu-blicat acuma la 1882 un volum respectabil de basmeromane 1) format din basme editate §i de tot pe atatabasme inedite.

Sub influenta primeT bro§uri a d-lui Ispirescu acules d. I. C. Fundescu o sums, de basme, impreundcu snoave §i ghicitort, i le-a publicat pentru primaoars, la 1867, editiunea a doua addogita s'a facut la1870 §i a treia la 1873. Teodor M. Arsenie a fAcutde asemenea o colectiune de ,basme sau istoriipopulare ' vol. I ed. a doua, Bucure§ti 1874 vol. IITurnu-MAgurele 1874. Mara de aceasta s'au mar pu-blicat basme in calendare, prelucrate mar cu seams,de N. D. Popescu, ap. la 1874, 76, 77, 78, 80, §i uncalendar deosebit la 1877. Cu o dibacie oare care atradus L. Wolff mar multe basme germane in limbaromans, ceea ce pomenim ad insa numai in treacat.

9 V. Revista Ist. Arh. qi Filologie I, 1882 pag. 238-239.

BASME 549

Basme moldovene in graiul cel mai plastic popular acules si a publicat Creanga; nu mai putin poeticefrumoase sant cele de I. Slavic! ; basmul Zina Zoriloreste unul din cele mai frumos povestite basme romane.Basme au mai fost publicate in diferite ziare periodicee

Afars de aceste basme prosaice mai avem in lite-ratura romana si cate-va basme versificate adica :,Arghir Elena' un basm unguresc, versificat de I.Barac tiparit pentru antlia data la 1800 si de a-tuncea eel putin de 15 or!, daca nu mai mult, si a a-juns o adevaratl carte populara cilia si recital depopor. Originea ungureasca a acestui basm se afirmaprin asertiunea lui Asboth 1) cum ca este unul dinbasmele cele mai populare din Ungaria.

Al doilea basm este: ,Povestea povestelor( de Sta-mati, publicath, mai 1ntaiu deosebi Iasi 1843 si a-poi cu titlul: ,Ciubar voda` in Musa romaneasca. 2)Insfarsit mai pomenim basmul : ,Fata fara trupc ver-sificat de d. Ronetti Roman in poema sa Radu 8).Basmul insusi e luat din cartea lui Kunisch'), care apublicat intraducere germana, douit basme inedite ro-mane, gra de a indica izvorul de unde le a luat.mandoua insa au reintrat in literatura romana, cAci-unul este ,Fata trupc ci cel -Fait ,Fata in gradinade aurisy a inspirat, d -lu! Eminescu poema sa ,Lucea-farul'

1) 0. Asboth in : Archly fur slay. Philol. vol. IV pag. 625 No. 1.1) C. Stamati, Musa romaneascA I. Iaqi 1863 pag. 72-143.-8) R. Roman: Radu. Bucur 1878 p. 23-27.4) R. Kunisch. Bukarest and Stambul Berlin 1861 p.194-203.

Pag. 180 193.

§i

A-

fara

3)

gf

gigi

550 LITERATURA POPULAR' ROMAN"

Intocmal precum am observat-o la cantecele popu-lare, tot ma ar trebui culese §i aci toate varianteleunuia aceldial basm, din aceste colectiunl.

Iata acuma povestea ,Hotu Imparatul( din colectiu-nea d-ligIspirescu.1) Acest basm nu este alt-ceva de catstrIvechea poveste egipteana, comunicata de Herodot2)

Lea in scurt povestea egipteana, , dupit Herodot,Rhampsinit puse de i se zidi o hazna imparateascame§terul lass o peatra necimentatrt care se invarteain jurul el, §i spuse fiilor sal cu limb. de moarte,de acolo vor putea lua catl banT vor voi. Copii sefolosira de povata tatalui lor. Imparatul insa , sim-tind a '1 lipsesc banil §i vazand zidul neatins, nu,putea sa '§I esplice lucrul §i puse curse ca sl prinzape hoti. Din cel dol fratT, earl furau, a fost unul prins,§i ca sl nu se recunoasca, puse pe eel alt de-1 tailcapul. Ca O. descopere pe hot, atarna Imparatul tru-pul mortulul la vederea tuturor ; muma sa dojenea pecel alt frate, ca '1 va spune imparatulul, daca nu vaaduce trupul fratelul sat. Prefacandu-se ca '1 scapavinul din butoae tocmal inaintea strajerilor ce pazeat.trupul, '1 imbata, furl mortul §i tlil jumatatea barbelfie-caruI strajer. Imparatul puse apol pe fata sa in-tr'un cort pepiata, §i spuse ca or tine va veni ladansa sa, 'I priimeasca, dar numai, cu conditiuneasä-I povesteasca hotia cea ma! mare ce a facut. Ho-u1 vine §i dansul si-I povestqte toate ispravile sale,.

dar cand voi ea sal apuce, lasit el in mama el, maimfratelul sad mort, pe care o adusese el cu sine.

1) No. %XXIV pag. 356-379.2) II c. 121.

qi

ca

celul

BASME 551

Impdratul vazand at&ta viclenie, fagAdui hotului er-tare §i bund priimire, dacd se va arAta inaintea lui,§i dad. veni, 11 ma! dede §i fiica sa in cdsAtorie.c

Aceastd poveste a lui Herodot infra in literaturaeuroped abia in evul medid, prin mijlocirea lui ,Syn-dipa" care in una din prelucrdrile sale (in cea fran-cezd.) confine Si aceastd. poveste. Precum crede Lan-dau 1) a ajuns in aceastd coleciune, prin comunicaredin gurd in gura, de oare-ce cuno§tinta limbei §i lite-raturei grece§ti nu era pe atuncea respanditd in Eu-ropa. De timpuriu a ajuns apoi novelci italiand, local--satd in Italia, a§a in Pecorone al lui Ser Giovanne 2)la Bandello etc. i Boccaccio vestitul novelist cunoa§-te §i introduce aceea§T poveste, insd cam schimbatd, inDecamerone, 3) tot a§a a devenit baza unui romanfrancez vechiti, localisat in Fran0..

Din novelele aceste, s'a nascut WA indoiald girulintreg de basme, din care unu este basmul nostru ro-manesc. A§a la Italian!, la Norvegieni, la German!, REITetc. precum se vede apriat din anotatiunile lui Grimmla basmul german §i ale lui Afanasiev la cele ru-se§ti din colectiunile lor. La noi s'a mai amplificat §is'a mai desvoltat acest basm, combinandu-se cu ele-mente luate din alte basme. Acest fenomen de conto-pire §i de amalgamare, a cloud. §i mai multor basme in-tr'unu singur, este prea cunoscut, pentru a'l mai de-monstra aci.

1) M. Landau, Quellen des Decamerone, Wien, 1869 pag. 24.2) Giorn. IX Nov. 1.3) Giorn IV Nov. 2

552 LITERATURA POPULARA ROMANI.

Trecem acuma la un al doilea basm, studiat de noTin partea Ant Aia in legAtura cu un §ir Intreg de ro-mante, pove0, legende §i minunT, cu ocaziunea ,Ghe-novevei Esentialul celor maT multe pove§t1 etc.dintr'acel §ir este dragostea imparatului ctitre propriasa flied persecutiunea el, une-orT esprimat.A. prin

mainelor. Restul e luat din alte pove§tT, dar fon-dul se recunoa§te cand mai clar, ca nd mai schimbat,dupa subjectivitatea povestitoruluT.

Fondul acela 11 regasim eara§1 in pove§tile egipteneale luT Herodot 2). El ne poveste§te ca Mycerinus seinctragosti dupd propria sa fiice t; fata se spanzura deru§ine §i tatal ei o inmormantti. intr'o vaca de lemnpoleita cu aur; muma eT supgrata pe slugile, care auajutat pe imparatul, porunci de li se Mara mdinile, § iast-fel se Men §i cu statuele

Aci avem elementele principale ale basmelor, no-velelor etc. numai cu mica schimbare clmainile se ta-iara flied §i nu slugilor. Ba chiar din vaca de lemn incare se inmormanta trupul mort al fete!, s'a facut hainade lemn in care se inveleqte in unele variante fata deimparat.

Din poveste localA egipteana s'a facutromantul Apol-lonius din Tyra localisat in Antiohia , apoT in Bizant,roman(ul EleneT ; localisat in Franta a devenit Minn-nea Maicil DomnuluT, §i In sfax§it se resfira intr'unfir nenumarat de basme la toate popoarele, capAtandpretutindenea coloritul national.

1) Mal sus pag. 114-1262) Cartea II cap. 131.

tde-rea

$i

:

lor..

BASME 553

Intrebarea cum s'au rAspandit aceste basme, se de--sluseste acuma foarte usor, indata ce am stabilit pa-.ralelismul intre basme §i novele sau povestirt. Tot asaprecum au ajuns acestia la not, atat prin scris catsi prin viul graiu, tot asa au venit si basmele. Cuatat mai usor putem admite a.ceasta, cu cat pretinsasump, insemnata de basme, ce se afla raspandita pesuprafata pamantuluT, se reduce, daca nu tocmat la40 de formule precum a incercat Hahn a le reduce,dar sigur eel mult la 80 100 de formule; dincombinatiunea multipla a acestora se compune aceavarietate mare de basme. Cat de mica este acuma a-eeasta sums, fats cu numarul insemnat de novele,povesti si snoave, pe care le-am vazut colindand de laun popor la altul.

Comunicarea pe calea literara, chiar de ast-fel denovele, am dovedit-o not in aceasta carte in deajuns.Ca O. reamintim un singur esemplu, ne ajunge a po-meni povestea : , Dracul si femeea 1) ` unde am aratattrecerea ei in basm; la esemplele aduse mai sus, maipomenim aci, ea o paralela romans intocmat cu pove-stea, se afla in , el:latoriaa)c luT Iosif Vulcan, culeasadin gura poporulut roman din Transilvania.

Cat priveste acuma comunicarea basmelor prin gra-iul via, vom povesti aci un fapt destul de interesant,care ne va arata una din cafe de comunicare, saridue de la un popor la eel alt. Not datorim acest faptd -lul I. Bianu, care ne a povestit, cum ca find Inca

I) Mal sus pag. 132 1371) An VI. 1880 pag. 186-187

554 LITERATURk POPULARA ROMAA

copil, auzise trae§te intr'un sat oare care in Tran-silvania, nu departe de locul §ederei familieT sale, unpovestitor vestit de basme. Acel povestitor spuneani§te basme ne mai auzite pand atuncea, §i lumea ve-nea cu mic, cu mare, stt asculte basmele acele §i ITplatea pentru povestirea lor. A§a le a auzit §i d. Bianuca basme, in copilarie. Dar acele basme, precum arecunoscut mai ta.rzid, nu eras insd alt-ceva, de catepizoade,din poemele lui Tasso fi Ariosto devenite ba-sme §i pove§ti populare in Italia. Povestitorul nostruroman slujise ca soldat in armata austriaca, §i fd.ceaparte din garnizoanele stationate in Italia. Ca veterans'a intors acasd §i aducand cu sine basmele auzite a-colo, le a introdus cu Incetul in cercul basmelor ro-mane, §i asta-zi fac parte din proprietatea literara apoporulut. SoldaVi negustoriT erad mijlocitorii eelmai de frunte in timpurile trecute, §i for se datore§tein mare parte trecerea fondului de la un popor la al-tul. Asimilarea a facut'o insu§i poporul Imbracand, ma-terialul cu haina nationald. In locul calului Balards'aputut pune in esemplul de faldcalul ndsdrdvan din bas-mele romane, care scapd, pe Felt-Trumos din toate pri-mejdiile, Intocmal precum scapa Baiard pe Roland;Fata Morgana a fost balocuita prin ghat zorilor, Vrd-jitort zmei Si a§a toate cele alte figuri §i persoanedin basmele italiane, §i tocmai a§a s'a intamplat, fard

cu toate basmele ce au intrat in literaturaromans.

Elementele nationale, de alts parte reprezinth su-m de idei §i conceptiuni, izvorate §i luate atat dinromanluri, cat §i din apocrife din intreaga literature.

prin

gi

indoiala,

si

BASME 555

populara religioasit, care a intrat in papor inainteabasmelor §i s'a asimilat cu dansul, qi care infra totmereu.

Daca am rezuma acuma 'loge elementele basmelor, acaror origine literary, am demonstrat'o in cursul desvol-tarilor din aceasta carte, am avea o suma respectabilkde atarT idet §i conceptiunT, considerate pang, acuma,ca urme ale mitologiet antice. Ca A. pomenim numatunele: Apa via am gasit'o deja in ,Alexandria.`, calulsburator, cimilituri, intrebdri istefe in cercul solomo-nic §i in desvoltanle ulterioare ale acestul cerc. Pre-vestiri i intampindri, credinte astrologice Si alte cre-dinte, din suma cartilor in§irate §i studiate mat sus :§i ast-fel putem sustine cu drept cuvant, ca basmelesant varful piramideT, facuta din intreaga literaturapopulara ; inteansele culmineaza literatura romantics.,etica §i religioasa Si se manifests invederat legaturaacestora intre dansele §i influenta adanca ce esercitaasupra spiritului omeniret.

