raport anual freeex 2005

8/18/2019 Raport Anual FreeEx 2005

http://slidepdf.com/reader/full/raport-anual-freeex-2005 1/23

Agenţia de Monitorizare a Presei- Membră a organizaţiei Reporteri f ără Frontiere -

Programul FreeEx

Libertatea Presei în România2005

- Publicat în martie 2006 -



Acest raport a fost redactat în cadrul programului FreeEx derulat de Agenţia deMonitorizare a Presei - Academia Caţavencu (AMP).Programul Libertatea de Exprimare - FreeEx a fost demarat de AMP în luna august aanului 1999 în vederea protejării şi promovării dreptului la liberă exprimare.AMP publică rapoarte anuale referitoare la situaţia libertăţii presei în România.

Acest program este finanţat de Ambasada SUA la Bucureşti. Conţinutul raportului nureflectă nepărat opinia Ambasadei SUA.

Ech i p a F r e eE x :

Liana GANEA – Coordonator programe R ăzvan MARTIN – Coordonator programe

Mulţumiri tuturor celor care au contribuit la publicarea acestui raport:

Mircea TOMANicoleta FOTIADEMiruna CUGLERAndreea FLORICICĂ Cristi TATU

Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu

Membră a reţelei Reporteri f ără Frontiere

Adresa: Calea Plevnei nr.98., Bl. 10CSector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

Adresa de corespondenţă: C.P. 2 O.P. 67, BucureştiTelefon/Fax: +4(021) 313.40.47

E-mail: [email protected]:// www.mma.ro; www.freeex.ro



CUPRINS

CAPITOLUL I. Cadrul general...................................................................... 1

1. Consideraţii generale ............................................................................ 1

2. Presiuni politice si economice asupra presei......................................... 3Presiuni ale politicienilor locali ................................................................... 3Publicitatea de stat .................................................................................. 4Modificarea legii achiziţiilor de stat............................................................. 4Datorii fiscale la stat ................................................................................ 4Radioul si televiziunea publice ................................................................... 5Presiuni exercitate de către publicitari ........................................................ 5

3. Piaţa de media ...................................................................................... 6Tendinţa de concentrare a pieţii................................................................. 6Controlul oamenilor de afaceri influenţi asupra instituţiilor media.................... 6Mass-Media – câmp de luptă al oamenilor de afaceri..................................... 7

Transparenţa proprietăţii şi a surselor de venit in mass-media ....................... 8

4. Etica...................................................................................................... 9Corupţie si santaj in presă ...................................................................... 10Separarea departamentelor editorial si comercial ....................................... 10Publicitate mascată................................................................................ 10Auto-reglementare ................................................................................ 10

5. Legislaţie ............................................................................................ 10Insulta si calomnia................................................................................. 10Legea accesului la informaţiile de interes public (L544/2001))...................... 11Modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziunepublice (L41/1994) ................................................................................ 11Modificarea legii drepturilor de autor ........................................................ 12Modificarea legii audiovizualului (L504/2002)............................................. 12Drepturile salariale ................................................................................ 12

CAPITOLUL II. CAZUISTICĂ ...................................................................... 13

1. Încălcări ale libertătii presei şi ale libertăţii de exprimare.................. 13

2. Agresiuni şi ameninţări ....................................................................... 15

3. Accesul la informaţiile de interes public.............................................. 17

4. Procese............................................................................................... 18

5. Jurnalişti răpiţi în Irak ........................................................................ 19



LIBERTATEA PRESEI IN ROMÂNIARaport anual 2005

CAPITOLUL I. Cadrul general

1. Consideraţ ii generale

Lipsa voinţei politice de a reforma serviciile publice de radio si televiziune Insulta si calomnia sunt incă în Codul Penal La nivel local persistă comportamente şi atitudini ostile faţă de presă din

partea politicienilor şi a autorităţilor Tendinţa de concentrare pe piaţă Consolidarea procesului de berlusconiyare – presa este acaparată de către

politicieni şi oameni de afaceri şi folosită pentru satisfacerea unor interese deafaceri

Lipsa de transparenţă a proprietăţii şi a surselor de finanţare Necesitatea profesionalizării şi a consolidării practicilor etice în presă. Apariţia

unei deybateri pe teme profesionale

Pia ţ a de media româneasc ă trece în prezent printr-un proces de restructurareşi de consolidare, în principal datorit ă noilor contexte economice şi politice dezvoltatedupă alegerile din 2004 şi în perspectiva integr ării României în Uniunea Europeană.Exist ă speran ţ e ca acest proces să aibă ca rezultat însănătoşirea mediului de afaceri,cu impact implicit şi asupra presei.

Anul 2005 a adus un nou regim politic în România şi câteva schimbări pe piaţade media, unele dintre ele pozitive. Se constată o scădere vizibilă a presiunilorpolitice asupra instituţiilor media, mai ales la nivel naţional şi în cazul instituţiilorpublice de radio şi televiziune. Guvernul actual nu manifestă aceeaşi obsesie pentrupropria sa imagine ca cel anterior şi nu dă semne că ar avea un plan de manipulare apresei în favoarea sa. Dimpotrivă, a arătat că are voinţa politică de a elimina două dintre instrumentele majore folosite de fostul guvern pentru ‘a cumpăra’ presa:publicitatea de stat şi reeşalonarea datoriilor fiscale ale companiilor media.

Analizele efectuate de Agenţia de Monitorizare a Presei1 arată că în buletinelede ştiri difuzate de posturile de televiziune au reapărut ştirile critice faţă de putereapolitică odată cu schimbarea guvernului. Televiziunea publică îşi recâştigă credibilitatea prin difuzarea de ştiri echilibrate, din care nu lipsesc informaţiile criticela adresa puterii.

Din păcate, după cum semnalează jurnaliştii, situaţia la nivel local nu s-aschimbat semnificativ. În unele regiuni, singurele schimbări constau în înlocuireamembrilor administraţiei cu oameni ai noii puteri. Practici consolidate în timpuladministraţiei anterioare sunt încă folosite de numeroşi politicieni sau de autorităţilelocale, demonstrând o lipsă de înţelegere şi respect faţă de rolul presei în societate.

Scăderea presiunii politice nu a ameliorat decât parţial problema libertăţiipresei în România. Lipsa independenţei editoriale a jurnaliştilor este menţionată înnumeroase rapoarte internaţionale şi de către un număr mare de jurnalişti: “În luptapentru audienţă, profit şi influenţă politică, numeroase instituţii media sacrifică standardele etice şi profesionale şi chiar libertatea editorială” 2.

1 Rapoartele Agenţiei de Monitorizare a Presei – www.mma.ro2 Media: The business of ethics, the ethics of business, SEENPM 2005, www.seenpm.org

1



AGENŢIA DE MONITORIZARE A PRESEI – ACADEMIA CAŢAVENCU

Pe măsură ce presiunea politică a scăzut, nemaifiind percepută ca o problemă majoră în România, au ieşit la iveală problemele interne ale presei române.Aceste probleme sunt legate de interesul scăzut al patronilor de media şi al editorilorfaţă de normele profesionale, de nivelul scăzut de profesionalism al jurnaliştilor şi delipsa transparenţei acţionariatului de media şi a surselor de venit din presă.

După cum am menţionat mai sus, una dintre cele mai mari probleme cu carese confruntă media românească este procesul prin care oamenii de afaceri şipoliticienii preiau controlul asupra instituţiilor media şi le folosesc pentru propriileinterese politice sau economice, în dauna dreptului cetăţeanului la informare corectă.Libertatea presei se manifestă preponderent prin libertatea patronilor de media de afolosi presa în interes propriu. E o problemă care devine tot mai ameninţătoare încontextul procesului de concentrare a pieţei media ce se desf ăşoară în prezent.

Politicieni şi oameni de afaceri continuă să agresese jurnalişti – atât verbal,cât şi fizic. În 2005 cameramani şi fotoreporteri au fost ţinta predilectă a acestoragresiuni, în unele cazuri chiar sub ochii unor poliţişti pasivi. În general, cameramaniişi fotografii din România sunt răspunzători faţă de angajator pentru integritateaechipamentului.Totuşi, numărul şi intensitatea atacurilor directe şi brutale asupra jurnaliştilor ascăzut faţă de anii trecuţi. Cea mai gravă agresiune a avut loc în luna noiembrie peaeroportul Băneasa când un cameraman al TVR a fost grav bătut de suporteriiechipei Rapid, suferind un traumatism cranio-facial şi o contuzie a piramidei nazalecu fractură.

Împiedicarea accesului la informaţiile publice de către administraţie şiinstituţiile publice la toate nivelele rămâne una dintre cele mai frecvente încălcări aledrepturilor jurnaliştilor.

Principala problemă rămâne mentalitatea autorităţilor care trebuie să înţeleagă spiritul legii accesului la informaţiile publice şi să o aplice conformprevederilor sale. În 2005 s-a înregistrat un număr semnificativ de cazuri în care

autorităţile au refuzat să ofere informaţii publice sau au retras acreditările jurnaliştilor, încălcându-se prevederile legale.

Jurnaliştii şi instituţiile media continuă să fie hărţuite, târâte în tribunale înprocese civile şi penale. Totuşi, în 2005, am înregistrat un singur caz de sentinţă penală definitivă împotriva unui jurnalist.

