şi - umfiasi.ro de medicina... · obicei, care depăşeşte controlul voluntar ... diagnostic and...

Dependenţa de tutun

şi

strategiile terapeutice

pentru renunţarea la fumat

ursulet

Typewritten text

Conf. dr. Postolache Paraschiva Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" Iași

Sumar

Impactul asupra morbidităţii

– Epidemiologia fumatului

– Impactul fumatului

– Beneficiile renunţării la fumat

Mecanismele dependenţei de tutun

– Dependenţa de nicotină şi comportamentele asociate

Abordări terapeutice curente

– Non-farmacologice: consiliere şi asistenţă medicală

– Farmacoterapia dependenţei de nicotină

Prevalenţa fumatului la adulţi vs

tineri: tinerii sunt de asemenea

expuşi la risc

*Tineri bărbaţi/femei = elevi de 15 ani care fumează ţigarete.

1. Shafey O, et al (eds). Tobacco Control Country Profiles 2003, American Cancer Society, Atlanta, Georgia, 2003. Disponibil la: http://www.who.int/tobacco/globaldata/countryprofiles/en/. 2. Mackay J, et al. The Tobacco Atlas. Second Edition. American Cancer

Society Myriad Editions Limited. Atlanta, Georgia, 2006. Disponibil şi online la: http://www.myriadeditions.com/statmap/.

1,25 miliarde fumători la nivel mondial1-2

Adulţi2

Bărbaţi tineri2

Femei tinere2

US

22%

18%

12%

Australia

17%

24%

23%

Belarus

27%

36%

28%

Argentina

29%

16%

28%

Canada

20%

16%

14%

Egipt

29%

6%

3%

Franţa

25%

26%

27%

Irlanda

27%

20%

21%

Venezuela

29%

5%

6%

Iran

11%

2%

N/A Kenya

11%

8%

4%

Suedia

18%

11%

19%

Filipine

24%

10%

3%

Portugalia

21%

18%

26%

Africa de Sud

16%

15%

8%

Rusia

35%

27%

19%

Spania

32%

24%

32%

Italia

24%

22%

25%

Germania

33%

32%

34%

Fumatul: principala cauză

modificabilă de boală şi deces1

Cancer Pulmonar (#1)* Leucemie (LMA,LLA, LLC)2-4

Cavitate bucală/faringe Laringian Esofagian Stomac Pancreatic Rinichi Vezical Cervical

Cardiovascular Boală cardiacă ischemică (#2)* Accident vascular cerebral – Demenţă vasculară5

Boală vasculară periferică6

Anevrism de aortă abdominală

Respirator BPOC (#3)* Pneumonie Control dificil al astmului

Principalele 3 cauze de deces legat de fumat, în SUA #1 Cancer pulmonar

#2 Boală cardiacă ischemică #3 BPOC

Reproducere Greutate mică la naştere Complicaţii ale sarcinii Fertilitate redusă Sindromul de moarte subită a sugarului

Altele Complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale/ Vindecare deficitară a rănilor Fracturi de şold Densitate osoasă scăzută Cataractă Ulcer peptic†

*Pricipalele 3 cauze de deces legat de fumat. †La pacienţi Helicobacter pylori pozitiv. LMA = Leucemie mieloidă acută; LLA = leucemie limfoidă acută; LLC = leucemie limfoidă cronică; BPOC = boală pulmonară obstructivă cronică; SMSS =sindromul de moarte subită a sugarului.

1. Surgeon General’s Report. The Health Consequences of Smoking; 2004. 2. Sandler DP, et al. J Natl Cancer Inst. 1993;85(24):1994-2003. 3. Crane MM, et al. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 1996;5(8):639-644. 4. Miligi

L, et al. Am J Ind Med. 1999;36(1):60-69. 5. Roman GC. Cerebrovasc Dis. 2005;20(Suppl 2):91-100. 6. Willigendael EM, et al. J Vasc Surg. 2004;40:1158-1165.

Decese anuale induse de

consumul de tutun: estimări pe

plan mondial

Canada

>25%

Australia

20%-24%

UK

>25% Germania

>25% China & Taiwan

10%-14%

Brazilia

15%-19%

% din totalul deceselor atribuite tutunului*

*Estimări regionale la nivelul anului 2000 la bărbaţi cu vârsta >35 ani.