SFAR§IT

AP ENDICE

APENDICE

CEASORNICUL DOMNILORDE

N. COSTIN

(Manuscriptul No. 6 din Bib lioteca Contra lg din Imp*, scrisla 1714 fol. 243a-246 b)

Parte a patra; caps i intar.Voroava a prea inteleptulul Gara-

mantilor catra marele Alexandru, incare dovedeste, ca mat mult pot cei,cariI cu masura socotesc de sine si mo-§tenesc puOne, de c&t Alexandru, caremoqtene0e multe, §i cu mandrie soco-tind de sine; §i cä pre mare nebuniecaste, a'§ vrea a sttipani lung §i lat, careare scurta carutA a vietii sale.

=

560 VOROAVA GARAMANTILOR

A grill an va stie,eine nu va Ole a di-em, dzice Avows.

Mai leasnea esteburduhul de mieluumflat a sa cufunda,decat pre omul bunfarit voe lui a-1 sillspre a face ore-ce,dzice Ilion.

Poviituitorlul no-rodulul avute, ne-buneste face rlizbolinpotriva celor lip-oid, dzice Instill,

,Obiciald iaste intre Garamanti, Ale-xandru, de rar unul cu altul, iara deaproape cu ceT streini nice danAoara sA.nu vorbasca ; de vor fi eT ceT IntAT pri-cina amestecaturilor, cu limba a omu-luT rAu, nemica nu-i altA, fArA crainiculinemil cell rele qi neiubitoare.

DupA ce ne veni veaste de tine, ca.vii inteaciasta t(a)rs indata, nici sae§im intru tAmpinare ta pentru cinstea,Mei de aparare, n'am grijit; nice °chitsa radicAm spre tine sa to vedeam,nici gura a de§chide pentru sA, vorbim,nice manile pentru sA tea maniem a nuclAti, nice a radica rasboTA pentru O.tea vatftmam n'am sfAtuitu sa facem ;ca mult mai mare uraciunea easte in-tru not de cinstea qi de averi, care le iti-

be§ti tu, decAt dragostea laudeT §i avu-tillor intru tine, care le uram noT.

W.A. (MLA ce-ti placu tie ca sa, t6vedem pre tine, pre care-1(e) a-I ve-dea n'am poftit ; pentru sa -ti slujim tie,canna a sluji nu vom ; pentru sA, vor-bim cu tine, cu care a vorbi nu poftim,nu nea fi lenea noaa a face aciasta, Ta-ra cu aciasta tocmala.: ca cu rAbdaresa, ne ascult! pre noT, el, care le vomdzice tie, mai mult 1tT vor folosi tie, pen-tru sA-ti dregi viata ta, decat sA. WA-se§ti de a suppune paza (tiara) noastra.

VOROAVA GARAMANTILOR 561

precum cale easte a sa cunoa§tea dom-nilor vacurile viitoarea, el §i pre notputin sd ne socotescd, care ar fi a noa-stre, decat lumina mai derhis easte ; §ipre tine ca te ostene§ti §i ca te zabo-ve§ti a suppune acelea care santu stre-Me, iard de§chis easte.

Tin lucru te intreb, Alexandru, la carede vel putea a rdspunde nu §tit, ca oa-menu mandri deprindu a fi la mintsturburatri. Spune-m mie te rog, undemeargi ? de unde vii, ce vel, ce gan-de§ti? ce pofte§ti ? Oita la care crail§i -titri sA ratace§ti neodihnitele rahneleinemil tale? Nu inzadar te intrebu a-ceastea ; ce ar fi ce veT, ce ar fi ce cerT,ce ar fi ce cerci? di nice ce ai cercatu, socotescu, cil nu §tiT tu; di cugetulmandru §i Invrajbitoriu, nice §tie, nicTintalege ce ari putea sA -§ fact, §ie in-destul ; de vremea ed. e§tiinvrajbitorlu,te treci pre tine cu laude; cad e§ti des-franat, rahna a avea te amage§ti pretine ; caci e§ti Muth-, te amage§ti cu ne-§tiinta ; caci e§ti mandru, incarcit asu-pra ta lumea! ca adeca, sA urmedzi pepro§time, §i sit nu agonisd4ti socot6la ;ca sA lil pAreare ta, §i sfatul strein sA -1leapez ; ca sA iube§ti inbunAtori, §i sAdepArteadzi de la tine pre cet invatati §iIntalepti. CA domnil §i oamenil cei de

Gaster, lit. pop. rom. $6

Ori ce el milts-nesid onstramblitate

drept,ate, cusii, ea,

dzioe Fabius.

Dap& Darie si da-p& Indie sitrac smoteAlexandra , &debSeneca.

562 VOROAVA GARAMANTILOR

Bari sant] de a-ceea °aril guar agrit adevirul, dziceAmgen.

Licomini laudeTgi neetturata rith-nirea veetii, nemiaAluoru cu caleavedea, nu eloboade,dzice Cur g;

sus, ma mult vor sa s(a) laude dinmincTuna, decal sa sa. ceartea pe di-reptul.

a§ea a gre§alii voastre, o domni-lor, pricina, nu inteleg ; cad in curtilevoastre imparatea§t1 (in stapanille §iimparatfile !) geamba§T, §i inibundtoriI(§i mincino§1 mar multi* de cat bar-batl intAlepti) tined; ca in casa domni-lor, de va fi unul trambitoriu de faptealesa, Tara §ease sute inpotriva sant hu-litori de salniciea. i acmu provadzu, A-lexandru, ca sä va tampla de mai cu-rundu Dumnedzei vor aiedza far§it vietiltale, decat to sa a§edzI hotar razboTuluitau ; ca omului invatat cu tulburarile (§icu sfazile)pentru odihna, neodihna easte.

,Te vadz pre tine phn de osta§ §i detirani inpreginrat, te vadz ca pradzT be-sericile, §i bani farti, folos ca inpra§tii,te vadza ca omori pre cei nevinovati §ica nu Iasi in odihna pre eel. pAcTuitori;te vadz ca tuturor e§ti. neprieaten, Si can'ai prieateni, care este eel de pe urma.rau (de pe urma rau) din toate relele.lard a§ea de cumplite ostenele precumsant aceastea nu poate fi sa le radicY,doara sau de e§ti nebun, sau de s'audescArcat asupra to certarE, de la dmn-dzei ; ca de multe orb din slobodzenieadumnedzeilor, omenib petrecand zabava

a

VOROAVA GARAMANTILOR 563

cu liniste si odihna, sl InvAlAtucescucu supAratesi greale lucruri; nu ca din-tru dansele sa. agonisasca cinstea, ceAsplatescA vina pentru celea trecute.CA use sant de multu drepti dumnedzeii,cat yeti mai tardziu veH mai curund,nice un rAu nepedepsatA nu-1 lass.

,Spune-mi mie, to rog, au nu eastemare nebunie a saraci pre multi, pen-tru sA tea InbogAtA.sti numai pre tine ?au nu easte ce de pe urma nebunie,pentru BA stapanAsti tu ca un tiran, SAsti a-i goli 0 1. goni). pre toti de la sta-paniea mosiilor sale ? au nu easte ne-bunie pre mare, el vei sa asedz rAsapavietii noastre, si multe mormanturi preplmant ? au nu Baste nebunie prea ma-re, a vrea ca sA areate dumnedzeiT ne-odihnite muncile sale, si sA pilardza yr&re si socotela a toatA lumea? Au nueaste nebunie ce de pe urma., ca cu la-cramile sAracilor si a vAduvelor asa desangeroase biruinta a vrea sa agoni-sesti? Au nu easte nebunie mare, sa in-noal e pa'mantul in sangele celor nevi-novati, pentru sa. dobandesti veaste cublast-fun intre oameni? Au nu ti sA. paretie mare nebunie, candu inpartandudumneze lumea, intre area de multi savei tu, numai tie sA o dea dumnezet sisa ti-le rapasca. ?

13.abnelor oelor de-garte niol un =Woo,nicI on hotar a siafla nn poate, dzice

Ce-1 va Indeetulapre meta, pre carenu-1 indestulTazA lu-mea 7 dzice flares-bu(ry).

Pofta domnaloinemiruea sipaea cu gren, dziceCassiod(or).

Cu cAt vet fl mamare, on atAta mablAndu si fli, dzicPoeta ft Bootie)

sit.

564 VOROAVA OARAMANTILOR

eines incepute ffi-rgeocoteli,on multivremea cu pot di-rage, dzioe Rof(in)

Celle) rin agoni-site, ran sit rasa,-pison, &lee Titer°.

`Nu santu, Alexandru, aceastea zidiiintre oamenif muritorl nascute, ce santfaptele de bung diavole§ti intre pe§te-rile Iadului nascute §i .tinute. Ca nulre-bue sa sa socotesca ()meth! dintru bu-natate mintiT, care oare ce dintru a fap-telor bunatatea care o fac, on bune onreale. Blastamat easte, de au fost area§i blastamat va fi de easte , carele viatacare vi%uWe, in peire tuturor o in-toarce, pentru aceasta una pricina, ca lavacurile viitoare de barbat tare laudasä agonisasca. Ca fbarte rar slobod dum-nedzeiT, ca in pace O. le petreaca cine-va acelea, care sant dobandite cu razbotpe nedrept.

,Vo'f sa §tiu de la tine, care ar fi aceanebunie de care tel indemnat de tel ro-co§it asupra luT Dade stapanu tau ? -caremurind, a supune that& lumea ai silitu,§i aceasta nu ca un domn de mo§ie, ceca un tiran nemearnic. Ca acela satheme adevarat tiran, care peste ce nusa cade nu-i nu cale, apuca bunelestreine. De veT dzice ca cerci sau drep-tatea, sau pace, sau avutir, sau lauda,sau odihna, sau folos prieatenilor, saurescumpararea depre vrajma§i, nemickde aceastea! asea O. ma lubasca dum-nedzeil, nu vet afla cu aceasta cale; ca

ai

VOROAV/1 GARAMANTILOR 665

raguril eel duicl, intre heare amara nusa, fach.

Dara cum te vom creade ch cerci de-reptatea, dem asupreti toga lumea inpotriva socotefei §i in potriVa dreptatiicu tiritnie ? Cum cearcl pace, ch oncati te priimescu iI faci birnici, §i precei ce -ti stau in potriva cu vrajmh0e iTpriime0i ? cum cerci odihna, cand facisamanAtura in toata lumea cu tulbu-rAri ? Cum cerci m(i)la and a ginga0eTbmene§ti e§ti calo? Cum cerci avutii,'and tie nice averile tale, nice acealecaril(e) le ea. de la ceT biruiti, nice celece ti sh inchina de la cel biruitorl,ajungu ? Cum vom creade el cercifolosurile (rudenillor sau) a prieatenilor,cttnd din prieatenil ceT vechi I-al fAcutvrajma0 nob? SA Alexandru, ch. da-toriea celui mai mare easte a invAtapre cel mai mic, §i a celui mai mic aaseuIta pre cel mai mare; intre cel depotriva (Si de a tocma) este prieaten.Iara to ca, nu superi pre nime pre ph-mant de potriva (0 de a tocma) tie,n'ai pentru ce sa, tea nadejdue0i in lu-mea vr'undi prieaten. CA de multe ondomnib cu nemultemirea pierd prietenifoarte de credinta, cu rahna cinstil,

gAteadza de cap vrhjma0.

Ori ea se prieetteen Area id treoe ho-tarul coal dereptu,

Idletteittarceirare=Grigorli Nican.

ElhadOte eaate i-n(i)ma taturor °e-lm lalte bunStitti(Wee Titer(o)

null

stil,

1iis

566 VOROAVA GARAMANTILOR

Minte a bl(a)go-roedna e^u nu 604tulburtt de etrAmbit-Stilt, eau de 1 eu etlust Andy& le Ida,&Ice Pate= (2)

Cel tnbunAtor, rA-ut4Fil(e) fieeete-euile albeagte, dzieetia-reab(uxy).

cum to vom creade c# imbli sa-t.rascumperi de pe vrajmaq, and maicumplit de pre tine s&ngur slobod It ras-cumperi, de cum s'ari rascumpara de

pre tine vrajmRii robindu-te? De eastepentru aceea ce s'au agonesat care andrliu despre tata-tau Filip, sau cAci a-cum §i tie, ficiorului 1W, ar fi fost ne-ascultAtori, au n'ar fi mai cu sfat a letrage priitin§ugul lor, de cat a intarineprieten§ugul? CA inimii milostive §ibl(a)gorodne, de cat fie§te ce rascum-parare, mafgreu IT easte a-§ rascumparade pre altir.

Tara nice ostinelile tale, sprea agoni-sirea laudei temelnice, a le face pe talenu putem sll. dzicem, cAnd petreakerea§i viata Rea de rAsturnAtoarea ((i sire-ilia de bunlitatea) petreci. CA laudaadevarata, nu intru voroava inbunAto-rilor, ce intru fapta domnilor sta. Nusit gatedzft laudarAilor cu tovaa§iea, cecu deprinderea celor bunai; c cT preamare tovAra§ie cu cel ran, prepuitoarefoarte face viata celui bun. Nu sa ga-tedza.lauda cu bani la moarte,inpartand,ce In viata InprAtiindu -T bine. CAeaste pravila prea adevArata, cll. carenumele sau socote§te mult, aceluea ba-nul putin trebue sA socotesca ; §i caresocote§te banul putin, dovadA easte cA

cA

VOROAVA GARAMANTILOR 567

sa socot6ste mult numeale sau. Nu sagatedza lauda ueigand pre eel nevino-vati, ce pre tirani stingandu-i ; ca toatamelodiea acel bune otcarmuiri a dom-nil6r, intru a pedepsi pe eel rar, Si intrua plati celor bunai easte asezata. Nu M.gatedza lauda, apucand celea streine, ceale sale daruind. Ca nemica nu inpo-dobeste mai mult maestatul domnului,de cat a inpartire de bune faciri (si da-ruri) a sa (?) arata milosardniciea; intrua prilmerea slujbelor (si a darurilor)nice o rahnire nu priimeaste. Invata-tedark cine ar fi acela care lauda intruviata aciasta ari-Si cumpara si ari avea :adeca nu acela carei petrece viata saIn razboiu, ce pre care im pace II apucamoarte.

