raport de tara - polonia

Raport de ţară:Polonia

Student: Specializarea: Marketing

Anul:4 Grupa:3

Iaşi 2005

Management si Marketing Internaţional POLONIA________________________________________________________________________

Cuprins

I.PREZENTAREA PE SCURT A ŢĂRII........................................................................................................3

II.SISTEMUL ECONOMIC GENERAL AL ŢĂRII..................................................................................6

A. Situaţia generală a economiei............................................................................................................6B. Sănătatea climatului de afaceri........................................................................................................11

II.STANDARDUL GENERAL DE VIAŢĂ...............................................................................................15

A.Niveluri ale veniturilor......................................................................................................................15B.Deţinerea de locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată.................................................................19

IV ANALIZA ŢĂRII....................................................................................................................................21

A.Structura pieţei la nivelul comercianţilor cu amănuntul..................................................................21B.Canale de distribuţie folosite în mod curent.....................................................................................23C.Funcţii şi activităţi de marketing realizate.......................................................................................23D.Modele şi comportamente de cumpărare..........................................................................................25E.Infrastructură de marketing..............................................................................................................28

1. Sisteme de transport.......................................................................................................................................282. Medii de reclamă...........................................................................................................................................303. Instituţii financiare.........................................................................................................................................40

F. Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului de cumpărare şi a consumului....41G.Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de marketing..................42H.Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi modelelor de cumpărare...........................47

V.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................................................................49

VI.Surse de informaţii....................................................................................................................................50

2


I. Prezentarea pe scurt a ţării

Pe hartă, Polonia (Polska) (denumită

oficial Republica Polonia şi varianta poloneză

Rzeczpospolita Polska) formează un pătrat

zimţat, de o mărime egală cu suprafeţele reunite

ale Regatului Unit şi Irlandei. Polonia este cea

mai mare ţară din zona Europa de Est, pe care

polonezii preferă să o numească Europa

Centrală.

Aşezarea geografică şi vecini. Polonia

este situată în nordul Europei centrale între 49o-

54o50’ latitudine nordică şi 14o07’-24o08’ longitudine estică. Ea se învecineză la Est cu

Lituania (lungimea graniţei fiind de 103 km), Belorusia (lungimea graniţei este de 416

km) şi Ucraina (529 km), la Sud cu Republica Cehă (790 km) şi Slovacia (539 km), la

Vest cu Germania (467 km), iar la Nord este scăldată de Marea Baltică, pe o suprafaţă de

528 km. Ca suprafaţă Polonia ocupă 312,7 mii km², din care pământ 304,465 km2 şi

8,220 km2 apă, situându-se pe locul al 9-lea ca mărime din Europa. Teritoriul său ocupă

aproximativ 3% din suprafaţa continentului, ceea ce situază Polonia pe locul 63 în lume.

Este ceva mai mică decât New Mexico.

Relieful Poloniei este alcătuit dintr-o câmpie şi lanţuri muntoase cu înălţime mică

( Munţii Sudeţi, Carpaţi şi Tatra), care formează un arc pe partea de sud-est. Pe direcţia

est-vest, Polonia face parte dintr-o câmpie continuă, care se termină la baza munţilor

Urali din Rusia. Se spune că numele ţării provine de la un trib slav care trăia la câmpie şi

care era numit „Polonie”, adică locuitori la câmpie.

Un sistem de râuri navigabile şi canale de legătură traversează Polonia de la sud la

nord. Cele mai importante fluvii sunt Oderul (Odra), care marchează graniţa de vest cu

Germania, Vistula, care străbate centrul ţării pe o lungime de 1047 mile şi Bug, afluent al

Vistulei, care aparţine graniţei de est. Toate fluviile se varsă în Marea Baltică, graniţa

naturală a Poloniei spre nord.

3


Marea baltică oferă Poloniei avantajul de a face comerţ pe mare, ca şi 524 mile de litoral

spre care se îndreaptă mulţi europeni în timpul verii. Deşi plajele cu nisip fin aflate de-a

lungul litoralului baltic sunt curate, cea mai mare parte a apelor a fost puternic poluată ca

urmare a activităţilor economice. Cele nouă porturi ale Poloniei şi reţeaua de fluvii şi

canale au transformat ţara într-un important nod comercial. Astfel, zona baltică a devenit

o zonă deschisă comerţului.

Clima este temperată spre continentală, cu ierni reci şi veri blânde. Cea mai mare

parte a Poloniei, inclusiv Varşovia, se confruntă cu ploaie şi ceaţă cam opt luni din an, şi

chiar şi vara plouă torenţial foarte des. Temperaturile medii în ianuarie sunt de –1oC în

nord şi –5oC în sud-est. Este ştiut că iarna poloneză este severă (-10oC), dar există o

perioadă de dezgheţ în ianuarie. Vara, în iulie, temperatura medie este de 16,5oC în zona

litoralului şi de 19oC în sud. Cantitatea anuală de precipitaţii variază de la 50 cm în cea

mai mare parte a ţării la 122 cm în zona muntoasă. Cea mai ridicată temperatură poate

ajunge la +30oC şi poate atinge chiar temperatur scăzută de -40oC.

Ora oficială este GMT+1h, adică ora României minus o oră. Ora de vară se aplică

începând cu ultima duminică din martie până în ultima sâmbătă din octombrie, devenind

în această perioadă GMT+2h. Codul telefonic pentru Polonia este 0048.

Guvernare. Forma de guvernământ, aşa cum o arată şi numele, o republică

democratică. Capitala administrativă a ţării este Varşovia, iar cea istorică este considerată

însă a fi oraşul Cracovia. Polonia face parte din următoarele organizaţii: OECD

(Organisation for Economic Co-operation and Development), OSCE (The Organization

for Security and Co-operation in Europe), UNESCO, IMF (International Monetary Fund),

World Bank (International Bank for Reconstruction and Development), EBRD ( The

European Bank for Reconstruction and Development), WTO (The World Trade

Organization), NATO (North Atlantic Treaty Organization).

Limba oficială este poloneză, vorbită de 93,5 % din populaţia ţării. Pe teritoriul

Poloniei se mai folosesc ca limbi secundare ukraineană (vorbită de 3,8 % din populaţie),

germana ( vorbită de 3,5 % din populaţie), belorusa, lituaniana, casubiana şi ţigăneasca.

Posibilitatea de a vorbi o limba de circulaţie internaţională este mică. În special în partea

de vest a Republicii Polone există o mai mare parte a populaţiei cunoscătoare a limbii

germane.

4

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761573186/North_Atlantic_Treaty_Organization.html

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761579951/World_Trade_Organization.html

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761579951/World_Trade_Organization.html

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761576922/International_Bank_for_Reconstruction_and_Development.html

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761553862/International_Monetary_Fund.html


Moneda oficială este zlotul (1 Zlot=100 groszy). Cursul

actual este 1 EUR = 4,0 zloti, cu o rată a devalorizării de

aproximativ 10%/an. Toate tranzacţiile se fac în moneda

naţională. Schimbul de valută se face la casele de

schimb valutar (denumite "KANTOR") fără formalităţi suplimentare. Kantor oferă

cursuri mai bune decât băncile, însă nu oferă decât bani cash. Se găsesc peste tot: staţiile

de tren, hoteluri, pe lângă magazine şi în supermarketuri. Acestea nu percep comisioane.

Populaţia. Pe teritoriul Poloniei

locuiesc 38,635 milioane locuitori. În ultimii ani, creşterea populaţiei este foarte înceată.

Chiar în 2001 rata anuală de creştere era de 0%. Aproximativ 62% dintre polonezi

locuiesc în 884 oraşe de dimensiuni mici – medii, iar jumătate din populaţie locuieşte în

42 de oraşe cu peste 100.000 locuitori. În Varşovia, capitala Poloniei locuiesc 1,6

milioane de persoane. Restul de 38 % locuiesc în mediul rural. În privinţa densităţii

populaţiei, Polonia ocupă locul 8 în Europa şi locul 29 în lume, cu o densitate de 127

locuitori pe km2. Din punct de vedere etnic, este cea mai omogenă populaţie din Europa,

98,7% fiind polonezi. Speranţa de viaţă în Polonia este de 70,71 de ani la bărbaţi şi de

79,03 de ani la femei. Media vârstei la femei este de 38.49 ani şi 34.52 la bărbaţi.

Religia. Ca religie, 95% din

populaţie este de origine romano-catolică, 1,5% de origine ortodoxă, iar 1% de origine

protestantă.

Simboluri naţionale sunt reprezentate de:

Drapelul – culorile alb şi roşu, dispuse

orizontal

Stema – vultur de culoare albă pe fundal roşu

Imnul naţional – “Mazurca Dąbrowski”

Sărbătorile naţionale sunt: 3 mai (1791)- Ziua Constituţiei; 11 noiembrie (1918)- Ziua

independenţei

Organizare administrativ-teritorială. Pentru eficientizarea administrării

regionale, de la 1 ianuarie 1999, în urma reformei administrative, teritoriul Poloniei este

împărţit în 16 voievodate (województwo) divizate în comitate (powiat), împărţite la

5


rândul lor în comune (gmina). În acest moment, sunt 16 voievodate, 373 raioane şi 2.489

comune.

În acest fel s-a creat o structură a împărţirii teritoriale pe trei niveluri:

structura administrativă a comunei

structura administrativă a comitatului

structura locală-de stat a judeţului.

Deşi componentă a Uniunii Europene de la 1 mai 2004, Polonia nu foloseşte ca

monedă încă Euro, moneda naţională fiind zlotul. De asemenea, Polonia este şi membră

NATO din 1999.

În prezent , Polonia este condusă de Rady Ministrów, ales în urma alegerilor generale din

19.10.2005.

II.Sistemul economic general al ţării

A. Situaţia generală a economiei

La sfârşitul anului 1989 - începutul anului 1990 Polonia, printre primele ţări

din Europa Centrala şi de Est, a început reformele economice radicale, ce aveau drept

scop înlocuirea economiei planificate cu mecanisme de piaţă de dirijare şi dezvoltare.

Această etapă s-a încununat cu aşa-numita „terapie de şoc", când ţara a încetat să mai ţină

cont de influenţa cursului valutei naţionale asupra formării preţurilor şi a dirijării

administrative. Transformările de sistem radicale au necesitat restructurarea intensivă a

tuturor ramurilor producţiei, lichidarea unui număr enorm de capacităţi de producţie

inutile şi a întreprinderilor nerentabile. Desigur, acest proces a fost însoţit de o reducere

esenţială a Produsului Intern Brut (PIB) al ţării. În anii 1990-1991 PIB-ul Poloniei s-a

redus cu 18%.

În decursul primilor doi ani de reforme economice în toată ţara au fost înregistrate

peste 2 mln de noi întreprinderi mici şi mijlocii. Aceasta a permis ca în 1992 să se

stopeze procesul de declin şi să se obţină creşterea PIB-ului. În anii următori, reformele

în Polonia au luat avânt, iar creşterea economiei a sporit tot mai mult. În anii 1995-1997

ea a atins apogeul şi a constituit în medie 7% anual, acest indice fiind unul dintre cei mai

buni în lume. În anul 1998 ritmurile creşterii economice în Polonia au încetinit. Însă au

6


fost necesari doar doi ani pentru a depăşi această stare de lucruri şi a începe o nouă

ascensiune.

Privatizarea întreprinderilor mici şi mijlocii de stat şi liberalizarea legislativă

pentru deschiderea de noi firme a încurajat dezvoltarea sectorului privat de afaceri, dar

obstacolul legislativ şi biroctatic la un loc cu corupţia estompează dezvoltarea rapidă.

Sectorul agricol al Poloniei rămânea cu handicap din cauza muncii istovitoare, fermelor

mici şi ineficiente şi slaba investiţie. Restructurarea şi privatizarea "sectoarelor sensibile"

(ex. sectorul minier, al oţelului, al căilor ferate şi al energiei), începută recent, s-a

împotmolit. Reformele în sitemele medicale, educaţie, sistemul pensiilor şi administrarea

publică a scontat presiuni fiscale mai mari decât erau previzionate. Guvernul a introdus

un pachet de subvenţii sociale şi administrative pentru a reduce cheltuielile publice până

în 2007 cu 17 mld USD. Din cauza alegerilor din 2005, discuţiile cu privire la reduceri

adiţionale au fost înscenate. Integrarea în UE a Poloniei, în mai 2004 şi mărirea

exporturilor în cadrul uniunii au contribuit la o creştere puternică a Poloniei, deşi

conpetitivitatea sa ar putea fi ameninţată de către aprecierea monedei naţionale, zlotul.

Polonia beneficiază de aproximativ 13,5 mld USD din fondurile UE, disponibile pentru

anul 2006. Fermierii au început să culeagă roadele ca şi ţară membru UE prin creşterea

preţurilor la alimente şi subvenţiile oferite de UE pentru agricultură.

În ciuda creşterii modeste a investiţiilor, ca rezultat al unui punct de referinţă

scăzut pentru calculare, cât şi datorită unei evoluţii pozitive în economie, în prima

jumătate a anului 2004 formarea capitalului brut a scăzut comparativ cu nivelul din

aceeaşi perioadă a anului trecut. De remarcat faptul că declinul investiţiilor a avut un

impact susţinut asupra industriilor construcţiilor, astfel încât declinul valorii producţiei de

construcţii şi montaj (14% în prima jumătate a anului 2004) este un argument în plus

pentru tendinţa descrescătoare în domeniul investiţiilor. Printre investitorii de pe lista

APIS, grupul cel mai mare a fost reprezentat de societăţile germane – 207, urmate de cele

din SUA – 125, Franţa – 87, Olanda – 74 şi Italia – 61.

7


Cea mai mare privatizare până în momentul actual a constat în vânzarea

Telekomunikacja Polska, serviciul telefonic naţional, lui Telecom Franţa (2000) şi

vînzarea a 30% din capitalul acţiunilor deţinute de cea mai mare bancă poloneză, PKO

BP, pe piaţa bursieră (2004). PIB a fost constant din 1993 până în 2000 doar cu o mică

scădere din 2001 până în 2002. Perspectiva integrării a pus economia din nou pe roate, cu

o creştere anuală de 3.7% în 2003. În 2004 PIB a egalat 5.6%, aproximativ 242 mld USD

şi în 2005 se estimează să atingă nivelul de 3.7%. Din cele 8453 de întreprinderi de stat

care au existat în 1990, până la sfârşitul anului 2003, în procesul de transformare a formei

de proprietate au fost incluse 5.533 firme, adică 65,5%.

