sumar / contents 11/2008 11_2008.pdfşi, totodată, o provocare. orice studiu sau opinie care poate...

Romania

SUMAR / CONTENTS 11/2008

REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂwww.revistadestatistica.ro

e NAQ: UN MODEL PENTRU O VERSIUNE ELECTRONICĂ A CHESTIONARELOR DE CONTURI NAŢIONALE 3

n Statistical Review nr. 11 / 2008

A PROTOTYPE FOR AN ELECTRONIC VERSION OF AN UN NATIONAL ACCOUNTS QUESTIONNAIRE 7Hans-J. LENZInstitutul de Statistică şi Econometrie, Freie Universität, BerlinJörg EICHLER Frauenhofer Institute for Secure Information TehnologhPatrick MUELLERGrupul Conturi Naţionale, Divizia Statistică, ONU, New York

GESTIONAREA RISCULUI DE RATĂ A DOBÂNZII UTILIZÂND PRODUSELE FINANCIARE DERIVATE 69 THE MANAGEMENT OF INTEREST RATE RISK BY MEANS OF FINANCIAL DERIVATIVES 78Prof. univ. dr. Emilia VASILEUniversitatea “Athenaeum” BucureştiConf. univ. dr. Dorina POANTA Institutul Bancar Român

DICŢIONAR DE MACROECONOMIE - O CARTE DE MARE UTILITATE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ 87 Laurenţiu GUŢESCUSocietatea Română de Statistică

“INEGALITATEA DE GEN ÎN VENITURI ŞI ALŢI INDICATORI DE BUNĂSTARE A POPULAŢIEI” 85Conf. univ. dr. Daniela ŞTEFĂNESCUInstitutul Naţional de Statistică

STRATEGIA PERFORMANŢEI ŞI MANAGEMENT ÎN RELAŢIILE CU CLIENŢII 27 PERFORMANCE STRATEGY AND MANAGEMENT IN THE RELATION WITH THE CLIENTS 37Dr. Petru POPESCUUniversitatea Ecologică Bucureşti

CONCEPTUL “UNIVERSITATEA ANTREPRENORIALĂ - DETERMINAREA GRADULUI DE NOTORIETATE 45 THE “UNIVERSITY ENTREPRENEURSHIP” - THE DETERMINATION OF THE NOTORIETY’S DEGREE 58Prof. univ. dr. Ştefan STANCIUAcademia de Studii Economice BucureştiLector. univ. dr. Mihaela Alexandra IONESCUPrep. univ. dr. Dan Florin STĂNESCUŞcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti

Romanian Statistical Review nr. 11 / 20082

Revista Română de Statistică, editată de Institutul Naţional de Statistică, este unica publicaţie de specialitate din ţara noastră în domeniul teoriei şi practicii statistice. Articolele publicate se adresează oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, precum şi utilizatorilor de date şi informaţii statistice interesaţi în lărgirea şi aprofundarea orizontului cunoaşterii prin asimilarea noţiunilor de specialitate, abordarea de noi lucrări şi studii de referinţă pe care să le aplice ulterior în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Prin prezentarea unor lucrări ştiinţifi ce şi de promovare a culturii statistice, necesară în economia de piaţă funcţională, revista se doreşte a fi un spaţiu propice schimbului de idei şi, totodată, o provocare. Orice studiu sau opinie care poate contribui la dezvoltarea gradului de înţelegere a statisticii ca ştiinţă este binevenit.

The “Romanian Statistical Review”, published by the National Institute of Statistics is the only specialized statistical publication in Romania.The articles published apply to the scientists, researchers, and users of data and statistical information, interested in enlarging the knowledge horizon with specialty notions, new work papers and reference studies, to apply in their own fi eld. Through the presentation of some scientifi c paper works and statistical culture promotion, necessary for a functional market economy, the review wants to be a favorable space for debates and a challenge at the same time. Any study or opinion that can contribute to the development of the understanding degree of the statistics as a science is welcome.

La „Revue Statistique Roumaine”, editée par l’Institute National des Statistiques, est l’unique publication de spécialité de notre pays dans le domaine de la théorie et de la pratique statistique. Les articles publiés s’adressent aux scientifi ques, aux chercheurs, ainsi qu’aux utilisateurs de données et d’informations statistiques, interesés de développer leur horizon de conaissances avec des notions de spécialité, avec de nouveaux travaux et études de référence qu’on les applique ultériorement dans le domaine dans lequel ils déroulent leur activite. Par la présentation des certaines ouvrages scientifi ques et de promotion de la culture statistique, nécessaire dans l’économie de marché fonctionelle, la Revue se désire etre un espace propice pour l’échange des idées et en meme temps, une provocation. Chacune étude et opinion qui peut contribuer a la développement du degré de compréhension de la statistique comme science est bienvenue.

Revista Română de Statistică nr. 11 / 2008 3

eNAQ: un model pentru o versiune electronică a chestionarelor de Conturi Naţionale Hans-J. LENZ Institutul de Statistică şi Econometrie, Freie Universität, Berlin Jörg EICHLER Frauenhofer Institute for Secure Information Tehnologhy Patrick MUELLER Grupul Conturi Naţionale, Divizia Statistică, ONU, New York

Introducere Chestionar Conturi Naţionale & Baza Conturi Naţionale

eNAQ este un prototip pentru input electronic şi administrare chestionare Conturi Naţionale pentru a fi folosite cu succes de grupul Conturi Naţionale/ONU drept viitoarea generaţie de baze de date prin sistem informatic de chestionare. In 2005, pentru prima oară, a fost dezvoltat de o echipă de cercetare la Freie Universität Berlin, Germania, condusă de primul autor, şi a fost proiectat împreună cu al treilea autor şi implementat de al doilea autor. Este în curs de îmbunătăţire, mai ales privind legătura curentă de la SCN 93 la SCN 2008. Este real mai ales pentru a menţine metadate şi a introduce şi ajuta fi şierele să fi e actualizate. Sarcina sa este a sprijini toţi utilizatorii (experţi şi administratori), atât la nivel naţional, cât şi supranaţional pentru input date în mod prietenos pentru utilizator de o interfaţă personalizată (aşa numita GUI), şi a asista toţi experţii CN în validare date deja la introducere date conform sloganului: “Gunoi în interior, gunoi în afară”. Rezumând eNAQ – Chestionarul de Conturi Naţionale electronic sau digital – este un instrument de validare electronică cu reguli baze de validare integrate legate de seturi de reguli naţionale şi supra-naţionale. Ce fel de benefi cii ar putea preconiza ambii parteneri cu eNAQ? Mai întâi, INS-urile cu date online disponibile şi telecomunicaţii peer-to-peer la ONU, New York pot transmite datele fără alte publicări de manuale sau input

Oaspeţi la INS


care, în general spus, are loc înaintea diseminării.. Toate alte ţări nu aşa de avansate din punct de vedere tehnic introduc date numai o singură dată şi ulterior datele sunt puse online, desigur, nu neapărat în timp util! Ceea ce ar fi o răscruce a tehnologiei în colaborarea dintre INS-uri şi ONU este inputul manual pe INS-uri regionale apare numai o singură dată, iar validarea electronică automată în timp util (aplicare publicaţii) se realizează online la fi ecare site local. Datele sunt transmise la CN/ONU conform disponibilităţii echipamentelor moderne de telecomunicaţii a fi ecărei ţări membre. Un input de date din lucrare la gazda CN/ONU va dispare pe termen lung sau mediu, fi ind scump, consumă timp şi este inexact. In fi nal, principala sarcină este clară: Accelerarea şi simplifi carea producţiei, reducerea costului datelor prin procesare online la CN/ONU şi îmbunătăţirea calităţii datelor SCN 93 sau chiar 2008.

Analiza sistemului de Conturi Naţionale SCN

Mai întâi ne referim la situaţia actuală discutată din punct de vedere al CN / ONU, i.e. independent din punct de vedere naţional. Trebuie să considerăm şi să discutăm următoarele aspecte: l Situaţia la Divizia de Statistică a ONU r Sarcini r Desfăşurarea activităţii r Buget redus („fără numerar“) l Chestionar de CN l Puncte slabe şi impasuri Sarcinile la CN /ONU pot fi rezumate astfel: l Culegerea datelor SCN pentru toate ţările membre l Realizarea unui Anuar „Statistici de Conturi Naţionale:Principalele

Agregate şi Tabele Detaliate” l Sprijin Know-How membrilor ONU pentru calcularea CN (până în

2008:1993 SCN STANDARD) In cooperare cu FMI, Washington şi OECD, Paris

l Diseminarea datelor SCN la public.

Chestionarul SN/ONU constă din două părţi: l Metadate & SC-Tabele l Glosar & Îndrumar pentru completare tabele. La aceste sisteme de informaţii, cititorul poate fi indus în eroare deoarece pare perfect referitor la sistemul actual SCN şi starea sa tehnică. Pare real iar impasul se rezumă astfel: l Schimbări multiple de media (=> cost şi erori!)

Oaspeţi la INS


l Validare ex-post a împuternicitului cu date SCN (=> riscant politic!) l Difi cil, input şi validare date consumă timp (date curate) • ~ 600 reguli naţionale de validare • ~ 500 reguli naţionale de supravalidare l Situaţie zilnică tipică: • Erori evitabile, • Ecuaţii de balanţă care contrazic datele • Date lipsă l Utilizatorul comun nu are şansa de a obţine analize ale seriei de

timp şi mai ales rapoarte croite. l Lipsa GUI pentru toate etapele derulării chestionarului.

Cerinţa de inginerie pentru sistemul eNAQ

Specifi căm principiile de bază de proiectare ale eNAQ, cu multe detalii datorită spaţiului şi interesului unui cititor sau utilizator comun. Obiectivele sunt următoarele: l Dezvoltarea unui chestionar CN electronic (=digital) pentru ONU,

New York („eNAQ“)‏ l Imbunătăţiri calitative r Input date credibile r Output accelerat de date r Utilizator prietenos chiar de output date adhoc l Îmbunătăţire privind utilizator neprietenos (interfaţă utilizator

„intel ligent”) l Reducerea timpului şi costului r Culegerea datelor r Prelucrarea/ producţia datelor r Validarea datelor l Imbunătăţirea calităţii datelor prin modul de validare integrată la nivel naţional şi supranaţional.

Proiectare şi implementare Proiectarea şi implementarea eNAQ s-a făcut conform următoarelor nivele: l Model bază date l Aplicaţie arhitectură l Nivel de prezentare l Nivel logic l Nivel date Considerăm proiectul bazei de date care reprezintă miezul oricărui sistem de informaţii statistice. Include nu numai baza de date reală, dar şi meta

Oaspeţi la INS


bază de date, care include de exemplu SCN standard corespunzător setului de reguli, toate defi niţiile şi alte informaţii utile. Această abordare respectă “principiul 3D”, i.e. este fl exibl referitor la orice anchetă adhoc de date statistice pe regiuni, timp şi temă în oricare ordine a preferinţelor utilizatorilor. eNAQ este proiectat conform cu “principiul 3M”, i.e. consideră microdatele pornind din chestionare completate, poate genera microdate prin aplicarea funcţiei de agregare SQL cum ar fi minim, maxim, avg, sumă sau socoteală. Sunt multe metadata înrădăcinate conform nevoilor utilizatorilor comuni. Sistemele de informaţii statistice ca oricare sistem de informaţii comerciale au două tipuri generice ale utilizatorilor clasifi cate referitor la producţia de date. Utilizatorii cu mari performanţe la locul de muncă au nevoie de timp scurt de răspuns iar managerul ca şi utilizatorul cu nevoi mai mult decât medii solicită rapiditate şi capacitate. O arhitectură pe trei nivele permite diferite tipuri de acces la baza de date.

Bibiliografi e selectivă

- Müller, Patrick „Analysis and Requirement Engineering of the UN National Accounts“, diploma thesis, FU Berlin, 2003 - Eichler, Jörn „Entwurf und Implementierung eines Systems zur Validierung von Daten des System of National Accounts der Vereinten Nationen“, diploma thesis, FU Berlin 2004 - http://unstats.un.org/unsd/ - http://destatis.de/themen/d/thm_volksw.php - UN National Accounts Questionnaire 1993 SNA Supporting Booklet, New York 2003 - Müller, Patrick, Eichler, Jörn, Lenz, Hans-J.: eNAQ: A Prototype for an electronic Version of the UN National Accounts Questionnaire submitted to “Allgemeines Statistisches

Archiv”, 2008

Oaspeţi la INS


A Prototype for an electronic version of an UN National Accounts Questionnaire –

ora Pledge for using Advanced IT and Applied

Statistics

Hans-J. LENZ Institute of Statistics and Econometrics, Freie Universität, Berlin Jörg EICHLER Frauenhofer Institute for Secure Infoemation Tehnologh Patrick MUELLER, NA Group, Statistical Division, UN, New York

I Introduction NAQ & NA Basics eNAQ is a prototype for the electronic input and administration of National Accounts Questionnaires to be hopefully used by the NA/UNO group as a next generation database based questionnaire information system. It was in 2005 fi rstly developed by a research team at the Freie Universität Berlin, Germany, lead by the fi rst author, and was designed together with the third author and implemented by the second author. It is still under improvements, especially with concern to the current switch from SNA 93 to SNA 2008. This is especially true for keeping the metadata and the introduction and help fi les up-to-date. Its generic function is not to pre-describe, produce or even dominate how to produce statistical annual reports on any national level, i.e. national statistical institutes of about 220 membership countries. Quite opposite, its task is to support all users (experts and administrators) at the national as well as the supra-national level to input data in a user friendly manner by a personalized user interface (so called GUI), and to assist all NA experts in effectively validating the data already at the data entry according to the slogan: ”Garbage in, garbage out. Summarizing, eNAQ – the electronic or digital National Accounts Questionnaire – is an electronic validation tool with integrated validation rules bases related to national and supra-national rule sets. Let as draw the readers’ attention to the fact that even in 2008 a lot of work with respect to inputting and validating at NSIs and NA/UNO is manually done and even transmission of data to/from NSIs and NA/UNO is based on standard (snail) mail, diskettes or CDs. Not all countries have real time and on-line connections like Internet or Intranet to UNO, New York. This situation causes three negative main effects: low data quality due to media breaks, much time efforts and high cost of data manipulations. Well, what kind of benefi t both partners may envisage with eNAQ? Firstly, NSIs with data on-line available and peer-to-peer telecommunication to UNO, New York can transmit their data without any further manual edit and input which, generally

Guests at NSI


speaking, happens before dissemination. All other technically not so advanced countries input their data only once, and than they such data is handled ”on/line”, but, of course, not necessarily in real time! So what is really a breakpoint of technology in collaboration between NSIs and UNO is that manual input by regional NSIs happens only once, and real-time automatic electronic validation (applying edits)‏ is performed online at each local site. Data are transmitted to NA/UNO according to the availability of modern telecommunication equipments of each membership country. A data input from paper to the NA/UNO host will disappear in the medium or long run, which is costly, time consuming and inaccurate. Closing, the main target is clear: Speeding-up and simplifying workfl ows, reducing cost data handling cost by on-line processing at NA/UNO and improving data quality of SNA 93 or even 2008. In order to show the complexity of the annual NA/UNO reports we show below part of such a report dedicated to metadata. Note that the corresponding validation rule sets consist of more than 500 rules each on the national and international level.

Guests at NSI


Let us assemble some facts about national accounts. NA seems for me to play a role in economics and national statistics similar to what mathematics plays in science: National Accounts and, of course, input-output analysis is its “Queen”. NA delivers information on main statistics as economic indicators for Government, Parliament, Press, and Science. It is an ensemble of fl ow, stock, and values per unit computing. It assumes that the fundamental balance equations of an statistical equilibrium are fulfi lled: Supply ≡ Demand (Ex-Post Identities)‏. The main economic indicator system includes many indicators of which the Gross Domestic Product (GDP)‏ is not the only one but the most prominent one. For instance, it helps by fusing the population size PS and the GDP to determine a fi gure for public welfare PW = GDP / PS. The world wide standardized and fairly harmonized system of national account – with respect to defi nitions, measurements and quality of computing or estimation – is a dual or distributed, nearly federated information system. This is true in the sense that national data are collected locally, autonomously on heterogeneous hard- and software platforms owned by the very divergent UNO membership countries and validated using a national set of validation rules of type edits or “if…then”. Furthermore, there exist for pairs of membership countries supra-national rule sets which are used for validation on the international level by NA/UNO experts. As a very simple, nearly trivial example of such a rule, take for instance the “Production in a Sector” - Rule: Input + Gross Value Added = Production Value. Note that “NA computing” is not fully telling the truth, because NA experts know and experienced that NA computing is in its core ‘Estimation’, a term precisely coined in Mathematical Statistics. Missing units like companies or citizens, missing values (“null values” termed by IT specialists), outliers, non-linearity of relationships like sales=quantity*price_per_unit, non-Gaussian distributions, or national policy, the human (anti-) behaviour in general, or even strikes of labour-unions or economic branches infl uence its timeliness, quality (precision, certainty) and cost of computing. Think of the existence and of the size of the black markets around the world. Finally, it is worthwhile mentioning the various Excel-like tables which represent annual NA reports are mandatory and necessary for detailed input-output-analysis both on the national as well as international level. Take for instance Germany as a country, the EU (the European Union) as one out of many political or economical groups or even the WORLD (=ALL) representing the world’s economy status per toto at UNO, IMF or World Bank.

II System of National Accounts (SNA)

There exist three different approaches (“methods”) to compute for instance GDP. This is a quite remarkable and generic fact of main economic indicators’ computation which is typical for economics and other “soft domains”, but is unbelievable for example for scientists or civil engineers who design real experiments, and operate according to such planned experiments, cf. off-line and on-line quality control in industry. Note, that their metering is dependent mostly upon one and only one measurement technique. The three approaches of computing NA are

Guests at NSI


l Production Approach (Origination Account) Aggregation of Production data l Expenditure Approach (Application Account) Aggregation of Demand data l Income approach (Distribution Account) Aggregation of Income

We generate further small problems when we continue. Defi ning the main economic indicator “GDP” by the following three approaches, we introduce a lot of further variables which all together make up the related main indicator system. However, it is totally impossible to explain all those economic quantities, and to give precise defi nitons about there statistical and semantic background due to reasonable space limitations of this contribution. The interested reader should refer to the SNA 93 or to SNA 2008 handbook or, alternatively, use Wikipedia, Yahoo, (scholar) Google, etc. We start with the “Origination Account”. There exists several ways to defi ne any of the three approaches. The most intuitive form for the general user seems to us to be an algebraic approach using balance equations. + output value - payments in advance _________________________________________________ = gross value added (GVA)‏ + indirect taxes - Subsidies on products and „other subsidies“ ________________________________________ = Gross Domestic Product (GDP)

As mentioned before, it is hard to believe for “NA outsiders” that another approach to compute GDP is by the “Application Account”. + private consumption C + private investment I + public spending G + exports X - imports M ______________________________ = Gross Domestic Product Y (GDP)

At this spot we can fi rstly ask the reader what size of statistical discrepancy – a really nice term you must know about! – you think will exist when computing GDP more or less independently from each other using the above approaches: 0%, 1%, 2%, 3%, … percentage deviation? We come later back to this point when showing the GUI of eNAQ, where, of course, the statistical discrepancy of each main economic indicator is displayed. Let us close with the last approach, i.e. the “Distribution Account”.

Guests at NSI


+ employee fee (wages and salaries)‏ + income on investments and businesses ____________________________________ = National Income + Taxes on imports and manufacturing - Subsidies __________________________________ = Net National Income + consumption of fi xed capital ____________________________ = Gross Domestic Product (GDP)‏

Now, we turn to another problem involved in NA computing: Harmonization and / or Standardization. At a meeting of EuroStat a couple of years ago the fi rst author used in this context the term “Standardized European Tomato” to express some skepticism about an attempt to “over-standardize” everything within in EU. Some national differences might be a vital fl avor of European diversity, and could simply be solved by a proper designed “European Federated Statistical Information System”, which was fi rstly proposed by Lenz and Shoshani at NTTS 1996, Bonn. While the IT techniques with respect to hardware, software and so-called middleware for such federation of national information systems are available since more than 10 years, the political will of the local governments for such a European solution is questionable. The main points of harmonization can be collected together in the following eight points: q Divergent Efforts in Analysis of statistical data q Non-Autonomy of statistical divisions like q Science q Budgeting q Varying intellectual potentials are allocated and traditions exist on

the classic areas in Economics and Statistics in UN membership countries

q Divergent measuring of services and fi nancial assets q Heterogeneous handling of assurance premiums q Payments by stock shares and other “covered income” q Different statistical defi nitions and approaches q Measuring of economic activities varies across membership countries u Size of black market u Degree of Analphabetic u Missing money market u Degree of mobility of people and assets u Data capturing.

Intentionally, we don’t want to discuss these points of standardization further nor to go into further details, because such doing would drive us far away from transmitting the main ideas about an electronic questionnaire. Instead of starting

Guests at NSI


such a discussion we turn to what the standard for NA computing really is like. We do this simply by illustrating that NA computing (estimation) is mathematically – not statistically viewed! - trivial due to the operators involved which are only arithmetic. However, most people and economic or IT experts, too, underestimate the role of mathematical statistics in this fi eld. Let us draw to your attention the slogan fi rstly launched by B. Efron, Stanford University: “Those who ignore Statistics are condemned to reinvent it”. To be honest, the situation at many NSIs and at NA/UNO, and at many universities around the world with respect to their NA courses, too, is much more disappointing: there role and infl uence of Applied Statistics in conjunction with modern IT Technology for improving data quality while reducing cost of data production is totally ignored! But we should not start claiming and bothering about the state of current processing and transmitting of main economic fi gures but try to sketch the standard of National Accounting in an appropriate way.

III System Analysis of SNA

Let us fi rst turn to the present situation as viewed from the NA / UNO point of view, i.e. independent from the national point of view. We have to consider and discuss the following aspects: q Situation at the UN Statistics Division u Tasks u Workfl ow u Low Budget („no cash“)‏ q NA Questionnaire q Weak points and Bottlenecks. q The tasks at NA /UNO can be mainly summarized as follows: u Capturing of the SNA data for all membership countries u Producing the annual Yearbook „National Account Statistics:

Main Aggregates and Detailed Tables” u Support of Know-How to UN members for NA computing

(until 2008:1993 SNA STANDARD) in co-operation with IMF, Washington and OECD, Paris

u Dissemination of SNA data to the public.

It is interesting to have a look at the current, very traditional workfl ow of NA/UNO: Instead of a lot of words we present a diagram – as is known one picture says more than one thousand words, and leave the evidence of bottlenecks and peculiarities to the interested reader.