Noul ministru al Justiţiei a redactat un nou proiect de Cod Penal, care propuneeliminarea insultei şi a calomniei din rândul infracţiunilor, ca şi a altor articolereferitoare la def ăimare care limitează libertatea de exprimare. Din nefericire,ministrul nu pare să se bucure de suficient sprijin politic în acest demers, după cumdemonstrează dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate din Parlament.

Situaţia radioului şi a televiziunii publice constituie în continuare o problemă.

Deşi există semnale care indică o scădere a presiunii politice, vulnerabilitatea faţă deeventuale asemenea presiuni nu a fost redusă prin modificarea cadrului legal. Întimpul campaniei electorale din 2004, Alianţa DA a promis reformarea radioului şi ateleviziunii publice. Până în prezent însă, vechea lege nu a fost înlocuită, deşi maimulte proiecte de lege au fost dezbătute în cursul anului trecut.

2




2. Presiuni politice si economice asupra presei

Presiuni ale politicienilor localiUnii politicieni locali încă exercită presiuni asupra jurnaliştilor şi a

instituţiilor media folosind metodele dezvoltate în timpul precedentelor administraţii: împiedicarea accesului la informaţiile publice, folosirea banilor publici în scopulcumpărării "tăcerii" presei, hărţuirea instituţiilor media şi a jurnaliştilor incomozi cuajutorul instituţiilor publice.

Un bun exemplu în acest sens este cel al primarului oraşului Baia Mare,Cristian Anghel, membru al Partidului Naţional Liberal şi fost consilier alprimului ministru Tăriceanu. În februarie 2005, jurnalistul Ioan Romeo Roşiianu arealizat mai multe emisiuni TV pentru postul local de televiziune Canal 7+, investigând modul în care au fost cheltuiţi banii publici de către Primăria din BaiaMare. Postul de televiziune a semnat la scurt timp un contract cu Primăria, în valoarede 1000 de dolari/lună, în schimbul difuzării unei emisiuni de informare a cetăţenilorcu privire la activităţile administraţiei locale. Această emisiune avea să înlocuiască emisiunea realizată de Rosiianu. În zilele de 8 şi 11 februarie, în baza legii 544/2001,

jurnalistul a depus două cereri la primărie prin care a solicitat informaţii referitoare latranzacţii cu terenuri efectuate de primărie, ca şi alte informaţii despre cheltuireafondurilor publice.

În 13 februarie, Roşiianu a fost invitat să-şi prezinte solicitările la un alt postlocal de televiziune prin cablu, Club TV . Patronul postului TV Canal 7+ i-a cerut luiRoşiianu să nu participe la această emisiune, ameninţându-l cu concedierea. Deasemenea, a ameninţat postul Club TV că îi va întrerupe emisia, TV Canal7+ fiind şidistribuitorul de cablu din regiune. Postul Club TV a hotărât în final să nu difuzezeemisiunea.În 14 februarie, după ce a fost concediat de către TV Canal7+, IR Roşiianu a datpostul de televiziune în judecată pentru concediere abuzivă. A câştigat procesul cuprin sentinţă definitivă şi a primit despăgubiri materiale de 500 de milioane de lei(15,000 euro), despăgubiri morale de 100 de milioane de lei şi 8.2 milioane de lei

pentru cheltuielile de judecată.În 3 martie, Consiliul Naţional al Audiovizualului a răspuns unei adrese trimise

de Roşiianu considerând acest caz ca fiind “susceptibil de cenzură”. Cu această ocazie, CNA a cerut tuturor posturilor de televiziune să înceteze imediat acest gen decontracte de sponsorizare cu autorităţile publice.Jurnalistul l-a dat în judecată pe primarul Cristian Anghel pentru refuzul de a furnizainformaţiile solicitate în baza legii 544/2001. Deşi a câştigat procesul, primarul arefuzat în continuare să-i ofere informaţiile solicitate. Prin refuzul de a face publiceaceste informaţii, la data de 13 ianuarie 2006, primarul Cristian Anghel a fost pussub cercetare penală pentru abuz în serviciu.

În 26 ianuarie 2006, IR Roşiianu a câştigat un nou proces împotrivaprimarului şi a postului de televiziune Canal7+, după ce îi acuzase de cenzură şi a

contestat contractul de publicitate dintre Primărie şi postul de televiziune. Tribunaluli-a obligat pe primar şi postul de televiziune să-i plătească lui Roşiianu 500 demilioane de lei daune morale şi 10 milioane de lei cheltuieli de judecată.Conform unui document al primăriei din Baia Mare, această instituţie a plătit în 2004şi în 2005 aproximativ 300,000 euro aproape tuturor instituţiilor de presă locale princontracte de publicitate.

3




Un raport recent al Consiliului Concurenţei3 menţionează concentrarea de pepiaţa de media ca fiind “una dintre tendinţele vizibile în ultimii ani”. Documentul sereferă şi la acumularea de datorii către guvern (prin taxe neplătite) care subminează sectorul media, la volumul semnificativ al publicităţii din bani publici pe piaţa demedia şi la corupţia din presă.

Publicitatea de statFostul guvern a distribuit publicitatea de stat într-un mod netransparent şi

preferenţial, publicitatea din banii instituţiilor şi companiilor publice fiind unul dintreprincipalele mecanisme de control al presei.Două instituţii de presă suspectate că au fost finanţate din bani publici de către fostulguvernul au dispărut de pe piaţă la începutul anului 2005, după ce noul guvern asuspendat distribuţia publicităţii guvernamentale. Una dintre acestea era televiziunealocală MTC – Constanţa, înfiinţată în 2001 prin decizie guvernamentală ca societatecu 100% capital de stat şi finanţată în 2002 cu o subvenţie de 6 milioane euro de laMinisterul Transporturilor. Mare parte din această sumă a ajuns în final în conturilepostului privat de televiziune Prima TV, ai cărui patroni au avut legături strânse cuPSD. MTC-TV se află în proces de lichidare după ce, la începutul anului 2005, noua

administraţie i-a suspendat finanţarea.A doua instituţie de presă este cotidianul naţional Independent, cunoscutpentru atitudinea sa favorabilă fostei puteri. În perioada 2002-2004, ziarul abeneficiat de un volum de publicitate de stat flagrant disproporţionat faţă de tirajulmai mult decât modest si neauditat de către BRAT. Ziarul şi-a încetat activitatea la începutul anului 2005, pentru a fi relansat la sfârşitul anului ca revistă săptămânală.

Modificarea legii achiziţiilor de statNoua administraţie a arătat că are voinţa politică de a schimba situaţia

existentă prin măsuri concrete menite să elimine aceste nereguli. La începutul anului2005, guvernul Tăriceanu a continuat procesul de reglementare a distribuţieipublicităţii de stat în vederea creşterii transparenţei şi a stabilirii unor criterii dedistribuţie. Procesul a fost iniţiat de fostul guvern înainte de alegeri şi a fost finalizat

împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor de presă şi cu organizaţiineguvernamentale. Noile reglementări s-au materializat în luna mai în modificareaLegii Achiziţiilor Publice, într-un nou site dedicat publicităţii de stat şi într-un Ghidde Bune Practici pentru instituţiile publice şi companiile care distribuie publicitate dinbani publici. Totuşi mai este mult de f ăcut pentru a pune în practică şi eficientizanoile reglementări.

Datorii fiscale la statToleranţa fiscală a autorităţilor faţă de companiile de presă care au acumulat

datorii uriaşe către stat în ultimii cinci ani şi modul netransparent şi discriminatoriu încare au fost acordate reeşalonările şi scutirile de datorii fiscale au distorsionat liberaconcurenţă pe piaţa media.

La începutul lunii februarie, Ministerul Finanţelor a somat toate companiile şiinstituţiile de presă să-şi plătească datoriile la stat. Principalele companii mediavizate de Ministerul Finanţelor au fost Intact (Antena 1), SBS Broadcasting (PrimaTV) şi Studiourile Media Pro.

Politicienii români dovedesc însă inventivitate şi reuşesc să găsească noimijloace de a transfera bani către media. La sfârşitul anului, Partidul Naţional Liberal

3 Lista sectoarelor esenţiale din economia românească din punct de vedere concurenţial (www.competition.ro), 2005

4

http://www.competition.ro/





a organizat în mai multe judeţe din ţară ‘concursuri pentru jurnalişti’, acordândpremii de încurajare jurnaliştilor locali pentru ‘cele mai bune articole publicate’.Jurnaliştii locali au semnalat astfel de concursuri în Târgu Mureş, Giurgiu, RâmnicuVâlcea.