Crearea sectorului privat se realizează prin:

Dezvoltarea agenţilor economici existenţi şi înfiinţarea altora noi

Privatizarea întreprinderilor de stat

Calitatea de membru în UE ajută Polonia în expansiunea ei pe pieţele Europei de

Est. Acesta este efectul, printre altele, al subvenţiilor la export, ca şi al faptului că, în

prezent, exportatorii polonezi funcţionează în condiţii identice cu cele pe care le au

8


firmele vestice. Din mai până în august 2004 valoarea alimentelor vândute în acest sector

a crescut cu 24%, iar în perioada ianuarie-august s-a realizat un surplus 367 mil.euro.

Se consideră că sectorul serviciilor, cu o creştere a valorii adăugate de circa

3,3%, şi creşterea industrială, cu o rată de 7,5%, au contribuit cel mai mult la creşterea

PIB. PIB pe cap de locuitor reprezintă 6,4 mii de USD.

În anul 2004, rezultatele realizării bugetului au fost mai bune decât în anul 2003.

Atât veniturile cât şi cheltuielile au fost mai mari decât în anul precedent. Trebuie

menţionat, că în ceea ce priveşte veniturile, afluxurile mari au provenit din impozitele

percepute de la persoanele juridice ca şi din taxele vamale. Nivelul scăzut al cheltuielilor

s-a datorat şi costurilor mai mici ale administrării datoriei. Prin urmare, situaţia se

prezintă astfel: 44,52 mld USD au constituit încasări şi respectiv 54,93 mld USD au

constituit cheltuieli.

Deficitul bugetar nominal a fost mai scăzut decât în anul precedent, dar mai mic decât

cel prognozat în legea bugetului. Estimativ deficitul a atins cca 4,7% din PIB.

Rata creşterilor anuale se prezintă pe cuartere astfel:

2003: Q1 - 2.2% | Q2 - 3.8% | Q3 - 4.7% | Q4 - 4.7%

2004: Q1 - 6.9% | Q2 - 6.1% | Q3 - 5.8% | Q4 - 5.9%

2005: Q1 - 2.1% | Q2 - 2.8% | Q3 - 3.3%

Deşi Polonia trece prin perioada de după boomul economic pe viitor se prevăd şi

alte provocări. Sarcina prezentă la orizont aflată pe prim plan este pregătirea economiei

pentru criteriile stricte pentru intrarea în cursul valutar euro. Persistă speculaţii în ceea ce

priveşte momentul în care Polonia ar fi pregătită să adere la zona euro, deşi se

previzionează că acest lucru se va întâmpla undeva între anii 2009 şi 2013. Momentan

Polonia se pregăteşte pentru a face faţă schimbării monedei din Złot în Euro. De când

Polonia este membru UE, mulţi tineri polonezi au părăsit ţara pentru a lucra în alte ţări

membre ale uniunii. Pe piaţa valutară în primele două trimestre 2004, zlotul s-a depreciat

în raport cu euro, în schimb din trimestrul trei a început să se aprecieze rapid. Cursul

ridicat al zlotului s-a menţinut până la sfârşitul anului. Valoarea medie a dolarului a fost

mult mai mică decât în anul precedent. În ultimul trimestru, zlotul a atins cea mai mare

valoare din întregul an în raport cu dolarul.

9


În decembrie 2004, cursul euro a atins nivelul de 4,1438 zloţi, adică a fost cu cca 11%

mai scăzut decât în decembrie 2003. Cursul dolarului a atins un nivel cu 18% mai mic în

comparaţie cu decembrie 2003 (3,0954 zloţi). În august 2005 cursul valutar 1 euro a

ajuns să fie de 4,03 zloţi. Spre sfârşitul lui septembrie cursul euro-zlot a scăzut la 1

euro= 3,89 zloţi.

În trimestrele III şi IV 2004 moneda naţională poloneză s-a consolidat puternic atât faţă

de euro cât şi faţă de dolar.

Cursul valutar depinde de situaţia de pe piaţa internaţională valutară şi de situaţia

economiei poloneze. Ratele ridicate ale dobânzii şi revigorarea economiei întăresc valuta

poloneză.

În 2004 s-a schimbat radical situaţia din agricultură. După doi ani de declin, s-a

observat o creştere a producţiei agricole globale. Creşterea s-a realizat în producţia

vegetală, în timp ce producţia animalieră a scăzut. Preţurile medii de achiziţie a

produselor din ambele grupe au fost considerabil mai ridicate decât în anul precedent.

Roadele şi recolta celor mai importante culturi au fost, de asemenea, superioare anului

2003. Sistemul de intervenţie al statului pe piaţa agricolă, valabil până la adrerare a fost

înlocuit cu un altul , care se aplică în UE. S-a introdus un sistem de subvenţii aplicate la

suprafaţă, care îi va cuprinde pe toţi agricultorii. S-au menţinut totuşi unele instrumente

utilizate anterior, cum ar fi creditele cu dobânzi mici pentru cumpărarea mijloacelor de

producţie agricolă sau pentru investaţii.

Este implementat Planul de Dezvoltare a Suprafeţelor Agricole ca şi Programul Sectorial

Operativ care sprijină restructurarea şi modernizarea sectorului alimentar. Ambele

programe sunt susţinute de fonduri de la Uniunea Europeană şi vor fi realizate în perioada

2004-2006.

Nivelul inflaţiei mai ridicat decât cel din 2003, s-a menţinut până la sfârşitul lui

decembrie, la sfârşitul lui 2004 inflaţia a fost de 4,4%. Au crescut, de asemenea, şi

prognozele inflaţioniste. Presiunea asupra preţurilor a venit atât din creşterea

consumului, legată de aderarea Poloniei la UE., cât şi din creşterea preţurilor la ţiţei şi

metale preţioase, pe pieţele mondiale.

Polonia este una din cele mai mari ţări europene, cu un potenţial teritorial,

economic şi intelectual considerabil, care de-a lungul secolelor a jucat un rol important în

10


istoria, cultura şi spiritualitatea Europei. Astăzi, evident, Polonia îşi recapată poziţiile de

lider în toate domeniile pe continentul european. După schimbarea cursului politic şi

începutul reformelor economice, Polonia, în decurs de 13 ani, a realizat transformări

radicale în toate domeniile vieţii sociale. Judiciozitatea şi succesiunea acestora a dat

rezultate frumoase: anii de reformă au constituit pentru Polonia perioada progresului şi

creşterii economice extraordinare.

B. Sănătatea climatului de afaceri

Îmbunătăţirea economică s-a bazat pe creşterea exporturilor si a consumului

individual. O influenţă în afară de creşterea competitivităţii întreprinderilor poloneze, a

avut-o capacitatea exportatorilor polonezi de depistare a unor nişe pe piaţă. În străinătate

creşte cererea pentru mărfuri care provin de la furnizori mai ieftini şi mai serioşi, printre

care se numără şi Polonia. Creşterea cererii la mărfurile poloneze este determinată şi de

revigorarea economiilor ţărilor care sunt partenerii comerciali cei mai importanţi ai

Poloniei. A patra parte din import îi revine Germaniei, care ocupă primul loc pe lista

furnizorilor. Al. doilea loc, ca şi în cazul exportului, îi revine Italiei (8%), al treilea loc a

fost ocupat de Rusia, iar Franţa a căzut pe locul patru.

Polonia devine unul din producătorii principali de alimente din Europa. În

perioada ianuarie-august 2004 s-au vândut ţărilor membre ale Uniunii produse agro-

alimentare în valoare de 2,1 miliarde euro, înregistrându-se un surplus la import de 0,5

miliarde euro. Partenerul strategic al Poloniei rămâne Germania. În primele 8 luni 2004

au fost vândute acestei ţări produse agricole de peste 730 milioane euro, adică cu 350

mil.euro mai mult decât a înregistrat importul. Un surplus mare îl înregistrează Polonia

cu Marea Britanie (118 mil.euro). Exportul polonez către Franţa, cel mai mare producător

de alimente din Europa, a crescut cu 50%, iar schimburile comerciale sunt aproape

echilibrate. După data de 1 mai 2004, ca urmare a desfiinţării taxelor vamale şi a altor

bariere de protecţie ale pieţelor din UE, vânzarea de alimente către ţările aparţinătoare de

UE a crescut cu aprox. 42%. Hitul la export îl constituie carnea, laptele şi ouăle.

Situaţia în cazul balanţei comerciale se prezintă astfel: exportul de 73,8 mld USD

(+37,7%) şi importul de 88,2 mld USD (+29,6%). Partenerii principali pe partea

exporturilor în 2003 au reprezentat după cum urmează Germania cu 33,4 %, Italia cu

11


5,8%, Franţa 5%, Anglia 4,8%, Cehia 4,4%. În cazul importurilor Polonia deţine relaţii

comerciale cu Germania, unde a importat 28,9% din totalul importurilor, 8,1 % s-a

importat numai din Italia, din Rusia 7,5%, Franţa 7% şi Olanda 4,9%.

În primul semestru 2003 numărul de vămuiri la frontierele Poloniei s-a ridicat la

cifra de 79,3 milioane, adică cu 10,9% mai puţin decât în anul precedent (în primul

trimestru 2002 scăderea a fost de 18%). Turismul este o ramură a economiei poloneze

care se dezvoltă rapid. În 2002 Polonia a înregistrat 51 mln. de intrări în ţară a cetăţenilor

străini, incluzând atât vizite ale turiştilor, cât şi de simpla şedere. Numărul de străini care

sosesc în Polonia şi numărul de cetăţeni polonezi care călătoresc în străinătate a scăzut. În

prima jumătate a anului 2003 numărul străinilor sosiţi în Polonia s-a ridicat la 22,5

milioane persoane - cu 3,2% mai puţin decât în anul precedent (o scădere de 25,1% în

prima jumătate a anului 2002). În prima jumătate a anului 2003 numărul de polonezi care

au călătorit în străinătate a scăzut cu 18,4%, ajungând la 18 milioane persoane. Odată cu

intrarea Poloniei în UE, situaţia s-a schimbat total şi Polonia a devenit o ţară plină de

vizitatori europeni şi americani şi în acelaşi timp o ţară care îşi pierde o parte din tineret,

care părăsesc mult mai uşor patria pentru călătorii în afară, cât şi pentru găsirea unor

locuri de muncă. În lista cetăţenilor străini care vin in Polonia, pe primul loc se află

germanii - 23,7 mln. oameni (adică aproximativ 47% din numărul total). Cetăţenii cehi au

trecut hotarul cu Polonia de 8,3 mln. ori, cetăţenii Ucrainei - 5,9 mln., Belarusiei -

aproximativ 4,2 mln., cei din Slovacia şi Rusia -aproximativ 2 mln., lituanienii - 1,4 mln.

Conform datelor Institutului de Turism din 14 mln. de turişti, 4,4 mln - nemţi, 3,1 mln. -

ucraineni; 2,1 mln. - beloruşi, 1,0 mln. - ruşi; 0,9 mln. - lituanieni.

Germanii, cehii, slovacii vin în Polonia pentru cumpărături, afaceri şi chiar pentru

vizitarea familiilor. Turismul în Polonia reprezintă o ramură importantă a economiei.

Veniturile din urma turismului (fără cheltuielile pentru vizitele de serviciu, investiţii in

turism şi cheltuieli ale statului în domeniul turismului) au atins în 2002 cifra de 2,4%

PIB.

În anii 2001-2002, economia poloneză s-a caracterizat printr-o creştere scăzută a

producţiei industriale vândute. După această perioadă, situaţia s-a îmbunătăţit simţitor. În

anul 2003, producţia industrială vândută a crescut cu 1,8%, iar în 2004 cu cca 11,6%, cu

menţiunea că o creştere mai mare s-a observat în primele două trimestre ale anului trecut

12


(19,0% şi 16%). În unităţile industriale cu angajaţi peste 9 persoane, creşterea producţiei

a fost nesemnificativ mai mare.

Cea mai mare creştere s-a observat în martie - aprilie (cca 20%), lucru care s-a datorat

unor comenzi mai mari atât din partea clienţilor străini, cât şi a consumatorilor interni.

Polonezii, aşteptându-se la creşteri mari de preţuri la mărfurile de consum, au făcut mari

cumpărături. S-a observat şi un boom la materialele de construcţie, ceeace se lega în mod

direct de aşteptata creştere a TVA-ului după luna mai 2004.În primul semestru 2003 s-a

înregistrat un nivel mai ridicat al producţiei în 20 ramuri industriale (din 29 analizate).

Cota acestora în totalul valorii producţiei vândute s-a situat la 80,8%. Cea mai importantă

creştere a avut loc în acele ramuri care au cunoscut o dezvoltare şi în anul precedent, cum

ar fi producţia de mobilă şi alte activităţi de producţie (31,2%), cât şi echipament electric

de birou şi aparate (24,3%).

Creşteri au avut loc şi în următoarele ramuri:

producţia de bunuri din cauciuc şi materiale plastice 19,9% producţia de vehicule, trailere şi semi-trailere 18,8% producţia chimică 12,1% producţia metalurgică 11,7%

În prima jumătate a anului 2003 producţia a scăzut cel mai mult în următoarele ramuri:

producţia de alte echipamente de transport 20,8% producţia de pielărie şi produse din piele 11,3% producţia de cărbune şi lignit 7,1% producţia de îmbrăcăminte şi blănărie 2,6%

Creşterea dinamică a producţiei vândute în 2004 a fost rezultatul unui nivel mai ridicat de

vânzări decât în 2003 din industria prelucrătoare (creştere cu 14,5%). În acest domeniu a

crescut producţia în aproape toate tipurile de întreprinderi, ceea ce ar trebui sublinia în mod

special, în comparaţie cu situaţia din anii 2001-2002, când a crescut doar producţia de

bunuri de consum. Primele simptome în schimbarea tendinţelor s-au observat din 2003, iar

anul 2004 a consolidat această stare de fapt. Anul trecut, agenţii care produceau în principal

bunuri ce puteau deveni obiect de investiţie şi-au mărit producţia cu cca 35%, agenţii care

produceau bunuri de consum de folosinţă îndelungată - cu cca 19%, iar de consum de

folosinţă pe termen scurt - cca 7%. În ceea ce priveşte bunurile reprezentând materia primă

13


sau consumabilele necesare în procesul de producţie, creşterea a fost de cca 12%, iar a

bunurilor legate de energie - de cca 1%.

O dinamică ridicată s-a înregistrat şi în domeniul aşa numitei "industrii de vârf"

(purtătoare de tehnică avansată) - cu cca 39,7% mai mare decât în anul anterior. Această

creştere se datorează orientării spre export a producţiei acestor ramuri. Aportul lor a dus

la creşterea valorii producţiei industriale de la 13,7% în anul 2003 la 15,9% în 2004.