Guests at NSI


Present State of Workfl ow Processing at NA /UNO Figure 1

Some more details of such “a little antique “ workfl ow management can be captured from the following sequence of so called use cases, a kind of describing workfl ows taken from the (unique) modelling language UML 2.0:

Use cases of present NA / UN workfl ows Figure 2

We continue with some extensions of those workfl ows which are used in daily work at New York headquarters:

Guests at NSI


Selected Workfl ows for received questionnaires, yearbook production, and dissemination

Figure 3

Next we discuss the NA/UNO questionnaire in some detail. Its main objectives are: r Data Collection relevant for global & regional analyses r Tables represent the state of economy of each membership country up to

the highest aggregated level necessary r Completing, checking and actualization of fi lled-in questionnaires in

collaboration with the national countries.

The NA/UNO questionnaire consists of two parts: r Metadata & NA-Tables r Glossary & Help for Tables fi ll-in. Metadata are background information about real data and functionality for under-standing and appropriately use real data to be produced and published. Let us recall a statement delivered by David Hand at one of the famous meetings of the Royal Statistical Society, London in the early nineties citing a Lord: Numbers don‘t mind where they come from! The metadata supplied so far by the NA group consist of r Country notes ( country specifi c data)‏ r Country code & national currency r Types for NA meta database*): u Source appendix (Source notes)‏ u General appendix (General notes)‏ u Overview of GDP computing m Expenditure Approach m Income Approach m Production Approach u Conceptual table

We reproduce again some metadata accompanying any delivered questionnaire sent by NA/UNO for didactically reasons, and to show the complexity of semantics involved. Note, that without such background information all fi gures fi lled into a table of economic indicators are useless (“blind”)!

Guests at NSI


Let us turn to the context of NA tables. What do they represent? r Main Economic Aggregates r Domestic Production of Industry r Classifi cation of expenditures according to usage r Integrated macro-economic accounts (Economic Accounts)‏ r Cross Classifi cations. In order to get a taste of such “number cemeteries” have a look at the following table of GDP computed (estimated) by the expenditure approach. The interested reader should pick up the printed metadata which is shown at the four margins. In order to motivate the reader to think about let us ask the question about the reason that columns for more than the current year are shown in any questionnaire. Find it out before continue reading!

Guests at NSI


The specifi c fl air of such massive data sets becomes self evident when fi lling in questionnaires:

Fully detailed tables can be simply accessed by using appropriate, user-friendly user interfaces called GUIs. We present one for illustrating such user views:

Guests at NSI


Of course, in a well personalized interface the numbers itself are visualized appropriately:

Looking at such information systems the reader may be mislead because anything seems to be perfect concerning the present SNA system and its technical state. The opposite is true, and the cons or bottlenecks are summarized below: r Multiple changes of media (=> cost and errors!)‏ r Ex-post Validation of SNA data mandatory (=> political risky!)‏ r Tedious, time consuming manual data input and validation (data

cleansing)‏ l ~ 600 national validation rules l ~ 500 supra national validation rules r Typical daily situation: l avoidable errors, l balance equations contradicting data l missing data r Common user has no chance to get time-series analyses and specially

tailored reports r GUI missing for all stages of questionnaire workfl ow processing.

Guests at NSI


IV Requirement Engineering for the eNAQ-System We are going a step further and specifying now the main design principles of eNAQ, of course, going not into too many details due to space and interest of a common reader or user. The objectives are simply those mentioned before, and we are going to collect what was discussed above: r Development of an electronic (=digital) National Account

Questionnaire for UNO, New York („eNAQ“)‏ r Qualitative improvements Reliable data input Accelerated data throughput User-friendly and even ad-hoc data output r Improved user-friendliness („intelligent” user interface)‏ r Reducing time and money for Data Collecting Data Processing / Production Data Validation r High Light: Improving data quality by an integrated validation module on the national and supra-national level.

Streamlined Collaboration using eNAQ Figure 4

Let us re-enumerate the main points again: l eNAQ is a system for inputting and validation of SNA 93+ NAQ data (but

no production of new data within eNAQ!)‏ l Capturing of existing economic data for NA supplied by membership

countries l Multiple functionality: Data input, data export, reporting, ad-hoc querying,

data validation on national and UNO level.

There exist restrictions on any software to be applied by the UNO headquarter:

Guests at NSI


l Client-Server-Architecture with integrated relational database, Web-inter-face und Win-GUI

l System based on public domain software in order to enable poor countries to migrate to eNAQ – no software fees necessarily to be spent!

l User-friendly, self-explaining NA-expert interface with intuitive services and handling

l Single data input at member countries’ site l Context sensitive Help-System with all defi nitions from the „UN National

Accounts Questionnaire Supporting Booklet“ l Explanations accessible to all the current and former tables und questionnaires l Software to be internationally portable.

There is a further set of specifi cations which was considered very useful when developing eNAQ: l Real-time (direct) validation used for avoiding errors during inputting / generation

phase l Data Quality Mandate: Consistency of Data with respect to the corresponding

set of (SNA 93+) validation rules, i.e. set of national or supra national rules l GUI-supports the 3D-Functioninality (data retrieval for any sequence of region,

period and subject) for a fl exible reporting and ad-doc querying tool l Ad-Hoc-queries l Templates for quick reporting – at any time, at any place, to licensed anybody,

and on any topic.

The NA group within the Statistical Division of the UNO has to deal with about 220 membership countries, i.e. the eNAQ system has to optionally be multi-lingual or, at least, to be written in English. Any specifi cation of an information system with human interaction has to model the profi le types of the different users. We have considered three types of users: l Economic Experts and Directors at National Statistical Institutes / Central

Bureaus of Statistics in the various membership countries l Experts and Director at UN – Statistical Division. l Administrators at NA/UN, New York, and in ~ 220 membership countries.

The above content can be illustrated by using use cases:

Guests at NSI


Local user and Web user types of eNAQ Figure 5

The whole situation of a new kind of collaboration between NA/UNO and NSIs using eNAQ is displayed below:

Various workfl ows of eNAQ Figure 6

Guests at NSI


We are fi nally turning to the rest of the specifi cations more devoted to IT aspects and less to the statistical or semantic ones. Firstly, we consider design criteria derived from a thorough system analysis of the real system: l Maximum independence of hard- and software l Openness for changes and improvements l Interfaces to existing applications at NA/UNO l Modular or class architecture l Fee-free licensing.

The next point is the graphical user interface. We have to observe a GUI as a de-facto standard constituted for instance by WINDOWS: l Multi-functional GUI l Editor, report generator, property panel l Coloured visualisation of Validation report dependent upon state of work l Filtering l Personalized user interfaces.

Next we make quasi a look ahead and show how such an interface can look like. This screen shot is taken from the eNAQ system as implemented as a prototype or demonstrator by the second author.

eNAQ panel with SNA variables (left upper), property panel (right upper), statistical deviations (right middle), and error report

(left lower) Figure 7

We mentioned in the prologue that such tables of main economic indicators can by no means be precise in the sense that the cells of the tables are represented by crisp numbers. Quite opposite statistical discrepancies are allowed, and vary according

Guests at NSI


to subject, country and year. Consider for instance the gross domestic product by current prices. We have

Fig. 8: Statistical Discrepancies (errors allowed)

We would like to close this chapter with enumerating the benefi ts from installing and running eNAQ. We may fi nd: l Improved data quality r validation (data cleansing) at data entry of countries r Adding footnotes to explain un-avoidable statistical discrepancies l Saving of resources like manpower, money, time r => reducing cost of data production r => speeding-up data production workfl ow r => improved timeliness l Cross-checking of footnotes related to fi gures and effective / allowed

statistical discrepancies of each indicator l Management by Exception Principle applied: Only Acceptance / Rejection

decisions of national fi lled-in questionnaires left for NA-Statistical Division director

l New level of user-friendliness due to 15 years of academic research on information systems for NA, CBS,… based on statistical database theory and funding by third parties

l Intuitive handling l simple installation l Context sensitive help functionality l Simpler usage of eNAQ compared to the present NA/UN system based on

code numbers l Reporting functions helpful for press, government, science, and other

institutions.

V Design and Implementation

Design and implementation of eNAQ was done according to the following levels: l Database model l Application Architecture l Presentation Level l Logic Level l Data Level

Guests at NSI


As it not the intention of the paper or of its authors to bury our ideas into too many technical details, we select only some of the layers listed for further discussion in this paper. It makes sense to remind the reader that the bundle of data incorporated in a fi lled-in questionnaire can be viewed in a spreadsheet like manner with restrictions of type “within” and “between”.

Data Structure of the questionnaire with related rule set Figure 10

We consider next the database design which represents the core of any such statistical information system. It includes not only the real database, but the meta database, too, which includes for example the SNA standard corresponding rule set, all defi nitions, and further background information as mentioned above. Such an approach obeys to the “3D principle”, i.e. it is fl exible with respect to any ad-hoc query of every statistics cross-tabulated by region, time and subject in any order of a user’s preference. Furthermore, eNAQ is designed according to the “3M principle”, i.e. it considers microdata stemming from fi lled-in questionnaires, it can generate macrodata simply by applying SQL aggregation function like min, max, avg, sum and count. Furthermore, as mentioned above, it has a lot of metadata embedded according to the common user’s need.

Guests at NSI


(simplifi ed) conceptual database design of eNAQ Figure 11

The three-layer architecture of eNAQ can be visualized by Fig. 12.

Three-layer Architecture of eNAQ Figure 12

The presentation layer has the following properties: l Based on JGoodies Look and JGoodies Forms for representing a SWING

application l Use of „Observer“- design template for connecting GUI-components

(assuring the information hiding principle)‏ l Synchronized Implementation due to restrictions of the graphic lib (is this

really a disadvantage?) l Generic Implementation allows a fl exible representation of changes on the

data level.

Guests at NSI


The logic or “business” layer is characterized by: l Rights Administration by a „Proxy“-design template“ l Implementation of all Functionalities (for example (re-)design of a new

questionnaire) in the „control classes“ of the logic level l „Business“ classes have access per interface to the defi nitions incorporated

in the metadata related to any admissible questionnaire l Internationalisation of objects by embedding of an appropriate interface

for language translation.

The fi nal layer is the data layer. Its properties are: l On the data level any relational DBS is accessible l Access mode is determined using a confi guration fi le (cf. DB drivers) A

WebService call is further enabled by this layer if needed. l The module ‘WebService‘ uses Apache Axis (no extra middleware needed !)‏

Statistical information systems as any other commercial information system have two generic types of users classifi ed with respect to data throughput. The power user with high performance batch job needs and low response time demands, and the manager as a user with more “average” need for speed and capacity. A three-layer architecture enables different access types to the database. The diagram below illustrates the network layout for both user groups.

Connectivity used for eNAQ Figure 13

From Fig. 13 it becomes evident that access is available in a dual way: l JDBC-Connection within an institution

Guests at NSI


l WebServices as a kind of SOA (for external, authorized users) from foreign institutions (NSIs)‏.

Acknowledgements

The authors are thankful to (four + three) graduate students participating in lectures on statistical databases presented by the fi rst author in the winter semester 2005/2006 and summer semester 2007 at the Freie Universität Berlin. They signifi cantly improved this report. The fi rst author expresses his deep thankfulness to his colleague and friend Tiberiu Postelnicu who acted once more as a perfect mediator between the academic and the “offi cial statistics” or “real” world.

References

- Müller, Patrick „Analysis and Requirement Engineering of the UN National Accounts“, diploma thesis, FU Berlin, 2003 - Eichler, Jörn „Entwurf und Implementierung eines Systems zur Validierung von Daten des System of National Accounts der Vereinten Nationen“, diploma thesis, FU Berlin 2004 - http://unstats.un.org/unsd/ - http://destatis.de/themen/d/thm_volksw.php - UN National Accounts Questionnaire 1993 SNA Supporting Booklet, New York 2003 - Müller, Patrick, Eichler, Jörn, Lenz, Hans-J.: eNAQ: A Prototype for an electronic Version of the UN National Accounts Questionnairesubmitted to “Allgemeines Statistisches Archiv”, 2008

Guests at NSI


Strategia performanţei şi managementul în relaţiile cu clienţii* Dr. Petru POPESCU Universitatea Ecologică Bucureşti

Abstract

Articolul scoate în evidenţă modifi cările profunde ce au loc în economia românească în scopul maximizării vânzărilor printr-o bună consiliere a clientului dar şi pentru a creşte calitatea servirii astfel încăt satisfacţia clientului să fi e la nivel maxim . Un management bun se poate obţine numai dacă se deţin de către angajaţi cele mai relevante informaţii privind produsele şi serviciile , astfel încât vânzările să crească în concordanţă cu ţintele stabilite dar şi la nivelul standardelor de calitate corespunzătoare. În etapa actuală cel mai important pentru o fi rmă a devenit “ ştiinţa “ de a valorifi ca produsele şi serviciile sale concomitent cu acţiunea de pregătire continuă a propriilor angajaţi în cunoaşterea serviciilor şi avantajelor acestora comparativ cu oferta existentă pe piaţă . Perfecţionarea metodologiei şi a sistemului informatic permite structurarea bazei de date după diverse criterii şi o identifi care concretă a principalelor elemente de cheltuieli şi venituri pe clienţi sau produse , ceea ce permite o cuantifi care mai exactă a relaţiei fi rmă – client şi a importanţei acesteia . Cuvinte cheie : matrice de cross – selling , segmente ţintă de clienţi, indice de satisfacţie al clientului , poziţionarea fi rmei pe piaţă,standardizarea activităţii operaţionale, calitatea servirii , performanţă.

*** Standardele de calitate au ca obiectiv implementarea şi monitorizarea acestora în scopul îmbunătăţirii performanţelor în domeniul calităţii servirii. Avantajele au un caracter specifi c pentru fi ecare produs dar şi unul general care constă în principal în : • stabilirea segmentului ţintă de clienţi. • caracteristicile şi avantajele produsului care aduc benefi cii clientului • precizarea motivelor pentru care clientul este determinat să achiziţioneze produsul respectiv.

Economie şi statistică


• condiţiile de vânzare ale produselor care constau în nivelul de dobândă şi comisioane atât la elementele de pasiv, cât şi la cele de activ bilanţier. • utilizarea unor matrice de cross – selling , respectiv identifi carea acelor produse cu care se poate efectua vânzarea încrucişată. Comensurarea satisfacţiei clienţilor cu ajutorul unui indice, calculat pe bază de chestionar privind evaluarea calităţii produselor şi serviciilor de management oferite în raport cu aşteptările clienţilor, a intrat în practica de management al fi rmei . •Schema sintetică se prezintă în continuare . Succesul relaţiei fi rmă - client

Gradul de satisfacţie al clientului oferă fi rmei un sistem de comparare standard a acţiunilor sale interne cu rezultatele obţinute de unitaţile concurente, fi ind o măsură a competitivităţii. În cazul unei fi rme în expansiune, fi delizarea clienţilor presupune, pe de o parte, personalizarea produselor şi serviciilor în funcţie de solicitările constatate în derularea relaţiei fi rmă-client şi perfecţionarea metodelor de promovare a ofertelor, adaptate fi ecărui segment de clienţi pe baza unui studiu fundamentat asupra cerinţelor acestora, iar pe de altă parte, adoptarea metodelor optime încurajării sau recompensării fi delităţii manifestate. Măsurarea performanţei nu reprezintă singura modalitate utilizată în managementul fi rmei . La fel de importantă este în etapa actuală şi motivarea în scopul creşterii vânzărilor de produse şi servicii , creşterii ratei de cross-



selling , implementarea unui sistem complex de motivare a angajaţilor cu sarcini în vânzări. În condiţiile specifi ce domeniului bancar în care concurenţa se amplifi că de la o perioadă la alta, clienţii devin din ce în ce mai exigenţi în achiziţia de produse bancare, astfel încăt de cele mai multe ori oferta de pachete de produse trebuie să fi e în permanenţă adaptată la noile cerinţe . Întrucât vânzările sunt cele mai importante în obţinerea performanţei dar şi standardul de servire aşteptat de către clienţii unei bănci comerciale , facem referire la aspecte de reglementare a activităţilor specifi ce domeniului bancar şi la scenarii cu caracter practic pentru produsele şi serviciile băncii structurate pe segmente ţintă de clienţi . Din acest punct de vedere, subliniem necesitatea realizării de către bancă a unei activităţi profi tabile care la rândul ei este condiţionată de modul în care banca reuşeşte să se individualizeze pe piaţă , să-şi segmenteze clienţii ţintă pe care să-i fi delizeze şi să dezvolte cu aceştia relaţii de afaceri pe termen lung. A răspunde cerinţelor clienţilor presupune ca banca să dispună de capacitatea de a oferi servicii noi şi îmbunătăţite, servicii complexe şi care presupun utilizarea tehnologiilor informatice avansate. Banca urmează să dispună de un management performant, personal de calitate şi să realizeze o bună coordonare a operaţiunilor din reţeaua de unităţi, concomitent cu utilizarea canalelor alternative de vânzare a produselor şi serviciilor sale. Banca dezvoltă şi întreţine unitar bazele statistice de date referitoare la clienţi care cuprind informaţii privind tipul activităţii desfăşurate, forma de proprietate , dimensiune în funcţie de numărul de angajaţi , rezultatele economico- fi nanciare obţinute etc. Dezvoltarea puternică a pieţei de retail din ultima perioadă dar şi perspectivele de creştere ale acesteia au îndreptat acţiunile băncii spre realizarea unei oferte specifi ce de produse şi servicii bancare aferente acestui segment de clienţi . Modalităţile de abordare a clienţilor existenţi şi potenţiali porneşte de la cunoaşterea situaţiei prezente , a problemelor cu care aceştia se confruntă, a tendinţelor viitoare referitoare la cererile de produse cât mai complexe şi cu utilizarea tehnicii avansate.Aceasta, deoarece în ceea ce priveşte imaginea băncii clienţii evaluează în permanenţă gradul de fl exibilitate al băncii în relaţia cu aceştia , modul de adaptare a ofertei de produse şi servicii la cerinţele şi aşteptările acestora , stabilitatea fi nanciară a băncii, operativitatea soluţionării cererilor , capacitatea de a oferi soluţii pentru fi ecare solicitare în parte , capacitatea de a realiza operaţiunile internaţionale.



Decizii optime de fi nanţare şi managementul poziţionării fi rmei pe piaţă

Se impune îmbunătăţirea anumitor condiţii pentru fi nanţarea activităţii clienţilor prin standardizarea produselor şi simplifi carea documentaţiei necesare în obţinerea unui produs sau serviciu bancar. Deciziile optime de fi nanţare infl uenţează direct poziţionarea unei bănci pe piaţă. Sunt necesare măsuri astfel încât cota de piaţă să crească în condiţiile menţinerii tendinţei de majorare a veniturilor şi profi tului. În acest sens exemplifi căm: stabilirea categoriilor de clienţi pentru care se pot acorda facilităţi prin identifi carea unor criterii unitare de departajare a acestora; stabilirea tipurilor de facilităţi ce pot fi acordate şi a limitelor de derogare pe baza unor analize concrete, pe tipuri de produse şi servicii, a implicaţiilor asupra veniturilor băncii; stabilirea nivelurilor de competenţă şi controlul aplicării lor; stabilirea metodologiei de evaluare a performanţelor managerilor. În decizia de fi nanţare şi managementul poziţionării fi rmei pe piaţă, un rol important şi în continuă creştere îl reprezintă modul în care banca reuşeşte să atragă clienţi cu potenţial de a benefi cia de fondurile europene obţinute după aderarea României la Uniunea Europeană . Această abordare crează o stare de confort în înţelegerea mai aprofundată a problematicii abordate .

Perfecţionarea activităţii operaţionale

Reprezintă un proces bazat pe tipuri de activităţi specifi ce domeniului bancar care ţine seama de creşterea continuă a gradului de automatizare şi integrare a operaţiunilor, al realizării tranzacţiilor în timp real şi simplifi carea circuitului documentelor. Studiile de piaţă au relevat faptul că marea majoritate a clienţilor apreciază în primul rând calitatea şi operativitatea serviciilor şi numai în al doilea rând costul acestora . Tendinţa care se manifestă este de standardizare a poduselor şi vânzarea automatizată a acestora, prin circuite electronice , astfel încât capacitatea de a opera pe piaţă să se determine în funcţie de potenţialul şi nivelul calitativ al prelucrărilor solicitărilor clientelei. Perfecţionarea activităţii operaţionale a unei bănci moderne presupune, în principal acţiuni pentru obţinerea de rezultate superioare, din care ne referim la : - un management al riscului superior atât la nivel de activităţi şi operaţiuni bancare, al clienţilor, al băncilor partenere, al ratei dobânzii, nivelul valutar, de lichiditate, de solvabilitate; - o capitalizare adecvată care să permită o prezenţă pe piaţă remarcabilă; - asigurarea unei corelări adecvate, în funcţie de mediul economic şi de dezvoltare bancară, între cele trei categorii mari de plasament: credite, titluri de stat şi piaţa interbancară;



- gestionarea efi cientă a activelor şi pasivelor, astlel încât diferenţa dintre veniturile băncii din operaţiuni active şi cheltuieli aferente operaţiunilor pasive să asigure o marjă corespunzătoare; - preocuparea constantă pentru creşterea activităţii, ca urmare a unui interes sporit pentru afacerile semnifi cative, pentru lansarea de noi produse/servicii şi pentru promovarea unor inovaţii de ordin bancar; - dezvoltarea relaţiilor cu clienţii strategici şi importanţi, cu fi rmele private, cu întreprinderile mici şi mijlocii; - utilizarea unor scheme avantajoase de fi nanţare pentru fi rmele exportatoare prin acordarea de facilităţi şi a unei dobânzi cu un nivel stimulativ; - asigurarea unei tehnologii informaţionale performante care să permită o procesare efi cientă, în condiţii de securitate, de confi denţialitate şi în termen real; - orientarea activităţii bancare spre noi domenii de activitate: fonduri de pensii, asigurări de bunuri şi de viaţă, investiţii pe piaţa de capital, produse de trezorerie, afaceri de anvergură , activitate pe pieţele internaţionale etc.; - pentru băncile care au o reţea teritorială mare se pune problema de a găsi cele mai potrivite soluţii de a folosi metode centralizate de management şi gestiune a activităţii şi profi tabilităţii sau de a lărgi fl exibilitatea acordată unităţilor în acest domeniu. Problema priveşte în egală măsură toate băncile mari din România . O poziţie strategică deţin şi alte bănci private străine, cu circa 15-30 unităţi, plasate bine în teritoriu, în judeţe care înregistrează însemnate creşteri economice; - realizarea indicatorilor de efi cienţă, fi nanciari şi de profi tabilitate are o importanţă majoră atât pentru buna derulare a activităţilor, pentru asigurarea unei corelări între diferitele domenii şi structuri, cât şi pentru obţinerea unui avantaj competitiv; In ultimii ani, s-au evidenţiat o serie de factori care au condus la accentuarea dimensiunilor strategice ale managementului, la creşterea importanţei acestuia în consolidarea poziţiei pe piaţă a fi rmei, datorită următoarelor modifi cări ale mediului extern în care operează instituţia: - concurenţa crescută din punct de vedere al gamei de produse şi servicii oferite unei clientele din ce în ce mai pretenţioase; - avansul rapid al tehnologiei microelectronice aplicată în activitatea curentă a instituţiei, cu efect direct asupra calităţii produselor şi serviciilor oferite; - creşterea competiţiei pe pieţele interne şi cele externe; - accentuarea crescută a drepturilor clienţilor; - îmbunatăţirea sistemelor mondiale de comunicare, permiţând un fl ux mai rapid de informaţii între clienţi, furnizori, agenţi etc.; - provocarea competitorilor din alte ţări şi impactul hotărârilor organismelor superioare din afara statului (Uniunea Europeană, GATT etc.);



- situaţiile politice în schimbare pe pieţele mari. Din acest punct de vedere principalele acţiuni constau în : - monitorizarea permanentă a concurenţei din punct de vedere al gamei de produse şi servicii oferite, al particularităţilor acesteia conferite de facilităţi, condiţii tehnice sau mod de abordare al clienţilor; - promovarea mai dinamică a campaniilor de vânzări şi a ofertelor adresate pe segmente ţintă de clienţi şi personalizarea ofertei în funcţie de cerinţele şi posibilităţile concrete ale acestora; - abordarea mai activă a clienţilor prin : realizarea unui schimb permanent de informaţii între bancă şi clienţi prin care să se aducă la cunostinţa acestora oferta de produse şi servicii precum şi facilităţile nou introduse , dar să se şi recepţioneze solicitările şi eventualele nemulţumiri ; implicarea directă a managerilor din unităţile teritoriale în atragerea şi menţinerea clienţilor, în rezolvarea problemelor complexe şi în acordarea de consultanţă, alături de forţele de vânzare şi de cele cu atribuţii în monitorizarea relaţiei cu clienţii.

