raport de tara-final

8/6/2019 Raport de Tara-final

1/24

- Economie Europeana -

EAI Grupa 24; Studenti:

Pantaz Inga

Iofcea Ana Maria

Gavrila Silviu


2/24

Cuprins

I. INFORMATII GENERALE.

1.1 Prezentare Demografica

II. SITUATIA ECONOMICA.

2.1. Investitii straine directe in Franta

2.2. Investitii directe franceze in strainatate

2.3. Piata interna

2.4. Resurse umane

2.5. Infrastructura

2.6. Atractivitate economica

III. INDICATORI MACROECONOMICE.

IV. INDICATORI DE MEDIU.

4.1 Agricultura

4.2 Industria

V. CONCLUZII

VI. BIBLIOGRAFIE


3/24

Informatii generale

Frana, cea mai mare ar a Uniunii Europene, se ntinde de la Marea Nordului pn la

Marea Mediteran. Peisajul su este foarte variat. Zonele de est i de sud se caracterizeaz

printr-un relief muntos, incluznd Mont Blanc, cel mai nalt vrf din Alpi i din Europa de

vest (4810m). inuturile de cmpie se desfoar de-a lungul a patru bazine hidrografice:

Sena n nord, Loara i Garonne, care curg nspre vest i Rhne, care izvorte din lacul

Geneva i se vars n Marea Mediteran.

Franta este o republica de tip parlamentar, formata din Senat (343 de locuri; 321

pentru Frana metropolitan i departamentele de peste mri, 2 pentru Noua Caledonie, 2

pentru Mayotte, 1 pentru Saint-Pierre i Miquelon, 1 pentru Saint-Barthlemy, 1 pentru Saint-

Martin , 3 pentru teritoriile de peste mri, i 12 pentru cetenii francezi n strintate; membri

alei indirect de ctre un colegiu electoral care s serveasc timp de ase ani).

Preedintele republicii are un rol politic important. El conduce reuniunile Consiliului

de Minitri (cabinetul) i rspunde integral de domenii eseniale cum ar fi afacerile externe i

aprarea. Guvernarea de zi cu zi a rii intr n competena primului ministru. Preedinteleeste ales prin vot popular direct, pe o perioad de cinci ani. Parlamentul cuprinde Adunarea

Naional, ai crei membri sunt alei prin vot direct o dat la cinci ani, i Senatul, ai crui

membri sunt desemnai de ctre un colegiu electoral. Preedintele Franei este Nicolas

SARKOZY, care a preluat funcia la 16 mai 2007 pentru un mandat de 5 ani, fiind susinut n

alegerile legislative de UMP (Union pour le Mouvement Populaire).

Constitutia, adoptata prin referendum la data de 28.9.1958, a fost modificat de mai

multe ori: a fost modificata n ceea ce privete alegerea preedintelui, n 1962; a fost


4/24

modificat pentru a se conforma dispoziiilor din 1992 CE de Tratatul de la Maastricht, 1997

Tratatul de la Amsterdam, 2003 Tratatul de la Nisa, modificat pentru a strnge legile

imigraiei n 1993; a fost modificat n 2000 pentru a modifica termenul de apte ani

prezideniale de la un mandat de cinci ani; a fost modificat n 2005 pentru a face tratatul

constituional al UE compatibile cu Constituia din Frana i s se asigure c decizia UE de a

ratifica tratatele de aderare se va face prin referendum

Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene

(1957), membr a zonei Euro (2002) i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din

membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai

Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea Latin, Organizaia Internaional a

Francofoniei i din G8.

Prezentare demografica

Suprafaa rii : 547.030 km din care :

- pmnt : 545.630 km

- ap : 1.400 km

Populaia :63,6 milioane locuitori ; densitate : 98 loc/km patrat ; populaia urban : 76%.

natalitatea este de circa 13,3 , mortalitatea este de aproximativ 9,2 , iar rata anuala de

crestere este de 0,6%. Distributia populatiei este de 22.9% in zonele rurale si de 77.1% in

cele urbane.