1. Mackay J, Eriksen M. The Tobacco Atlas. Second Ed. Organizaţia Mondială a Sănătăţii; 2006.

SUA

>25%

Mexic

15%-19%

Argentina

15%-19%

Spania

>25%

Federaţia Rusă

>25%

Suedia

>25%

Turcia

>25%

Fumatul scade supravieţuirea în

medie cu 10 ani

Rezultatele unui studiu efectuat pe medici fumători de sex masculin din

Marea Britanie

1. Doll R, et al. BMJ. 2004;328:1519–1527.

10 ani

24

4

26

59

81

94

100

80

60

40

20

0

40 50 60 70 80 90 100

97 91

81

59

2

Vârsta (ani)

Supravieţuirea la

fiecare vârstă (%)

Medici fumători

Medici nefumători

Ce conţine o ţigară?

Fumul de ţigară: ≥ 4000 substanţe chimice, ≥ 250 substanţe toxice sau

carcinogene1

Nicotina determină dependenţă, dar nu este carcinogenă3

Fumatul ţigărilor cu mai puţin gudron şi nicotină nu asigură nici un beneficiu4

Solvenţi industriali Toluen

Gazele de eşapament Monoxid de carbon

Bateriile auto Cadmiu

Otrava de furnici Arsenic

Gazul de brichetă Butan

Diluanţi de vopseluri Acetonă

Se găseşte şi în… Substanţe chimice în fumul de tutun2

1. National Toxicology Program. 11th Report on Carcinogens; 2005. Disponibil la: http://ntp -server.niehs.nih.gov. 2. Mackay J, Eriksen M. The Tobacco Atlas. Organizaţia Mondială a Sănătăţii; 2006. 3. Harvard Health Letter. May 2005. 4. Surgeon

General’s Report. The Health Consequences of Smoking; 2004.

Beneficii potenţiale pe termen

lung ale renunţării la fumat

1. CDC. Surgeon General Report 2004: http://www.cdc.gov/tobacco/sgr/sgr_2004/sgranimation/flash/index.html. American Cancer Society. Guide to Quitting Smoking. Available at: http://www.cancer.org. Accessed June 2006. 2. American Cancer Society. Guide to Quitting Smoking. Available at: http://www.cancer.org. Accessed June 2006. 3.US

Department of Health & Human Services. The Health Benefits of Smoking Cessation: A Report of the Surgeon General. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Office on Smoking and Health. 1990. Available at:

http://profiles.nlm.nih.gov/NN/B/B/C/T/. Accessed July 2006.

Funcţia pulmonară se poate

îmbunătăţi cu diminuarea tusei, a congestiei sinusale, fatigabilităţii şi

dispneei

3 lu

ni

Riscul de cancer pulmonar este de 30-50% din al celor

ce continuă să fumeze

Ren

un

ţare

BC: riscul adiţional este redus cu 50% printre ex-fumători

Riscul bolii coronariene (BC) este similar cu al nefumătorilor

Riscul de accident vascular cerebral revine la nivel similar

cu al nefumătorilor la 5-15 ani după renunţare

1 a

n

5 a

ni

10

an

i

15

an

i

La orice vârstă, renunţarea la fumat

poate creşte speranţa de viaţă

1. Doll R, et al. BMJ. 2004;328:1519–1527.

Rezultatele unui studiu efectuat pe medici bărbaţi fumători din Marea Britanie

55-64 ani

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

40 50 60 70 80 90 100

Vârsta (Ani)

Vârsta la renunţare

Supravieţuirea

la fiecare vârstă (%)

60

Nefumători

Fumători de ţigarete



1. Doll R, et al. BMJ. 2004;328:1519–1527.


0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

40 50 60 70 80 90 100

Vârsta (Ani)

45-54 ani Vârsta la renunţare

Nefumători


Supravieţuirea

la fiecare vârstă (%)

50



1. Doll R, et al. BMJ. 2004;328:1519–1527.

• Cu cât se renunţă la fumat mai devreme, cu atât beneficiile par să fie mai

importante


0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

40 50 60 70 80 90 100

Vârsta (Ani)

Supravieţuirea

la fiecare

vârstă (%)

40

35-44 ani Vârsta la renunţare

Nefumători


Riscul de boală cardiovasculară

(BCV) este diminuat prin renunţarea

la fumat

Renunţarea la fumat este asociată cu:

– Scăderea cu 36% a mortalităţii de toate cauzele la pacienţii cu boală coronariană (BC) 1

– Scăderea evenimentelor cardiovasculare la pacienţii cu afecţiuni cardiace, chiar şi la cei care au renunţat recent2

*Def iniţi ca fumători declaraţi care au test negativ la cotinină.

