victor anestin - povesti astronomice

8/2/2019 Victor Anestin - Povesti Astronomice

1/65

P O V E ' l _ i : iA S T R O N O M IC E .

II

P2203 0 B A N I


2/65

iI

'.


3/65

1 . .i!

o (>,. /Y,B I B L lO T E CA "M I N E R V E I"No. 220. '

POVE~TIASTRONOMICE

DE

V IC TO R A NE ST IN

BUCURE!;>TIInstitutul de Arte Grafice .i EdituraM INERVA, - Bulevardul Acadc-rniei, 3. - Strada Edgar-Quinet, 4

UI16


4/65

'..

ED I T URA INSTITUTU-LUI DE AR T E GRAF1CE,


5/65

V. ANESTIN I'OVIil~Tr A8'l'noNOll11cFJ 76

l~al'e nevoe el de aijoutol"ul 'C'IelJ.,eimJa, i b l o l l ; ' 1 : . : , t cf.anbazii.. In d'iuitnJ mic, Cia ~i :inf-ilJlit[lll mare, oa I'.~nOBt6 fi ini;eles'e, simtit, trebua sa ti le ill-clbj,pui, caci aItfel nu Ie intclegi. Iuehipul-rea ta trebua sa aiba ing~ 0 tcml'Ua E:tiinti-fir a, did wltfe,l .ceti in pericol sa creezl Ci Umrintea 0 lume, oare 'TIU exista.Fiaica ~i: 'wstrollloll11i,aan n[.c,ut imense pro

j;\"rel!':.e in domenfnle cunostirutelor : noaa t r e ,Lumen failltalSfi,ea 'n . eleetrontlor a r pnteafil descrisa ea e C J H , mai tra,gato,a rc novoste$ I i tot Hila, hOig'a:ta lume ft"a 'SITB.lor, tot po-Y-f~flti,ta va fL.-

SUll,tatatea descooeri ri d~ sea-tna J I l IIImea oeroasca, in eat mu rna; ai novoe dsnici-o in'VellJt iI l1' t le rQlffi ' la'wtiea: ajufioge s~ df'.-f\'(',rii in' gmi ' popular to,t ee se ~ti,) ]Ji'inaaoum,Nu e oare eel mai frum'olS basmu f l a V01'- IllReti dmlpl'e un .alt ]}aml':int, pe care a'r nu-tea ,~a tr a iascaaHi oam enl, a,!';cruana tori sa u1 1 1 1 , en eel oaro pj).pulea,za P I 1 . a !n o e o t . a u o a s t r a ~Nu e oare 0' poveste fiHlnt,a:sti.dia'~clla IIIoal'earliti cum sunt slstems solere 0(' rab'trei-patru sorl, diferi ,t oolorati, in jU l'u l l ' 1 ' i . .1'00'a S'C invll..I"tesc nenumarate pamanturlYAstrouomia nu e inca bine eunoscu la de

U1J3JSf-'Ja ea m arc a Pl1Ihl.ic'l.1.iui si dec! nici nupoate sa. fie aotHiBcta:tli .du,pa adevarats, eivaloare, Ea nu ne da nunnai subieeto pentrl1

povesti fantastlce, ea e e1 praetica, ea adueefoJ:olase omenirei, ba inca foLoase Hlra sea-man,Despre basmele astronomiel l ; I i desprefoloasele ei practice, veti gasi ca se vor-heste in aceasta clirticica, din care au IostiinLatli,mte mai teate expre&iuuile ce pu-teau sa sper'ie pe nnii cititori.Asemeuea earti, orioat de 'modeste ar fi

ole, servese totusi ca un tmhcld pentru aeeicare VOl' sa-ei dea socoteala de 1'O'8tl11 fireiintreai. Caei nu ajunge sa-ti eunosti numaitara ta, eontinentul, sau numai planeta pecare din intfunplare te-ai naseut: ca sa fiio adevarata fiinta ganditoare, trebue sa-tidai seama de tot ee te 'ncouioara, de tntrea-g-u ereatiune, sa inveti sa nu-ti fie fricade infinitul mare, dupa cum nu-ti este nieide infini tul mie.Si dupa ce ai ratacit prin spajiu, dupace ai hoinarit prin alta lumi, ('a~-d obositte-ai intors in eoltisorul ee ti l'a rezcrva tnatura Pe pamant, te vei aim ~i Ierictt, eatu, grauntele do ) nisip, san eel mult 0 biataIurniea inzestratii en minunea inteligenjei,ai putut sa aiungi ca sa-ti -dai .socotealarl e tot rc e te 'ncon.ioara si- e.fiIti in stare, saprieepi tot rostul firei.Coltul -tau 'iti va fisi mai drag ea rnaiinainte, vei t;;ti sa pretuesti mai bine fili pe


6/65

8 V. ANESTTN,oameniei luerm-ile, ti .se VOl' sterge din su-net multe defecte ~i mai ale.slJbi~lllJita va-nitate, apanajul sufletelor mici ~ialnestdutorflor.CfUatoriile ceresti, fie ele Iacute numaieu ganduI, all darnl, ca : : ; i ei:illitoriile in-trepr'lnse pe mioul glob pamimtesle, sa-ti Hi1"-geasca eercul gandirei, sa te r n e a mal bun,sa te desavarseasoa ca am.

1 Xoemb1'ie 1915,,OMENIREA DE PE PLANET A MAR.TE

Palla acum cativa ani, numai romancieriise U-C'lIPlaJU1CIUCIo;'J])iE'llliI1 ee 'all' Ipu;!lela.,lsli tra~!als{'ape plamete, sa u o?l ' muU Il lOSJWo.llIo;mj i pn-teau sa aduca argumente mal mnlt filozo-Iice ell privire la, aceasta chestiune atilt deturburatoare. Proctor:;;i F'lammarion aufost cei dintai, Clare au adus primelc do-vezi oare cum stiintif'ice, c a pot fi Ioculte : ; ; ialte planete, uu numaf planeta ucastra.Luna ne-ar fi deseura iat cu totul, daca lu-netele nu ne-arfi putut ~u'ata de 'cat numaisuprafata ei- Planeta Venus, Irumosul In-ceafar, desi relativ aproape, e vesn ie VaR-Iata de nod, desi, carl IffilIYierlica or-ice ob-servatis de amanunte, Celelalte planete, celemari, colosii sistemului 1108t1'u 801m', 11e dandovezi sigure, ell. 1111sunt 1 1 1 C a racite en to-tnl ~i ea se afla In perioada arhaica a evo-IutielJor; Din ffll"ioire, existao planeta,


7/65

10 V. ANI!lSTU! POVl'lJ;i'l'I A,sTRONOIlIICE 11

care ne despligube~te: planeta Marte. E sin-gurnl .eorp eeresc din Slsbmlll planetarcare ne dovedeate, eli viata e posibila, deoarece putem s a observam cu oehii nostri ischimbari onrioase, calote polarc ee se mic-soreaza in apropierea primaverei mar ticne,si ante de alte amanun_!.e ce an 0 mare ase- -manare en unele fenornene ce ne sunt fa-miliare pe piimant.Omul de pe 'Pamilnt nn vrea 8 1 1 fie gin-gur in spatiu, el erede, fadi sa aiba incaloate dovezile e a mai pot ~ a existe corpuriceresti, care aflandu-se in cnnditlun! maimult, sau mai putin aproplate de cele depe Pamint, pot s a aiba 0 omeuirs oare ciunapropiata de a noaatra.Dor lnta de a af1a cat ma i multe a rgu-

mente pentru teza locu irei a1tol'planelcI ; l i in special a planetei Marte, va CTf'd;;to ' : ; ; im aimult, cu eat omul de pe Pamfmt ll'Ji vacunoaste mai bine propria lui planet-a.lOe n cam data, Iuptele sociale, cari suntat:U de interesante, C'aptiv-eazii aproape in-trelalga n1o.al'llUra lalbentilllne ei suut ,pI'eiR 'Plltinaeeia, care . s a ocupe eu probleme ee parflira interes. E drept, din punc:tllide ve-dere utilitar, ne pasa prea putin, dacaMarte este,sau TIn, locuit. Dar mal eristasi aIte interess, de ordin ell totul superiorcare 1 ' -01 ' predomina ink'un vittor C l i to~

tnl inrlepartat, cand omul, afinizat din eeill ce, va mtelege ea. adevaratul ti-iumf alunei omenirf inteligente, e sa-si den. SOiCo-teala,nu numai de hoaba de 'nisip ce 0 10-cueste, ci de toate conpurile ceresti, de In-tregul univers vizibil : ; ; i daca se poate, deexistenta omenirrlor surori de pe alte pla-uete, E Till interes filozofic, cuvantul fiiudluat in cea mai Iarga aeceptiune a lui.Dupa cum sef,!tie, Marte este a pa tra pla-

netii ill ordiriea departarii de soare, a treiaItind planeta uoastra,'Sunt nnum ite epoee, cand Marte se aflaIn cea rnai mare apropiere de noi, putandfi usor studiat. De oarece se invarteste invre-o doi ani pamante~ti in jurul Soarerui,tot din vre-o doi in dol ani se ana ella ceamai mare apropiere de noi, Astf'el, a Ios]studiaf in 1907. in 1909, in 1911, 1913, etc.E la 227 km, departs de Soare, dar pen-tru noi ajunge pana la 78 milioane Inn. E

interesant faptul si , trebue retinut, de our.eevne explica multe lucruri. Diamotrul sannu e decat 6800 km- Ca I ? i panW.ntni se in-viirte~te in jurul axei sale in 24 de 01'13,(24h. 37 m.), De oare ce apoi inelinul'ca axeisale pe Ol~b:itB. 00 0 deserie .in jLll'lll Soa-relui, este aproape la fel eu B. Pamautuluiar urma en anotimpurile sale s a fie la fel


8/65

12 V. ANESTI~

cuale. Pamfmtului. Nu trehue sa uitam 1 1 1 8 a ,Gil M'ai'te e mai-departe de cat Pamantul J ; ' idoci Vdme.J;lte mai putina caldura de IaSoare, dar si Faptul cll un anotimp mar-tian e .indoit d'lt un anotimp .pamantesc. Eonstatst, c a viata depiuds mai mutt. derle rnaximul ('a1(1u1'8i unei localiUiti de efitde maxinml frignl1l1 si in vara marfianaso jioate lnmagm:ina 0 eantiba te de caldu-1 ' : 1

1 clestul de mare, Din cauza inassei salemat mici, nrmeaza ell si gravitatiuuaa e mailllilea s! aeeas'ta ,are 0 deosebita tnsemna-ta teo Ne mai l'amfme in aceasta crd ine deidel, sa mai mentionam ea Marteul'e doisateliti, ell toat.e ea nu au 0 mare legatul'iicu chc!-;thlllea care ne preoeupa,De oarece nu intl'epr;i.l1id aei UJD stud in pedaut, ci 0 poveste, tree peste plume'1e' ceree.

ta.ri ce s'au faClut !l.SU[lI}1acestej plan pte culuuetele ! ; I i tele.sona:pel,e;E 'rlestul daca LreZUmam in eateva crrvintetoate cercetarile ee s'au faeut pana in 1877,an ' 1 ' 1 1 tla'l'e giBOg'llwfiJai m lam tila,u ,a, 'B Ia ,lt ml3Jihrne zds "a::L'elo'g,l'aiia."a, ;~ure lg '~s .1 I l1a l t,c'eil,e. JIltide 1S18i8ima d'esoo'[Jlflrill ' i .,Pana in aeel an se stia, ea pe plaue.taMau-te se observa :1) Doua l'egillUialbe en totud, una la po-

l ul nord, alta 1 , 3 . i polul sud, a caror intindel'eva ria .dupa .[1 notdrnpurl le lllaJ.'tiane, r,eg'iuni