Calitatea servirii şi managementul reclamaţiilor

Valoarea adevărată a serviciilor bancare poate fi evaluată numai după achiziţionarea acestora, când clientul utilizează serviciul şi descoperă avantajele, motiv pentru care riscurile şi incertitudinile sunt mai ridicate. Mediul ambiental al băncii trebuie să fi e utilizat în creşterea rapidităţii servirii. Ghişeele trebuie să fi e de natura celor deschise în aşa fel încât angajatul băncii să discute cu clientul şi să-i realizeze operaţiunile solicitate la un birou pe durata desfăşurării discuţiei şi vânzării serviciului . Ghişeele deschise au avantajul de a fi amplasate în aşa fel încât să se asigure o stare de confort clientului iar circulaţia persoanelor să fi e înlesnită şi să nu se creeze cozi de aşteptare. Managementul relaţiilor cu clienţii este un termen des dezbătut în literatura internaţională de marketing şi management datorită benefi ciilor economice ale clienţilor asupra profi tabilităţii organizaţiei. Printre temele dezbătute de specialiştii în materie se pot exemplifi ca: construirea şi managementul bazelor de date cu clienţii, cercetarea gradului de satisfacţie al clienţilor, modele de dezvoltare a relaţiilor cu clienţii, elaborarea de strategii şi instrumente de fi delizare a clientelei, managementul reclamaţiilor etc.. Este indicat ca personalul bancar să fi e foarte activ, să răspundă prompt şi în cunoştinţă de cauză la orice întrebare pusă de client şi să fi e în număr sufi cient de mare, în anumite intervale de timp, pentru a face faţă volumului de servicii solicitat. Băncile pot prezenta benefi ciile serviciului sau produsului în loc să enumere caracteristicile lui . Din această perspectivă, banca dezvoltă şi întreţine unitar bazele



statistice de date referitoare la clienţi care cuprind informaţii privind tipul activităţii desfaşurate, forma de proprietate, dimensiunea în funcţie de numărul de angajaţi , rezultatele economico- fi nanciare obţinute etc. Dezvoltarea puternică a pieţei de retail din ultima perioadă, dar şi perspectivele de creştere ale acesteia au îndreptat acţiunile băncii spre realizarea unei oferte specifi ce de produse şi servicii bancare aferente acestui segment de clienţi . O importanţă deosebită o reprezintă permanenta actualizare a segmentelor de clienţi ţintă pe care banca se axează în dezvoltarea activităţilor, ţinând seama de obiectivele stabilite pe termen scurt şi mediu privind creşterea mai accelerată a veniturilor, îndeosebi a celor din comisioane, structura proiectată a resurselor şi plasamentelor, dezvoltarea afacerilor în domeniul retail, fără a neglija însă sectorul corporate. Dezvoltarea sistemului bancar românesc se încadrează, în tendinţa de globalizare care domină economia mondială în ultimele decenii, cu atât mai mult cu cât serviciile fi nanciare reprezintă, alături de informatică, unul din domeniile cu cea mai intensă manifestare a acestui fenomen. De altfel, în cazul României mai corect ar fi termenul de regionalizare în condiţiile în care capitalul străin prezent pe piaţa bancară românească provine cu precădere din ţările Uniunii Europene, contribuind la procesul de integrare a întregii economii româneşti în această zonă comercială. După aderarea României la Uniunea Europeană, băncile comerciale iau în considerare înregistrarea unui impact mai puternic asupra economiei naţionale din punct de vedere al schimbărilor de natură socială, legislativă şi politică, cu efecte aşteptate în creşterea concurenţei şi accesului mai larg al clienţilor la o gamă mult mai diversifi cată de produse şi servicii bancare oferite atât de băncile autohtone, cât mai ales de cele străine care au avantajul cunoaşterii mai bune a structurii comportamentale a clienţilor în noile condiţii. Au fost create condiţiile accesării fondurilor structurale şi de coeziune şi a altor forme de asistenţă fi nanciară , această posibilitate fi ind utilizată în consolidarea poziţiei unei bănci comerciale ca partener strategic al clienţilor în vederea dezvoltării acestora la standarde europene. Rolul băncilor constă în a oferi clienţilor informaţii privind instituţiile europene, fi scalitatea, Piaţa Unică Europeană, programele în cadrul fondurilor structurale, inclusiv impactul aderării României la Uniunea Europeană, precum şi alte servicii şi produse referitoare la aspectele practice ale accesului la fi nanţare, prin : • satisfacerea necesităţilor clienţilor legate de aderarea la UE , îndeosebi fi nanţări din partea UE. • identifi carea oportunităţilor şi posibilităţilor de fi nanţare. In cadrul unui proiect fi nanţat din fonduri europene prezentăm



un nou produs bancar ce este promovat cu succes în condiţiile actuale ale economiei româneşti. Subliniem contribuţia publică sub formă de fi nanţare nerambursabilă acordată post-factum, numai după ce benefi ciarul a efectuat cheltuielile necesare pentru realizarea investiţiei, la prezentarea documentelor justifi cative. În cazul insufi cienţei resurselor proprii, potenţialii benefi ciari de fi nanţări nerambursabile din fonduri europene pot apela la credite bancare. Etapele pentru obţinerea fi nanţării nerambursabile şi a creditului bancar : • Elaborarea de către solicitant a proiectului şi completarea cererii de fi nanţare în conformitate cu Ghidul Aplicantului care se obţine de la Autoritatea de Management / Organismul Intermediar care a lansat licitaţia pentru proiecte. În funcţie de decizia Autorităţii de Management privind fazele de evaluare a proiectelor, pentru depunerea cererii de credit clientul procedează, dacă este necesar la prezentarea unei scrisori de confort în etapa de evaluare a proiectului de către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar, clientul solicită la bancă acordarea unui credit şi emiterea unei scrisori de confort înainte de depunerea cererii de fi nanţare nerambursabilă la Autoritatea de Management / Organismul Intermediar. • În cazul în care este necesară prezentarea unei scrisori de intenţie într-o etapă iniţială de pre-evaluare a proiectelor de către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar şi prezentarea ulterioară a scrisorii de confort în etapa de evaluare tehnică şi fi nanciară a proiectului de către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar, clientul solicită iniţial băncii emiterea unei scrisori de intenţie, iar în cazul în care proiectul trece de faza de pre-evaluare, solicită acordarea unui credit şi emiterea unei scrisori de confort. • În cazul în care Autoritatea de Management / Organismul Intermediar nu solicită scrisoare de confort sau scrisoare de intenţie, ci doar o declaraţie pe proprie răspundere, clientul depune la bancă cererea de credit numai după aprobarea cererii de fi nanţare nerambursabilă de către Autoritatea de Management. Fondurile europene post aderare ce se acordă de către Uniunea Europeană României în perioada 2007-2013 (fonduri structurale şi de coeziune, fonduri pentru dezvoltare rurală) se utilizează pentru implementarea unor proiecte dezvoltate atât de autoritaţi locale, cât şi de mediul de afaceri, ONG-uri etc., în conformitate cu obiectivele stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare a României. Obiectivele sunt detaliate pe axe prioritare, domenii majore de intervenţie şi măsuri, prin intermediul Programelor Operaţionale şi Planului Naţional de Dezvoltare Rurală. Pe fi ecare din aceste axe, domenii de



intervenţie sunt lansate licitaţii pentru proiecte, prin publicarea unor “Ghiduri ale solicitanţilor” care detaliază toate cerinţele necesare pentru depunerea unei aplicaţii şi implementarea unui proiect fi nanţat din fonduri europene nerambursabile. Structura fi nanciară a proiectului din sursele proprii ale clientului şi creditul bancar presupune: -efectuarea achiziţiilor de bunuri/servicii/lucrări, cu respectarea procedurilor de achiziţie stabilite; organizarea de licitaţii, încheierea şi derularea contractelor comerciale, efectuarea de trageri din credit şi plăţi către furnizori; -depunerea cererilor de plată pentru fi nanţarea nerambursabilă şi a docu-mentelor justifi cative la Autoritatea de Management / Organismul Intermediar; -primirea de către benefi ciar a sumelor reprezentând fi nanţarea nerambursabilă, în urma verifi cării documentelor de către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar;

Ca indicatori de performanţă facem referire la: I1 = numărul de proiecte acceptate de Autoritatea de Management/ total proiecte analizate I2 = valoarea aferentă proiectelor acceptate pentru fi nanţare / total valoare proiecte analizate Indicatorii fac parte din categoria celor standard pentru o bancă ce pot fi utilizaţi în contextul implementării proiectelor fi nanţate din fondurile europene, în conformitate cu cerinţele prevăzute în programele operaţionale şi Ghidurile clienţilor. În etapa de implementare a proiectului, banca promovează clienţilor şi alte produse şi servicii ale băncii, în scopul creşterii vânzărilor .

Concluzii

În contextul actual în care piaţa se adaptează în permanenţă la cerinţele consumatorului, în care serviciile bancare sunt orientate tot mai mult spre vânzări şi client, abordarea tradiţională a conceptelor şi activităţilor băncii s-a transformat în banking relaţional. Structura organizatorică a unei bănci şi activităţile desfăşurate sunt în strânsă legătură cu piaţa pe care aceasta activează. Principalele tipuri de pieţe bancare sunt cele determinate de produse, de clienţi sau de zona geografi că. Tendinţa actuală este de trecere de la o organizare bazată pe produse spre una bazată pe conceptul de relaţie bancară, conform căreia băncile caută să includă serviciile solicitate de anumite segmente de clienţi într-o structură menită să ofere în condiţii mai bune pachete de servicii . Pasul următor l-a constituit integrarea pieţelor clienţilor şi a produselor . Din această perspectivă, a fost abordată dezvoltarea şi intreţinerea unitară a bazelor de date referitoare la clienţi care cuprinde informaţii



privind tipul activităţii desfaşurate, forma de proprietate, dimensiune în funcţie de numărul de angajaţi , rezultatele economico- fi nanciare obţinute etc. La prezentarea produselor, clientul trebuie să fi e pe deplin convins că acţiunea sa prezintă un grad minim de risc , banca oferindu-i siguranţa obţinerii economiei de timp şi minimizării efortului prin evitarea aglomeraţiei, posibilitatea utilizării ATM-urilor în efectuarea unor operaţiuni comerciale , posibilitatea achitării facturilor atăt pentru acesta, cât şi pentru alte persoane, primirea extrasului de cont de la oricare unitate din reţeaua băncii, fructifi carea superioară şi îndeosebi în condiţii de siguranţă a economiilor chiar în condiţiile bonifi cării uneori de către bancă a unor nivele de dobânzi mai mici în comparaţie cu cele practicate de alte bănci comerciale etc.. O bancă cu un brand bine defi nit şi poziţionat pe piaţă nu acţionează în actualele condiţii cu conceptul de a face orice pentru oricine. În acest sens noul mod conceptual al vânzărilor de produse şi servicii pe segmente ţintă de clienţi îşi stabileşte noi politici comerciale în managementul bancar care se actualizează în funcţie de evoluţiile rapide din economie şi din mediul concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea . Activitatea bancară este o activitate ciclică ceea ce presupune că atunci când economia merge bine, merge bine şi activitatea bancară. În timp ce o recesiune ar produce efecte deosebit de negative asupra performanţei, băncile sunt vulnerabile la inevitabilele reduceri şi transformări.Tehnologia, şi îndeosebi cea informatică schimbă condiţiile de muncă pentru bancheri. Numărul de personal este standardizat, fi ind redus din punct de vedere numeric, iar abilitatea de a manipula informaţiile şi de a descoperi noi tendinţe este cheia succesului pe termen mediu. Băncile vor să-şi menţină nivelurile record de profi tabilitate prin reducerea punctelor slabe şi creşterea efi cienţei.

Notă - * ) Cu referire la domeniul bancar

Bibliografi e selectivă - Wiliam J. McEwen, Forţa brandului , Editura All , Colecţia Business, 2008 - Stoica Ovidiu; Căpraru Bogdan; Filipescu Dragoş - Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universitaţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2005 - Aurel Octavian Berea , Management-Precursori, performanţe , perspective, Editura Expert ,Bucureşti , 2006 - Koch, Timothy W.; MacDonald, S. Scott, Bank management, fi fth edition, Thomson South-Western, 2003 - OG nr.29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefi nanţării şi a cofi nanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă - OUG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul

operaţiunilor fi nanţate prin programele operaţionale



PERFORMANCE STRATEGY AND MANAGEMENT IN THE RELATION WITH

THE CLIENTS*

Ph.D. Petru POPESCU Ecological University Bucharest

Abstract

The article points out the deep changes taking place in the Romanian economy to maximize the sales through a good counciliation of the client as well as to increase the quality of service so that client satisfaction should be at maximum level. A good management can be obtained only if employees hold the most relevant information on products and services, so that sales should grow in accordance with the targets as well as at level of corresponding quality standards. In actual stage, the most important for a fi rm has become “ science “ to turn into account its products and services at the same time with the action of continuous training of own employees to know its services and advantages as compared to the market supply . Improving the methodology and informatic system allows to structure the database by various criteria as well as an accurate identifi cation of main elements of expenditure and income by client or product, allowing a more exact quatifi cation of fi rm-client relation and its importance. Key words: cross – selling matrix, client target segments, client satisfaction index, fi rm position on the market, operational activity standisation, service quality, performance.

***

Quality standards have as objective their implementation and monitorisation to improve performances in the fi eld of service quality. Advantages have a specifi c character for each product as well as a general one consisting mainly in : • setting up client target segment. • characteristics and advantages of product with benefi t for the client • precise reasons for which the client is determined to purchase that product. • selling conditions for the products consisting in interest level and commissions both for balance sheet liability and assets elements. • using some cross – selling matrix, respectively identifi cation of those products with which cross selling can be done. The commensuration of clients satisfaction by means of an index, calculated based on a questionnaire regarding the evaluation of products and management services quality provided against clients expectations, entered in the fi rm management practice. The synthetic scheme is presented further on.

Economics And Statistics


Scheme : Success of fi rm-client relation

Client satisfaction provides the fi rm a system of standard comparison for its internal actions with the results obtained by competitive units, being a measure of competitivity. In case of an expansion fi rm, constant clients mean on one side, personalisation of products and services, according to the requirements noticed in the fi rm-client relation and improving the promotion methods for the supply, adapted to each segment of clients based on a study based on their requests, and on the other side, adopting the optimal methods to encourage or recompensate their fi delity. Measuring the performance does not represent the only modality used in the fi rm management. The same importance has in actual stage the motivation for increasing the sales of products and services, higher cross-selling rate, implementation of a complex system of employees motivation with sale tasks. Under the specifi c conditions of bank fi eld in which competition amplifi es from one period to another, clients become more and more exigent when purchase bank products, sot that most of times supply of products should be permanently adapted to the new requirements. Becasuse, sales are the most important in obtaining the performance as well as service standard expected by one trade bank clients, we refer to regulation aspects of activities specifi c to the bank fi eld and to practical scripts for products and services of a bank structured by client target segments. From this viewpoint, we underline the necessity for the bank to carry out a profi table activity which in its turn is conditioned by the way the bank succeeds to



individualize on the market, to segment its target clients and get them permanent and develop with them long term business relations. To respond the clients requirements means that the bank has the capacity to provide new and improved services, complex ones supposing to use advanced informatic technologies. The bank should have a personal qualitative performing management, and achieve a good coordination of operations in the units network, together with the use of alternative chanels to sell its products and services. The bank develops and maintains unitary statistical databases regarding the clients including information on the type of activity developed, ownership type, dimension according to number of employees, reeconomic and fi nancial results obtained, etc. Powerful development of retail market in the last period as well as its growth perspectives directed the bank shares to achieve a supply specifi c of bank products and services related to this segment of clients. Modalities to approach existent and potential clients starts from knowing the actual situation , of problems faced by them , of future trends regarding the requirements of more and more complex products and using of advanced technique. This is because regarding bank image clients evaluate permanently the bank fl exibility in their relation, adapting the supply of products and services to their requirements and expectations, bank fi nancial stability, timeliness in solving the demands, capacity to provide solutions for each demand, capacity to achieve international operations.

Optimal fi nancing decisions and management of fi rm position on the market It is necessary to improve certain conditions to fi nance the clients activity by standardization of products and documentation simplifi cation needed to obtain a bank product or service. Optimal fi nancing decisions directly infl uence the bank position on the market. There are necessary measures so that market quota should increase under the conditions of keeping the trend of income and profi t rise. Therefore, we exemplify: setting up the clients category for the facilities that can be provided identifying some unitary criteria of breaddown; setting up facility type which can be provided and derogation limits, based on concrete analyses, by type of products and services, of implications over the bank income; setting up competence levels and control of their application; setting up the methodology of evaluation the managers performances. In the fi nancing decision and management of fi rms position on the market, an important and increasing part is played by the way the bank succeeds to draw over clients with potential to benefi t of European funds obtained since Romanian accession to the European Union. This approach creates a confort situation in more profound understanding the issues.

Improving the operational activity It represents a process based on types of activities specifi c to the bank fi eld taking into account the continous increase in automatisation and integration of operations, carrying out the transactions in real time and simplication of documents fl ow. Market studies point out that most of clients appreciate fi rst quality and timeliness of services and only secondlt their cost. The trend which takes place is of products standardization and their automatic sale, by electronic networks, sot that



capacity to operate on the market is determined by the potential and qualitative level of clients requirements processing. Improving the operational activity of a modern bank supposes mainly actions to obtain upper results, as follows: - a management of upper risk both at level of bank activity and operation, of clients, partner banks, interest rate, foreign currency, liquidity, solvability; - an adequate capacity allowing a prosence on remakable market; - assuring a corresponding correlation, according to the economic environment and bank development, between the three big categories of placements: credits, state shares and interbank market; - effi cient administration of assets and liabilities, so that difference between bank income from active operations and expenditure for passive operations should assure a coresponding margin; - constant concern fro activity growth, aa a result of a high interest in signifi cant business, to launch new products/services and to promote some bank innovations; - developing relations with strategic and important clients, with private fi rms, small and middle enterprises; - using some advantageous fi nancing schemes for exporting fi rms providing facilities and stimulative interests; - assuring a performing informational technology, allowing an effi cient processing, under the conditions of security, confi dentiality and in real term; - direction of bank activity to new fi elds of activity: pension funding, insurance of goods and life insurance, investments on capital market, treasury products, long term business, activity on international marekts, etc.; - for the banks with big territorial network, there should be found the most adequate solutions to use centralized metods of management and administration of activity and profi tability or to enlarge the fl exibility provided to the units in this fi eld. The issue regards to equal extent all the big banks in Romania. A strategic position is held also by other foreign private banks, about 15-30 units, well placed in the territory, in the counties which register signifi cant economic growths; - achieving effi ciency fi nancial and profi tabilty indicators, has major importance, both for good development of activities, to assure a correlation between various fi elds and structures, and to obtain a competitive advantage; In the last years, several factors were pointed out leading to the accentuation of management strategic dimensions, the increase of its importance in consolidation of fi rm market position, due to the following changes of extern environment the institution operates: - increasing competition from the viewpoint of products and services provided to more and more pretentious clients; - rapid advance of microelectronic technology applied in current activity of the institution, with direct effect on quality of products and services provided; - increase of internal and external markets competition; - higher accentuation of clients rights; - improving the communication world systems allowing a more rapid fl ow of information among clients, suppliers, agents etc.;



- challenge of competitors from other countries and impact of upper bodies decisions outside the state (European Union, GATT etc.); - changing political situations on big markets. From this point of view, the main actions consist in: - permanent monitorisation of competition from the viewpoint of products and services provided, of its particularities conferred by facilities, technical conditions or approach of clients; - more dynamic promotion of campanies of sales and supplies addressed by target segments of clients and personalization of supply according to their concrete requirements and possibilities; - more active approach of clients by : achieving a permanent exchange of information between bank and clients letting them known about the supply of products and services as well as newly introduced facilities, but also to receive the demands and eventual insatisfactions; direct involvement of managers from territorial units in drawing over and keeping the clients, in solving the complex problems and providing consultancy, besides selling forces and those with attributions in monitoring the relations with the clients.