Structura populaiei pe grupe de vrst :

0-14 ani 14-64 ani Peste 65 ani18,3% 65,3% 16,4%Sursa Eurostat

Durata medie de viata :

Sex masculin : 38,4 ani

Sex feminine :41,5 ani
http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iul_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consiliul_de_securitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/G8http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iul_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consiliul_de_securitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/G8


5/24

Limba oficial : franceza

Limbi oficiale regionale : bretona, corsicana, basca, provensala.

Capitala : Paris (9,6 milioane locuitori), iar cele mai importante orase sunt :

Paris Marseille Lyon Lille Nice Toulouse Bordeaux

9 644 507 1 349 772 1 348 832 1 000 900 888 784 761 090 753931

Sursa Eurostat

Gradul de alfabetizare : 99% la barbati i 99% la femei.

Organizare administrativ :

Frana este format din 22 de regiuni, mprite n 96 de departamente, la care se adaug alte

teritorii dependente : Guadelupa, Martinica, Guyana Francez, Runion, Polinezia Francez,

Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc.

Ziua naional : 14 iulie aniversarea cderii Bastiliei 1789

Drapelul naionalal Franei, cunoscut i sub numele de Tricolore (Tricolor), este format din

trei benzi verticale egale de culori albastru, alb i rosu (de la stnga la dreapta). A aparut

pentru prima dat n timpul Revoluiei franceze i a fost o combinaie de culori ale stemei

pariziene (rosu i albastru) i culoarea regal, alb.

Religie : cretin catolic : 90 % ; persoane de alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1 % ;

protestani - 1 % ; adepi ai altor religii -2%.

Moneda naional : Euro ( de la 1 ianuarie 2002) ; 1 Euro =6,55957 Franci Francezi

Rata inflaiei :(preuri de consum): 2,8%

Surplusul/deficitul de numerar : (% din PIB): -2.3%


6/24

Situatia economica

Investitii directe in Franta

Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde in

2005-2007, au scazut considerabil in cursul anilor 2008-2009, trecand la 11,7 miliarde in

2008, in scadere cu 63% fata de anul precedent. Printre diversele componente ale investitiilor

directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au mentinut la 4,3 miliarde

in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu international dificil.

n 2007, principalii apte investitori strini n Frana au fost: SUA (109,5 miliarde de

euro, pondere de 23,0% din stoc total de investiii), Marea Britanie (86,8 miliarde de euro,

pondere 18,2%), Olanda (59,5 miliarde de euro, pondere 12,5%), Germania (57,8 miliarde de

euro, pondere 12,1%), Elveia (32,5 miliarde de euro, cota de 6,8%), Belgia (25,1 miliarde de

euro, pondere 5,3%) i Italia (19,3 miliarde de euro, cota 4,0%).

Frana a ocupat locul 2 n lume, dup SUA, ca ar de destinaie a investiiilor strine,

iar capitala Frantei se numara printre cele mai atractive piete financiare din lume.

Un loc important in investitiile directe in Franta il reprezinta gradul de interventionism

guvernamental in afaceri. Astfel, Franta ocupa locul 64 la nivel mondial in gradul de libertate

economica, libertate in afaceri: 86.3 %, liberalizare in comert: 82.5%, libertate fiscala: 51.9%,

libertate monetara: 79.7%, libertate investitionala: 50%, libertate financiara: 70%, lipsacoruptiei: 69%, libertatea de munca: 54.7%.


7/24

Investitiile directe franceze n strainatate

Dupa 2 ani in care au crescut la un nivel de aproximativ 80 miliarde, fluxurile investitiilor

directe franceze in strainatate au scazut cu aproximativ 20 miliarde in 2009 (26%), revenind

la nivelul lor din 2005.

n 2007, principalele destinaii ale investiiilor strine franceze au fost SUA i rile

Uniunii Europene. Primele apte locuri de destinaie a investiiilor franceze n 2007 au fostocupate de: SUA (146,3 miliarde de euro, pondere de 16,7% din stoc total de investiii),

Marea Britanie (126,6 miliarde de euro, pondere 14,4%), Olanda (105,8 miliarde de euro,

pondere 12,1%), Belgia (92,8 miliarde de euro, pondere 10,6%), Germania (70,8 miliarde de

euro, pondere 8,1%), Italia (41,1 miliarde de euro , cota 4,7%) i Spania (36,0 miliarde de

euro, cota 4,1%).

