Titlu original (eng.): Finding true love

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale

vArKE& tucYRegisirea speranlei I Lucy }i/alker

Traducitor: Mirela Dorobanfu

Bucureqti: nditum 5i lipogranaAlcris, 2019.

rsBN 97S-606-736-320-3

I. Aurelian Micu (Editor)

II. Alexandra Piripitsis (Redactor)

III. Ioan Drighici (Lector)

82lln.3t:135.1

Coleclia,, ROMANTIC'

IUCY VATKER

Regasireasperonlei

Traducerea gi adaptarea in limba romini de:

MIRELA DOROBANTU

Ediilra ti Tipogmfia

ATCRIS

I

EDITURA AICRIS,

ad recomand.d, ultimele aparitii dincoleclia "ROMN{TIC"

1068 Judith Hershner

1069 Beth Brookes

1070 Anne Bellamy

l07I Theresa Dale

1072 Caroline Fam

1073 Marilyn Mayo

1074 Amanda Clark

1075 Helen Ray

1076 Daisy Logan

1077 Carol Bogolin

1078 Paula Firth

1079 Carole Dean

1080 Sheila Holland

1081 Jenny Ranger

1082 Denise Egerton

1083 Lynn Fairfax

1084 Katheleen Eagle

1085 Stella Flint

1086 Maysie Grieg

1087 PennyJordan

1088 Robin James

1089 Barbara Perkins

1090 MaryArbor

-O scrisoare neprevizuti

-Dorinqi'sdlbatici

-invali si iubeqti din nou

-imblAnzirea scorpiei

-Zeita soarelui

-Triind din amintiri

-Planul lui Shannon

-Regina ghelurilor

-Serenadi pentru un inger

-O cisitorie salvatd

-Inima bine pFaitit

-O oferti de nerefuzat

-Inimi zbuciumate

-Un nou inceput

-O femeie cutezdtoare

-Sub proteclia iubirii

-Lafel ca altddata

-Cer rogu inzori-sfidind pericolul

'Femeia care uri$te barbatii

-Revenirea laviald-Zbor spre primavard,

-sacrificiu pe altarul dragostei

Capitolul 1

Drumul pirea si stribatila nesfirqit zona mlds,tinoasl, darpentruJane

nu era doar un peisaj rnagnific, ci $nutul ei natal. ii stdmea imaginalia 9iiamintea lucruri la care nu se mai gdndise de muh. $esul se lntindea cAt

vedeai cu ochii 9i eazAmbeaca un copil, imagindndu-gicFtmatdeparte nu

mai exista decit universul.

Dn cauzacildurii, pimintul era acoperit de aburi ce pluteau peste

buruieni gi numeroasele soiuri de ferigi, printre care se zdreau cdmpurile

de on 9i panglicile albastre ale riuletelor. Din loc in loc se z.dreau

aflorimente, locuri unde rocile din subsol apdreau la suprafald dn cauza

eroziunii.

Mlagtina - sau landa, cum i se mai spunea - nu inceta s-o fascineze.

Acum, insd, tAndra femeie recunoqtea ci gAndurile o distr[geau si admire

ca ahddatd fnxnuselea din jur.

Trecuseri doi ani de cind il vizuse ultima dati pe Gavin, in ciuda

fapnrlui ci amnndoi triiau ;i munceau in Londra, la distanli relativ micd

unul de celilalt. Problema en cd ea nu se simflse in stare si se poarte

intr-un mod civilizat. Despartjrea lor fusese dureroasd ;i nu voia si

TUCYWAIKER

redeschidd rini care abia lncepuserd si se inchidi.

Jane se intrebl ce pdrere ya avea mitqa Gaby despre Peter gi admise

ci se temea si afle, deoarece bdrbanrl era foarte diferit de membrii familiei

Blair. in realitate, femeia era mituqa lui Gavin gi mama vitregi a lui Jane.

Lui Gavin ii fusese gi mami qi tati mufti ani, deoarece perintii lui locuiau

in striiniate . Asta ficuse ca relalia lor sd fie mai apropiatd decdt en cea a

lui Gavin cu propria mami.