Din cele 29 sectoare industriale, în anul 2004, 21 au înregistrat un nivel mai ridicat. Cea

mai mare creştere s-a înregistrat la producţia vehiculelor mecanice, remorcilor şi

semiremorcilor (cu 56,4%). Creşteri importante a înregistrat producţia următoarelor

sectoare:

Producţia aparaturii şi sistemelor de radio, tv şi telecomunicaţii cu 36,1%

Producţia altor mijloace de transport cu 25,2%

Producţia de metale cu 20,2%

Producţia produselor din metale cu 19,0%

Producţia de maşini şi utilaje cu 16,2%

Comparativ cu anul 2003, a scăzut producţia de îmbrăcăminte şi de produse din

blană (cu 6,7%), ca şi producţia de piei tăbăcite şi de produse prelucrate din aceste piei

(cu 0,4%).

În industria de minerit şi extractivă, de-a lungul întregului an 2004, s-a înregistrat

o creştere de 1,9% a producţiei vândute. În industria lignitului şi huilei nivelul producţiei

a fost cu 2,9% mai mare decât în anul precedent, care de fapt este rezultatul nivelului

atins în trimestrul II( o creştere cu 16,1%). Extracţia huilei a scăzut nesemnificativ ( cu

1,3%), în schimb a lignitului a crescut cu 0,4%).

Serviciile au devenit mai scumpe. Cele medicale sunt pe primul loc, cu o creştere

de 3,7% faţă de anul anterior aderării la UE. Urmează telecomunicaţiile (+2,5%) şi

cultura (+2,8%). Creşterea preţului utilităţilor publice, în medie cu 9%, ca urmare a

eliminării integrale a subvenţiilor.

Nivelul vânzărilor din sectoarele de producţie şi alimentare cu energie

electrică, cu gaze şi cu apă a scăzut cu 1,8% faţă de 2003. Cel mai mult a scăzut

alimentarea, epurarea şi distribuţia apei (cu 2,8%). Cel mai mare aport în creşterea

producţiei vândute l-au avut, asemănător cu anul 2003, sectoarele producătoare de

14


articole alimentare şi băuturi, de producţie a vehiculelor mecanice, remorcilor şi

semiremorcilor, de producţie a substanţelor chimice şi metalelor.

II.Standardul general de viaţă

A.Niveluri ale veniturilor

Polonia este una dintre ţările cu populaţia cea mai tânără de pe continent – 35%

dintre polonezi au vârsta sub 25 de ani. Acest lucru semnifică faptul că pe viitor

aproximativ 14 milioane de tineri educaţi vor intra pe piaţa forţei de muncă. Media

veniturilor gospodăreşti este încă considerabil de scăzută. Venitul mediu al unei persoane

în cadrul familiei în 2001 era de 161 de dolari pe lună. Printre altele, 46,7 % din acel

venit provenea din muncă legală şi 33,8% din diferite fonduri de securitate socială.

Salariul minim în Polonia este de 170 EUR, iar salariul mediu este de 480 EUR

înregistrat în anul 2004.

Persoanele angajate în sectorul public au câştigat mai mult. În prima jumătate a

anului 2004 salariul mediu brut în sectorul public a atins nivelul de 2.569,68 zloţi (645

EUR), în timp ce în sectorul privat a fost de 2.177,83 zloţi (547 EUR). Spre deosebire de

anii precedenţi când s-a observat o creştere mai mare a salariilor în sectorul privat, în

prima jumătate a anului 2004 nivelul salariului mediu brut din sectorul public a crescut

mai repede decât cel din sectorul privat (cu 2,4% faţă de 2,1% în sectorul public). În

perioada ianuarie-iunie 2004, cea mai mare creştere a salariului mediu brut a avut loc în

hoteluri şi restaurante, cât şi în furnizarea de electricitate, gaz şi apă (o creştere

semnificativă în sectorul de transporturi la sol şi prin conducte şi în unităţile poştale şi de

telecomunicaţii). Salariile au crescut mai lent în comerţ şi servicii, industria

manufacturieră, în transport, depozitare şi comunicaţii, cât şi în industria mineritului şi

exploatării de cariere. O scădere de 1,5% a fost înregistrată în sectorul valorilor

imobiliare şi de comerţ.

15


În anul 2004, salariul mediu în sectorul industrial a fost mai mare decât în 2003,

fiind de aproximativ 2.438,57 zloţi (611 EUR). Cea mai mare creştere s-a înregistrat în

minerit, unde salariile nominale au fost mai mari cu 7%.

Cel mai mare salariu mediu brut în sectorul privat, la fel ca şi în anii precedenţi,

a fost înregistrat în minerit şi exploatare cariere şi în furnizarea de electricitate, gaz şi

apă. Cel mai scăzut nivel al salariului a fost în căteva ramuri ale industriei prelucrătoare

(textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului) şi în hoteluri şi restaurante .

Salariile medii nominale brute în sectorul industrial în anii 2003-2004

I-XII.2003 EUR

I-XII.2004 USD

I-XII.2003/2004 Indice

Industrie 590 618 104,8Minerit şi exploatări 962 1023 107,0Prelucrare industrială 535 559 104,7Producţia şi aprovizionarea cu energie electrică, gaze şi apă

770 810 105,1

Construcţii 535 558 104,3Comerţ şi reparaţii 560 582 103,8Hotele şi restaurante 441 448 101,8Transport, depozitare şi comunicaţii 671 692 103,1Servicii pentru imobiliare şi firme 584 597 102,2

Pensia de vârstă sau de boală, medie, lunară, din fonduri altele decât din

agricultură, se situează la nivelul de 1141 zloţi (286 EUR) , fiind cu 4,4% mai mare decât

în anul precedent.

Se preconizează că în anul 2005, creşterea reală a salariului mediu pe economia naţională

va fi de 2,0%.

În ultima perioadă, în Polonia se observă primele semne de îmbunătăţire a

situaţiei de pe piaţa de muncă. Astfel, în luna iunie 2004 numărul persoanelor angajate în

economie a fost mai mare decât în decembrie 2002. Pe deasupra, şi rata şomajului a

scăzut.

În primul semestru al anului 2004 numărul mediu de pensionări s-a ridicat la

9.214.000 persoane, fiind cu 0,4% mai mic decât în anul precedent. Pensia lunară medie

din sistemul neagricol de protecţie socială s-a ridicat la 1.080,03 zloţi (271 EUR) şi a fost

cu 4,6% mai mare decât în anul precedent (puterea de cumpărare a crescut cu 4,1% faţă

de aceeaşi perioadă a anului precedent). Pensia medie lunară a fermierilor a fost de

16


720,86 zloţi (181 EUR) (o creştere nominală de 3,3% comparativ cu primul semestru

2002 şi cu 2,8% în termeni reali).

În primul semestru 2003 ajutorul de şomaj s-a situat la nivelul de 1.503 milioane

zloţi (377 mil EUR) (cu 11,6% mai puţin decât în anul precedent). Suma de 2.465

milioane zloţi (618 mil EUR) a fost alocată pensionărilor anticipate şi beneficilor (cu

10% mai mult decât anul precedent).

Numărul angajaţilor în sectorul întreprinderilor în 2004 a fost în medie mai scăzut

cu 0,9% faţă de anul precedent. O creştere nu prea mare s-a înregistrat la secţiunea

serviciilor imobiliare şi de firme (2,3%), la secţiunea comerţ şi reparaţii (0.9%), ca şi în

prelucrarea industrială (0,1%). Cel mai mult a scăzut ocuparea forţei de muncă în

construcţii, cât şi în industria mineritului şi exploatării de cariere. Gradul de ocupare în

construcţii a scăzut cu 10,2%, iar în minerit şi industria extractivă cu 3%. Cea mai mare

creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă s-a înregistrat în industria prelucrătoare

de vehicule mecanice, remorci şi semiremorci (15,2%), ca şi în producţia de echipamente

şi aparatură radio, tv şi telecomunicaţii (12,4%) şi a produselor derivate din acestea

(8,4%), confecţii şi produse din blană (7%), producţia de cocs şi a produser rafinate din

ţiţei (7,4%).

Numărul şomerilor înregistraţi în decembrie 2004 nu a depăşit 3 milioane, fiind

cu 5,5% mai mică decât în anul anterior. Rata şomajului în octombrie 2004 a scăzut până

la 18,7%, valoare ce nu s-a mai realizat de 2 ani, dar a crescut la 19% în decembrie.

Anul 2005 va fi un alt an succesiv, în care s-a înregistrat un vârf demografic (an

în care s-au născut foarte mulţi copii). Totuşi, din prognozele macroeconomice creşterea

cererii pentru forţa de muncă va face ca la sfârşitul anului 2005 să scadă numărul

şomerilor până la cca 2,87 mil. persoane, iar rata şomajului va fi de cca 18,2%.

Menţinerea numărul mare de şomeri înregistraţi la oficiile de muncă reflectă

situaţia dificilă de pe piaţa de muncă în primul semestru 2004. În ciuda scăderii ciclice a

numărului de şomeri la sfârşitul lunii iunie, numărul şomerilor înregistraţi la oficiile de

muncă a fost de 3.135.000 persoane, fiind cu 43.700 persoane mai mare (14%) decât anul

precedent. Femeile au reprezentat 51,2% din numărul total al şomerilor.

În primul semestru 2004, un număr de 1.188.000 persoane a fost înregistrat la

birourile de muncă. În acelaşi timp, 1.270.00 persoane au fost şterse din listele de ajutor

17


de şomaj, în special datorită slujbelor sezoniere şi din sfera publica oferite de birourile de

muncă. (50,2%).

Numărul de şomeri fără drept de ajutor de şomaj s-a ridicat la 2.662.000 persoane,

adică 84,9% din totalul şomerilor înregistraţi (81,3% anul anterior). La şfârşitul lui iunie

2004 rata înregistrată a şomajului a ajuns la 19,5%.

Figura 2 – Rata şomajului pe 2003-2004

Carcteristic pentru economia poloneză este gradul scăzut de ocupare a forţei de

muncă în rândul tineretului şi al. persoanelor mai în vârstă. În trimestrul III 2004 rata

şomajului la persoanele de 24 ani era de 38,9%, faţă de anul 2003 când aceasta era cu 2,2

puncte procentuale mai mică.

Totuşi forţa de muncă poloneză a rămas foarte ieftină. Costă doar 2,2 EUR pe oră

(incluzând şi contribuţiile de asigurare socială) ca să angajezi un lucrător cu experienţă în

Polonia. Aceasta este de două ori rata de plată pentru un lucrător în anii ’90 şi chiar şi aşa

mult mai scăzută decât 16 EUR şi 19 EUR plătiţi pentru un muncitor în Franţa şi

respectiv Germania.

În 2002 salariul mediu pe economie în Polonia era estimat la 3,37 EUR pe oră,

ceea ce reprezintă 541 EUR/lună. Costul pentru angajator era mare, 651 EUR şi salariul

net era de 368 EUR ceea ce face ca piaţa din Varşovia să rămână considerată ca şi una

unde se câştigă bine. Cel mai mic salariu garantat în Polonia este de 171 de EUR.

Cetăţenii noilor state membre muncesc mai mult decât cei din UE10 pentru a

18


cumpăra un Big Mac, o pâine şi orez. Polonezul are nevoie pentru a-şi cumpăra aceste

produse de 42, 17, respectiv 15 minute de muncă.

B.Deţinerea de locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată

Media preţului pe 1 m2 la un apartament nou în 2002 era de 334 EUR. Cele mai

mari preţuri (590 EUR) ce pot fi găsite în voievodatul Mazowieckie ce are drept capitală

Varşovia, erau preţuri situate între 640 EUR şi 1067 EUR/m2 . Cel mai ieftin apartament

se poate găsi în voievodatul Slaskie (zonă minieră cu capitala la Katowice) la un preţ de

219 EUR/m2 .

Chiria în Polonia are tarife cuprinse între 900 - 1500 de zloţi (până în 300 de euro)

pentru un apartament de 2 sau 3 camere. Aceste tarife diferă şi în funcţie de oraş şi de

zona în care se situează apartamentul, însă nu este exclus să găsiţi un apartament nou

amenajat şi mobilat într-o zonă apropiată central cu un tarif de 1400 de zloţi în Cracovia.

În mediul urbană locuinţele existente sunt blocuri asemănătoare celor româneşti.

Astfel, sunt clădiri vechi de 20-30 de ani, poate chiar şi mai mulţi ani, dar guvernul

polonez a investit în renovarea acestor clădiri; blocurile poloneze sunt viu colorate şi sunt

prevăzute cu uşi la intrare din termopan şi interfon, în marea lor majoritate. Familia

poloneză din mediul urban are cel mult doi copii. În mediul rural casele se prezintă în stil

modern cu arhitecturi impunătoare, spaţiu verde cu flori (polonezii au o predilecţie) şi

statuiete (mori de vânt, Fecioara Maria- polonezii sunt credincioşi şi aceste statui au rolul

de a proteja casa şi familia). Dar sunt şi case bătrâneşti în stil specific polonez colorate în

verde cu flori cu un număr de camere mai mic, de 2-3 camere. Familia din mediul rural

au adesea patru sau chiar mai mulţi copii. Familia poloneză este o structură omogenă de

trei generaţii care locuiesc adesea sub acelaşi acoperiş.

În anul 2004 s-au dat în folosinţă 108 mii de locuinţe, cu 33,6% mai puţin decât în

anul precedent. Totuşi, trebuie menţionat că numărul mare de locuinţe înregistrate ca

fiind construite în 2003, ar putea fi efectul "Legii construcţiilor", care prevedea sancţiuni

foarte mari pentru casele construite şi nedeclarate, dar locuite deja de mulţi ani.

Schimbările despre care se vorbeşte mai sus au dus la micşorarea numărului de

locuinţe. În 2003 s-a înregistrat o creştere a locuinţelor individuale, iar în 2004 s-a produs

19


o scădere cu 45,3%. Numărul locuinţelor destinate vânzării sau închirierii a crescut cu

3%.

Ca dovadă a îmbunătăţirii situaţiei în construcţii în anul 2004 s-au eliberat 114,9 mii de

autorizaţii de construcţie a locuinţelor, deci cu 16,2% mai mult decât în 2003. Totodată, a

început construcţia a 97,2 mii locuinţe noi, cu 18% mai mult decât în 2003. Cel mai mare

număr de autorizaţii eliberate s-a observat în cazul locuinţelor destinate vânzării sau

închirierii (cu 82,9%).