Tanar pre tine, Alexandru, §i rahni-torin de mare lauda a fi, to pricep ;area as vrea sit §tii, ca nemica nu-i cucare at fi fn grije mult de lauda, de catpoftind'o pre dense fara masura si rah-nind'o. Ca oamenii cei trufa§ de nu a-gonisasc ce vor, dobandescu hula ;pentru face mai mult partas pof-tel sale, nemica nu sant mai cinstittCrede ma, Ajexandru, sprea ce adeva-rata si intemeeata, agonesand numebun despre toci trebue nevointa, nu cume§tersuguri rele a sta inpotriva ; ca

Cine va sA agoni-rasa lauds adevi-

el uj-rata, sA pAzaacAbeli dereptitii,dzieu

A urma lauda tre-bue, nu a o pofti,dzice Plinie.qi

§iAil

Titer°.

568 VOROAVA GARAMANTILOR

Gine easte bineluide obits nentrocit,a 8 norocit nu sepoate, dike Titer°.

Cel pre lntelept,rodultru

bunittitil in-cunoptiinta 11

pune, eel nedest-vArsit Intro lauda ;&ice Macrovie.

lauda aceil agonisite pen WA, de la ovreme sa. hota.re0e, (§i sa, sfar§alte) cuhula..

,i mie mi-I 'IAA de tine, Alexandru,ate vadz pre tine ne avAnd dereptatea,cad Iube§tI tiranie; te vadz pre tine ca,n'ai pace, cad 0-I drag razbdul ; tevadz pre tine ca, nu e§ti bogat, de vre-mea ea lumea o ai sarleit ; te vAdz pretine dt n'ai odihna, de vreme ca urmedzostinealile Si turburarile ; te vadz pa-rasat de prieatini, de vreme ca, i-ai fa-cut pre ditNil vrAjina0. A§ijderea tevAdz pre tine canu-ti rascumperi de pevrAjma§i, de vremea ca tu intru tinelucredzi slujba de cale, care o rahnescel. Care find a§ea, pentru ce petreci inlume, pArAsat de acelea bunatati, pen-tru care easte sa le poftescA vilata? CAcare fat% folosul gm §i cu scadere stre-inA petrece via%a, vrednic easte cu pe-depsa de cap sa moara ; ea nemicAnu-ialta care ari rasturna orwl, cleat asuferi (§i a rabda) intru dansul pre o-menfl cei MIA foths.

4 Ce ca sa. graescu celea adevarate.Pentru cAci sAnteti a§ea domnil saraci,pentru aceea, ca pofte§ti tu stapania pa-mantului ; credz pentru sA nu aibivre unstapAn in lumea, §i pentru acee a golia§ea de pre multi pofte§ti tu, pen-

TOR OAVA GARAMANTILOR 569

tru cu moarte for sg. agones4ti nu-me nemuritorlu. De ari mosteni

eel razbolnicT, cei cumpliti pre-cum esti to singur, viata acelora, precar-i ucig eT, precum cu agonisata ave-rilor is inbogatadza casele, macar de n'arfi nice derept, lark ar fi razbolul derabdat ; dark, ce foloseste asta-dzi a o-mora pe sluga, daca va omora mainmoartea pre domnul si pre stapanullul?Ace pre mutt nebunii trebue sit sa.numeare, Alexandru, sau lipsat de in-telepciune omenil mandrisitrufas, carefaptele sale nu cu Inputinare dzilelor, cucare stint savietuiasca, ce cu multimeagandurilor, care le cugeta de stapaniea,le masura. asea viata cu ostenlala leramane, moartea cu grije, a caruealecul easte: ca barbatul prea intelept$i bun, de nu agoniseaste ce pofteste,sa sa indestuleadze cu atata cat poate.

, vrea sa Alexandru, c nu santoamenil deplin, card vad multe, cariland multe, ear' cunoscu multe, califmostenescu multe, caril pot multe, cariTporoncescu a multi ; ce cariT intl.& invoea vreril dumnedzaesti , pre acela fImarturisbc deplin a fi ; ce are nu so-coteste sfatulul situ i cu multu maTmult de acela ee are socotesti sfa-

/tabus etipaniritde cit taste rodu-ri(le) mal aprinel,deice Tatit.

Su rihneetl on cetreabue, dzice Lu-cab.

dom-niT §i

ySi

§i

A§ §tii,

570 VOROAVAGARAMANTILOR

Buda Ima, =mindBS faei lauda celuimfindru,dzice

tuluT strein. NoT nevrednic a fi delauda it socotim, care socote§ti a fivrednic de arm; si a§ea, Alexandrait agonisa§ti, care al fi robil tuturor, ca tosocote§ti a fi vrednic de stApan tuturor.A§ea sA and Tubasea, dumnedze nemu-ritori, cum nu §tiu, cad nu c'au plAcuttie, sal fie prieaten §i voTtoriu de bineDarie, cum nu §tiu, ce folds ye! lua din-tru aceea, cacT pofte0i stapaniea lumi!.Ca departe mal mare cinste easte ro-biea in pace, de cat stapaniea in az-boTu. tine va dzice in potriva aces-tora care li-am dzisti, acela, ca ar fi pier-duta gustul adevaruluT (§i cit-i bolnav)dzic.

*i

ADAUSE i INDREPTARI

Peg. rindu

5 14 de jos In loc de : amalgamante citeste : amalgamate5 6 de sus , toate cu toate di9 2 de jos Arran V)

Arrian11 13 de sus Iagid ,, Iagic'13 9 de jos ,, Difonisie Dionisie20 4 de sus de Pe27 relativ la Alexandria intru cat a intrat in popor mar

observam ex avem ad in Bucurestl o firma: laDucipal" undo se ail zugrilvit calul lui Alexandracu cornu in frunte, dnpit cum e descris in Ale-xandria.

31 14 de sus in loc de: 1710 citeste 1714.33 4 de jos a Movaxou MoxaXou.

IBlia,HOMI, 11 IB all HOME,31 1 de jos Varlaam qi : Varlaam i35 Din Invataturile lui Neagoe Voda am mar capatat nor

Inca un manuscript din 1817 fntoemai cu ms. Bibl.Centrale, chiar Eteris de aceea0 maul. Acest ms. seafla acuma in posesiunea noastra.

42 42 pilda cu inorogul am reprodus'o intocmaT in Chres-tomatia noastra I pag. 165.

61 2 de jos 1870 trebue sa urmdza in rand 3 dupl, vol. II:

,,,,

,

n

,

,

672 ADA1JSE BSI INDREPTXR1

Peg. randn

63 1 de sus in loc de cogerit citelte coperit64 4 de jos Keller ,, Keller ;64 1 de jos ,, MupoXortov , Mu0oXoltX0V65 11 de jos e uimic I, nimic76 1 de jos Gressammt abentheuer citeste Gesam.

mtabenthener.77 8 de joe in loc de bamalul eiteqte hamalul80 3 de sue ingende ,, legende80 2 de jos ,, Guerrini Gnerrini. leopere :

is opere. Giulio: Giulio.1 de joe in loc de Ptaftrix71 citeste a talbpal

81 4 de jos ,, TOY ,, TOL)

89 relativ la istecimea fetei care vine: aid alare nici pejos etc. vezi anotatiunile si paralelele bogate cu saria insotit R. Koehler un basm serbesc. Archiv farslavische Philologie V pag. 47-60.

96 7 de sus in loc de of citeste of96 3 de jos ,, Archir ,, Archly

111 10 de jos Hmmer ,, Hammer112 4 de jos Straporola Straparola113 4 de jos p L XXXVI citeqte CXXXVI115 1 de jos olo ,, Golo121 12 de joe pnstie. ,, puetie131 6.4 de jos ,, dialogurI si scrisorI citeste dialogu-

rile si scrisorile.139 Pildele din Physiologus, care face parte din InvIta-

turile lui Neagoe Voda, stint reproduse de not in-tocmai dupA, Original in Chrestomatie I. p. 165 n.

142 n. Pilda despre shhastrul si ingcrul fis aili deAt cu, 9ani inainte in literature roming, cAci face partedin Margarita al but Zlatoust tradus romilneste deR. Greceanu, tipArit BucurestI1691 fol. 164b-165bsi e scos cum zice: dintr'ale Starecu/u1 capul 2.AceastA poveste a intrat cu total in popor, si o re-gisim sub formA rimatli In SiedietOreau ed. J.Vulcan An III 1877 pag. 2-4 : ,Dumnedieu sicersitorula unde D-zeu Is local ingerului, si car-fletorul al sehastrulut

,,

,

,

,,

ADAUSE INDREPTARI 573

Peg. randn

144 Povestea cu fiul lui Theodosie. Ni se spune at A-sachi are o povestire analoaga; nor n'am gasit'oIna.

146 5 de sus in loe de Florian citeste Florian.148 Piram qi Tisbe se gaseste si in Franta ca o poveste

popularA rimatil. pe o foae coloratd.156 3 de jos in be de VII citeste III157 10 de sus scrift e schrift157 15 de sus des leagA desleagA119 5 de sue Simroek ,, Simrock164 8 de jos , II e be174 11 de sus se ,176 Th. D. Speranta a publicat asemenea o sumA de

anoave populare In Contemporanul."182 1 de jos in toe de asopice chaste esopice184 3 de sus e modievale ,, medievalc190 10 de sus

71 tiparit e tiparita.194 3 de jos 7/ Benfeyi Benfey195 15 de sus e Schimf ,, Schimpf196 1 de jos

71 C. Loc197 9 de jos 71 nn unul198 1 de jos defaima a defaimarea204 16 de sus , VlIdica Anthim ed. catre citegte cA-

tre Vladica Anthim ed.204 1 de jos in ke de defecte citeste defectoase207 4 de jos acriindu -i scriindu-le Eii in loc

de repetindu-r citeste repetindu-le210 1 de jos in loe de s'apuce eiteate s'apuce211 1 de jos e slavesn slovean212 16 de sus II 71

flier nicr214 1 de jos

77(XX) ,, (XXV)

216 2 de sus unir , unele218 11 de jos

77folosulurile folosurile

221 7 de sus aceastAe e222 6 de jos

71pastrate presarate

222 3 de jos71

de ele224 2 de jos zicitoarele sant, citeste: ant i

ziciitoaree

,,

,,

.

aces

,,

,, si

EgUnEiaLq

574 ADAUSE INDREPTARI

Peg. rindn

227 2 de jos in loc de Mittelalterlii the Roethsclpessfe ci-teste Mittelalterliche Raethselpoesie

229 2 de sus in loc de varoava citeste voroava229 1 de jos 447 437240 Ghicitori se mai aflii in Basmele publicate de L.

Wolff qi in colectiunea manuscrisA a lui Golescupe cea din urmli. foae (fol. 853-854).

262 La Hronografele insirate aci mai adliogiim si aceladescoperit de d. Petrovan in Basarabia, care nueste alt-ceva decat o copie din sec. XVII in 40,al aceluiasi Hronograf. Prin urmare avem acumapatru manuscripte unda si aceleeasI redactiunT.

271 3 de jos in loc de Ianathan citeste Ionathan271 1 de jos Apocalypse 7, Apocalypses274 1 de jos lb. pag. I, idem vol. citeste Ibidem

vol. I. pag.284 11-12 de sus in loc de Marinescn citeste Marienescn285 19 de sus Gregorie ,, Grigorie286-u o parale1a interesantil romans la legenda despre lem-

ma infloritor se aft' la F. Mueller. Siebenburg.Sagen pag. 175 No. 225 si paralelele p. 409-410.

296 4 de jos in loc de Midrach citeste Midras298 3 de jos 1878 1879310 12 de sus cn dupa cum erau312 6-8 de sus abia maI tarziu am observat el d. Hasdeu

a rectificat in adaus" p. 734 prima sa mei-time,mentionand textul luI Tihonravov, noT decl recti-ficiim ad cu placere observatinnea noastra din text.

316 15 de jos in loc de a citeste ca a321 15 de sue 71

de din331 10 de sus 1, Zeflrim Zefirin335 2 de sus ,, II ,, le335 9 de jos I, sAu. I, situ358 4 de sus ,, a tribuit ,) atribuit359 3 de jos ,, incarcate inciu-eall363 13 de sus ,, apocrife apocrifele364 7 de sus ,, oare oare care377 9 de jos ,, i le.

