semiologie 2.ppt

7/28/2019 SEMIOLOGIE 2.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-2ppt 1/72

PSIHIATRIE

PSYCHE – suflet

IATREA - vindecare



DEFINIŢIE

SPECIALITATEA MEDICALĂ CARESTUDIAZĂ TULBURĂRILE MENTALE,

ETIOLOGIA ŞI PATOGENEZA LOR,ORGANIZEAZĂ ASISTENŢA ŞISTABILEŞTE MĂSURILE

PROFILACTICE, TERAPEUTICE ŞI DERECUPERARE A BOLNAVILOR CUAFECŢIUNI PSIHICE



EXAMINAREAST ĂRII PSIHICE



SCOP

Diagnostic

Plan terapeutic

Gestionarea cazului pe termenmediu şi lung



ISTORICUL PSIHIATRIC

Identificarea pacientului

Motivele solicitării Istoricul tulburării prezente

Alte tulburări psihice din trecut

Boli somatice Antecedente HCIstoricul dezvoltării personale



IDENTIFICAREAPACIENTULUI

Vârstă şi sex Rasă, etnie Religie, familie, ocupaţie StudiiStagiu militar



MOTIVELE SOLICITĂRII

Se notează cuvintele pacientului

Date de la familie

Date de la prieteni, poliţie, vecini etc.



ISTORICUL TULBURĂRIIPREZENTE

Descrierea simptomelor şi cronologiaacestoraDurată, debut, intensitate, periodicitate,factori declanşatori Factori agravanţi sau protectivi Intervenţii terapeutice anterioare



Alte tulburări psihice dintrecut

Debutul simptomelor Evoluţia pâna la episodul actual Descrierea simptomelor în detaliu

Tratament anterior



Boli somatice

Internări, intervenţii chirurgicale etc. O afecţiune somatică poate precipita odecompensare psihiatrică Existenţa bolilor somatice influenţeazădeciziile terapeuticeInteracţiuni medicamentoase



Antecedente HC

Componenta genetică familiala

Suportul familialVulnerabilitatea familială Factori de stres în familie

Răspunsul terapeutic la alţi membri dinfamilie



Istoricul dezvoltăriipersonale

Evenimentele cuimportanţă majoră

Se vor sublinia cele cuimplicaţii etiologice Funcţionarealongitudinală Prieteni, educaţie,

schimbări aleperformanţelor şcolare Relaţii romantice,profesionale,condamnări, petrecereatimpului liber

Sarcină, naşteri,complicaţii Consum de droguri

Dezvoltarea din copilărie Experienţe sexuale,eventuale abuzuriMaturarea sexuală,

pubertateaScopuri, obiective, carieră profesional ă



Organizareaexamenului psihiatric



CLASIFICAREA OMSICD 10

TULBURĂRI MINTALE ŞI DE

COMPORTAMENT



1. Tulburări psihice organice

2. Tulburări psihice cauzate de substanţepsihoactive

3. Schizofrenia, tulburarea schizotipală şi

tulburările delirante

4. Tulburările afective

5. Tulburările nevrotice, legate de stres şisomatoforme



6. Sindroame comportamentale asociate cu

dereglări psihologice şi factori fizici

7. Tulburările de personalitate ale adultului

8. Retardul mintal

9. Tulburări ale dezvoltării psihologice

10. Tulburări de comportament şi emoţionalecu debut în copilărie şi adolescenţă



Clasificarea clasica(Kraepelin)

1. Tulburari la limita cu normalitatea

2. Tulburari psihice majore



Tulburarile la limita cunormalitatea

NevrozeleNeurasteniaNevroza obsesivo-fobicaIsteriaNevrozele mixte (motorii)

Psihopatiile (tulb de personalitate)SchizoidaEpileptoidaParanoicImpulsiv

AnankastHistrionic

Oligofrenia gr. I



Tulburarile psihice majore

Oligofreniile gr. II si IIIPsihozele

EndogeneSchizofrenia, PMD

ExogeneFactori fizici, chimici, infectiosi, carentiali etc.