1. Critchley JA, Capewell S. JAMA. 2003;290:86-97. 2. Twardella D et al. Eur Heart J. 2004;25:2101–2108.

0.71 0.64

0.44

1.00

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

Fumători Renunţare recentă la

fumat*

Foşti fumători Nefumători

Odds Ratio

Fumatul şi funcţia

pulmonară

Renunţare la 45 ani

Renunţare la 65 ani

100

75

50

25

0

25 50 75

Deces

Invaliditate

Vârsta (ani)

Nu au fumat niciodată

Fumat regulat

Adaptat după Fletcher C, Peto R. Br Med J. 1977;1:1645-1648.

Fumatul presupune o complexă interacţiune

între factori biologici şi de mediu

Fumatul = DEPENDENŢĂ:

Psiho-comportamentală

Socială

Biologică

Mecanismele dependenţei

de tutun

Acţiunile nicotinei la nivelul sistemului nervos central

Efectele neurobiologice şi fiziologice ale dependenţei

de tutun

Simptomele de sevraj

De ce fumează oamenii?

Încă din 1988, raportul Ministerului Sănătăţii din SUA preciza1:

– Dependenţa este comportamentul vicios de utilizare a unor substanţe, în ciuda efectelor

dăunătoare asupra individului sau societăţii; comportamentele de căutare a drogului pot prima în faţa priorităţilor importante

– Dependenţa persistă contrar dorinţei de a renunţa şi chiar a tentativelor repetate de a renunţa

Majoritatea oamenilor fumează în principal din cauza dependenţei de nicotină2

Există o relaţie clară între fumat, receptorii nicotinici şi dependenţă2

1. Centers for Disease Control and Prevention. The Health Consequences of Smoking: Nicotine Addiction; A

Report of the Surgeon General. Washington DC: US Department of Health and Human Services; 1988. 2. Jarvis

MJ. BMJ. 2004;328:277-279.

Dependenţa – dependenţa psihologică şi fiziologică de o substanţă sau un

obicei, care depăşeşte controlul voluntar

– Stedman’s Medical Dictionary

Nicotina stimulează

eliberarea de dopamină

Nicotina activează receptorii nicotinici α4β2 din aria tegmentală

ventrală (ATV) ceea ce determină o eliberare de dopamină din

nucleul accumbens (nAcc). Aceasta generează

satisfacţia/recompensa pe termen scurt legată de fumat.

D

Aria

tegmentală

ventrală

Nucleus

Accumbens

Adapted f rom Picciotto MR, et al. Nicotine and Tob Res. 1999: Suppl 2:S121-S125.

D Receptor nicotinic 4 2 Nicotină Dopamină

Recompensă

D

D

D

Axon

Ciclul dependenţei de nicotină

Nicotina se absoarbe rapid şi ajunge la creier în 10-15

sec, unde determină creşterea eliberării de dopamină

Dopamina conferă o stare de plăcere şi calm (sistemul

de recompensă al fumătorului)

Scăderea nivelului de dopamină dintre ţigări determină

simptome de iritabilitate şi stres caracteristice sevrajului; fumătorul simte nevoia imperioasă de

nicotină pentru a reinstaura starea de plăcere şi calm

Consumul cronic de nicotină, conducând la legarea

competitivă a acesteia de receptorii nicotinici acetilcolinergici, determină creşterea numărului,

activarea prelungită şi desensibilizarea acestora, ceea ce creează dependenţă

Pe măsură ce nivelul nicotinei scade, receptorii se decuplează, determinând hiperexcitabilitate care

provoacă nevoia imperioasă de a fuma

1. Jarvis MJ. BMJ. 2004; 328:277-279. 2. Picciotto MR, et al. Nicotine and Tob Res. 1999: Suppl

2:S121-S125.