,,

,,

,,

,,

,

ADAUSE BSI INDREPTIRI 575

Pag. rAndu

.377 4 de jos laforma la forma388 3 de jos Skazanio Skazania.394 Avestits. Observam a mar acelasT apocrif it regAsim

Ili la Grecir modern!, cu deosebire numar cg, in bede Avast* stii numele : Ghilou. Identitatea mergeping, acolo, eh i se atribue qi eT 12 numirl 0 ju-matate, can mai toate se pot esplica, ca niste a-tributiun! personificate ; qi justificA ast-fel espli-carea ce am dat nor numirilor multiple ale Ave-stiter §i ale luT Dumnezeu, pag. 402-408 urm.B. Schmidt (Das Volksleben der Neugriechen L1871) studiazA pag. 139-140 credinta popularagreceascA respective, fruit insh a cunoaste acel sirde apocrife orientale, slavone qi roman studiatede nor aci.

396 4 de sus in be de ebraieA citeste ebraicA402 1 de jos Bartosch Bartsch398 relatif la diavolul ce se gone.te prin aflarea nnmelur

shn celur adevhrat, comp. Cosquin in:Romania vol.VI pag. 568, No. XXVII si adausele vol. X p. 571.

417 qase deschntece roman en traducere germanA a pu-blicat Schmidt. Jahr u. Tage pag. 35-37.

418 11 de jos in be de importat eiteste : important428 blAstemul se gra si in Aghiasmatar Bucur. (1851)

1858 pag. 179-180.431 3 de jos is be de afiAm citeste afig. in433 15 de jos436 10 de jos446 10 de jos450 4 de sus456 2 de jos458 1 de jos464 6 de sus467 2 de jos469 14 de jos472 12 de sus474 1 de jos475 6 de jos

duph din1803 ,, 1805.pe care singura. ,,

singura pe care

aoocalipsul apocalipsulGesellschft Gesellschaft 31riipandirea rhspAndireain datinele

97in: Datinele

alaturea alaturapopular n popularA,,pesmsmrti" 1, pesm smrti"

,, analegii analogi!

,,

n ,,

'I

,

,, ,,,

, ,

576 ADAUSE INDREPTARI

Pag. Amin483 u. exalters& a dor pomr din mormant. Comp. B. Schmidt.

Volksleb. d. Neugr. I. p. 251 No. 1.488 3 de jos in be de pag. 85 citeste pag. 35489 6 de sus

11fragmentara fragmentar a

506 15 de sus ,, Gromoonieul .. Gromvonicul516 3 de jos ,, I II S. a.535 7 de sus 1, alnics tanks540 7 de sus ,, 1624 1824.

51

,

1NDICE-=-

I

Indicele manuscriptelor1. Ms.cademia. Codex Sturd-

mans (mixt) (1550 - 1607).311u, 357u, 362 , 371,374u, 382, 393u, 397u,426u, 451, 467.

2. Ms. Academia. Paleea. mixt.(c 1625), 228, 284u, 305,353, 450.

3. Ms. Bibl. centr. Buour. No.10 Hronograf. (c. 1650).12, 261u, 267, 291u, 296,302 , 307, 308u , 318u,321u, 322, 326u, 336, 337,340, 341n.

4. Ms. Academia. Molitvelnic(c. 1650-1675) 427.

5. Ms. Gaster. Molitvelnic (1679)466.

Gaster, lit. pop. rom.

6. Ms. Petrovan. (sec. XVIIidentic en No. 3) 574.

7. Ms. Cipariu. Archir (secolul.XVII). 106.

8. Ms. Cipariu Mamer [ (sec.XVI) 58u.

8 b.Ms. Cipariu. Gromovnic (sec.XVII). 507.

9. Ms. Eminescu. Amartol. Sotnl(1692) (minunile) 120, 403u431u.

10. Ms. Hohenzollern. Dorotheus(c. -1695). 263, 294.

11 Ms. Bibl. centr. Bucur. Isopia(ante 1705) 185.

12. Ms. Dionisie , Alexandria(1704) 13.

13. Ms. Tocilescu (1705) 456.

37

578 INDICE

14. Ms. Gaster. OtecTnic (1706)399 (Sf. Vasilie) 439.

15. Ms. Bibl. centr. No. 11, Le-topiset, (1713) 13,425.

16. Ms. Bibl. centr. Iagr, Ceasor-nic. domnilor (1714) 31,559u.

17. Ms. Bibi. centr. Bucur. Hro-nograf, (incep sec. XVIII)ocopie identicii en Ms. No.3 (1650, 261 u.

18. Ms. Gaster, Carte de bucate(1749) 536.

19. Ms. Gaster, mixt 'c. 1750)186, 191, 228, 29.i, 312,360u, 375u, 389u, 401u,446, 449, 502n, 510, 515,519.

20. Ms.Tocilescu, mixt, (c. 1750)120u, 446.

21. Ms. Eminescu , Hronografk1757) identic cu Ms.No. 3.

22. Ms. Bibl. Imper. d. Viena,Varlaam (1764) 35.

23. Ms. Cipariu, Psaltire Cor-bea (sec. XVII) 462u.

24. Ms. Bibl. centr. Bucur. llio-dor (1773) 128.

25. Ms. Gaster. mixt, (1779) 64,82u, 96, 186u,208u, 394u,518, 524u, 525, 543.

26. Ms. Gaster. Catavasier (1781)461.

27. Ms. Bibi. centr. Buc. Halima(1782) 94u.

28. Ms. Bibl. centr. Buc. No. 9,Halima (1783) 95.

29. Ms. Gaster, mixt (1784) 14,47, 106u, 369, 379, 401,404, 418, 424u, 427u, 461,472-473, 518, 536 539.

30. Ms. Bibl. centr. Bucur. No.19 Calendar (1784) 535.

31. Ms. Tocilescu, Iliodor (1785)128.

32. Ms. Misdeu, fragment Ale-xandria (1794) 14.

33. Mss. Cretu, douit ms. Alexan-dria 1795 1800) 14.

34. Ms. Academie!, mixt. (1799)14, 264u, 401, 423u, 442u,450, 507, b11, 515, 518,519, 523, 536u.

35. Bibl. centr. IagT, Isopie :sec.XVIII), 186.

36. Ms. Gaster, o foae sec. XIX),425u.

37. Ms. A. Densusianu, mixt (in-cep. sec. XIX), 49, 275,283, 467, 471, 536.

38. Ms. Bibl centr. Bucur. Ale-xandria (1800) 14, 28.

39. Ms. Gaster mixt (c. 1800)228u, 275u, 292u, 298,442, 446, 449, 472.

-

io.

IND10E 679

40. Ms. Eminescu Sf. Vasile (sec.XIX) 439.

41. Ms. Eminescu, Liturghie (sec.XIX) 446.

42. Ms. Bibl. centr. Erotocrit,(c. 1800) 130.

-43. Ms. Gaster, Judecata (1804)442u.

44 Ms Gaster, Amartolon (1805)436, 439.

-45. Ms. Gaster, Descantece (1809)419u,

46. Ms. Bibl. centr. Buc. Intrebilri(1809) 229u, 265u, 268294u, 299, 385, 449u,491.

-47. Ms. Eminescu, Aretusa (1812)129u.

48. Ms. Bibl. centr. Buc. Erotocrit(1812) 129u.

49. Ms. Gaster, mixt, (1813) 312u,446, 448.

50. Ms. Eminescu, mixt (1814)35u, 40, 42, 44, 128.

51. Ms. Eminescu, lliodor (sec.XIX), 128.

52. Ms.Eminescn,Jndecata(1815)442.

53. Ms. Gaster, Dottorii (1816)540.

54. Ms. Gaster, Invrttrituri Neagoe(1817) 571.

55. Ms. Gaster, Descantece (1819)420u.

56. Ms. Gaster, Cantece de stea(1821) 283, 465u, 468u, 493.

57. Ms. Bibl. centr. Buc. Trepetnic(1823) 518.

58. Ms Academiei, PravilK (1825)351.

59. Ms. Gaster, Filerot,(1826) 131.

60. Ms. Ispirescu, Filerot (c. 1837)131.

61. Ms. Academie!, Golescu (sec.XIX) 220u, 574.

II

Indicele tipariturelovnAaron, Leonat 168.

Nartis (ti Echo 149Piram qi Tisbe 148 ur. 573

.Acta Sanctorum DI (Mart. 26p. 668), 441.

Aegidins, carte de visurl. 533Aelian. Natura anitn. (VI, 68)

141.

Afanasiev, Skazki (No. 158) 438;(185) 168; (237 b) 159. 561.

Cifrelo din parentage am% (p.) paginile, (n) numerile eau (c) capitollieukrtilor, Tar eifrele ce urmeazit orate paginile cirtil de %tic.

,

`i

580 INDICE

Agapiae, Amartol. Sotir. 432 ur.Neos Paradeis. (158-

162) 346.Aigner, ungar. Volksdichtungen

(p. 82, 161) 481.Albina Carpatilor III. (119, 133,

146, 164u). 516 (p. 345) 411;(376) 409; (377) 418.

Albina PindulnI II (p. 11-13)488.

Aldhehnus. 227.Alecsandri. Poesil pop. (p. 2-4)

27; (10) 417 ; (20-23) 483;(197) 27; (202) 27; (271-272)417, (292) 480, (393) 226, 239.486.

Opera compl. I (p.65-66)469.

Alfab. Pseudo-siracid 339.Alphonsi. Discip. der. (II p. 36,

-95) 46; (c. 25) 166.Amaducci. Anecd. liter. 373.Amis Pfaff. 160-167.Sft. Anastasia. 263.Anastasia 303.d'Ancona. 272.Anuar p. Isr. (IV p.73-'79)396

(V) 153, 331.Aphtonius 181.Arch. f. al. Phil. (I, 103-118)

333; (11, 447) 257; (IV, 625)549 (IV,. 664-669) 488 (IV,/694) 358; (V, 47 -60) 572 (V678) 294.

Archiva istor. (1 1 p. 111) 35.Ariosto. 145.

Aristoteles Hist. Anim.141.

Arsenie, Basme 548 II 75-76)155 (II, 31 urm.) 329.

Artemidor, Oneirocritica. 532.

Asboth. Arch. f. al. Phil. (IV,625) 549.

Athanasius (leg. Melhisedec) 302urm.

Sf. Athanasiu, Intreb. 450.

Athenens 225.

Ausland ed. Hellwald 1880 (p.257 -259) 61.

Aziel 1001 zile 96.

Baethgen F. Sindban 63.Baican (basme inedite) 137.

Baital-Pachisi (p. 12-14) 102.Bancila, colind. exile. 489, 495.

Barac 3 gheboli 72 urm.

Halima 95.

Arghir qi Elena 549.

Baritiu 14

Baronius, Annales 445.

Baronzi, Limba qi tradit. 220-222, 239 urm.

Bartsch v. Germania.

(1X,',13)

,

INDICE 581

Basile, Pentamerone 159.

Beal, Buddha 39.

Beda 339.

Beer, Leb. Abraham 300, (p.(142 -146) 306 ; (No. 233,837978) 310.

Behrnauer, 40 veziri (p. 322-323) 165.

Beldiman, Nutna Pompiliu 196.

Benfey, Or. and Occ. 111.

Pantschat I. (p. XXIII) 55;(p. 2-18) 38; (80-83) 44 ;(127) 165; (159-16s) 113;(373-378) 194 ; (423) 159 ;(499-501) 155; (519-534)133, II (43 56) 113; (252 -26h) 194; (345 -346) 154.

Bevis of Southampton96.

Bersonov. Baleki perehojie 474,(No. 45 -47) 53; (No. 632 -668) 284.

Bidpai 58.

Bickell, lialilag 57 (c. 9) 60.

Bilciurescu, Papagalul 147,

Bilete de plAcinte 529u.

Birlinger, Aus Schwaben (I, 448)396.

Boccaccio, Decam. (introd. IV)145; (IV, 2) 551; ',X, 1) 41.

Boissonade, Anecdota 63.

Buber v. Lekach Tob. Pesikta.

Burada, Dobrogea 473,(p. 113 -119) 478. (107-217) 487,(269-277) 417.

Datine la inmormantAri467.

Calendar cu basme 1877, 548.

Calendar p. basme 230 urm. 548.

Calendar pentru esplicarea vise-lor 533.

Calendarul descAntecelor 542.

CAmpiniu, Filerot 129--131.

C.Intece de stea v. Pann.

Cantemir, Hronicul 13.

Divanul lumei 167.

,, Descriptio Molday. (IIc. 18) 487.

Carte de mA.na. 195.

Cartea noroculuI 529.

Carte ghicitoare 523.

Cartea de vise 533.

Cartes, de visurl 533.

Cassel P. Weimar. Iahrb. (I. 424)157.

,, Weihnachten (p. 274) 526,(264 294) 516.

Cazamia 502.Cento nov. ant.144, 150, (c.7) 166

582 INDICE

P. Cerisier 114.Cheia viselor 533.Chesterfield 206.Cicero, Tus; (V, 32) 176.

Cipariu. Analecte (p. %XXVIII)° 13, (p. 142) 380 urm. (150)

381,Organ. Lum., (p. 130) 507.

Principia (p. 114) 58,507(116) 106, (120) 463.

Codrescu. Phis ul (p. 124) 455.

Cogalniceanu. Letop. I (XVIII)31, I (p. 59) 13, (258) 12.

Revista492 k35)

p.488.

Archeo-log. I (33)

Comparetti, Sette savj. Sindibld64.