Radioul si televiziunea publice

Serviciile publice de radio şi televiziune s-au aflat sub presiunea puteriipolitice încă de la început. Apogeul a fost însă atins în perioada 2002-2004, când jurnaliştii de la două instituţii au protestat public împotriva presiunilor editoriale şi asubjugării politice a celor două instituţii. Organizaţiile de media i-au susţinut şi aucerut demisia conducerii celor două instituţii şi o nouă lege a audiovizualului public.Există semnale4 că presiunea politică a fost în scădere în 2005, deşi partidele politicenu manifestă încă o voinţă reală de a scoate radioul şi televiziunea publice de subinfluenţa politică. În iunie 2005, Parlamentul a concediat şi a înlocuit cele două consilii de administraţie în baza vechii legi, deşi organizaţiile de media au manifestatvehement împotriva acestei măsuri, solicitând o lege nouă înainte de numirea noilorconsilii de administraţie. Diverşi parlamentari au înaintat mai multe proiecte de lege,dar nici unul nu a fost încă adoptat, cu toate că reforma audiovizualului public a fost

una dintre promisiunile electorale ale noii puteri.Presiuni exercitate de către publicitari

Un studiu recent5 a reliefat presiunile exercitate de publicitari în scopulinfluenţării conţinutului editorial. Aceste presiuni pot afecta grav independenţaeditorială şi pot submina rolul presei. Unele instituţii de presă au recunoscut că aucedat în faţa lor. O cauză poate fi faptul că piaţa de publicitate este relativ restrânsă şi nu furnizează suficiente resurse pentru a susţine o piaţă media atât de aglomerată.

Cotidianul naţional Bursa şi postul de ştiri Realitatea TV au acuzat presiuniexercitate de distribuitorul de maşini Porsche pentru a nu relata un accident petrecut în timpul unui drive-test organizat de compania respectivă la data de 8 aprilie. Drive-testul a constat în parcurgerea unui lung traseu în ţară şi a implicat numeroşi

participanţi. Din nefericire, unul dintre participanţii la drive-test a provocat unaccident de maşină care a rezultat cu moartea unei persoane.

Cotidianul naţional Ziua a publicat în ianuarie 2006 o investigaţie asupracontroversatei privatizări a companiei de stat Loteria Română, în care a menţionatnoul contract semnat între Loteria Română şi Antena 1 în vederea transmiteriiemisiunilor Loteriei. Loteria Română a trimis o scrisoare cotidianului Ziua, cerându-isă anuleze contractul de publicitate, argumentând că Ziua a publicat "informaţii cucaracter vădit denigrator " la adresa Loteriei Române, f ără a îi oferi ocazia de a-şiexprima propriul punct de vedere. Ziua susţine că a încercat să obţină o opinie aconducerii Loteriei Române înainte de publicarea articolului, dar că nu a primit nici unrăspuns.

4 Rapoartele de Monitorizare ale AMP (www.mma.ro) şi ale CNA (www.cna.ro);5 Media: The business of ethics, the ethics of business, SEENPM 2005, www.seenpm.org

5

http://www.mma.ro/

http://www.mma.ro/




3. Piaţ a de media

Tendinţ a de concentrare a pieţ iiPiaţa de media românească îşi continuă expansiunea şi noi instituţii media

apar în fiecare an în toate domeniile – presă scrisă, radio, televiziune şi internet.Acest proces ridică destule probleme, căci piaţa de publicitate estimată laaproximativ 250 de milioane de euro în 20056 nu poate susţine în condiţii normale opiaţă atât de aglomerată. Se pune problema surselor de finanţare a instituţiilormedia şi a motivelor reale ale existenţei lor pe piaţă.

De asemenea, cele mai multe instituţii apărute în ultimii ani aparţin aceloraşitrusturi media şi se observă o tendinţă clară către concentrarea pieţei,confirmată şi de un raport recent al Consiliului Concurenţei.7

Corporaţiile multinaţionale şi-au consolidat în ultimii ani poziţia pe piaţă şi

domină majoritatea pieţelor – presă scrisă (Ringier), radio şi televiziune (CME şiCBS) şi radio (Lagardere). Cu toate acestea, grupurile de presă autohtone reprezintă competitori puternici prin instituţiile de presă pe care le deţin sau controlează prinintermediul unor complicate reţele de companii.

Controlul oamenilor de afaceri influenţi asupra instituţiilor mediaTrei influenţi oameni de afaceri, unul direct implicat în politică,

controlează o parte din piaţa media, deţinând la nivel naţional şi local presă scrisă,posturi de televiziune şi de radio care, deşi nu sunt organizate legal ca holdinguri,sunt direct legate în anumite conglomerate. Unul dintre aceste trusturi are interese şi în cea mai mare agenţie de ştiri.Omul de afaceri şi politicianul Dan Voiculescu se află în spatele multor instituţiimedia, deţinute printr-o reţea complexă de companii: posturile de televiziuneAntena1 şi Antena3, Radio Romantic, cotidianele naţionale Jurnalul National şiGazeta Sporturilor şi hebdomadarul Săptămâna Financiară.Dan Voiculescu este de asemenea liderul Partidului Conservator, partid care a fostdeseori acuzat că obţine avantaje politice prin intermediul trustului său de media.Rezultatele mai multor analize de monitorizare din ultimii ani8 demonstrează că Antena1 şi-a orientat politica editorială în funcţie de agenda politică a PC.

Un nou competitor s-a ridicat în forţă pe piaţa media în 2004. Liviu Luca, şefde sindicat la PETROM SA, a preluat prin diferite entităţi controlul asupra unorimportante instituţii media. Una dintre aceste entităţi este Federaţia Sindicatelor dincadrul PETROM SA (FSLI). PETROM a fost privatizată în 2004 şi este cea mai marecompanie de petrol din Europa centrală. FSLI deţine 25% din Petrom Service,companie dezvoltată din PETROM SA şi furnizoare de servicii de întreţinere pentruechipamentele de forare PETROM.

Ca administrator al PetromService, FSLI şi al altor companii, Liviu Luca a fostimplicat în mai multe tranzacţii pe piaţa de media în ultimii doi ani, controlând

Realitatea TV, Radio Total, cotidianele naţionale Ziua, Averea şi Gardianul, ca şicotidianul regional Telegraful de Prahova.Au existat suspiciuni că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu s-a aflat în spatele

unora din aceste instituţii media prin mai multe companii anonime din Cipru şiElveţia. Vântu este oficial “consilier financiar” în companiile lui Liviu Luca. O parte

6 www.hotnews.ro, Vlad Telibasa, Adrian Vasilache, 31 October 2005

7 Lista sectoarelor esenţiale din economia românească din punct de vedere concurenţial (www.competition.ro), 20058 Agenţia de Monitorizare a Presei, www.mma.ro;

6






dintre suspiciuni a dispărut în 6 februarie 2006, când Vântu a recunoscut public,printr-un comunicat de presă, că este patronul Realitatea TV, un post de televiziunede ştiri cu o audienţă semnificativă în zona urbană. Anunţul său a venit după ce, în 2februarie 2006, Consiliul Naţional al Audiovizualului a somat mai multe posturi deteleviziune să-şi dezvăluie adevăraţii proprietari.

Al treilea mare competitor de pe piaţă este trustul condus de Adrian Sârbu.Trustul deţine Pro TV, Pro Cinema, Acasă Tv şi Pro Tv Internaţional (deţinute deCentral Media Enterprises în proporţie de 85% şi de Adrian Sârbu în proporţie de10%); Pro FM, Info Pro şi Pro Clasic, (deţinute de Adrian Sârbu în proporţie de 40%,Rootland Trading Limited Cyprus în proporţie de 40% şi CME, de 20%). În 2005,Sârbu a vândut CME 5% din acţiunile sale în schimbul a 20 milioane dolari9.

Adrian Sârbu conduce şi compania Publimedia, care editează o reţea depublicaţii locale, cotidianul financiar Ziarul Financiar, revista Business Magazine şialte reviste. Publimedia este deţinută de compania Treadolo Investment NV dinAntile, administrată de ING Trust. Treadolo controlează de asemenea Mediafax , ceamai importantă agenţie naţională de ştiri.

În ultimii ani, postul Pro TV a fost deseori acuzat că a favorizat PSD înbuletinele sale de ştiri. Numeroase voci au indicat datoriile postului de televiziune labugetul de stat, cumulate de-a lungul anilor, ca şi reeşalonările succesive acordatede guvernul PSD ca fiind la baza orientării sale editoriale pro-PSD. După alegeri şidupă achitarea datoriilor, ştirile Pro TV au devenit mai echilibrate, conformrapoartelor de monitorizare ale Agenţiei de Monitorizare a Presei şi ale ConsiliuluiNaţional al Audiovizualului.

Un nou grup media ce s-a consolidat în ultimul timp este cel format în jurulrevistei săptămânale de satiră politică Academia Catavencu, patronat de jurnaliştiicare au înfiinţat ziarul în 1991 şi de omul de afaceri Sorin Marin. În 2004, trustul apreluat Cotidianul şi a lansat Radio Guerilla. Trustul deţine şi săptămânalul B24Fun şimai multe reviste lunare. Sorin Marin este cercetat în cazul Rompetrol.

Trustul suedez SBS Broadcasting a f ăcut mari investiţii primăvara trecută,achiziţionând Prima TV, Radio Kiss şi Radio Star . Valoarea totală a afacerii a fost de30,3 milioane euro, dintre care 7,8 milioane pentru Prima TV şi 22,5 milioane pentruposturile de radio.

În ultimii ani, patronii au folosit instituţiile media pentru a obţine avantajepolitice şi financiare. “Cum încasările din vânzări şi publicitate nu pot asigura profitpentru multe instituţii media, există suspiciuni că acestea nu funcţionează ca unităţide profit, ci ca instrumente de influenţă ale unor grupuri politice sau economice” 10.