Service quality and claims management Real value of bank services can be evaluated only after their purchasing, when the client uses the service and discovers the advantages, that is why risks and uncertainties are higher. Bank environment should be used increasing the service rapidity. Desk offi ces should be opened so that bank employee should discuss with the client and carry out the required operations in the offi ce, during the discussion and service sale. Opened desk offi ces have advantage to be placed in order to assure a confort situation to the client and persons circulation should be easier without waiting a lot. Management of relations with the clients is often discussed in international marketing and management literature due to economic benefi ts of clients over the organization profi tability. Among debated topics by experts we can point out : clients database building up and management, research of clients satisfaction, models of developing the relations with the clients, elaboration of strategies and instruments of client fi delity, clain management etc.. It is indicated that the bank staff should be very active, to answer promptly and knwing the cause to any question of the client and should be a lot, at certain time intervals to face the volume of services required. Banks can present the service or product benefi ts instead of enumerating its characteristics. From this perspective, the bank develops and maintains unitary statistical databases regarding the clients including information on the type of activity developed, ownership type, dimension by number of employees, reeconomic and fi nancial results obtained, etc. Powerful development of retail market in the last period, as well as its growth perspectives directed the bank actions to carry out a specifi c supply of bank products and services for this segment of clients. A special importance has permanent updating of target clients segment at which the bank aims in developing its activities, taking account of short and middle



term objectives regarding : more rapid growth of income, especially those from commissions, structure of resources and placements, business development in retail fi eld , without neglecting corporate sector. Developing the Romanian bank system belong to the trend of globalization which prevails in the world economy in the last decades, as far as fi nancial services represent, besides informatics, one of the fi elds with the most intensive role of this phenomenon. In case of Romania, it would be more correct the term of regionalization under the conditions when foreign capital on the Romanian bank market comes mostly from the European Union countries, contributing to the process of integration of the whole economy in this trade zone. After Romania’s accession to the European Union, trade banks take into account the registration of a more powerful impact over the national economy from the viewpoint of social, legislative and political changes, with expected effects in the growth of competition and wider access of clients to a more diversifi ed range of bank products and services provided both by native banks and especially by foreign ones which have the advantage to know better the client behavior structure under the new conditions. There were created the access conditions of structural and cohesion funds and other types of fi nancial assistance, this possibility being used to consolidate the position of a trade bank as strategic partner of clients in order to develop them at European standards. The role of banks consists in providing the clients with information regarding the European institutions, fi scalitty, European Single Market, programs within structural funds, including the impact of Romania’s accession to the European Union, as well as other services and productsd regarding practical aspects of access to fi nancing, through : • satisfaction of clients needs related to EU accession, especially to EU fi nancing. • identifi cation of fi nancing opportunities and possibilites. We present further on a new bank product promoted successfully under actual conditions of Romanian economy. Within a project fi nanced from European funds, we underline the public contribution as non-reimbursable fi nancing is provided post-factum, only after the benefi ciary did the necessary expenditure to carry out the investment, when presenting the justifi catory documents. In case of own resources insuffi ciency, potential benefi ciaries of non-reimbusable fi nancing from European funds can appeal to bank credits. The stages to get non-reimbursable fi nancing and bank credit are: • Elaboration of the project by the petitioner and fi lling up a fi nancing petition according to the Petitioner Guide which is obtained from the Management Authority / Intermediate Body launcing the auction for projects. According to the decision of the Management Authority regarding the evaluation stages of projects, the client proceeds with the petition as follows: • If it is necessary a letter of confort in the stage of project evaluation by the Management Authority / Intermediate Body, the client asks from the bank a credit and a letter of confort before the petition of non-reimbursable fi nancing to the Management Authority / Intermediate Body.

Economics


• If it is necessary a letter of intention into an initial stage of preevaluation of projects by the Management Authority / Intermediate Body and later on the letter of confort in the stage of technical and fi nancial evaluation of project by the Management Authority / Intermediate Body, the client initially asks from the bank a letter of intention, and if the poject passes the stage of preevaluation, he asks for a credit and a letter of confort. • If the Management Authority / Intermediate Body does not ask for a letter of confort or letter of intention, but only a statement on own responsibility, the client asks for the credit petition only after its approval of non-reimbursable fi nancing petition by the Management Authority. European post-accession funds from the European Union to Romania during 2007-2013 (structural and cohesion funds, rural development funds) are used to implement some projects developed, both by local authorities, and business environment, non-governmental bodies etc., according to the objectives set up through the National Development Plan of Romania. These objectives are detailed by priorities, major fi elds of intervention and measures, through Operational Programs and National Plan of Rural Development. Each priority, fi eld of intervention launches auctions for projects, issuing some “guides of petitioners” detailing all the requests for an application and implementing a project fi nanced from European non-reimbursable funds. Financial structure of project from own sources of client and bank credit supposes: -purchases of goods/services/works observing purchase procedures set up; organization of auctions, concluding and developing trade contracts, credit withdrawals and payments to the suppliers; -payment demands for non-reimbursable fi nancing and justifi cative documents to the Management Authority/ Intermediate Body; -receiving the amounts by the benefi ciary representing non-reimbursable refi nancing, after checking the documents by Management Authority / Intermediate Body; As performance indicators, we refer to: I1 = number of projects accepted by Management Authority / total analyzed projects I2 = value of projects accepted for fi nancing / total value analyzed projects Indicators belong to the standard category for a bank that can be used in the context of implementing the projects fi nanced from European funds, according to the requirements stipulated in operational programs and Client Guide. In the stage of project implementation, the bank also promotes to the clients other products and services, in order to increase its sales.

Conclusions: In actual context the market continuously adapts to the consumer requirements, when bank services are oriented more and more to the sales and to the client, traditional approach of bank concepts and activities changed into relational banking. One bank organizational structure and its activities are closely related to the market it acts. Main types of bank markets are those determined by products, clients or geographical zone.


Actual trend is transition from an organization based on products to one based on concept of bank relation, according to which banks look to include services required by certain segments of clients in a structure meant to provide under better conditions packages of services. Next step is integration of markets clients and products. From this perspective, it was approached the development and unitary maintenance of databases regarding the clients including information about type of activity, ownership type, dimension by number of employees, economic and fi nancial results etc. When presenting the products, the client should be completely aware that his action presents a minimum risk , bank providing the security to save time and minimize the effort avoiding the crowd, possibility to use the ATM to carry out some commercial operations, possibility to pay invoices both for him and for other persons, receiving the statement from any unit in the bank network, upper fructifi cation and especially under security conditions of savings even in the conditions of checking sometimes by the bank of levels of lower interests in comparison with those practiced by other trade banks, etc.. A bank with well defi ned brand and position on the market does not act under actual conditions with the concept to do anything for anybody. Thus the new concept of products and services sales by target segments of clients setts up new trade policies in bank management which is updated according to rapid evolutions in the economy and competitive environment where it develops its activity. Bank activity is a cyclic activity supposing that if economy evolves well and bank activity also goes well. While a recession would results in negative effects over the performance, banks are vulnerable to inevitable reductions and changes. Technology, and especially informatic one changes working conditions for the bankers. Number of staff is standardized being low from the viewpoint of number, while ability to manipulate information and discover new trends is the key of middle term success. Banks will keep record levels of profi tability reducing weak points and increase their effi ciency.

Note - * Refering to the bank fi eld

Selective bibilography

- Wiliam J. McEwen, Force of brand, Editura All, Colecţia Business, 2008 - Stoica Ovidiu; Căpraru Bogdan; Filipescu Dragoş - Effects of European integration over Romanian bank system, Editura Universitaţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2005 - Aurel Octavian Berea, Management-Predecessors, performances, perspectives, Editura Expert, Bucureşti, 2006 - Koch, Timothy W.; MacDonald, S. Scott, Bank management, fi fth edition, Thomson South-Western, 2003 - G.O. no. 29/2007 regarding the allocation of structural instruments, prefi nancing and cofi nancing allocated from the state budget, including National Development Fund, in the budget of institutions involved in administration of structural instruments and their use for convergence objective. - U.G.O. no. 759/2007 regarding the rules of expenditure eligibility within the operations fi nanced through operational programs.



Conceptul „Universitatea antreprenorială” – determinarea gradului de notorietate

Prof. univ. dr. Ştefan STANCIU Academia de Studii Economice din Bucureşti Lector univ. dr. Mihaela Alexandra IONESCU Preparator univ. dr. Dan Florin STĂNESCU Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti

Abstract

Sunt prezentate rezultatele Cercetării-pilot care a avut ca obiectiv determinarea gradului de notorietate şi de înţelegere a conceptului de „Universitate antreprenorială” în rândul cadrelor didactice din învăţământul superior românesc. Cercetarea a avut drept ţintă nu numai Universitatea antreprenorială, ci şi investigarea gradului de notorietate şi de înţelegere a culturii antreprenoriale. Ne propunem să prezentăm ulterior datele şi informaţiile cantitative şi calitative privind “Cultura antreprenorială” afl ate în curs de analiză. Cuvinte-cheie: universitate şi cultură antreprenorială, inovare, capital uman.

*** Cercetarea pilot s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2008 şi a cuprins 40 de subiecţi, cadre didactice din învăţământul universitar românesc. Metoda utilizată: ancheta pe bază de chestionar. Plaja subiecţilor acoperă toate marile centre universitare din ţară şi toate gradele şi poziţiile universitare. Programul de cercetare a fost construit pe baza studierii literaturii de specialitate existente. Chestionarul s-a concentrat pe determinarea gradului de notorietate şi acurateţea înţelegerii conceptelor de universitate antreprenorială şi cultură antreprenorială în spaţiul universitar românesc. Dimensiunile şi subdimensiunile chestionarului precum şi scalele de măsurare sunt prezentate în articol.


Statistică teoretică


Pentru început, ne referim la evoluţia dezvoltării Sistemului învăţământului superior. În trecutul apropiat, se cerea pregătirea elitelor. De la învăţământul elitist, care cuprindea segmente sociale privilegiate s-a trecut la învăţământul universitar de masă, în care au fost cuprinse segmente din ce în ce mai largi ale populaţiei. În ultimele decenii rolul universităţilor a început să se modifi ce, trecându-se de la funcţia de satisfacere a nevoilor statului la funcţia de satisfacere a nevoilor sistemelor productiv, de servicii şi de cercetare ale societăţii. S-au modifi cat treptat atât rolul cât şi poziţia statului în procesul educaţional. De la etapa în care statul fi nanţa integral procesul educaţional, în care proiecta politicile educaţionale şi controla procesele specifi ce universităţilor, statul tinde din ce în ce mai clar să se retragă din actul educaţional, renunţând să mai controleze procesul de învăţământ, orientându-şi interesul către produsul învăţământului şi spre calitatea acestuia. Astfel, în anul 2000 printre factorii de decizie pentru curriculum-ul modern american de la toate nivelurile era în primul rând statul cu 44,6%, apoi organizaţiile cu 35,7%, familia cu 5,3% etc. (Cummings, 2003). Treptat, organizaţiile benefi ciare de competenţe academice vor cere din ce în ce mai mult universităţilor să-şi structureze programele în conformitate cu nevoile lor. Odată cu masifi carea învăţământului, ofertele educaţionale au fost şi sunt din ce în ce mai puţin controlate de stat pentru că sunt adresate în primul rând indivizilor, companiilor, ONG-urilor şi instituţiilor publice. Se trece în mod clar de la universitatea susţinută integral de stat, la universitatea capabilă să îşi creeze şi să îşi gestioneze sursele proprii de fi nanţare, în măsură să asigure independenţa şi autonomia universitară. Statul va participa la fi nanţarea învăţământului din ce în ce mai puţin, revenind entităţilor enumerate această sarcină. Formarea în cadrul nivelului terţiar devine astfel un bun de consum. Universităţile şi-au schimbat fi losofi a, misiunea, structurile, normele şi, nu în ultimul rând, tehnologia şi metodologia didactică pentru că statul, organizaţiile economice, instituţiile publice şi universităţile au realizat că educaţia desfăşurată pe tot parcursul vieţii, reprezintă un mijloc de a ţine pasul cu dinamica lumii de astăzi. Pe de altă parte, asistăm la repoziţionarea şi restructurarea tuturor instituţiilor. William K. Cummings afi rmă că „printre factorii care erodează stabilitatea instituţiilor moderne se numără noul mediu şi context economic cunoscut sub denumirea «Învingătorul ia tot»“. „Aşa cum statul modern dispare, la fel dispar şi diferitele sale instituţii create pentru cetăţeanul modern, inclusiv asigurarea învăţământului public şi reţeaua de securitate socială a statului bunăstării“ (Cummings, 2003). Autorul a făcut o trecere în revistă a studiilor privind ceea ce Philip Coombs numea revoluţia mondială în învăţământ. Coombs afi rmă că în America de Nord a anilor ’50 se manifesta „tendinţa de minimalizare



a diferenţelor existente între societăţi şi de reiterare a tezei reconfortante a ştiinţelor sociale [...] conform căreia toate drumurile duc la Washington“. La rândul lui, John Meyer (1977) susţine că „sistemul mondial determină, într-o oarecare măsură, toate sistemele de învăţământ să conveargă către un tipar instituţional comun“. În opinia lui Robert Reich (1991), sistemului de învăţământ îi este proprie teoria globalizării. „Această teorie, în esenţă economică, afi rmă că instituţiile comerciale, industriale şi fi nanciare moderne sunt din ce în ce mai interconectate şi omogene şi că alte instituţii, inclusiv învăţământul, vor urma această tendinţă“. Considerăm că nu va exista un singur model de universitate, ci forme care se dezvoltă pe căi diferite, dar care se inspiră din mediul global. Principalele tendinţe pe care le observăm sunt masifi carea învă-ţământului superior, declinul fi nanţării publice, creşterea diversităţii demo-grafi ce, socio-economice şi culturale, cererea pentru o educaţie permanentă a adulţilor, dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaţionale şi globalizarea pieţei învăţământului superior. Universităţile fac parte din sisteme de învăţământ care se alimentează în mod diferit din seva locului în care există; Şcoala engleză (din care derivă şcolile americană şi indiană, dar şi cele din Hong-Kong, Singapore şi Malaezia) bazată pe principiul opţiunii şi pe reţete informale se bucură de nivelul ridicat al implicării comunităţii şi de orientarea către cerinţele de formare dictate de piaţă; şcolile european-continentale (Germania, Franţa, Rusia, ulterior China, Indochina, Thailanda şi Indonezia) par a fi conduse de la vârf spre bază, pun accent pe planifi care şi abordări formale şi apelează la forţele politice pentru alocarea resurselor. Pe de altă parte, şcoala japoneză are ca trăsătură defi nitorie descentralizarea (Cummings, 2003). Încercând să identifi căm funcţiile universităţilor în peisajul economico-social actual, am reţinut opinia lui Mihai Korka (2002) conform căreia universităţile contemporane sunt caracterizate prin funcţiile: formativă, inovativă, de mobilitate ocupaţională, de diseminare a culturii, politică şi de perpetuare. Un punct de vedere apropiat le aparţine autorilor Paul Rinderu, Mihai Mangra şi Mircea Zăvăleanu (2004) care afi rmă că funcţiile universităţilor sunt: economică, de mobilitate ocupaţională, politică, inovativă şi de diseminare a culturii. Funcţia economică nu se regăsea în registrele universităţilor deceniilor trecute. Constantin Brătianu identifi că o listă mai scurtă a funcţiilor universităţilor aşa cum apare în sistemul de învăţământ nord american: funcţia de învăţare, funcţia de cercetare ştiinţifi că şi funcţia de servicii publice (Brătianu, 2002). Universităţile debutului secolului XXI diferă consistent faţă de cele tradiţionale. Diverse studii asupra modului în care universităţile şi colegiile



reacţionează în faţa provocărilor mediului extern (Deem, apud Pintea, 2008) au pus în evidenţă trei concepte cheie legate direct de schimbările operate de aceste instituţii: Noul manageriat (concept care se referă atât la ideologiile privind la aplicarea în managementul organizaţiilor publice a diverselor valori şi proceduri împrumutate din sectorul privat al economiei, cât şi la folosirea efectivă a acestor proceduri în organizaţiile fi nanţate public), Capitalismul academic (concept care se referă la schimbări în munca personalului academic în general) şi Universitatea antreprenorială. Burton R. Clark este unul dintre puţinii cercetătorii care au defi nit conceptul de universitate antreprenorială (Clark, 2000). În opinia lui Clark, cuvântul «antreprenorial» este folosit în accepţiunea sa de trăsătură caracteristică sistemelor sociale, fi ind aplicat universităţilor în ansamblu, dar şi departamentelor, centrelor de cercetare, facultăţilor şi colegiile acestora. „Conceptul include şi conotaţia de «întreprindere» – un efort deliberat de construcţie instituţională care necesită activităţi speciale şi un consum considerabil de energie. Un element esenţial este asumarea de riscuri la introducerea de noi practici al căror posibil efect este încă incert. O universitate antreprenorială, pe cont propriu, încearcă în mod activ să-şi inoveze modul de activitate, să opereze o schimbare de proporţii în caracterul ei organizaţional, deschinzându-şi perspective mai promiţătoare pentru viitor. Universităţile antreprenoriale încearcă să devină instituţii active, care să facă ele însele regula jocului. Antreprenoriatul instituţional poate fi înţeles atât ca proces, cât şi ca rezultat“. Pentru mai multă precizie, Mureşan (2004) simte nevoia să-l citeze pe Peter Drucker, care face observaţia: „nu orice fi rmă este considerată a fi orientată antreprenorial [...] Antreprenoriale sunt doar acele noi fi rme care creează ceva nou, ceva diferit; ele schimbă sau transformă valori.“ Mureşan consideră că ar fi mai legitim să vorbim nu despre universitatea antreprenorială, ci de reacţia antreprenorială a universităţii la mediu. Universitatea antreprenorială se bazează pe principii de esenţă economică (Clark, 2000): un centru decizional bine consolidat, o periferie dinamică extinsă, o fi nanţare diversifi cată, un nucleu academic bine stimulat şi o cultură antreprenorială integrată. Se cuvine să inserăm şi ceea ce Valentin Mureşan (2004) consideră că este esenţa universităţii antreprenoriale: un management strategic, caracteristic organizaţiilor autonome, capabil să fructifi ce inovator provocările mediului în schimbare; un management profesionalizat, în care corpurile conducătoare sunt mici, puternice, alese pe criterii de efi cienţă; un management în care se distinge instituţional între funcţia de elaborare a politicilor şi cea de aplicare a lor, în care corpul administrativ este profesionalizat şi tot mai egal ca prestigiu cu cel academic; un management fi nanciar în care catedrele şi facultăţile au autonomie şi sunt responsabile pentru felul în care cheltuiesc şi produc banii;



un management în care se urmăreşte schimbarea raporturilor concurenţiale în favoarea propriei instituţii; un management care a dezvoltat o periferie dinamică extinsă, capabilă să-i asigure autonomia fi nanciară şi legăturile cu societatea; un management care nu ignoră criteriul rentabilităţii economice; un management care aplică proceduri de asigurare a calităţii; un management care respinge „salarizarea“ studenţilor (prin aşa-zisele burse de studiu) în detrimentul salarizării personalului; un management care abandonează structura pe facultăţi, în favoarea unei unităţi mai largi, interdisciplinare; un management care recunoaşte valoarea şi ierarhia, precum şi performanţa diferită a studenţilor prin diplome de calităţi diferite. Despre starea de fapt care persistă încă în învăţământul superior autohton, Mureşan observă că până acum, nu s-au unit factorii de decizie ai învăţământului superior (minister, consilii naţionale, conferinţa rectorilor) pentru o abordare concertată privind universitatea antreprenorială – semn al respingerii delicate a unui asemenea demers. Managementul educaţional al universităţii antreprenoriale presupune şi consultarea mediului extern în ceea ce priveşte mecanismele de aprobare, evaluare periodică a calităţii şi monitorizare a programelor de studii şi a procedurilor care premerg acordarea califi cărilor. Această procedură transparentă trebuie să includă prezentarea setului de competenţe pe care le dobândesc absolvenţii unui program de studii, monitorizarea aplicării planurilor de învăţământ, instituţionalizarea procedurilor de revizuire periodică a planurilor de învăţământ, inclusiv prin consultarea organizaţiilor care benefi ciază de competenţele absolvenţilor şi implicarea celor mai buni absolvenţi în procesul de revizuire periodică a planurilor de învăţământ şi a programelor analitice. Valorifi când tehologiile didactice moderne, aşa cum dispar barierele dintre activitatea de la locul de muncă şi activitatea de acasă, tot aşa pot dispărea barierele dintre învăţarea la şcoală şi învăţarea de acasă Cummings, 2003). Datele înregistrate prin Cercetarea-pilot din mai-iunie 2008, pe baza chestionarelor utilizate au fost prelucrate cu ajutorul Programului Statistical Package for Social Science - S.P.S.S. pentru Windows, versiunea 10.0, fi ind analizate în două etape. În prima etapă a fost efectuată o analiză descriptivă a datelor colectate, calculându-se mediile pentru toţi itemii selectaţi în funcţie de variabilele socio-demografi ce (sex, vârstă, nivel educaţional, vechime, poziţia ierarhică şi tipul studiilor). În etapa a doua, în cadrul unei analize explorative, a fost calculat coefi cientul de corelaţie Pearson între rezultatele obţinute la itemii referitori la caracterizarea universităţii antreprenoriale şi a managementului universităţii antreprenoriale şi celelalte variabile selectate, pentru a determina notorietatea termenului „antreprenoriat” şi „universitate antreprenorială” şi a identifi ca descriptorii universităţii antreprenoriale.



Există o corelaţie puternic semnifi cativă (r = .467, p < .01) între frecvenţa utilizării termenului „antreprenoriat” şi răspunsul pozitiv la itemul „Cunoaşteţi vreo universitate sau vreo facultate antreprenorială din România?” O astfel de corelaţie era de aşteptat deoarece cunoaşterea semnifi caţiei termenului „antreprenoriat”, prezenţa lui în vocabularul profesional curent, denotă interes din partea subiectului pentru acest aspect. Este de aşteptat ca individul să cunoască cât mai multe accepţiuni ale termenului, cât mai multe domenii de aplicare specifi ce şi forme manifeste ale conceptului, printre care şi cea de „Universitate antreprenorială”. Există o corelaţie negativă semnifi cativă (r = -.478, p < .05) între frecvenţa utilizării termenului „antreprenoriat” şi informarea cu privire la universitatea antreprenorială prin intermediul discuţiilor informale în domeniul academic. Această corelaţie negativă demonstrează faptul că cei care cunosc şi utilizează termenul „antreprenorial” nu îl folosesc în discuţiile informale avute cu ceilalţi colegi. Cel mai probabil cunoaşterea termenului, a semnifi caţiilor acestuia şi a aplicabilităţii lui în domenuil universitar este dată de studierea unor lucrări de specialitate, a unor articole în domeniu care au incitat curiozitatea subiecului asupra temei şi l-au făcut să aprofundeze acest aspect; în acelaşi timp demonstrează că acest concept de „Universitate antreprenorială” nu are încă sufi cientă notorietate pentru a se regăsi în discuţii în domeniul academic.