Dopamină

Nicotină

Dependenţa de nicotină: o condiţie

medicală cronică recidivantă

Dependenţă reală de drog1

Necesită intervenţie clinică pe termen lung, ca oricare altă

dependenţă

– Este importantă recunoaşterea naturii cronice a dependenţei de

nicotină2

• Clinicianul trebuie să trateze dependenţa de tutun pe termen lung

• Această afecţiune este comparabilă cu diabetul, hipertensiunea sau

dislipidemia şi necesită consiliere, suport şi farmacoterapie adecvată

Recăderile sunt:

– Frecvente1,2

– Datorate dependenţei, nu eşecului individului3

• Abstinenţa de la fumat pe termen lung la cei care încearcă să renunţe singuri† =

3%–5%

• Majoritatea reiau fumatul în primele 8 zile

1. Fiore MC, Bailey WC, Cohen SJ, et al. Clinical Practice Guideline: Treating Tobacco Use and Dependence. US

Department of Health and Human Services. Public Health Service; June 2000. Available at:

www.surgeongeneral.gov/tobacco/default.htm. 2. Jarvis MJ. Why people smoke. BMJ. 2004;328:277-279.

Sindromul de sevraj: o combinaţie de

stări fizice şi psihice care fac dificilă

renunţarea la fumat1,2

Nelinişte sau nerăbdare

(<4 săptămâni)2

Creşterea apetitului sau

creştere ponderală

(>10 săptămâni)2

Sindromul de sevraj

Anxietate (poate creşte sau scădea în timpul

renunţării)1,2

Stări depresive sau disforice

(<4 săptămâni)2

Iritabilitate, frustrare sau furie

(<4 săptămâni)2

Dificultăţi de concentrare

(<4 săptămâni)2

Insomnie/ perturbări ale

somnului

(<4 săptămâni)2

1. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, IV-TR. Washington, DC: APA; 2006: Disponibil la

http://psychiatryonline.com. Accessed November 7, 2006. 2. West RW, et al. Fast Facts: Smoking Cessation.

1st ed. Oxford, United Kingdom. Health Press Limited. 2004.

Abordări terapeutice curente

Abordări actuale ale tratamentului dependenţei de tutun

– Terapii non-farmacologice

– Terapii farmacologice

Cei mai mulţi dintre fumători

doresc să renunţe la fumat

Mai mult de 70% dintre fumătorii din SUA au încercat să renunţe1

– Aproximativ 46% încearcă să renunţe în fiecare an

– Sub 5% dintre cei care încearcă să renunţe sunt abstinenţi după un an

– Procente similare în ţările cu programe implementate de control al fumatului (ex, Australia, Canada, Marea Britanie)2

• 30 - 50% încearcă să renunţe; <5% reuşesc abstinenţa pe termen lung

Unii fumători reuşesc după tentative repetate3

– Eşecurile trecute nu împiedică succesele viitoare

– Durata abstinenţei în trecut este corelată cu succesul renunţării

1. Fiore MC, et al. US Department of Health and Human Services. Public Health Service. June 2000. 2. Foulds J,

et al. Expert Opin Emerg Drugs. 2004;9:39–53. 3. Grandes G, et al. Br J Gen Pract. 2003;53:101–107.

Majoritatea fumătorilor sunt

dispuşi să încerce din nou

Dintre fumătorii care s-au reapucat după o tentativă de renunţare: – 98% doresc să încerce din nou

– 50% imediat

– 28% într-o lună

Dintre cei dornici să încerce imediat – Procentul nu diferă în funcţie de timpul de la ultima tentativă

Unii fumători preferă să aştepte o perioadă de timp până să încerce din nou

1. Joseph A, et al. Nicotine Tob Res. 2004;6:1075–1077.

Principalele organizaţii mondiale de sănătate recunosc rolul medicului în

renunţarea la fumat

National Institute for Health and Clinical Excellence4

“Numeroase dovezi de clasa 1A …susţin eficienţa consilierii medicale ca intervenţie ţintită în vederea renunţării la fumat.”