Mass-Media – câmp de luptă al oamenilor de afaceriConflictele dintre instituţiile media reflectă deseori luptele economice şi

politice dintre patronii acestora. Cel mai relevant exemplu în acest sens esteconflictul dintre instituţiile media controlate de Dan Voiculescu şi cele controlate deLiviu Luca.Lupta de afaceri dintre Voiculescu şi Luca pentru obţinerea controlului asupra celor8% din acţiunile PETROM SA deţinute de către angajaţii PETROM s-a purtat parţial pecâmpul de bătălie mediatic. Ambii oameni de afaceri au folosit instituţiile media

9 Revista Capital, Petre Barbu/Petrisor Obae, 11.08.200510 Lista sectoarelor vitale ale economiei româneşti din punct de vedere concurenţial, Consiliul Concurenţei,

(www.competition.ro), 2005

7

http://www.capital.ro/



http://www.capital.ro/




controlate de ei pentru a-şi ataca rivalul şi a promova interesele economice alepatronului.

În luna august, preşedintele Traian Băsescu a semnalat prezenţa îngrijorătoare a grupurilor de interese economice în media. De asemenea, a denunţatfaptul că Sorin Roşca Stănescu, jurnalist cunoscut, director la cotidianul naţional Ziua

şi manager al cotidianelor naţionale Gardianul şi Averea, a ameninţat că îl va ataca înziarele sale în timpul unei conversaţii telefonice desf ăşurate în aceeaşi zi în care omulde afaceri Dinu Patriciu a fost reţinut de procurori pentru investigaţii. Patriciu estefostul patron al ziarului Ziua şi actualul patron al companiei Rompetrol, a doua marecompanie de petrol din România.

Transparenţa proprietăţii şi a surselor de venit in mass-mediaAnul trecut s-a lansat o dezbatere pe tema transparenţei patronatului

media şi a surselor de finanţare a presei. Puţine instituţii media îşi dezvăluiepatronatul şi sursele de venit sau fac publice alte rapoarte financiare în afara celorimpuse prin lege11.

Conform unui raport publicat la sfârşitul anului 200412, “(…) datele oferite de

Registrul Comerţului dezv

ăluie numai vârful aisbergului, iar patronii reali se potadăposti în paradisuri fiscale.”

În ultimele 18 luni s-a constatat un progres în această direcţie, datorat şiintervenţiei Consiliului Naţional al Audiovizualului care a somat radiodifuzorii să îşicomunice acţionariatul. În prezent, se cunosc majoritatea acţionarilor din spateleposturilor de radio şi televiziune, cu excepţia cazurilor în care acţionarii suntcompanii anonime. Se impune ca astfel de practici să fie stabilite şi în sectorul preseiscrise, de preferat prin auto-reglementare. Există în continuare importante ziarenaţionale al căror acţionariat nu este cunoscut sau este înregistrat în paradisurifiscale.

Nu există legi specifice sau documente de auto-reglementare care să reglementeze transparenţa surselor de finanţare a media, deşi există un articol înConstituţie care prevede: ”Conform legii, este posibil ca mass media să fie obligate

să-şi dezvăluie resursele financiare”. Legislaţia nu impune instituţiilor media să îşipublice sursele de venit cu excepţia celor care sunt cerute de autorităţile fiscale, însă aceste documente nu furnizează informaţii detaliate despre sursele de venit.

Criza care a avut loc în martie 2005 la Adev ărul , unul dintre cele mai influentecotidiane naţionale, este relevantă pentru o zonă importantă a pieţei de media dinRomânia. Criza respectivă expus problemele legate de finanţarea instituţiilor media,legăturile dintre patronii media şi lideri politici, folosirea publicităţii de stat pentru acumpăra tăcerea presei şi lipsa separaţiei între departamentele editorial şi comercial.Scandalul a izbucnit în 21 martie, când acţionarul majoritar, Anna Maria Tinu, a decissă schimbe compoziţia Consiliului de Administraţie, îndepărtând patru membri caref ăceau parte şi din Consiliul Director. Aceştia erau Cristian Tudor Popescu, editor-şef,şi cei trei redactori şefi adjuncţi, Adrian Ursu, Bogdan Chireac şi Lelia Munteanu. Tinua motivat că separarea activităţilor editoriale de cele administrative era principalulmotiv din spatele acestei decizii. Cei patru ziarişti şi-au dat demisia în aceeaşi zi, iarla 22 martie alţi 81 membri ai echipei au decis să părăsească redacţia şi să formezeun alt ziar - Gândul, condus de CT Popescu. Gândul a fost lansat la data de 3 mai.Ana Maria Tinu este fiica şi moştenitoarea lui Dumitru Tinu, fost director la Adev ărul ,care a decedat în 2003 într-un accident de maşină.

11 Media: The business of ethics, the ethics of business, SEENPM 2005, www.seenpm.org12 Structurile de proprietate şi influenţa lor asupra independenţei şi pluralismului presei, SEENPM, 2004;

8




Incidentul a scos la iveală aspecte noi, ce au clarificat multe dintresuspiciunile referitoare la sursele de finanţare şi practicile de publicitate de la Adev ărul .

Într-un editorial publicat în 21 martie, C.T. Popescu l-a acuzat pe ViorelHrebenciuc, unul dintre liderii PSD, că se află în spatele întregii poveşti. Popescu ascris despre intervenţiile lui Hrebenciuc pentru a influenţa conţinutul editorial al

ziarului în ultimii trei ani şi în special în anul electoral 2004. Conform editorialului,problema lui Hrebenciuc era că “întreg PSD-ul ştia că Adev ărul e ziarul luiHrebenciuc”. Acum, Hrebenciuc încerca din nou să preia controlul asupra ziarului şisă îl transforme într-o platformă pro-PSD-istă prin influenţa pe care o avea asuprafamiliei Tinu.

Hrebenciuc a fost prieten apropiat al lui Dumitru Tinu şi există declaraţii alefostei amante a lui Tinu că Hrebenciuc l-a finanţat pe acesta în 2002 cu 1.7 milioanedolari pentru a cumpăra 83% din acţiunile de la Adev ărul .

Adev ărul era cunoscut pentru atitudinea sa destul de favorabilă faţă deanumiţi lideri PSD şi pentru contractele mari de publicitate din bani publici pe care le-a semnat cu fosta guvernare PSD.

Incidentul a adus şi schimbări pozitive pe piaţa de media. Echipa care apărăsit Adev ărul şi a înfiinţat ziarul Gândul a adoptat o politică de transparenţă totală în privinţa structurii de proprietate, publicând numele tuturor acţionarilor în paginileziarului. Gândul devine astfel primul ziar românesc care îşi face publică structura deproprietate în paginile ziarului.

4. Etica

Conform unui raport recent13, media românească acordă prea puţină atenţiechestiunilor etice şi profesionale. Dezbaterile pe aceste teme au fost extrem de rarepână în 2005, cele mai multe fiind având loc la nivel academic sau în rândul

organizaţiilor de media, în timp ce principalele instituţii de presă manifestă puţininteres pentru aceste teme. Codurile etice şi organismele de auto-reglementare sunto prezenţă rară în media românească.

Cu toate acestea, 2005 a fost primul an în care chestiunile etice şiprofesionale au devenit subiect de dezbatere publică. Cel mai cunoscut caz esteEvenimentul Zilei versus Monica Macovei. În numărul din 22 iunie, ziarul a publicatun articol care o acuza pe Monica Macovei, ministrul Justiţiei, că s-a îmbătat şi că aspart pahare în timpul unei cine servite la Congresul Avocaţilor. Autorul articolului aspecificat drept surse “martori oculari, sub protecţia anonimatului”. În acelaşi timp,alţi martori, care şi-au dezvăluit identitatea, au contrazis afirmaţiile din articol.Clubul Român de Presă a condamnat vehement articolul, considerând că EvenimentulZilei a comis o încălcare gravă a eticii profesionale. Ziarul a decis să facă o anchetă internă pentru a clarifica circumstanţele în care a fost publicat articolul. În 30 august,concluziile acestei investigaţii au stabilit că articolul nu ar fi trebuit publicat, că s-aucomis erori grave şi că responsabilitatea îi aparţine editorului şef. Ziarul şi-aprezentat scuze faţă de Monica Macovei şi de cititorii săi.

13 Media: The business of ethics, the ethics of business, SEENPM 2005, www.seenpm.org

9




Corupţie si santaj in presă Un caz de corupţie şi şantaj în media a apărut în 2005. Cinci angajaţi ai

cotidianului local Ziua de Iaşi sunt în prezent judecaţi pentru şantaj şi complicitate laşantaj, după ce 11 politicieni şi oameni de afaceri din Iaşi au depus plângeri penale împotriva lor. Aceştia au reclamat presiunile exercitate de conducerea cotidianuluiZiua de Iaşi pentru semnarea unor contracte de publicitate, sub ameninţarea

publicării unor articole compromiţătoare la adresa familiilor lor. Prin această metodă,ziarul ar fi strâns în jur de 3 miliarde de lei între 1999 şi 2004. Jurnalişti din Iaşi auconfirmat acuzaţiile aduse împotriva ziarului Ziua de Iaşi .

