~ .

-- - -- -.-

- --- ---~

Zecharia SitchinThe Lost Realms

Prefata

Editor Aldo Press, Bucure~ti

In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~i-au dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multemilenii inainte in aceste linuturi noi!

Cronicile ~i legendele vorbesc despre zgarcenie, jaf ~i distru-gere din capriciu ~i conlin marturii ale uimirii care i-a incercat pe e-uropeni atunci cand au gasit aici civilizalii atat de asemanatoare cucele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e i incintesacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli - ~i simbolulcrucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendeledespre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera case vor intoarce.

Enigmaticii mayai, azteci si incai i misterio~ii lor stramoii-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti i peprofani, 5 secole mai tarziu.

Cum, cand i unde au aparut astfel de civilizalii in Lumea No-ua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam maimult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa celedin Orientul Apropiat?

Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intre-bare decat daca acceptam ca pe un tapt, nu ca pe un mit, prezenlape pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer PePamant".

Aceasta carte prezinta dovezile.

Copyright ~ 1990 by Zecharia Sitchin

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale,ZECHARIA, SITCHIN

Regatele pierdute / Zeeharia Sitehin;trad.: Claudia Rada. - Bueure~ti:Aldo Press304 p.; 20 em

Bibliogr.ISBN 973-9307-87-6

I. Rada, Claudia (trad.)

001.94

r

\I\'

I

II.

"

I

1

1EI Dorado

1nzilele noastre Toledo este un ora linitit de provincie, situ-at cam la 0 ora de merscu maina la sud de Madrid;cu toate aces-tea, rar se intAmplaca turitii ce vln in Spanla sa-I rateze, deoareceinauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverseculturl llectii de istorie.

Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous mileniiinainte de Chrlstos, iar intemelerea sa este atrlbultadescendentllorbibllci ai lul Noe. Multi sunt de parere ca numele sau vine din cu-vAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case Imagnificele temple sunt marturli ale cretlnlzariiSpaniel -ascenslu-nea i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana I nlmicireasplendidei motenirlevreleti.

Pentru Toledo, ca I pentru Spania i toate celelalte terltorii,1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel eveni-mente istorice, i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a a-cestui pamAntera "Iberia" -iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestuitermen se gasetein cuvAntulibri(ebraic), sub care erau cunoscutlprimii colonltl. Regatele macinate de razboale au plerdut mareamajorltate a teritoriulul Penlnsulel Iberlce in favoarea musulmanllor,I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdi-nand de Aragon i Izabelade Castilla s-au casatorit in 1469. La ze-~A Rni riA IR ~j!hu'!\tnriA ~II l~nC!~t n l"!:Imn..ni.. lIIt~r~ .."' ..I. .-....-

rea maurilor i Instaurarea catoliclsmulul in Spania. in lanuarle1492 mauril au fost deflnit!v invini, 0 data cu cAderea Granadel, iarSpania a devenlt pam Ant cretln. in luna martle a acelula1 an re-gele !}I reglna au semnat un edict pentru expulzarea din Spanls, pA.-na la 31 lulle in acela!}i an, a tuturor evrellor care nu se vor fl con-vert!t la cre!}tlnlsm pAna la acea data. lar in luna august din acela!}1an, Crlstofor Columb - Cristobal Colon pentru span loll - a pornit pemarl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.

I

~

I

IIIJI

II

I

I

I

I

J

r

8 Zecharia Sitchin

A zarit pamant in ziua de 12 octombrie 1492. S-a intors inSpania in ianuarie 1493.Ca dovada a reuitei sale a aduspatru "in-dieni"; pentru a demonstra ca solicitarea lui, de a se organiza 0 adoua expeditie, mai importanta, sub comanda sa, era justificata, aadus cu el nenumarate fleacuri de aur luate de la localnici i 0 su-

. medenie de poveti despre un ora, un ora aurit, unde oameniipurtau bratari de aur la maini i la picioare i ii impodobeau gatul,urechile i nasurile tot cu aur, tot acest aur provenind dintr-o minafabuloasa de langa ora.

Din primele cantitati de aur aduse din lumea noua, Izabela -care era atat de pioasa,incat i se spunea "cea catolica" -a poruncitsa se construiasca 0 CUSTODY sofisticata i a donat-o Catedraleidin Toledo, sediul traditional al clericilor Spaniei catolice.Aa se fa-ce ca astazi oamenii care viziteaza Trezoreria catedralei -0 sala in-conjurata de un grilaj masiv i plina cu obiecte pretioasedonate Bi-sericii de-a lungul secolelor - pot sa vada. dar nu sa i atinga, pri-mul aur pe care Columb I-a adus din America.