POVEi;iTI ASTRONOMIOE 13

privite eu drapt ' cuvant ca~i:iJp'ea.i polare, _2) Regruni roseate, Cil:lIluocUlPaucea mat

mare intillldere ~i eUlriera..u prtvite dreptcontinente, ro~e.~ta 1 0 1 1 ' hind expJ.icatli cadatorindu-se une!i. vegetatiunt 'rosid.3} Regium al~a..st.r9-veJl'ZllLi,mat puti'nlu-Linse, 'pl'iVlj,te drept miiri,La aceasta se reduceau pana in 1877 toatecnnostlutele noastre ,mSl1pra p13JI11eteiMaTte,

areogll'afice cum Ie zic ustronornii, de la en-v fn utu l ,g ~r.e


9/65

1 4 : V. ANESTIN

numiso eanalurtle martlene, Obiectele aces-tea slmt, in adevar gi'eu de observat, Mali in-twi . eel care face observetiuni trebue sa aiba. e l l vedere excelenta, sa. aiba.o indelungatapractica, un instrum-ent perfect, desj nu dediznensium colosaile si a atmosfera eu totuleurata, In prezent astronomei care fae ob-servatlirui1i planetan-o sunt mulf maj nume-rosi si se gaSe-he deci mali multi, carr sa in-deplineasca condrtiunrle ' de I l l J 8 l i . sus, Schia-parelli eaud a facut aceasta deseoper-ira, al~wt ob iec te[lolr .0bservate lllUillie '('Jame,j S'!a1U 1 1 . ' -n-ut m J r u i I potrrvite, tot l3.~acu.m s'aspus dep1'ldii mart, petelor IntuIl6ca:te de pe supra-Iata Luneli, des! acele mari TIU au '0 pieatu-I'a de apa. Cum se prezinta insa Iaimoeseleoamahn-i t Oa niste Iini] perfect drepte, camvazute astfeil pe 0 siera, pot o i privite ca .parti din cereuri mart. Liniale aeestea foan'teHne, drepte, faarte numeroase, se intretaeintre rue, fOll'mand -astfel dJiiferite figu{'iIge.ometrioce; triunghiuri, plitrlame:, dreptun-ghiuri, trapeze, etc, Iaitreaga suprWlLtiL ros-eata a planetet se vedea strabll.tuta de aees-te HnjA enIigmatice. Dele mad mtci se intindpuna La 300 km, eele mad lunEi insH. panalUi 3600 km., ceiace e enorm, Largimea lor ar:varia dela 2-3 km., pana 'la 10 km,In ~881r u M sUd'pri:za. Schi.a.pare1Li. anuntaca unele eanalurt Be dedubleaza uneoni ;aeolo unde vedead inatnte 0 singnra lmie,

PQVE~'l'[ ABTRONIJMWE 15

vezi alta data 0. 3JIta linie, perfeot paDaileHi.ell cea dinHii 80.1 '11 gea.manl1 la ,ei.Era peste pl lHnt~L ell ScMa'))Ian'eHi sasc

in!;lele atilt de rnult ! ; I i yi'i-t.orul l-a dat dwer.-tate, majol"itatea :alSh.on-.omil.or all rega,sit ce-le a,pr .oame 200 fie eanalur! (Iesenate rleSchialpal"em. Mai till"Zlhl, necl1jirtd - e l l . nu pot, s a . dea 0 'expUC!ati e Iralti onala . 1 1 . aeestor Unlicurioase, 9.11 diutat sa Ie exum.ceprin di,fe-rite ipote:-;e. Asa, de vre-o 10 i am! lJlcO'a,' aa-tr onornidisbins! ca Maunder. Ce1'ulli. Anrh';si 'alt1ilia.u dus prin s('fl"ierile 10.1'0. a.devarat.H(,fl.m]1Hniein 0nintra ,,('lRiIla)urill.or marbtene"!Ii eel mat inversunef dintl'e e d , Cerulli, :I.~mis piirCirea, eli dnpa cum rlla,r8. te urrti pcTJ~llla ('11 1111 l) i1 1 O Ic1 '1 1 . e il; u n fel fI",]i:'ii rll"pn-l Le care in reali113:h~ sunt fOl'wfl.lte dim dif 1',-'.J'H.e ob.iecf.e v!Nri sj indeuarhlJi:e llTIe1e de ;ll-

Iele.ot asa dmd toellit; pe Miarte, care ladepairt'a;rea ~.acare se a , f H i . , e V~zllt eu In-netele PUltcrllice, CUID vedem noi Luna en hi-noclu, 'VI}Zl. ili'ndj c.e in rl3'ailliltatenll exlsta,.Dova tnat DlUIt, d. Frost, drrectcrnl obser-:'mt


10/65

t6 V. ANESTIN 17

iala exlstenta ace-lor obieete, Insusi Flam-marion a UJa, t dovezt eli stl1 la indoiaHLIn 'contra tuturor, in corutrla adversarflor

st a sf'cptie.ilor sta un singui' om si acele eSchiaparelh inlilePU 1 1 ea. toate c'Ollld:itiuniJlecorute pentru observarea pla netei M1art~,tot a>l;lae I ; \ i ell Lovell, Astronomul amem-ea:n insa /aTe mult mai multe avlallltagi.iJ inal~lr(~lsta po6V'ilIlt1:i dedit '('12'1irtm[j~5'ln, LoweIJ[este bogat, e independent; el la , putut astrl'elsa-si eons>tnIli!aBea. instrumenele celle mJaiii'nirner-ite, si-a ales SigUIl' locul de observa.tie,towelL Trebue sa. spunsm, ea . dnpa cums'a incorriurat de .astronormi d1sti;n~.Lunsba luli cea mai ma:re, nu este eolosala,

dar pentrn observarea plamebei Marte, e Iu-mil constatat, nu csle mad puteruice Iunetesnut cele mai bune, did incfalzuJ de fata,nn e verba Mat de mardrea imagillei, cat declaritataa ei, Si apoi localitatea unde si-ainstalatel observatornl ts 'iderulll pentru ob-serva thmil {!I a'strnnoIDIice.Flagst.aff e 0 lorealitarte' muntoa~a Inil1"1.111pusti.u aJ Statelor-Uruts, in A11zona. Cerule aproapa V'ci;in:i,c senin, ploi niciodaUi, 10-

cuintele omenestj la sute de IdJIO!metri'depar-.tare, ceeace nu lie 'intampla ell observatoa,role multon-a din cei care nealga ex1stentaoanalurd lor.Nneu voi fi eel cars sa stlabli1lesc, dacaJ/Dv'l}l (a'l'e Icll 'apilo' :l!te,salli nm, Oe!JaJo(3 Vl'ealtL

. rOVEo\lTI ASTnONO MIC)O;

insa, .este sa red au ad un .rezumiat cfit se vaputea mai Iamur it ::;i mWl nels], al ,explidi-riUol' pc C'BIT'ee rlll Lowell in aele hoi inn ii~eri[;l'l ale sale in.titulate : !\fa'J'te, Ma.J'te ~ : l .canalurdla lui, Marte ea se(liu lail vietel, din-traca r-e nurnat cea fie a doua a fORt tradu-, sa in limha franc-eza. Yeti .iudeca in lll'Ina,dacli Lovell e lnc1reptatit sa creaza nu TIU-mai iuextstenta oanalurjlor, dar si in f'ap-tul, e11acele canahm am Iost si poate suntinca altelo, construjba de 0 omeniro njllnRala 'apog-cul cultural e : i , care riu.vrea sa rnoa-d, oare lurptii eu desnadejde ca "0 ])oataIntrebuinta ultima picatnra de apa cc a ma.irlhaas PI' acea pIa:neta.DThp~ t()Jate iP'otezele co Is'aufaeut ell pr-i-v irs U ia s is temu! mostrn '~IC%lIl'Clela, m!1,iin~

rh1eJPtatf ta 'elSt,s ,[t"eila, di l\1)ml'neo~:!;e 0Iume nrnlt ma.i bllill'ana de ciit Palll{jndl1~11ostru , Dovezule Ie avern nu ~ll.1mai dUllaacests -lpoteze, dar si dupa obsel'V'atillnem,pianetei Marte. 0 planeta cu cat imbatrfi-nesto, ell 'atat l::;ipierdo atmoRf.ell'a st aVln.Marie. e Iucrn dovedit, nu mad arre decat 0fulan,te mica cI'lintitaltc f I ' e 15Ipa.: ( 'IClj 'aJC,,,


11/65

18 V. hNII'STINPOYE.!;I1'1 ASTROr,:OI\UCE 19

1 car l lurl"ll dem.n deVI Y .t l de (,3ITI[1 urr, ' 1 ~-'l po-!o;h'" Jd \1 ('. - cu ca, 01A:} e < t erf< 11 in {'omnll1cure 'I!'.t',nu "lare. . tdooi tot U!scaturi, ca

M arile ffi< llrtlO OI:l sU ~'l ') !b v lJ1 -e:tei,1i,j,n.d ~tfl '. '~e ' l 'O'{;H'tfl to l t i l 'e ~ . t'si 1'('.1;0unn ,,-'. de '( ',OIn:s t . din. ,Ie- IR '.1 , l'llUlJai '0' drlOISeivl1 eIJlunCK', II

SOlllrlni.. t a fi';,cnt THl nun 'fi');'DNWOTlel"J-r:ea 81('('fiS a, . 1 a : nn Mall'te x . a Ut eon clu '7.11a c. . v1i:ronoml 'S t .&:0' t fer a aiprer.llaln'la.nn ('xista mci a a mas, nnte:a, fi neg-a,t: " n fapt eare, nn ,.Era msa 11 . ". t 1.01'aJhe de :,a (',el. . lispal'1.t1a pe e ' .1 ~ t(I payitW 1;\10( , c ' ., t ftil exnHeate ue ('3 _. " re '1;.11 pu eall ' t.(101 po 1 , ('la", , v....e'7.i roar 1ene.. . ',steuta l1nn r '7.:1',. " - tunrnan p r m e}''I] ']. 'nnel,e T le te ca ru s C" exp 1('C < 'J< ,' , e-R'a ltlfereat Btl s~ , b" nm fenome,n co111'CcilJi11lridr IUlm.n calT O~l,e~{)::t,sh.t:\. Tpoteza

IIn S'J oh'~',CTvti pe . ? a~el U It~;l Lowen a,1 bV hlRstranam1 , a- root obse1'vat de mal m 'e11iar si f,otogr~fiat.. ristenta vap01'Hor de. iveste .apoi exIn ce PI' " 'mularl :.a en latj\L'b()l]'11J.IP('>('-ap8, ,E'I!]I la fOist {'la'l1':!' , L . ,DIU. se observa--,'.I'Cin nctl'll!l l],fl'etLt , S1Cc,.-n'Ullll'l. ,n o 'ap"~ v , ,1 '8 '1 '.10 . 'F l' Tr1,o r ,dIe !alP a, 'Ul"Fp i - i1e s:poduwle ~,e W:!,p 'O 'I'

il l spectru! fooo'giI'lad'ijatt a\ll ilmi Mja'1 'te ' s'erugttsi t aceste bande, "Emtli deei pe plan-eta Marte si a w a ! ; I iatmosf'ara. $i-a.pai vartatiunade rnecontenite

ce Be oihserva De supraf'ana aeeste] planeteindica miscara, dovedese viata, cetace nuair fi posdbil Ilira 'W!l', Iara ,apa. Exis ta ade-vanate fm-tnni martiene, se observ a no rt cau-lacopal' regluni intinse, adevarate eete. Aces-te Ienomeno nn pot fi puse la ind-oiall'i, c a C ' . isunt inre.gistl'aie l;Ii de eel maj mart dus-mailli .ati .l 'JalIllllilull'il1all'rrsa.r tiene, ' C i a , Amr t lo !n~ lmdede pilda.$i atuncj ipoteza lui LoweH ne apare r u i i l lce In ce mat Inman Qiasaj illad apl 'O


12/65

2U A. ANESTIN

Luna, de ,sigull" nu a exi,stat niei '0 dia,ta nielapa, nici atmosfen:a. Apa. ~'1aerud rod mun-tii veac ell veae, ~i cum Marte e cu multmai inia.intat in VfLrsta, aceete dona slementeau la,vut timpul necesar sa-~i .desavar~ea.seaadiul11ea dor d,i.strugatorure. Daca Marte m'avea mnu.tii.,eitaTPuteaf.i.obs.enati p'3 mar-giuca di,scllIni martian, atrmoi cand planebapn:,ziu,u'l a j ' t E < ' z a dit de nrlca. ObSffi"Vla'ti,a:Jcea,sta nu s"a pntut bee 'insa n1cd adat!::i.,desl e foarte u~aa/ra. 0 s;ingnra data, un norlumJLnos, la fost luat drept varflll inrult alunui pretins munte martian. IU3!c-est eaz, sepoate iutelege de ce canatlurile ma.r,Uenest.rruhat mi,i etc k i [ I C N 1 1 J C ! 1 , r i fil:ra ,sa inWwlle!Rlsdipiedici in Clail.ealor. Canalnrile decl pot saaxiste, dar spune Lowen, ell drept ,cuvant canu lin:ilile De le vedem pc Marte sunt ehiarc.ana:lUl'j,Ie artificiJrule ale Martlenilo r. oi Crtaceste Iinif se d:aitoresc veg.e1Jro1.liunei abun-lle.nibeee 86 desvoWl 'P c uai ti:hllIn ill IJe c,eilillaiLtal caualurilor.Oa.~otca.e lPoO~'a!l 'e S l u n t L f,o.l\1Iljate lin ja lu,eva-en te zapcr;i~i ciulla cusn ne Indica chiar ob-;;el"vati.n, ele ajuug' Ia maximul lor de in-tindere, in ia.rna martaana- Inrlata ce 'in-cepe primavara martiana, zapa.da se topeste,se schimba in .apa, care navalel;lte in eana-Iur i, Ahia atunci ineeo sa prospercze rna-lurfle ateestor callialuri,cal'e wcoperite cull[i.mol.ul bine facator, dau lla~tere ycgeta-

l'OVE~TI ASTRONOJ\IIUE 21

FBi A'ccasta vegetatie A t ~dreapta m insa In linie. , ne apare nona ca 0 8illlI~ Ii .cauza marei deparatrj 1. .p a ll~e dinnet-a. Dar atun . d' a care se afIa pla-. . . Cl, un e pot sa ib anusi Iocuitorj a' ] . M ai a p1'eSH-.' 1 111 artc ce t 1\'dizntie't In 1902 W '. ,n 1'0 e de ci-vel'lt ei ' t . Plcke.rmg a desco-< , III 1'8 autunite puncte s> " .z,~cide , eanalur . ~ e iutretao'