Din anul 1989 în Polonia s-a observat o creştere a gradului de înstărire al

familiilor în ceea ce priveşte deţinerea de bunuri de folosinţă îndelungată. Numărul şi

calitatea produselor deţinute de către gospodării a crescut. Procentajul familiilor care

deţin un televizor color a crescut de la 77,8 în 1995 la 98,9 în 2000, un aparat video de la

44,1 în 1995 la 56,6 în 2000, un calculator de la 8 la 11,5; o maşină de spălat de la 55,6

la 70,2, o maşină de la 37,6 la 50, un aparat microunde de la 4 la 14 de procente.

Produsele de calitate scăzută au fost înlocuite cu produse noi, mai moderne şi mult mai

funcţionale.

Indicele de Optimism al Consumatorilor, după o creştere semnificativă în

septembrie 2004 (iar luna următoare foarte puţin - doar cu 1 punct), şi-a îmbunătăţit

valoarea. S-a îmbunătăţit opinia referitoare la situaţia economică (creşterea indicelui de

nivel economic cu 3 puncte), iar predispoziţia pentru cumpărături- după o creştere

spectaculoasă în septembrie - iar în octombrie nesemnificativă (doar cu 1 punct), a

scăzut. Valoarea acestor indici este dintre cele mai mari din ultimii cinci ani.

În cazul unui alt mod de apreciere a predispoziţiei pentru cumpărături - înţeleasă ca o

balanţă între cumpărături şi economii - în octombrie s-a înregistrat o creştere de 0,02

puncte faţă de septembrie (pe o scară teoretică de la 0 la 1). Valoarea indicelui a fost şi ea

cu 0,03 puncte mai mare decât în trimestrul trei a.c. Trebuie menţionat că aceste

schimbări s-au produs ca urmare a variaţiei mari a procentului persoanelor ( o scădere cu

9 puncte procentuale) care consideră că merită să faci economii, faţă de scăderea

procentului persoanelor (doar cu 2 puncte procentuale) care consideră că este cel mai

potrivit timp pentru a cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată. Chiar dacă aceste

considerente ar avea un efect benefic asupra consumului individual, acesta nu ar fi de

lungă durată.

20


Inclinatia spre consum si consumul individual

0.23

0.26

0.29

0.32

I 2002 II 2002 III 2003 IV 2002 I 2003 II 2003 III 2003 IV 2003 I 2004 II 2004 III 2004 X 2004

Sursa: calcule proprii pe baza datelor Ipsos-Demoskop; consum individual - INS. Inclinatia spre consum-produsul celor care cred ca e bine sa cumpere bunuri de uz indelungat si totalul celor care cred ca e bine sa cumpere aceste bunuri si sa economiseasca.

100

100.5

101

101.5

102

102.5

103

103.5

104

104.5inclinatia spre consum Dinamica consumului individual

Figura 3 – Înclinaţia spre consum şi consumul individual

A existat de asemenea o creştere a abonaţilor la telefonia fixă. Din anul 1996 telefonia

mobilă a devenit o metodă nouă şi populară. Numărul abonaţilor la telefonia mobilă în

anul 2000 a ajuns la 3 956 500 de persoane. Aceasta este o dovadă că standardele de viaţă

din Polonia se îmbunătăţesc considerabil.

IV Analiza ţării

A.Structura pieţei la nivelul comercianţilor cu amănuntul

Totalul vânzărilor cu amănuntul în Polonia a atins suma de 232,6 mld de zloţi

(59 mld EUR ) în 2003, reprezentând o creştere de 7,9 % faţă de anul precedent. Anul

2003 a fost un an bun pentru ce mai mulţi dintre comercianţii cu amănuntul. Teama de

recesiune, care a predominat anul 2002, a dovedit a fi de neclintit din minţile micilor

comercianţi. Pentru prevenirea recesiunii, marea majoritate a comercianţilor cu

21


amănuntul s-au concentrat pe reducerea costurilor şi mărirea profitabilităţii. În anii

precedenţi, majoritatea lor s-au concentrate pe dezvoltarea lanţurilor de aprovizionare şi

mărirea cotelor proprii de piaţă.

Cum situaţia economică s-a îmbunătăţit în 2003 şi vânzările en-detail au crescut,

cei mai mulţi mici comercianţi au înregistrat profituri nete mari, mulţi dintre ei ( mulţi

comercianţi cu amănuntul internaţionali) pentru prima dată au început să investească în

Polonia. Comparând cu celelalte ţări din Vestul şi Centrul Europei, en-detailul a continuat

să picteze o imagine a unei ţări plină de magazine mici şi independente. Acest lucru este

cauzat de structura demografică şi procentajul ridicat al populaţiei ( aproximativ 40%)

care trăieşte în mediul rural şi în oraşe mici.

Mulţi dintre specialiştii internaţionali au venit în Polonia în 2003, în special în

sectorul îmbrăcămintei. Cel mai important investitor în domeniu a fost compania suedeză

Hennes & Mauritz, care a deschis 5 magazine noi în 2003.

Noi forme şi alternative de canale de distribuţie sunt încă slab dezvoltate în

Polonia, deşi în anumite categorii Polonia a fost rapidă să prindă din urmă noile trenduri.

Aici sunt incluse deschiderea de magazine cu scop de piaţă de desfacere. Primul magazin

de desfacere a fost deschis în Varşovia în 2002 şi de atunci s-au mai deschis alte 5 în

toată Polonia.

Vânzările comercianţilor cu amănuntul au crescut surprinzător în prima jumătate a

anului 2004, ducând Polonia la intrarea în UE la 1 mai. Intrarea a constrâns oamenii legii

să mărească unele taxe la anumite produse pentru a le alinia standardelor UE. O dată cu

intrarea in UE, consumatorii se aşteaptau ca preţurile la produsele cumpărate cu

amănuntul să crească. acest fapt, combinat cu creşterea taxelor, i-a condus pe

consumatori la achiziţionarea de bunuri de lungă durată înainte de intrarea in UE. Acest

fapt a dus la creşterea vânzărilor unor anumite produse în prima jumătate a anului 2004,

în special materiale de construcţie, produse de casă şi maşini, dar şi anumite produse

alimentare. Se aşteapta ca aceasta să fie doar o creştere temporară şi că în jumătatea a

doua a anului vânzările să scadă

Reprezentanţi ai anumitor sectoare de fapt se aşteptau ca pentru o perioadă scurtă

de timp vânzările să scadă ca urmare a intrării Poloniei în UE. Scăderea cheltuielor

22


casnice în a doua jumătate a lui 2004 este prea puţin probabil ca să fie parţial echilibrată

de creşterea cumpărăturilor efectuate de vizitatorii din ţările învecinate UE.

Prin prezentul curs valutar, Polonia a devenit o destinaţie de cumpărături de cost

scăzut pentru slovaci şi cehi (care sunt şi ele parte UE) şi mai ales pentru germani.

Intrarea în UE este puţin probabil să sporească vânzările cu amănuntul în arii apropiate de

graniţele Poloniei. O dată cu intrarea Poloniei în UE comercianţii străini pot intra mult

mai uşor pe piaţa poloneză sau să administreze fuzionările şi achiziţiile. Integrarea va

relaxa anumite norme, incluzând achiziţionarea de spaţii (sau companii care deţin teren

disponibil) pentru comapniile străine.

B.Canale de distribuţie folosite în mod curent

Canalele de distribuţie folosite în Polonia sunt asemănătoare cu cele din România.

Astfel se întâlnesc tipurile de canale directe, scurte şi lungi. În Polonia sunt prezenţi

producători importanţi din industria electrocasnicelor şi alimentară. Aceştia folosesc

drept canale de distribuţie directe ca şi puncte de vânzare magazine, center shop-uri

(Galeria Graffica), supermarket-uri (Leclerc, TESCO, Media Market). Printre altele mai

optează şi la alte canale, spre exemplu: Nikon Polonia îşi distribuie marfa prin

intermediul unui distribuitor local Foto-Hurt z.o.o., care le-au adus vânzări estimate pe

locul unu în ţară. Serviciul DHL este de nelipsit şi pe piaţa poloneză, majoritatea

companiilor apelând la serviciile de transport rapide şi în siguranţă în situaţiile de export,

şi mai puţin pentru distribuţia internă. Intrarea pe piaţa poloneză a producătorului

Samsung s-a făcut prin alegerea unui distribuitor exclusiv al acestei mărci în Polonia.

Astfel distribuitorul va beneficia de suţinere din partea producătorului (prin imagine,

sponsorizări).

C.Funcţii şi activităţi de marketing realizate

În ultimii ani, după integrarea în UE, întreprinderile poloneze pun tot mai

mult accent pe ceea ce înseamnă marketing. Dezvoltarea acestui departament în cadrul

întreprinderilor existente pe piaţă s-a realizat după apariţia marilor concerne în Polonia.

23


Companiile mari prezente pe piaţa poloneză, precum Fiat, General Motors, Volkswagen,

ING Group, Philip Morris, Daewoo au aplicat strategii diferite de marketing în funcţie de

cerinţele pieţei. De asemenea creşterea exporturilor a reprezentat efectul unei munci de

dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu exteriorul, de întreţinere şi menţinere a acestora.

La începutul anilor ’90 polonezii erau dispuşi să accepte orice tip de mesaj

publicitar, fie că era colorat, gălăgios şi vag, era ceea ce ştiau că se poartă în vest şi era

bine venit. Însă polonezii erau puţin pregătiţi pentru lumea publicităţii. Au început să se

maturizeze foarte rapid, prin influenţele schimbărilor economice şi sociale survenite,

chiar dacă unii producători nu au observat acest lucru. În timp, lumea a început să devină

mai critică în ceea ce priveşte reclamele. În prezent poporul polonez a început să devină

indiferent la acţiunile de marketing şi de obicei aceştia încearcă să schimbe canalul în

timpul pauzelor publicitare.

În anii ’90 polonezii luau în considerare reclama în sine şi nicidecum mesajul

transmis de aceasta. Reclamele erau privite ca şi noi programe atractive, şi erau privite ca

filme sau desene animate. Nu se cunoştea influenţa reclamelor în vânzări., nici nu putea fi

măsurată din cauza lipsei cunoştinţelor pentru începerea unor cercetări. Pe de altă parte

piaţa era destabilizată, şi erau frecvente momentele când produsele promovate la televizor

lipseau de pe raftul magazinelor.

Acest lucru s-a schimbat. Polonia are o istorie scurtă în domeniul publicităţii şi

activităţile de marketing sunt în continuă schimbare şi dezvoltare. Activităţile de

marketing s-au schimbat în funcţie de consumatori, care s-au adaptat greu la trecerea de

la o economie de criză la una capitalistă. Consumatorii polonezi reacţionează diferit de

consumatorii vest-europeni, sunt fenomene care nu pot fi observate in vestul Europei. La

începutul dezvoltării marketingului în Polonia avea loc fenomenul denumit “eficienţă

iluzorie” sau “eficienţă pe termen scurt”. După multe campanii publicitare,

conştientizarea brandului şi vânzările la produsele promovate au crescut considerabil.

Oricum acest efect a fost de scurtă durată, până în momentul apariţiei unui nou produs

competitiv. Orice campanie nouă trezea entuziasmul consumatorilor, care uitau cu

uşurinţă de produsul anterior promovat. Totodată un alt efect produs a fost cel asupra

scepticismului consumatorilor asupra produselor promovate. Produsele care beneficiau de

reclamă erau percepute drept produse de calitate scăzută. Acest fapt se producea din

24


cauza experienţei din urma crizei economice, când produsele nu erau disponibile pe piaţă

şi în momentul apariţiei erau consummate cu rapiditate. Bazat pe această experienţă, se

credea că orice produs bun se vinde pe el însuşi, şi că doar produsele de proastă calitate

au nevoie de publicitate pentru a fi vândute rapid.

Magazinele şi supermarketurile poloneze apelează la diferite tehnici de

promovarea vânzărilor pentru a-i determina pe consumatori să cumpere, astfel sunt

nelipsite reducerile de preţ, cadourile, vânzările încrucişate, premii, cupoane de reducere.

Deasemenea acţiunile pentru distribuitori şi forţa de muncă nu au fost neglijate,

distribuitorul primeşte reduceri pentru onorarea comenzilor mari şi forţa de muncă

primeşte motivaţie bănească cât şi recunoaştere profesională penru îndeplinirea

conştiincioasă a responsabilităţilor.

D.Modele şi comportamente de cumpărare

Rata şomajului în Polonia variază între 18-19 %. Acest lucru înseamnă că puterea

de consum este serios scăzută pentru cei care au sursă de venit inconstantă. Consumatorii

interni sunt conştienţi de puterea scăzută de consum a polonezilor. Conform estimărilor,

85 spre 90% dintre clienţi consideră că că preţul este cel mai important factor ce

influenţează procesul decisional. Totuşi numele brandului cât şi designul sunt factori luaţi

în considerare de către polonezi. Consumatorii polonezi au început să ceară calitate şi stil.

Consumatorii polonezi erau obişnuiţi să cumpere orice găseau în

magazine fără să ia în considerare la cumpărare mesajele publicitare. În anii ’90 exista şi

o zicală: “un produs bun nu are nevoie de publicitate”. Cele mai eficiente pentru polonezi

sunt promoţiile la locul vânzării (reduceri de preţ, vânzări înrudite, eşantioane gratuite),

per ansamblu tehnicile de promovare a vânzărilor. În prezent polonezii sunt reticenţi la

tehnicile de marketing direct, la început acordau atenţie, dar cu timpul au devenit

indiferenţi, puţini sunt cei care se mai uită pe materialele de promoţie venite la uşă sau

prin poştă. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că polonezii fie sunt oameni ocupaţi,

fie au fost clienţi care au fost dezamăgiţi de rezultat fie nu au încredere.

25


Consumatorii polonezi sunt atenţi la compoziţia produselor alimentare pe care le

cumpără. 61% de persoane evită să cumpere produse ce au în compoziţia lor substan;e

chimice. Acest lucru se întâmplă datorită creşterii conştientizării nevoii unui stil de viaţă

sănătos. 53% de persoane care ţin un regim alimentar sunt femei, şi 56 de persoane care

urmează un regim alimentar se situează în intervalul de vârstă 30-59 de ani.

Este evident că produsele alimentare naturale sunt mai scumpe şi prin urmare cei care îşi

permit să le cumpere sunt persoane ce deţin un salariu mai mare de 400 EUR. Este

evident că persoanele care au şi copii vor ţine cont şi mai mult de acest aspect. Cei care

nu ţin cont de calitatea mâncării sunt bărbaţii, persoanele cu o educaţie scăzută, fermierii,

şi persoanele cu vârste sub 30 de ani şi peste 60 de ani. De aceea polonezii nu sunt foarte

deschişi spre produsle “light” şi pentru cele îngheţate.