Corelaţii între frecvenţa utilizării termenului „antreprenoriat” şi sursele de informare

Tabelul 1

Discuţii informaleCunoaşteţi vreo

universitate antreprenorială?

Termenul antreprenoriat

Coefi cientul de corelaţie Pearson

-.478* .467**

Pragul de semnifi caţie .025 .002N 22 40

Urmând aceeaşi idee, s-a constatat existenţa unor corelaţii semnifi cative între răspunsul pozitiv la itemul „Cunoaşteţi vreo universitate sau vreo facultate antreprenorială din România?” şi utilizarea termenilor „inovare”, „autocontrol” sau „strategii de diversifi care a surselor de fi nanţare” cu privire la universitatea antreprenorială. Acestă corelaţie demonstrează faptul că acest concept este bine cunoscut la nivel practic, el fi ind defi nit de către subiecţi prin chiar implicaţiile lui, respectiv „inovare”, „autocontrol” sau „strategii de diversifi care a surselor de fi nanţare”. Este un element pozitiv, deoarece se dovedeşte că termenul nu este doar o formă fără fond pentru cunoscătorii lui, ci are substanţă şi aplicabilitate practică.



Corelaţii dintre defi nirea Universităţii antreprenoriale şi implicaţiile saleTabelul 2

inovare autocontrol strategii de diversifi care

Cunoaşteţi vreo universitate

antreprenorială?

Coefi cientul de corelaţie

Pearson.494** .345* .508**

Pragul de semnifi caţie

.001 .029 .001

N 40 40 40

În ceea ce priveşte utilizarea termenului „autocontrol” cu referire la Universitatea antreprenorială, s-a evidenţiat existenţa unei corelaţii semnifi cative (r = .313, p < .05) cu caracterizarea universităţii ca presupunând „dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic”. Corelaţia pozitivă între „autocontrol” şi „dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic” este relevantă pe de o parte pentru cunoaşterea a ceea ce înseamnă „Universitatea antreprenorială”, şi pe de altă parte pentru utilitatea socio-economică a acesteia. Universitatea încetează de a mai fi un mediu scholastic, o insulă în societate şi devine parte integrantă a acesteia, ţinând cont de nevoile ei şi venind în întâmpinarea acestora.

Corelaţii între autocontrol şi dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic

Tabelul 3Dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-

economic

AutocontrolCoefi cientul de corelaţie

Pearson.313*

Pragul de semnifi caţie .049

N 40

Totodată, cu cât numărul cărţilor, articolelor sau a altor lucrări referitoare la Universitatea antreprenorială citite de subiecţi a fost mai mare, cu atât aceştia consideră că managementul Universităţii antreprenoriale este unul profesionalizat, şi că acesta presupune orientarea spre calitate (r = .356, p < .05; r = .411, p < .01). După cum s-a prezentat şi dintr-o corelaţie anterioară, sursele celor mai multe informaţii despre conceptul de „Universitatea antreprenorială” sunt cărţile, articolele etc.; aceasta face ca informaţia să fi e una ştiinţifi că, fundamentată teoretic şi practic, variată şi omogenă în abordare. Rezultă concluzii relevante cu privire la anumite caracteristici esenţiale ale managementului Universităţii antreprenoriale.



Corelaţii între numărul de cărţi, articole citite, profesionalism şi calitate

Tabelul 4Profesionalizat Orientarea spre calitate

Câte cărţi, articole...


.356* .411**


.024 .008

N 40 40

Cei care au consultat cărţi sau articole în limbi străine consideră că managementul Universităţii antreprenoriale presupune rentabilitarea economică (r = .455, p < .05). Din analiza datelor a reieşit că aceştia nu s-au documentat despre acest subiect utilizând site-uri din domeniul educaţional (r = - .548, p < .01). Având în vedere că în România acest concept este încă unul nou şi că cele mai multe universităţi cu greu pot fi defi nite ca fi ind antreprenoriale, este de aşteptat ca şi lucrările de specialitate în domeniu ale autorilor români să fi e puţine. Cei interesaţi au găsit mult mai multe informaţii cu privire la acest aspect în lucrări de specialitate străine unde fenomenul este mai vechi şi are o mai mare notorietate. În ţări cu o economie de piaţă veche şi dezvoltată este de aşteptat ca şi învăţământul să fi e privit din punct de vedere al rentabilităţii economice.

Corelaţii dintre surse de informare şi rentabilitate economică

Tabelul 5Site-uri Rentabilitatea economică

Lucrări în limbi străine


-.548** .455*


.008 .034

N 22 22

Cei care au utilizat site-uri pentru documentare sunt cei care nu ocupă poziţii înalte în ceea ce priveşte ierarhia instituţională (r = - .481, p < .05), tendinţa relevată şi de analiza mediilor (M =0.67, SD = 0.49; M =0.25, SD = 0.46; M =0.00, SD = 0.00). Există două explicaţii: cei care ocupă poziţii ierarhice mai joase în ierarhia instituţională sunt mai tineri, mai înclinaţi să apeleze la Internet pentru informare, şi cei care ocupă poziţii ierarhice mai înalte sunt mai în vârstă, mai conservatori şi, probabil, mai tentaţi să se informeze din cărţi şi reviste de specialitate. Pe de altă parte, cei care sunt mai jos în ierarhie sunt la începutul carierei, au nevoie de informaţie mai multă şi mai vastă şi apelează la surse multiple de informare.



Corelaţii între utilizarea de site-uri pentru documentare şi vârstăTabelul 6 a

Poziţia ierarhică

site-uri Pearson Correlation -.481*


N 22

Raport site-uriTabelul 6 b

Poziţia ierarhică Medie N Deviaţia standardFără funcţie de conducere .67 12 .49

Conducere medie .25 8 .46Conducere superioară .00 2 .00

Total .45 22 .51

S-a evidenţiat existenţa unor corelaţii semnifi cative între participarea la workshop-uri şi participarea la conferinţe (r = .505, p < .05; de cele mai multe ori workshop-urile sunt organizate în cadrul conferinţelor), dar şi între participarea la workshop-uri şi variabilele vârsta şi vechime (r = .535, p < .05; r = .448, p < .05). Rezultatele prezentate sunt susţinute şi de analiza mediilor în funcţie de variabilele vârstă (M =0.00, SD = 0.00; M =0.33, SD = 0.58; M =0.40, SD = 0.55; M =0.60, SD = 0.55) şi vechime (M =0.00, SD = 0.00; M =0.33, SD = 0.58; M =0.45, SD = 0.52). Este fi rească corelaţia între participarea la work shopuri şi participarea la conferinţe, având în vedere faptul că ambele au ca obiectiv general obţinerea de informaţii şi sporirea cunoştinţelor profesionale teoretice şi practice. Corelaţia între participarea la workshopuri, vârsta şi vechimea, poate fi explicată prin nevoia celor care au o vârstă şi o vechime mai mari de a fi permanent la curent cu cele mai noi teorii, tendinţe şi practici din domeniul lor de activitate, dar şi din domenii conexe sau care intersectează la un moment dat activitatea lor, evitând astfel plafonarea.

Corelaţii între participarea la workshop-uri şi la conferinţeTabelul 7 a

Conferinţe Vârstă Vechime

Workshop-uriCoefi cientul de corelaţie

Pearson.505* .535* .448*

Pragul de semnifi caţie .016 .010 .036

N 22 22 22



Raport workshop-uri şi vârstă

Tabelul 7.bVârstă Medie N Deviaţia standard26-35 .00 9 .0036-45 .33 3 .5846-55 .40 5 .55

peste 56 .60 5 .55Total .27 22 .46

Raport workshop-uri şi vechime

Tabelul 7.cVechime Medie N Deviaţia standard2 la 5 ani .00 1 .

6 la 10 ani .00 4 .0011 la 15 ani .00 3 .0016 la 20 ani .33 3 .58peste 20 ani .45 11 .52

Total .27 22 .46

În ceea ce priveşte caracterizarea Universităţii antreprenoriale ca reprezentând o delimitare de practicile, comportamentele şi cultura tradiţională, s-a observat existenţa unor corelaţii semnifi cative cu caracterizarea managementului ca fi ind unul strategic, orientat spre viitor (r = .379, p < .05), precum şi cu răspunsurile favorabile la itemul „Consideraţi că ideea de universitate antreprenorială este respinsă în România?” (r = .409, p < .01) şi a unei corelaţii semnifi cative negative cu variabila vechime (r = -.507, p < .01). Era de aşteptat corelaţia pozitivă între delimitarea de Universitatea tradiţională şi orientarea spre viitor a managementului Universităţii antreprenoriale. Sunt două tipuri diferite de instituţii de învăţământ, care pornesc de la principii fundamental diferite în abordarea procesului de învăţământ şi a fi nalităţii acestuia. Era de aşteptat şi corelaţia cu răspunsurile favorabile la itemul „Consideraţi că ideea de Universitate antreprenorială este respinsă în România?” Învăţământul românesc este încă perceput ca fi ind în degringoladă, fără principii clare de fundamentare şi fără viziune; învăţământul universitar este văzut mai degrabă mercantil decât antreprenorial: se urmăreşte câştigul economic cu orice preţ, în detrimentul actului educaţional de calitate şi a pregătirii unor specialişti de calitate. Or, tocmai acest lucru îl presupune conceptul de Universitate antreprenorială. Corelaţia negativă cu vechimea în muncă se poate explica printr-un anumit conservatorism al oamenilor mai în vârstă din mediul academic care sunt încă tributari ideii că învăţământul universitar trebuie să formeze mai degrabă elite, decât specialişti într-un anumit domeniu.



Corelaţiile pe dimensiunea delimitare de practici tradiţionale

Tabelul 8Strategic, orientat

spre viitorIdee respinsă în România

Vechime

Delimitare de practici tradiţionale


.379* .409** -.507**


N 40 40 40

În ceea ce priveşte caracterizarea Universităţii antreprenoriale ca reprezentând o orientare spre profi t, s-a observat existenţa unor corelaţii semnifi cative cu caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale ca presupunând o egalitate ca putere şi reputaţie între corpul administrativ şi cel academic (r = .401, p < .05), rentabilitarea economică (r = .350, p < .05), şi strategii concurenţiale (r = .434, p < .01). Odată ce Universitatea antreprenorială este percepută ca fi ind o instituţie care urmăreşte atât un act educaţional de calitate, cât şi obţinerea unui profi t economic, era de aşteptat să se obţină aceste corelaţii pozitive. Este logic ca atât corpul profesoral, cât şi cel administrativ să deţină o putere egală având în vedere că cele două obiective sunt egale ca importanţă pentru instituţie; de asemenea, rentabilitatea economică şi strategiile concurenţiale sunt principii esenţiale pe piaţa economică.

Corelaţii pe dimensiunea orientare spre profi tTabelul 9

Corp administrativ = corp academic

Rentabilitatea economică

Strategii concurenţiale

Orientare spre profi t


.401* .350* .434**


N 40 40 40

Totodată, caracterizarea managementului Universităţii antre pre-noriale ca presupunând rentabilitarea economică corelează semnifi cativ (r = .346, p < .05) cu caracterizarea universităţii antreprenoriale ca presupunând diversifi carea surselor fi nanciare. Universitatea antreprenorială este percepută astfel ca fi ind un partener economic, un prestator de servicii şi, în acelaşi timp cu o puternică ancoră în comunitate.



Corelaţii pe dimensiunea rentabilitatea economicăTabelul 10

Diversifi care a surselor fi nanciareRentabilitatea

economicăCoefi cientul de corelaţie

Pearson.346*

Pragul de semnifi caţie .029N 40

Caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale ca presupunând strategii concurenţiale corelează semnifi cativ (r = .480, p < .01) cu dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic. Defi nirea Universităţii antreprenoriale în termeni economici antrenează după sine perceperea acesteia ca organizaţie economică ce funcţionează după regulile cererii şi ofertei, urmărind obţinerea unui profi t cât mai mare prin oferirea de servicii cu relevanţă socială.

Corelaţii pe dimensiunea strategii concurenţiale

Tabelul 11

Dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic

Strategii concurenţiale Coefi cientul de corelaţie Pearson .480**


N 40

Caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale ca fi ind unul strategic, orientat spre viitor corelează semnifi cativ nu numai cu reprezentarea Universităţii antreprenoriale ca reprezentând o delimitare de practicile, comportamentele şi cultura tradiţională, ci şi cu variabila vechime (corelaţie negativă; r = -.382, p < .05). Cu alte cuvinte, cu cât vechimea este mai mare cu atât mai puţin este caracterizat managementul Universităţii antreprenoriale ca fi ind unul strategic, orientat spre viitor.

Corelaţii pe dimensiunea management strategic, orientat spre viitorTabelul 12

Vechime

Strategic, orientat spre viitor Coefi cientul de corelaţie Pearson -.382

Pragul de semnifi caţie .015N 40

Notă: Tabelele prezintă out-put-uri din S.P.S.S. * Corelaţie semnifi cativă la pragul de 0.05 ** Corelaţie semnifi cativă la pragul de 0.01



Concluzii

Cercetarea-pilot organizată cu scop exploratoriu considerăm că oferă rezultate semnifi cative privind opinia cadrelor didactice din învăţământul universitar referitoare la Universitatea antreprenorială şi managementul antreprenorial. Rezultatele pot fi un ghid, un punct de reper pentru universităţi şi pentru structurile interesate de acest subiect, mai ales în contextul actual al presiunii din ce în ce mai accelerate a schimbării. Prezentând rezultatele cercetării ne-am propus să deschidem interesul pentru subiect într-un sens mai sistematizat şi constant.

Bibliografi e selectivă

- Brătianu, C. (2000), Paradigmele managementului universitar, Bucureşti, Editura Economică. - Brătianu, C. (2004), Challenges for the Romanian Academic management, The 29th Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), University of Apllied Sciences, Bochum, Germay, sep. 7-12, Alma Mater Publishing House. - Clark, B. (2000), Spre o universitate antreprenorială, Editura Paideia, Bucureşti. - Clark, B. (2002), „Universitatea antreprenorială: noi fundamente ale coleagialităţii, autonomiei şi performanţei“, în volumul Bulai, Al., Bulai, A., Clark, B., Gilbert, E., Korka, M., Rushton, J., Zaharia, S.E., (coordonator Valentin Mureşan), Manifest pentru o universitate antreprenorială, Editura Punct, Bucureşti, 2002. - Cummings, W. (2007), Instituţii de învăţământ, Bucureşti, Editura Comunicare.ro. - Korka, M., (2002), „Premises of an active partnership between romanian universities and actors of their local environment. An european area of higher education perspective“, în volumul UNIversité dans la Société UNISO 2002, Premiè Edition, 16-21 Juillet, 2002, coordination du volume Sorin Eugen Zaharia, Bucureşti, Editura Paideia. - Mureşan, V., (2004), „Ce nu este o universitate antreprenorială“, în volumul Agachi, P.Ş., Pop, C.L., (coordinators), Entrepreneurial University. University Experiences in the Field, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. - Rinderu, P., Mangra, M., Zăvăleanu, M., (2004), „The european programmes and the universities from an entrepreneurial perspective“, în volumul Entrepreneurial university. University experiences in the fi eld, coordinators Paul Şerban Agachi şi Carmen Loredana Pop, Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca. - Sorin Eugen Zaharia (coordonator) (2002), UNIversité dans la Société UNISO

2002, Bucureşti, Editura Paideia.



THE “UNIVERSITY ENTREPRENEURSHIP” - THE DETERMINATION OF THE

NOTORIETY’S DEGREE

PhD. Univ. Professor Ştefan STANCIU Academy of Economic Studies in Bucharest PhD. Reader Mihaela Alexandra IONESCU PhD. Univ. Assistant Dan Florin STĂNESCU National School of Political and Administrative Studies, Bucharest

Abstract The article presents the results of the research pilot who had the objective of determining the degree of notoriety and understanding of the concept of “entrepreneurial university” among teachers in the Romanian higher education. The research was targeted not only entrepreneurial university, but also investigating the degree of notoriety and understanding of entrepreneurial culture. We propose to present further data and quantitative and qualitative information about the “entrepreneurial culture” in the course of analysis. Key words: university and entrepreneurial culture, innovation, human capital.

Pilot research was conducted during May-June 2008 and included 40 subjects, teachers in the Romanian higher education. The method used: survey-based questionnaire. The main subjects cover all the major university centers in the country and all grades and academic positions. The research was built on the basis of studies of existing specialty literature. The questionnaire focused on determining the degree of notoriety and accurate understanding of the concepts of entrepreneurship and university entrepreneurial culture in the Romanian universities. Sizes and scales of measurement are presented in the article. First, we talk about the development trends of the higher education system. In past, it was necessary to prepare the elites. From elitist education, which included social segments privileged it passed the higher education, which included segments of the increasingly large population. In recent decades, the role of universities began to change, passing from satisfying function the needs’ function to the function of satisfying the productive systems, services and research society’ needs. They gradually changed the role and position in the educational process. From the stage at which the state fi nanced the educational process and controlled the specifi c processes of the universities, it was possible to renounce at the controlling of the educational process policies and processes that control specifi c universities and it was interested to the quality of the educational system. Thus, in 2000 among the decision makers for the modern American curriculum at all levels was the fi rst state with 44.6% and 35.7% with organizations, family with 5.3%., etc..(Cummings, 2003). Gradually, benefi ting organizations of academic skills will require increasingly more to the universities for structure their programs in

Statistical Theory


accordance with their needs. With the mass education, the educational requirements have been less controlled by the state because they are addressed primarily to individuals, companies, NGOs and public institutions. It clearly goes to the university supported integrally by the state, at the university able to create and manage their own fi nancing sources, and, also, to ensure their independence and autonomy of the university. The state will participate in fi nancing education less, returning entities listed this task. Training in the tertiary level becomes a good for consumption. Universities have changed their philosophy, mission, structures, rules and, last but not least, the technology and the methodology for teaching because the state, economic organizations, public institutions and universities have realized that education lasts throughout life, is a modality of linking with the dynamic world of today. On the other hand, we assist to the repositioning and restructuring of all the institutions. William K. Cummings says that “among the factors that eroded the stability of modern institutions, we can include new environmental and economic context known as” the winner takes all “. “As the modern state disappeared, just disappeared and its various institutions created for the modern citizen, including the providing of the public education and the social security’s network of the welfare state” (Cummings, 2003). The author has done a review of studies about on what Philip Coombs called “global revolution in education”. Coombs says that in North America in the early’50 occurs ‘the minimizing trend of the existent differences between the societies and reiteration of strengthen thesis about the social sciences [...] that all roads lead to Washington. “ . John Meyer (1977) argues that “the world system determines, to some extent, all systems of education to match to a common institutional pattern.” In the view of Robert Reich (1991), the educational system is its own theory of globalization. “This theory essentially economic, says that the commercial, industrial and fi nancial modern institutions are increasingly interconnected and homogenous and that other institutions, including education, will follow this trend.” We believe that there will be only a university model , but forms which are developing on different paths, but which inspire from the global environment. The main trends that we could see are the mass of the higher education, the decline of public funding, the increase of the demographic diversity, socioeconomic and cultural, demand for a permanent adult education, unprecedented development of information technologies and globalization of the higher education market. Universities are part of the education systems which fi nance in a different way from the essence of the place where it is; the English School (which derives from American and Indian schools, but also those in Hong Kong, Singapore and Malaysia) based on the principle of choice and informal networks enjoys of the high level for the community involvement and orientation to the training requirements dictated by the market, continental European schools (Germany, France, Russia, and then China, Indochina, Thailand and Indonesia) appear to be driven from top to base, put emphasis on planning and formal approaches and called on political forces to allocate resources. On the other hand, Japanese school is defi ning feature decentralization (Cummings, 2003). Trying to identify the functions of universities in economic and social landscape today, we held the view of Mihai Korka (2002) that contemporary universities are characterized

Statistical Theory


by functions: formative, innovative, occupational mobility, the dissemination of culture, politics and perpetuation. A point of view closer to the authors Paul Rinderu, Mihai Mangra and Mircea Zăvăleanu (2004) which states that the functions of universities are: economic, occupational mobility, political, innovative and dissemination of culture. Economic function is not included in the records of past decades universities. Constantin Brătianu identifi es a short list of universities’ functions as it appears in the North American education system: learning function, scientifi c research function and public service function (Brătianu, 2002). Universities from the beginning of the XXI century consistent differ from those traditional. Various studies on how the universities and colleges respond to the challenges of the external environment (Deem, apud Pintea, 2008) have set in evidence three key concepts directly related to changes made by these institutions: The new management (concept which refers both to ideologies about the application in the public organizations’ management of different values and procedures borrowed from the private sector of the economy, and effective use of those procedures in publicly funded organizations), Academic capitalism (concept which refers to changes in academic staff’s work in general) and University entrepreneurial. Burton R. Clark is one of the few researchers who have defi ned the concept of universities (Clark, 2000). In Clark’s opinion, the word “entrepreneurial “ is used in the acceptance of its feature for the social systems, as applied to universities as a whole, but also the departments, research centers, colleges and their faculties. “The concept includes the connotation of” enterprise “- a deliberate effort to build institutional business that requires special activities and a considerably energy consumption. An essential element is the assumption of risk to the introduction of new practices whose possible effect is still uncertain. An entrepreneurial university, on their own, is actively trying to innovate its activity and how to work for make a major change in its organizational character opening the most promising prospects for the future. The entrepreneurial universities endeavors to become active institutions that make themselves the rule of the game. Institutional entrepreneurship can be understood as a process, and as a result.” To more accurately, Mureşan (2004) feels the need to summon to Peter Drucker, which noted: “not every company is considered to be oriented entrepreneurial [...]Entrepreneurial are only those fi rms that create something new; something different, they change or transform values.”Mureşan believes that it would be legitimate not to talk about the entrepreneurial university, about the reaction of the entrepreneurial university at the environment. The entrepreneurial university is based on essentially economic principles (Clark, 2000): a consolidated decision-making center, an expanded dynamic periphery, a diversifi ed funding, a core academic good stimulated and an integrated entrepreneurial culture. It is appropriate to insert here and what Valentin Mureşan (2004) believes that the essence of entrepreneurial university is: a strategic management, characteristic of autonomous organizations, able to boost innovation challenges of the environment in changing, a professionalized management, in which the leading bodies are small, strong, chosen on criteria of effi ciency, a management in which distinguish between the institutional the function for the policies elaboration and the implementing of them, the administrative body is professionalized and more as equal as prestige

Statistical Theory


with the academic, a fi nancial management in the departments and faculties have autonomy and are responsible for the way in which they produce and spend money, a management that aims to change the competitive relationship in favor of its own institutions, a management which has developed a broad dynamic periphery, able to ensure its fi nancial autonomy and links with society; a management that does not ignore the criterion of economic profi tability, a management which applies procedures for quality assurance, management which rejected the “pay” students (the so-called scholarships) to the detriment of staff wages, a management which abandons the structure of the faculties for a large unit , interdisciplinary, a management that recognizes the value and hierarchy, and, also, the different performance of students from degrees of different qualities. About the state of fact which still persists in higher local education system, Mureşan notes that until now have not joined the decision factors of higher education (ministry, national councils, Rectors Conference) for a concerted approach on entrepreneurship university - a sign of rejection. Management education of the entrepreneurship university involves the consulting of the external environment in terms of the mechanisms for approval, periodic evaluation of the quality and monitoring programs of studies and procedures before granting qualifi cations. This transparent procedure must include presentation of the skills set which they acquired graduates of a study program, monitoring of the implementation plans for education, the institutionalization of procedures for regular review of plans for education, including consulting organizations which receive for graduates’ competences and involvement of the best graduates in the process of regular review of plans for educational and analytical programs. It is necessary to use the modern teaching technologies, as the barriers disappear between work from the workplace and work from home, so can disappear barriers between learning at school and home learning Cummings, 2003).