Asociaţia Medicală Americană1

“Dependenţa de tutun este o boală cronică, similară diabetului sau

hipertensiunii şi necesită o abordare terapeutică pe termen

lung din partea medicilor, pentru a-i ajuta pe pacienţi să renunţe."

Iniţiativa “Stop fumatul!” a Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii3

“Personalul medical constituie exemple şi mentori pentru pacienţi

şi, în consecinţă, trebuie să se abţină de la fumat… consilierea

medicală creşte numărul tentativelor de renunţare, atât

imediat cât şi la distanţă."

The American Academy of Family

Physicians (AAFP)2

" AAFP...încurajează puternic pe toţi membrii şi personalul său să:

Evite fumatul şi utilizarea

produselor de tutun în viaţa personală.

Să afle şi să confirme consumul de tutun în antecedentele

personale patologice ale oricărui pacient.

Să ofere consiliere şi tratamente cu eficienţă dovedită tuturor

pacienţilor care consumă tutun."

Personalul medical împotriva fumatului1

“Efectele negative ale fumatului constituie una dintre cele mai

urgente probleme de sănătate din Europa. Fiecare medic are o

datorie şi responsabilitate faţă de pacienţii săi în această privinţă.”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii1

“Sfaturile şi tratamentele oferite de personalul medical sunt un factor major în iniţierea tentativelor de

renunţare la fumat şi a succesului acestora."

1. American Cancer Society. Tobacco control strategy planning, companion guide #2: Engaging doctors in tobacco control. Avail able at: http://strategyguides.globalink.org/doctors.htm. Accessed July 2006. 2. The American Academy of Family Physicians. Tobacco use, prevention and cessation. Available at: http://www.aafp.org/online/en/home/policy/policies/t/tobacco.printerview.html. Accessed July 2006. 3. Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Mayo report on addressing the worldwide tobacco epidemic through effective, evidence-based treatment. Report of an expert meeting, March 1999, Rochester (Minnesota) USA. Available at: http://www.who.int/tobacco/resources/publications/mayo/en/print.html. Accessed July 2006. 4. National Institute for Health and Clinical Excellence. Brief interventions and referral for smoking cessation in primary care and other settings. Available at: www.nice.org.uk/page.aspx?o=299611. Accessed August 2006.

Terapii non-farmacologice:

consiliere şi suport

– Toţi fumătorii trebuie:

• Sfătuiţi să renunţe (cei“5A”)

• Să li se ofere asistenţă indiferent de motivaţie

– Trei tipuri de terapii non-farmacologice sunt eficace

• Consiliere practică (rezolvarea problemelor/deprinderea de abilităţi)

• Suportul social ca o parte a tratamentului

• Asigurarea suportului social în afara tratamentului

– Eficacitatea creşte cu cât tratamentul este mai intensiv

1. Pisinger C, et al. Prev Med. 2005;40:278-284. 2. Fiore MC, et al. Clinical Practice Guideline: Treating Tobacco

Use and Dependence. US Department of Health and Human Services. Public Health Service; June 2000. Available

at: www.surgeongeneral.gov/tobacco/default.htm.

3. National Institute for Health and Clinical Excellence. Brief interventions and referral for smoking cessation in

primary care. Available at: www.nice.org.uk/page.aspx?o=299611. Accessed September 2006.

Modelul “5A” de abordare a

fumătorului

Ask (întreabă) despre consumul de tutun

Advise (sfătuieşte) să renunţe

Assess (evaluează) dorinţa de a renunţa

Assist (asistă) în încercarea de a renunţa

Arrange (organizează) perioada de urmărire

1. Fiore MC, et al. US Department of Health and Human Services. Public Health Service. June 2000.

Eficacitatea creşte cu

intensitatea tratamentului

22,1 (19,4, 24,7) 2,3 (2,0, 2,7)

Consiliere de intensitate crescută

(peste 10 minute)

16,0 (12,8, 19,2) 1,6 (1,2, 2,0)

Consiliere de intensitate scăzută

(3 – 10 minute)

13,4 (10,9, 16,1) 1,3 (1,01, 1,6)

Consiliere minimă

(sub 3 minute)

10,9 1,0 (neutru) Comunicare absentă

Rata estimată de

abstinenţă (95% IC)

Probabilitate

estimată (95% IC*) Nivelul de comunicare medic-pacient

Fiore MC, et al. Clinical Practice Guideline: Treating Tobacco Use and Dependence. US Department of Health

and Human Services. Public Health Service; June 2000. Available at:

www.surgeongeneral.gov/tobacco/default.htm.