Gabrielle Drummond se numise Blair inainte sd se mirite cu tatil lui

lane.lazece ani, copilei ii fuse se greu sd accepte o mami vitregi ;i urmind

exemplul lui Gavin, ii spunea mitugd. Din fericire, se ata.gaseri imediat una

de cealalti gi fetita lncepuse s-o iubeascl pe femeia mignoni gi veseli chiar

mai mult decAt pe cea care-i dlduse viald gi a cdrei amintire incepea si

pileasci. Datoriti lui Gaby, depdgise durerea pierderii mamei gi avusese o

copillrie fericiti.

la inceput, Gavin n'o plicuse. Aveadeiacincisprezece ani qi se bucura

de intreaga atenfle a mitugii cdnd venea acasdde la;coali, dar in cele din

urmi se obignuise cu prezenta ei gi.gi petreceau vacanlele impreund,

explorAnd imprejurimile. Baiatul cuno$tea de mic mlas3inile $i nu pregeta

so invele pe Jane tot ce qtia. Din nefericire, atil fetei gi-a pierdut viala

intr-un accident de masini la doar un an dupd ce se recdsitorise cu mitupa

Gaby, iar aceasta gi nepotul ei au devenit din momentul acela intreaga

lume a copilei.

in urmi cu doi ani gi jumdtate, cdnd Jane avea doudzeci gi unu de ani,

mdtugii i se implinise cel mai frumos vis: tinerii o anunlaseri ci vor sd se

cdsitorea-sci. $ase luni mu tArziu, se despirtjseri lnsi din cauza unor

divergenle gi puseseri capdt logodnei. Jane scriqnea qi acum din dinli cAnd

igi amintea cum apdruse in viap lor Ellen Dray.

Femeia care lnainte de cisitorie se numise Dunn, locuise mare parte

REGASIREA SPERANTEI

din viala ei la Ferma Dart, aflati,hdoar un kilometru distanld de Pendart

si rtprezentase mereu un pericol pentruJane, dar nu realizase decdt atunci

cAnd fusese prea tarziu. Ellen se cisitorise foate tAndrd si plecase si

locuiasci ln strdindtate cu sotul ei, nu inainte de a incerca sdatragdatenla

lui Gavin gi sd-l faci so placi mai mult decdt peJane. Renunlase doar cind

Gavin pirisise Pendart pentru cariera de actor, ceea ce se dovedise de bun

augur. Dupi doi ani, Ellen revenise inAnglia, de aceasti datAcavdduvi.

Avea un fiu gi era mai hotiriti ca oricind si-l prindi in mreje pe Gavin.

Fusese enervant de pateticd gi de steruitoare, ochii ei albas,tri refleadnd

un tragism cue o frcea sa pan neajutorati. Gavin era, dupi spusele ei,

singurul la care putea apela, iu birbatul nu fusese capabil si reziste. Tatil

ei nu-i lisase decit vechea fermi, iar proprietftile rd.posatului ei so1 erau

implicate in incurcituri legale qi ea il convinsese ci apela la el doar de

dragul fiului ei.

Gavin o crezuse .si nu numai ci o ajutase financiar, dar dedicase mult

timp 9i aten{ie viduvei. in cele din urmd, Jane nu mai rezistase ;iprotestase, darbirbatul oacuzase de gelozie.

ii reprogase ci este egoisti gi insensibili., 9i cAnd situagia se inriutitjse,

ea scosese de pe deget frumosul inel de logodni cu safire gi diamante, i.l

inapoiase si apoi plecase, declarind ci nu vrea sillmuvaddvreodati.

Erau amdndoi prea mindri casdhcdprimul pas spre reconciliere, iar

trmpul trecuse pe nesimtite. ln acqti doi ani,Jane il intAlnise pe Peter. Ca

o coincide4d bhafr, acestail cunoscuse pe Gavin in cadrul unei intdlniri

de afaceri. in afara faptului cI Gavin devenise un actor bine cotat,

mostenise o mare parte din afacereatatilui siu si avea interese in unele

Companii, una dintre acestea fiind deflnuti de atll lui Peter. la rAndul lui,

cel din urmi ficea parte din consiliul de conducere, astfel ci cei doi birbali

se intAlneau periodic.