Convorbiri literare (XIV) 269,468, 489.

Corrai, Esop 190 urm. (No.184)190, (101) 191, (143) 195,(202) 192, (322) 192.

Corbea, psaltire in versurl 462urm.

Cornay (XV) 89 v. Romania.

M. Costin 12.

N. Costin 13.

Cosquin, Romania (VI, 568) 575.IX (p. 392)72.

Creanga, Cony. lit, 379 basme549.

Croce, Bertoldo 80.

Culegere de cantece irozl 495-

Daneau, Antichrist 444.

Daniilopolu, conductoriul 207.

Dante, Div. corned. 299.

Darvar 206.

Del Chiaro. Vallachia 13, 204 ur..

Destunis (Apocal. Pavel) 363.

Diogen 176.

Dohtor de cash 542.

Dorotheus Synopsis 262, (p. 21)294, (23 24( 296, (45 urm.)320, (102-109) 346.

Dosofteiu psaltire 1673, 462.

Viet. sfintilor (105-108)315.

Dracul cti fem. 132,553.

Dsanglun (p. 190-191) 330.

Dumitru (tipograf) 399.

Dun lop-Liebrecht (p. 8 ur.) 128;(40, 145; (208) 173; (209-210)73; (214) 89; (230 145 ; (2:11;149 ; (265 266) 125 ; 273)132; (284) 173, (328-331) 80,(401) 145, (462) 41, (483) 96 ;(491) 113,168; ;498) 157; (503)156; (518) 159.

Ebert, Jahrbuch 39.

Ebers Bibliogr. Lexic. (I, 138) 34Ernec hamelech 334.

ci

INDICR 583

Eminescu, Luceafarul 549.Erasmus, Adagia 199.Et. de Bourb. (c. 396) 144.Eutihianus, legends lui Teofil 433Evanghelie rom. din 1706, 424.Evhologin 1764, 467.

Evstatievicl, Baronius 445.

Fabliaux 150. v. Legrand.Fabricius, Codex pseudepigr. Vet.

Test. 1, (40-50) 269; 56 60)290; 114) 296; (119, 294;(123-125) 294; (275) 157;(311 320) 303; (325-326)302; (339) 307; (350 377)310; (417-418) 316; (428-431) 287; (1031 urm.) 328;(1043 45) 337; 11162), 509,511. II (176) 337; III (487)353.

)7 Cod. pseudepigr. N. T.I (301 302) 353; II (456-465) 354; (951-953) 509;(972-981) 354; III (487) 353;(511-512) 372.

Biblioth. Graeca (V, 5,No. 9. p. 351-352) 441.

Filimon, basm 548.

Firdusi, ahnameh 145.

Foae p minte 1 p. 44 p. 206-207) 46.

Franzius. Phisiogn. vet. (p.449urm.) 517.

Friedreich. Gesch. des Raths 227.

Fundescn. Basme. 171, 237, 239,548.

Gaetani. fit. Venere) 382.Galahov. Ist. rose. slov. I. (159)

227; (415 418) 211.

Gaster. Beitraege 396.

Chrestomathie romans I(1-3); (6 -7) 397; (39-43)451, 357 (115-116;159) 522,(165) 571 (171; 507 qi passim.

Gaster. v. Anuar, Ausland, Ger-mania, Groeber, Monatscbrift,Revista.

Gaulmin, vita et mort. Mos. 317,320.

Gautier de Coinsi, Teofil 433

Geiler, Narrenschiff (c. 68) 159,

Genes. rab.(22)

(sect. 1) 319; (11)319;46.

296; (36) 156; (49)

Gentile. Jungfr. Maria. 431.

Germania. edit. Bartsch XIII(XXV) [p. 288) 214; (288-289) 322, (290 294) 338.XIV (XXVI) (p. 210 213)479.

Gervasius, Otia pag. 8) 307;(c XXXV) 287.

Gesta rom. (c. 13) 455; (13)157;(41) 251; (44) 168; (45) 152;(68) 159 ; 80) 144; (81) 157;

"

-

584 INDICE

(124) 89; (136) 166; (138)176; (159) 157; (168) 44;(238) 46; (249) 438.

Th. A. Gesticone. 134.

Gfroerer, Prophetae vet. (330 -362) 317, 320.

St. Georgescn 97.

Giovanne Ser (IX, I) 551.

Ghicirea en calif 529.Ghicitorul secsului frumos 529.

Glycas, Anal 287 (pag. 90) 458.

Gorres, Volksbiicher 2. ;p. 56) 516(203 -206) 420.

Golescu 174 urm. 220, 574.

Gonzenbach, Sicil. Miirchen (No.8)216; (84) 398; (88 11 p. 257-259) 61.

Gorjan, Halima 95.

Gorski-Nevostruiev 261.

Graesse, Sagenkreise. 119.

Gravina 382.

Greceanu R. v. Zlatoust.

Grigorie ep. Argesu, Logica16-17) 142.

Grigorie blagoslovit 285.

Grimm Marchen (No. 31) 125,438; (43) 454; (94) 89.

D. Mythol. (p. 681) 444;(679-682) 299.

P.

Grimm. D. Sagen (No. 538) 114.

Groeber G. Ztschft III /399 -407). 156. IV. (65 70) 517.

Gruenbranm. Z. D. M. G. XXXI(p. 208) 458 (248) 307.

Gubernatis, Zoolog. Myth. (I, 117)483.

Guellette, Contes Tatares 78.

Guido, Varlaam 34

Guerrini, Croce 80.

Habicht (1001 nopti 94-97) 97;(127 129) 76; (440-452,64;(516 urm.) 104.

Hagen, Raethselpoesie 227 (p. 30)238.

Hagen, Gesammtabenth. I (pag.CXXXVI 113; III (LI-LXI)76 ; ( CLIV- CLXII ) 125(CLXVI- CLXXX) 433. '

Hagen 1001 zile (z. 625-632) 73.

Halm, Alb. Stud. (p. 144) 488(160, 200) 480.

Miirchen, 553.Hamartolos, Chronic. 261,309.

Hammer. Rosenoel I (p. 56-57)316; (88 -89) 320; (121) 144;(175) 46.

Hans Sachs 156, 492.Hartmann, Dreikoenigsspiel 492.

Hitsdeu Arch. ist. 11, 1, 111) 35.

Cuv. den biltritni (1346-

INDICE 585

406) 102; II (X.XVIII XXX)423 ; (XXXII 13 ; (XXXIIXXXIV) 402 ; (XXXV) 12 ;(XXXVII) 106; (21-55 371;(39-40) 374; (139 - 156) 382;-(152 333; (177 ) 426; (181) 316;(185 455; (189-194) 312 ;(255) 426; (263-291) 393 ;(301-367) 362 ; (302) 363;(307) 364; (307, 389-391) 369;(400 - 402) 481 ; (405-414)415 425) 357 ; (435-438)467; (501-560) 476; (567-608) 465 ; (684-705) 476 ;(721-723) 481.

Heliade, Curier de ambele sexe 71

Heliodor 126 urm.

Henschen (sf. Vasile) 441.

D'Herbelot, Bibliot. Orient. 111,294, 519.

Herder 2, 46.

Herodot, (II c. 73) 141 ; (c. 121)550u, (c. 131) 552.

Hexaimeron 260.

B. St. Hilaire, Bouddha 39.

Hintescu, Cantece de Irod 494,proverbs 195,220.

Hiromandia 632.

Hommel, Physiologus 139, (c. 7)

141.

Horapollon, Hieroghlyph. (II 57)142.

Hronografi 258, 574.

Ink', Arch. f. sl.Philol (1, 89)449; (1, 90) 290, 285, 358 etc.(IV, 664-669) 488 v. Archly.

Prilozi (p. 79) 105.

Starine III (200 328) 11.Iahrb. f. Germ. u. rom. Lit. II

(314-334) 39.

Ialkut I (§ 58) 295, 296; (61)156 ; (166) 319; (173) 271 II(§ 925) 295; (1085) 328.

Iarcu, bibliogr. 'p. XVI) 14; (9)205; (11 517; (18) 507 ; (19)87; (30) 466; 158) 138.

Iarcu, Romanul glumet 170, v.Rom. glumetb.

Iarnik, Volksthtimliches 222.

Iellinek,Beth-hamidr. 02 No. XII334.

lirecek, Gesch. d. Bulg. 105.

Indreptarea legii 1652 (c. 7) 267,269; (c. 29 p. 746 747) 522;(c. 40-42) 263. v. MateiuBasarab.

Invatiitura pentru preoti 446.

Iohan de Capua, Calila 58.

I. lonescu, prim rom. 548.

D. Iorgovid, Alexandria 14.

Iosephus, Antiqu. (I, 82) 310.

586 INDICE

Ispirescu, basme 548 (No. 15 p.88; (31) 42; (34) 550; (p. 367)112 inedit 124.

Pildeurm. 239 (No.

51) 110,226

Proverbs 220 urm.Snove 117 urm. 192:

(p. 48-50) 195.comunicare 207- 347.

Jacob, Curiosit6s (250-251) 310urm.

Jantil, Filerot 129.

Jipescu, Opincar 144, 217, 222351).

Juan Manuel (p. 213-219)156;(c. 45) 172.

St. Julien, Avadanas (I p. 132,191) 44; (c. 25) 165.

Keller, Sept sages 63, 64.Kern, Schles. Sagen (p. 20-23)

311.Kind, Neugr. Volkslied. (p. XX!)

481 ; (72-74) 482 ; (90-94)481; (110-112) 483; (124-126) 479 ; (130 135) 485 ;[205] 481 ; [210-211] 483;[216] 485.

Kirchhof, Wendunmuth I [pag.329] 157; [366] 156 V, [57]157; [60] 156.

Kisseh-Khun 173.

Koehler 61,89, 215, 398, v, Gon-zenbach.

Kogidniceanu v Cogal.

Koran 144.

Knnisch, Bnkarest u. Stamb. [p.180-203] 549.

Lafontaine, Contes [IV fab. 5].1 6; [IV f. 22] 196.

Lambrior, carte de citire [p. 199]522.

Land, Anecdota syr. 139; [c. 29]141.

Landau, Quell. Decam. 551.

Lappenberg, Eulenspiegel 161.

Legrand, Fabliaux III [p. 204]172; [253] 166; [308] 173.

Lekach Tob ed. Buber [p. 40)403.

Lenormand, Magie, 407.

Leo archipresb. 10.

Lessing 181.

Lesviodaa, Filosofia babelor 516.

Ghicire astrologicil 529

Talcuirea viselor 533;

Leukadias, Sillogi [p.1 3, 3-8)354.

Liebrecht, Gervasius [p. 76] 307;[83] 30; [84 -86] 29; [107] 30;[112] 287; [262] 30.

lahrbuch f. rom. u.engl. Lit. 39.

Or. n. Occ[111p. 376] 159.

,

INDICE 587

Liebrecht. Pentamerone [11. pag.264] 159.

Volkskunde [pag. 33]166; [80] 298; [166] 484; [187]485; [ 188-198] 479; [211] 479;[282-283] 484 ; [284-296]481.

Locman 185.

Macedonski.PoesiI 71; [p. 398-401] 72.

Machiavelli, Belfagor 132.

Maiorescu, Matrona d. Ef. 145.

Malalas, Chronic. 261; [p. 5] 294.

Malvenda 444.

Manasses 102.

Mangluca, 'Calendar. 473.

Marian. Cuv. de. batr. 397.Descantece 417, 418,PoesiI pop. I 487. [p

74] 481 v. Alb. Carp.

Marienescu. Balade 486, [p. 17- 21] 484 [50 -54] 483. [109

-115] 482.Coliude. 473 [No. 1,

2] 101, 850; [15] 379; [17]380; [21] 476 urm. [32] 284.

Marcovict Belisarie 146.

Massmann. Kaiserchronik870, t3711 321.

Matheiu Basarab. Pravila 450.v. Indrept. leg.

Mavrodin. Tripodul EleneI 147.

Melampus, Palpitation. 517.

Melhisedec. (cerere de ertAciune)269 [povestea numerelor] 468urm. (oraiiI) 489.

Melusine. (1 475) 89.Midra. Mile. 328.Midra Tanhuma. 156.Migne, Dict. des. Apocr. [II, 880]

232.

Diet. iconograph, [col. 921.-922] 444.

Miklosich. Lea. palaeoslov. [p.XI] 509.

Moise Chorene 10.

Molitvel. Buzau 1701. 427, 467.

Molitvel. Buc. 1764. 427, 467.Monatsschrift [XXX] 346..

Moxa [p. 367] 102.C. Miller, Pseudo-Callisth. 9.

F. Mueller. Siebenbg. Sagen [p.

177] 503 (175) 574.

Max Mueller 5-8. 155.Murner, Eulenspiegel 160.

Muaaeus, Marchen 173.

Mussafia, legno del croce 272.

Nisturel Udrilte, Varlaam 35.Neagoe Vodil, InvAlat. 36, 39, [p.

[III,

588 INDICE

131-132) 42; (133-136) 44;(193-196) 139.

Nebunelli, Perdaf 83.

,, Gugutel 88.Negrea, Tel 146.

Negrutti, Sepamana 542.

Nesselmann, Doinas (p. 606) 485.

Nicodim, Evanghel. 357.

Novakovid, Alexandra Mach. 11.

