- 1 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

Studiu de caz INNOSOC

sele tat pe tru Vale ia 7; versiu ea exti să

Titlu:

Pro le e și provo ări ale Respo sa ilității So iale Corporative și suste a ilității î se torul TIC: Noi provo ări pe tru i gi eri î se olul

Cuvinte- heie: respo sa ilitate so ială orporati ă, suste a ilitate, i o ație, respo sa ilitatea industriei TIC; respo sa ilitate so ietală, so ietate europea ă, profilul exti s al i gi erilor Pro o are H adresată de studiul de az: Europa într-o lume în schimbare - so ietăți i luzi e, i o ati e și refle ti e

Introducere la studiul de caz:

Dez oltarea suste a ilă este a ea dez oltare are î depli ește e oile preze tului fără a o pro ite a ilitatea ge erațiilor iitoare de a-și adresa propriile e oi. Co ți e două o epte-

cheie [1]:

o eptul de evoi, î spe ial evoile ese țiale ale săracilor lumii, care trebuie privite cu

prioritate; și ideea de li itare i pusă de starea teh ologiei și orga izarea so ială asupra apa ității

ediului de a î depli i evoile preze tului și viitorului.

Se torul TIC este u fa tor ajor de reștere și i o ație în Europa. În jur de 5% din PIB-ul

total europea și % di reșterea de produ ti itate î alte se toare su t legate de se torul TIC. Rata de ser i ii TIC este 8 %, î ti p e % di ifra de afa eri a se torului este dată de produ ția de TIC. TIC este u se tor tâ ăr, o plex, di a i și aflat î pli ă reștere. Di pu tul de edere al dez oltării suste a ile, u se pu e la fel de ult a e t pe a eastă i dustrie o parati u i dustriile produ ătoare, u ar fi o stru ția de ași i, e ergie sau tra sport. Cu toate a estea, er etările au o luzio at ă există pro le e ajore î produ ția de hard are TIC și dez oltarea de soft are [ ].

Respo sa ilitatea so ială orporati ă [CSR] și suste a ilitatea su t ter e i folosiți î jurul lumii, dar nimeni nu știe u sigura ță la e se referă și u su te afe tate de a estea. S hi ările li ati e, iodi ersitatea, resursele aturale și ulte alte su ie te pot fi i luse î a ești ter e i.

Pe tru a expli a a eastă di e siu e, este e esar să î țelege ă este e esar să se fa ă e a atât pe erti ală oa e i, orporații, gu er e și orizo tale fa ilie, o u itate, regiu e, stat,

so ietate glo ală .

- 2 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

Stude ții INNOSOC, supra egheați de profesorii INNOSOC, or ola ora pe tru a găsi relațiile (de exemplu, din perspe ti a pro o ărilor, șa selor și ris urilor di tre TIC și toți a torii rele a ți are au o i flue ță asupra dez oltării suste a ile, a alizâ d respo sa ilitatea lor î fața i di izilor, ât și î fața so ietăților regio ale și glo ale [ ]. A este a ti ități or fi realizate a parte a u ei o ilități ERASMUS+ și or fi fi alizate î ti pul orkshop-ului INNOSOC Valencia 2017 care va avea loc în Mai

2017.

Cu se leagă a est studiu de az de provo area H2020 sele tată?

Aproximativ 60 de milioane de oame i de pe glo au statutul de refugiați. Europa este afe tată de situația di Orie tul Apropiat și Mijlo iu, dar și di Afri a. Î plus, ilioa e de oa e i or mai veni din motive economice.

Europa are î față pro o ări uriașe pe tru redu erea i egalității și a excluziunii sociale.

Aproxi ati 8 de ilioa e se află î ris de sără ie și ilioa e de ti eri u su t î s riși î siste ul de edu ație, u su t a gajați sau u e i i. Nu a depășit riza e o o i ă, e a res ut ratele șo ajului la % î ge eral și 20% în rândul tinerilor.

De a eea, Europe u tre uie doar să dez olte oi idei, strategii sau stru turi de gu er a ță pe tru depășirea rizei î Europa, dar tre uie să își asu e respo sa ilitatea pe tru părțile subdezvoltate ale lumii. Inegalitatea nu este doar un fenomen european, ci unul global. De aceea,

Europa are respo sa ilitate tra sfro talieră.

Pe tru a tre e peste a este pro o ări, a torii di se torul TIC tre uie să își asu e respo sa ilitatea pe tru resurse aturale, li at, sără ie, piața u ii, edu ație și u e i ie, o diții de trai și altele. Tre uie să reeze o respo sa ilitate so ială redi ilă și să dez olte siste e de

a age e t al suste a ilității orporati e.

Cu se leagă a est studiu de az de proie tul INNOSOC?