Cu cele 136,8 miliarde de euro investii franceze n strintate n 2008, n progresie

(+11%) dup 123,5 miliarde de euro investii n 2007, Frana a ocupat n 2008, locul al 3-lea

pe plan mondial, dup Statele Unite ale Americii i Marea Britanie. Peste 30.000 de

ntreprinderi franceze au investit n strintate.


8/24

Piata interna

Cu un Produs Intern Brut n cretere de la an la an, cu excepia anului 2009 (-3,8% pe

fondul crizei economice i financiare), Frana se remarc printr-o lung tradiie industrial,

numrnd astzi peste 2,5 milioane de ntreprinderi. O strategie pe termen lung a permis

constituirea unor veritabile sectoare de excelen, capabile s fac fa competiiei

internaionale: industria agro-alimentar, industria automobilului, aeroanutica sau

telecomunicaiile.


9/24

Evolutia ratei anuale a PIB-ului poate fi sintetizata dupa cum urmeaza :

Resurse umane

Populaia are tendina s creasc mai rapid n Frana comparativ cu majoritatea rilor

industrializate (0,5%). Calificarea forei de munc i puternica sa productivitate sunt recunoscute

de anchetele din rndul investitorilor. Datorita dezvoltarii ramurilor economice mentionate mai

sus, Franta are nevoie de personal foarte bine pregatit (in cazul unor domenii precum

telecomunicatiile si aeronautica) care este recunoscut la nivel international.

Gradul de ocupare al forei de munc(%)

Sursa Eurostat


10/24

Infrastructura

Pe ansamblu, Frana se caracterizeaz prin calitatea, densitatea i eficacitatea

infrastructurilor de transport. Dispunnd de 10 500 kilometri de autostrzi, cca 1 milion de

kilometri de drumuri, 2 000 kilometri de linii de cale ferat de mare vitez (TGV) i 6

aeroporturi internaionale, Frana este perfect irigat de una din cele mai performante reele de

infrastructuri din lume.

In iulie 2010 Franta a prezentat un proiect de infrastructura ce vizeaza investitii de 170

miliarde euro pe o perioada de 20-30 de ani. Proiectul reprezinta o revolutie a sectorului de

transporturi, iar implementarea acestuia va determina o scadere de anuala de 2 milioane de tone

de dioxid de carbon.Transportul feroviar este prioritar, din totalul investiiilor alocndu-se un

procent de 51,9%. De asemenea, transportul public va primi 32,3% din fonduri, n timp ce

transportul rutier va primi 4,5%. Documentul prezint patru Aciuni care constau n

optimizarea sistemului de transport existent, mbuntirea performanelor privind serviciile

teritoriale, mbuntirea eficienei energetice, precum i reducerea efectelor sectorului de

transport asupra mediului.

Prin aceste actiuni Franta ofera un model de implementare a diferitelor masuri in vederea

indeplinirii cerintelor Europa 2020

Atractivitate economica

Frana atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen lung al pieei sale, prin calitatea

i productivitatea forei de munca, prin densitatea i eficiena infrastructurii. n schimb, punctele

slabe sunt determinate de constrngerile administrative i costurile sociale i fiscale ridicate.

Frana este a 5-a putere economic din lume i a 2-a n Europa, este al 5-lea exportator mondial

de servicii si al 5-lea importator din lume. Ponderea Franei n schimburile comerciale mondiale

a fost de circa 3,7% n 2009, iar printre cele mai mari 500 de mari ntreprinderi din lume,

figureaz i 40 de ntreprinderi franceze.