13/65

22 V. ANES'l'IN

realizat a.e~ti fra.ti lndepli.rtati ~i lute-leopti, ee eomori de cuno~tinte nu "orfisti-ins oi dea1ungul vsacUl'ilor! Si cu toateaces,tea, din cauza pdi.pastiei ce ne des-parte, 110i nu Ie vom cunoate : ; ; i martiendlvor muri ptwa Ia unul, dn-ermd cu ei in mer-mfiut, des]egarem atiitor enigme, ce framan-tii atfrt (le mult pe tunara noastra omenire.o eomun1c.are en planeta ]!Iarte in llrezent,e peste j;mtinta' Pentru viitor nu puternspuue nimic: dar ee-am folosi ermd pestesute de mii de ani, ga,siud ro:ijlocul eomn-utcarei, Martienii l~i Val' fi trait h~aiullSi a\()elu:;;vlitol' ilva aves : ; ; i Pl'i.mantu~.PUJStiul'lle .au inceput sa incinga regiuuiletrO'pjeale, Gobi, Saha ra, pustinrile din Ari-zona si mnlte altele, se Val' intinde din ce ince; muntii Val' fi ro~i en totul de apa ! ; I i devfmturi, apoi apa : ; 1 i aerul val' seade tot malmult : ; ; i daea asUl.zi, in primi1.vara, naturu re-naste din spre eeuator. cand spre un .pol,cand sprealtul, peste milioane de ani, nevom ana in sttuatia actuaUi a Martienilor,u:;;t,eptftnd bineHi.clitomele revlil'Sari ale aye-lor l'e:mltate din tOllirea zli'pezHor pnlare.

A C C ID E N T E L E P L A N E T E I N O A S T R E

E adevarat v, '." .,' ea III aistcmul uostru bola I', Vil-mautul, planota 'cc n .' ,t~ .!':' b ., C PORI H, eu uccazuri It!,I Cl.I ucurrile noastre, nu e (1 .t.t".' I' , C C


14/65

24 V. ANESTIN 25

[. , ase tot ass de.idcntele ar putoa . I numeroase, '.Vll > t'l~ hie. ase ca "1 aeelea ce se III amp a -J1UDlerou>o" . ,", ' Dim fell ' ilcil .e 'Rl'llIllO[llIa 'UOill-ttl-OIl' OIam C 'U l. , 1~ + e ' 1 '11 , 811n+ . i . - n l -p t l la l l ' e 'VUI1 ' ,'Ial ! ; I i illl 1 ( " ( ' 1 1 s i d e -nes " S a r u i, e a J }1 l t a cu Ia.

POVF:$TI ASTRON01tllCE

pamantului totusi ar pntea sa ne furll'lzezecate-va zecf sau suta de pi-eh'01aJ1emcandes-('>Bute, c \1 I(1 '1 in d i.r de ,r '2 ia ! ill,;'], .:UnJl,ge-l'a.hola:l"e, !lI11-mai plaeere nu ne-ar 'face,'I'recerea pamantulu! printr'o asemenea

ploni'c tle proectUe, D r dur-a eel m:m1t6-7 o re$i 'numai 0 parte a pamautului nostrn ar fibombardata, ~r/bllie sa ue gfmdtm .in,sa, e11enorma cautitate de df:ldura ce s'ar desvclta'in aeea parte favo1'1zata (!) a pl:imfmtulni,,~o.' ,dial 111:1I~bm'e Ia ,cine $tic ce ! pIC I1 b u:l1 b ari 'wt-mosfel'ice, la cine stie ee v,rtejuri I}i U1'a-gane nepomenite. Am inregistra disbruge-1'0a unu! mi.linn sau doua de pamantel l i .Dar daca ornort cateV'a sute de frrrnici nuinseamna, eil di.strllg'i Intregnd fUl'llIi,clall', tot-asa dad!' pier 1 minion san 2 de oamen i 11ll-ma,i, vi'a:ta C i O f U t i ' n l l U . Pam;[l.nt'nil nu Iwr '3'Y8Iadece sa se teama dedi. .Se poate apoi sa intuillim un 1'oi de me"

tortti, provenit din sfara.matUllThle vre-uneibatrfine comete. Efect111 ar Ii acelae, Am in-registra tot num'ai 0 marc pierdere de oa-mont . ! ; I i anunale,

Ciocnirea cu un soare tn tunecat ,AI' fi trag-iea Intlni1'ea pamantuIll.i ell

Vl'e,.un soare inturoeat, cum trebue 'sa eircn-le multi in spatiu si pe caJ.'!ic1eelnn am pu-tea, sa-i vedem, demit iatunct caud ,sh;r aprn-


15/65

2 6 V. ANF.S'l 'TN

pila pa,n'a la vre-o 4000 millio~neA~OIDletl"i:Astrouomii. 1'a1' gasi ma; mlt:l.l .pe pUI.Cl lcfo~gu"afiJl)e, ea 0 stea ~ila vde ~arime~ 9, 10 8''':11 noate ~ii mar straluCltoal'c. L arElan a ,'" ~ . . Ad'Iua drept 0 stea nona, a J P _ ? l ob~erv~ U - 1 _rniscarea- ar erede ca e 0 llldep~rtata ~o-tv stall' ineredinta apoi dupa cateva sap-me a. . VHimi1ni de ealcul ~ de eZ'itaJ.e, ca ave~ a

face cu un corp stra.in, iutunecat, lummatJUSa de razele SOlarei lui , ~i atMB de gl'UPU~nostru planetar si in speci'all ~e S031l"e.Unastronom german Ebert, a Hi-cut ealoudul eupl'ivirea la un 'aosemenea earp I)erf)s~, e~e[1.1' intra in sistemul solar in anurmte nn-prejurwl"i. V AEl ar putea de pildli sa sOOIat l i pamru:tuldin drumul lui, sa-l arunce de-parte, sa-l ms-tl'aineze de 801are. .Ar putea tUSa numai sli-i schimbe chps.acea aprQPiata"dc cere, illtl"O elipsa prelung!--ta en totul dand.u-i last i 'al un drum asema-nator dru~ului cometelor- AsHel hietul pa-mant ar putea sa treaca pana 'aproapedeplaueta Venus; a:poi sa se indeparteze panadlincolo de pll3!netaNeptull.Cu alta euvinte, cand S'lax im'aji 1a razelesoarelui. cand ar mgbieta cu totu1. ~Pe: spoo-tiva nu-i placuta. Dar s'ar putea mtampla1;11mai du. caci-d.llica corpul Ia-eela intune-cat s'ar rupropiJa prea mult de noi,:ar'da nas-tere , l I a n.i~te maree (lo~arie cear n1mJICioa-

POV]lJ~TI ASTRONOMICE 27

til vi ata pe pamant. 8i mai aproaps, pute-rca g'l'avitatiun; rail' fi asa de marc, in. catbietul pa,mfil1t all" putea fi sfa~iJat in bucati.Corpurfle intnnecate fomnea;za .deei un

permanent pericol pantru HOi.In cepriv,ell-te sorti, adica steleile, suntprem, pllrtinre~anse, o S a De e io en ia n en v,l'e~u1 1 1 1 1 ~Caa mal i a a m o pilaitEt S l f J e l a , C '1 e 1 a , d im C e m iU 3 1 l 1 j u J .Daea ram merze drept spre ea. ne-am ciocntabia r1upa60.900. dea.nij. Dar niei. aceasta nuse poate intaillPJ.a, ca'ci Si steaua acea dinCell taurud arc miseau-ea ci propie, cum 0 are~i soarcle nostru pe a lui,La 100.000 bitloaue de ani, HO spline Sva il-le Arrhenius ne-am. putea cioon} cu un soa-"2 Ium irsos ~i h a ]000 Ib;ITilOla!llIC ialnli 'llllSa, '[:1]1 'lI:11soare intunecat,. DeC'i sl un acr-ident e i celdalt .au prr"r)l1 ])11-t:w('. l:1anSC sa be IJlta .mp Ie, Uni: astrOllnmisunt iIlSH, de parere, eli stelele numitoN ." '" OUI. unor asemenea .ctocnirt 83 datorescAm rcuu nta ,l,amarea einste de 1 f t , fi CUll-tf'IllJ1Jat.i d in cine ~tie ee parug'i:nj ceresti eastea noua,

Caderea lunll pe pamant,y n pemcol mai aproaps de noi, e LUlIlU.,

1?,wlHlul_1H.istrll satelit, pe care paetii iInee,a-lese a~at. Astrnnomj: din veaeul la J 1S-leaau g'aS'Lt ell, ~llll.a l1;iiaccelereasa mersul 131in


16/65

28 V. ANI'STINPOVE~Tr ASTRONmnCE;

. t ,olr'bita. eiv A '1' cn alte cuvin e[urul pamanu ut, . rnereu A 'fa{~e sa se apropieso stran,lteaza sr a , t tru ale carut. t N 11 va ace's as 'rl e 11am.'m: 11Cll:s tU '1 de 1'espe.cta,bile ne-arrl,iIl1Pl~Snml sllut.vd , -e d,'''ept in mi:ilorml '110-8-/1mPTnntla ('110 rader -trn? '. s'au cam ingri]orat,FaItt, e ca. ,a.st:0110~ltll 1 es dar pe,n tru ome-tru ei bine III e. '. v"" pen. 't '.1ni La,plla,re, ill 1787, dnua gre-m rea vn 0Ir'l1 . ,:Osit I'll .totnl se. ~ a'l ngate clalclllc, a ga, ' 't).1 ( ' . ~1 In e11 " ,'. '1 'jl"i1111l.l1II HI.- 1 SlIDVlu Jue a. -1'e,[ll1oe _8., nn v ~1tll]ui' se rotuu.iestc. Luna(']fmc1 crbita llama] , ,In present- t -sul fit v~ceversa, ' .lsi ruteste , n : -cr .. ste dl'U.ll11hl!:ian in J u-PJ:lmantul lSI 1'OtU11JeS . timp, efl.llrl .' dial' va vein UTIu-ul SOlar,e~lu, , 1 {O J. ' !I l1a din NI1 x antll.Jlll va ua 0 . ,dl'umu pam . v t , uci IJLlIna s,a!I ' rn-in {'e .mla,i ~Ulng'lllIEita ~l" ,t~ Ht ~n [ur-ul Pamau-A t' I' in ce man 1II!Ce 1val' 1(In ce ~1 " r departa. . .tLL Hi !;II oS a 'OO~' deci Ia U11 simpl u .JOeTotul ~-!ar ,II 1;,,13. ,Ca,lculele cc s-a n1 tr ct1unell unrversale- . f' va a, ra , y par e a nu con l1'111a.~ t A s a 111 ll1'll1a. ,faell HI v b'. lui Darnoeles, ILlacea'8ta pal'el'e, asa ca sa. ra ea a ameniu-azul Je faHi. Luna, stft mereu , t' ' . Dar Ull, . capetclor rsoas reo .,tan"e de-ftSnp11a c A "loci ck. mu. len t 11UIH nUl y .ase-menea acell, A] ci mult mar1 l' c ar putea Intam'P la,( 13 al 1 ",- .tfll'ziu,

Caderea pamantulUi in soare.I'ntr'o vreme fuseseram a,sl'gnl'!a.ti, c a . sta-bilttatea sistemuJui lloO'stru sokar p1'esiIitl'l.

tonto gall~a:ntiiIe. Tot Laplace calculase siadunsess la acest reznltat. Svirn, Hai-st, eel.dintfii, anoi Poincare, 20 de ani in urrua, auaratnt inca, ea sktbilitatea la'['easna uu ll i fiepoat.e garanta de cat r-entru Ull a . nnmn t