LUCY WATKER

Jane se uitd la blrbatul aflat la volan qi se intrebi care erau sentimentele

ei faqd de el. De cind se despi4ise de Gavin era mult mai precauti cAnd

venea vorba despre relatjile sentimentale, dar birbatul recunoscuse cu

sinceritate ce simte pentru ea gi Jane qtia ci mai devreme sau mai tAziu

trebuia si ia o decizie in legituri cu viitoml lor.

Era deseori ispititi si-i compare pe cei doi bdfuati din viala ei, dar nu

era deloc simplu deoarece erau complet diferiti.

Gavin era brunet, avea o masculinitate aptoape primitivi, era

increzitor in sine, expresia chipului lui se schimba la fel de des ca

dispozilia, ochii lui vezi fiind mereu plini de via@ qi avea un siml al

umodui care devenea uneori malitiozitate.

De cealalti parte, Peter era pe atdt de blond pe cAt era Gavin de brunet,

avea ochi albaltri - nici pe departe ^tit

de plini de viali - ;i era foafie

rezevat. in ciuda tineretii lui, avea severiatea li atitudinea speci-fice

oamenilor de afaceri siguri pe ei gi glumea rareori. T6,ndn femeie

recunogtea cd nul cunoitea atat de bine qi ci Wate x fi fost inplept sd se

gAndeasci serios inainte sd accepte o posibild logodnd, Asta 9i precaulia de

care dddeadovadi dupd despirtjrea de Gavin o ficeau sd'ezite.

I-ar fi pldcut ca mituga Gafu si-l accepte pe birbatul cate o ceruse de

sotie, dar din moment ce nu era Gavin, mi.tqa nu va fi usor de convins.

Jane rcalnil suspindnd ci primul lucru care nu-i va plicea la el era

seriozitatea lui permanenti.

Sesizdnd cd e preocupatd, Peter Firth intoarse capul qi.i z?mbi. lane

REGASIREA SPERANTEI

frgeabarbaqisdzimbexcd nu numai pentru cdarataincredibil de bine,

ci gl pentru felul ei de a fi, deschis si prietenos.

Chipul ei oval avea tfisdturi perfecte. Pirul roscat-arimiu se ondula in

jurul obrajilor pini pe umeri, iar ochii vezi erau mdrginili de gene dese si

negre. Tenul perfect il acoperea cu o urmi de fard numai vara, cAnd ii

apdreau pistrui.

Peter o considera incdntitoare gi-i repeta cit de norocos fusese ci ointilnise. Fusese invitat la ceea ce crezuse cil va fi o mici petrecere

orgmizata pentru pomovarea unor produse qi alusese plicuta surprizi

s-o tntAlneascapeJane. Au vorbit mult, firi si mentioneze scopul pentru

care fusese organaata petrecefea qi au descoperit ci se simt bine

impreuni. A fost si un moment mai ciudat cind Peter a menqionat numele

lui Gavin, iar Jane i-a spus cd avuseseri o relalie si ci la un moment dat

fuseseri logodili. Birbatul ticuse jenat, du tAndn femeie il asigurase cin-o dennjeui si vorbeasci despre el.

-lace te gindeqti? o trezi Peter din reverie, ficind-o sazAmbeascd,.

- Acesta este ciminul meu gi sunt emo{ionati de fiecare datd c6,nd md

intorc acasi. Trebuie si recunosti ci e unul dintre cele mai frumoase locuri

de p pimAntl

-Dacaspui tu. . .

De aceastd datalane era gi mai emotionatd, pentru ci degi mai fusese

acasi de cdteva ori in ukimii doi ani, erapdrnadatd,cdnd il aducea pe Peter

sau un altbdrbatcu ea;i nu stia cum va reactiona rnituga Gaby. Pentru ea,

orice birbat ar fi un palid substitut pentru Gavin, motiv pentru care il va

iudeca aspru.

Un indicator ce afrta ciudat in pustietatea aceea arxa direclia cdtre

Penford gi Jane zAmbi involuntar. Acolo, pe malul dului din apropiere o

ceruse Gavin de nevasti. Stiteau amindoi cu picioarele ln apd, se bdliceau

10 LUCYWATKER

ca doi copii qi cintau sub razele blAnde ale soarelui. Apoi, se duseseri

impreund lamaganul de bijuterii din Penford ca si cumpere inelul de

logodni gi se amuzaserd cdnd bitdnul vdnzdtor nu-l recunoscuse pe

Gavin, care devenise celebru.