The data recorded by research pilot in May-June 2008, based on questionnaires used were processed using the Statistical Package for Social Science - SPSS for Windows, version 10.0, being analyzed in two stages. In the fi rst stage was conducted a descriptive analysis of data collected, calculating the average for all items selected on the basis of socio-demographic variables (gender, age, education level, age, hierarchical position and type of studies). In stage two, in an explorative analysis was calculated Pearson correlation coeffi cient between the results obtained at the characterization of items relating to university entrepreneurship and entrepreneurial university management and other variables selected to determine the popularity of “entrepreneurial” and “entrepreneurial university And to identify descriptors entrepreneurial university, There is a strong signifi cant correlation (r = .467, p <.01) between the frequency of use of the term “entrepreneurship” and the positive response to the item “Know any university or any faculty entrepreneurship in Romania?” Such a correlation was expected because knowing the signifi cance the term “entrepreneurship”, in the presence of his professional vocabulary current shows interest from the topic for this issue. It is expected that the individual knows about as much sense of the term, as many specifi c fi elds of application forms and leafl ets of the concept, among which the “entrepreneurial university”. There is a signifi cant negative correlation

Statistical Theory


(r = -. 478, p <.05) between the frequency of use of the term “entrepreneurship” and information on university entrepreneurship through informal discussions in the academic fi eld. This negative correlation shows that those who know and use the term “business” is not used in informal discussions held with other colleagues. Most likely knowing the term, the mean and the applicability of the university domain is given by studying the work of specialized, some articles in the fi eld who incite curiosity subjects on the theme and they have done to deepen this aspect, while shows that the concept of “entrepreneurial university” does not have enough notoriety to fi nd in academic discussions.

Correlation between frequency of use of the term “entrepreneurship” and sources of information

Table 1

Informal discussions

Do you know any entrepreneurial university?

Entrepreneuriship term

Pearson correlation coeffi cient

-.478* .467**

level of signifi cance

.025 .002

N 22 40 Following the same idea, I found the existence of signifi cant correlation between positive response to item “Know any university or any faculty entrepreneurship in Romania?” And the use of “innovation”, “self” or “strategies for diversifying sources of funding” on entrepreneurial university. This correlation shows that this concept is well known to virtually level, it is defi ned by the subjects even through the implications of the “innovation”, “self” or “strategies for diversifying sources of funding.” It is a positive element, because it proves that the term is not just a fund for those who are familiar with him, but has substance and practical applicability.

Correlation between the defi nition of entrepreneurial university and its implications

Table 2

innovation SelfcontrolDiversifi cation

strategies

Do you know any entrepreneurial university?


.494** .345* .508**

level of signifi cance .001 .029 .001

N 40 40 40

As regards the use of the term “self” with reference to the entrepreneurial university, revealed the existence of a signifi cant correlation (r = .313, p <.05) with the characterization university entrepreneurial assuming that “the development of an interface with socio-economic environment.” Positive correlation between “self” and “developing an interface with socio-economic environment is relevant in

Statistical Theory


part to the knowledge of what is the” entrepreneurial university, but also for socio-economic usefulness of it. University ceases to be an scholastic medium, an island in society and becomes part of it, taking into account its needs and meet them coming.

Correlations between self and developing an interface with the socio-economicTable 3

Developing an interface with the socio-economic

SelfcontrolPearson correlation

coeffi cient.313*

level of signifi cance .049

N 40

Meanwhile, as the number of books, articles or other works relating to the university entrepreneurial read by subjects was greatly consider that the management of university entrepreneurship is one professional and that it involves a shift towards quality (r = .356, p <.05, R = .411, p <.01). As presented, and from a previous relationship, the sources of more information about the concept of “entrepreneurial university” are books, articles, etc.;. This makes the information should be a scientifi c based theory and practice, range and uniformity in approach . It follows the relevant conclusions with regard to certain fundamental characteristics of the university management business.

Correlation between the number of books, articles and read professionalism and quality

Table 4Professional Orientation on quality

How many books, articles


.356* .411**

level of signifi cance

.024 .008

N 40 40 Those who consult books or articles in foreign languages university management believes that entrepreneurship involves economic profi tability (r = .455, p <.05). Analysis of data has emerged that they were not informed about this topic using the websites of education (r = - .548, p <.01). Considering that in Romania this concept is still new and that most universities can hardly be defi ned as entrepreneurial, it is expected that work and specialized in the fi eld of Romanian authors to be limited. Those concerned have found more information on this aspect in the work of specialized foreign phenomenon which is older and has a greater notoriety. In countries with a market economy and developed house is expected that education should be viewed in terms of economic profi tability.

Statistical Theory


Correlation between sources of information and economic profi tabilityTable 5

Sites Economic profi tability

Papers in foreign languages


-.548** .455*

level of signifi cance .008 .034

N 22 22

Those who use sites for documentaries are those who occupy high positions in terms of institutional hierarchy (r = - .481, p <.05), the trend analysis and relevant media (M = 0.67, SD = 0.49; M = 0.25, SD = 0.46, M = 0.00, SD = 0.00). There are two explanations: those who occupy positions in the lower hierarchical institutional hierarchy are younger, more inclined to use the Internet for information, and those who occupy high positions chains are older, more conservative and probably more tempted to informed of books and journals. On the other hand, those who are below the hierarchy are at the beginning of their career, they need more information and more extensive and the use of multiple sources of information.

Correlation between the use of sites for documentaries and ageTable 6 a

Hierarchical position

sitesPearson correlation

coeffi cient-.481*

level of signifi cance.023

N 22

Sites report

Table 6 b

Hierarchical position Average N Standard deviation

Without management function .67 12 .49

Average management .25 8 .46

Superior management .00 2 .00

Total .45 22 .51

Revealed the existence of signifi cant correlation between participation in workshops and conference attendance (r = .505, p <.05; often workshop sites are organized in the conference), but also between participation in the workshop sites and the variables age and seniority (r = .535, p <.05, r = .448, p <.05). The results presented are supported and media analysis based on variables age (M = 0.00, SD

Statistical Theory


= 0.00, M = 0.33, SD = 0.58, M = 0.40, SD = 0.55, M = 0.60, SD = 0.55) and old (M = 0.00, SD = 0.00, M = 0.33, SD = 0.58, M = 0.45, SD = 0.52). It is natural correlation between participation in the work shops and participation in conferences, given that both have the overall objective of obtaining information and enhancing professional knowledge of theoretical and practical. Correlation between participation in workshops, the age and maturity can be explained by the need to have an old age and a larger to be permanently in touch with the latest theories, trends and practices in their fi eld of activity, but also in fi elds or related to cross at a time their work, thus avoiding capping.

Correlation between participation in workshops and at conferencesTable 7 a

Conferences Age Work years

WorkshopsPearson correlation

coeffi cient.505* .535* .448*


N 22 22 22

Report workshops and ageTable 7.b

Age Average N Standard deviation26-35 .00 9 .0036-45 .33 3 .5846-55 .40 5 .55

Over 56 .60 5 .55Total .27 22 .46

Report workshops and work yearsTable 7.c

Work years Average N Standard deviation

2 to 5 years .00 1 .

6 to 10 years .00 4 .00

11 to 15 years .00 3 .00

16 to 20 years .33 3 .58

over 20 years .45 11 .52

Total .27 22 .46

As regards the characterization of the university entrepreneurship as a demarcation of the practices, behaviors and cultural tradition, there was the existence of signifi cant correlations with the characterization of management as a strategic, future-oriented (r = .379, p <.05) and with favorable responses from item “Consider that the idea of a university is rejected entrepreneurship in Romania?” (r = .409, p <.01) and a signifi cant negative correlation with variable length (r = -. 507, p <.01) . It was expected positive correlation between the traditional demarcation of the university and orientation towards

Statistical Theory


the future management of university entrepreneurship. There are two different types of institutions, which based on fundamentally different principles in addressing the education and fi nality it. It was expected and correlation with favorable responses to the item “Consider that the idea of a university is rejected entrepreneurship in Romania” Romanian education is still perceived as bad situation without clear principles and without reliance vision, higher education is seen rather than commercial entrepreneurial: one economic gain at any cost, to the detriment of the act of educational quality and training of specialists quality. Or, just that it involves the concept of entrepreneurial university. Negative correlation with length of service can be explained by a certain conservatism of older people in academia who are still infl uenced by the idea that higher education must be elite rather than specialists in a particular fi eld.

Correlations in determining the size of traditional practicesTable 8

Strategic, oriented on

future

Idea rejected for Romania

Work years

Delimitation of traditional practices


.379* .409** -.507**


N 40 40 40

As regards the characterization entrepreneurial university as a profi t-oriented, there was the existence of signifi cant correlations with the characterization of the university management business as an equal assuming power and reputation among the administrative body and the academic (r = .401, p <.05) , Economic profi tability (r = .350, p <.05), and competitive strategies (r = .434, p <.01). Once the entrepreneurial university is perceived as an institution that seeks both an educational quality and achieved an economic profi t, was expected to achieve these positive correlations. It is logical that both teachers and the administration have an equal power given that the two objectives are of equal importance to the institution; also economic profi tability and competitive strategies are essential principles on the economy.

Correlations to the size of profi t-orientedTable 9

Administrative institutions = academic institutions

Economic profi tability

Competitive strategies

Orientation to profi t


.401* .350* .434**


N 40 40 40

Meanwhile, the characterization of entrepreneurship management university assumes that economic profi tability is correlated signifi cantly (r = .346, p <.05) with

Statistical Theory


the characterization entrepreneurial university assuming that the diversifi cation of fi nancial sources. University entrepreneurship is viewed such as a trade partner, a service provider and, together with a strong anchor in the community

Correlations to the size of the economic profi tabilityTable 10

Diversifi cation of the fi nancial sources

Economic profi tabilityPearson correlation

coeffi cient.346*


N 40

Characterization of entrepreneurship management university as strategic involving competitive correlated signifi cantly (r = .480, p <.01) to develop an interface with socio-economic environment. Defi ning entrepreneurial university in economic terms involve itself after its perception as an organization that works for economic rules of supply and demand, aiming to obtain a higher profi t by offering services with social relevance.

Table 11. Corelations on competitive strategies

Developing an interface with the socio-economic

Competitive strategies Pearson correlation coeffi cient .480**


N 40

Characterization of the university management business as one strategically oriented to the future not only correlates signifi cantly with the representation of entrepreneurial university as a demarcation of the practices, behavior and traditional culture, but also with variable length (negative correlation, r = -. 382, p <. 05). In other words, as age is higher the less the management university is characterized as an entrepreneurial strategic, oriented to the future.

Correlations to the size of strategic management, future-orientedTable 12

Work years

Strategic, future oriented Pearson correlation coeffi cient -.382

level of signifi cance .015N 40

Note: The tables present out-put sites in S.P.S.S. * Signifi cant correlation to the threshold of 0.05 ** Signifi cant correlation to the threshold of 0.01

Statistical Theory


Conclusions

Research pilot organized by the exploratory believe that provides signifi cant results on the teachers of higher education on university entrepreneurship and entrepreneurial management. The results can be a guide, a landmark for universities and structures interested in this topic, especially in the context of the current pressure from increasingly accelerated the change. Presenting the results of the research we proposed to open interest in the subject in a more systematized and constant.

Selective Bibliography:

- Brătianu, C. (2000), Paradigmele managementului universitar, Bucureşti, Editura Economică. - Brătianu, C. (2004), Challenges for the Romanian Academic management, The 29th Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), University of Apllied Sciences, Bochum, Germay, sep. 7-12, Alma Mater Publishing House. - Clark, B. (2000), Spre o universitate antreprenorială, Editura Paideia, Bucureşti. - Clark, B. (2002), „Universitatea antreprenorială: noi fundamente ale coleagialităţii, autonomiei şi performanţei“, în volumul Bulai, Al., Bulai, A., Clark, B., Gilbert, E., Korka, M., Rushton, J., Zaharia, S.E., (coordonator Valentin Mureşan), Manifest pentru o universitate antreprenorială, Editura Punct, Bucureşti, 2002. - Cummings, W. (2007), Instituţii de învăţământ, Bucureşti, Editura Comunicare.ro. - Korka, M., (2002), „Premises of an active partnership between romanian universities and actors of their local environment. An european area of higher education perspective“, în volumul UNIversité dans la Société UNISO 2002, Premiè Edition, 16-21 Juillet, 2002, coordination du volume Sorin Eugen Zaharia, Bucureşti, Editura Paideia. - Mureşan, V., (2004), „Ce nu este o universitate antreprenorială“, în volumul Agachi, P.Ş., Pop, C.L., (coordinators), Entrepreneurial University. University Experiences in the Field, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. - Rinderu, P., Mangra, M., Zăvăleanu, M., (2004), „The european programmes and the universities from an entrepreneurial perspective“, în volumul Entrepreneurial university. University experiences in the fi eld, coordinators Paul Şerban Agachi şi Carmen Loredana Pop, Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca. - Sorin Eugen Zaharia (coordinator) (2002), UNIversité dans la Société UNISO 2002, Bucureşti, Editura Paideia.

Statistical Theory


Gestionarea riscului de rată a dobânzii utilizând produsele fi nanciare derivate Prof. univ. dr. Emilia VASILE Universitatea „Athenaeum” Bucureşti Conf. univ. dr. Dorina POANTA Institutul Bancar Român

Abstract

În arhitectura sistemului fi nanciar, piaţa de capital deţine un rol central, reprezentând un adevărat catalizator pentru întreaga activitate economică. Un segment foarte alert şi care se dezvoltă continuu în cadrul pieţei de capital este segmentul produselor derivate. Statele cu economie de piaţă dezvoltată au creat şi dezvoltat de-a lungul timpului pieţe de instrumente derivate pentru negocierea şi tranzacţionarea la termen a cursurilor valutare, a acţiunilor, a ratei dobânzii şi a indicilor burselor de valori. Piaţa de capital, produse fi nanciare derivate, burse futures, cursuri valutare, acţiuni, riscul de rată a dobânzii.

* * * Istoria modernă a burselor futures a început în SUA, la Chicago, oraş care este considerat şi în prezent cel mai important centru fi nanciar pentru instrumentele derivate prin cele trei burse futures: l Chicago Board of Trade (CBOT) l Chicago Mercantile Exchange (CME) l Chicago Board Options Exchange (CBOE) În Europa produsele futures fi nanciare au apărut în anii ’80 prin înfi inţarea burselor de instrumente derivate. În România, practica modernă a pieţelor futures a debutat în 1997, la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu, odată cu lansarea pentru tranzacţionare a contractelor futures pe cursurile valutare ROL/USD şi ROL/DEM. Din 1997, anul în care au fost lansate pentru prima oară şi până în prezent, pe piaţa BMFMS au fost tranzacţionate peste 3,5 milioane contracte futures şi opţiuni pe contracte futures pe următoarele active suport:

Statistică fi nanciară


l cursuri valutare: RON/USD, ROL/EUR, EUR/USD l rata dobânzii: BUBOR3 l acţiuni. Dezvoltarea bursei de la Sibiu a oferit un plus de valoare pieţei de capital prin diversifi carea ofertei de produse şi prin libertatea de mişcare pe care instrumentele derivate o conferă investitorilor. Prin însăşi construcţia lor, derivatele benefi ciază de un efect de amplifi care a câştigurilor şi a pierderilor (leverage). Spre exemplu, cu aceeaşi sumă de bani cu care se cumpără 1.000 de acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa futures se achiziţionează echivalentul a 5.000 de acţiuni sau chiar mai mult, iar tranzacţionarea poate începe direct de pe poziţia de vânzare, şansele agentului de a realiza profi t fi ind aceleaşi, indiferent de direcţia de evoluţie a preţului. În prezent, valoarea tranzacţiilor fi nanciare pe pieţele organizate la nivel internaţional este impresionantă, situându-se undeva aproape de 2 trilioane de dolari / zi (aproximativ 1,9 trilioane pe piaţa valutară internaţională, 50 miliarde pe piaţa de capital şi 30 miliarde pe pieţele derivate1. Corespunzător AFP2 cei mai mulţi utilizatori – mai mult de două treimi – folosesc instrumentele fi nanciare derivate pentru acoperirea riscului şi pentru obţinerea de fi nanţări. Cele mai citate riscuri sunt cel de rată a dobânzii, de curs valutar şi riscul de variaţie al preţurilor. Derivatele sunt cele mai avangardiste instrumente care se pot găsi în portofoliul unui investitor rafi nat. Prin însăşi natura lor, aceste contracte cu futures şi opţiuni vin în întâmpinarea nevoilor tot mai specializate care apar în actualul context fi nanciar global. Instrumentele derivate asigură transferul riscurilor de pe piaţa cash pe cea futures, oferă soluţii de management al portofoliilor de titluri şi generează oportunităţi de câştig, prin operaţiuni speculative. Totodată preţurile produselor fi nanciare derivate, care refl ectă anticipările agenţilor economici privind evoluţiile ce vor avea loc în economie, permit o mai bună prognoză macroeconomică şi o mai bună fundamentare a deciziilor de politică monetară pe care le adoptă băncile centrale. Piaţa de capital oferă numeroase instrumente atât pentru diversifi carea riscurilor, cât şi pentru realocarea acelor riscuri care nu pot fi diversifi cate în cadrul unei societăţi, prin împărţirea acestora între mai multe companii. Profi tul oferit de tranzacţionarea acestor instrumente fi nanciare derivate este semnifi cativ dar şi pierderile sunt pe măsură, căci „riscul înseamnă să sari de pe o stâncă şi să îţi construieşti aripi până ajungi jos” – Ray Bradbury3. Riscul de rată a dobânzii este unul din riscurile care afectează toţi investitorii atunci când profi tul obţinut este egal sau mai mic decât rata dobânzii fără risc (adică a bonurilor de trezorerie) sau decât rata echivalentă a dobânzii calculată în funcţie de categoria de risc a investiţiilor. Cele mai afectate de riscul ratei dobânzii sunt instrumentele fi nanciare de credit şi unele



instrumente fi nanciare cu venit fi x cum ar fi acţiunile preferenţiale. Preţurile acţiunilor comune sunt, de asemenea, afectate de modifi cările ratelor dobânzii, deşi legătura este mai puţin evidentă în acest caz. Denumit şi risc de transformare, riscul dobânzii corespunde unui risc de pierdere sau de absenţă a câştigului, fi ind legat de evoluţia ratei de dobândă. Modifi carea ratei dobânzii poate determina o diminuare a veniturilor încasate din dobânzi şi comisioane şi/sau o creştere a cheltuielilor cu dobânzile. Un asemenea risc poate fi generat şi de o repartizare necorespunzătoare între creditele cu rată fi xă şi rată variabilă a dobânzii, şi de deţinere de către bancă a unei poziţii nefavorabile în raport cu piaţa, din punct de vedere al ratei dobânzii. La baza riscului de rată a dobânzii se afl ă riscul de fl uctuaţie, înregistrat în valoarea unui anumit instrument fi nanciar, cauzat de variaţiile ratelor de dobândă şi riscul rezultat din diferenţa scadenţelor, activelor fi nanciare purtătoare de dobândă şi cea a datoriilor purtătoare de dobândă, folosite pentru fi nanţarea activelor respective. Perioada de timp pentru care se menţine rata dobânzii stabilite pentru un anumit instrument fi nanciar, indică în ce măsură acesta este expus riscului dobânzii. Riscul de rată a dobânzii este riscul evoluţiilor nefavorabile a rezultatelor, ca urmare a modifi cărilor ratelor. Riscul de rată este rezultatul a doi factori: poziţia ratei şi incertitudinea ratelor de pe piaţă. O rată poate fi fi xă pe durata unei anumite perioade dacă nivelul ei nu este afectat de modifi cările de pe piaţa din acea perioadă, sau poate fi variabilă, ce este specifi cată de obicei printr-un index în care rata pieţei serveşte ca bază de calcul. Incertitudinea privind marja dobânzii creşte cu volatilitatea ratei, pe de o parte şi cu expunerea la riscul de rată, pe de altă parte. Analiza poziţiilor de rată constă în identifi carea expunerilor ale căror rate se inserează pe o anumită perioadă. Instrumentul clasic de măsurare a poziţiei ratei este impasul ratei sau „gap”-ul ratei ce reprezintă diferenţa algebrică între angajamentele la rata variabilă şi resursele la rata variabilă pe o perioadă dată4. Impasurile periodice (sau impasurile în fl uxuri) sunt variaţiile angajamentelor la rata variabilă corectate cu variaţiile resurselor la rata variabilă. Impasul în stocuri calculat la o anumită dată, cumulează impasurile periodice începând de la o rată iniţială şi indică sensibilitatea angajamentelor fi nanciare la variaţiile ratei dobânzii la o anumită dată, adică poziţia ratei. Cele două impasuri, în stocuri şi în fl uxuri, măsoară baza de calcul a variaţiei marjei atunci când rata dobânzii variază. Modelul impasului permite explicarea relaţiei între incertitudinea privind rata dobânzii şi incertitudinea privind marja unei perioade, gap-ul perioadei fi ind dat. Există multiple instrumente şi mijloace pentru realizarea acoperirii în rată. Unele sunt folosite în mod speculativ, altele nu. Anticiparea nevoilor de fi nanţare prin contractarea unor fi nanţări relative la nevoile ulterioare se bazează pe o creştere a ratelor. Amânarea fi nanţărilor mizează pe o scădere a ratelor. Aceste obiective sunt speculative. Analog se pune problema dacă este