In zilele noastre se recunoateca expeditia avea i alte sco-puri, pe langa aflarea unui nou drum spre India. Conform unor do-vezi convingatoare. Columb ar fi fost un evreu fortat sa se conver-teasca; e posibil ca sustinatorii sai financiari, la randullor convertiti,sa fi vazut in expeditie0 modalitate de a evada catre pamanturimailibere. Ferdinand i Izabelavisau sa descopere raurile Paradisuluii tineretea venica. Columbinsui avea ambitii secretepe care nule-a divulgat decat in parte in jurnalele sale personale.Se conside-ra omul care va adeveri vechile profetii cu privire la 0 nouaera careva incepe cu descoperirea unor pamanturi noi "Ia marginealumii".

. Era totui suficient de realist pentru a recunoateca, dintretoate informatiile pe care Ie adusese in urma primei calatorii, celereTernoarela aur se Ducurauae cea mal mare atenlle. A spus ca"Domnul ii va arata" locul misterios "unde s-a nascut aurul", i, ast-fel, a reuit sa-i convingape Ferdinandi pe Izabelasa-j ofere 0 flo-ta mult mai mare pentru a doua expeditie, apoi pentru a treia. Cutoate acestea, cei doi monarhi trimisesera deja tot felul de functio-nari i oameni mai putinvizionari, dar mai inclinati catre actiune,ca-re supravegheau mersul lucrurilor i se amestecau in operatiunilei deciziile amiralului. Conflictele inevitabile au culminat cu aduce-

~-

,

REGATELE PIERDUTE 9

rea lui Columb in Spania in lanturi, sub pretextul ca nu se purtasebine cu oamenii lui. Deiregele i regina I-au eliberat imediat i i-audespagubitcu bani, ei impartaeaupunctul de vedere potrivit caruiaColumbera un bun amiral, dar un guvernator ineficient,care nu pu-tea smulgede la indieni informatiileprivind locul unde se afla de faptOraulde Aur.

Columb a luptat impotriva acestorobstacole tot cu ajutorul ve-chilor profetii i al citatelor biblice.A strans toate textele intr-o carte,Cartea Profetiilor, pe care a prezentat-o regelui i reginei. Doreasa-i convinga ca menirea Spaniei era aceea de a domni peste le-rusalim, i ca el, Columb, e cel ales pentru a duce destinul la iride-plinire, prin aflarea locului unde s-a nascut aurul.

Ferdinand i Izabelacredeau cu tarie in Sfanta Scriptura, aaca au fost de acord sa-I lase pe Columb sa porneasca inca 0 datape mare, convini mai ales de argumentullui ca gura fluviului pecare il descoperise (fluviul Orinoco in zilele noastre) era a unuiadintre cele patru rauri ale Paradisului,i, dupa cum spuneau Scrip-turile, unul dintre acele rauri inconjura pamantul Havila, "de undevenea aurul."Aceasta ultimacalatorie a fost presarata cu mai multegreutati i dezamagiri decat oricare dintre celelalte trei.

Chinuit de artrita, 0 umbra a omului care fusese odinioara, Co-lumb s-a intors in Spania in ziua de 7 noiembrie 1504. Inainte desfaritul acelei luni, regina Izabela a murit, i, cu toate ca regeleFerdinandavea 0 slabiciune pentru Columb, a luat hotararea ca al-tii sa treaca la actiune pe baza ultimului raport intocmit de el, in ca-re fusesera adunate toate dovezile referitoare la prezenta unei sur-se importantede aur in lumea noua.

"Hispaniola va darui majestatilorvoastre atotputernice tot au-rill riA ~::IrQ ::III ng\lnig" ii ~c:in'lr~~Q ~nhlmh no ~n"'"t"'"...H ~;(i :. . -in privinta insulei pe care i-o impart astazi Haiti i Republica Do-minicana.Intr-adevar, colonitii spanioli i-au folosit pe indienii ba-tinaica muncitorisclavi i au reuitsa extraga aur in cantitati fabu-loase: in mai putin de doua decenii, trezoreria Spaniei a primit dinHispaniolaaur in valoare de 500.000 de qucati.

Se pare ca experien1aSpanieiin Hispaniolaavea sa se repetela nesfaritpe teritoriul unui continent imens. In decursul acelor do-

----......-- ~

--I

10 Zecharia Sitchin

uAdecenll, pe mAsurAce bAtina1Imureau sau fugeau I minelede aur se epuizau, euforla spaniolllors-a transformat in dezamAgl-re Idisperare, iau ancorat cu Imai multAindrAznealApe coastedin ce in ce mal putln cunoscute, in cAutarede bogAtii.Una dlntredestlnatille timpurilera peninsula Yucatan. Primlispanioli care auajunsacoloin 151"1erausupravletultoriiunuinaufragiu;dar in 1517un convol special format din trei vapoare sub conducerea lul Fran-cisco Hernandez de Cordoba a pornIt din Cuba spre Yucatan cuscopul de a face rost de sclavl. Spre uimirealor, au gAsitclAdiridinplatrA,temple Istatui de zeite; spre nenorocullocalnlcilor(care dinc~te au inteles spaniolili1spuneau "maya' spaniolil"au gAsitiu-nele oblecte de aur pe care Ie-au luat."