Cheltuielile lunare în medie la o gospodărie pentru o persoană se ridică la 130,53

EUR. Coşul de bază al cheltuielilor într-o gospodărie este alcătuit din: produse alimentare

şi băuturi non-alcoolice - 31% băuturi alcoolice şi tutun - 3%, alte produse şi servicii 61%

incluzând chiria şi întreţinerea 34,2% din cei 61%.

Grupul persoanelor în vârstă încă mai suspectează că acest mecanism de

marketing face doar să submineze banii lor şi chiar şi moralitatea. Ideea că pe cât un

produs are nevoie de mai multă reclamă pe atât trebuie să fie de o calitate scăzută, încă

mai persistă în Polonia. Reclamele poloneze însă au început pe deoparte să determine

schimbarea obişnuinţelor societăţii cu altele noi cât şi utilizarea stereotipurilor existente

pentru a transmite un mesaj. Spre exemplu, reclamele folosite pentru bere s-au adresat

diferitelor categorii de persoane, proveniţi din pături sociale diferite. Astfel, reclama la

berea Varka Strong se adresa persoanelor de vârste cuprinse între 25-40 de ani, cu o

educaţie scăzută, care sunt consumatori importanţi de bere. Tot la capitolul bere, reclama

Zwiec din 1995-1996 se adresa studenţilor, care joacă un rol important în rândul

consumaţiei de bere, astfel această bere a devenit cea mai consumată în rândul tinerilor

studenţi. Pentru categoria feminină este bine ştiut că berea neagră este cea preferată de

femeile poloneze, Okocim se adresează prin reclamele lor exact acestui segment de piaţă

şi cu timpul a exclus categoria masculină din grupul potenţial de consumatori, deşi

polonezii preferau berea brună. Aceste reclame cât şi specificul polonez de consum cu

precădere de băuturi alcoolice au mărit consumul de bere în Polonia. S-a ajuns ca în

26


martie 2001, Asociaţia Internaţională a Publicităţii din Polonia să opreasc difuzarea

reclamelor la bere înainte de ora 20:00.

Astăzi, consumatorii polonezi au devenit din ce în ce mai conştienţi de ifluenţa

publicităţii. Tinerii polonezi sunt influenţaşi în procesul decizional de cumpărare de către

reclamă, în timp ce bătrânii sunt cei ami reticenţi. Din păcate, publicitatea poloneză încă

mai apelează la “cunoştinţele comune” ale consumatorilor. Mesajele transmise fac apel

foarte rar la transpuneri metaforice, la ambiguitate sau umor. Deşi se află un stadium

tehnologic avansat, totuşi potenţialul creativ este limitat, chiar primitive. Agenţiile de

publicitate relatează că se menţin conservative pentru a nu risca o pierdere financiară. În

2004 consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 5% faţă de anul precedent.Pe deoparte

consumul pentru băuturile alcoolice premium au câştigat proporţii, dar pe de altă parte

produsele ieftine au câştigat o mare popularitate, consumatorii considerând că acestea

oferă mai mare valoare banilor plătiţi. Orăşenii polonezi au o predispoziţie spre consumul

de produse de stil vest-european, în timp ce populaţia din mediul rural tind să opteze

pentru produsele făcute în casă. Obiceiurile de cumpărare ale polonezilor se schimbă

rapid, acum apropiindu-se de nivelurile vest europene.

Numărul polonezilor care sunt devotaţi carierei profesionale a crescut. Acest lucru

are drept rezultat scăderea timpului liber pentru a găti, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi

polonezi au trecut de la mâncarea gătită în casă, la cea gen fast-food. Totodată s-au

dezvoltat produsele gen supe instant.

În jur de 30% din populaţie, adică mai mul de 11 mil, se situează în grupa de

vârstă 7-24 de ani şi mai mult de 3 mil se situează în grupa de vârstă 15-19 ani, moment

în care încep să ia singuri decizia de cumpărare. Acest grup este deosebit de receptiv la

tehnicile promoţionale.

În Polonia în ultimul timp, s-a dezvoltat vânzarea prin internet. În această situaţie

s-a ajuns datorită lipsei de timp a polonezior.

Faptul că 60% din consumatorii polonezi nu deţin un calculator disponibil lor şi

când au un calculator disponibil, acela este PC-ul de acasă. Când un polonez dispune de

resurse financiare, au tendinţa să cumpere un PC. Mai mult de 50% dintre consumatori cu

un venit mediu pe locuinţă de 400 € deţine un calculator. Acest lucru arată cât de repede

ar putea să se închidă piaţa pentru calculatoare în Polonia dacă veniturile ar creşte.

27


E.Infrastructură de marketing

1. Sisteme de transport

În perioada 1996-2002 în sectorul construcţiilor de drumuri şi poduri s-a investit

de două ori mai mult, decât în anii precedenţi. Acest fapt se petrecea datorită aderării la

UE. Potrivit ultimelor evaluări ale condiţiilor drumurilor naţionale, doar 6.341 din

drumurile naţionale, adică 37% se află în stare bună.

Transportul în Polonia se realizează pe toate căile: pe cale aeriană, navală, rutieră,

feroviară. Acest fapt generează opţiuni multiple pentru comercianţi, oamenii de afaceri în

vederea realizării afacerilor.

În primul semestru 2003 transportul total de marfă s-a situat peste nivelul din

primul semestru 2002. A crescut cantitatea de mărfuri manevrată în porturile marititme,

cât şi cererea de servicii de transport.

Marfa transportată de unităţi cu un număr mai mare de 9 angajaţi s-a cifrat la

145,5 milioane tone, adică cu 0,2% mai mult decât în anul precedent. Transportul pe căile

ferate s-a situat la 76,9 milioane tone marfă (cu 1,9% mai mult decât anul precedent).

Cererea de transport pe calea ferată a crescut în toate tipurile de activitate internaţională

(export, import, tranzit de mărfuri), în timp ce transportul intern a scăzut. Transporturile

terestre15 s-au situat la un volum de 30,6 milioane tone (9,8% mai puţin decât anul

precedent). Transportul prin intermediul conductelor a fost de 25,7 milioane tone de

petrol brut şi produse petroliere (cu 9,2% mai mult comparativ cu anul precedent).

Transportul pe apele interne s-a situat sub nivelul celui din prima jumătate a anului 2002,

în timp ce rezultatele transportul maritim au fost diferite.

Totalul bunurilor încărcate şi descărcate în porturile maritime comerciale a

crescut cu 12% în primul semestru 2003. Aceasta priveşte majoritatea grupelor de

mărfuri (în special cereale, lemn sau mărfuri generale). Cantitatea de cărbune şi cocs, la

fel ca şi cea de petrol brut şi produse petroliere, încărcată şi descărcată, a scăzut în

aceeaşi perioadă de timp.

28


Transportul pe cale aeriană intern pentru pasageri cât şi pentru transport de

mărfuri este asigurat de către compania aeriană LOT. Polonia deţine 123 de aeroporturi şi

spaţii de aterizare. Dintre toate doar câteva dispun de condiţii ce permit realizarea

comerţului aerian. Aeroporturile majore sunt situate în oraşele principale: Warsaw cu

Katowice, Kraków, Gdańsk, Poznań, Szczecin,Wrocław şi Rzeszow. Cele ami cunoscute

aeroporturi sunt Warsaw Frederic Chopin, cu un număr de 6 mil de pasageri anual şi

40.500 tone de încărcătură anuală, Aeroportul Ioan Paul II din Cracovia cu un număr de

841,000 călători şi 1,800 tone de încărcătură pe an.

Totalul râurilor şi canalelor navigabile însumează 3812 km. Comerţul marin se

efectuează cu 114 vapoare, plus 100 care sunt înregistrate în afara ţării. Principalele

porturi se află în Gdańsk, Gdynia, Szczecin, Swinoujscie, Ustka, Kolobrzeg, Gliwice,

Warsaw, Wroclaw.

Conform standerdelor Europei de Vest, Polonia nu are infrastrustura străzilor bine

dezvoltată. Totalul canalelor rutiere este de 381,046 km. La sfârşitul anului 2004, 67 km

de autostrăzi erau deschise spre trafic, iar 284 km se aflau în construcţie sau

reconstrucţie. Doar 8.6 km de autostradă erau terminate până la sfârşitul anului 2004.

Recent, situaţia s-a îmbunătăţit datorită fondurilor oferite de UE pentru refacerea

infrastructurii. Până în 2008 legătura dintre cele mai mari oraşe (Poznan, Wroclaw, Lodz,

Warsaw, Krakow, Katowice) se va face prin reţeaua de autostrăzi ce va comunica cu

reţeaua de autostrăzi ale Europei de Vest. Transportul în comun pentru călători în

interiorul oraşelor este asigurat de către MPK, companie de autobuze. PKS este compania

care asigură legătura dintre oraşe cu autobuzul. Biletul la mijlocul de transport în comun

variază de la oraş la oraş. În Cracovia spre exemplu un bilet cumpărat în mijlocul de

transport ajunge la 3 zloţi (0,76 EUR). Preţul biletului variază în funcţie de poziţia socială

pe care o ocupi: astfel sunt bilete de 1 zl, 1,15 zl şi 2 zl, aceste tarife sunt în Rzeszow. Un

bilet de 1 zl cumpărat de la chioşcurile speciale MPK are voie sa-l folosească studenţii şi

elevii polonezi, cel de 1,15 zl este pentru pensionari, veteranii de război şi persoanele cu

nevoi speciale, iar 2 zl pentru salariaţi şi alte categorii de persoane. Se poate alege şi alte

variante de transport în oraş şi anume tramvaiul, metroul (doar în Varşovia) şi taxiul.

Tramvaiul este o opţiune ce se regăseşte în 30 de oraşe printre care Gdańsk, Kraków,

Szczecin, Poznań, Wrocław, Warszawa. Polonezii conduc agresiv şi nu ţin cont de

29

http://en.wikipedia.org/wiki/Warszawa

http://en.wikipedia.org/wiki/Wroc%C5%82aw

http://en.wikipedia.org/wiki/Pozna%C5%84

http://en.wikipedia.org/wiki/Szczecin

http://en.wikipedia.org/wiki/Krak%C3%B3w

http://en.wikipedia.org/wiki/Gda%C5%84sk

http://en.wikipedia.org/wiki/Wroclaw

http://en.wikipedia.org/wiki/Warsaw

http://en.wikipedia.org/wiki/Gliwice

http://en.wikipedia.org/wiki/Kolobrzeg

http://en.wikipedia.org/wiki/Ustka

http://en.wikipedia.org/wiki/Swinoujscie

http://en.wikipedia.org/wiki/Szczecin

http://en.wikipedia.org/wiki/Port_of_Gdynia

http://en.wikipedia.org/wiki/Port_of_Gda%C5%84sk


limitele de viteză. Condusul sub influen;a băuturilor alcoolice reprezintă o problemă

pentru polonezi cu toate că s-au luat măsuri reglementate de lege. Per total, Polonia are

un indice al morţilor în urma unui accident de maşină cel mai ridicat dintre ţările

Europene.

Polonia e în plină modernizare a străzilor şi trotuarelor. Trotuarele din oraşele

principale sunt special amenajate pentru biciclişti şi pietoni. Astfel, nu rare sunt cazurile

să te trezeşti că trebuie să stai la trecerea de pietoni pe trotuar pentru a acorda prioritate

unui biciclist, sau să fii luat prin surprindere de un trecător vitezoman.

Transportul pe calea ferată este asigurat de compania de cale ferată PKP, care are

una dintre cele mai largi sisteme de cale ferată din centrul şi vestul Europei. Reţeaua se

întinde pe 23.420 km. Pe cale ferată se stabileşte legătura cu Germania, Cehia, Lituania,

Belarus, Rusia, Ucraina, Slovacia.

2. Medii de reclamă

Mediile de reclamă în Polonia sunt televiziunea, radio, revista, ziarul, afişaj

exterior, web page-urile, media BTL.

Televiziunea este cel mai universal media utilizat în Polonia. Telewizja Polska

(TVP) a transmis neîntrerupt din 1956. Din 1994 TVP a fost o companie comercială. Ca

şi televiziune publică operează conform legilor în vigoare pentru radio şi televiziune, care

include obligaţia de a oferi informaţii, acces la cultură şi artă, facilitarea răspândirii

sociale prin acces la educaţie şi ştiinţă, lărgirea educaţiei civice şi a suportului polonez

pentru producţia audio-vizuală. Televiziunea este mandatată să atingă toate grupurile

sociale, având grijă de pătura din mediul rural şi să satisfacă nevoile copiilor şi a tinerelor

generaţii. Televiziunea şia asumat responsabilitatea să susţină intelectualii polonezi şi

eforturile artistice, şi dezvoltarea produselor locale audio-vizuale, de asemenea co-

finanţând televiziunea locală şi producţia de film în afara celei făcută de TVP S.A. Pentru

mulţi polonezi televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare în evenimente

politice şi viaţa publică. Momentan TVP deţine: canale naţionale TVP1, TVP2; canale

locale TVP3 – 12 secţiuni regionale. Cele 12 secţiuni regionale sunt situate în: Białystok,

Bydgoszcz, Gdańsk, Katowice, Cracow, Lublin, Łódź, Poznań, Rzeszów, Szczeciń,

30

http://www.tvp.pl/

http://www.tvp.pl/


Warsaw and Wrocław. Televiziunile locale mulţumesc 63% dintre polonezi. În legile

prevăzute radioului şi televiziunei se regăseşte obligaţia de a se crea o televiziune pentru

polonezii care se află peste hotarele ţării. Astfel există TV Polonia, care are drept scop

promovarea culturii şi învăţământului, descrie economia poloneză şi adduce aproape

istoria ţării; încurajează investiţiile în Polonia, oferă informaţii despre realizările Poloniei

în lime. TV Polonia oferă ştiri despre cele mai importante evenimente sociale, culturale,

politice şi economice. Nu reprezintădoar o sursă de informare pentur polonezi cât mai

ales pentru persoanele interesate despre Polonia. Programele în limba polonezăau

subtitrări în limba engleză. Au success filmele poloneze, telenovelele şi în aceeaşi măsură

teatrul televizat.

Televiziunea poloneză poate să fie urmărită practice de pe toate continental lumii.

În medie polonezii privesc 4 ore zilnic la televizor şi cel mai privit program tv este TVP.

Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că polonezii nu sunt foarte buni cunoscători de

limbi străine. Polsat a fost primul canal de transmitere privată din Polonia care a primit

licenţa de difuzare în 1994. Pe lângă acesta mai sunt şi altele de circulaţie internaţională:

TVN, TVN 24, TVN 7, TV4, TV Plus. Staţiile de emisie în poloneză sunt: RTL 7, Polsat 2,

Polonia 1, Planete, Discovery, National Geographic, de emisie pentru copii: Fox Kids,

MiniMax, Cartoon Network. Staţiile codate în Polonia sunt: Canal+, HBO şi platformele

digitale Nowa Cyfra+ şi Polsat cyfrowy.

Cota de piaţă a celor mai mari staţii de televiziune: TVP 1 – 25,8%, TVP2 –

22,3%, Polsat – 16,4 %, TVN – 13,5 %.

Polonia este a treia cea mai mare piaţă a cablului în Europa. Estimat la o valoare

de aproximativ 400 mil de USD Leaderul inegalabil este UPC Telewizja Kablowa (UPC

TK), care aparţine concernului internaţional United Pan-Europe Communications. UPC

TK acoperă astăzi mai mult de 1 800 000 de gospodării, venindu-i aproximativ 25 % din

piaţă. Alături de UPC TK, alţi operatori concurează: Multimedia, Szel-Sat, Vectra şi

Aster City. Mai mult de 50% dintre polonezi beneficiază de cablu tv.

Astăzi radioul în Polonia este reprezentat de 4 staţii naţionale şi 17 locale.

Radioul (www.radio.com.pl) în Polonia îndeplineşte misiunea de a informa, distra şi educa.

Producătorii reportajelor radio au fost de multe ori premiaţi la PRIX ITALIA festivalul

internaţional de radio şi Televisual Art în Italia, cât şi Festivalul Internaţional al

31

http://www.radio.com.pl/

http://www.hbo.com.pl/

http://www.cplus.com.pl/

http://www.cartoonnetwork.pl/

http://www.minimax.com.pl/

http://www.foxkids.pl/

http://www.discovery.com/

http://www.planete.pl/

http://www.polonia1tv.com/

http://www.rtl-7.com/


Multimedia Art PREMIOS ONDAS în Spania. Teatrul polonez la radio are grijă să

dezvolte tradiţia radioului artistic în Polonia.

Una dintre cele mai populare staţii radio în Polonia este Radio Unu, care se

adresează unui public larg de ascultători. Cea mai cunoscută emisiune este cea de

dimineaţă. Radio Doi este un radio de cultură. Radio doi difuzează muzică nemaiauzită

nicăieri la radiourile poloneze. Este fenomenul European, să ai programe cu muzică la

înălţimea ascultătorilor şi de calibru literar. Un loc special la Radio Doi este ţinut de către

muzica Jazz, clasică, incluzând sesiuni nemai-înregistrate nicăieri în lume. Un alt canal

radio este reprezentat de Trójka sau Program 3, care este vestit pentru ştirile dinamice

transmise, reportaje, jurnale de ştiri şi muzică. A patra staţie naţională este Radio BIS.

Aceasta este singura staţie educaţională din Polonia. Radio Bis are ca şi audienţă targetată

tinerii, în căutare de a trezi în ei înşişi miracolele lumii, fărăa pierde legătura cu

ascultătorii adulţi interesaţi în cunoştinţe ami avansate. O mare parte din activităţile

staţiei au la bază literature, istoria şi arta. În fiecare zi la BIS cineva poate să înveţe

engleza, germana şi franceza.

Aproximativ 220 de staţii radio publice şi private operează pe piaţa poloneză.

Prima staţie radio privată este RMF FM (www.rmf.pl) s-a deschis

publicului în 1990, în Cracovia. RMF FM s-a născut din colaborarea dintre staţia radio

franceză FUN şi Radio Małopolska FUN, cum s-a chemat mai târziu. Iniţial transmitea

din Franţa. Din octombrie 1991 (pe atunci denumită RMF - Radio - Musică - Fapte) era o

staţie ce transmitea 24 de ore din 24 acoperind întreaga Polonie. Astăzi RMF FM este uan

dintre cele mai mari şi moderne staţii radio din Europa. Reţeaua lor acoperă 95% din ţară,

este disponibil pe canalele digitale de televiziune şi pe internet. Este membru al media

deţinătoare a companiei FM, care este co-fondatorul a unul dintre cele mai cunoscute

portaluri, interia.pl. Mai nou pe RMF poţi asculta şi muzică clasică. A doua staţie privată

este Radio ZET (www.zet.pl). "Zetka" a fost prima staţie radio din Varşovia. A operat

din Septembrie 1990. Acoperă 95% din Polonia, şi este present pe platformele

televiziunii digitale, internet. Programele sunt adresate în special tinerilor. Difuzează

muzică gen: reggae, hip-hop and drum'n'bass – des neglijate de restul staţiilor radio – şi

Radiostacja are un rol active în prmovarea acetui gen de muzică în Polonia. Printre

staţiile regionale se află şi TOK FM. Radio. Staţia pune accent pe problemele politice,

32

http://www.zet.pl/

http://www.rmf.pl/


economice, etc. Această staţie se promovează drept “primul radio informativ” programele

include şi multe interviuri şi ştiri. O altă staţie este cea catolică Radia Maryja

(www.radiomaryja.pl). Ascultătorii săi sunt bătrânii, cu vârsta peste 55 de ani. Difuzează

slujbele bisericeşti şi programe cu tematică religioasă, plus programe care au legătură cu

viaţa bisericească şi probleme ce-i afectează pe credincioşi. Radia Maryja poate fi

ascultat pe 5 voivodate, deşi se fac eforturi pentru a lărgi reţeaua. Se prinde Radia Maryja

şi în Canada şi SUA pe cale terestră, şi mulţumită transmisiilor prin satelit şi internet

paote fi auzit oriunde în lume.

Polonia are mai mult de 5400 de titluri de ziare – ziare naţionale şi locale cu

apariţie zilnică, săptămânală şi lunare. Caracteristica provocatoare o reprezintă faptul că

ziarele cu apariţie zilnică, nu apar duminica şi nici unul dintre ele nu dispune de tipărire

secundară în după-amiază. Din presa zilnică face parte "Rzeczpospolita"

(www.rzeczpospolita.pl). Rzeczpospolita scoate foarte multe suplimente speciale cu

referire la activităţile economice, incluzând şi suplimentul “Legea Zilei”, unde legile,

amendamentele legale şi comentariile specialiştilor vitale pentur companii apar aici. Asta

nu înseamnă că Rzeczpospolita este o publicaţie doar cu specific economic. Este o sursă

de informare pentru formarea unei opinii zilnice despre problemele generale despre

relatările financiare şi economice.Tirajul mediu este de 260 000/zi.

"Gazeta Wyborcza" (www.gazeta.pl). reprezintă elemental central pentru problemele de

larg consum în Polonia. Gazeta Wyborcza are un tiraj mediu de 600 000, şi în weekend şi

în vacanţe atinge chiar şi cifra de 1 milion. Suplimentele locale apar doar în oraşele mari.

"Super Express" (www.superexpress.pl). După cum preciza şi editorul acestui ziar,

cititorii lui sunt:"persoane ce nu aşteaptă de la ziarul lor zilnic article serioase şi

complicate". Ziarul pune accent pe articolele cu referire la viaţa oamenilor obişnuiţi.

"Super Express" este citit de aproximativ 14% dintre polonezi. Media de circulaţie este

de 450 000/zi. Ziarul economic "Puls Biznesu" (www.pb.pl) este liderul informaţilor

supranaturale şi economice din diferite domenii. După "Rzeczpospolita" acesta este al

doilea ziar cu care îţi începi ziua. Un altul este "Parkiet" (www.parkiet.com) devotat

exclusiv Bursei de valori din Varşovia. "Parkiet" apare de marţi până sâmbătă şi cuprinde

printer altele liste tehnice, analize, comentarii şi recomandări pentru inventatori.

33

http://www.parkiet.com/

http://www.pb.pl/

http://www.superexpress.pl/

http://www.gazeta.pl/

http://www.rzeczpospolita.pl/

http://www.radiomaryja.pl/


Procentajul cititorilor pentru fiecare ziar cu apariţie zilnică se prezintă astfel:

Gazeta Wyborcza - 20,30%, Fakt – 21,90%, Super Express – 11,30%, Rzeczpospolita –

4,10%, Puls Biznesu – 0,47%, Parkiet Gazeta Giełdy – 0,17%. Ziarele locale, care oferă

ştiri naţionale şi internaţionale, dar care pun accent pe ştirile locale, joacă un rol

important în viaţa loitorilor. Mai mult de 3000 de ziare regionale şi locale sunt tipărite.

Unul dintre cele mai vestite ziare locale este cel din Bydgoszcz, "Gazeta Pomorska", cu

un tiraj zilnic de 105 000. Cel mai mare editor de ziare din Polonia este Polskapresse,

căruia îi aparţin "Dziennik Polski", "Wieczór Wybrzeża" şi "Dziennik Zachodni".

Printre ziarele cu apariţie lunară se numără "Polityka" (www.polityka.com.pl),

care a apărut din 1957. Cei mai mari jurnalişti polonezi au lucrat la acest ziar, şi textile

lor sunt de multe ori formatoare de opinii. De câţiva ani se publică lista topului celor 500

de companii poloneze. "Polityka" este co-fondator a staţiei radio Tok FM. Tirajul mediu

este de 260 000 - 300 000.

Al doilea cel mai popular din categoria sa de ziare este "Wprost"

(www.wprost.pl). Cei mai cunoscuţi politicieni, avocaţi, economişti şi-au publicat aici

textile. Pentru 11 ani ziarul a premiat oferind titlul de Persoana anului – printer

câştigători se numără Lech Wałęsa, Aleksander Kwaśniewski, Leszek Miller, Leszek

Balcerowicz şi Wisława Szymborska. În fiecare an Wprost publică o listă a celor 100 cei

ami bogaţi polonezi."Wprost" are un tiraj de aproape 300 000.

Din Septembrie 2001 apare ediţia poloneză a "Newsweek" (www.newsweek.pl).

Acest ziar a spart topurile pe piaţa ziarelor. Succesul a surprins şi pe editorii proprii, care

au fost nevoiţi să tipărească alte copii ale primului număr. Newsweek a fost primul care a

pregătit un număr special în 11 Septembrie 2001 după atacul terrorist din New York şi

Washington.

Un loc special îl deţine "Tygodnik Powszechny" (www.tygodnik.com.pl), care

apare din 1945. De la început a reprezentat liderul de piaţă în formarea opiniilor presei în

Polonia. Din totdeauna "Tygodnik" a avut ceva de spus cu referire la dezbaterile sociale:

pe probelama bisericii catolice, stadiul culturii şi al credinţei polonezilor în societate. A

fost singura publicaţie independentă pe probleme social-politice, apărută legal în timpul

regimului communist.

Procentajul cititorilor pentru fiecare ziar apărut săptămânal se prezintă astfel:

34

http://www.tygodnik.com.pl/

http://www.newsweek.pl/

http://www.wprost.pl/

http://www.polityka.com.pl/


Wprost – 8,71%, Polityka – 6,41%, Newsweek Polska – 6,10%, Tygodnik Powszechny –

0,56%.

Apariţia în limba engelză a "The Warsaw Voice" (www.warsawvoice.pl) prezintă

evenimente curente care se petrec în Polonia în domeniul politic, social şi cultural. Sunt

descries şi părţi deosebite din frumuseţile Poloniei care merită să fie vizitate. Pe pagina

de internet a "The Warsaw Voice" se regăsesc informaţii importante pentru străinii care

locuiesc în Polonia.

Apariţie lunară reprezintă "Businessman Magazine" (www.businessman.onet.pl) care se

bucură de un interes deosebit manifestat de către clasele manageriale poloneze, oameni

de afaceri şi proprietarii de întrepirnderi. Se regăsesc informaţii despre: afaceri,

economie, finanţe şi publicitate.

Alt ziar lunar este "Profit" (www.profit.redakcja.pl), care a tipărit primul număr în aprilie

2001. Publicaţia îşi propune să introducă cu uşurinţă cititorii în complexitatea economiei,

lucru evidenţiat şi prin subtitulatura de “ Economia fără secrete”.

Unul dintre best sell-ărele lnare îl reprezintă revistele pentru femei "Twój Styl"

(www.twojstyl.pl). Editorii caracterizeasă piaţa cititorilor ca fiind una inteligentă, activă,

femeilor care le pasă de cum arată şi cum se simt. Cercetăriel întreprinse de către "Twój

Styl" au arătat căprintre cititori se numărăşi partea masculină. Procentajul cititorilor de

ziare şi publicaşii lunare se prezintă astfel: Twój Styl- 6,85%, Profit- 0,60%,

Businessman Magazine - 0,37.

În rândul revistelor se dă lupta între marile edituri poloneze. Se găsesc reviste

pentru toate categoriile de vârste, pentru pasiuni diferite (maşini, calculatoare), de modă ,

de arhitectură. Cele mai mari edituri de reviste sunt: Bauer, Axel Springer Polska,

Gruner+Jahr Polska, Edipresse Polska , AWR Wprost , Marquard Media Polska, Agora,

Hachette Filipacchi Polska , Murator, Spoldzielnia Pracy Polityka.

35

http://www.twojstyl.pl/

http://www.profit.redakcja.pl/

http://www.businessman.onet.pl/

http://www.warsawvoice.pl/


Bauer deţine următoarele reviste pe teme diferite:

- reviste pentru tineri: Bravo, Bravo Girl, Bravo Sport, Filipinka, Twist;

- reviste pentru tinere mămici moderne: MAM DZIECKO, TINA, ŚWIAT

KOBIETY;

- reviste pentru femeile de vârsta a doua: BELLA RELAKS, CHWILA

DLA CIEBIE, REWIA, TAKIE JEST ŻYCIE, TWOJE IMPERIUM, ŚWIAT SERIALI,

ŻYCIE NA GORĄCO;

36

http://www.bauer.pl/tytuly_rozw.html?id=10













- reviste de modă şi mondene: PANI, TWÓJ STYL;

- reviste PC: CD Action, CLICK!, PC Format;

37




- reviste de televiziune şi program TV: IMPERIUM TV, KURIER TV,

SUPER TV, TELE TYDZIEŃ, TELE ŚWIAT, TELEMAX, TO & OWO;

-

- reviste despre maşini: Auto Moto, Motor

Axel Springer Polskascoate pe piaţă revista Fakt ce tratează

subiecte pe teme de viaţă, evenimente mondene, sfaturi pentru femei,

mămici, tinere. Chiar din denumirea de “fakt” care se traduce fapte, se

înţelege care sunt subiectele tratate.