Endo-exogenePostpartum, b. endocrine, epilepsie etc.

Dementele Alzheimer, b. Pick



SEMIOLOGIESenzaţiile Percepţiile Atenţia

MemoriaGândireaLimbajulImaginaţia Stări afective Procese voliţionale Conştiinţa



SENZAŢIILE

Act psihic elementar “monomodal” derealizare a imaginii singulare a unor

însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor lumii materiale asupra organelor desimţ

Excitaţie Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi Scoarţa cerebrală =senzaţie



Este instrument de reflectarenemijlocită a lumii materiale

Reprezintă reflectarea pe plan ideal aproprietăţilor separate ale obiectelor

şi fenomenelor concrete



PERCEPŢIILE

Procese senzoriale elementare, care sedisting prin sintetism, unitate şi integritate,ele redând realitatea obiectuală în imaginide ansambluMultimodală – însuşiri multiple aleobiectelor lumii externe.

Modificări: Cantitative: hipo-, hiperestezia.Calitative: iluzii, halucinaţii.



HIPERESTEZIE: creşterea intensităţiisenzaţiilor şi percepţiilor

Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afecţiuni psihice, b. Basedow. Cenestopatiile: senzaţii penibile difuze, cusediu variabil, care apar fără o modificare

organică evidenţiabilă.

HIPOESTEZIA:Stări reactive acute, isterie, oligofrenii, sch,tulburări de conştiinţă



ILUZIILEOrice eroare cognitivă sau perceptivă. Mecanism:

Proiectarea imaginarului şi a inconştientului în actul perceptivPrelucrarea eronată a imaginilor percepute

Iluzii fiziologiceIluzii patologice:

VeridiceInterpretare delirantă Generate de un excitant real



VIZUALE:Metamorfopsii: deforamarea obiectelor şi aspaţiului perceput

Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)Porropsia (mai apropiate sau mai îndepărtate) Pareidolie (interpretare imaginativă) Falsele recunoaşteri (identificarea greşită adiverselor persoane): déjà vu, deja connu, dejavecu, jamais vu.Iluzia sosiilor: sdr. discordante

AUDITIVEGUSTATIVE ŞI OLFACTIVE (parosmie)

VisceraleDe modificare a schemei corporale: formă,mărime, greutate, poziţie.



NormalTulb. funcţionale sau leziuni ale

receptorilor, căilor de conducere,zonelor integrativeStări febrile, b. infecto -contagioase,

toxiceStări confuzionale Nevrotici (isterici, TOC)

Psihotici



AGNOZIILEDefect de integrare gnozică (de transformare a excitaţiei în senzaţie şi a acesteia înimagine perceptivă), datorită unor leziuni ale centrilor de integrare. A. vizuală (cecitatea psihică):nu recunoaşte semnificaţiei obiectelor, imaginilor saupersoanelor familiare.

Leziuni LOA. obiectelor animate (a. fizionomiei) /prosopagnozia:

nu recunoaşte persoane foarte cunoscute sau nu se recunoaşte în oglindă. A. culorilorA. simbolurilor grafice (cecitatea verbală): imposibilitatea înţelegerii limbajului scris(alexie), imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafie), dislexie.A. spaţială A. auditivă A. tactilă: amorfognozie (forma, volum), astereognozie (obiectelor ) A. schemei corporaleAsomatognozia (unul/mai multe segmente ale corpului), hemisomatognozia (negareaunei jumătăţi a corpului), anosodiaforia (indiferenţa faţă de boală), anosognozia(nerecunoaşterea bolii proprii).