.! timp, destrsl d'e lung de l u I t i a l , dar di Ia 1 1 1 1 " -rna urmei, toate nlanetele ~i deci si pamfill~t11J ,a1 ' putCla sa fi.(l inlhiti1te lao nlnd de ej-.ire neom enosnl soare,- 0 a,sement'R persper,tiva lin noats Ii p1[j.l'll~ta , dar i1a1'al;li incie,pilll'tal'eJl1 ei JI l bimp, neface sa nu ne nrea 'gi'mdjm.Sml),irea. san iInputinarea dlMllrei Soa-

reluiar IiTill aecid ent., ('are 'ar pri'Vi nnma.ivi'ata de pe pamant. dar nn ~i pamantul.Lnchipuiti-va, ca miHm.me de imen.si meteo. rtti ar- cade'a i n soare.. P.e loe, ca'ldul'a i-arsport stam lr'Csi


17/65

30 V. ANESTiN

tea sa ne~o!la\0a alCi.dulDanb.o\llie. Fizk,ieniiue 'spun. ell. aci.Jdll'l e ID l1bonJU.c .f !a!'ii Hira rasHi-tutii lui copii.

o explozie.,c IInd.;l,~b'm(hl .tol(.ii c,felr:t.Ell,c v'llJll('la.Il,'Il~e

ij! LoLrnai a!hl1irabiHi pare ipotcr,a di ei sl:ntIII legatllrr l dil"ccta en 1 1 8 v a incaml~seellUi( '.C fOJ" :me-a: r.a. oea mai marc parte dinU1assaramilntului .. Exploziunca p~lternica a nnuiYll1c(\11poate sa OTIl'Om:e wei de mii do ca-mcni, curru s'u I I lH'tmplat. de nihUI. la Kralm-toa, Ia Mm1inilCa.Inch ipll'iti-va JUSa , ca cine !'itie din ee ('a11-Z(~,massa a,ee.usta de foe ar voi S3. iusa af.a I'll.lie. inscnmc8za eoa ia pl:i1mrll ltului, care nn]louie sa ailJl: i, mai mnlt de 70-80 kilomctri~Nirnic. Aceasta pojghita - caci rasa lla-maniulnj ame l:}elSte . (10M ki1uomelt.ri, - a,rni.mi.cifa. 1 ~1 IC fiheV \a, d li.p e -. Gustave lie Bon credo ea un ascineaeddent 8'a1' puiea iutarupl


18/65

.,,

Bib 1. < Mir.e,vei > , No. 220.

S T E L E D U B L E D E S C O P E R IT E C UL U N E T A ~I CU S P E C T R O S C O P U L

Ue de.p.ailte snnrem de tial:lJpll1l1cfi;ud uniGiordano Bruno a fast ars de viu, 'pe mo-,tivul cit spunea in serierili lui, c a spatialeste mfinit ~i ell. fiecare stea e un, scare!Bu am ajuns asa de departe, in cat prufani.iuiei nu se mal mira de eeea ee invatatii.leseopeea in Iieoare zi, Daea zia.rele ce aparmaine ar publica telegrame cum ea Mar-heuit ne tao semnale luminoase si eli. Arne-rioani sunt gata s - a le raspunza, e mai multca sigu, c1199 la suta ,din cititori at cou-~lThdecu un easeat, mormaind,- Mare IucrulNumai oei cari studiasa in counnuu ua-

hn-a, numal eei cart Bunt in curent cu mun-ea ce se depune fara intreru'Pere in toateramurjla ii!tiintei, numad el se mal mira.Progrese uimitoare au facu.t toate !;1tiinteJe,

..~ II v. ANRS'l'lN


19/65

dar mci una nu ne-a dat rezultate mai cu-r103Jlillea astronomia. Dad . nu suut cunos-(lute de uiarele puhlic, oa,uza e. C ia aoeste re-zultate uu au alj)l:iJllatiuni practice, uu 8e1'-vese ue cat lruJ\.wgath:ei cllnol'itmtclul' astro-nouiice ~i nlo~onee. Gille este aMla insa.care sa ~pU:lla, ea sub C!Uyallt 011au a fost iu~ta.telc-Unite, sau la Polul-Nord nu VIe-a sastie ce e ill aeele lo{)aliMip, La le-ar puneexistcll'ta la indoiala,~teItlle suut prea uepartate, e urcpt, darexisb'ij eeva mwi rnult, soarele nostru este ~iell u snnpla stea ~ nu cea mai 11lsellUlata,ci printre eele niai umi:1e. Studiiud soarele::yturnam'uJl>a diu cele eateva sute de miltoa-neue stele, earl formeaq,u unlYcrsul vh.i- .1uil; studfiaul stelele, tacem cereetari compa-rutive, din care putem sa scoateau uume-roase I11vatl1minte aB]]Pl'u'evolutiei sorilor

t '! !f} i deei si a soarelui nostru, 'Povestea De umueaza contine rezul.tatele ;'1\eele marl moderns, multe dmtre ale nefiindlllCa eunoscute marelui puhlio, Asupi-a ste-

101101', in general, yeti ga.si destule manu ale,unele si in limha noasta-a. Vrooll oa vorbeselusa wei de anuane stele, de eele carorai IiS'C ztee "stele .duble", 0U 0 denumire genera-Hi, eaeL sunt ~:i stele triple, quadruple, mul-tuple' Soarele nostru e un scare sing ura.tec .,"e 1 1 1 1 autocrat care tine >'>!l lb puterca sa, un

!:lID.] rlo pl allele, eart toate hi. Ull loc : ; - i t .otnu pot fi eomparate eu asbrul-rege. Uni-vorsul s~elllI1'e format inS'u mar mult dinflisoome, in care gasim eate doi, trei, sauehiar mai rouiN sori. VOl"' fi avfmd acestisori, eel putin unii dintre ei, planeto, dara,ClBSitea sunt nevl:i.zute ~pelltru noi si celoma! jnrterndoe Iunete nu le pot vedea: doaltfci du})a. cum verlea, sunb multi soi-i, aOarOI' existcl1tlt am dovodit-o, nu 1 n S 1 1 . ou Iu-netele si telescoapelo, ci ell ajutoru! spec-troseopnlui, aC'01 apm'at en ca re aetrono-mul noate s~ analizezc nazcle [h~lumina aleastrelor,

Dublele vizualeCu Odlii Tiberd se dh] multo stele Ioar'te

ll'IH'Opi,aitc) unele de altelo, (far cine POll te saRJ)'llna d' dona asemenea stelo tj'll unai rlealta ~ Chiar dnpa., ce s'an d:p,gcO!p.eri t sfRIel,:)dublc cu lunctele sl tot nu au indl'aznit us-tl'onomii sa f'umna i1l1IDIai rle cat, ea nIe for-meaza nn sistom, ft'lHca se pot invfrrti in ju-l'uloenhl1]ui lor eomun de gl'aviiJate. Pri-ma stea rhI lbHi descopm'i,tll: en ajuto]"H1 lu-netei a fost Miza.r, sau Zita din Ursa mare.Gel. oare a, descoperit-o a fost JU('JQjQJL.di'll 11Bolonia, Aoest, evenirnenf a ' 'UViiT "joe in 'in 1650,patru zed de ani deci dupa 00 Ga-


20/65

Itleu indrelltase pentru prim~ oarlf lunetaspre cer. Primele Innate mlare-an prea putl!~'si nnm.a,i en greu se pntoau faee obaerva tn.~7.i en 0 simpHi lu,noetlide 43 rnrn. obieetiv,poti sa d,edublezi pe Mizar, eare penfru 0-chii Iiberi se arata ea 0 s-ingllra stea. Poatedt veti ~ti multi pe Mizar dacca va voiu spu-ne ~aea dona stea str'ailuI'Jitom'e din osi,alCal"nhii mare (cum ti zic RomS.nii oomste-latie! U'rsei mm'j) , Lfinga en se ami 0 8 . t t : -luta, careia taranii ii dan dHa-lite lH1IDIrl,aistronomii zici'llldi.l-i AIeor. Nn de Aleor evnrba. Oaud prive~ti pOeMizar en lumeta,V;fJZ; cum a{'!easta stea se imll-arte in (Jouaatele bine deosebit-e Iivezi ~i pe A I - c o T ' , darmult mat departe, diei lunet.a sporeste de-partare-a aparenta dintr'e Mizar ~i Alcor.Peste eillcisprezece an,i' (1665), un ait as-

honom', Hooke dete int.ftmTJH1.tolC'rr\oe~te0aWl stea dnbH, peste gama din BerbilCul.Lucru eiudat, fata de sut.e de alte st,ele du-'Me, steana a,c,easta are oomponentele mala,pl"opiate deci rnai greu de l'ezolvat. ErauatfiteR alte stele dnble ~t ourtcate acesteatreeean Zelcl de .ani, farii. sa fie 1'BCllJ1'JSC'llte.Richand. in 1689 det-a peste alfa din (}O]}-stclatia Cental1l"ului, care in par'anLezi'i', (j'eafla ln emisferul austm] ~i sste - eel pu-ti n p8.na i n p r e z e n t - c e a m a i a p r o p i a t astea.

In RfaN,it in 1750, Bradley desconcri eN.xtelele Castor (din Gem'enfl), gama din Fc-cioar'a; vita din Lebada si 61~ Lohadusunt d uble- Jllitr'ull veac fuee.sera desco-perle abia sapte stele duble, Mayer dinMannheim a fost eel dintaiu care a ince.Pllt sa eauto aiatemattc eare stea mai e du-h13. l ;1 i a-ctLvibtea lu i a fost ra.Rpl 1 ' t t i ttl, cReia inregistrat. 33 de percchi.Din 1779 inlSa inc cpu' Herschel (el'ct'.Vhile

ill aoeasta directlc si In ourfmd :-Jrlelc du-ble Iura numarate en mii le. W. Strnve, J aDorpad, p1lJblidi In 1~37 un catalog ( 1 . . nenu-marate asemenea Bf.ele (in Mensurao mi-m1om:eotrt i ,e 'al6).Lucru curios. Herschel, multa vreme dupil.

ce descoperiso mumeroaae stele duble. nu Begandea de IGe ea intre eomponento noate si:1existe vre-o legatllra fizidL E drept, dOllrlstelloe se 'DOlt laina pie bolna ec,rrlalsra lllll'fl Hi \1-gll. alta. $i en toate aeestea, depa.dul'ea dola una' dintre e~e pa.nll. la nni, sa He m ai mi-l'.a de cA.t dent' lr ime.a rlint1'8[1ele rTol13 . stele.Apronierea lor po eel' a'r fi unmui apa-rcuta, f$ i .S'll]' du torn un u i simplu efect depers']Ject.ivl'i. Dill' nennznarn.tele stele dnblr-

dovedesc, ea un e vorba de U11 airnpluefect de perspectiva: cadcuhul prob.aMli'tati-lO T numai, 'poate sa 11.e dovedeasca ca nupoate fi yorba in cazurf asa de ml~el'O[l.&e,


21/65

40 V. ANESTlN

duibLe asnora earora nu m;u.i i~0a~~ niel 0-illilloliala, di se l!Ji1a ill legaLl1l'l .hz1cl1, asa,tntre altele, vedem ell de ani de zil.:, aU.lwc-j . a . : : ; i mlscare in spatiu. Oand se ana ~'Elc:~~ade .apr~piate una de alta ~~Mlaccla~l lU~tfmIa, indl'Bptate spre {lIce'}ia1 ; 1 : punct, nu po ~1sa b e rnad indoeati ; trebue sa forrnc'lIe u.u. .l.em Iizic, Asa e de pHda eu eele GallaSIS . L 1 "d . en!:ompozu;nte a[e steJ.ei 61 din eua a. 1 - 3 1 ~toate acestea, nu s'a oobserv'ut p[lIl~a;,eUJ~I, 0


22/65

42 v, ANESTINPOVE~TI ~ASTRONOlllICE 43

pe;n,tl'U Si'l'i.us' l;li Pl1QJOYOlucat de gre:u .amfoost deduljlats si daea llU aveau s,atelit'i 0masa relatuv mare, da.TI1~'a influenteze llSU-IH1a stelelor princjpale, aipoi abia mult ma.it:ll'cZiu s1aI' Ii desooperit ca Sirius si P 1'0-(~I'j'OllSU'llt stele duble,Daea IUllCuanu ma] jioatc & 8 . dedublez

stelale dela 0 Iimrta oareoare, astrunomi.i uugasH la~.te mi.jlooe pen_trn ,a dovod: dirblelcoele mal 'apBopiiate.De W P 1 1 0 1 : , U U _ e un sfert doe veae s'an desco-P'm'it uoui. stele duble en ,ajutm'Ul SI])Cctru8-copului si ,am~&te stele am fo'St numit duhlc

speetroseopiee, sani biruaro spectroscoulcc,pcntrua Ie deosebi de duhlele san Dinardovizuale, Tcrmeuul de stea dwbla e intrehuln-tat in inbelesul eel meii Mal'g, oujn-inzand : ; ; istolele dnhle ojitiee, ceIe~ari 11~ sunt le-glwte nrin 1egahlll'i fizi0e, adieu nrrn gmvl"t.athlJlle. 'I'ormenul de bi.nare e TtlZCrvat ste-Ielor dtrhlo d < a - ale ca~~ol''egatllri fizice 81111-1,mn btneincl'e'dintati.