- Rimin pe drumul acestil o intrebi Peter, intrerupAndu-i amintirile.

- Nu, vireazi dupd piatra aceea de hotar.

El nu vorbi un timp, atent sd urmeze instrucliunile ei qi conducAnd

precaut pe drumul detrara.

-Jane, egti siguri ci sunt binevenit? o intrebd la un moment dat,lafel

de lngrijorat ca ea. Mil refer la mann ta vitregi. . .. Matuga Gaby nu se va

supira ci m-uinvitat aici?

- Bineinples ci nul I-am spus ci vreau sd te cunoasci gi a rispuns ci

poli sd vii ;i si stai cAt dore9ti. Musafirii n-au deianjaro niciodati, deoarece

ii place compania oamenilor.

- Mi simt ca un viitor sot care este adus sd primeasci incuviinlarea

parcntala. Sper si trec testul. . .

Jane uitd, intrebindu-se cum si-i spuni cd mitqa Gabyhabat n-avea

cAt de serioasa e rclalia lor, des,i fiind o femeie inteligenti incepuse si-9i

dea seama.

- Eu. .. nu i-am spus nimic despre . . . Ei bine, despre cererea ta in

cdsitorie, recunoscu ea ficindu-l sd se incrunte. M-am gAndit ci ar fi mai

bine so fac cAnd suntem faldinfala, nu la telefon. Mi inplegi, nu?

- inleleg, dragamea, zise el, ci trebuie sd fiu acceptat mai intAi. Am

dreptate?

- Nu, Peter, nu e vorba despre asta, se grdbi ea si spuni, privindu-l cu

repro; gi intrebAndu-se dacd il deranjase reticenla ei. Numai cd. . . nu ;tiu

e>ract ce simt in legituri. cu asta qi nu vreau sd-mi iau un angajament inainte

si fiu absolut sigurd.

REGASIREA SPERANTEI

, - Da, bineinleles cd nu vrei, Jane, lncuviinti el. imi pare rdu dacate-am

pu3 intr-o situalie nepllcuti. Trebuia sd-mi fi dat seama ci dupi experienla

pe care ai alut-o, mdsori de zece ori inainte si tai o dati. in aceste

circumstanle, este de lnteles.

- Ceva de genul ista, admise ea cu pfecautie.

ii povestise intr-o oarecare mdsuri de ce se desplrtjse de Gavin, dar nu

intrase in detalii. Era o problemd personali qi lnci nu se simlea atAt de

apropiatd, de el incdt si-l lase sd inleleagi ce o indurerase atat de mult.

- Abia aqtept s-o cunosc pe mama ta vitregi. Pare o femeie

extraordinari din ce mi-ai povestit despre ea.

- Vei vedea, aprobi ea cu cilduri. Este minunati, si atAt eu cdt ;i Gavin,

ii datorim mult.

Cdt de ciudat si de tulburitor era ci de fiecare duase asocia cu fostul

ci logodnic. . .

-A1i crescut impreuni, tu si cu Gavin?

Jane enta. Nu-i era ugor si vorbeasci despre timpurile trecute ;i mai

zrles despre Gavin, dar nu amdrdciunea o frcea sd uite, ci un soi de

timiditate.

- Cend am sosit la Pendart aveart zece ani. Ne-am petrecut toate

vacantele cu mitusa Gaby qi uneori veneam acasd gi la sfrryitul siptimdnii.

Aici, era acasd pentru amAndoi.

- Cred ci e remarcabld dacd a avut giiit de voi. Nu muke femei ar fi

tdcut cc-a frcut ea.

- Ne iubegte, zise simpluJane.

- Sunt convins; abia aqtept so cunosc. O voi iubi in primul rAnd pentru

ceea ce a ficut din tine, draga me4 zilmbi el.

- O vei iubi, il asiguri ea, Toatd lumea o iubegte.