Separarea departamentelor editorial si comercialExistă încă numeroase instituţii media, în special la nivel local, care nu fac o

separaţie clară între departamentele editorial şi comercial.Ziarul Adevărul nu a practicat o separaţie clară între departamentele editorialşi comercial, iar jurnaliştii au acţionat drept agenţi de vânzare. CT Popescu,preşedinte al Clubului Român de Presă, a declarat în repetate rânduri că această practică este acceptabilă având în vedere contextul economic din România.

Publicitate mascată Numeroase instituţii media continuă să publice publicitate mascată sauadvertoriale. Site-urile cotidianelor naţionale Ziua şi Gardianul oferă informaţii desprediferite tarife practicate pentru publicitatea marcată şi pentru cea f ără marcaj(advertoriale). Managerul ambelor ziare este Sorin Roşca Stănescu, unul dintremembrii Consiuliului de Onoare al Clubului Român de Presă (CRP). CRP nu acondamnat niciodată public practica "publicităţii f ără P".

Auto-reglementareÎn 26 septembrie, CRP a propus un document care să reglementeze relaţia

profesională dintre patronii de media, editori şi jurnalişti. CRP a invitat alteONG-uri media la dezbaterea acesti propuneri. Acest document delimitează zona de

intervenţie a patronului în stabilirea politicii editoriale, cere patronilor să le garanteze jurnaliştilor libertatea de exprimare şi clauza de conştiinţă şi cere instituţiilor mediasă arate transparenţă în privinţa patronatului lor şi a surselor de venit. Documentulnu a fost încă adoptat de CRP sau de alte organizaţii media.

5. Legislaţ ie

Insulta si calomniaCodul penal incriminează în continuare insulta şi calomnia. În ultimii ani,

Ministerul Justiţiei a propus mai multe noi proiecte de Cod Penal. Toate acestea

dezincriminează insulta, dar numai cel propus de actualul ministrul al Justiţieidezincriminează şi calomnia.Acest nou proiect scoate din rândul infracţiunilor insulta, calomnia şi alte

articole referitoare la ofensa adusă unor însemne, def ăimarea ţării sau a naţiunii etc.Din păcate, se pare că sunt puţine şanse ca proiectul să fie adoptat de cătreParlament, deoarece întreg spectrul politic manifestă reticenţă în a dezincriminacalomnia. Dezbaterile desf ăşurate în Parlament pe baza proiectelor anterioare auarătat că există o puternică rezistenţă politică împotriva dezincriminării calomniei. Unsemn bun a fost dat la sfârşitul anului 2005 de către Comisia Juridică a Senatului

10




care a acceptat să dezincrimineze şi insulta şi calomnia în media. Acest prim paspozitiv nu garantează că proiectul va fi adoptat de către Senat sau că nu se vor facepaşi înapoi la votul în Camera Deputaţilor.

Numeroşi jurnalişti şi instituţii media sunt în continuare hărţuiţi, fiind târâţi întribunale pentru sute de procese. De fapt, în cazul unei plângeri pe Codul Civil,reclamantul trebuie să depună drept garanţie un procent din daunele pe care le

pretinde. Codul Penal îi permite să depună şi o plângere penală şi una civilă, caz încare este scutit de plata acestei garanţii. Această situaţie încurajează intentareaproceselor sub incidenţa ambelor coduri, penal şi civil.

Jurnaliştii continuă să primească sentinţe penale pentru calomnie. Deasemenea, atunci când procesele se desf ăşoară sub incidenţa legii civile, jurnaliştii şiinstituţiile media trebuie să plătească deseori sume imense de bani reclamanţilor cadaune civile şi morale. Acestea constituie puternice instrumente de presiune împotriva media şi au un mare potenţial de a genera autocenzură.

Legea accesului la informaţiile de interes public (L544/2001))Legea 544/2001 garantează accesul la informaţiile de interes public, dar

mai sunt încă multe de f ăcut până când autorităţile îi vor înţelege spiritul şi o vor

aplica conform dispoziţiilor sale. În continuare exist

ă cazuri în care autorit

ăţile refuz

ă să ofere acces la informaţiile publice sau în care autorităţile retrag acreditările

jurnaliştilor încălcând prevederile legii.Asociaţia Pro-Democraţia a efectuat un studiu în judeţul Braşov solicitând

informaţii publice unui număr de 38 de instituţii publice pe o perioadă de patru luni.Concluzia studiului a fost că “la patru ani după adoptare, legea este la fel de ignorată şi necunoscută ca în momentul votării sale.”Compania Naţională de Drumuri, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, aclasificat toate contractele de achiziţii publice semnate în 2005 de către instituţie,invocând o clauză de confidenţialitate. Primul ministru a condamnat public acest gende practici, declarând: “contractele de achiziţii publice trebuie să fie transparente”.

Modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune publice (L41/1994)

Una dintre principalele teme ale anului 2005 a fost legea de funcţionare aradioului şi televiziunii publice. A existat un consens la nivelul clasei politice şi alsocietăţii civile că legea actuală trebuia corectată pentru a garanta independenţaradioului şi televiziunii publice, pentru a defini mai clar mandatul celor două instituţiişi a le creşte gradul de responsabilitate faţă de public. În ultimii ani, serviciile publiceau fost intens acuzate de servilism faţă de fosta putere. Mai multe organizaţii demedia au cerut în mod repetat demisia celor două Consilii de Administraţie. După alegeri, organizaţiile de media şi-au menţinut poziţia, dar au considerat că modificarea legislaţiei era prioritară numirii celor două Consilii de Administraţie.

Organizaţii de media, jurnalişti, reprezentanţi ai managementului radioului şiteleviziunii publice şi membri de sindicat au iniţiat, la începutul anului 2005, un grupde lucru care a redactat un document ce cuprinde principiile care trebuie să stea labaza noii legi. Documentul a fost lansat la sfârşitul lunii februarie şi trimisMinisterului Culturii, Parlamentului, Consiliului Naţional al Audiovizualului şi presei.Din păcate, agenda politicienilor a fost diferită. În iunie, Parlamentul a concediat celedouă Consilii de Administraţie şi a numit altele noi sub incidenţa vechii legi.Preşedintele Băsescu şi Partidul Democrat au protestat împotriva acestei măsuri şi aurefuzat să-şi numească reprezentanţi în noile Consilii de Administraţie.

După instalarea noilor Consilii de Administraţie, mai mulţi parlamentari de laputere şi din opoziţie au iniţiat diverse proiecte de lege. Unele din aceste au fostlansate f ără dezbatere publică şi nici unul din ele nu conţinea suficiente modificări denatură să reformeze cu adevărat cele două instituţii. Nici unul dintre acestea nu a

11




fost încă adoptat din cauza disputelor politice din cadrul parlamentului. Ca şi în cazulnoului Cod Penal, clasa politică trebuie încă să demonstreze că doreşte cu adevăratexistenţa unor servicii publice independente de radio şi televiziune.

Modificarea legii drepturilor de autorMinisterul Culturii a propus un set de modificări la Legea drepturilor de

autor, care au fost adoptate de Guvern în luna septembrie. Aceste modificări autrecut f ără consultare publică şi sunt puternic criticate de către comunitatea mediadeoarece favorizează în mod excesiv interesele organizaţiilor de gestiune adrepturilor de autor. Legea anterioară limita suma de bani care trebuia plătită deradiouri, televiziuni şi operatori de cablu organizaţiilor de gestiune a drepturilor deautor la maximum 2% din veniturile lor anuale. Noua lege elimină complet această limită şi lasă actorii de pe piaţă să negocieze suma de plătit. Instituţiile media şi-auexprimat teama că aceste noi reglementări le lasă la mâna organizaţiilor de gestiunea drepturilor de autor, care pot abuza de statutul lor de monopol pentru a impunetaxe mari instituţiilor media. Aceste taxe se pot ridica până la 17% din venitul anualtotal al instituţiilor media, punând în pericol existenţa multora dintre aceste instituţii, în special pe cea a institutiilor de media locale.

În prezent, legea este dezbătut

ă în Parlament

şi se a

şteapt

ă să fie votat

ă înprimăvara anului 2006.

Modificarea legii audiovizualului (L504/2002)Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a devenit mult mai activ în

cursul acestui an, monitorizând mai îndeaproape reprezentarea actorilor politici laradio şi televiziune şi implicându-se în probleme care afectează direct sistemulaudiovizual. De asemenea, a arătat mai multă deschidere cooperării cu organizaţiilede media.

În 13 mai, CNA a cerut posturilor de radio şi televiziune să înceteze difuzareade publicitate pentru ziare şi reviste în timpul buletinelor de ştiri sau a talk-show-urilor. Decizia a fost luată după ce unii editori au acuzat practici concurenţialeneloiale. Aceştia au acuzat posturile de radio şi televiziune că prezintă rezumate ale

publicaţiilor din propriile lor grupuri media în timpul buletinelor de ştiri sau al talk-show-urilor din zilele următoare.