Varlaam (p. 1-13;4)33; (23-46 )39; (75- 77)41.

Primeri.(437) 358;

(432 -437229; (492-496)474; (504 510) 539; (617)426 ; (519) 521 ; - (519-520)516; (520 521) 511; (524-527) 609 ; (528 529) 517 ;(531 532) 511.

Zagonetke 227.

Odobescn Rev. Rom. I (p. 34-37)476

Oesterley 41, 44, 46, 102, 144,152, 156, 157, 159, 166, 176,177 v.Baital, Gesta, Kirchhof.Pauli.

Oglinda norocului 527u.

Olteni§ Zaharie, Pascalie 520.0 mie qi una de nopti v. Habicht

0 mie tfi una de zile v. Hagen.

Oracolul modern 529.

Oratiuni la nunte tar. 488u.

Ovia Metamorph (III. v. 341-510) 149; (IV v. 35-166)148.

Palila 258,Pantschatantra 133, v. Benfey.

A. Palm. Archir 104, 211 urm.460 urm.

Cantece de stea 466,468-469 (No. 1) 462 ; (2, 3)461; (6, 8) 462 ; (9) 464u ;(12) 462, (15) 51 (18) 275urmare 284, (20) 466, (40)366. frog 498_494 ed. 1880(p. 60-92) 495, (pag. 93 -95,95-99) 350, ed. 1878 473,(p. 101-103) 476.

'' Erotocrit 129, 131.Fabule I (p. 75-77)

153, (95) 151 urm. (117-127472, II (32-36) 193.

Nastratin Hogea 164 ur.

Povestea vorbii, 150u,it 219u. I (p. 16) 161, (29) 175,

53-59) 155, (162) 173, II(51) 215 54) 195, (88-91) 189, (139-141) 89, III(93) 192.

§ezat. la Cara 157u,239u, I (28 30) 232u, (30)224, ( 73u) 75u, II (41-45) 158.

Pantea 65.

Passow, Carm. graec 485.

40 veziri 215.

-

INDICE 589

Pauli, Schimpf (c. 48) 161, (174)195, (595) 159, (628) 144.

Patmescu, Oratii 488.

Perger, Pflanzsg. (p. 13 14) 484(p. 259) 396, (284) 287.

Pesikta ed. Buber (p. 162) 341.

Petronius, Matrons 145.

Phaedrus 181.

Physiologus 139 urm.

Pi 1de filosofesti 204 urm. 235.

Pirke d. R. El. (c. 21) 295, (34)46, (40) 271.

Piru, Medicine practia 542.

Pitre, Fiabe (No. CXXVI) 366.

Planudes 185.

Pleloianu, Aneta qi Luben 146.

Plinius. H. N. (VIII, 33), 140.

Polites 363.

Pompilin, balade 486. (p 50-55)485 (p. 68-70, 74-75) 481.

Porfiriev , Apokr. scaz. 261u,p. 49) 287, (50) 294, (53) 301,55 56) 300, (57 58) 287,69- 99,101 -103) 285, (104)

`294; (105) 298, (106) 294,(131-135) 303, (216-220)285, (222-225) 305, (229-230)321, (252-256) 309, (261) 337.

Pravila de Govora 380.

Pseudo -Callisthenes 111 v. Zacher

Pseudoionathan 316.

Pypin, Pamiatniki (H, 357-370)105, (9) 494, (fol. 12) 269,(19) 30I.

Radloff. Spr. d. Tfirk Stlimme IV(201-209) 89; (378 381) 61.

Reiche 207.

Revista p. Ist. Archeologie. I,(33) 492 (35) 488 (288-239)548.

Riureanu 145.Robert, Fables fined 183 urm.

II (212-214) 194.Rochholz. Glaube u. Brauch (I,

57-58) 45b.Romano, Radu (p. 23 27) 549.

Romanul Glumet 220,40)

216 urm.110.232, 239a (No.

Romanusbuechlein 421, 425.

Rosenoel. v. Hammer.

Roskoff, Gesch. d. Teuf. 263.

Rostovsky, Hrongr. 261.

Rusiade, Prognostic. 514.

Rutebeuf, Teofil. 433.

Rybnikof. pesni IV (pag. 105154) 488 (243-244) 516.(248-250) 525. (344) 511.

apte taine 522.Schafarik. Sudslay. Lit. III, 1

(221-223) 509, 516, 517.

590 INDICE

Scheib le. Kloster II 1p. 155 -177]433.

Sympat-m agn-Heilk. 425.

Val. Schmidt, v. Alphonsi 46.

Schmidt, Balladen [p. 83] 168.

Schmidt, Ghenoveva 114.

Schmidt, Jahr n Tage [p. 23-24]489 1p. 25, 28j 15, (28] 29.(35-37) 575.

Schmidt, Straparola 113.

B. Volksleb. Neugr. (p.139-140) 575, (251) 576.

Schott,Wallach. Miirchen 547 [No.21 347, (9, 330, [121 29, 1151287, [161 125.

Schuller, Rum. Volkssagen171 15.

n Herodes 492.

Schwarzfeld 207.

Sefer haiaqar 297, 319.

Seth Sim. 58.

Shakespere. Taming of theshrew. 172. March. of Venise1IIsc. 7] 42.

Simon [popa] 382.

Simrock (March. No. 61] 159.

Deutsche Mythol. Ipag.322] 119:

Quellen d. Skaksp.jIll p. 145u1 149.

[p.

Isus Shah 213.

Sf. Sisoe Minunile 354 (p. 6-7,369.

Slavici, basme 549.

Soldan, Gesch. d. Hesenpr I (491426.

Speranti, Snoave 573.

Sreznveski, Calat. Domnului inTad. 363.

,, Antichrist 144.

Stamati, Musa rom. I 172-143]549.

" Pepelea 226 ur. 239 ur.110.

,, Povestea povestel. 549.

Steinberg, Antiquar 399.

Steinschneider, Archiv. Gosche II,[18! 96.

,, Hebr. Bibliogr.(III p. 120) 34.

Manna 1p. 1-746. v. Alfabet.

Stephan,1popa din Braqovl 445.

Suer, Ung. March [No 21 329.

Stoianovicl, Harito qi Pelidor146.

Straparola 1IV, 31 73, [VIII, 21172.

Strilbe]chi, Fiziognomie 531.

Stumpf 374.

,,

INDICE 591

Sulzer. Gesch. Dac. III ip. 14151463, 1381432, (39113,445,507 1401 94.

Symphosius 226.

'Menke& viselor 533.'Talmud. 78u.

Baba batra 152.Berachoth [f. 10] 337.

79

Pesachim [foL 56] 337.

'Talvj, Serb. Volkslied. I (p. 68)483, [117u] 480, II 1I-XVIII488.

"Ta'mpeanu, Lazarila Torma 146.

Targum Ionathan 271.Tendlau, Buch d. Leg. [No. 42]

297.

'Teodorescu, Cercetalri 201 [pag.58 591 158.

Colindele 473 [pag.

41-421 386u.Incerc. critice (pag

48-49] 496.Tinchideal [fab. 1501 196.

'Tihonravdv. Pamiatniki otrec. lit.I (p. IXI 258, [p. 6-15]274, (24-25] 298, [26-31]302, [79 90] 312, [233-253]320, [27I-27l.] 328, [273-298]346, [305 3)8, 308 313]285, II [40-58] 358, [43 44].361, [339-344) 403, [351

353] 395, [361 376] 509,[377 - 3811 516, [383 384]512, [385-387] 510, 511[398 421] 505, [423 -438]229, [440] 456 , [438-457]229, 267u.

Timoneda 41.Tischendorf, Apocalyps.[XIII]511

[XIII - XIV] 515 (XXXIV,XLVI) 367, [1-23] 271, [34-69]358, [42 -43] 361, [95-112,113-136] 367.

apocr. (pag.

Titu Liviu [II c. 20 § 3] 192.

Transilvania X [p. 277) 14.Trepetnic mare 511.

Usa pocilintsI [p. 332-356] 467.

Valerius Iulius 10.Valerius Maximus (IV, 3, 4,] 176.

Vasilie (blestemul marelui) 427.

Vechiul noul ghicitor, 528u.Veselovsky 39 Archiv. f. sl. Ph. V

(469 470) 517.Epist. [p. 56-57] 372,

[89] 374.

Domenica-Anast. 372urrn. (p. 194] 386, [201-2021380, [205, 206,207] 383, [206]382.

Dvinadt. Piatnit.388u (p. 357-359] 392.

qi

418 -419] 354.

592 INDICE

Veselovsky, Elefth. [p 68-98] 168.

Sahaiaa. (p. 4 10)59, {38--44, 60 (40) 61, 366.

Sivila (p. 254) 338,339.

Solomon i Kitovras325. (p. 84) 162, (169) 269,(171u) 290, (172-173) 285 ,(220 224) 333, (245-340)81, (279 280) 89, (347 350)328.

Son Bogorod. (pag.335 -358) 367.

Yiepe sfintilor 36, 347.Vincent. Bell. sp. hist. (LXV c.

1-65) 34.Vinetchi, InviitAturl 540u.

Vitae Patrum (V, 39) 144.

Vitae sanctor. 34.

Voltaire, Sadie 145.

Voragine, Legenda aurea 431.

Vulcan, Siediethre 553, 572.

Wartic 173.Weil, Bibl. Leg. (p. 39) 295, (77-

88) 111, (98) 316, (141-143)320, (176-181) 144.

Weinhold, Weihnnachtasp. 492,(376-399) 460.

Weissman H, Alexander 10.

Winer, Realwtb. 30.

Wolf, Niederl. Sagen., (p. 691)454.

Wolff, 147u, basme 548, 574.

Voinic inflor. 237, 239u,Wnestenfeld, Gesch. arab. Aerzte

(p. 12) 519.Or. u. Occid. 111.

Wuk, Serb. Darchen (No. 43)110.

Wuttke, Dtsch. Volksaberglaube(p. 127) 626.

Zacher, Pseudo-Call. (p. 1-6)8, (106) 30, (107) 31.

Zacher. Genoveva 119.

Zane 46.

Zeitschrift Dtsch. Morg.Ges. vol.(XXXI) 113.v. Gruenbaum.

Zeitschrift romanische v. GroeberZlatoust, Margarit (f. 113' 498.

(164-165) 572.Zodiile 620.Zunz, Gottesd. Vortr. (p.131)46,

Synag. Poesie (145u) 403.

s

,,

,

,

INPICE 593

Indiicele materielor

Aaron, toiagul infloritor, 287 v.porn infloritor.

AbderiliT 165.

Adam in literatura religioasa 266,din cite elemente s'a zidit A.267-269, explicarea numelulBan 269-270, gonirea lui A.din rain 283, vergul lui A.276- 283, cantecele respectivede stea 283 - 284, legenda des-pre capul lui A. 289, cununadin capul lni A. 285,

Adam gi Eva, povestea 270, co-prinsul eT 2722-73, identita-tea el cu leg. slavica 274. Bo-gomil, antorul el 275.

Alexandria. Diferite vederl inprelucrarea el 9, origineateana 9, basa acestor prelucrarT10, representantul el roman11-12, manuscriptele slavone11, Al. e cunoscuta Romanilordin sec. XVII 12, datele tiparirel13. 15, manuscripte romane14, coprinsul Alexandria 15-25, raspandirea Al. 27, episo-dul cu Ivant 28, influenla asu-pra poporulu! 26-30.

Alexandru Machedon 7u, 176, is-toria lui A. riispanditil la toatepopoarele 7, Al. representantul

cavalerismulul In evul medin10, eroul legendar al popoare-lor oriental° 11, calatoria lui A.la rain 22, Al. in Tad 24, Al.gi popoarele salbatice 29.

Amulete romane 403-405u.Analogia, rolul din lit. populara

358.

Antihrist, legenda lui A. 441u,legenda lui A. in Alexandria23.29, bgatura cn legendelevirgiliane 30.

Apa vie 437, 551 isvorul eT 28.

Apocrife. ce sant 255, goana con-tra for 257, transmiterea giraspandirea for 261.

Apollonius d. Tyra, 158, 222, 552.

--Archir gi Anadam, originea 104,izvorul gi analogii 105, ma-nuscripte romane 105-106,adevarata masurii a activitatirluT A. Pann 106, coprinsuldupa ms. 106-109, Arch. Esopgi Bertoldo 109, 185, 188, A.gi cercul solomonic 325, po-vegtile din A. gi paralele 111-112, proyerbe din A. 211-213,ghicitori din A. 237, ghicitoa-rea en ,,copaciul" gi raspan-direa universals 111.

Garter, pop. rom. 88lit.

1:1L

594 INDICE

Arghir si Elena 549.Asmedal, legends lui A. prototi-

pul lui Merlin, Chitororas, Mar-colt' §i Bertoldo 80, cercetiirilelui Veseloveky 81, legAtura cuArchirie" 109.

Astrologhie 500-505.

Ave! 291u, v. Cain.

Avemeleh somnul eel lung 342u.in doftorii 639.

Averchie 437.

Avestita aripa SataneT"apocriful394-395 prototipn ebraic, 396,paraleli greceasci 575, frag-ment de desc:antec din A. 396-397, influenta A. asupra des-cantecelor 407u.