INNOSOC se concentrează pe i o ație. I o ația este di e î e ai ult legată de ideea de

li itare i pusă de starea teh ologiei și orga izarea so ială asupra apa ității ediului de a î depli i evoile preze tului și viitorului. A est lu ru î sea ă ă TIC este u otor al dez oltării teh i e i o atoare, dar tre uie să ia î o siderare și pri ipiile de dez oltare suste a ilă glo ală. S opul ge eral este eli i area i egalității î Europa și î lu e, pe tru a î u ătăți o dițiile de iață pri respe tarea ideii ă a e doar o lume.

De a eea, este i porta t să î țelege fu da e tul teoreti al soluțiilor i o atoare î ti p e studie ideile și proie tele teh i e i o atoare.

Pe lâ gă a agerii de â zări, și i gi erii tre uie să fie ai respo sa ili u pri ire la o se i țele soluțiilor i o atoare.

- 3 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

Î tre ări la are tre uie să răspu de î ti pul dezvoltării studiului de az:

Î tre ări are au e oie de răspu d i lud, dar u su t li itate la ur ătoarele: • Care este i porta ța și se sul TIC î lu ea de azi?

• De ce este suste a ilitatea o pro le ă-cheie în sectorul TIC în general?

• Care ele e te TIC și e rol joa ă a estea î dez aterea de suste a ilitate?

• Care su t pro o ările și ris urile TIC-ului inovator?

• Ce rol joa ă respo sa ilitatea so ială pe tru a torii i pli ați î TIC?

• Ce u elte TIC pot ajuta pe tru rezol area pro le elor so iale î Europa și î lu e?

• Cu a ordează sau i flue țează a este a ilități soft profilul i gi erului TIC î se olul XXI?

• Respo sa ilitatea so ială și suste a ilă orporati ă a o pa iilor TIC – Sinceritate sau

as aradă e ologi ă?

Referi țe

[1] Büchner, L.M. (2012) Corporate Social responsibility and Sustainability. From a Global, European and Corporate

Perspe ti e [Respo sa ilitate so ială orporati ă și suste a ilitate. O perspe ti ă glo ală, europea ă și orporati ă] Eurolimes, volume 13, 2012, pp.25-35

[2] Marti uzzi, A./Kudlak,R./Fa er/C./Wi a ,A. , CSR A ti ities a d I pa ts of the ICT Se tor [A ti ități CSR și impactul asupra sectorului TIC], RIMAS Working Papers No. 5/11 Vienna University of Economics and Business

[3] http://ec.europa.eu/information_society/activities/sustainable_growth/index_en.htm

Mai ulte i for ații su t disponibile aici:

• Adams, W.M. 2006). "The Future of Sustainability: Re-thinking Environment and Development in the Twenty-first Century." [Viitorul suste a ilității: Regâ direa Mediului și Dez oltării î se olul XXI]. Report of the IUCN Renowned Thinkers Meeting, 29–31 January 2006. Accesat la: 2009-02-16.

• http://www.ukessays.com/essays/management/challenges-of-csr-in-the-ict-industry-management-essay.php

• http://www.csreurope.org/

• http://ec.europa.eu/growth/industry/corporate-social-responsibility/index_en.htm

• http://www.sustainability-indices.com/sustainability-assessment/corporate-sustainability.jsp

• http://www.ericsson.com/thecompany/sustainability-corporateresponsibility

• http://www.csrwire.com/reports

• http://www.telekom.com/corporate-responsibility

• http://www.orange.com/en/content/download/23330/480379/version/3/file/Orange_2013_CSR_report.pdf

• http://ec.europa.eu/information_society/activities/sustainable_growth/index_en.htm

Cu oști țe și a ilități e esare pe tru dezvoltarea studiului de az

(N: necesar; D: de dorit, dar nu e necesar)

• Interes interdisciplinar pentru probleme economice (N)

- 4 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

• I teres pe tru a ordarea ge erală asupra TIC-ului inovator (N)

• Interes pentru dezvoltarea UE (D)

• I teres pe tru orelările glo ale D

• Interes pentru viitorul profesional ca inginer în secolul XXI (N)

• Co știe tizarea faptului ă stude ții își dez oltă iitorul și su t respo sa ili pe tru iitoarele ge erații N

- 5 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: innosoc@fer.hr; web: http://sociallab.education/innosoc

Figuri ce descriu studiul de caz

Figura . Trei pilo i ai suste a ilității - Populația, Pla eta, Profitul

Figura 2. Sustenabilitatea di trei perspe tive: so ială, legată de ediu și e o o i ă

This document has been prepared for the European Commission

however it reflects the views only of the authors, and the

Commission cannot be held responsible for any use which may

be made of the information contained therein.