Peter rdse nervos, tinira femeie observdnd cd strAnsese volanul a$nde.

11

t2 TUCYWATKER

tare incat i se ahiseri incheieturile degetelor.

- Am impresia ci e mai important si mi placi ea pe mine.

- Binelnqeles ci o si te placi! $i ea, 9i unchiul Robert'

- Unchiul Robert? Mai locuiegte ;i altcineva aici?

- Da, unchiul, fase ea. Nu trebuie sd te temi, n-o si te mindnce. Este

foarte dulce gi.l plac muh.

- Oh, desigur.., Vorbegti despre sir Robert Blair, preqedintele

consiliului de administratie al "Blair lndustries" 9i tatil lui Gavin, zise el ca

pentru sine.

- A:a e. Cum {i-am mai spus, promit ci n-o si te minAnce. Cartierul

general al flrmei este in Exeter s,i face naveta din Pendart.

- Dar sunt vreo cincizeci de kilometri distanld! Pierde timp in fiecare

zi.

- Cum conduce el, nu e cine stie ce, rAse tinara femeie'

Pendart se zdrea infipt intre dealurile domoale qi Jane simti cd i se

acceleread pulsul. Erau multe lucruri pe care abia astepta si le vadi de

frccare dati cind se intorcea acasd,, dar o bucurau mai ales gustirile

minunate pe cafe mituga Gafu le servea la ceai qi care reprezentau o

ameninlare pentru talia oricui. Erau insi irezistibile, mai ales daca te

delectai cu ele in aer liber.

Lui Jane il plicea sd cdlireasci de cind era copil, sd se plimbe pe

distanle lungi la care n-ar rezista oricine, dar pe carc ea le strdbdtea cu

uqurin{a copilului crescut la 1arFi. Asta ii lipsea cel mai mult la Londra:

REGASIREA SPERANTEI

lipertatea pe care 1i-o oferea landa. lbia cind intrarl pe drumeagul ce

dutea spre casi igi didu seama cdhabu n-are dacd Peter ;tie sau nu sicaldreascd,sau daci-i place sd se plimbe.

- E linutul perfect pentru cdld&e, zise ea. Tu cilires,tir

-Am ficut-o la un moment dat, dar a trecut o veqnicie de atunci. Nu

aipreamulte ocazii s-o faci la orag gi dupi cum gtii, sunt prea ocupat ca sd

am timp sd merg prea departe.

-Mhm...Tdnarafemeie rdspunse absenti, privirea ei fiind aaasd,defrumusetea

vechii case, de cirimizile care pireau si absoarbi lumina soarelui si o

reflectau ca pe nigte diamante. Copaci inalli o strijuiau, ascunzAndo

privirilor curio;ilor, umbrind peluza pe care mituga Gaby o flnea introstare perfectd. Nimic nu se schimbase la Pendart, totul era atAt de familiar

;i de incintitor, inc1tJane siqi fluturi in stomac, iar inima ii fu cuprinsd

de cilduri, mai ales dupi ce Peter opri motorul ;i se aqtemu o liniste

binecuvAntati

Usa se deschise imediat 9i apiru un chip ronnd.

- Buni, Mary! se bucuriJane urcAnd in graba cele doui. trepte ca eo

irnbri.tigeze pe femeia scundi qi indesati.

Mary Dawes era in casa mitugii de peste douizeci de ani. Fusese

nriritati, dar rimdsese viduvi;i acum eramenajen, dar si companioana

familiei.

- Bine ai revevnit, domniliJane! zise femeia imbritisdndo, dupi care

<r depirti ca so vadi mai bine. Esti foarte pahdd; aeru'ista de ora$ nu e

lrun de nimic. Bine cd ai venit acasi, casd pun un pic de came pe tine .

Instinctul matem al femeii o ftcu pe Jane si. izbucneascd in rds.

Menajera era deja aici cAnd venise si locuiascd la Pendaft Qi se atagase

irnediat de copila frumqicd" reugind in scurt timp sd-i alunge tristelea gi

13

t4 LUCY WAIKER

bucurindu-se cind o invilase si ridi impreuni cu Gavin. Mary fusese la

fel de incdnata ca stdpina ei cdnd cei doi tineri se logodiserd si la fel de

tristl cind se despi4iserl. Acum, se uita la Peter cu respect, dar $i cu

ostilitate, peste umdrul tinerei femei.