De asemenea valorile PIB-ului inregistrate in ultimii ani 2 071.8 miliarde dolari n anul

2007 si 2 121.7 miliarde dolari in anul 2008 intaresc pozitia Frantei in topul tarilor cu un risc

redus si atractive.


11/24

In concluzie, Franta ofera un mediu politic si commercial sigur, foarte atragator pentru

investitorii straini, la care se adauga un personal foarte bine pregatit, infrastructura si mijloace de

transport de calitate. Practic astfel faciliteaza accesul pe piata nationala prin tate mijloacele ce ii

stau la dispozitie.

Indicatori macroeconomici

n anul 2008, Frana a realizat un PIB n valoare de 2 121.7 miliarde dolari, ceea ce

reprezint o cretere de +0,3% comparativ cu anul 2007. PIB-ul pe cap de locuitor a inregistrat

de asemenea o crestere in 2008 (33 090) fata de 2007 (32 495).

Produsul intern brut al Franei a nregistrat o scdere de aproximativ 3,8 % n anul 2009

(fiind cel mai negativ rezultat nregistrat din 1949), fapt care se datoreaz efectelor crizei

economice i financiare mondiale, care la rndul ei a provocat diminuarea veniturilor fiscale i a

determinat Guvernul francez s apeleze la cheltuieli suplimentare pentru susinerea creterii

economice.

Frana se pregtete s fac n 2011 cel mai mare efort public din ultimii 50 de ani : vrea

s reduc deficitul public la 6% n 2011 de la 7,7% la sfritul lui 2010. Adic o reducere de 60

de miliarde de euro.


12/24

Deficitul ar urma s se reduc la 4,6% din PIB la sfritul lui 2012, la 3% n 2013 i la

2% n 2014. Astfel, ntre 2010 i 2013, an n care Frana ar urma s se rencadreze n limita de

deficit stabilit prin Tratatul de la Maastricht, Parisul i va micora deficitul cu 100 de miliarde

de euro. Guvernul francez prognozeaz o cretere economic de 2% n 2011, dup un avans de

1,5% n 2010 i o inflaie de 1,5%, anul viitor.

Schimburile comerciale la nivelul anului 2009 au cunoscut o contracie foarte mare,

ajungand la 724,6 miliarde de euro, fa nivelul record din 2008 : 874,8 miliarde euro.

Exporturile au nregistrat o scdere de -17,1% (+2.1% n 2008), atingand nivelul de 340,8

miliarde de euro n 2009 fa de 409,6 miliarde de euro n 2008. Exporturile Frantei au constat in

mare parte in maini i echipamente de transport, avioane, materiale plastice, produse chimice,

produse farmaceutice, fier i oel, buturi (spre tari precum Germania, SUA, Italia si Spania).

Importurile franceze au sczut, de asemenea, cu 17.7% n 2009 (+5,3% n 2008), situandu-se la

383,8 miliarde de euro n 2009 fa de o valoare de 465,2 miliarde de euro n 2008 si au fost

formate din masini si echipamente, vehicule, titei, avioane, materiale plastice, produce chimice

(din tari precum Germania, Italia, Franta, SUA, Olanda,Belgia, Elvetia).

Balanta comerciala a Frantei


13/24

Ramurile economiei :

Agricultura 1,8 %

Industrie 19,2 %

Servicii 71,8%

Balana comercial francez a nregistrat o ameliorare n 2009, cu un sold negativ de 43,0

miliarde de euro fa de deficitul record din 2008 55,1 miliarde de euro

Investiiile ntreprinderilor : s-au micorat drastic n 2009 (estimri -7,2%), comparativ cu

creterea din 2008 (+2,4%).

Rata inflaiei(preuri de consum) se situeaza la nivelul de 2,8%

Deficitul public al Franei a atins anul trecut cel mai ridicat nivel din istorie, de 7,5% din

Produsul Intern Brut. Totodat, datoria public s-a situat, la sfritul anului trecut, la aproape

1.490 miliarde de euro,nivel echivalent cu 77,6% din PIB, superior celui de 67,5% din PIB din

2008.