indicat a se împrumuta mai mult decât este necesar momentan pentru a elimina riscul de rată al fi nanţărilor amânate. Aceste obiective nu sunt speculative, fi ind vorba de acoperirea riscului de rată. Una dintre soluţii constă în recurgerea la pieţele la termen organizate „futures”. Contractele de futures pe pieţele la termen permit garantarea ratei la împrumuturile viitoare. O a doua variantă este contractarea de „FRA” sau „Forward Rate Agreements” ce permite fi xarea unei rate viitoare. Un alt mijloc de eliminare a riscului de rată este „swap”-ul de rată, dar o tehnică de bază rămâne imunizarea în materie de acoperire a lichidităţii şi a ratei. Imunizarea băncii la variaţia dobânzii pe piaţă reprezintă acea modalitate de structurare a activelor şi pasivelor bancare ce va garanta stabilitatea marjei dobânzii bancare indiferent de sensul şi amplitudinea modifi cărilor dobânzilor pe piaţă. Contractele forward sunt contracte de livrare fermă la termen a unui activ-suport, într-o cantitate, o calitate, un preţ şi o scadenţă convenite în mod particular din momentul încheierii contractelor. Aceste convenţii irevocabile între părţi, fără investiţie iniţială de capital, sunt folosite ca instrumente extrabilanţiere de protecţie împotriva riscului de fl uctuaţie a preţului activului-suport, instrument care nu include riscul de insolvabilitate a părţilor. Contractele forward nu sunt tranzacţionate la bursă şi nu prezintă condiţii standardizate, transparente. Un contract forward implică un risc de credit pentru ambele părţi, similar celui de pe piaţa la vedere (spot). În astfel de condiţii, părţile contractuale pot să solicite un fel de garanţie (colateral), în sensul că cealaltă parte va onora contractul. În mod normal, contractele forward nu sunt negociabile, iar atunci când contractul este iniţiat, acesta nu are nici o valoare. Nu este implicată nici o plată, întrucât contractul este un simplu acord de a cumpăra sau a vinde la o dată viitoare. Contractul nu constituie un element de activ sau pasiv. Conceptul de rată de dobândă forward precum şi evaluarea ei sunt fundamentale pentru utilizarea produselor fi nanciare derivate. O rată de dobândă forward reprezintă costul unui împrumut sau unui credit ce se va desfăşura în viitor pe baza unei rate de dobândă stabilită în prezent5. Un contract forward reprezintă acordul încheiat între două părţi, un vânzător şi un cumpărător, la momentul t0 privind livrarea unui activ şi încasare sumei de bani corespunzătoare, la o dată viitoare stabilită şi pe baza unui preţ stabilit iniţial. Vânzătorul şi cumpărătorul au posibilitatea de a bloca un preţ cu mult timp înaintea executării contractului şi să elimine astfel incertitudinea cauzată de fl uctuaţiile de preţ din această perioadă. Certitudinea preţului conferă posibilitatea cumpărătorilor şi vânzătorilor să îşi anticipeze corect veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la scăderea riscului schimbării preţului şi a facilitat dezvoltarea pieţelor şi vânzarea mărfurilor. Principalul avantaj al contractelor forward este acela că fi xează



preţurile pentru o dată viitoare. Principalul dezavantaj al contractelor forward este acela că, dacă preţurile spot evoluează într-un sens sau altul la data scadenţei, atunci pentru părţi nu există nici o cale de a ieşi din contract. Ambele părţi sunt afectate de potenţialele câştiguri sau pierderi, care le sunt opozabile. Utilitatea contractelor forward în acoperirea riscului de rată a dobânzii (exemplu). O bancă deţine în activul său obligaţiuni cu scadenţa de 20 de ani în valoare de un milion u.m. La momentul t0 obligaţiunile sunt evaluate pe piaţă la 97% din valoarea nominală, respectiv valorează 970.000 u.m. În urma evaluărilor făcute, managerul de portofoliu consideră că rata de dobândă va creşte în următoarele trei luni cu două procente (de la 10% la 12%). Deoarece majorarea ratei de dobândă pe piaţă duce la scăderea preţului obligaţiunilor, se va produce o pierdere la nivelul portofoliului de obligaţiuni al băncii. Durata obligaţiunii cu scadenţa 20 de ani, este calculată la 9 ani. Pierderea de valoare a obligaţiunilor va fi de:

Pentru a acoperi pierderea, managerul va adopta o poziţie extrabilanţieră inversă, vânzând printr-un contract forward cu scadenţa trei luni, obligaţiunile cu scadenţa 20 de ani şi valoare nominală un mil. u.m. Presupunem că la momentul t0 s-a găsit un cumpărător la preţul de 97%. În cazul în care estimarea privind evoluţia ratei dobânzii pe piaţă a fost corectă, managerul va cumpăra la scadenţa contractului, de pe piaţa spot, obligaţiuni la preţul de 811.272,73 u.m. şi le va livra cumpărătorului din contractul forward, încasând preţul stabilit la t0, 970.000 u.m. Din vânzarea forward se obţine un profi t extrabilanţier de 158.727,27 u.m., care va compensa pierderea bilanţieră de 158.727,27 u.m. În acest mod se realizează imunizarea obligaţiunilor faţă de riscul de rată a dobânzii. Contractul forward-forward este o operaţiune de garantare a ratei de dobândă de către o bancă, însoţită de angajamentul clientului privind constituirea unui depozit sau contractarea unui depozit în viitor. Un astfel de contract poate fi asimilat cu „cumpărarea ratei de dobândă pentru un împrumut sau plasament viitor”. Pentru o bancă, o astfel de operaţiune implică apelarea la plasamente sau împrumuturi interbancare, nefi ind o operaţiune extrabilanţieră. Acest contract este un precursor al tehnicilor de acoperire a riscului de rată a dobânzii. În ipoteza în care trezorierul unei întreprinderi previzionează că în viitor va proceda fi e la împrumut, fi e la un plasament în relaţia sa cu o bancă,



iar estimările privind evoluţia ratei de dobândă în viitor nu îi sunt favorabile (se anticipează o creştere a dobânzii în cazul unui împrumut viitor sau se anticipează o scădere a ratei de dobândă în cazul unui plasament viitor), acesta poate fi xa în prezent condiţiile pentru tranzacţia sa viitoare. Condiţiile se referă la suma şi rata dobânzii aferente operaţiunii viitoare. Se obţine o dublă acoperire a riscurilor: • se acoperă riscul de lichiditate, respectiv certitudinea de a obţine sau

plasa capitalul; • se acoperă riscul de rată a dobânzii, respectiv certitudinea ratei de

dobândă cu care va fi remunerat capitalul împrumutat sau plasat. Elementele contractului forward-forward: - Intervalul de timp dintre data semnării contractului t0 şi data realizării efective a împrumutului sau plasamentului, t1 (t0-t1 este perioada de aşteptare). - Perioada de împrumut sau plasament cuprinsă între t1 şi data scadenţei împrumutului sau plasamentului, t2; - Perioada angajamentului băncii privind garantarea, t0-t2. Contractele forward-forward sunt încheiate pe piaţa over-the-counter (la ghişeu) cu o bancă, prin semnarea unui contract care stipulează condiţiile şi eventualele garanţii. Abandonarea anticipată a contractului de către client este exclusă, însă în cazuri excepţionale o astfel de posibilitate poate fi negociată cu banca, în schimbul plăţii unor penalizări, dacă rezilierea conduce la pierderi pentru bancă. Operaţiunile forward-forward se practică pentru monedele puternice: dolar american, liră sterlină, yen japonez, euro, având scadenţe minime de o lună peste o lună şi maxime de un an peste un an. Sumele sunt multiplii de un mil. de dolari sau echivalentul în alte monede. Nu există cheltuieli de negociere, nici depozite colaterale solicitate clientului sau apeluri în marjă. Banca se acoperă prin rata de dobândă garantată propusă clientului. În cazul contabilizării operaţiunilor forward-forward pentru client aceasta se contabilizează extrabilanţier, la data semnării contractului până la data primirii efective a împrumutului sau constituirii depozitului, cât şi bilanţier în activ sau pasiv după natura operaţiunii. În cazul unei bănci operaţiunile de împrumut/depozit la vedere fi gurează în bilanţ de la data semnării contractului. Contractele forward-forward prezintă avantaje dar şi dezavantaje. Pentru o bancă acoperirea operaţiunii este complexă, afectând posturile bilanţiere, cu constrângerile prudenţiale de rigoare. De asemenea, aceste operaţiuni comportă un risc de credit din partea debitorului, şi eventual un risc de rată a dobânzii. În plus, pot conduce la epuizarea liniilor de credit deschise de către băncile corespondente de pe piaţa interbancară. Pentru client aceste tranzacţii garantează lichiditatea operaţiunilor de trezorerie viitoare şi fi xitatea ratei de dobândă în viitor. Aceste operaţiuni se



dovedesc a fi interesate în perspectiva unei crize de lichiditate sau în cazul schimbării politicii monetare cu incidenţe asupra ratelor de dobândă. Cele două garanţii, lichiditatea şi rata de dobândă, se obţin de la aceeaşi bancă. În schimb, angajamentul contractual este rigid prin: respectarea sumelor, a scadenţelor convenite şi prin difi cultatea rezilierii sau abandonării anticipate. Costul garanţiilor poate fi ridicat datorită operaţiunilor multiple de depozit/împrumut la care trebuie să apeleze banca pe piaţa interbancară. Din aceste cauze, operaţiunile forward-forward sunt operaţiuni punctuale, personale, fără să constituie o adevărată piaţă, fi ind mult mai preferate tehnicile mai recente de tip FRA (Forward Rate Agreement). Forward Rate Agreement este „un contract prin care cele două părţi convin asupra ratei dobânzii ce urmează a fi plătită în viitor pentru o sumă noţională (principal) şi pentru o perioadă determinată. La scadenţa contractului, părţile decontează diferenţa de dobândă stabilită prin contract şi dobânda practicată în acel moment pe piaţă. Suma reprezentând principalul, nu se schimbă în nici un moment”6. Contractul încheiat între client şi o bancă, constă în a se garanta reciproc rata de dobândă pentru operaţiunea viitoare ce va avea loc la o dată fi xată, pentru o sumă şi o scadenţă determinată, dar fără realizarea efectivă a împrumutului / depozitului pentru care se garantează rata de dobândă. Garanţia se referă la dobânda calculată pe baza unei mărimi convenţionale, valoarea nominală a contractului, nu şi la lichiditatea împrumutului / depozitului. Ele au similarităţi cu contractele forward-forward, diferenţa constând în faptul că FRA garantează numai dobânda, nu şi lichiditatea, respectiv contractarea în viitor a unui împrumut sau constituirea unui depozit de la bancă ce este contrapartida FRA. Contractul FRA nu presupune un depozit sau împrumut efectiv ca la un contract forward-forward ci doar plata unei diferenţe de dobândă între două contrapartide. Garantarea dobânzii şi a lichidităţii sunt disociate, fi ind posibil: - să se contracteze un FRA cu banca, iar împrumutul/depozitul să fi e tranzacţionat cu o altă contrapartidă (altă bancă, agent economic, altă piaţă); - să se efectueze o operaţiune speculativă doar asupra diferenţei de dobândă, fără să se angajeze capital. Trebuie utilizat un capital de referinţă respectiv „valoarea nominală sau convenţională”. Cumpărătorul şi vânzătorul unui asemenea contract încearcă să se protejeze împotriva fl uctuaţiilor nedorite din piaţă prin stabilirea în prezent a ratelor de dobândă. Benefi ciarii unor fi nanţări, care vor trebui achitate în viitor, ar putea fi interesaţi de un asemenea instrument fi nanciar, deoarece se pot proteja împotriva creşterii ratelor de dobândă şi implicit faţă de majorarea costului fi nanţării. Din punct de vedere al celui care asigură fi nanţarea, acesta ar putea fi interesat de o protecţie împotriva reducerii ratelor de dobândă ce ar conduce la diminuarea veniturilor viitoare.



A. Contract FRA cumpărător Contractul constă în cumpărarea ratei de dobândă garantate, rg, pentru un împrumut viitor. Se va câştiga de către client dacă, la exercitare, rata de dobândă a pieţei este mai mare decât rata garantată. Aceasta înseamnă că cel ce achiziţionează contract FRA mizează pe creşterea ratei de dobândă sau se acoperă pentru a nu plăti mai mult decât rata garantată pentru un împrumut viitor. Pentru un contract FRA cumpărător, rezultatul va fi : - încasează suma S de la bancă dacă r > rg; - plăteşte suma S băncii dacă r < rg.

B. Contract FRA vânzător Contractul constă în garantarea ratei de dobândă, rg, pentru un plasament viitor. Este similar cu „vânzarea” la termen a unui depozit. Vânzătorul câştigă dacă rata de dobândă pe piaţă va fi inferioară ratei garantate. Vânzătorul mizează pe scăderea ratei de dobândă sau se acoperă pentru ca plasamentul său să nu fructifi ce la o rată mai mică decât rata garantată. Pentru un contract FRA vânzător rezultatul va fi : - încasează suma S dacă r < rg; - plăteşte suma S dacă r >rg. Pentru a determina suma S ce trebuie transferată la data exercitării, trebuie ţinut seama de faptul că diferenţa de dobândă se calculează pe perioada de garantare, dar este plătită la începutul acestei perioade, în timp ce în mod normal dobânzile sunt plătite la sfârşit (la data scadenţei).

,

Unde: n = numărul de zile din perioada de garantare; VN = capitalul nominal al contractului; r = rata de dobândă pe piaţă; rg = rata de dobândă garantată prin contractul FRA.

Suma S fi ind plătită la începutul perioadei va genera o dobândă în funcţie de rata de dobândă pe piaţă r, pe perioada de garantare, astfel încât la scadenţă va valora:

Capitalul nominal acoperit prin FRA benefi ciază întotdeauna de rata de dobândă garantată. Contractele FRA pot fi utilizate la acoperirea unui împrumut / depozit viitor faţă de variaţiile ratei de dobândă sau pentru scopuri speculative.



Contractele FRA pot face obiectul unei adevărate pieţe unde contrapartidele se întâlnesc datorită anticipărilor opuse referitoare la evoluţia ratei de dobândă. Dezavantajele şi problemele ridicate de primele contracte la termen (forward) tranzacţionate în sistemul „urmând a sosi” au fost soluţionate pe la mijlocul anilor ’70 prin introducerea contractelor cu livrare la termen (futures).

Concluzie În ultimele decenii, piaţa de capital s-a dezvoltat continuu prin apariţia de noi produse fi nanciare, de noi mecanisme şi noi segmente. Procesul respectiv continuă şi în prezent, amplifi cându-se odată cu adâncirea globalizării şi modernizării pieţelor de capital.

Note 1. www.xpresstrade.com 2. Asociaţia Finanţiştilor 3. www.brmconsulting.ro Profesionişti 4. „Gestiune bancară” de Vasile Dedu, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1999 5. „Managementul activelor şi pasivelor bancare” – note de curs, Mihail Ion, Ionuţ Dumitru 6. Norma Băncii Naţionale a României privind produsele derivate (nr.10 din 01.07.2002)

Bibliografi e

- Hull, J. (2002) - „Options, Futures & Other Derivatives”, Prentice Hall, International Edition - Anthony Saunders, Marda Millon (fourth edition) – „Financial Institution Management: A risk management approach”, McGrawHill/Irwin - Philippe Jorion (2003) - „Financial risk manager: Handbook”, John Wiley & Sons, Inc. (second edition) - Gabriela Anghelache (2004) - „Piaţa de Capital”, Editura Economică, Bucureşti - Gabriela Anghelache (2000) - „Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura Economică, Bucureşti - John Wiley&Sons - „Introducere în studiul produselor fi nanciare derivate” Editura Economică, 2001 – seria Reuters - Wilmott Paul (2002) - „Derivatives, Financial Engineering, Theory and Practice”, Editura Economică - Nicolae Dănilă (2002) - „Managementul lichidităţii bancare”, Editura Economică, Bucureşti - Bogdan Negrea (2006) - „Evaluarea activelor fi nanciare: O introducere în teoria proceselor stohastice aplicate în fi nanţe”, Editura Economică - Ion Stancu (2002) - „Finanţe: pieţe fi nanciare şi gestiunea portofoliului, Investiţii reale şi fi nanţarea lor. Analiza şi gestiunea fi nanciară a Întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti - Curs de atestare a brokerilor pe piaţa reglementată de instrumentele fi nanciare derivate (2006), BMFM Sibiu - Teodor Ancuţa (2003): Curs pentru operatorii din pieţele derivate”, BMFMS, Sibiu - Vasile Dedu (1999) - „Gestiune bancară”, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti



- Ionela Costică şi Sorin Lăzărescu (2004) - „Politici şi tehnici bancare”, Editura ASE - Dardac N., Vascu T. (2003) - „Monedă – Credit II, Editura ASE Bucureşti - Lăzărescu Sorin (2003) - Rating fi nanciar, Editura ASE, Bucureşti

THE MANAGEMENT OF INTEREST RATE RISK BY MEANS OF FINANCIAL

DERIVATIVES

Ph.D Univ. Professor Emilia VASILE Athenaeum University Bucharest Ph.D Senior Lecturer Dorina POANTA Romanian Banking Institute

Abstract The capital market plays a signifi cant role in the fi nancial system, as it is the driver of all economic operations. The derivatives market is one component of the capital market which is undergoing quick changes. Developed market economies have designed and maintained derivatives market for the trading of exchange rates, shares, interest rates and stock exchange indices. Key words: capital market, derivatives, futures markets, exchange rates, shares, interest rate risk.

*** The modern times history of the futures markets started in the Chicago, USA, in a city which is considered one of the most important derivatives centre, where three futures markets were established: l Chicago Board of Trade (CBOT) l Chicago Mercantile Exchange (CME) l Chicago Board Options Exchange (CBOE) In Europe, fi nancial futures appeared in the 80’s when derivatives markets were edstablished. In Romania, the futures market was established in 1997 on the Sibiu Monetary-Financial and Commodities Exchange, when futures on the ROL/USD and ROL/DEM exchange rates were traded. As of 1997, the year when futures were launched, more than 3.5 million futures and futures options have been traded on the Sibiu Exchange havin as underlying the following assets: l exchange rates: RON/USD, ROL/EUR, EUR/USD l interest rates: BUBOR3 l shares. The development of the Sibiu Exchange has brough value added to the capital market through product diversifi cation and freedom of choice for investors. Derivatives themselves bring a signifi cant leverage effect. For instance, the same amount which buys 1,000 shares on the Bucharest Stock Exchange purchases the equivalent of 5,000



shares or even more on the futures market where trading may start from a selling position and chances of profi t are the same, irrespective of price developments. At present, the value of trading on international markets is impressive, somewhere in the area of 2 trillion dollars/day (approximately 1.9 trillion on the international foreign exchange market, 50 billion on the capital market and 30 billion on the derivatives market1. According to AFP1 most players – i.e. more than two thirds – use derivatives to hedge against risk and raise fi nance. The risks which are most present refer to interest rate, foreign exchange and price risks. Derivatives are the most sophisticated products in the portfolio of a versatile investor. Futures and options are modern instruments for the increasingly specialised requirements of the global fi nancial markets. Derivatives ensure the transfer of risks from the cash market to the futures market, provides portfolio management solutions and generate income through speculative operations. At the same time, the prices of derivatives, which refl ect the forecasts on the developments of the economy allow for more accurate macroeconomic estimations and for better monetary policy decisions by central banks. The capital market provides various instruments both for the purposes of risk diversifi cation as well as for risk spreading. Profi ts gained on derivatives transactions may be signifi cant, but losses may be quite high as well, as ”risk means to jump off a cliff and build your wings while you fall” – Ray Bradbury3. Interest rate risk is one of the risks facing all investors when profi ts are equal to or lower than the risk-free interest rate (i.e. the interest rate of treasuiry bills) or than the equivalent interest rate calculated in line with the investment risk. Debt instruments and some fi xed-income instruments, such as preferred shares are most signifi cantly impacted by interest rate risk. The price of common shares is also infl uenced by fl uctuating interest rates, although no as obvious as in the other aforementioned cases. Also referred to as transformation risk, interest rate risk relates to the risk of losses due to the edevelopment of interest rates. Interest rate fl uctuations may cause a falling down in interest and/or fee income and/or a rise in interest expenses. Such risks may also be caused by an uneven distribution between fi xed and variable interest rate loans or by unfavourable interest rate conditions. Interest rate risk is based on fl uctuation risk caused by variations in interest rates and on the risk of mismatching between interest-bearing assets and related liabilities. Maturities are a measure of interest rate risk exposure. Interest rate risk refers to the risk of negative developments in profi ts, as a result of interest rate fl uctuations. Interest rate risk is the result of two factors: the level of interest rate and the uncertainity of interst rates of the market. Interest rates may be fi xed when market developments have no impact or variable, when linked to a market index. Interest margin uncertainity rises in line with interest rate volatility on the one hand and with interest rate risk exposure on the other hand. Interest position analysis focuses on exposures whose rates are applicable for a certain maturity. A classical instrument to measure interest rate position is the interest rate gap which measures the difference between variable interest liabilities assets and liabilities over a certain period of time1. Temporary gaps (or fl ow gaps) refer to fl uctuations in variable rate assets matched with variable rate liabilities. Inventory gaps aggregate temporary gaps

Financial Statistics


starting from an initial interest rate and show sensitivuty to interest rate movements. The inventory and fl ow gaps measure margin variation when interest rates fl uctuate. The gap model explains the relationship between the uncertainity of interest rate and the uncertainity of interest margin. There are several instruments and means which may be used to hedge agaisnt interest rate risk. Some of them are used for speculative purposes, some other not. Finance is raised having in view the assumption that interest rates rise. This is ana example of specualtive use. There might also be the problem of borrowing more than necessary in order to eliminate interest rate risk. This is not speculative use, it refers more to interest rate risk hedging. One of the available solutions is to resort to the futures market. Futures contracts allow parties to secure interest rates on future loans. A second option is to conclude ”FRAs” that is ”Forward Rate Agreements” which allow parties to set future interest rates. Another instrument which may be used to hedge against interest rate risk is the interest rate swap. Banks hedge themselves against interest rate risk by the structure of their assets and liabilities so that to ensure stability of interest margins irrespective of market developments. Forward contracts are contracts for the fi rm delivery of an underlying asset at a future date, the amount, quality, price and maturity being agreed at the time when contracts are concluded. These irrevocable agreements between parties which ential no initial capital investment are used as off-balance hedging instruments with respect to price fl uctuations, but they do not provide hedge against solvency risk. Forward contracts are OTC contracts and are not standardised. Forward contracts involve credit risk for both parties, in a similar manner with the spot market. Under these circumstances, the parties to the contract may require collaterals in order to make sure that the other party meets its obligations under the contract. Usually, forwards are non-negotiable and have no value attached at the time when the contract is concluded. There is no payment involved, as the contract is only an agreement to buy or sell at a future date. Forwards are neither assets nor liabilities. Forward rates as well as their valuation are fundamental for the use of derivatives. Forward interest rates refer to the cost of borrowing in the future for an interest rate established now4. Forward contracts are agreements concluded between two parties, a seller and a buyer, at time t0 with respect to the delivery of an asset and the collection of the corresponding amount of money, at a pre-determined future date and on the basis of a pre-determined initial price. The seller and the buyer may set a fi xed price prior to the execution of the contract, thus elimitaing the uncertainty caused by price fl uctuations. Fixed prices allow sellers and buyers to correctly estimate future incomes. Forward contracts hedge agaisnt price risk and facilitate market development and commodities transfers. The main advantage of forward contracts is that they establish fi xed prices for a future date. The main disadvantage of forward contracts is that they are enforceable irrespective of spot price developments. Both parties are subject to either gains or losses. The use of forward contracts to hedge against interest rate risk (example). A bank holds bonds with a 20 year maturity and 1 million units in value. At



t0 bonds have a market value of 97% of their nominal value, namely 970,000 units. On the basis of existing forecasts, the portfolio manager estimates that in the following three months the interest rate will go up by two percentage points (from 10% to 12%). As increases of market interest rates cause a fall in the price of bonds, the bank’s bond portfolio will incur a loss. The term of the 20 year maturity bonds is 9 years. Thus, the loss on the bond portfolio will be:

In order to cover the loss, the manager will take a reverse off-balace position and will sell by means of a forward contract with a 3 month maturity 20 year bonds with a nominal value of 1 million units. Suppose that at t0 there is a buyer for the 97% price. When interest rate forecasts were accurate, the manager will buy at contract maturity bonds for the price of 811,272.73 units on the spot market and will deliver them to the buyer against the price set at t0, i.e. 970,000 units. The foward transaction will result in a 158,727.27 units profi t which will be off-set against the 158,727.27 units balance sheet loss. Thus, bonds are hedged agaisnt interest rate risk. Forward-forward contracts refer to operations whereby banks guarantee interest rates, while at the same time, the client undertakes to make a deposit now or in the future. These contracts may be seen as operations ”to buy the interest rate against a loan or future deposit”. In the case of banks, such operations involve inter-bank deposits or loans and they are not off-balance sheet operations. This type of contract was one of the fi rst instruments used to hedge against interest rate risk. When the treasurer of a company anticipates future loans or deposits, and interest rate estimates are not favourable (increases of interest rates in the cas of future loans and falls in interest rates in the case of deposits), the treasurer may set now the terms and conditions of the future transaction. Conditions refer to the amount and interest rate of the future operation. Thus, it is possible to hedge against both: • liquidity risk, namely the certainity to raise or deposit capital; • interest rate risk, namely the certainity of the interest rate on the borrowed or deposited capital. The elements of the forward-forward contract: - the time between the date when the contract was signed (t0 ) and the effective date of the loan or deposit, t1 (t0-t1 is the waiting period). - the loan or deposit term ranging between t1 and the maturity date of the loan or deposit, t2; - the term of the guarantee commitment, t0-t2. Forward-forward contracts are concluded over-the-counter with a bank by signing an agreement which sets out the terms and conditions of potential guarantees. Contracts are not subject to early termination by clients, execept for some instances when such clauses may be negotiated with the bank, agaisnt payment of penalties in cases when early termination results in losses for the bank. The forward-forward operation is a valid choice in the case of hard currencies: American dollars, pound sterling, Japanese yen, euro and maturities range between one month and maximum



one year (sometimers even more). Amounts are multiples of 1 million dollars or equivalent. No negotiation fees, collateral deposits or margin calls are required. Banks hedge themselves by means of the guaranteed interest rate agreed with clients. Forward-forward operations are booked off-balance on the date when contracts are signed until the effective date when loans or deposits are made, as well as on-balance, as assets or liabilities in accordance with the nature of the operation. In the case of banks, loan/deposit operations are recorded in the balance sheet as of the date when contracts are signed. Forward-forward contracts have advantages and disadvantages. Hedging is complex in the case of banks and it has an impact on balance sheet items, thus requiring prudential measures. There is also a credit risk component as far as the borrower is concerned, and likely interest rate risk. Moreover, they may cause the overdrawing of credit lines opened by correspondent banks on the inter-bank market. As far as clients are concerned, the aforementioned operations secure the liquidity of future treasury operations and the stability of future interest rates. Such operations may seem interesting when liquidity crises are likely to occur or in the case of monetary policy changes which have an impact on interest rates. Both liquidity and interest rates are guaranteed by the same bank. But on the other hand, contract clauses are quite infl exible: amounts and maturities are set and early termination is diffi cult. The cost of guarantees may be high due to multiple deposit/lending operations which involve the inter-bank market. This is why forward-forward operations are strict, personal transactions which do not account for a market. This makes more recent types of agreements more attractive (see Forward Rate Agreements). The Forward Rate Agreement is ”an agreement whereby the two parties agree on the interest rate which shall be paid in the future on a notional amount (principal) and for a determined period of time. At maturity, the two parties settle the difference between the interest rate established in the agreement and the current market interest rate. The principal amount is never subject to changes”5. The agreement concluded between the client and the bank refers to the mutual guarantee of interest rates for the future operation which will take place on a pre-established date, for a pre-established amount and maturity, in the absence of the effective loan/deposit on which interest is guaranteed. The guarantee refers to the interest rate calculated on the nominal value of the agreement and not to the liquidity of the loan/deposit. There are similarities between forward-forward contracts and FRAs, the difference being that FRAs only guarantee interest rates, not liquidity. FRAs do not involve effective loans or deposits as in the case of forward-forward contracts, they only involve the settlement of an interest difference between two parties. The interest and liquidity components are separated and thus it is possbile to: - conclude a FRA with the bank, while the loan/deposit is negotiated with another counterparty (another bank, company, another market); - conduct a speculative operation on the interest difference, in the absence of any capital commitment. A reference capital amount shall be used, namely ”the nominal amount or the notional amount”. The buyer and seller of this agreement are trying to protect themselves against



adverse market movements by setting today interest rates for future operations. The benefi ciaries of fi nancing facilities which will be reimbursed in the future may be interested in such fi nancial instruments, as they may hedge against increasing interest rates and rising fi nancing costs. Lenders may be interested in such fi nancial instruments in order to hedge against the fall in interest rates and the reduction of future income. A. Buyer’s FRAs These agreements refer to buying a guaranteed interest rate, rg, for a future loan. The client will benefi t if upon exercise, the current market interest rate is higher than the guaranteed interest rate. This means that the buyer of the FRA anticipates a rise in interest rates or hedges against interest rates which are higher than the guaranteed rate. In the case of a buyer’s FRA: - the amount S will be collected from the bank when r > rg; - the amount S will be paid to the bank when r < rg. B. Seller’s FRAs These agreements refer to guaranteeing an interest rate, rg, for a future deposit. It is similar with the term ”sale” of a deposit. Sellers have a gain when market interest rates are lower than the guaranteed interest rate. Sellers anticipate a fall in interest rates or hedge against interest rates on deposits which are lower than the guaranteed interest rate. In the case of a seller’s FRA: - the amount S will be collected when r < rg; - the amount S will be paid when r >rg. In order to establish the amount S which will be transfered on exercise date, the interest difference is calculated on the guaranteed period but is settled at the beggining of the period, while interest rates are usually paid at the end (at maturity).

,

Where: n = number of days in the guaranteed period; VN = notional amount of the agreement; r = market interest rate; rg = interest rate guaranteed by the FRA.

The amount S is paid at inception so it will be subject to market interest rate, r, during the guaranteed period, so at maturity:

The notional amount of the FRA is always subject to guaranteed interest rate. FRAs may be used to hedge future loans/deposits against interest rate fl uctuations for speculative purposes. FRAs may be the subject of an effective market where counterparties meet due to their opposed forecasts with respect to interest rate developments.



The disadvantages and issues raised by the fi rst forward agreements were settled in the mid 70’s when futures appeared.

Conclusion In the past few decades, the capital market has been subject to ongoing developments, as new fi nancial products, market mechanisms and segments appeared. This is also a current development process, given the effects of globalisation and capital market sophistication.

Notes 1. www.xpresstrade.com 2. Asociaţia Finanţiştilor 3. www.brmconsulting.ro Profesionişti 4. „Gestiune bancară” de Vasile Dedu, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1999 5. „Managementul activelor şi pasivelor bancare” – note de curs, Mihail Ion, Ionuţ Dumitru 6. Norma Băncii Naţionale a României privind produsele derivate (nr.10 din 01.07.2002)

Bibliography

- Hull, J. (2002) - „Options, Futures & Other Derivatives”, Prentice Hall, International Edition - Anthony Saunders, Marda Millon (fourth edition) – „Financial Institution Management: A risk management approach”, McGrawHill/Irwin - Philippe Jorion (2003) - „Financial risk manager: Handbook”, John Wiley & Sons, Inc. (second edition) - Gabriela Anghelache (2004) - „Piaţa de Capital”, Editura Economică, Bucureşti - Gabriela Anghelache (2000) - „Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura Economică, Bucureşti - John Wiley&Sons - „Introducere în studiul produselor fi nanciare derivate” Editura Economică, 2001 – seria Reuters - Wilmott Paul (2002) - „Derivatives, Financial Engineering, Theory and Practice”, Editura Economică - Nicolae Dănilă (2002) - „Managementul lichidităţii bancare”, Editura Economică, Bucureşti - Bogdan Negrea (2006) - „Evaluarea activelor fi nanciare: O introducere în teoria proceselor stohastice aplicate în fi nanţe”, Editura Economică - Ion Stancu (2002) - „Finanţe: pieţe fi nanciare şi gestiunea portofoliului, Investiţii reale şi fi nanţarea lor. Analiza şi gestiunea fi nanciară a Întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti - Curs de atestare a brokerilor pe piaţa reglementată de instrumentele fi nanciare derivate (2006), BMFM Sibiu - Teodor Ancuţa (2003): Curs pentru operatorii din pieţele derivate”, BMFMS, Sibiu - Vasile Dedu (1999) - „Gestiune bancară”, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti - Ionela Costică şi Sorin Lăzărescu (2004) - „Politici şi tehnici bancare”, Editura ASE - Dardac N., Vascu T. (2003) - „Monedă – Credit II, Editura ASE Bucureşti - Lăzărescu Sorin (2003) - Rating fi nanciar, Editura ASE, Bucureşti



Cu privire la Studiul:

“Inegalitatea de gen în venituri şi alţi indicatori de bunăstare a populaţiei“ Conf. univ. dr. Daniela Elena ŞTEFĂNESCU Institutul Naţional de Statistică

Analizele şi evaluările sensibile la problemele de gen sunt indispensabile pentru a demonstra necesitatea angajării reale a decidenţilor politici la soluţionarea problemelor ce ţin de inegalităţile dintre femei şi bărbaţi. Disparităţile în statutul social, nevoile şi posibilităţile diferite ale bărbaţilor şi femeilor, în lumea contemporană, cauzează o abordare diferită a unora şi aceloraşi probleme de către bărbaţi şi femei. Este fi resc pentru că, tradiţional, femeia îşi asumă funcţii precum: educarea copiilor, îngrijirea persoanelor în etate, gestionarea gospodăriei casnice, ceea ce infl uenţează în mod direct opţiunile şi mai apoi alegerea femeilor cu privire la direcţiile de instruire, locul de lucru şi priorităţile de realizare a lor ca membri ai societăţii.

Studiul „Inegalitatea de gen în venit şi alţi indicatori cu privire la bunăstarea populaţiei” (în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice- CBGC) elaborat sub egida Academiei de Studii Economice din Moldova şi a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, de o echipa redutabilă de cadre didactice, prestigioşi autori de manuale unviersitare, specialişti în statistică, econometrie şi macroeconomie: Ion Pârţachi, Elena Cara şi Ileana Pârţachi, reprezintă cel mai ilustrativ exemplu a modului în care datele din cadrul cercetărilor statistice pot fi utilizate pentru a produce analize şi rapoarte cu diferite tematici. Datele sunt analizate sub aspectul diferenţierii inegalităţilor în venituri şi consum. De asemenea, se analizează situaţia gospodăriilor casnice, în funcţie de sexul capului de gospodărie.

Una din primele deprinderi ale artei şi ştiinţei de a scrie un text este de a şti cui anume te adresezi. Studiul „Inegalitatea de gen în venit şi alţi indicatori cu privire la bunăstarea populaţiei” este scris în primul rând pentru decidenţii politici şi publici, pentru ca aceştia să-şi conştientizeze propriile anagajamente din problematica de gen, cât şi pentru economişti,

Recenzie


pentru specialiştii în analize economico- sociale, pentru toţi al căror interes este ancorat în viaţa reală şi nu doar în oglindirea acesteia în documentaţii complicate. Structura lucrării dar şi stilul acesteia sunt astfel construite pentru a-i convinge pe cititori să aleagă a judeca toate ideile valoroase enunţate.

Autorii şi-au concentrat atenţia asupra unor obiective interesante:

- primul a fost acela de a oferi cititorilor o prezentare coerentă asupra indicatorilor de gen, a principiilor utilizării acestor indicatori în cadrul activităţii adminsitratiei publice asigurându-se că aceştia vor avea la îndemână toate instrumentele care să le permită să înţeleagă analiza cantitativă în domeniu, limitele aplicării indicatorilor cantitativi şi calitativi;

- un alt obiectiv a fost de a prezenta indicatorii de gen într-un mod care să faciliteze întelegere. S-a insistat pe concepte fundamentale, trecând de bariera clasică a bazelor teoretice spre analize comparative a inegalităţilor de gen (în materie de venituri şi consum; acces la educaţie şi muncă; proces decizional la nivel local şi naţional). Capitolelor fundamentale li se adaugă în mod fericit o încheiere cu caracter concluziv care demonstreaza că indicatorii de gen permit măsurarea progresului ce are loc în societate în termeni accesibili tuturor membrilor societăţii;

- un ultim obiectiv a fost acela de a scrie un studiu ce refl ectă preocupările actuale de armonizare la standarde itnernaţionale şi, în primul rând europene.

Studiul „Inegalitatea de gen în venit şi alţi indicatori cu privire la bunăstarea populaţiei” se va impune cu siguranţă în literatura de specialitate economică ca încă un produs original sub raport ştiinţifi c, rezultat al bunei, fructuoasei şi performantei colaborări între specialiştii din Academia de Studii Economice din Moldova şi Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, între statistica academică şi statistica ofi cială.

Recenzie


Dicţionar de macroeconomie - o carte de mare utilitate teoretică şi practică Laurenţiu GUŢESCU Societatea Română de Statistică

Apariţia recentă la Editura CH Beck, Bucureşti, a „Dicţionarului de Macroeconomie” elaborat de Angelica Băcescu-Cărbunaru şi Marius Băcescu răspunde unor cerinţe stringente resimţite în activitatea social-economică din ţara noastră, în special în urma aderării la Uniunea Europeană – fi ind prima lucrare de acest gen. Punând la dispoziţia unui număr însemnat de economişti, statisticieni, ciberneticieni, fi nanţişti, ingineri etc. peste 3500 de termeni macroeconomici redactaţi într-o abordare sistemică, această lucrare amplă şi complexă se înscrie ca un ajutor valoros şi deosebit de util pentru buna organizare şi conducere la toate nivelurile. Lucrarea se adresează, în egală măsură, studenţilor din facultăţile cu profi l economic, celor care urmează cursuri postuniversitare, masterat şi doctoranzilor, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, cadrelor operative şi de conducere din unităţile economice, departamente, ministere şi instituţii de sinteză, parlamentarilor, guvernanţilor etc. Pentru elaborarea Dicţionarului, autorii, cunoscute cadre didactice, apreciate, din învăţământul superior economic au depus o activitate asiduă, studiind pe parcursul mai multor ani un material documentar vast, însumând circa 150 lucrări ştiinţifi ce de profi l economic, legislativ etc. având o bogată experienţă acumulată în activitatea de producţie şi cercetare, în mediul universitar în predarea unor discipline variate: statistică, avuţia naţională şi macroeconomie – domeniu al ştiinţei economice care se ocupă cu studierea sistemică a structurii, funcţionalităţii şi comportamentului economiei naţionale, într-o strânsă interdependenţă cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul înconjurător, în scopul determinării cererii agregate de bunuri şi servicii şi a variabilelor care le infl uenţează. Reţine atenţia în mod deosebit faptul că autorii nu s-au mărginit doar la defi nirea lapidară a termenilor, o bună parte din ei – mai ales cei noi apăruţi

Eveniment


în literatura de specialitate – fi ind însoţiţi şi de un scurt comentariu, pentru o mai uşoară înţelegere a conţinutului economic, a importanţei şi locului acestora în analiza macroeconomică a fenomenelor social-economice. De asemenea, este de subliniat stilul de redactare a termenilor, accesibil nu numai specialiştilor în domeniu ci şi celor mai puţin avizaţi, în special cei în curs de iniţiere şi pregătire. Pentru o cât mai uşoară şi efi cientă utilizare a dicţionarului, termenii au fost prezentaţi în ordine alfabetică – în partea fi nală a lucrării fi ind întocmit şi un index cu menţionarea termenilor şi paginii unde pot fi găsiţi. Semnatarul acestei foarte sumare prezentări a “Dicţionarului de macroeconomie”, a considerat oportun să fi e adusă la cunoştinţa cititorilor şi „Prima verba” (Cuvântul înainte), în care autorii menţionează cu modestie, demersurile întreprinse pentru elaborarea lucrării, speranţa de a constitui un instrument util pentru cititorii care doresc să folosească corect „limbajul economic”, în general al celui macroeconomic, în special; recunoştinţa exprimată pentru personalităţile de mare prestigiu ştiinţifi c care i-au sprijinit în pregătirea pentru informarea publicistică; gratitudinea pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă din România de la care au primit sugestii pentru orientarea clară a cercetărilor în domeniul macroeconomiei; a revistelor şi altor publicaţii de specialitate, pentru punerea în discuţia specialiştilor a problemelor multiple ale economiei şi statisticii; mulţumirile anticipate adresate cititorilor pentru sugestiile formulate în vederea publicării unei viitoare ediţii perfecţionate a Dicţionarului.

MACRONOMY DICTIONARY-A VERY USEFUL THEORETICAL AND

PRACTICAL BOOK

Laurenţiu GUŢESCU Romanian Society of Statistics

Recent apparition of Macroeconomy Dictionary, Ed. C.H. Beck Bucureşti, elaborated by Angelica Băcescu – Cărbunaru and Marius Băcescu meets some requirements from social and economic activity of our country, especially after the accession to the European Union – being the fi rst paper of this type. Providing for a signifi cant number economists, statisticians, cyberneticians, fi nancists, engineers etc. over 3500 macroeconomic terms, scientifi cally drawn up, this ample and complex systematic paper represents a valuable and extremely useful aid for good organization and management of national economy. This paper addresses, equally the students from economic profi le faculties, those attending post-university courses, master and graduands, teaching staff from pre-university and university education, operative staff and leading staff from economic

Eveniment


units, departments, ministers and synthesis bodies, Parliament, Government etc. In order to elaborate the dictionary, the authors carried out an assiduous activity studying a huge documentary material, including about 150 scientifi c papers of economic, legislative profi le, etc. having a rich experience accumulated along years in the production and research activity, university activity teaching some vary disciplines: statistics, national wealth and macro-economy – branch of economic science dealing with systematic study of structure and national economy functionality closely interdependent with world economy system, to determine aggregate demand of goods and services and variables infl uencing them. Regarding the approach and working out the terms, we should point out that authors did not limit only to their lapidary defi nition, most of them – especially newly issued indicators in the specialized literature – being also accompanied by a brief comment, for an easy understanding of economic content (statistical, fi nancial etc. by case) of their importance and place in macroeconomic analysis of social and economic phenomena. At the same time, we should underline the style working out the terms, accessible not only to the experts in the fi eld but also to those less noticed, especially those under initiation and training. For an easier and more effi cient use of the dictionary, the terms were presented in alphabetical order – fi nal part of the paper also including an alphabetical index mentioning the terms and pages where they can be found. Although fi nally, the person signing this very brief presentation of the Macro-economy Dictionary, considered appropriate to let the readers know about the „Prima verba” (Forward) where authors mention with modesty, their steps carried out to elaborate this paper, hoping to create an useful instrument for the readers who want to use correctly „economic language”, generally, macroeconomic one, especially; respect for the personalities of great scientifi c prestige who supported this publicist information; gratitude for the Academy of Scientists in Romania which provided several suggestions for clear orientation of researches in macroeconomic fi eld; for the reviews and other specialized publications, which putting into discussion of experts the multiple issues of macro-economy; anticipated thanks addressed the readers for the received suggestions for publication of a future improved edition of the Dictionary.

Recenzie


Responsabil de număr: Beatrix GERED Consilier artistic: Mihai ŞURUBARU

Echipa logistică: Nicolae IONESCU, Iancu UCEANU, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Constantin Gabriel BUJOREANU, Iuliana MARIN,

Oana BURDUŞEL, Tiberiu PREDA, Remus HORNOIU, Alin SPÂNU, Luiza NEDELCU

Condiţii pentru prezentarea materialelor spre publicare

Lucrările ştiinţifi ce sau tehnice, originale, se pot prezenta redacţiei spre publicare fi e sub formă de articole, fi e sub formă de scurte comunicări în limba română şi în limba engleză (traducere integrală). Precizările privind condiţiile tehnice pentru predarea materialelor se afl ă pe site-ul www.revistadestatistica.ro, secţiunea „Procesul de recenzare”.

Conditions for the articles designated for the Romanian Statistical Review

The original scientifi c or technical works can be sent to be published either under article form or short communications in Romanian and English (complete translation). The technical conditions for the articles to be presented can be found at www.revistadestatistica.ro in the “Peer review” section.

Cititorii din ţară şi străinătate se pot abona prin S.C. Rodipet S.A cu sediul în

Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, Bucureşti, România

tel/fax 0040-21-318.70.00sau e-mail: [email protected] şi [email protected]

ISSN 1018-046X

Reproducerea articolelor fără acordul Institutului Naţional de Statistică - Editura Revista Română de Statistică este interzisă, iar utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlul explicativ sau justifi cativ, în diferite lucrări este autorizată numai cu precizarea clară a sursei.

Redacţia Editurii “Revista Română de Statistică” precizează că punctele de vedere, datele şi informaţiile cuprinse în articolele publicate aparţin autorilor şi nu angajează răspunderea Institutului Naţional de Statistică

sumar / contents 11/2008 11_2008.pdfşi, totodată, o provocare. orice studiu sau opinie care poate...

Documents