Informatiile referitoare la venirea spanlolilor I cucerireaYucatan-uluise bazeazA in principalpe raportul intltulatRe/acionde /as cosas de Yucatan,intocmltde cAlugArulDiego de Landa inanul1566 (traducerea in limbaenglezAil apar1lneluiWilliamGates~Ipoarta tltlul Yucatan fnaintei dupAcucerire).Dinc~te spune Di-ego de Landa, Hernandez Ioamenillui au vAzutin decursul aces-tel expedltli0 piramidAin trepte impozantl, idoliIstatui de anima-Ie i un mare ora in Interior.Cu toate acestea, Indienilpe care auincercat sA-icaptureze au opus 0 rezistenta ind~rjitai nu au fostinspAim~ntatinici de tunurile de pe vapoare. Spaniolil au suferltpierderi grele -Hernandez insui a fost rAnit -i au fost nevoitl sAse retragA. $1 totui, pe drumul de intoarcere spre Cuba, Hernan-dez a recomandat organlzarea altor expeditii, deoarece "acel pl-m~nt e bun i bogat, av~nd aur."

Un an mal t~rziu 0 alte. expedltie a porn it din Cuba spreYucatan. Au debarcat pe insula lul Cozumel i au descoperit NouaSpanie, Panuco i provincia Tabasco (aa au fost denumlte noileD~mAnturi\.inarmati cu diverse mArfurlDentru a face schimb si nudoar cu arme, spanlolil au int~lnit de aceastA datA aUit indleni ostili,cAt i prietenol. Au vAzut mai multe edlficii i monumente de pla-trA, au slmtlt sAgetile i sulltele cu v~rfuri ascutite din platrA obsidi-anA I au privlt obiecte reallzate cu mAiestrie, multe din piatre, obi-nulte sau semipretloase; altele strAluceau ca aurul, dar la 0 exami-nare mai atentA s-au dovedlt a fi din alamA. Contrar ateptArllor lor,oblectele din aur erau foarte pUline, iar in zonA nu se afla nicl 0 mi-

- -------

REGATELE PIERDUTE 11

na sau vreo alta sursl de aur sau de alte metale.De unde provenea atunci aurul, aa putin c~t era? Din sehim-

burile eomerclale, spuneau maya, din nord-vest. Acolo,in pAm~n-tul azteeilor, se gAseteaur din plin.

Descoperirea icucerirea plm~ntulul aztecilor, situat in zonamuntoasl din inima Mexiculul,se leaga de numele lui HernandoCortes. Tn1519, aeesta a plecat din Cuba in fruntea unei veritabilearmada aleAtuitedin 11 vapoare, ase sute de oameni i un marenumArde eai de rasa. Ainalntat incet de-a lungulcoastei penlnsu-lei Yucatan, oprindu-se, debarcand i porninddin nou. Tnzona un-de influentaMayapalea incetulcu incetul i incepea stapanirea az-tecAi-a instalat tabAraia denumit loculVeracruz (nume sub careeste cunoscut Iastazi).

Tnacest loc, spre marea uluialAa spaniolilor,au aparuttrimiiiregelui aztec, prezent~nd salutAriIincArcaticu daruri nemaivAzu-te. Conform spuselor unui martor ocular, Bernal Diazdel Castillo(Historia verdadera de/a conquista de la Nueva Espana, tradusl inlimbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"undisc a-semenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe care se aflau totfelul de imagini, toate din aur fin, i un alt lucru mlnunat, despre ca-re cei ce I-au cantlrit mai t~rziuspuneau cl valora peste zece milde dolari.1IVenea apoi a aM roatl, i mal mare, "reprezentand lu-na, facutl din arglnt foarte strllucitor", un coif pUncu boabe de auria pAlariedinpeneleuneiplslrl rare quetzal(plesl care inca seplstreaza la MuseumfOrV61kerkundedin Viena).

TrimilIle-auexplicatca acestea erau cadourileconducAtoru-lui lor, Moctezuma, pentru Quetzalcoatl, zeul sub forma de "arpeinaripat" al aztecilor;un bineflcator cu suflet mare care fusese 0-bllgatcu multtimpin urml de cltre Zeul Rlzboiului sa parAseascanlimantld ~..,to,..lIt'\r 1,..,..,,,,,,..,.u,..;(, 1'_ ..1- _n__!.. I' ,.. .. "" . ... 0'-_.' _ _ 1' ,.., ,

spre Yucatan, apoi a pornitpe mare catre est, flgaduind cl se vaintoarce in zlua sa de natere in anul "1 trestie." In calendarul az-tec, un ciclu de ani lua sfarita data la clncizeciidoi de ani, prinurmare anul intoarceriipromise, IIAnul1al trestiel",nu putea sa a-para dec~t a data la clnclzecii dol de ani. in calendarul cretin a-cetia erau anii 1363, 1415, 1467 i 1519, exact anul in care Cor-tes i-a flcut aparitia la poarta regatului aztec venlnd dinspre est.

I_--1