HALUCINAŢIILE

Percepţie fără obiect. Halucinaţii funcţionale : percepţia unor excitanţi obiectivi determină apariţiaunor percepţii false.

zgomotele roţilor de tren voci care îl

ameninţă percepute atât timp cât există excitantulreal



Halucinoidele : fenomenepsihopatologice cu aspect halucinator

situate între reprezentări vii şihalucinaţii vagi, care nu izbutesc săconvingă pe deplin bolnavul asupraexistenţei lor reale.

Imaginile eidetice : reproiectări înexterior ale imaginilor unor obiecte,

fiinţe care au o forţă receptivădeosebit de vie, legate de trăiriafective intense şi apropiate deprezent ca desfăşurare în timp.



Halucinozele : h. a căror semnificaţiepsihopatologică este recunoscută de bolnav; cautăsă le verifice autenticitatea.

Pseudohalucinaţiile : apar spontan, incoercibil, fărăproiecţie spaţială, cu un caracter de străin şi deimpus din afară. Halucinaţii propriu -zise (psihosenzoriale):

Proiecţia spaţială: în spaţiul perceptiv sau dincolo delimitele acestuiaConvingerea bolnavului asupra “realităţii” lor “Perceperea” lor prin modalităţile senzoriale obişnuite (căiextero-, intero-, proprio- ) şi pe căi senzoriale normale (h.auditive, etc.)

Grad variabil de intensitateClaritate diferită Complexitate variabilă Durată (intermitente/comtinue) Rezonanţă afectivă



H. exteroceptive:Auditive: (afecţiuni ORL, b. neurologice, st. confuzionale,deliruri toxice şi infecţioase, depresie, sch, parafrenie, aurăepileptică)

ElementareComuneVerbale

Vizuale: (surmenaj, neurastenie, af. Oftalmologice,neurologice)

ElementareComplexeScenice: statice (panoramice), în mişcare(cinematografice)

Autoscopice: subiectul îşi percepe vizualpropriul corp, părţi din corp, organe. “imagineadublă” Olfactive şi gustative: tactile



H. interoceptive:Senzaţia existenţei unei fiinţe în corp sau

a schimbării poziţiei unor organe, aobstruării sau perforării lor, transformăriiorganismului.

H. proprioceptive:H. motorii sau kinestezice: impresii demişcare sau de deplasare a unor

segmente sau ale corpului în întregime.



Pseudohalucinaţiile

Nu se confundă de obicei în totalitatecu reprezentarea imaginilor unor

obiecte şi fenomene reale Nu se proiectează în afară, se petrec în minte, în cap, în interiorul corpului.

Sunt convinşi de realitatea existenţeilor, acţiuni impuse din afară



Pseudohalucinaţiile auditive: Aude ceea ce citeşte fără voce şi crede

că o persoană străină pronunţă cuvintele în “capul lui” P. vizuale:

apar în spaţiul perceptiv Imagini izolate/ scene panoramice

P. gustative şi olfactive P. interoceptive: “lipsă de libertate

interioară”, “stăpânire interioară” P. motorii sau kinestezice



ATENŢIA

Orientează şi concentrează activitateapsihică spre un anumit grup limitat de

obiecte şi fenomene, cu scopul de aasigura condiţiile de claritate agrupului de imagini percepute, cât şidelimitarea lor netă de câmpulperceptiv.



HIPERPROSEXII: st. maniacale,depresii, cenestopaţi, hipocondriaci,fobici, obsesionali.

HIPOPROSEXII, APROSEXII:St. confuzionale, anxietate, surmenaj,oligofrenii, demenţe, sch.



MEMORIA

Proces psihic al orientării retrospective,realizat prin întipărire (fixare), păstrare(conservare) şi evocare (reactualizare).

HIPERMNEZIA:HIPOMNEZIA:Surmenaj, stări nevrotice, oligofrenii, st. deinvoluţie

AMNEZIILE:Anterograde: evenimentele trăite după debutulboliiRetrograde: se întind progresiv spre trecut



PARAMNEZIILE

Amintiri deformate, false,neconcordante cu realitatea fie sub

aspect cronologic, fie sub aspectullisei de legătură cu realitatea obiectivătrăită în prezent sau în trecut debolnav.