Un senator liberal care deţine şi o televiziune privată locală, Ion MihaiDumitrescu, a prezentat un nou proiect de modificare a Legii Audiovizualului înseptembrie 2005, f ără nici un fel de dezbatere sau consultare publică. Noilepropuneri se referă la condiţiile de publicitate pentru radiodifuzorii publici şi privaţi,prevăzând condiţii mai permisive pentru publicitatea în sectorul privat şirestricţionând publicitatea pentru televiziunea publică. Legea a fost adoptată înoctombrie de Camera Deputaţilor prin procedura aprobării tacite şi a primit răspunsnegativ din partea Comisiei Juridice a Senatului. Totuşi, proiectul a fost aprobat înianuarie 2006 de către Comisia Media a Senatului în timpul vacanţei parlamentare şi

în absenţa reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor interesate. Consiliul Naţionalal Audiovizualului, televiziunea publică şi organizaţii de media au protestat împotrivamijloacelor lipsite de transparenţă prin care a fost adoptat noul proiect de lege.

Drepturile salarialeAngajatorii forţează deseori jurnaliştii să accepte condiţii de muncă şi

profesionale umilitoare. Numeroşi jurnalişti lucrează f ără contract de muncă, iarsalariile lor sunt uneori mai mici decât salariul mediu pe economie. Absenţa unorsindicate puternice îi lasă pe jurnalişti singuri în faţa patronilor şi editorilor, f ără

12




mijloace de apărare a drepturillor salariale şi profesionale. Deşi nu există opolitică deschisă a patronatelor împotriva sindicatelor, există semnale conform căroraaceste iniţiative sunt descurajate de către patroni, iar inţiatorii acestora riscă să fieconcediaţi.

În acelaşi timp, jurnaliştii nu acţionează în judecată instituţiile media care îiconcediază abuziv, deşi un număr tot mai mare de jurnalişti câştigă în instanţă astfel

de procese. Valentin Boeru, producător general la Naţional TV a fost concediat decătre postul de televiziune respectiv la data de 25 mai 2004, motivul fiind ‘restructurarea’ postului său. Boeru a contestat decizia, demonstrând că postul săunu a fost restructurat şi a câştigat procesul la sfârşitul anului 2005, când TribunalulBucureşti a hotărât că jurnalistul a fost concediat ilegal de către Naţional TV.Tribunalul a somat postului Naţional TV să îl reangajeze pe jurnalist şi să îi plătească acestuia toate salariile din mai 2004 până în prezent.

CAPITOLUL II. CAZUISTICĂ

1. Înc ălc ări ale libert ătii presei şi ale libert ăţ ii de exprimare

Ianuarie, Bucureşti ; Radu Timofte, şeful SRI, a acuzat doi jurnalişti români că sunt spioni care lucrează pentru servicii secrete străine şi reprezintă o ameninţare lasiguranţa naţională. El a menţionat că cei doi jurnalişti lucrează pentru publicaţiistrăine şi că telefoanele lor sunt ascultate. Organizaţii de media româneşti şiReporteri f ără Frontiere au cerut SRI să facă publice numele celor doi jurnalişti, darsolicitarea lor a fost respinsă. Cu câteva zile înainte, un ziar publicase un document în care se arăta că Ministerul Afacerilor Interne ceruse în 2003 Parchetului NaţionalAnticorupţie (PNA) un mandat pentru ascultarea telefoanelor a două agenţii de ştiri

(Mediafax şi AM Press), PNA respingând solicitarea.

Februarie 2005 ; jurnalistul Ioan Romeo Roşiianu a realizat mai multe emisiuniTV pentru postul local de televiziune Canal 7+, investigând modul în care au fostcheltuiţi banii publici de către Primăria din Baia Mare. Postul de televiziune a semnatla scurt timp un contract cu Primăria, în valoare de 1000 de dolari/lună, în schimbuldifuzării unei emisiuni de informare a cetăţenilor cu privire la activităţileadministraţiei locale. Această emisiune avea să înlocuiască emisiunea realizată deRosiianu. În zilele de 8 şi 11 februarie, în baza legii 544/2001, jurnalistul a depusdouă cereri la primărie în care a solicitat informaţii referitoare la tranzacţii cu terenuriefectuate de primărie, ca şi alte informaţii despre cheltuirea fondurilor publice.

În 13 februarie, Roşiianu a fost invitat să-şi prezinte solicitările la un alt postlocal de televiziune prin cablu, Club TV . Patronul postului TV Canal 7+ i-a cerut luiRoşiianu să nu participe la această emisiune, ameninţându-l cu concedierea. Deasemenea, a ameninţat postul Club TV că îi va întrerupe emisia, TV Canal7+ fiind şidistribuitorul de cablu din regiune. Postul Club TV a hotărât în final să nu difuzezeemisiunea.

În 14 februarie, după ce a fost concediat de către TV Canal7+, IR Roşiianu adat postul de televiziune în judecată pentru concediere abuzivă. A câştigat procesulcu prin sentinţă definitivă şi a primit despăgubiri materiale de 500 de milioane de lei(15,000 euro), despăgubiri morale de 100 de milioane de lei şi 8.2 milioane de leipentru cheltuielile de judecată.

13




În 3 martie, Consiliul Naţional al Audiovizualului a răspuns unei adrese trimisede Roşiianu considerând acest caz ca fiind “susceptibil de cenzură”. Cu această ocazie, CNA a cerut tuturor posturilor de televiziune să înceteze imediat acest gen decontracte de sponsorizare cu autorităţile publice.Jurnalistul l-a dat în judecată pe primarul Cristian Anghel pentru refuzul de a furnizainformaţiile solicitate în baza legii 544/2001. Deşi a câştigat procesul, primarul a

refuzat în continuare să-i ofere informaţiile solicitate. Prin refuzul de a face publiceaceste informaţii, la data de 13 ianuarie 2006, primarul Cristian Anghel a fost pussub cercetare penală pentru abuz în serviciu.

În 26 ianuarie 2006, IR Roşiianu a câştigat un nou proces împotrivaprimarului şi a postului de televiziune Canal7+, după ce îi acuzase de cenzură şi acontestat contractul de publicitate dintre Primărie şi postul de televiziune. Tribunaluli-a obligat pe primar şi postul de televiziune să-i plătească lui Roşiianu 500 demilioane de lei daune morale şi 10 milioane de lei cheltuieli de judecată.Conform unui document al primăriei din Baia Mare, această instituţie a plătit în 2004şi în 2005 aproximativ 300,000 euro aproape tuturor instituţiilor de presă locale princontracte de publicitate.

21 februarie, Bucureşti; Clubul de Fotbal Steaua a interzis accesul publicaţiilorPro Sport, Evenimentul Zilei, Libertatea, toate aparţinând trustului Ringier laactivităţile oficiale ale clubului până la sfârşitul sezonului 2004-2005, invocândmotivul ”atacurilor nefondate la adresa echipei”.

La data de 1 august, clubul a luat o măsură similară împotriva ziarelor GazetaSporturilor, Evenimentul Zilei şi Pro Sport, retrăgându-le acreditările pentru întregsezonul de competiţie 2005-2006 “ pentru a proteja imaginea clubului impotrivaatacurilor nefondate.”

Mai, Bucureşti ; Andreea Pora şi Sabina Fati, ziariste la cotidianul naţionalAverea, au demisionat în semn de protest împotriva cenzurii impuse de conducereaziarului, care a interzis un articol critic la adresa prezenţei excesive a doi jurnalişti în

cadrul talk show-urilor de radio şi televiziune. Unul dintre jurnaliştii vizaţi era CristianTudor Popescu, director la cotidianul naţional Gândul şi preşedinte al Clubului Românde Presă. Persoana care a interzis articolul este Sorin Roşca Stănescu, director lacotidianul naţional Ziua şi director general al Fulcrum, o companie care administrează trei cotidiane naţionale (Ziua, Averea şi Gardianul). El şi-a motivat decizia invocândpactul de neagresiune dintre membrii Clubului Român de Presă. S.R. Stănescu estede asemenea membru în Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă.

9 septembrie, Foc şani; Jan Vraciu, senator al Partidului Democrat, a declarat în timpul unei conferinţe de presă: “«Monitorul» a fost tolerat, dar nu se poate,totuşi, se ating nişte limite care trec de orice îngăduinţă şi de bun simţ şi de orice.Deci nu mai este vorba de democraţie, nu mai este vorba de libertatea presei, estevorba de o cloacă pe care trebuie să o asanăm.” Declaraţia sa a fost o replică la

articolele publicate de către Monitorul de Vrancea care acuzau membrii saususţinătorii celor două partide la putere (Partidul Democrat şi Partidul NaţionalLiberal) că au beneficiat de cele mai mari contracte din fonduri publice din regiune învederea renovării şcolilor afectate de inundaţii.

Procurorii DNA care investighează cazul stenogramelor Delegaţiei Permanentea PSD14 l-au anchetat la începutul lui noiembrie 2005 pe Florin Hozoc, cel considerat

14 Raportul despre situaţia libertăţii de exprimare în 2004, Agenţia de Monitorizare a Presei, www.mma.ro;

14




a fi f ăcut publice stenogramele. Hozoc, director al agenţiei de ştiri Romnet, a declaratcă le-a spus procurorilor că a avut acces la probe care confirmă autenticitateastenogramelor, dar că nu a avut stenogramele originale ale întâlnirilor. Hozoc asusţinut că procurorii i-au cerut să dezvăluie numele surselor lui, ameninţându-l că va fi acuzat de favorizarea infractorului. Hozoc a refuzat să dezvăluie identitateasurselor sale. Stenogramele PSD au fost f ăcute publice în presa naţională în

noiembrie 2004, cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Acestea conţineau declaraţiicompromiţătoare ale liderilor PSD cu privire la controlul presei, influenţarea justiţieietc. Autenticitatea stenogramelor a fost confirmată de unii lideri PSD.