Rata omajului(n % din populaia activ) : pe ansamblul anului 2008, s-a cifrat in jur 8,0%. La

sfritul anului 2009, Frana numra cca 2,6 milioane de omeri.

Rata dobnzii pe termen scurt (2008): 4,2%

Datoria public (2009) : 83.2 % din PIB, dup ce a fost de 63,8% din PIB n 2008 .

Capitalizarea bursier (decembrie 2009) : 1.356 miliarde de euro, o scdere ingrijoratoare

comparativ cu 1.664 miliarde de euro (aprilie 2008) ;

Salariul minim :8,66 de euro /or ( de la 1.01.2010).

Salariul mediu brut lunar (2008): 32.413 euro.

Venitul mediu pe locuitor (2008): 16.563 euro/locuitor .


14/24

Indicatori de mediu

UE s-a angajat sa limiteze cresterea temperaturii medii globale cu mai putin de 2 grade C

comparativ cu nivelele preindustriale. In 2007, Consiliul Europei a sustinut anagajamentul UE de

a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GGE) cu cel putin 20% pana in 2020 comparativ cunivelurile din1999 chiar in lipsa unui acord international (nota CCEG: deja s-au aprobat alte

procente).

Utilizarea combustibililor fosili si agricultura reprezinta activitatile cu cel mai mare

impact asupra mediului inconjurator la nivel global.

Emisiile de gaze cu efect de ser au sczut la nivel mondial cu 1,3%, ajungnd la un total

de 31,3 miliarde de tone n 2009. Acesta este primul an n care se nregistreaz un astfel de

declin al emisiilor globale.

In cazul Frantei, emisiile de gaze cu efecte de sera au avut urmatoarea evolutie :

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 200798,7 99,0 97,4 97,3 97,9 98,2 96,1 94,2Sursa Eurostat

Intensitatea energetic a economiei are si ea un rol important in dezvoltarea armonioasa a

mediului inconjurator, in Franta valorile inregistrate fiind :

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007180,04 181,98 180,25 181,35 179,71 177,00 171,18 165,38Sursa Eurostat

Agricultura

Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii Europene. Agricultura Franei deine

locul I n Europa, fiind reprezentat de cultura cerealelor, plantelor tehnice, creterea

animalelor i viticultur. Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie

redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia

de cereale. Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura

este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri).


15/24

Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine

si ovine. La nord se cultiva grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se

produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona

Bordeaux, din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte si de dealuri o

importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte.In franta se produc o

sumedenie de branzeturi renumite.In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de

munca.Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de

27% si suprafata tarii.

Industria

Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie grea,foarte dezvoltata(rafinarii de petrol, industria siderurgica, industria aluminiului, industria cimentului , a hartiei si

celulozei, industria chimica si constructiile de masini).Industria autovehiculelor este a patra ca

marime din lume dupa Japonia ,SUAsi Germania.Doar 3 tari au mai multi locuitori si un venit

mediu pe locuitor mai mare ca Franta: SUA , Japonia si Germania. Economia franceza produce

ea singura 1/5 din totalul veniturilor tarilor din C.E.E. .In toate tinuturile Frantei prospera

turismul , mai ales pe litoral,in munti si Paris.

Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant,

energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a

erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in

1990 doar 5,7%).

Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi)

a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica

(locul intai pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhnului,

Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare

in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de

sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri).
http://www.referat.ro/referate/Aluminiul_si_utilajele_din_aluminiu_7131.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Aluminiul_si_utilajele_din_aluminiu_7131.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Aluminiul_si_utilajele_din_aluminiu_7131.htmlhttp://www.referat.ro/referate/America_de_nord_America_centrala_si_America_de_sud_b8b29.html


16/24

La momentul actual, Franta ia masuri dure pentru a reduce poluarea mediului si a se

incadra in prevederile Europa 2020 si se numara printre tarile cu un efort sustinut in acest

domeniu.