CRIPTOMNEZIA: nerecunoaşterea, ca fiindstrăin, a unui material literar, muzical,ştiinţific, pe care bolnavul l -a citit sau l-a

auzit în realitate, dar pe care în mod iluzoriu îl consideră al lui propriu.

FALSA IDENTIFICARE/ RECUNOAŞTERE: arecunoaşte ceea ce de fapt bolnavul nucunoaşte.

Surmenaj, st. maniacale, schizofrenii.ILUZIE DE NERECUNOAŞTERE: recunoaştepersoane pe care nu le- a cunoscut şi nueste sigur că recunoaşte persoane pe carele-a cunoscut.



ALLOMNEZIILE

PSEUDOREMINISCENŢE:reproducerea unor evenimente realedin trecut pe care acesta le trăieşte caevenimente prezente.CONFABULAŢIILE / H. DE MEMORIE:reproducerea unor evenimenteimaginare, bolnavul fabulând asupratrecutului cu convingerea că îl evocă.

Nu spune adevărul, nu minte, nu ştie căminte.



ECMNEZIA: întoarcerea întregiipersonalităţi la perioade demult trăite

de bolnav.ANECFORIA: posibilitateareproducerii de amintiri pe care le

credea uitate.Reproducerea este posibilă dacă i sesugerează pacientului unul sau mai multeelemente ale acelor evenimente.



GÂNDIREA

Proces central al vieţii psihice Activitate cognitivă complexă, mijlocită şigeneralizată prin care se distinge esenţialul defenomenal, în ordinea lucrurilor şi ideilor, pebaza experienţei şi a prelucrării informaţiilor

Operaţiile g. : analiza, sinteza, comparaţia,abstractizarea, generalizarea.



Tulb. de ritm şi coerenţă: Accelerarea ritmului ideativ:

Fugă de idei (asociaţii întâmplătoare, asonanţă,rimă, localizare în timp şi spaţiu, contrastefacile)Mentismul (depănare rapidă, incoercibilă areprezentărilor şi a ideilor; au atitudine critică):st. de mare tensiune nervoasă, oboseală, intoxicaţie uşoară cucofeină, alcool, sch.,TahipsihieIncoerenţa gândirii Salată de cuvinte Verbigeraţie

Încetinirea ritmului ideativ: bradipsihie,vâscozitatea psihică, fading mental, barajideativAnideaţie: idioţie, demenţă sau epilepsie



Tulb. de conţinut: Ideea dominantă (reversibilă, sfera

normalului)Ideea obsedantă (străină, contradictoriepersonalităţii individului, îi recunoaştecaracterul parazitar, luptă pt. a o înlătura) OBSESIA:

Obsesii ideative ( b. Îndoielii, compesaţiei) Amintiri şi reprezentările obsesive

Obsesii fobice – teama nejustificată, pe care nuo poate alunga, în ciuda faptului că evită situaţiarespectivă. Obsesii impulsive – compulsiune, ritualuri



Frica de:a intra în piaţă – agorafobia,

locuri înalte – hipsofobia,locuri înguste – claustrofobia.obiecte: ascuţite – aihmofobia, de tren, vapor,apă – hidrofobiamulţime – antropofobiesingurătate – monofobiaboală – nosofobiasocietate – petofobia. ereutofobiaa nu se murdări – misofobiamoarte – tanatofobiaanimale – zoofobiaa mânca - sitiofobia



Ideea prevalentă:Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei

Neconcordantă cu realitatea şi cusemnificaţie aberantă Orientează şi diferenţiază cursul gândirii Celelalte ideii o sprijină, nu se opun ei. Concordantă cu personalitateaindividuluiTendinţa la dezvoltare şi înglobare aevenimentelor şi persoanelor din jur,potenţialitate delirantă. St. postonirice, epilepsie, alcoolism,PMD, st. predelirante.