Dumitru Stavarache, primarul Bacăului şi membru al Partidului Liberal, i-af ăcut pe jurnaliştii locali să îl regrete pe fostul primar PSD Dumitru Sechelariu, binecunoscut pentru presiunile exercitate în timpul mandatului său asupra presei locale.Jurnalişti de la Ziarul de Bac ău şi Deşteptarea sunt hărţuiţi şi daţi constant în judecată de primar pentru articolele publicate, referitoare la activităţile administraţieilocale. Primăria împiedică accesul presei la orice fel de informaţii despre activităţileadministraţiei. Pentru fiecare întrebare, primăria le cere jurnaliştilor să facă cereriseparate în baza legii accesului la informaţiile publice.

Serviciul Teritorial al Parchetului Naţional Anticorupţie din Tg. Mureş amonitorizat apelurile telefonice efectuate de 46 jurnalişti, ziare şi avocaţi între24.04.2003 - 25.05.2004, conform documentelor din dosarul penal al judecătoareiAndreea Ciucă, anchetată de Parchet pentru luare de mită. Monitorizarea a vizatlistele cu telefoanele date şi primite de un număr de persoane, printre care şi jurnalişti. La începutul lunii februarie, Ciucă a f ăcut publice aceste liste în cadrul uneiconferinţe de presă desf ăşurate în Tg Mureş. Jurnaliştii locali au acuzat procurorii că le-au interceptat telefoanele, deşi nu exist ă nici o dovad ă direct ă în acest sens. Procuratura a răspuns că a cerut listele convorbirilor telefonice de la companiile detelefonie pentru a demonstra că Ciucă a furat documente secrete din server-ul Curţiide Apel din Mureş, “existând indicii că spre numerele de telefon ale acestora ar fi fosttransmise date din serverele instanţelor de judecată”. De asemenea, a specificat că

telefoanele nu au fost ascultate.

2. Agresiuni şi ameninţări

Numărul de agresiuni directe şi grave asupra jurnaliştilor a scăzut încomparaţie cu anii anteriori. Reprezentanţii autorităţilor publice şi politicienii sunt încontinuare responsabili de numeroase cazuri de hărţuire. Printre ele se numără uncaz grav de agresiune.

3 februarie 2005; Bontida; Vasile Bodocan, primarul din Bontida, l-a agresatpe Ciprian Stan, jurnalist la Alfa TV Cluj, în timp ce acesta din urmă încerca să îi iaun interviu în incinta primăriei. Primarul l-a lovit pe jurnalist şi i-a stricat microfonulşi echipamentul.

2 februarie, Bucureşti ; Ştefan Marin, fotoreporter la cotidianul naţionalCurentul, a fost agresat în maşina în care se afla, aceasta având inscripţionată peportieră sigla ziarului. Jurnalistul efectua o investigaţie despre omul de afaceri S.O.Vântu şi avea maşina parcată în faţa casei acestuia. Agresorul, identificat drept gardade corp a lui S.O. Vântu, a luat aparatul jurnalistului şi a plecat cu el. I l-a înapoiat

15




după un minut, dar f ără memory card. După un timp, garda de corp i-a datreporterului un alt memory card, identic cu originalul. S.O. Vântu a recunoscut într-odeclaraţie că a luat cardul jurnalistului şi că i l-a înaintat Clubului Român de Presă pentru a arăta astfel că nu are nimic de ascuns. CRP a trasmis cardul poliţiei, care i l-a înapoiat jurnalistului.

21 iulie, Sighi şoara; În cadrul unei adunări a Consiliului Local, Ioan DorinDanesan, primarul din Sighişoara, l-a agresat pe Cristian Teodorescu, jurnalist lasăptămânalul local Punctul, când jurnalistul a încercat să îi facă acestuia o poză.Primarul a smuls aparatul din mâinile jurnalistului şi a refuzat să i-l înapoieze. Af ăcut-o abia după ce jurnalistul a depus plângere la poliţie.

3 august, Br ăila; Dan Munteanu, fotoreporter la cotidianul Monitorul de Brăila,a fost agresat brutal în timp ce încerca să facă fotografii pentru un articol referitor laun bărbat găsit mort la ferma Pietroiu. Agresorul, Vasile Simion, a motivatagresiunea prin faptul că jurnalistul se afla pe proprietatea sa. L-a lovit cu pumnii şia încercat să-i distrugă aparatul de fotografiat. De asemenea, l-a ameninţat jurnalistul şi a instigat alte persoane să ia parte la agresiune. Întregul incident s-apetrecut sub ochii unui poliţist care a intervenit abia la rugămintea jurnalistului.

25 noiembrie, Bucureşti; A avut loc cel mai grav caz de agresiune. Uncameraman de la televiziunea publică a fost bătut de către suporterii clubului defotbal Rapid la aeroportul Băneasa, când echipa de fotbal s-a întors din Ucraina după disputarea unui meci de fotbal. Cu câteva minute înainte, suporterii fuseseră implicaţi într-un incident cu oficialii de la club.

Suporterii l-au bătut pe cameraman când acesta i-a rugat să îi înapoiezemicrofonul pe care i-l luaseră cu puţin timp înainte. Alţi cameramani de la diverseposturi de televiziune au fost şi ei ameninţaţi şi împiedicaţi să filmeze incidentul. Lalocul incidentului s-a aflat şi un poliţist, dar nu a intervenit. Cameramanul a fost dusla spital, unde a primit îngrijiri medicale şi a fost diagnosticat cu traumatism cranio-facial prin agresiune fizică, contuzie de piramidă nazală cu fractură oaselor nazale,

excoriaţie şi edem.Cameramanul a refuzat să-şi dezvăluie identitatea de teama represaliilor dinpartea suporterilor.

După un timp, agresorii au fost identificaţi şi puşi sub acuzare de poliţie.Conducerea Clubului Rapid le-a interzis accesul pe stadion pentru o perioadă de timpnedeterminată.

Numărul de ameninţări identificate de Agenţia de Monitorizare a Presei esteşi el în scădere faţă de anii anteriori.

Iunie, Botoşani; Mai mulţi jurnalişti şi redactori de la Curierul de Botoşani aufost ameninţaţi de membrii locali ai Partidului România Mare. Valentin Guraliuc,reprezentant PRM în Consiliul Local, a abordat-o pe mama lui Dan Sociu şi i-a spus că

fiul ei va păţi "ceva rău" dacă nu încetează să scrie despre el.Înainte de acest incident, Dociu publicase câteva materiale care îl acuzau pe Guraliuccă a f ăcut parte din Securitate.

Un alt jurnalist, Lucian Alecsa, a primit un apel telefonic de la un bărbat cares-a identificat drept secretar în PRM şi l-a ameninţat că poate păţi "ceva rău" pedrumul către redacţia din Botoşani dacă mai scrie editoriale pentru publicaţie.Jurnalistul locuieşte într-o localitate învecinată, Săveni.

16




Iunie, Br ăila; Jurnalistul Narcis Voica de la cotidianul local Obiectiv – Vocea Brăilei afost urmărit, hărţuit şi ameninţat de mafia locală după ce a scris despre o crimă comisă de membrii unei grupări interlope la data de 10 iunie. Pe 16 iunie, o maşină aaşteptat timp de o jumătate de oră în faţa redacţiei. Jurnaliştii au chemat poliţia cares-a prezentat la faţa locului, dar nu a efectuat cercetări ulterioare.

În 21 iunie, jurnalistul a mers la locul unui incident petrecut între două

grupări mafiote. Odată ajuns la faţa locului, jurnalistul a fost ameninţat de membriiuneia dintre grupări chiar sub ochii unui poliţist pasiv. Jurnalistul a publicat un articoldespre acest incident şi a acuzat poliţistul de complicitate cu mafioţii. Poliţistul şicapul clanului l-au dat ulterior în judecată pentru calomnie. În mod straniu,reclamanţii au depus plângerile împreună, numerele de înregistrare ale acestora fiindconsecutive.

1 septembrie, Bucureşti; Aurel Pană, director general la Apele Romane, aameninţat Cotidianul ca urmare a publicării unei anchete despre includerea unei zonerezidenţiale de lux în lista zonelor care necesită investiţii pentru protejarea împotrivainundaţiilor, deşi zona respectivă nu a fost niciodată inundată. Aurel Pană acontactat-o prin telefon pe Antoaneta Etves, autoarea anchetei, şi i-a spus: „Vinacolo şi vă dau foc, ba, la toţi! Cum îţi permiţi? Bă, acu' sunt alegeri în partid şicandidez şi eu, mă, ce imagine îmi faci tu cu materialul ăsta? O să am grija să numai publici niciodată, bă, auzi? Eşti o cretină. Să scrii in ziarul de mâine că eşti odobitoacă, că de nu, ai să vezi tu..“ De asemenea, a ameninţat că va anulacontractul de publicitate pe care Apele Romane îl încheiaseră cu ziarul respectiv: “ Vadau bani, sinteti slugile mele, din moment ce va dau bani de publicitate! Vezi ca sintcu ochii pe voi, auzi?” Ca urmare a protestelor mai multor organizaţii de media, AurelPană şi-a cerut public scuze jurnaliştilor de la Cotidianul.