O w m pot husa -astronomii sa u o v e L I C \ [ l , f : w ; ; ten ,ajutornl s.pooh10isclYpului dwell. 0 !;tIC!..1 estedli ibHi., sa'll nun ",~titioe e 'llon ,~~ec:hjOisc()'P ~i dil[}l ce se

oompuue, 101emen tu ! l lui esential e 0 prisntil,san mai IDuHe, Bari .au pTopr:iJeuatea sa des-oompuna lumina, Ati inoorc.at. de sigur, ill-(;opilal'ie e:x;peri6'1JJta simpl!l..'!lc IU {1f"~(,(1ITI1'IHllLe In


23/65

V. ANE8TIN

rn a de po!liICJalI1ilim. lin ( alOOS!b C JWZ va ruduoo t iIUlII1ill1JW. di lolbt.inela ti 0 bamHi, eu ,to{lte eulo-.1'ile oC'll!rcllhem:lui.Experiellj~a lalce.as,ta a faClUt-o *tiintifi')'J~tc,Newton eel diartaiu, iar mult mai tal 'zlLl,Fl'8.0runho.fBll'; pI'lv~nd un sope.crhm solar, !HIen ochif Uberi. ci cu 0 mica Iunetii, a ga.si tinspeet;ru sute de Iini l intune-cate. Le-a oa-1Jallogat. afacut un fel- de harta a speetl'U-lui solar e1 putem sa spunem de pe aeum,cil. prLSiIlli3,e u mica IlllJJcta 131un loc fOl'UlOO.-zaoell. mai simplu spectrosco'P. Lumina albae deci cOllpusi'i din toat.e c:wlorile e i pI'ismanu face de cat sa ni le anate in parte. Des-coperu'e,a linii,10T avea iIlSa u si mai marcinsemnatJate. Dupa oumarn aratat mai Hll'-ziu Kirchhoff si Bunsen, liniil.e dill SlpootI'nind1ca preze1!va in corpru! Bare dll ) 'lam a pecare ,0 analizeci, a anumite eJea:nel l te ehimi-ce, Daca ar~1 sodiu iutr'o Iumanare ili apur.. I .1.h! totdeul1oa in grulbcn, ill aceiaei pozrtietIoua linii. .Tut asa fie(}al'.e eJliement chim1c are in sp'c{"tUI1 anUIillitcl.,e lui Iirrii. Dar in labOl~at'n Ii-nirle .aoestea suut luauinoase pe mind cele ne.('.:ad le prnnim dJlIla scare ,s,unt lutlLUcC'ate.,Au dart 'de rost Kirchhoff iji Bunsen UCe.8-1tt~i )UOl'1.ls~lau dovoo.ii1;ea liniiILe SlpeGi~16a;h~

umui corp chlanic o:l!par intuneoate iji ill ex-perhmtru e de la.borruto:r, daca intre llrizmileare&vcle

PO~.JjJ~TI ABTRONO~U()E

un anumit element chimie, se afla 0 perdeade Vla!pori r u e wc~uia~i element. VaollOl'.ii a b-sorb, inghit acele nadlattuni si de aoeea inspecbru, li-niile Iuminoase Iipsesc, ceeace . I aliniile pegre. . .A~a s'a dovedit ee elemente -chimice are

soarele si chiar stelele,C erv:a rru ad illudt, do i fiziciJall1'i, un g'eJ."IDaUl,

D01llPl1cl' le i un h'arucez. Fizflwu, an facUJt.o de.s-00\per ire Ioa.rte lrusBiIDlIU:IMi., oa JCJCOOca dalca uuCO'l'J)ceresc se departeruza de noi,linii1e sedepiLaseaza UI~Ol'! ~;!~I10~'~U. mr daca corpul.a~e1adrept8:pl'e noi, limITe se declaseesa S:(ll'eV:l~e. t . Dep~asareae'CIlloatatmailUal'e, cueatSlllu~ea1a corpulu], ceresc e mai mare si iutea-la.a06aI&ta ,e 0alcllJlIalta dec: du:pa valoaaea de-Plai l isWl i i .Astronomta mtrClbUJinvea.za acum cu~ao.,e ravn.a, principinl. 3lee.stiltwl lU i Dapp~e'l"-Ii"lzClau ,~ilau ajUlllS sa liU taleR g'ref}cii ma:~a.!'i ct~c,~)~atate d~kj~~~tru. Asa alU ga~B~tl!Jum~l)Olwse.stede Ce fug de noi cu zeei dekinoanetn-l pe secunda ~i .stele ,ee vin drep t.s .Pl;~ inoi tot cu zeci de kil1olllletl ' i . Vcnbeammal ,wdiuoauri de i l1tel


24/65

46 V. ANESTlN

ill]~c.aripl'O\Pl1ii I C e P O it fi m i " 1 s 1 1 l 1 1 a : t e eu adu to -rull . lxul1 'E ' luciol r ,Un hieru tr.elb.ue sa retina ciJ1;itO'l'li;asbro-l t omio i ~Dlsem:DlI1an + iu tel ieUe stciLe!1Olre fugde]]lOL , ! ' . ; i ,0U - PB cell'e ce vin SPTe noi.Druca \a~i lIllteJ.es cede de iID!a.i sus, veti inte-leg'e ~'or cele O B nI'[)lea.za , caloi deISlclO!pei r l 'Cl fIsteJ1elo'r dublJe S(pectl1OIsClo[JI ] ]Ce cum le ziJc a-cum rruai t()til : as t rom!omi i , ' tot pe p l J . ' i . J o . i c ; i [ l h l J . .nOlPPilC'r-Fb~elause i l J l tbemel!alba,Illa\ca ex imf i 00staa .duibil . l i . Ba.t de sibrwnse sal'j.e 1 C o 0 0 00 0 0 0 o ' l 1 e n te le , s e VOl' ini tft .m[l .l ;ac:1o ua o a r7,1l1'~: sam e J : e . vor ,wY,ea;0 st.raJ.ucim e t g m l l a , saun,n,u dtntre elle ViU, fi nuai ,stTall ueitoarre ,~i eca-ballta ' lIIllati pu tin,CeJ.e doua stele 'SiC ill'vartesc in jurul centrll-lu1oOilllll.llldegrwvibrute, dar spre omai u~oararll'tEj1eg'e;re~se .SilUJIlH pur sl 13Ii ;mjpJ .U, eli mIlaII i ', ll it 'm e ,1e .se l .UVaT te ll J' te in j ll l" u ll c e:l 'c iJ 1 ru1 te, Via'v'Bni u.n tilID[I c w n d ,sart,elitul se via rufilta .JJllbre1 ) ] 1 0 1 ei iIlltre 8t~ Ula 001 Jl tum la. e 1 to t asaSIC V ia a :f 1 a inpartaa , [~eJai l ia! lil. !!IIstellei, cen tl'aiLe.Dia lI ' V i ':II tn-eoe ermd lntr' 0 p'UJrte , i0aIl ld fuutr~aultJa.,, l.U q lllad l,a tU ira e ll z ic a,s rta 'o lJ l'om ii; m o t . s a S1pl l -n e m facarrd 0 C O l I J o e l s i , e , .cl 'bl lIdin .!ll'~a;pta, s t e J . o : i])l ' iuei[l lal l ie, dl'l).d r D . s rtaD Jg Ia e i.Alstfcl., s ,pe .c t roooopu l l l'llregilsi reaza nu ll]1l>peCltrn. o C i d:ona, ba ceva m:ai mnlt, odaca .vedem ca oserie de Iinii se misca sure vio-let si peste eateV\al are, "a,ll zi10" acoleasln i i ea. SlPr.e_ rosi. Lucrul e expl ic

~toall'l.-wd.".] i nneor-i fllJln ( l , n T[O-I -lIt .' ,.,'\""" t' or eO'l'l HnIlIJrOIJ!C de noi. ea.nld S'C' , a , f I a , in r1t'p",)t . 'A tA . . r", .,~ . ~"llTH,! S'~'Il R " , i l . . n a n n e intr(l nois! s b e all 3. nrin-(~]irHl.ffa.san l ln ,p t :i . C la , atunci Iini '1 '0 ~ . ~. .,. . 1 "CeleJ S'A-~.~l'~COm(~1(1 en acolea UJI~ stolei .rrinctnale. Ie111b'1'E\~f'_. Da e - aim S'JYUiS,dl slstemul l:nirpgm!'u () m .so rare de ll,prop;cre, sam del1ar tarcra{.B dC,8oUl'c,le nostrusi In aeest ea 'v " 'J ,Zlna.!n vem 0 de l1 ~ IUJ~a re , ~: Iinirl-rr d in snectru. Da(kn' deosebio-ea 'B e faJO(l lesne, 'Sc SOI,p,ote.s te intaiu ce SJ datcresto acesteif::l,n17"e81.?e r amane e Inteala revohrtiunei~'f;lt,ellH~lul. mai ales C3. ac.l'}asttl '1 t '1)-r' 1 ~ . "" ,11 ea [I,I!HI( c[lmd en phw ~and. en mi A 1"11' " ~ . , ,: . , UHlf1_ can,, rc : ~SJ1l. CHTJd snro violet pon te l i l a fiC u sn r' ]' f} (} ! 'YPluHi .( 1c i ;~ ' te a l~ . sisternulu i 'i'n ru z ',.i'~lha.1N.' - , , 3 'L-lllrl,at.i'i (:e v iid di. Iin i.ile dinsnedru.T une iI-i t~Je pre:'-:lllti'i v.ar i ,a , t inni II I rleoph1sal"u.,~ lorustronnmf stu .d; ,aza eazul f['l'nd ' , u 'v,",' 81_g'1l)'] ('~1

~llll : - D f I , (' J C en 0 , r lu 'bHi s~]echo,~~'o))iei'i, DacafHl.tpll tul e mult mai lYLttln Inmlnos t.' bti " a ', Ull .r ,11111 1 ' a , 1 0 tincm d o u 1 1 BpIetre SllrH"apnse ~~He oonducem mumai duo'! ,ral'l'aL'll' I' '-1', > , . ' , \. e IUI[ or.~p00tr rulu i SlllJgnmtitl. Astronomti. au gasi tn.umancase exemple pen tru a...... 1 .. u.u: e e cazurt.. W I' v om m ai l1a multo amanunte ' i t ;~~ealSl t l ' i pr~vin.ta; dE'!O'l'lImdr'lti'l.,~. si rnentrnnarele VI~llI~e, S a . f . a J " " ill nn semi Istorioal ! lcscu ;IH ~r!r 'Ilo J ' b in are lo r sp ectro s ('JO .pcecaro e destul de .nteresant l ' I i instructiv, '

48 V, ANESTIN'I 'I iPOVlI'lj.Tl ASTRONO]I{JCE


25/65

Se poate spune e m dre-pt cuvant, dt intr'unsfert de V'elan, biIliaJl'ele &pectroseolJice ne-an'i'nvatat mal mult de ~ate ne-au Invalat b i-narele vizuaJe in dou11.ve.aeul'i lli .lumabatesi 3Jcelalsta,mai ales, dill eauza revohltiei lor,oare nu Be 1)a,oe 'in mii de ani, rriei in sute,ci in eatev:a zi,l'e, in ('at.ev abre ehiar 1;'1f031'te 1'aT in caHv,a,'a'lli,'IDle l l 'C-a:u lll.l1git en totul ca.mlml vederi-lor noaatre, ea'oi cea mai iute revnlutirme'ln jU1'nJ. SOiarell1i 0 fa.t:e Mereur ~iIltot Iitrebue vre-o (WtIllPle]81 OTlt de 7,ile', ('R s~. in-~onjolaTe aIStrull-i'ege odatrr. Blriarele spec-~r'os'eopir,e nil-au inv.atat, c a . sistemul 11'0~-tru solar, nrr e prot.otiJunl siste.melor stk'.Ia-re, ca , Slnrllt ,s.istcme mlllt m ai curloaee 11e a 1 1 0 1 ' exis.fentR nici TIl l 0 Mtnllinm s i n eoare ,aJb;la aJC'll[ll Ie stlldiem,

Cillan,HI. intamnl'a.J'e! Tlicclol! 'n , fost (''1.'1i l imt.f\jn (}fli!,e ,a, ded'llbJIat 0 stea 81 aeea st.eaPlla Mizar, zita din Ursa merro, Prima steal,jllllal'rt D'