Ideii delirante:

O judecată eronată care stăpâneşte, dominăconştiinţa bolnavului şi -i modifică comportamentul însens patologic.Este impenetrabilă la contraargumente şiinabordabilă prin confruntare, în ciuda contradicţiilor cu realitatea.Este incompatibilă cu existenţa unei atitudini critice,este lipsit de capaciatea de a-i sesiza în modconştient esenţa patologică.

Delir sistematizat: caută să impună ideiile sale realităţii,le trăieşte cu o nestrămutată convingere. D. nesistematizat: coerenţa şi stringenţa aparent logice

nu sunt aşa de puternice: slab structurat, instabil,polimorf, variabil ca tematică, fără tendinţa a seimpune realităţii.



Idei delirante:Expansive:

De mărire şi bogăţie De invenţie De reformă Filiaţie Mistice

Depresive:Persecuţie RevendicareGelozieRelaţie Autoacuzare

HipocondriaceTransformare şi posesiune negaţie

Mixte:Influenţă Metafizice

T lb l i ă ii



Tulb. ale comunicăriiverbale şi grafice

TULB. LIMBAJ ORAL:DISLOGII:

De formă: hiperactivitatea verbală, tahifemie, logoree,verbigeraţie, hipoactivitatea verbală, mutism (akinetic,absolut, relativ, discontinuu, electiv), mutitatea,musitaţia, mutacism, afemia (anartria): lez.neurologică. Blocaj verbal, palilalie De conţinut:

Cuvinte: neologisme active/pasive, jargonofazieFrazei: agramatism, paragramatism, embololalie,embolofazie



DISFAZII: tulb. legate de leziuni

cerebrale:Surditatea verbală Intoxicaţia prin cuvânt Amnezia verbală



DISLALII:

De sunet: R, S, Z, J.SilabeCuvinte

Balbism clonic: vorbirea repetată,sacadată: Balbism tonic: rezistenţă puternică lapronunţarea unei silabe. B. tonico-clonic.



Tulburările limbajului scris: Activităţii grafice MorfologieiSemanticii grafice



IMAGINAŢIA

Proces psihic de prelucrare, transformare şisintetizare a reprezentărilor şi ideilor, înscopul făuririi unor noi imagini şi idei.

Scăzută: ologofrenii, demenţe, st. de inhibiţie,nevroze, depresii, psihastenii.

Exaltarea imag. Intoxicaţii uşoare, st. deexcitaţie, delir cronic, sch.



Mitomania:Organizarea romanească a trăirii Alibiul existenţial SupraestimareaConduita de teamă



ClasificareImaginaţia reproductivă – proceseleimaginaţiei se desfăşoară în direcţiareconstituirii unor evenimente sau fenomene

Imaginaţia anticipativă – în direcţia produceriiunor imagini şi combinaţii noi Activitatea de creaţie – când imaginaţia

anticipativă se desfăşoară conştient în direcţiarealizării unui scop, este susţinută de oputernică motivaţie, iar produsele realizatesunt caracterizate de un mare grad deoriginalitate şi valoare socială.

E i i i i ii i i l i



Existenţa unei imaginaţii creative şi corelarea eicu diferiţi factori definesc o caracteristicăglobală de personalitate - creativitatea

Factorii creativităţii: - factori personali- factori sociali de microgrup:

- sistemul cognitiv: gândire, experienţăcognitivă, informaţii

- motivaţia - factori volitivi: perseverenţa, curajul

confruntării, tenacitatea - aptitudinile- atitudinile- factori sociali de microgrup



AFECTIVITATEA

Procesele afective reflectă relaţia dintresubiect şi obiect, dintre subiect şisituaţiile/împrejurările de viaţă ale

acestuia, prezente, evocate sauproiectate.

Formele afectivităţii sunt stări, relaţii,comportamente ce reflectă raportuldintre motive şi condiţiile obiective sauimaginare.