3. Accesul la informaţ iile de interes public

În 2005 se constată un număr semnificativ de cazuri de împiedicare aaccesului la informaţiile de interes public.

28 februarie, Târgu Mureş; Curtea de Apel din Tg Mureş a retras acreditarealui Adrian Giurgea, corespondent local al ziarului România liberă din cauză că ar firelatat ştirile "deformat şi nereal, fãrã o prealabilã documentare şi cu încãlcareaprincipiilor deontologice care guverneazã aceastã profesie (.) şi considerãm cãdreptul la replicã al acestei instanţe a fost încãlcat, întrucât solicitãrii noastre dindata de 10.12.2004 nu i s-a dat curs”. Retragerea acreditării a încălcat legea544/2001, care prevede că acreditările jurnaliştilor la instituţiile publice nu pot firetrase ca urmare a conţinutului articolelor lor. În urma protestelor mai multororganizaţii, Curtea a revenit asupra deciziei.

28 iulie, Bucureşti ; CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea ArhivelorSecurităţii) a retras acreditarea Mirelei Corlăţan, jurnalistă la Cotidianul, ca urmare apublicării unui articol critic la adresa instituţiei. CNSAS s-a bazat pe un articol dinregulamentul intern, care prevede: “CNSAS poate retrage acreditarea unui cercetatordacă informaţiile pe care acesta le-a obţinut de la CNSAS nu au fost utilizate îninteres ştiinţific”. Mirela Corlăţan anunţase însă instituţia că va publica în presă informaţiile la momentul obţinerii acreditării.

17




CNSAS a refuzat de asemenea să ofere informaţiile solicitate de MirelaCorlăţan în baza legii 544/2001. Jurnalista a cerut CNSAS informaţii referitoare la ocălătorie a membrilor săi la Marea Neagră în vederea inaugurării unei expoziţii defotografie – lista delegaţiei, locurile de cazare, bugetul expoziţiei şi alte costuri şicheltuieli. Membrii Colegiului au fost cazaţi, împreună cu familiile lor, la cel maiscump hotel de cinci stele dintr-o staţiune de la Marea Neagră. CNSAS a susţinut că

informaţiile solicitate nu intră sub incidenţa legii, întrucât “ acestea ar viza „datepersonale“ ale participanţilor şi date „a căror publicitate aduce atingere principiuluiconcurenţei loiale“.

27 august, Ploieşti; Emil Calotă, primarul oraşului Ploieşti, i-a retrasacreditarea lui Alexandru Ştefan, jurnalist la Informaţia Prahovei. În cadrul uneiconferinţe de presă organizate de primăria oraşului Ploieşti cu scopul prezentăriirezultatelor unui sondaj de opinie jurnalistul şi-a manifestat nemulţumirea faţă derăspunsurile primite şi a insistat să primească răspunsuri clare din partea sociologuluicare prezenta rezultatele sondaj de opinie alături de primar. A doua zi, primarul aanunţat retragerea acreditării jurnalistului, motivând că acesta a deranjat activitateainstituţiei. Retragerea acreditării reprezintă un abuz şi încalcă prevederile legiiaccesului la informaţiile publice.

În septembrie 2005, Malin Bot, corespondent local al Evenimentului Zilei , adepus o cerere în baza legii accesului la informaţiile publice, prin care a solicitatParchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara informaţii privitoare la numele,funcţiile şi activităţile procurorilor, salariile acestora, numărul de dosare anchetate defiecare procuror în parte în 2004 şi în 2005 şi rezultatele anchetelor respective.Jurnalistul a depus cererea după ce mai mulţi jandarmi ce asigură paza Parchetuluide pe lângă Curtea de Apel Timişoara l-au informat că numeroşi procurori nurespectă programul de lucru pe perioada verii. Răspunsul primit fiind incomplet şisosit după termenul legal, Malin Bot a dat în judecată Parchetului de pe lângă Curteade Apel Timişoara. Tribunalul din Timişoara a respins acţiunea intentată de jurnalistşi l-a condamnat pe acesta la plata a 11 milioane de lei pentru cheltuielile de

judecată. Mălin Bot a f ăcut recurs şi noul proces se află pe rol.Compania Naţională de Drumuri, a clasificat toate contractele de achiziţii

publice semnate în 2005 de către instituţie, invocând o clauză de confidenţialitate.Primul ministru a condamnat public acest gen de practici, declarând: “contractele deachiziţii publice trebuie să fie transparente”.

4. Procese

Ioan T. Morar, jurnalist la spătămânalul de satiră Academia Ca ţ avencu, a fostcondamnat penal în decembrie 2005 de către Tribunalul Bucureşti pentru calomnie.El a fost dat în judecată în aprilie 2004 de către Victor Găetan, cetăţean american deorigine română. Morar a publicat mai multe materiale în care l-a acuzat pe Găetan că a fost membru al Securităţii şi că s-a aflat în spatele candidaturii la preşedinţie a LieiRoberts la alegerile prezidenţiale din România din 2004.

Găetan i-a dat în judecată pe I.T. Morar şi Academia Caţavencu pentru calomnieşi a cerut daune morale de 30000 de euro. A pierdut primul proces, dar a câşigatrecursul. Tribunalul i-a condamnat pe Morar şi Academia Caţavencu la plata a 10000

18




dolari daune morale pentru Gaetan şi 30000 de dolari pentru cheltuieli de judecată. I.T.Morar a fost condamnat şi la plata unei amenzi penale în valoare de 250 euro. Avocaţii jurnalistului au declarat că vor ataca decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

5. Jurnali şti r ă pi ţ i în Irak

În 28 martie, trei jurnalişti români şi ghidul lor irakian au fost răpiţi din faţahotelului la care erau cazaţi în Bagdad. Cei trei jurnalişti erau: Marie Jeanne Ion(Prima TV), Sorin Mişcoci (Prima TV) şi Ovidiu Ohanesian (România Liberă). Ghidullor era Mohamed Munaf.

La început răpitorii nu au formulat nici o pretenţie politică. Jurnaliştii au fostrăpiţi împreună cu ghidul lor, Mohamed Munaf, la cinci zile după sosirea în Irak. Înseara zilei de 30 martie, la două zile după răpirea lor, postul de televiziune cu sediul în Qatar, Al-Jazeera, a difuzat un film scurt care îi arăta pe cei trei jurnalişti în viaţă.

Un al doilea film cu cei patru ostatici a fost difuzat de Al-Jazeera în 22 aprilie.Acesta îi arăta pe ostatici cu cătuşe, desfiguraţi, desculţi şi ameninţaţi cu pistolul.

Răpitorii lor, care se auto-intitulau "Brigada lui Mouadh ibn Jabal", au amenin ţat că îivor omorî dacă guvernul român nu îşi retrage trupele din Irak. În 22 mai, după 55zile de captivitate, cei trei jurnalişti şi ghidul lor au fost eliberaţi.

Omar Hayssam, om de afaceri sirian rezident în România, a fost arestat şiinculpat pentru constituirea unei asociaţii in scopul savarsirii de acte de terorism sipentru finantarea acestei asocieri.

În 27 mai, Biroul Procurorului General al României a declarat într-uncomunicat de presă că răpirea ziariştilor şi a ghidului lor şi ameninţările formulate degrupul care i-a ţinut ostatici au avut scopul de a tulbura opinia publică românească pentru a atrage atenţia asupra omului de afaceri Omar Hayssam. ”A sperat astfel sascape de condamnare in alte cazuri in care era acuzat de crima organizata sinenumarate prejudicii financiare” a declarat Biroul Procurorului General. Acuzaţiile s-au f ăcut pe baza mărturiilor f ăcute de nouă persoane arestate şi anchetate la

Bagdad, "care au fost direct implicate in luarea de ostatici ".Mohamed Munaf şi Omar Hayssam sunt acuzaţi de "terorism" de către Curtea

de Apel Bucureşti şi reţinuţi până în prezent. Acest mandat a fost eliberat în absenţalui Munaf, care, după ce a fost eliberat la data de 22 mai odată cu ostaticii români,este reţinut în Irak de către forţele americane.

Omar Hayssam avea relaţii strânse cu Prima TV, România Liberă şi cu unuldintre jurnalişti. Era partenerul de afaceri al senatorului Ion Vasile din Partidul SocialDemocrat, tatăl lui Marie Jeanne Ion. Există suspiciuni că Hayssam a finanţatcălătoria celor trei jurnalişti.

19



© Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu

Acest program este finanţat de Ambasada SUA la Bucureşti. Conţinutul raportului nureflectă nepărat opinia Ambasadei SUA.

Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu

Membră a reţelei Reporteri f ără Frontiere

Adresa: Calea Plevnei nr.98., Bl. 10CSector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

Adresa de corespondenţă: C.P. 2 O.P. 67, BucureştiTelefon/Fax: +4(021) 313.40.47

E-mail: [email protected]:// www.mma.ro; www.freeex.ro

raport anual freeex 2005

Documents