26/65

poi . ( ' , 1 ' 1 M i7 . !w ~ 0 ,lubHi Vi7.Llfd!l , dpe i nv,'ll1trei sori ; 0 coml]J{)uel]ta. H hl na rii I:nWdr08-~o'fl'j(('.t.i, nes1001)l-E'Ti1'P fti 1"n~H ,1f' Pid;:r ri Il~!.'i l lCloi pabm sod; pc ('.cn.laltit eomponcllM. ia'ug'a .s it-o F ro st. $ i T.*-f ' (',a fiiml ~i. ea bi.Ila1'!'i~:ctl'(}ISl)oTJ~d:i. de-('; eiuci HOl'i; in '8din I8.ICest caz Iungi.Curnpbell, in Interesanta sa seriere intitu-.ha.ta Stellar MotiollS(1913), si pe care amIolosit-o pentru IntoclID)llleta aoestut rczu-ma,t, strune 1nt1"0 forma prea I;jtiiupficapoute,c.1ar totusi .lesne de inteles: "Perioadade revolutiuns Intr'un sistem binar e de1..'. .I'..._~ , 'OIU_ l~ e l 0 .LlU JJC .t i'U ll '0 a ; d a sC" 1 spectrale, e x a " '1 1-trio; ta tea e 0 functiune a perioa dei" adiearevolutiunea ei dep.illde de vUl'sta ~ecare{).are, i,a;r Iungimea elipsal de perioada,,E de notat, C l a unelechalSe de stele varia-tHIe .sunt bmara spectroscopice, a .~ a .s te le lenruni ts Oefeide ! ; I i cele de t1pul lui Algol .Steaua A1g'ol, Ia fieC!a;re 2 z 20 h 49 m A. ~ " IJ;i1nucsoreasa stralucirea si de rnulta vreme" " m r l. 1 la rto l'l ls trO ll or n sucdo-mut numit Goo~(h'l~{e, .d~dooeexp'liCla:tira,ca descrestereas~raluclrm lalcestei stele, la epO-C l i asa .d eb~lle determinate, nu iS! (poa.t-e datort decat lU101 aldeval'ate eclipse a stelai. Algolar avea deci 1111 lusoti'tor, fie fie

"


27/65

52 V. ANJ


28/65

54 v. ANESTINceresti mai ,muil~s!lI1l mai putin vasco,ase,Ie m e sa se inde.parleze unul de albul, Ia in-0epUJt mai repede, liar 'i'll -Thl 'ma mai iucet,din C'UUl


29/65

tenta planetelnr in diferite sisterne stelare.Sa ne inchipnim, "it in j1l1l'1l1 ate/lei aIfa {~jnOentaul'UJ sa tllvaT,teete 0 pla:neta loemt!1de 0 ornenbre oa a DlmlJstra. Lucrul aeesta nne de Ioe en 'lieputintl1. Sa ne ineh'puJm d.astronomtt de pe aeea 'PlaneUi an ajll'nSi ital'e'll11:Jroa:teHWmI1illlaiJoare cu RIc noastre, Astronornhli ~oI' s'ar rufl,atot In stadiul in care se 'afBi !:Ii, ::IstroJl,omia noastra, Ei ounosc ,soa:l'~e lie IDulta we,m2. Btinup


30/65

P O V E S T E A C E L E I M A l F R U M O A S ES T E L E : "S IR IU S "

H;i nu vi! l1lillHlt.i ea 0 .8,i,Il.g'LLl'.;f 'Htl:'l1l!IUE'!I'i,tllun studju, ba Inca partin Gam lU!l)Jg; suntem(1-e pa.l'lYl'eel'i am nnad [ffiou.lt dl"etPt i I I a l la~ela,f;tlad GC'M 10 stea ia sceoneillO'r,ca,ci si iSilri ns ,e 0 striHde ,pri'llil3! marl'm e ; l'elPU tia:ti la; .nu i-i3Itl fa1c'llt"i(). e ro u iloar: i t , r t1:"t11a~Ji, j 'OiIllffil'i!t'fla l 'n t rC l a -gu ., r n i-Ball 1deJc de oauneui, eo IS'LI:U '&lUc'CI~dlat ipe ,alcIClalH-.ta ,phi:net1:(, HuH au CUll1019f;nt IP-O .s il l h llS ,jal]"l a ! l . t i i , d ' l 3 l ' ; 1 i I H I il,",auc1lil1l0ls~ut P B 1 l1 1 l I D e i " 1 3 1U 'alri-mi11 3! t , s t ru ' ]u ; co ir e l3 , calei 0 peste' 'puti i l l tasu nuobsorvt aceaeta stea fur a Is a vret, ,alU\,t e d'e&t.ra,lneito'a1rc.Il l iwilnto 'vrerno illwl'l:'itillill oll'rI'!'!g'ol.uII mill j .ula-

ue de 'clalmClni ; aeum suut 'diln ('0 I'll eo lIlJa'!pu-jini eei ool"e.,J.CUIl'OISC.Stiinlla a facut llro'gre&e 1 ' ; 1 1 .111Ia'stl'O'lHhlllie,

dar ,tot ea la du!t nl8lstCl'C cC,et,Mi iLO l l 'mJOIr lerne,de nude lilt se mal pot vedea bin stelele

, " ' 1 { r anal"[utn ]'IaJ111k


31/65

e.. ituat pe ca,na l' !'J,1,,1r('iel'6'~ I, 1 1 . . "~I('; cure uIbcu' .m " "b' 't ell tolaw cu 01 J. .01 epl:tma:ntef)ti. u Pe UtlJlpoa 'P'ntinii .S" ~ ('ol.l's-oI1cla:za. v"Da'r 11l'm,S, e . , x ~'11 sbl1dlla :za }ft1]v 1 1 aldmJ-H,I ~- ('.a'l'i~l C1omlt~1fJ 9, ... ~ 1("(' , 811m tperlll1-l' I v~ 7.l1 OIffi,etlllol' IIIe '0'lWf)Zlf':'l1t.. au., " '", TI.ia'r1\!l,]111 mei" , " ~ l f i w t , nR'lla ,I'll 1 1 1alai, 1 '1 p,..R,cm e ,'del i ,ne Si'R"llJ'. M elllTllr'S-,. B ilb 1 :a y('Jdh -e ~1.' $ t .x Omoo i -S'l ] n .. d'i'n .ellltolCla , 0 . e tp ua 1 a.tea :n '~1l oIa~lH'lnll ~ '" 11Ill v'om Vf' ir lO? I~I,

" "_VL.,.A '1 ; d:~:rnun....('1 "l'e\a. a llUUaVJan'l. ~ . ra m1ai ri'i:mallP.L t" v 3 ramllli'l flil '\ , 'S irj'llS 1 10 'L ~llaT i' dUT ' elw r, a 'Ze Jc i de mIL" 1 1 1C" did. tl~neTetea ,l11 n~

I .Ji;I.~ U mUW'lo.de ami , idla.ca,pll ,~J 1I1lan!n ' st.elleile au folSit iTn -.' "d mn de 1 8 ] , ' . . S'!)tltl, ca e , '''e C0'11'S\hClltl],bll. l-''t A 'ruJ)U'rl nu,IDn " ..-.Ipartl em!! d" tr'o aiserrnelll 'ela, g'T111a-, il T 1 o a r i - e loTI C~.rins lialr", s re .P A{j])"'II'fmnl'ien at-. C~' -~ mare. 1 C\a!re !l! ItJ "ure ,d"n a uneu l t imlll va natoT ce-" v s r t : pe gllgaln v, cneole 1I11i{1nrrn.are ' 13 ,b Ale n't1mit de POIP101. '11[O ~\l dunn Tal: ,.],reso l"nOBl.U' t f'ooi!eRlol'sc1cnnula.,'R 't" D 0 eS,Cll, P IJ,"nosbru; arl ,0 " . ~ 'vCti;,i gasi c,e C!om-t tt 0 gCl'JeTe III Bare 1R U D ocmi ,," :DO't:ri' cum e~ln'i 'se t",rJainlJ ' 'v ste.1tatn1n C1lIno. . e re e~,e. Ll11Cl'a'reJru ehO'be7Ja,t st ce er.eld ei ed CI~decHL Via: tl'ebui!ntel'eSla'llill., dar]' TIU 'o~'''a~m.a bime st.e-d . va oa're cnn ~"l'ev~'Zllta ~ 'ClI~~ I , 1 . ! ! . oo!I.ilJ1d.eara tntrea-Iele va git&l midloeu S iob ~. dim, 'il""" sa V'orbea:sea ell em an 1,gtt, !;II rnai 'R : = ' ' '.CI1'eerHm'U~ti.lliCo{):~'~n maire e prela. jors 'Peilltru.Corn"'te1ta.p.ta aWl;;U.e. I.., . , A t te unci malo rizO 'lltu li T IlO 1 srl:'~ lll en ea, ISbokh(j}lID,_.:1 spre Bedm:, O o p , e l l l 1 J : . / l l g l a . ,noro,

villlrla,ru atat sa l,alsa ~ 1e ta' rn la i 'in :i'08 . PerrtruR~est din l u : r m a O \l '3l1l,stf:ie:nm S'e r itdjcl:i p a n a Ia15g'l'Iade deasupna orisontulul. Dela 76 gr.llati-tntdilne nO'I'idilcalnleoillQ Siriuis uici nu se mimiV '0d,e f;! : de 131"fi ]o,cuitOTi THlatOo~io ' Il i rr u all'mel ' r re spre sud nici OQI8\fa n'u 'aT eti de exix-t,P'nm hli. A.stfeil 8 t :e~e~e ' [) 1" i l l! c jlp la~ ,edii ln' Cili-uele m/are ma i toa1Je lliu1t m a n , 1a sud decafSiTi'lls. un pot fi yR7.llltf' 11,i 'ci deIJla ' 0 1 !a , f: i, tU I r1 i -ne I)olJ'r'ii'('a de 55 g'l"aJrle R.omarnila 6 mla.j [ 1 -,"oriZ1a,tll.: rn-im aq:lI~'o'P'iel:{'ial O'1'lal~l111l'i Ploestie to'l'IInlai jnmll.t.at.E' drum l-nt:l'e Eeu:atfJol' eiP'O~ll~ Nord, Sun-te!m [1eci 'P e ~ia; 45 ,gI1 aJde ~ \a-, titn din e n o rld i,ca . din BlltCnref;!t1 de piiJi'da Hi--riuse vazut Ia 0 lmaH'time de 30 ,gl"a'de dea-mlp'la~ll 'i ,zolllt .ui ']i eand tree-e Ji a mc'dd.iJalIlJ. r.'keli.ea, latulllci, eall.d an cea mim i mlare lnilntime:P e on t rn II00ClIHol'li din A1e:xain 'd T i i 3 1 (Egi. 'Pt)se ridi'(' ,a piirtIi'i. la lalpl'O!a;Pe jmll1ailate dall-e de

la o'l'i7!onlt Ia zelnii. Nurmai vre-o 7 olre T a -ma,ne el D'e o rlson+ul tarei n'O8rstre, CHIO 'ra-sa re il1t.e s11d~et&t(ma: m'll!lt SIJH~sud) si lar-puna SPI'S s ' ind-vest (tot mai sore end). Ei,dar etl :Ila 'Ce :frumlltset!'!a. c,el"ll[ui nostru deiM'IIla., el intreC!C in: st,rlthlcire '~Olalte d'~RllnlaJll-te le s i ru :b in e .1 e ee .strM ucersc i l 1 1 dimilDetei l . ( 'to al~ 'IL ei. tn n'optile iernei ei in se:riTe prima-verei. Pe I ia m j .j I'O c .u ll pl'imaverej d~S/pla;re 'linlkltzelle soa're'lui, SJ)'l'C 1a.'P11:S ~i t . O I C J I n Jw i oS/P 'I 'C

PUVE~T[ ASTRONoMWE U3


32/65

torul ,Ell 'a. divinizat, De aIM61, mu-j ~a,de l~au/ lu )p{l l1bei , s t61 , e - {So lw l 'e ' sa fi e di :vim:l lwNi . Umt fmJ jp l ]: u ,a li Iu; Isrs e'l1a~i ' .IiaDenderah .. i ll g -: ij pJ j jeu i i aveau ~,i ,0' sel~biall.'ejju O uo ,3 01 leatill. peool]:e 0i :nJewu. Clam pr31a 20 Lulie si del' a I/.U~ea.f .est . iJvtwterll~f!lPtm. aUl'llil. sacru , .lJlL-ta-l ot1e0i pe Sir.i11JS i~ll1at .l;li ill


33/65

GraIIl!atllml :F.eat~8 spuue, ca la ~~r~ato-rile nuanite l l ' l O I . L ' J 8 l 1 a ' , 50 sacri&ic.au caun ro-~ii, pentru a imbHi.nzi pe cihlne.~ecerese, oaBa lill aduca caldurt prea ma~l.. . ".., ".e.gri,; on 'a:1bl~ VomDe ee rOI~IJ.:;u. nu u", ..., . .vedea cand vom vorbide culoal"ea ac.estelmidmnate stele.. deeiaur Cerher. eailleiecei'rot Sh'lllS era u".." jJ"'~ mtrurea ill in-ell trei eapete eare pazea ~fe1'11_ f1 ~L'au rlizL IHl,, No. 220.