* IC = Interval Confidenţă

Politica smokefree

Introducerea interdicţiei de a fuma în public:

a crescut numărul celor care declară că au

încercat să renunţe de 3,12 ori

Effect of smoking regulations in local restaurants on smokers’

anti-smoking attitudes and quitting behaviours

Alison B Albers, Michael Siegel, Debbie M Cheng, Lois Biener, Nancy A Rigotti

Tobacco Control 2007;16:101–106. doi: 10.1136/tc.2006.017426

Pictograme

Procentul celor care afirmă că etichetarea este un motiv pentru a

renunţa la fumat:

- 45% pentru imagini (Canada)

- 31% pentru chenar (Australia)

Procentul celor care afirmă că s-au oprit din a fuma o ţigară datorită

etichetării:



Procentul celor care afirmă că etichetele i-au determinat să se

gândească des şi foarte des la riscurile fumatului a fost:



Farmacoterapia dependenţei

de tutun

Terapia de substituţie nicotinică (TSN)1

– Cu acţiune prelungită1-3

• Plasturi

– Cu acţiune scurtă1-3

• Gumă de mestecat

• Inhalator

• Spray nazal

• Tablete sublinguale/masticabile

Antidepresive4

– Bupropion SR4

Champix® (tartrat de vareniclină)

1. Silagy C, et al. Cochrane Database Syst Rev. 2004;(3):CD000146. 2. Stead L, et al. Int J Epidemiol.

2005;34:1001–1003. 3. Henningf ield JE, et al. CA Cancer J Clin. 2005;55:281-299.

4. Hughes JR et al. Cochrane Database Syst Rev. 2004;(4):CD000031.

Bupropionul

(Zyban, Wellbutrin)

Acţionează asupra receptorilor pentru

nicotină de la nivelul creierului,

blocându-le activitatea, DAR

acţiunea este incomplet

demonstrată

Face parte din clasa antidepresivelor

Reducerea senzaţiei acute

de nevoie de ţigară

Inhibă senzaţia de foame -

creşterea în greutate este mai

mică

Bupropionul

(Zyban, Wellbutrin)

Contraindicaţii:

– diabet zaharat,

– epilepsie, traumatisme craniene,

– alte condiţii cu risc convulsivant crescut;

– sarcina şi alăptarea;

– tinerii

– Nu se consumă alcool în timpul administrării medicamentului

– Reacţii adverse:

• minore: insomnie, uscăciune a gurii

• majore: crize convulsive (1 la 1000 patienti)

SUBSTITUENŢII DE NICOTINĂ

Pastile (gume ) cu nicotină

– eficacitate: 1,6 x grupul de

control

– eficacitatea depinde de

absorbţia nicotinei la nivelul

mucoasei bucale

– posologie: aprox. 15 pastile/zi

– efecte nedorite: locale (dinţi,

gingii) şi gastro- intestinale

– vânzare liberă


Plasturi (patch) transdermici

– eficacitate: 2,1 x grupul de control

– cea mai lentă rată de eliberare =

cel mai risc de dependenţă

– posologie: 1 patch/ zi (16 sau 24

h)

– durata tratamentului: maximum

3 luni

– efecte nedorite: locale (cutanate)

– combinare posibilă cu forme cu acţiune rapidă

– vânzare liberă


Spray nasal:


– absorbţie foarte rapidă la nivelul

mucoasei nazale - risc de

dependenţă

– posologie: aproximativ 40 doze/zi

– efecte nedorite: locale (rinoree,

strănut, iritaţie faringiană)

– doar cu reţetă


Inhalantul cu nicotină:


– posologie: aproximativ 12 doze/zi

– utilizare: inhalare orală

intermitentă (eficacitatea depinde

de rata absorbţiei prin mucoasa

bucală)

– efecte nedorite: tuse

– se poate combina cu patch-ul



Pastile sublinguale:

– eficacitate: 1,5 x grupul de

control (?)