- Mtry, el e domnul Firth. Mitqa 1ia spus probabil ci voi veni cu un

prieten. Peter, dinsa este doamna Mary Dawes, menajera mitu;ii Gaby'

dar gi companioana, bucitireasa $i... Oh, face de toate in casa asta, nu'i

a6a.Mary?

Femeia incuviinli din cap, dar incl suspicioasi.

-Aga, domnildJane. Sd vi iaubagajul, domnule, zise ea ldsind valiznle

lingp scafr, ca si le duci sus mu tArziu. Nu cred ci stdpina v'a auzit

venind. Era in camera dezi, da'cred ci s-a dus in gfidini.

- Bine, o gdsim noi, zAmbi tAnlra femeie.

Dupi ce menaiera urci la etaj, Jane traversi holul, $tia exact cum va

ardtacaneracdnd va deschide usa ii zAmbi multumitd cind observi razele

de soare care se strecurau printre crengile copacilor;i ricoarea brizei care

pitrundea prin ugile franguzes,ti. Suspind fericitl, cuprinsi de sentimentul

de pace pe care i.l oferea lntotdeauna incipere aasta', aytiprivi afard dupi

mama ei vitregi.

Gabrielle Drummond se indrepta spre casi pe aleea umbriti li zdmbi

larg cind o vdzu peJane.

Trecuseri Lproap doui.luni de cAnd fusese ultima datalaPendart qi

cu toate asteatArinfemeie observi mici schimbiri pe chipul luminos;i in

ochii negri ai celei pe care o considera mama ei. Apiruseri citeva riduri

noi lAngi ochi qi pe frunte. MitugaGaW lncepea si-gi arate virsta in doar

citeva siptimini care trecusera de la ultima lor revedere!

-Jane, dtagameat, zise eagi intri inainte cahnarafemeie si apuce si

faci doi paqi.

REGASIREA SPERANTEI

, Dupi ce se imbritisaru, Gaby o linu la distan{d si o analud la fel cum

fritrse Mary.

- Mitugi! ioptiJane, si4ind lacrimi in ochi.

- Bine ai venit acasd, dragamea!

Jane se eliberi din imbr{igare ;i se intoarse, zAmbind in chip de scui,spre Peter.

- Mituqi, vreau si 1i-l prezint pe Peter Firth. Peteg ea e mitusa Gaby.

- Doamnd Drummond. . .

Peter se inclini, fiind mai formal decAt de obicei. Jane simti cI era

nervos si-l bitu linigtitor pe bra{.

- Mi bucur si vi cunosc, domnule Firth, zise femeia, studiindul

cudoasi. Bine afi venit la Pendart. lmi pare riu ci n-am iegit la usi si vd

intXmpin, dar tocmai iqisem in gfddini, zise ea, ftcind semn si ia loc gi

zimbind lncAntatd de manierele lui cdnd asteptd si se aseze prima. Cum a

first cilitoria?

- Destul de plicuti, pentru cd arn evitn raficul aglomerat, rdspunse

janc. A durat mai mult, dar a meritat. Cel pulin pentru mine; eu am atut

ideea si ocolim.

- NmrvmtxExmoor vreodati, domnule Firth? intrebi mituga Gaby,

incercAnd sd-lfaca pe Peter si se relaxeze. Sper ci vei profita de aceastd

vnitaca s-o faci. Este o sursi nesfiryiti de bucurie chiar gi pentru cei care

locuiesc aici de-o viati.

- Sunt convins. Jane mi-a spus cd e o zoni minunati pentru cdlirie,

- Bineinteles. E recunoscuti pentru asta. Cildregti, domnule Firth?

-Am frcut-o cindva, admise el precaut, dar nu in ultimul timp.

- Ei bine, nu existi niciun motiv pentru care si n-o faci daci doresti,

cdt timp stai aici. Avem un grajd minunat gi poli folosi oricdnd caii. Eu iiiubesc, dar mi tem ci nu mai pot cildri. Nici nu mi indur sd-i dau si de

t5