66 V. ANI'lS'I'INPOVFll;lTI ASTllONOMJUF, 67


34/65

101M.te flmm08 cum steaua aeeasta IllrU'IlCallanhra, wltop"Ta.fiillld em 0 pozli de 0 ora,umbra arnnmlltli ere 0 brose.

Cum sl-a schimbat culoarea.Im ce prl,"~~be ' 0 ' l 1 l lOM1aa , e,hestil!lloa. f1

" f oante inte 'lIClSlun ta, die oareoe im P J = ezen t Si-]\i,us e allib-1albasrt:r:iu, , u 1 w r se prreit.inde i';ll seaduc dov.etni., C i a u n totdeaJ1llILa a avut aec;.usHi.c.u1oM,e. Im Dume.l'(IJaSle sc)l,iter~ ule (6):011vechi se gas~te ('.Ialific(a,tivu[ de rosi, Iu-ern ce e foarte .c


35/65

Clll 'rb.a desceude'llta, se -fa..oe grn lb e;n , apoi 1'0-!;lin e i. se &tinge.Ar fi .iJre ib 'u it 8 a-l 'V ,e de m g,ailJb en l S ' i 11~ al~arepooe ; putea el , S a treruca de la tincrete lablitranete, fBldl sa {lu'll.oaISl('~imatllJritmte1

D ar eMe ~!nc>rurl tinvor n, Ci!lll" rem ill le ell-noasrem tuoi! P,OI8Ite 'e a ne vorn lillWDla! rolal;t .i i .r~i '11, c1lmd vom plult,aa S'a a -f lB iJ ll, mu ltu -milta mijiIJOja,c;elOT mlOd,emne , miU~te allte '1111-el'UID nolui.. s 1 J J l l l y Pn"'ThdhoiJll tme 'iln SlwsUim Oo,j 'da 3J ~iPIUIS im ,"e l~SIlH. i! ligBlndlaJ ouloa.rei ro~ii a Jill iSirill s:

R C ' l ' l d J ( P r 1 1 < t S , a ' f l a m m e p r < im iM i. v eA Sirius, des nuiJt vain(fue1.lrP a iR ~ en la pD'lJ.ff(f)lre encore plu.~' 1Ji"V('AVBC le sang de mon eoeur'liar c,ell maf n\o ib11 d'illltre poeti, ToomY{oIoll.

b e l n rjall1e C Ia ei Sw]Jy Prn ldhO!Dl l IDe & il1m,i,t s la , a 1 d o o i n : l a . t !JII;ilintaJ. '3 1 SIPos im poems, sa ThePrincess:

'J'he fien} Siriu,s altars hueAnd Mclr.e 'T~ in tlo; red ,arnd emi'ol;d(Mwndl" l11 Siriu,s ,i~ s::o.himbli culoarea

scanterazli in ~o!Jiu. ei,stnaJ'lald),

o aventura cereasca,Ci'tit'Ol~ii~ti.l1, ca tOaitie stclcle, Ialfalra de

Ini,i;lJjiloI~Cla lor OO!lllUTIla de .]a l"aS'artt Ia apms,oa .rs ss d;31tO,l"l'Is


36/65

dirtLCiolJ'o ,lie Oalea LawltellU i, spre Suha\iJl, ,81llrl 'COall1Jo rp !u !S c um Iiz ic a ;S lt.ro :n ro m ii m ! Ofle l"lllJ i~ A -(~,e.i la:,i leg1enlda 01 poveS'tea : , r i A1bu l l a rualg. i ,Ths inVICrl1!C'lllil XIII, 1u.arlill tnsa CIIl>vant BU CllV31Utdruipl8, All~SllJfj.Al-Suft m al spunea apoi, ea Sirius ~1Procyon enau sutro'ri.le 1UJi OWDiOpUS. ACJoo-tea s'la Cl];Sl:iJtOllit ou Rtig'el (stea din (;Q]}St8-

lati 'a Ot-ion) dar a omo'i'at-~ ei a fugit &P!,Os'lld, nrmarjt H ind de S iriu s ..ill s.far~ilt, in zi:ililre noastre, un poe t fin-Iandez, eeleba-u in patT:i,a sa, pj',~a putin cu-nosout lnsa la noi, Zak ri TopeJ ius . LxplircastrlHucire.a ecOl~p t ]onaHi a lu.i Sirius, ElPH-nand ell. SiUJamit eel vi teaz ~i Sadami ceafrwmoasa, duna 1000 I~nide desparthe siJ]eClazur.i, au ell.1:dJi 0 pumte peste Calea I ..a,p-te1ui ! ; I i s'au anuncat umnl inbra~le oelni-lalt,ii~aC'arta' mistuitoare .a 1ubiT:ei ,10:1'.Dand IIIafltere f l " ! ll ID 3IaE)e. iste,ltl Sirius, de smbbraUi1 lui Orion. Gorei :D. Aetronomioa!Curiosities spume, ell, a:r fi brebuit peste60.000 ami, peJniwu ca Sil'1ius ,sa fi sUl'abatutOalea lJapuelni. In aB13S,tC18Z numai oameniidin epoca de piatra sa fi purbut sa-l vazadie ooaiLall,tlipa.rte, sall in tlim1}Uiltrecer:ej ~iprin im8ditri,~ a rii:Illlas omenicei aeest aptcurios.

Departarea lui.Indi~ta ce s'a g'iis it ID i jlo c.u J practi.c de a

se masura d~~arla,rJa, la care se .afla ste-lele, acest mlJloc a fOBlt Intrebuiutat .,t'. L - malnu ai p~n~~'Ustro,roe cede mai stralu(;1itom're.Ao~m .msa se ~tte eli n'llJ sted,ele ecle nuaisUraih1JClItoaTe S ' r u I J . i t eele ma'i ap . t .. ... ropla e f l . ]excc~tle face nurruai steaua Alf~ dill 20m,S-- te1.a,tn l.rlloo penU8Jwrul ' l l i i , stea fl1lilllOOSa deIll'Iana mall~lme ! ; I i eea mai apropiata~ de -.

A ~ enOl. 'e,ly ~nGa ~l'e-o eateva, _.Asb.'OD_Qmiipentru a .gasil. departal;eR unei stele oalculeaza cceaBe eJ. mzmeso panala s.te1'{ti,adica uuahiufSUib C,Rrle 8 ' , 311 ' >"edea din aeea stea semidta-:netrul~ OO 'b ite .i p e OOJ"'e pamautul 0 descrieIlJl!lTCJUJru!l Soarelui : de pe pkmcta N ep-t~n ~c~ mad inrlelJa.rtacta p!Laneta eunoscutap.ana III p,l:e~ent. maslI.l"all"'ea paralaael arII. IDu iL t ma_l usoara, &eIIllidtametrul orbi tetluj Neptun fiind eoloaal Jia-ta de al nosbC . ~~ea mal mare pait'a;1axa ga,Slita~pan~v _.. a acum,aceea a s,tel-el Mfa din Centamrul ..d - II , nn e D


37/65

, , deoi .,n'., dim stelele eele D]lal fl-SIrIus e OO[....._ A +-.~~ timn se eredeaPA a nm catva '.... -P'l'Opiaite., am ac "'. , A caz, 'urrnae.a-e mudt ~ai ueparrte si ill ~em; t -s e 'in ve-~ fie UiI1 astrm eolosal, lavamdu F'.~'sa . ,,] , 'lui aparenta, . IJWIU-dere maretila str_UiCl'l1el ti ~rirt'omarion in Les Etoiles" pe, c,aTe aa '~a umul" '1884 cinstea ~i el pe SIrIUS, rJ.P AprIm ," ~t()rj Reducan-dtntre smi~ ee l m ~~ I,IDP~:~~i ~a.ssa, asadu-l-se depaJ:l1a.rle:t u. s:a a .. -o. deci1tea ilIl rooJita_te, Soarele a~eSlta ,nu are -lenat. t ' om mal mare UJ vo massa de vire-o l1!Jl iamet I 'sij.uS al'8JIui noshru. Diame ruaceea 'ij. 0, t- 3 miJiOlane de kilo-t bue sa :he de pes e "'11e, ' : l : 1 ' a destul de respecna-metri, ceca ce e 0 Cl ~ '. , i os etah'I>: E de 21 de oa-i ia:us,a mal lumanoa,soarele DQsil:am.

Sistemul lu i "Sirius".A ",j.aA;e Gad puteruS." '""" ma! ame 0 ].nsam.ni1J~, .Hhu" , r insotltOl',~ vorhimde s~s>tem'llll I1Ul, 8ll',B un ;sa 't. . muO.ti camdiaea IUU ! ; I i doi,ba l)'Oal e ": I D a : . . ' dcla. . nn1tin Iuonu pueem \Sa ai1Jam -nOI ,prea -. r u m vd'6pa.r:tal'ea La CialEene . am. ,, d. Misoarea l1rov,rie 'a IU'i Sirius blll!JU-

.. oa facut llUmel.'OllBenOlSffi1ta, -lastr,onoIDIll U " a~' oib-ob s e r:V 'a 1 l i! l1 J n i i n l!i0B!l!SmVlliVlllt ~l ,Bin. ea mdsearea aCieas~a !Ull eservat eu lUIilJ.'\aIIB, I ,~ f' r , ng11 1wtii dU'Pa cum cb reb 1 lJlJasa re , '. 4~OJ 11, . maanunate-Bessel, un uO. dillJtre eel rnm ._~ . '.m80ticiallli, s:irudiind acest eaz, a mtemeta ~

ceeaBe de aimnC1i lTI .3Oja;ee se numee tc "aO l -fironomi,ane,vazutului". lin 1844, dupa ce .amd,de ~i,le facUJse el o,bserV'atinni, anunta elimCl'eg'ul181'i.tatile mi~cih,ii pronrif a IUj g'i-ll'i11Ss.e ,datoll'!esCi unuil 00npJJElIVil.zllt, care se,inv:1l'te~H in jurrnl mandl"ul\[, j SlOI8 're S i r ins ,A0elia~;i Iuorn H ' spill,se ei penb'1l st(}Ulll


38/65

Olarkinuereamd una din lunetele ce aboatm'mjlllase, ,goa,si imprfJuna en fiul Sian, 11 ' 11'-liietal'}, c,a Sir iu s are run Blat-eEt. Deatunci1nc~ola:cea fOist mereu observat, Eli in Hm:pnlune i I"ElvolTht inui intre.gi ei:a l1 rmJU. t t'IuJeufI"olr:ohta de asrt;r.onomi.Ba, ceva mad mult, un astronom arneri-c,am, &hru~b8'll1e, im 1896 a deb('operit un ,altSlate.l i t mai mic, dar en unul n'aro au zit d,'~el. S'ar putea sa fi fQ:sto ero are, Ull. reflex1 1 , 1 lunetoi. Satellt111 1 u i Sir ius (tim 03IlW;(i. ca.ar c drumuU. orbita prea ex'eentril)a, un e.OyLe mai .aprOlap.e de Sirius, a:lte0r U , mal de-parte, I'}j in QrimllilGaz, e prea C'uftmdat il lrazele hlJi Silins, nu m:ai poate fi vazuJ. 011elela IDIai mtare lnmeta, ASIt:fe l hi 1890 ahin sevedea cu rUlna din cele mai mari lunete din!lmn.ne, cu Iumeta ~bseJ;::'rator:ulai d'ella Lick(OaUfo.Dui .a ) . Sease ani in urma nu 'a r r r : = < t . v r""-".evorbirn' . ~U.. ., .. 1 ', iercn.