– posologie: aproximativ 30

pastile/zi

– utilizare: se dizolvă în cavitatea

bucală, fără mestecare

– efecte nedorite: iritaţie locală


Terapia de Substituţie Nicotinică

Reduce semnificativ simptomele de sevraj

Previne “cravings”

Oferă o oarecare substituţie gestuală

Efecte adverse – minore, predominant locale

Dependenţă: nesemnificativă

Fără contraindicaţii majore, doar precauţie: gravide, IMA recent,

AVC recent, eczeme

Eficacitatea TSN versus non-

intervenţie

TSN cu suport minimal Efect 95% CI

Gumă cu nicotină 5% 4 – 6%

Plasture cu nicotină 5% 4 – 7%

TSN cu suport intensiv Efect 95% CI

Gumă cu nicotină 8% 6 – 10%

Plasture cu nicotină 6% 5 – 8%

Tabletă sublinguală 8% 1 – 14%

Spray nazal 12% 7 – 17%

West R, McNeill A and Raw M. Thorax 2000; 55: 987-999.

Silagy C, et al. Nicotine replacement therapy for smoking cessation. Cochrane Database Syst Rev 2002; 1.

Vareniclina (Champix)

Este un agonist parţial al receptorilor neuronali pentru nicotină – subtipurile şi implicate în:

apariţia nevoii acute de a fuma

în menţinerea autoadministrării şi

menţinerea tonusului simpatic.

Rata de succes:

de 2,4 ori mai mare decât la placebo

la 1 an, 41% erau încă abstinenţi faţă de 29% pentru bupropion

Aprobat de FDA în luna mai 2006 şi de Agenţia Europeană a Medicamentului în septembrie 2006

Champix® : un agonist parţial de

receptor 4 2 cu înaltă selectivitate

1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine

and Tobacco. 2005. Prague, Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

Legarea nicotinei de receptorul nicotinic 4 2 din ATV* determină eliberarea de dopamină la nivelul nAcc

Champix® este un agonist parţial de receptor nicotinic 4 2, un compus cu acţiune dublă, agonistă şi

antagonistă. Determină atât o eliberare de dopamină (mai mică decât în cazul nicotinei) la nivelul nAcc prin stimularea dinspre ATV, cât şi împiedicarea legării nicotinei de receptorii 4 2.

Nicotină Champix®

*ATV = aria tegmentală ventrală

Informaţii de prescriere

pentru Champix®

Indicat pentru renunţarea la fumat la adulţi

Durata tratamentului este de 12 săptămâni

La pacienţii care au reuşit să renunţe la finalul primelor 12 săptămâni, poate fi luată în considerare o etapă suplimentară de 12 săptămâni de tratament

Champix® este disponibil pentru administrare orală în 2 concentraţii: 0,5 şi 1,0 mg;

1 mg de două ori pe zi Ziua 8 – Încheierea tratamentului:

0,5 mg de două ori pe zi Zilele 4 – 7:

0,5 mg o dată pe zi Zilele 1 – 3:

1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix®

Paşi de titrare:

Champix® a scăzut semnificativ simptomele de

sevraj, necesitatea imperioasă şi efectele stimulante

ale fumatului comparativ cu placebo1,2

: Scor semnificativ mai mic comparativ cu placebo; : Scor semnificativ mai mare comparativ cu placebo.

1. Jorenby DE, et al. JAMA. 2006;296:56-63. 2. Gonzales D, et al. JAMA. 2006;296:47-55.

Creşterea apetitului

Insomnie

Nelinişte

Stare afectivă negativă

Satisfacerea dorinţei prin fumat

Recompensa psihologică

Satisfacţia fumatului

Necesitatea imperioasă de a fuma

(MNWS)

Studiul

22

Studiul

11

Studiul

22

Studiul

11

Bupropion Champix®

Sevraj

Stimulare

Dorinţă

Deoarece renunţarea la fumat, cu sau fără farmacoterapie, a fost asociată cu exacerb area afecţiunilor

psihiatrice subiacente, este necesară atenţie sporită în cazul pacienţilor cu antecedente de afecţiuni

psihiatrice.