Gruner+Jahr Polska este editura poloneză care

tratează în revista Naj toate tematicele despre femei.

Edipresse Polska se adresează publicului cititor de reviste cu nu mai

puţin de 9 reviste mondene despre căsătorie, modă, copii, amenajări

38








http://www.naj.pl/%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5


interioare, dragoste, sex şi are o revistă ce promovează pagina web: Przyjaciółka, Mamo

to ja, Viva!, Vita, Twoje Dziecko, Dom&Wnętrze, Przekrój, Uroda. Aici se regăseşte şi

revista Viva!, care se află şi pe piaţa din România.

AWR Wprost publică următoarele reviste: Wprost I Kultura, Business Week, Mój Pies. Sunt reviste economice, despre ştiinţă şi tehnică.

Marquard Media Polska publică reviste ce se regăsesc şi pe piaţa

românească: COSMOPOLITAN, SHAPE, CKM, PLAYBOY şi

VOYAGE cât şi ziarul Przeglad Sportowy (ziar sportiv). Spoldzielnia

Pracy Polityka publică revista Brief , care prezintă imaginea de ansamblu

a desfăşurării evenimentelor, a evoluţiei economiei.

Murator este editura care tipăreşte reviste despre arhitectură, reviste de

promovare a Poloniei, femei de success şi casele lor: ARCHITEKTURA-murator, Dobre

Wnętrze, Zdrowie, M jak mieszkanie, Murator, Podróże, Zbuduj dom, Żagle, Muratory

Regionalne, What Where When POLAND

39

http://www.wprost.pl/tygodnik/?I=1198

http://www.psy.pl/archiwum/?N=48

http://www.businessweek.pl/archiwum/?N=43


Veniturile editurilor de reviste din Polonia pe 2003

Editura Venit din reclame în milioane Euro

Tiraj

(000s)

Edituri B2B

Bauer 36.1 7,614 C.H. Beck Axel Springer Polska 35.3 2,644 IDG Poland Gruner+Jahr Polska 34.2 1,850 Infor Edipresse Polska 32.9 1,546 Migut Media SA AWR Wprost 18.1 229 Murator Agora 17.9 886 Polskie Wydawnictwo Marquard Media Polska 13.3 167 Ekonomiczne SA Hachette Filipacchi Polska (revista Biznes) 12.4 335 Publimedia Spoldzielnia Pracy Polityka 10.0 253 Trade Press Murator 10.0 Unit VFP

Vogel Burda Communications-Lupus Sursa: Almanach Media & Marketing Polska; Expert Monitor Sursa: media.com.pl

Cota de piaţă pe cheltuieli de reclamă se prezintă astfel:

Internetul în Polonia se află în perioada de dezvoltare intensă şi

ca urmare publicitatea online a devenit o adevărată afacere. Piaţa

publicităţii online a crescut cu 43 de procente într-un an şi IAB (Internet

TV: 58% reviste: 14% Ziare: 13% Radio: 8.0% Outdoor: 5.0% Cinema: 1.5% Internet: 0.5%

40

http://www.architektura-murator.pl/

http://www.dobrewnetrze.pl/

http://www.murator.com.pl/mjm.html

http://www.murator.com.pl/murator.htm

http://www.podroze.pl/

http://www.zbuduj.pl/

http://www.poradnikzdrowie.pl/

http://www.zagle.com.pl/

http://www.murator.com.pl/mu_c_reg.htm


Architecture Board) Polonia previzionează ca această creştere să nu scadă până în 2008.

Cei care apelează cel mai des la această metodă de promovare sunt sectoarele financiare,

dar şi companiile de telecomunicaţie îşi măresc cheltuielile pentru activităţile online.

Printre agenţiile care se ocupă de realizarea proiectelor de promovare a imaginii

companiilor pe web se numără Hypermedia, care a primit în ultimii 3 ani titlul de cea mai

interactivă agenţie a anului.

3. Instituţii financiare

Instituţii financiare specializate au fost înfiinţate direct sau indirect de către

guvernul polonez, organizaţii internaţionale, şi experţi străini pentru a uşura

restructurarea economică. Au introdus Agenţia spre Dezvoltarea Industriei, Banca pentru

Dezvoltarea Poloniei, Corporaţia de Asigurărilor Financiare pentru Export, Fundaţia

pentur Consultanţă în Antreprenoriat, Instituţia de Administraţie a Angajaţilor şi un

număr mare de firme de consultanţă. Aceste instituţii sunt aşteptate să ofere credite

garantate, să ajute la deschiderea unei afaceri, să achiziţioneze o cantitate de acţiuni ale

companiilor care sunt supuse privatizării, să faciliteze leasingul, restructurarea financiară

şi procesele de falimentare. Câteva dintre instituţiile nou înfiinţate au primit fonduri de la

organizaţiile financiare internaţionale. Banca Europeană pentru Dezvoltare şi

Recontrucţie (EBRD- The European Bank for Reconstruction and Development) a stabilit

un fond comun de investiţie în colaborare cu Banca Poloneză de Dezvoltare.

Instituţiile financiare ale Poloniei se prezintă astfel: Ministerul Finanţelor

(www.mofnet.gov.pl), Banca Naţională a Poloniei, Bursa de Valori de la Varşovia, Depozitul

Naţional al Titlurilor de valoare, MTS-CeTO (instituţie licenţiată să organizeze şi să

conducă ajustările de schimburi valutare de pe piaţă -

http://www.mts-ceto.pl/opencms/opencms/cms/eng/ceto/index.html), Asociaţia

Emitenţilor la Bursa de Valori, Camera Caselor de Schimb Valutar, Asociaţia Agenţilor

şi a Consilierilor, Camera de Gestiune a Fondurilor şi a Capitalurilor, Asociaţia

Investitorilor Diverşi, Asociaţia participanţilor liberi pe piaţa energiei, Custodian Bank

Council.

41

http://www.mts-ceto.pl/opencms/opencms/cms/eng/ceto/index.html

http://www.mofnet.gov.pl/


F. Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului de cumpărare şi a consumului

Pământul polonez este drept în marea lui majoritate, doar spre sud sunt situaţi

munţii şi în nord marea Baltică. Populaţia de la munte este predispusă să consume

alimente făcute în casă, mai precis majoritatea sunt oieri, ciobeni, şi alimentul de bază îl

reprezintă brânza, caşul, caşcavalul făcute în casă. Aceste categorii de personae sunt greu

de influenţat chiar şi prin reclamă, deoarece sunt consumatori care consideră că mănâncă

sănătos. Populaţia de la malul mării Baltice consumă cu predilecţie preparate din peşte şi

peşte, acesta reprezintă aliment de bază în alimentaţia zilnică.

Polonia este încojurată de o serie de vecini şi aceştia au avut rolul de a-i influenţa

locuitorii Poloniei, de la englezi s-a preluat consumul de ceai, din Belorusia, Slovacia,

Cehia s-au preluat băuturile alcoolice. Totuşi pentru polonezi ceaiul este bine venit,

iernile friguroase sunt mai uşor de suportat cu o cească de ceai, mai ales că Polonia

exportă ceainice.

Este cunoscută situaţia Poloniei cu privire la apă. Din cauza extracţiilor masive de

cărbune s-a ajuns la poluarea aerului ce a cauzat ploile acide. Astfel, apa în Polonia este

poluată, polonezii nu cumpără foarte multă apă potabilă pentru consum zilnic.

G.Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de marketing

În ciuda diferentelor foarte mari dintre statele Europei, specialiştii sunt de părere

că legislaţia comună, globalizarea şi investiţiile directe vor ajuta la o reducere a acestor

discrepanţe, însă fenomenul se va produce pe termen mediu şi lung.

În Polonia, unde în luna septembrie au avut loc alegeri generale, Parlamentul a

aprobat unele proiecte controversate, cum ar fi cel privind pensiile angajaţilor din

sectorul minier, care, în opinia analiştilor, ar putea să devină, în următorii ani, o povară

asupra finanţelor publice şi să complice adoptarea monedei euro.

Pentru Polonia principalele schimbări care s-au efectuat în urma intrării în UE au

fost:

- sfârşitul controlului vamal, pentru că s-a aderat la Piaţa Comună;

42


- introducerea fondurilor UE, gestionate la nivel naţional;

- armonizarea legislaţiei complete interne cu cea europeană;

- integrarea în instituţiile de guvernare UE.

1. Standarde de produse

În Polonia sunt utilizate standardele ISO. Ţinând cont de situaţia poluaţiei în

Polonia s-a considerat necesară adoptarea a standardelor ISO 9000:2000, ISO 9001:2000,

ISO 9004:2000, ISO: 19011:2000. S-a preluat şi noul standard ISO 14000, care

reprezintă un sistem de management al mediului, factor important avut în considerare.

2. Orar de lucru

În general, în Polonia se lucrează opt ore pe zi fără pauză de prânz. Ziua de lucru

începe la ora 8.00 şi se încheie la ora 16.00. Mult timp se lucra sâmbăta 4 ore, dar acum

programul s-a modificat la 5 zile de lucru pe săptămână cu orar prelungit. Băncile sunt

deschise, în general, între ora 9.00 şi 15.00, de luni până vineri şi unele chiar şi sâmăta

de la 9.00 la 13.00. Instituţiile publice lucrează de la ora 9.00 la ora 15.00.

Magazinele alimentare, puternic influenţate de această nouă orientare a

serviciilor, sunt acum deschise sâmbăta şi chiar duminica. În principalele oraşe, unele

magazine alimentare sunt deschise întreaga zi, micile magazine încercând să ţinăpasul cu

supermagazinele. În zilele de lucru, magazinele încep programul la ora 7.30, rămânând

deschise până spre ora 20.00, şi chiar orele 22.00. În afară de micile magazine alimentare,

cea mai mare parte a magazinelor îşi încep programul la ora 9.00 sau 10.00 şi îşi încheie

programul la ora 18.00 sau 19.00. Există de asemenea magazine non-stop. Numărul de

ore în medie care trebuie să fie îndeplinit de către un muncitor (fie femeie, fie bărbat) pe

săptămână este de 42,9 şi pentru un job full-time de 45,4 h/săpt. Se admite cu ore în plus

şi fără pauze un număr de 47,1h/săpt. aa un job full-time. Maximum pe săptămână legal

este de 46,6 h.

3. Tarife, cote, preţuri

43


Toate impozitele din Polonia sunt aprobate de către Parlament. Sistemul de

impozitare polonez s-a schimbat substanţial în ultimii ani, tinzând să se creeze un sistem

mai transparent şi care să se conformeze standardelor existente în ţările economiei de

piaţă. Cu toate că legislaţia privind impozitele şi taxele este relativ necomplicată,

aplicarea ei în practică este uneori dificilă. Complicaţiile reies din faptul că o parte dintre

legi sunt interpretabile, ceea ce poate duce la două diferite interpretări oficiale ale

aceluiaşi caz, cu toate consecinţele aferente. De altfel, unele sectoare ale legislaţiei din

domeniu se referă la fenomene sau situaţii care nu au o definiţie legală sau a căror

definiţie diferă de cea adoptată în altă zonă legislativă.

Contribuabilii trebuie să reţină că toate impozitele se plătesc lunar, iar în caz de

întârziere se aplică penalităţi de 25% pe an.

Impozite şi taxe de bază:

• Impozitul pe venit aplicat persoanelor juridice.

Cu excepţia parteneriatelor care nu au personalitate juridică, toate persoanele

juridice şi organizaţiile - persoane juridice sunt supuse impozitului pe profit. Baza de

impozitare o constituie profitul (surplusul veniturilor asupra cheltuielilor). Pentru

persoanele juridice impozitul este de 19%.

• TVA (VAT). Taxa pe Valoarea Adăugată.

A fost introdusă în luna iulie a anului 1993, înlocuind taxa de circulaţie a

fondurilor şi se aplică persoanelor juridice şi fizice. Este reglementată prin Legea TVA şi

a Accizelor (Dz.U. nr 11, pct. 50 din 1993).

Există patru cote de TVA:

22% - taxa de bază;

7% - taxa preferenţială care se aplică în cazul unor produse folosite în

agricultură (îngrăşăminte, pesticide, maşini agricole), produselor pentru copii, de

protecţie a sănătăţii, materialelor şi serviciilor de construcţii, precum şi la unele alte

servicii ca de ex. transportul (cu excepţia taxiurilor);

3% - se aplică la produse neprelucrate;

44


0% - se aplică la exporturi. Totuşi, servicii comandate din străinătate, dar

executate în Polonia, sunt supuse TVA-ului de 22%; numai cele executate în afara

Poloniei sunt considerate export şi pot beneficia de rata 0%.

• Accize.

În afară de TVA, unele bunuri sunt supuse accizelor. Accizele se aplică la persoane

juridice şi fizice şi sunt reglementate prin Legea TVA şi a Accizelor (Dz.U. nr 11, pct. 50

din 1993) şi Decretul Ministrului Finanţelor privind Accizele (Dz.U. nr.27, pct. 269 din

2002). Există circa 200 de produse la care se aplică accizele, între ele se află

autoturismele, armele de foc pentru vânătoare, combustibili şi uleiuri, ambalaje din

plastic, sare, băuturi alcoolice, produse din tutun, precum şi unele bunuri de consum, ca

de exemplu, echipamente hi-fi, camere video, iahturi şi bărci cu motor, parfumuri etc.

Mărimea accizelor depinde de tipul de produs şi este întotdeauna mai mare în cazul

produselor din import.

•Impozit pe dividende.

Se aplică la persoanele juridice şi fizice care au calitatea de acţionari. Este reglementat

prin Legea Impozitului pe Venit Aplicat Persoanelor Juridice (Dz.U. nr. 106, pct. 482 din

1993). Impozitul pe dividende este de 15%, dacă nu s-a stabilit altfel printr-o înţelegere

de evitare a dublei impuneri. Pentru a plăti o cotă mai mică a impozitului, persoana în

cauză trebuie să prezinte un certificat de rezidenţă fiscală. De plata impozitului pe

dividende sunt scutite holdingurile.

• Impozit pe venit aplicat persoanelor fizice.

Conform Legii Impozitului pe Venit Aplicat Persoanelor Fizice se aplică

persoanelor fizice calculându-se la venitul persoanei fizice, indiferent de sursa lui. Scara

impozitului pe venitul personal este progresivă: 19%, 30% şi 40%.