Concluzii

In concluzie putem spune ca Franta este unul dintre cele mai puternice state ale Uniunii

Europene, dispunand de numeroase puncte tari si facand fata mai bine crizei mondiale n


17/24

comparatie cu alte tari care sunt considerate puternice pe plan economic cum ar fi Belgia, Italia,

Germania.

Printre principalele atuuri se numara calificarea fortei de munca, orientarea favorabila a

demografiei, relativa independenta in materie de aprovizionare energetica, infrastructura detransport foarte bine dezvoltata si modern, autostrazi i drumuri nationale si peste 400 de

aeroporturi (aeroporturile Parisului-Charles de Gaulle i Orly se inscriu printre cele mai mari din

lume), un punct tare mai este considerat si turismul care in Franta are o baza foarte puternica,

printre cele mai importante atractii turistice se inscriu: Parisul si imprejurimile, alte orase cu

monumente si muzee (printre care Chartres, Reims, Lyon), valea Loarei, statiunile situate pe

Coasta de Azur (Cannes, Saint-Tropez, Nisa etc.), statiuni montane si de sporturi de iarna din

Alpi (Chamonix), insula Corsica; printre numeroasele atractii ale Parisului se inscriu Catedrala

Notre Dame, muzeul Luvru (cel mai renumit din lume), Turnul Eiffel, iar in imprejurimi Palatul

Versailles; Franta fiind una dintre tarile cele mai vizitate si cu cele mai mari venituri din turism.

Pe de alta parte Franta are si o multitudine de puncte slabe sau dezavantaje n anumite

domenii, unul dintre cele mai importante ar fi somajul relativ important: 9% din populatia activa,

posibilitatea facil de a prelungii studiile si ajutoarele din partea guvernului, din ce n ce mai rare

in ultima vreme, pentru ca angajatii din anumite domenii sa poata iesi la pensie mai repede.

ponderea slaba a exporturilor n cifra de afaceri a ntreprinderilor, prezena limitata aintreprinderilor in zonele emergente, efortul insuficient pentru promovarea inovatiei etc.

Insa putem observa faptul ca Franta atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen

lung al pietei sale, prin calitatea si productivitatea fortei de munca, prin densitatea si eficienta

infrastructurii. In schimb, punctele slabe sunt determinate de constrangerile administrative i

costurile sociale si fiscale ridicate.

Anexe

Rata inflatiei (2002-2010)


18/24

Produsul intern brut(2000-2010)


19/24


20/24


21/24

Echilibrul fiscal in procente din PIB


22/24

Rate trimestriale de crestere a PIB-ului pe ani

Unemployment


23/24

Somajul ca procent al fortei de munca

Evolutia trimestriala a inflatiei pe ani, deflatorul consumului


24/24

Bibliografie

https://www.cia.gov

http://data.worldbank.org

http://www.doingbusiness.org

www.economist.com

www.dce.gov.ro

www.insee.fr

www.oecd.org

www.zf.ro

www.euractiv.ro

http://europa.eu/abc/european_countries/eu_members/france/index_ro.htm

www.TradingEconomics.com
https://www.cia.gov/http://data.worldbank.org/http://www.doingbusiness.org/http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch6140/www.economist.comhttp://www.dce.gov.ro/http://www.insee.fr/http://www.oecd.org/http://www.zf.ro/http://www.euractiv.ro/http://europa.eu/abc/european_countries/eu_members/france/index_ro.htmhttp://www.tradingeconomics.com/https://www.cia.gov/http://data.worldbank.org/http://www.doingbusiness.org/http://opt/scribd/conversion/tmp/scratch6140/www.economist.comhttp://www.dce.gov.ro/http://www.insee.fr/http://www.oecd.org/http://www.zf.ro/http://www.euractiv.ro/http://europa.eu/abc/european_countries/eu_members/france/index_ro.htmhttp://www.tradingeconomics.com/

raport de tara-final

Documents