Avraam, ciclul de legende privi-toare la Avr. 306u, A. zveaz-dovidet1 308 309 , IosephusYlavius si Nostradamus 310u,Moartea lui Av. aprocriful des-pre in. lui Av. 311u, diferiteleredactiun1311 313, coprinsulapocaliptic 313-315, suireann cer, raTul 314u, izvoarele sianalogiele 316-317.

Balade, deosebirea for de doTneqi hore 475, legAtura for cn co-llude 476-478, b. romaneparalele streine 479-485, co-lectiunT romans 485-487.

Basme, teoriilescoala

despre originea b.545, mitologicA si e-

roarea eT 545, orig. literary aelementelor constitutive ale b.546,fondul b. pretutindeneaa-celasT 546.547, literature b.547-549, b. in prosa 649, b.in versurI 649, b. cum s'au.rispandit ? 653, comunicareafonduluT pe cale literary siprin vial graTu 553-555.

Bertoldo, originea orientalA 78.325, istoria fiulul situ 81, dince elemente se compune 82.269, modificArile prin can atrecut 82, recenziunile romane82, coprinsul 83-87, deosebi-rea intre redactiunea scurtAlungA 87-88, infiuenta luT B.asupra proverbelor romane 88.208u, ghicitorf din B. 235.237.

Bilete de plAcintA 529u.

Bocete, de made s'au desvoltat465.

Bogomil fundatorul Bogomilis-mului 255.

Bogomilismul, ideea fundamen-tall a Bog. 255, influents, sa256-257, asupra legendel des-pre lemnul cruceT 284, despreinoartea lui Avram 316, Bog.in apocalipsul ap. Pavel 358.

Buddha, identic cu loasaf 33, B.sburand in aer 111.

Cacavela persoanA istoricA deve-nitA legendary 167, disputatiile

0

INDICE 595

lui 168, cereetarile lui Schmidtqi Veselovsky 168.

Caderea ingerilor, legenda 261,uncle se pomenelte 262.

Cain, pus in luny 299.

Cain qi Avel, apocriful 291u,Satana invata omorul pe Cain291-293, originea legendelor293, moartea legendary a luiCain 295, redactiunea romana297-297, a doua varianti 298.

CaTnele naseut din capul lui Cain298.

Calatoril, c. lui Alexandrula rain22, c. la Tad &Mare pecoco161,c. luT Sith la rain 271n, c. lui A-vraam la cer rain 314, c. Mai-cii Domnulni la Tad 362, c. ap.Pavel la cer 359u, c. Sf. Grigo-rie in cer 490.

Calendar de 140 anT, mijlocitorulcartilor de prevestire 499, co-prinsul 500-525.

Calilag and Damnag 57.

Cantecul pustil. originea 52, treivariante 47 - 49.

Cantece de stea, originea 460u,manuscripte 461u, c. de A.Pann 466.

Cantece populare, caracterul for475, legatura for cu colinde476.

Capclun, flint fantastica lustydin Alexandria 27.

Caracteristica zoomotfica 456-457, deosebirea caracteristicelroman 457.

Cartile populare, causa neconsi-deririi qi goanel for 2.

Carti de noroc, atribuite lui So-lomon 523-525, manuscripte524.

Carti de ghiciri 528 -529.Carp de prevestirT, originea qi

raspandirea for 497-499, cuman patruns in popor 499, des-crierea lor, 499- 522.

g

Calf de visuri, originea qi des-voltarea for 532 -534.

Cererile de ertaciune 487-489.Christos 349n, apocriful roman

351, coprinsul sin 351-353,passim.

Cilibi Moise, practicele lui 207,analogiile qi izvoarele 207.

Cocoqul, calltoria pe c. in Tad61,cat 'tares profeticii a c. 457u.

Coliaduic, prevestirT 514 -516.

Colinde, caracterul qi impartireafor 471, manuscript° 9i co-lectiunl 471-474, desvoltatedin apocrife 52,283, 386-387.

si

596 INDICE

ConjuratiunI , formule roman426-429,

Copilul fagaduit draculul inain-tea naqterel 438.

Cornicea satelor 167u, eroul for170, tine este Dedu-Ivan ?171.

Cosma qi Damian In descantece417.

Craciun ,zilelor

importanta simbolicaa de C. 514 516.

Creclinte populare, originea lite-rara 26, 27, 28,29, 555 passim.

Credin %e mitologice, persistentafor 253.

Creltinismnl, influents sa 253.Crucea, lemnul c. legends. 270.

284, legenda ebraica 271,originea qi variantele 285.286, a dona variants 288.289.

Cucul qi turturica, balada 476.D6Iamarea Ierusalimulur le-

gen3a341-345, recensiunile ro-mane li strain 345 346.

David, izvoditorul Gromovnicn-Int 509.

De cand ploa en carnatl" pro-totipul acestel poveqt1 72.

Dedn-Ivan 170.

Descantecele,cum se nase el e? 406.407, d. de pocitura de noapte

409-411, de albeaci 412-416,.prototipul descantecelor roma-ne 417, manuscripte de d. 418.420, d. di destacut pentru fapt41K -419, d. de carpe 419-420. legaturs Intro d. qi dof-torit 423.

Descoperirea Sf-tel Liturghil, le-gends 445, manuscripte qi co-prinsul 446 -449.

Doftorii 423, 535 543, carac-tern1 taumaturgic 537, sea-milna en descanteee 539, santli de lucrarl casnice 540.

Dolopathos 63.

Dorofata, Leonat qi 168u.

Dracu, insemnarea vorbel 256,rolul sau in fantazia populara,263. caderea d. qi descrierea d.263 266, rolnl d. in credintabogomilici 290 passim.

Dracn, femee 144.

Dracu qi femeea, originea cartir132, coprinsul 132-133, pro-totipul indic 133, devenit basmeroman 134-136, 553.

Ducipal, carol lui Alexandra 17,571.

Dominica, legenda apocrifa des-pre D. recensiuni romane 871.374, istoria el 372 374, ma-nuscripte 374 377, originearedact. scurte li coprinsul el

INDICE 597

378 - 380, rolnl D. in lit.pop. 381.

Elena, romantul El. 119. 125.552.

Enigmatiel populara, ghicitorldin E. cu variante 240-250.

Epimenides, somn lung 346.

Epistolia Domnului Thus Christos,v. Dominica.

Epistolia Maicil Domnolui; dince se compune ? 362, ealAto-ria Maicii D. prin lad, 362u.provenienta qi influenza, el,366.

Esop, vista lui E. originea orien-talit 185.237.328, manuscripteromans 185-186, coprinsul qiparalele 186 188 , pildele ,manuscripte qi edition/ ro-mane , 188-199, unele tre-cute in colectiunile lu! A. Pannqi Ispirescu, 192.

Evdochia cu marul, 102 u.Ezra, autorul obrocire! zilelor,

512.

Tabula, diferite definitiunl 181,scopul qi istoria eT 182-183,fabule vulpelti, prototipul qirAspandirea for 184, deosebi-rea f. orientale de cele ucci-dentale 193, f. lul A. Pann,,,§oarecile" prototipul , vari-ante qi paralele. 193 195 ,alts f. din Povestea vorbil cnparalele 195.

Fabule gi istorioaxe de A. Pann,caracterul for 151, Jeciorulmoqtenitor" originea qi littirea152, planul siiuigiulul" MaxMuller qi. Benfey 153-154.

Fabule qi poveqt1 simplificate,devin proverbe 214 216.

Fats saraculuI cea isteatA; dri-ginea acestui balm 88, para-lele 89, 572.

Fata cu mAinele tliate 120-125 ; orig. egipteanA 552.

Faust, originea legendel 432 u.Fenix, legends, vechimea qi ras-

pandirea el 141.Filerot qi Antusa, editiile schi-

monosite 129, probabila iden-titate cu Ecrotocrit" 129, ma-nuscripte romine 130-431.

Filosofia poporolul, example din217-219.

Filosoful indian, ce este in rea-litate 206.

Fiziognomie 531-532, coprindeqi Hiromandie etc. 532, semnede moarte 538.

Flagelanti, 373 u.Floarea Darurilor originalul 138,

coprinsul 138, isvoarele 140.201, esemple din Physiologus140 141, povettti qi origina-lobe for 142-144 , cate-vamaxima din 202-204.

598 1ND CE

Prigurl, personificate 408, rä-vase de f. 423-425, leac def. 426 426.

Garamanti, Brahman!, voroavafor cu Alexandru 31, 559u.

Gaspar. originea cuvantulul 496.

Gerbert 433.Ghenoveva, originea eT 114, pre-

lucririle, bass traducereT ro-mane 114, coprinsul 115-118,paralele strilne qi o paralelAromans 119, manuscripte pa-ralele 120, legiitura cu minu-nile M. Domnului 438, cu po-vestile egiptene 552.

Sf. Gheorghe In lung. 299.

GhicitorT, ce stint 7 originea sivechimea for 224, deosebireacelor elene de cele romane225 -226, rum se nasc gh.227, gh. biblice 228, originealiterary a unor gh. 238.451,colectiuni romitne 239 240,574 ghicitorl omonime 240-247,gh. sinonime 248-250.

Gog qi Magog, popoarele salba-tice inchise de Alex. 29-30.

Golgatha, originea numeluT 289.

Grapsime, ineaurirea for 207-208, 235.

GreciT, influenta for asupra Ori-entuluT qi in special asupraIndieb 55.

Sf. Gregorius pe piatra, legenda157.

Gromovnic. prevestirT din tunet,caracterul qi coprinsul 506-509. combinat en sismologiul507 -508.

Guru - Paramartha 171.

Haemorrhoscop 505Halima, caracterul qi originea

eT 92.97, traducerile orien-tale qi amplificirile 92, fntaTatraducere europeana 93, pro-totipul HalimaleT roman 94.manuscripte roman 94-95,

Hexaimeron, ro1n1 qi provenients260.

Hotu viclean, originit egipteanA,basm 650n.

Hronografe, originea qi impor-tanta for 258, diferite H. 262,574.

Ieremia legendalui I. v. Aveme-leh, v. Diatunarea Ierusali-mului.

Iliodor, cel d'antIT6 roman 126,coprinsul 126-127, influentssa asupra romanuluT modern1?7, traducer! qi manuscripteromine 128.

Inflorirea lemnului uscat, proto-tipul legendelor 288 v. Aaron.v. pomul.

1NDIC} 599

Ingerul qi shlastrul 142u, 572.IntrebArl qi rAspunsurI, originea

for 81, 450-457 manuscripte228, prototipul qi numarul for229.449, ghicitorile din I. 230-234, iroportanta for ca mij-locitorl 235, coprinsul for re-ligios 82, Intreb. snovoase 162-167, 227.

loasaf, eroul credinte1 creqtine32, identic cu Buddha 39,legatura cu cantecul pus -tiel" 46.

Iosua ben Levi, calatoria sa eningerul mortil 144u.

ImbrAcat qi nelmbrAcat 85u 88u,572.

Indic& literature, importance elpentru lit. pop. 55, po-vestilor indiene 56, cartes ceamar de frunte 56u.

Ine1ul gi nAframa, balada, van-ante si paralele 483-484.

.Toco-seria, fat parte din lit. ro-mantics. 4, mijiocesc trecereanuveleb in snoava 159.

Iraclie, izvoditorul Gromovnieu-lur 509.

Jrozii originea for occidentall490u, desvoltarea for 491--493, texts diferite romiine 493-495.

Isopia v. Esop.

legenda lui 157.

Judecata de pe urml, descriereamanuscripte, redactiunl 441-444.

Judecata plcurarilor, legaturaen Idiorita" 476 478.

Lalenbuerger 171.Larneh, legends lui 296u, o-

moarl pe Cain 297.Leftirie se priceqte cu Tarasie

388u.

Lentul, ipltiintare despre fatalui Hristos 351.

Leonat qi Dorofata 168u.

Literature esteticA, coprinsul eT4, nu este proprietatea popo-ruluI 5.

Literature eticA, ce coprinde 4,este proprietatea poporulul 5,scopul qi deosebirea-i de lite-rature esteticA 179 180.

Literature haiduceascA, caracte-rul qi originea el 147, N. D.Popescu qi Leon Wolff 148.

Literature nescrisA, cum se des-vola 479.

Literature popular/. definitia gifarmecul el 1, renaqterea eTin Germania 2, importanta eT3, clasifiearea eT 4, caracte-rul eT general b.

Literature religioasl, definitia eTInda.

,

600 INDICE

4, ea modificl credintele po-porulul 5,1 religioasA romaneste mai toatA ineditA 258,hasa el 259.

Lithostroton 289.

Liturghie v. Descoperire; L. idea-lisatA 448u.

Lot, ispasenia lui 286.Mahiil fiul lu! Tarasie 390.MATestrele, originea for 29.

MAinile tAiate, ce crest la loc123.124, 437.

Mamer, tale 12 vise, originea forbuddihistiel 59, estract 59u,prototipul si modificArile 60,urmele in basme 61.

MAnAstirea Arges, paralele 479-481.

Manna, facultatea el 322.Manuscripts mate, snoave si po-

vesti v. indite I, colectia Go-'emu caracterul el 174,unele esemple en paralele 174-176.

Marcnlphus, legAtura en Bertold80.

Melhisedee, legends privitoare laM. 301u, recenziunile roman302 303, coprinsul 303-305,deosebirea intro variantele 305,identitatea M M. cu Sem. 306.

Merlin 80.