• Impozit pe terenuri agricole.

45


Reglementat de Legea Impozitelor pe Terenuri Agricole (Dz.U. nr. 94 pct. 431

din 1993), se referă la persoanele juridice şi fizice. Se calculează în funcţie de suprafaţa

terenului şi categoria pământului.

•Impozit pe proprietăţi imobiliare.

Este o taxă locală şi variază în funcţie de hotărârile autorităţilor locale, conform Legii

Impozitelor şi Taxelor Locale (Dz.U. nr.9, pct. 31 din 1991). Se calculează pe m2.

Plafonul maxim al acestui impozit este stabilit anual de Ministerul Finanţelor, iar

autorităţile locale nu au dreptul să aplice o cotă mai mică de 50% din valoarea maximă.Intrarea în piaţa unică europeană va avea drept efect scăderea preţurilor bunurilor

de larg consum, concomitent cu creşterea profiturilor producătorilor.

Esticii muncesc mai multe ore pe săptămână. Iar pentru munca lor sunt

plătiţi cu mai puţini bani. Evolutia preţurilor produselor alimentare şi agricole în anul

2004-2005 este principalul factor de creştere a preţurilor, în general (60%). Urmează

transporturile (contribuţie de 12% in creşterea totală a preţurilor) şi cheltuielile de

întreţinere a locuinţelor (10%).

După câteva luni consecutive în care s-a înregistrat o creştere a

inflaţiei anuale în 2004, în septembrie s-a produs o scădere a ei de până la 4,4% faţă de

4,6%, cât se înregistrase în august. Acest lucru s-a datorat în principal dinamicii relativ

scăzute a preţurilor la articolele alimentare. În septembrie faţă de august, preţurile au

crescut doar cu 0,4%, faţă de creşterea de 1,6% doin anul precedent, din care preţurile: la

fructe au scăzut cu 6,2%, la carnea de pasăre cu 2,5%, la zahăr cu 0,9%, la făină cu 0,3%.

Trimestrul IV poate aduce, în continuare, o stabilizare la preţurile produselor alimentare,

datorită recoltelor bune la producţia vegetală. Aprecierea dolarului faţă de euro (cu 5,5%

în ultimile 12 luni), are de asemenea, o influenţă antiinflaţionistă, ca şi faţă de dolar (cu

10,6%), ceea ce a dus la ieftinirea importurilor.

46

Inflatia anuala pe fondul schimbarii preturilor la produse alimetare

0.5 0.5 0.6 0.3 0.4 0.8 0.8 0.7 0.9 1.3 1.6 1.7 1.6 1.6 1.72.2

3.44.4 4.6 4.6 4.4

-3.4 -3.6 -3.5 -3.4-2.5

-0.6

0.2

-0.4

0.51.2

2.1 2.1 2.22.7

3.3

4.65.2

8.19.1

8.1

9.3

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

I 200

3

II 200

3

III 20

03

IV 2003

V 2003

VI 200

3

VII 200

3

VIII 20

03

IX 2003

X 2003

XI 200

3

XII 200

3

I 200

4

II 200

4

III 20

04

IV 2004

V 2004

VI 200

4

VII 200

4

VIII 20

04

IX 2004

perioada

%

inflatia

preturile produselor alimentare si ale bauturilor fara alcool


Figura 4 – Inflaţia anuală pe fondul schimbării preţurilor la produse alimentare

Per total, preţurile la alimente, care din trimestrul IV 2003 până la sfârşitul

semestrului I 2004 accelerau inflaţia, în al II-lea semestru au crescut mai lent decît

aceasta. La scara întregului an (decembrie 2003 până în decembrie 2004), preţurile lor

vor depăşi totuşi indicele general al preţurilor la mărfuri şi servicii de consum (4,2%).

Media anuală a ratei inflaţiei (3,4%) va fi mai ridicată faţă de cea realizată în anul 2003

( 0,8% ), când produsele alimentare s-au ieftinit cu 1%.

H.Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi modelelor de cumpărare

Stilul şi personalitatea poporului polonez a fost trasată de-a lungul miilor de ani,

rezultând un amalgam de urmaşi. Cultura poloneză s-a născut din influenţe latine şi

bizantine şi de diferiţii ocupanţi europeni de-a lungul istoriei.

Obiceiurile, tradiţiile şi costumele tradiţionale reflectă atât influenţele vestice cât

şi estice, chiar şi islamice. Polonezii sărbătoresc la fel ca şi românii, anul nou, ziua

muncii, Ziua Contituţiei (3 mai), sărbătorile creştine, pentru că şi ei sunt creştini.

Polonezii au o îndelungată tradiţie de a aşeza valorile culturale mai presus de cele

materiale. Pentru majoritatea polonezilor, studiile reprezintă cheia către adevăratul

47


success. Nivelul înalt de instruire a fost un element care a atras numeroşi investitori

străini. Multe firme străine care angajează lucrători polonezi observă inteligenţa şi

capacitatea lor de a învăţa. Oamenilor de afaceri străini care vin în Polonia li se

recomandă să îşi exploateze la maximum titlurile universitare. Acele iniţiale plasate după

nume îţi vor deschide multe uşi.

Polonezii sunt consideraţi stupizi. Timp de decenii, polonezii au fost subiectul

glumelor cu substrat etnic în SUA şi Europa, glume care subliniază căsunt lipsiţi de

inteligenţă şi eficienţă. Oricum oricât de insultătoare ar fi glumele, polonezii le acceptă

cu seninătate. Polonezii nu au iniţiativă, sunt un popor cu un dezvoltat simţ al afacerilor,

dar le place să facă lucrurile în felul lor. Totuşi, polonezii exportă textile, unelte, ceainice

şi unelte de grădinărit. Volumul masiv de produse agricole vândute i-a alarmat pe

francezi, încât aceştia au căutat să împiedice intrarea pe piaţa UE a importurilor din carne

de porc, care făceau concurenţă produselor autohtone. Este evident că polonezilor nu le

lipseşte iniţiativa sau capacitatea de a sesiza un moment favorabil.

Polonezii sunt prea sentimentali, sunt adesea numiţi idealişti, romantici şi chiar

nature excesiv de pasionale.S-ar sacrifice pentru principii înalte, de aceea sunt consideraţi

adesea ca fiind nerealişti, un asemenea ideal fiind imposibil de atins uneori.

Polonezii au încă obiceiul de a-şi aprecia partenerii de afaceri prin prisma

calităşilor personale. Astfel, este posibil să dureze faorte mult pânăcând un polonez va

începe o afacere. Va dori să afle care este caracterul viitorului partener de afaceri – nu

doar ce indică cifrele.

Scriitorii polonezi remarcabili, cum ar fi Adam Mickiewicz, Juliusz Slowacki şi

Zygmunt Krasinski au fost reprezentanţi de seamă ai romantismului care a cuprins

întreaga Europă. Scriitorii romantici nu şi-au disociat operele literare de scrierile politice

cu iz polemic. Acest fapt s-a perpetuat în modul de gândire al polonezilor. Ei consideră

dezvăluirea sentimentelor ca un semn de umanitate, şi nu ca o pierdere a stăpânirii de

sine. Polonezii sunt antisemişi, asta se datorează faptului că Polonia este o naţiune

omogenă. Deşi polonezii au suferit împreună cu evreii sub dictatura nazistă, există

polonezi care ar dori ca acest capitol întunecat al celui de-al doilea război mondial să fie

închis. Din aceste considerente se zice căpolonezii sunt antisemiţi.

48


Polonezii sunt nişte alcoolici instabili. Sunt oameni de viaţă şi ospitalieri. Aceasta

presupune multă mâncare şi multă băutură. Trăind sub regim comunist, opresiv, alcool a

fost privit ca o uşurare. La orice nivel al societăţii se poate observa că polonezii beau o

cantitate nemăsurată de alcool, chiar şi după standardele europene. Totuşi, pe măsură ce

prosperitatea economică a ţării creşte, consumul de alcool este în descreştere. Chiar şi

aşa, consumul de vodcă încă este o constantă. Sticla de vodcă apare imediat ce oaspetele

a intrat şi nu este pusă deoparte până când nu este golită.

Conform tradiţiei, polonezii au reputaţia de a fi deschişi, prietenoşi şi sinceri.

Totuşi atitudinea în public este rezervată, stoică, circumspectă şi uneori chiar ostilă, în

timp ce în particular sunt prietenoşi, amabili, ospitalieri şi calzi. Pentru ca un polonez s[te

considere apropiat, nu este sufficient numai să cunoşti limba sau să bei împreună cu el un

pahar de vodcă. Introducerea în acest cerc se face pe baza sentimentelor şi precepţiei

personale, şi nu pe criterii logice. Poţi să faci parte din cercul lor de prieteni doar dacă ei

te consideră a fi “un adevărat priten”.

V.Concluzii şi recomandări

Polonia este considerată un consummator important datorită mărimii pe care o

ocupă ca şi suprafaţă cât şi ca număr de locuitori.

Polonezii sunt educaţi, disciplinaţi şi o forţă de muncă flexibilă cu capacitate de

creştere a productivităţii.

Consumatorii polonezi se adaptează rapid la inovaţiile apărute, la produsele noi şi

acceptă fără criticisme stilul de viaţă American sau “vestic”.

49


Mai persistă anumite sectoare care reprezintă oportunităţi de investiţie datorită

pierderii în dezvoltarea din trecut.

Atitudine pozitivă în ceea ce privesc reclamele, în alegerea brandurilor şi a

produselor care cresc sub influenţa publicităţii.

Consumatorii polonezi aleg din ce în ce mai des produsul după brand fiind dispuşi

să plăteascăami mulţi bani aâta timp cât brandul înseamnă calitate.

Polonia este poziţionat strategic în centrul Europei, este o locaţie perfectă pentru o

companie care planifică o extindere pe piaţa de est sau pe piaţa ţărilor baltice.

Polonia a atras mai mult atenţia investitorilor străini din mai multe raţiuni:

creştere economică continuă, stabilă şi rapidă;

dimensiunea pieţei poloneze cu 38,6 milioane de locuitori, cu 40% mai mult

decât Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria luate la un loc;

continuarea politicii orientate spre piaţa liberă indiferent de schimbările

politice;

forţa de muncă productivă, bine motivată, înalt calificată şi relativ ieftină;

situarea Poloniei în inima Europei, o foarte bună “poziţie de punte” ceea ce

asigură accesul uşor al bunurilor produse în Polonia atât către piaţa UE cât şi spre pieţele

Est Europene;

succesul societăţilor străine care au intrat deja pe piaţa poloneză începând cu

anii 1990, fapt ce a constituit o încurajare pentru alţii;

tratament egal investiţiilor străine şi autohtone, în concordanţă cu

reglementarile OECD şi cu principiile liberului schimb şi al economiei pieţelor deschise;

facilităţi specifice pentru investiţii;

sprijin şi consultanţă de la instituţii internaţionale ca FMI sau Banca

Mondială.

VI.Surse de informaţii

Paşaport Polonia: Ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi eticheta

în Polonia - Kissel Natalia, Editura „Rentrop & Straton”, Bucureşti, 2001

Merketing Internaţional – Constatin Sasu, Editura „Polirom”, Iaşi, 2001

http://poland.gov.pl/?document=508

50

http://poland.gov.pl/?document=508

http://www.dol.ro/producatori/carte/Rentrop+%26+Straton/Rentrop%20%26%20Straton.htm

http://www.dol.ro/pagina_cautare.php?cautare_avansata=1&sectiune=carte&c_av_autor=Kissel%20Natalia#cautareavansata


http://encarta.msn.com/encyclopedia_761559758_5/Poland.htmlhttp://www.obp.pl/03-raport/2001/advertising_in_poland.htmhttp://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Polandhttp://www.polandtour.org/travelinformation/transportation/index.htmlhttp://www.answers.com/topic/polandhttp://worldfacts.us/Poland.htmhttp://tulgey.browser.net/~jenne/poland/geography.htmlhttp://www.turism.md/rom/formalities/31 http://www.polonia.md/ro/g_tax.phphttp://greens-efa.org/pdf/documents/GreeningtheMoney/Zareba10122003.pdfhttp://www.country-data.com/cgi-bin/query/r-10709.htmlhttp://www.kpwig.gov.pl/f1c_ang.htmhttp://countrystudies.us/poland/59.htmhttp://www.poland.pl/info/invest3.htmhttp://www.krakow-info.com/taxes.htmhttp://evz.ro/economie/?news_id=203210http://org.eea.eu.int/documents/newsreleases/TERM2002-rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Polonia http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Polandhttp://www.odci.gov/cia/publications/factbook/geos/pl.htmlhttp://globaledge.msu.edu/ibrd/marketpot.asp?SortField=CountryRiskR#MarketPotentialwww.afacerieuropene.rohttp://encarta.msn.com/encyclopedia_761559758_7/Poland.htmlhttp://www.masterpage.com.pl/resource/travelguide.htmlhttp://www.chamberofcommerce.pl/http://www.boss.com.pl/index.php?jezyk=uk&archiwum=lista&rok=&dzial=raporty&strona=6http://destinia.com/guide/the-world/europe/poland/1-30004-30179/4/enhttp://www.excite.co.uk/travel/guides/europe/poland/TravelInternalhttp://mpeg73.multimedia.edu.pl/practical.htmlhttp://www.poland-canada.org/content/biznes-w-polsce/a-biznes-w-polsce.htmhttp://www.answers.com/topic/list-of-poleshttp://www.royalunibrew.com/Default.aspx?ID=272http://www.arts.gla.ac.uk/Slavonic/Epicentre/Marta%20art.htmhttp://www.polishmarket.com/index.php?item=transportation_logisticshttp://www.wbj.pl/http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/secretariat/12-5.htm#16http://www.bizpoland.com/Advertising_and_Marketing_in_Poland/

51

http://www.krakow-info.com/taxes.htm

http://www.poland.pl/info/invest3.htm

http://countrystudies.us/poland/59.htm

http://www.kpwig.gov.pl/f1c_ang.htm

http://www.country-data.com/cgi-bin/query/r-10709.html

http://greens-efa.org/pdf/documents/GreeningtheMoney/Zareba10122003.pdf

http://www.polonia.md/ro/g_tax.php

http://www.turism.md/rom/formalities/31

http://tulgey.browser.net/~jenne/poland/geography.html

http://www.answers.com/topic/poland

http://www.polandtour.org/travelinformation/transportation/index.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Poland

http://www.obp.pl/03-raport/2001/advertising_in_poland.htm

http://encarta.msn.com/encyclopedia_761559758_5/Poland.html

raport de tara - polonia

Documents