Studii comparative:

evenimente adverse (EA)1-3

Cele mai frecvente EA (Champix® ) ≥5% comparativ cu placebo

12,8 21,9 14,0 12,4 21,2 14,3 Insomnie

Ameţeli

5,5 5,5 10,3 3,5 5,9 13,1

12,2 14,3 15,5 12,6 7,9 12,8

5,8 5,8 6,0 7,1 7,4 6,4

Vise anormale

Cefalee

8,4

75,9

17,2

6,9

12,5

65,9

29,3

4,9

28,1

71,4

26,5

2,0

9,7

90,9

9,1

0

7,4

56,0

40,0

4,0

29,4

71,3

23,8

5,0

Greaţă

uşoară*

moderată*

severă*

% % % % % %

Placebo N=344

Bupropion N=329

Champix® N=349

Placebo N=340

Bupropion N=340

Champix® N=343

Studiul 2 Studiul 1

*Este posibil ca însumarea valorilor să dea un rezultat 100%, din cauza rotunjirilor.

1. Jorenby DE, et al. JAMA. 2006;296:56-63. 2. Gonzales D, et al. JAMA. 2006;296:47-55.

3. Tonstad S, et al. AHA. 2006.

Rimonabant

Blocant al receptorilor canabinoizi de tip CB1 implicaţi în

procesul autoadministrării şi al oferirii senzaţiei de

recompensă.

Rata de succes la 10 săptămâni:

28% versus 16% pentru placebo.

Avantaj: indicat pentru scăderea în greutate – util pentru

diabetici

Vaccin anti-nicotinic

Datorită anticorpilor anti-nicotină care se formează,

nicotina nu mai poate trece bariera hematoencefalică

– sunt prevenite efectele de la nivelul SNC.

Teoretic: e o bună metodă de prevenire.

Practic: eficace în prevenţia reluărilor.

Nu este înregistrat

“Renunţ cu ajutor”

- Acupunctura, hipnoterapia, reflexoterapia -

Eficacitatea nu este demonstrată ştiinţific: – nu se poate face distincţia între efectul metodei în sine şi cel al

vizitelor/ discuţiilor repetate.

DAR metodele pot fi utile unor categorii anume de fumători: – Cei care vor să încerce

– Cei care fumează puţine ţigări

– Cei care au predominant o dependenţă de ordin psiho-social

– Ca metode de relaxare

White AR, et al. Acupuncture for smoking cessation. Cochrane Database Syst Rev 2002; 1.

Abbot NC, et al. Hypnotherapy for smoking cessation. Cochrane Database Syst Rev 2002; 1. USDHHS. Treating Tobacco use and dependence. A clinical practice guideline. Rockville, MD: AHQR 2000.


- Fitoterapia -

Produse pe bază de pedicuţă

– Nu există studii

– Empiric: efect de inducere a greţii, neplăcerii faţă

de gustul ţigării

– Pot fi utile celor cu dependenţă predominant

gestuală şi psiho-socială


- Materiale de informare -

Eficacitate: – diferenţa dintre cei care au primit

intervenţia şi grupul de control: 1% (CI:

0-2%)

Un oarecare beneficiu dacă

materialele sunt adaptate:

7,1 7,7

30,7

9

0

5

10

15

20

25

30

35

Light / moderate (<20 cig/day) Heavy (>20 cig/day)

Cigarettes smoked per day

% A

bs

tin

en

t a

t 4

mo

nth

s Generic materials

Tailored materials

CONCLUZII

Oamenii continuă să fumeze datorită dependenţei de nicotină

Beneficiile renunţării la fumat apar precoce şi sunt susţinute în timp

Champix® este primul produs al unei noi clase terapeutice pentru renunţarea la fumat

Champix® diminuează dorinţa de a fuma şi atenuează simptomatologia

provocată de renunţarea la fumat

Champix® are eficacitate superioară în tratarea dependenţei de nicotină faţă de terapiile existente

Peste 4.000 de fumători au primit până în prezent vareniclină (Champix®) în studii clinice

Champix® este în general bine tolerat

şi - umfiasi.ro de medicina... · obicei, care depăşeşte controlul voluntar ... diagnostic and...

Documents