Miel, prevestirl despre un 811.Michail Arhanghel, fugArit de

nevasta sa 134u, vestitorulmorti/ lui Avr. 313ur. im-portant la Bogomili 316.366,M. duce M. Domnulul prinlad 364u.

Minunile M. Domnulul 430u,elemente diverse din eari secompune si manuscriptele 431,coprinsul for 436 438, le-gatura for en basme 157.438.

Minunile Sf. Sisoe, legenda 393,tale doua redactiunI 393394, coprinsul 397 398, re-1Miunea en Avestita198 399,Sf. S. inloenit prin Sf. Maria408, o rugA impotriva draci-lor 426u.

Miorita" legAtura cu collude476-478.

Moartea, fata groaznicii 315.Moise, toiagul lul 271, apocalip-

sul lui M. 271, legende despregangAvirea lui M. 318, paralele318 321, invall cu arh . Ga-vriil 321, alte legende 322323, despre moartea lui M.316.

Muntil cari se impreuna 23, 29u.

Mycerinus care 'qi lubette fata,prototipul basmelor 552.

Nartis si Echo, poveste din Ovid149, causa popularitatil 149.

qi

601

Nastratin Hogea, persoana qisnoavele 164, editinnileromane164, prototipul indic qi para-lele spline 165-166.

Nemrod sburand in aer 111, a-runcA pe Avram in foe 307,N. tatAl nrialilor 299.

Nopti 1001, coprinsul lor 93,traduce de Barac 95, v. Ha-lima.

Novelistica, caracterul qi desvol-tarea el 150, caracteristica no-velistice! roman 150, repro-sentaniil roman! strein! 150-151, trecerea novelel in snoavA158, tine a mijlocit aceastitrecere 159.

Ooase. oracole dupA artmcareade 525.

Qbrocirl de zile 510-512 atri-buite MoYse 511.

Oedipus, legends le 157.Oracoli din cart! 526-528.Orati!, ideea for generalil 487,

paralele qi colectiunI488 489.

Ordalie 456.

Pitettla qi Pepelea, caracterulfor 171.

Pallia, ce este ? 258.260.Pantschatantra diferftele versiun!

57 u. o parte dintr'ansa inliterature romans 58, urme inpovelt1 roman 69

A. Pann activitatea sa literaryv.Indice II s. v. Pann.

Parabole. p. cu ignorogul, vechi-mea qi rAspandirea el 24.30,42 n. 571 par. color tadprieten! 44 u. forma prosaicAqi variantele roman 46.

Pavel, apocalipsul apost. P. ori-glues qi important& le 357,tole doult redactiun! 358, co-prinsul sAu 359 360, un frag-ment 360-361.

Pavlichenl 358.

Pepelea 171.Perdaf, vicleniile mecterulni P.

83, legatura cu Bertoldo 83u.Physiologus, vechimea al in Cara

139, originea qi caracterulcArtil 139, pilde din P. dinInvAtiiturile lui Neagoe-vodA139.572 legltura-i cu FloareaDarurilor 138-140.

Pilat, epistola apocrifa a lui P.353.

Pilde, din Invatliturile lui Nea-goe vodA 139.571 p. despre vi-clequgurile femeilor 69-71 He-liade qi Macedonski 71, p. dinVarlaam v. parabole.

Pilde filosofeqli, originalul for204, cAte-va exemple 205-206.

Piram qi Tisbe, poveste orien-

INDICE

si

luT

u.

eT

qi

602 INDICE

tal' in Ovid 148, 573 editiileroman 149 causa populari-t4ii 149.

Podobnicele pogrebaniei, idonti-tatea for cu bocete 466.

Pomul uscat inflorind 286u ,437.574, v. Aaron.

Pomul ertAril pacatelor 287,

Point din rain 288u.

Point ce cresc din mormilnt 483u576.

Povesti, ideile religioase rAspan-dite sub forma de p. 254, ma-terialul for original 254, ori-ginea desvoltarea for 255v. basme.

Povestea printesei france§ti 120123, legatura cu pove§ti a-giptene, 552. basme romane

straine analoge 124 -125.Povestea numerilor 466, varian-

tele 467-471.Povestea vorbiT ; cento nov.

rom. 151, o poveste din p.v. 155, osiindirea vital 156-167.

Povestea en entiile, originea Qilitirea el 40u. Boccaccio qiShakspere 41u.

Prognosticul" parte integrantdin calendar 612-514.

Proorocirea Savilel, legends des-

pre, 337 u. originea qi desvo-tarea 338 - 339.

Proorocirea, eAntA3c de steal,rAspAndirea eT 462.463.465.

Proverbe. ce aunt? coprinsullor197, In Alexandria 26, dife-rents, p. de maxima 19'3.219,colectiunT romans 201.221.

Rftvace de frigurt 423-425.Reted sufleteaseli 543.

Rhampsinit, povestea en hotul550u.

Roata lui Solomon. texte ma-nuscripte 623-626.

Romanusbflehlein , prototip ladoul deselintece romans 420-422.

Saliastrul Qi Ingerul 142 672.

Sitmca, amulet 408 407.

§amir, legenda solomonicA, IegA-tura en earba fearelor 326.

&Angelo ne1ters 454-455.

Sapte-zeci doug de nume, a-pocriful 401, originea-i ori-entail, cabbalisticA 401, alelui Christos, coprinsul 403, aleMaiciT Domnulu! 404-405.

Satana 261-263n v. drat.Satanael , principiu bogomilic

288-290.Sava, regina legenda 326, co-

pi

pi

pi

qi

1NDICE 603

prinsul 326 327, izvorulparalele 327-328.

ScrierT romantice, traduce 145147, uncle introduce sub in-doita stravestire 146, deose-birea for de cartile populare146.

Secte eretice, caracterul activi-tatiT for 254.

§ezatoarea la Ora, povestea cughicitoarea 157, analogiile uni-versale 157, tuna, rasa" co-prinsul, originea si paralelestraine 158 159.

Sfanta Scripture, maxime din, 201apocrifele cum se nasc din S.S. 265, apocalipse cum sonaec 255.

Sibila 289, 326u, v.Sava v. Proorocirea Savilei.Sith. calatorie la rain 271u, e-

duce o ramura din ran 274,285n,S. izvoditorulliterilor 299

Snoave, caracterul for cosmopolit166, originea for din nuvele158, 166 etc. s. de Ispiresca,isvorul qi filiatiunea for 172u,vulpea firoscoasi 195, Tichin-deal ci Lafontaine 196.

Soacra, balada, 484, variante,paralele 485.

Solomon eroul IntslepciuneT o-menestT 54, 324, rolul Ban inlegendele universale 79, cer-

cetarile lui Veselovsky 324-325334

8. si Asmedai 78n, 269Chitovras337 , S. ci

332, S. ci Sibila 289, S. lo-vecte en pietri capnl lni A-dam 289, originea solomonicaa nnor basme 325, S. face o cartede doftoriT 336, roata lui S,523-526.

Somnul cal lung al luT Aveme-leh legends, 346, ideea fun-damentali ci paralele roman347 348, intrat in doftoril539.

Sphinx, ghicitoarea eT 224.

Stea legate de vista omului 31,influenta stelelor v. Actrolo-ghie, Zodiile.

SuperstitinnT, proverbe mite din216-217.

Syndipa, originea indielt 54, ca,racteristica de Goerres 62 -transformarile occid. qi orient-63, textele roman 64u, co-prinsul 65 68, ce este in rea.litate 68, pilde din 8. 68u.

Tartnhanser legends. paralele287.

Tarasie 389u.

Teofil, legends lul 433, coprinsnleT 434 435.

Testament Nou, maxime din 213-214, apocrifele 4i legendele

qi

qi

604 INDICE

relative 349, urmele slabe in ,,Vicleim" v. Irozi.cantece colinde 350-351. Vicleniile mesterulni Perdaf v.

Testament Vechiu, apocrife Perdaf.legende v. Sf. Scripture. Vinerea legenda eY, prototipul

TigAra, steaua 502n. luerasile el 382 383, coprin-sul ei 383 - 385, intrebarl re-Titara v. Tigrtra, lative la V. 385-386, leg.

Til rBahoglinda, prototipul si devenita colinda. 386-387.isvoarele 160, ed4iunile ro- Vineri 12, legends for 388, re-mane 161, snoava. din T. si A.

dacp:nnile redae-Pann 161-162, intrebarile lui Iiunea romans. 389 -691.T. v. lntrebarile snovoase.VVirgilTrey Ghebosi de Barac, originea 195, 526, V. vrajitor in

72u, coprinsul 73 75, a doua evul medin 432.reds;ctiune de A. Pann 75u, Vp3 profetic 314, 366u, 481n.localizata in Galati 76u. Visul prof. al lui Mamer 59n.

Trey sireti dol ghebosi deVisul M. Domnului, apocrif 366,Wartic, valoarea for 173.

Veselovsky si Hasdeu despreTrepetnic 517 519, t. la Arab! originea lui 367, tine n a dat

519. naltere 368, redactiunile ro-Ursitoarele, originea for 29. mane 369 370.

Vemile vazduhuluY 361.439. Visul lui Tudor, Pintea, Cerirea,v. vie profetic.

Varlaam si loasaf romanul 32, VisurY, ail de, v. Indice IT.ce a contribuit la raspandirealui universals 32 - 33, tradu- Vorbire intro Leonat si Dorofatacerile qi reputatiunea lui 33 coprinsul 168 -169, originalul34, redactiunile romane 34 probabil italian 168.35, coprinsul 36 38, parabo- Voroava Garamautilor 559u.lele 39u.

Sf. Vasile eel non 436u, popu- Zadic de Voltaire elemente con-laritatea i coprinsul 439-441. stitutive 145, originea ,,Enig-

melor" 145.Vista lui Bertoldo v. Bertoldo. Zefirin eel frumos, beam solorao-Vista Ini Esop v. Esop. nie 328 332.

qi

qi

qi

qi

-

INDICE 606

Ziekoare, deosebirea for de pro-verbe 221, compilatinni de z.221, specimen de z. 222.

Zidirea InmiY, comentarif ei a-pocrife 260.

Zidirea peate noapte 437.

in aer 108.188.

Zidirea unul oni in temelie 479-480.

Zile 1001 de, basa acestel colec-tiuni 93, contopirea cu 1001nopII In Halima 94, confun-date en site poveeti 96.

Zodiile 619-622.

FINE

)7

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CURT!! E EGALE, PROP% P. GOBI. FIT

12, Passagiul Fora; 12.1883.

CART! EDITATE EAU- DEPUSE

La Libriria IG. HAIMAIIIII Bucaresd

Al. A. Maoedonski, PoesiT, un volum . . Ley 4r

complecte,legatura de luX . 8.

Carol Scrob," Poesiln

un volum . r 4n n a legaturl de lux n 6

Calendarul lumel elegante 1883 n 40editiune de lux. ,, 76

Garbiniti George, Florile Primaveril, Poesil . n 2Alexi Teohar, Al carte, al parte, Roman original ,, 1,60

71/7 Ciarda alb" Poem" . . ,, 60Dictionar portativ Germano-roman . n 3,20

Milli N. D. Elements de aritmetici . . . . n 30Boerescu Basile, Codicele romane, 3 volume . . n 42Piliraon Ilia, Dveptus Civil, 2 volume . . . n BOSiindulesouNanoveanu, Esplicatia Cod. Proced.

Civile, editia II . . n 26Bujoreauu,:Colectiune de leginirile Romania! 2 vol a 60Zotu, Dr. 0. Carte de citire greaca . . a 2

.7, Gramatica de limbo great" . ,, 2,50Per1188el, Curs elementar de igienit . . . . n 3--B0319.TM Elie, Indicatorul doben4ilor si al scompta-

rilor . . . . . . n 5Rosetti D. R., Vicleimul, comediS . ,, 60S1111(51111, Among Intime. Poesil ,, 3Ganeseu, Surise si suspineSilvio-Pellico, Inchisorile male

:Raul de Pontbriant, Dictionar romano-fiances ,, 5Codrescu, Dictionar franceso-roman 2 volume marl ,, 36

n germano-roman 2 n 28Little, Dictionnaire complet de la langue "franc:Ise,

6 vol. tree grand in 40 a 3 colonnes, relies . 11 160,, Abr5ge du dictionnaire de la langue frangaiee.

grand in 8° retie. . . . n 19,60,, Petit dictionnaire universe!, un voL de 908

pag. cartonnd lel 3,60, tell° . n 6,50Larousse, Dictionnaire complet de la langue francaiae,

cartonne 9,50 retie . . .Carmen Sylva

n 5,50Titu MaiOre8d11, Patru novele de eto. ,, 1Jacob Negruzzi, Pe malul mare, Naratitml de voiaj. n 1G. Baronzi, Comedia Stelelor n 50

nBasmele

n Barba luT Stefan cal mare, comedia n 50de our, de Andersen, etc., tracing de Pica ,, 1

Constanta, miresa inside! n 60Junele Mariner ,, 50De pe Tron la Esafod a 60Mural, Cspitanul Negrilor n 60Alisma sad rescOla din Bombay a 60Ivan Robinsonul;Norduld n 60Fate din Afganistan a 60Jules Gerard omorltorul leilor a 500 ndpte teribilit n 50Carp, Fabule

II

.

n 1.60

.

2

.

.