Clasificare

Afectele sunt procese afective primare,simple, impulsive – mânia, groaza, frica,spaima.

Sunt de scurtă durată, puternice, foarte intense, violente cuapariţie bruscă şi desfăşurare impetuoasă, cu manifestărideosebit de vii în comportament.



Emoţiile – se caracterizează prin duratăscurtă, intensitate, cu desfăşurare

tumultoasă sau calmă, cu orientarebine determinată; au caracter situativ şisunt active.

Dispoziţia – stare afectivă difuză, deintensitate medie, durată variabilă.Dacă se prelungeşte se poatetransforma în trăsături de caracter,creează un fond general: optimist saupesimist.



Sentimentele : sunt trăiri afectiveintense, de lungă durată, au mare gradde stabilitate şi generalitate -> atitudiniafective

Intelectuale : curiozitatea, mirarea,dragostea faţă de cunoaştere Estetice : reflectarea frumosului în viaţă,

natură, societate Morale : reflectă atitudinea pozitivă saunegativă faţă de propriile acţiuni sau alealtora, responsabilitatea, datoria.



Pasiunile :

se deosebesc de sentimente prinintesitatea trăirii afective, gradul de

stabilitate şi forţa de angajare apersonalităţilor.mobilizează întregul comportament cătreacţiune



Instinctele - reflexe înnăscutecomplexe:

Alimentar De apărare De reproducere: sexual şi matern



VOINŢA

Procesul care orientează activitateapsihică spre realizarea unui scop, înmod deliberat ales şi pentru obţinereacăruia elaborează operaţiuni şi activităţide depăşire a unor rezistenţe ce aparţincondiţiei subiective şi de mediu

relaţional Stare subiectivă de trecere conştientă dela o idee sau raţionament la o activitate

sau la inhibiţia unei activităţi

Secvenţele unui act de



Secvenţele unui act devoinţă

Formularea scopuluiDisputa motivelor

Adoptarea hotărârii Îndeplinirea acţiunii Angajarea în acţiune



Voinţa pe tot parcursul dezvoltăriipersonalităţii se manifestă prin:

activitate şi conduite motorii



DISABULIA: dificultatea de a trece la oactiune, insotita de o nota afectiv-negativaPARABULIA: insuficienta volitionala insotitasau chiar determinata de dorinte saupulsiuni paralele

IMPULSIVITATEA: insuficienta vointeipasiveRAPTUSURILE ANXIOASE



Semiologia constiinteiConstiinta: reprezinta cea mai inalta formade reflectare a realitatii obiective.Plan fiziologic: functia acelor reg. corticale

in stare de functionare optimaPlan psihologic: procesul de reflectare apropriului eu si a lumii inconjuratoare

STAREA DE CONSTIIENTA: exprima atatcapacitatea si claritatea reflectarii, cat siintelegerea realitatii obiective in momentulrespectiv.



Tulburari cantitative

St. obtuzie: ridicarea pragurilor senzoriale,dificultati asociative, pierderea supletei si

mobilitatii ideative, dificultatea de a-sipreciza si formula ideile.St. hebetudine: dezinsertia bolnavului din

realitate, atitudine de perplexitateSt. torpoare: usoara dezorientare,hipokinezie, scaderea tonusului afectivo-volitional



Tulburari cantitative

St. obnubilare: coborarea tonusuluifunctional al intregului psihism

St. stupor: confuzie si activitateapsihomotorie pare suspendatast. sopor: somnolenta accentuata

St. coma: pierdere completa a constiintei



Tulburari calitative

Tip delirantSt. oneiroida: visul in gandirea vigila

St. amentiva: dezorientare totala,incoerenta gandirii e maxima, st de agitatieSt. crepusculara: profunda alterare a

reflectarii senzoriale cu pastrareaautomatismelor motorii care da un aspectordonat actelor comportamentaale

semiologie 2.ppt

Documents