7(; V. ANE8TTN "OVre~'1'1 A8TRONOiI[JCE 77


39/65

Ste~elc .au fust clasifi~iltB dupa , S'P~tIclelor : ; I i cea mai p~a:.c,t ica : ; I i ,deci 10il.oSllooareclasifiCia.tic e cea l\Illtocmita La o~serva.t.~l~~RarViaJ,:d din St&tclc- UJ,l i te . de~1 (',l1lo\':ilflC~-uile cele mai popillare, sunt CP'l~ mat vee.hl,aBele-a ale lui SOh~ si Vo'geL . ., "SiriUS ace Iizrii asa de I}u,! ' :a(}j ,enstwe, . 111e['tt &tl3l}e~.orce 'all &p.e.ctre la fl>l ell al Iur, 1 ,s'au dat 111l1 l l13 l1ede, siTien~. ." .. , ._.s~rius e caracte;rlzat prru lImIl,a lndrogeOU1 'U1 ce-i brazdelaza s.pootrul; accla~tt~ ~~-vetleste eli in soarele Sir ius :pl'ed?~~rJa 1 1 1 -dl ' .ogelluil . S'a gasit i lceu.sellWll ' : ' ' l sl.liciu, ele-meut ce a ':qLai Iost g'asit ~j In ste-all;a Albdin Lelbada (DCiIleb) $i: in Rfgel (aH'l di,n01 "1 ou ) .. E UJIl soare tanar jude~i1firl Ilupa sPc("trulLui I1I l>IUi l l soare (jurioe, mult deosebit dc al, - . ~ S' " s~ O'as'c&":\ nurnc-nostru, caci nlHIUS 11U.., . .,roas.eIle me-tale cele p.~tsedi'i Soarcle ; Hniilometa1e!l,oll" Lui 8 :U 1 1 t 10,rte llu"(!ine si ne~D1se~~n-ate, cele mal mult(.I; iud ale fie-rulu.l. Uui iasm'de forma Siel'\oidl!~jHi. eu ma!l':gmi ce Lll!ll8lumltIIlC'a ,b in 'e d e in ilte ..8:tralu:cil ' f 'Ja lui a f f imlt pe Kjwu t sa Cl1ej81Za

eli e SiolaJrele ( l emiJrad,imlPnejiUl'fl:cldtl'!u.1a s'aal'IWiht.i toti cLjl~lailtj sori ce :lioITIllea'Za uni-\'m8l111ViISi,lJiil. Thall' 111 i lCiSirius, ,DlilCi vreo r u l J t [ l1 '


40/65

gliu.durile ncasbre \ill1d1'a!b'IOO~ eetatea inex-JmgnabiHi a vremurllor O( !J vin ~i ne vedemsoarele nostru, h~!l!]]isformat tnbr'un ~lob 1'0-~ju cia sfi;lJJgeO.e,ou flli'carille stimse, imenscarbunc oolglori,tor inca, dar meni t piei rei.Via pieJri atamci tTIeI]J,tialt si vila~a de pe IJ\l~"

I n . e c i J e i l ! B ce V O l ' fi Ioeuite pe aeele vrermn-l.Poate ell. vi,iiJOrii locuitor. ai planetelor Ju.-niter ~i Saturn VOl' apnea decadenta S03.rpl1 1 L V Oir mai f~pe area wer r rue :t.O'C lllj,tol.1L lJa-mihrt'(,J1llj 1E gren de ra,spul!1s, Si:ri 'l ls I l l I S ' a y~1Ifi pe at .e[e Yt'e!llll1Jol"i lLTIlSOral'le ga~ibuj" {',umeSo:a,w~ue noatrru. V131 dial ,hli1llil!1a, ( '. a U d n ' 1 ' a Iliv i :a tll, :p iL an eiI Je lle l:u .i V,OT af'N,'jai ,OIl1N!!l1i.il i:n ' i-r-llgente. V0 ; : 1 "Ii] ] 1 s a l ' ) I i , a l l ; t i sori, a h i l l l ( leRfi1-cnti din ailbele slCu,tilooaile nebudoaselor !;i"viiltlDQ~ul va i ,rustien ' asi,gul'alt. Oe InlseD1lu,ii~t . a l t , e mai a m oarneni : I 1 E 4 3 . d ie B\lIoUuti,ag)j'glflJlI-t.idi .a univereulari '" e '0 plJ. 'o 'b~,em;a ('ie va tlP-b.ui Ra 0 rezolve oIllUBIJ).ia',eu1viito'l'n!11l1,i.

EVOLUTIA U NIVERSULU I VIZ IBJL

80 V. ANESTIN POVFl~TI ASTRONOlll1CE 8 1


41/65

de la' se cX[J~jca m3J!l1eil'el ! J . I';il tr~sf~TiJl]~rrea.a r li (; '~ " C ' vl p[ rt L ti- a lor, t r ,ebl l i1al m\aJl m tm " r : a~t.i l i l l1tH S ia a[1l1ug,eP a l I T l a ntul iI:n CJenl1:~unI .0 \ 1 - .ve'I'snIni. s.aA 31'I[l,IlrIC oa pe 0 momge Hl JllTllQSoI311~e[1 lh jmm a .'n lr 11 1 -1 1 , 1 1 r.anid (;'U c e ['B ! 1 ~ lt e ~ \1 ~ -

t di vasta AIm'"' ] ' l'itlle a BoI31I",ehll . A~)]nn e ,e loll,' ''''' l'"in l1l'ma s'a 'P.utut fIla 0 ex,pJi.( ' lrune, o,a~e cumI';t~inti:l'ica, na~te]'ei si ev.o~utiilmei E!ls te r~lU-Ini solaa'. I;a[J'lla1ee. smlzfmd;u~se di V'o'~bm~dde naeterea luroil:m: sa depal ' teaza de aneva-ua l ha !;I1iill t a . a lTIICCT:( ' la,t s,a. eXlP[ i l r~ d rM . n l'l!S -tE;r.ela sis t,e m :n ln i Iso [,m 1 '.De 1(al e il meoace, lTItt I " l . T I J a n,ennml:i.:fiaiteil,oT ~i i '1 llSiemnlarlJelllo;rdesc?-neriri aishOiI iomi i le slste.mul lui cosmoJr?nH 'a snferrt diferi!te ,trlalllSfollwaori, va.na a ~lU'n.Sazi mlmla . i ca u n v.ee .hi!U J d,olCll!lnent a[ moer-c a J ~ i i ! J o : r c;osmiogo ' l l iee din veaon l ,3 1 1 1 ! lJ le j3 '.fo,a;l'ie jut.fnielS!flintr de aftitf,el. dar care n u e (,.('\1 1.alde.v llira.t.Sistenrul s-oJa.r e }.Dlsa penbru noi drur an-bicamera UllJivm'slu] iU. i vicibil, i.a .r ,ae csfjal am -tioarnera i iUfi[}i:fl l l lui . dad! aiBeast i i exvr~8icmai po!an.e sa aJibli vrenm TI()~t.Cei a B :n le in tre rre sS 'a 'l.a r T h S a acnm, rru .C

uici n e J : ' l1 . s i f l i I D l l I a r t u l atom ee se ThU!Ille.51Jeis-tomul s o q l R : r . datr ~ulc i nJOialJ 1 ' u J . 1de u : T h i V 3 1 l ' I S 1 l 1 , r i , 'ce se vor fi afia'nld dineoio de wn;i>,ems.ul in.'oarre se a.fill't soanele noslru, Oellia ce V~flIIIl sa'stiffi'. e doa,r llialfl.rterela. ('JO'lllst.n.llcti,1II f} i evoo1n-tirunela; uni1>er'sului 'Vizi:bi~ * i meRlS~al 1lI~ eputJn,

CaJ~e es te I ll ni ve r sl 11Jl iviziibil ':DncMpui'nlclill-I1e Bama.ntul SIl1Pl11ilrn/rut dim-

11"'0 dla~;a, ne-arn trezi in mij['(){cllit urmt i anengolob oeresc, impodiob itt ell luceferi, pudnat enstcJle. Gaae .a I "ap te ll l. l. i. 00 Q lXIlffit~ g-ig"am.if;ieaa l' iUI('() 'n,im1a' i011 corul. rrIolR:to aceste asl~l':r~fOrIDe>azRuniversul viz iJbi l , e universu! dim[ 'a ;l~e f .ai ce . parte I'IQ am ciL en ostrm , im [lI'ell'lla C ,lIaH i citt)eVial suta de millio!aln.e de sord, mailIJ,lall"i. sau mai mici.Nu mai putem sa malSiU!ralIll l:lepartarilc

~l li ll l1t.rc sor iirueCl l;JI' i\a en { l J l l i l : ' e ~i m i i de m:i;Ji,oIa-Ill' de ki~o'me.t.l'e; ciif-neJ,enm mlai ISlpnn rnim ic$ i a,


42/65

un haos l Ase, duma euan n :p'r:i~i~.lllO,j, S':Tpa reacH, e un aJdeValia l t ,g- loh, im miriloonl c.~-l,ui)al ' n e - 1 : : l 1 I I l ad'lla noi, A vern i n l S l i . c~te.;a .m1J-loace di e cercetaro i l l l aeesta p;nv~'rl~a f 1 1 c.eIl(HutQi r-are le-a follmgit, a r o sr t; l alm il ~OT l ll l as-t rouiom 'VjJ1[iam Herschel . 11m p ;wsmrna ! t ra Jcerului. ' j,eil'Ouiro\alslteti hl'a 'uJ eel awb al l Cad Lam U uu,Dalca 'indl'eptati Ull s;[TI1P1ub.ilfll[iC'lu spro oa-.lela. T;apli;e[ui, vetive,tlle,a 1 1 10 1U i s i ~18lIl 'l lorr:.a '1 'i8lt~gte~le; '0 l'11nleJta IIl)Stl 'o!l l:omiIC 'a va W lI arr~~lai B1mal multo, Herschel s'a fllPll!Cla;i; ~'a sonld.e~c..r-u m(a,ri[:e teile~C()Ia.'lle ric le 'c>OflllSltrfulla {'


43/65

apoi acl3las:ta 00 poate face numai in ches-tiuni dea.miirrrum..t;e, teanella dimanc in {I,i-cioaee.Forma descrisa de Sooliger, d '1 .p3 statis-tici stelare, ar fi forma gem'er .aia a univer-sului, dar constructlunea lui tntema estenrea e"om.pi j .c ruta , penbru a putea fi l'C7.1111Nl,Hl.numaii:ncat-ev.aouvinte.CeI.(.Iet.aI~ilc nrm-.t'ipla~e in aeeasta privintK dateasa n llnn;]ide 10-15 wili incDla; I ; > U l n t multe puncte inaceasta p'Divintli, oare nici uu an fost iu(',l1admse la CIlUWoi}tiut,a p1lJbiicicuJui eeJ marc.Dupa C i 1 l . D l i","\;1"o: padure sunt 1111bol ' i t i-neri; pElli de vi,a~_a, dupa cum se gases'l' (L'

asemenea l;li arbori seoubari, un ii din ei n-men.intati ClL Iipsa de sevti, san goaDas a fil'prabll$easca sub pova.na ceie; diuta! fU1'tnni,'tot asa si in universul nostril visibH sc ~dHisori tiuert, pEni de vi,ata ai 801'i batTtini ee1Ilerg' spre deolinul lor,Dupa C Ie se cunosc s-tigma,te~le bl1.trfmet.eisnrHor ~i oare wunt s.orii eei 1 ,] n(;]'11 .AllJg'11Ste Comte pmLindea. d'1 lpa cum ani

mai SP1l'S aimrea, e.a omul nu va putea n iei(}(lIatli sa ounoaeea natura intima a rmels-telle.El nu pubea sit Ptdce3,J;)


44/65

cate, 0U foarte putine link In aeesteSlOO'i predomjna corpurrle ehimice ce:lc rna's imple :;;1m . helium ai hidmg:emul.o alitl1 cateaorie de slf,eJle are spectre in:care apar d1tBVi!:! lllinii D1I&i pronuntater:hiar numarul liIlliil!o.l~e mWi mare; darBbe lLe le din pnima 03it~go'r:iJe si cele dinrloua suut aibe.o a1ta olasa ouprinde stelele 00 au snecti],a fel cu acela .allSoaeelui nosbru. E 0 steafl'luIDo-asa, un soare iIDB'D:S, d)a'r fom,te iude-:parbat, Ca;PelL1adi:tJ oonstelatna Viz; tiul, careare U1l l SipeQ'tl'IUpell'.fect la J e i ! en' aoela::-Ioarelui noszru,Stellel~ dm clasaaeeaetaaunt toate giiJ,bui.E a110i 0 , H I L t a . elaea ce ouprando steleh- 1'0-.sii: :,Ipec.treh~ aeestor stele au ata~ea Imi:

sl atat d'e apll'opjute, I'll c a r t iti fa:c impresiaa nenuanaaade 1}01 ,01IM'de . Im aceste stelegases'c nenurnarate metade, Stelele:mmt 1'0 I j . , i i.De ee 'im sa a;cJoasta. deosebire de snectreDeosebiiraa 0 IJ.1101druc.elliI)slta. Acesta eadevar, clare de aseauenea rru mai poatediscutat, Sumt ~i aoi chestiumi dedisoutii nenumarate, dai; toti admit pruiol indisouoabtl, ea diferenta l!Hretrele stelelor se dadoreste ey;o\!.utiunei1'011a.Ch ia'r stelele ce a!pul'thr acoleiaeiaceleiaai -oa.tegor-ii e i nu surit cu tutu!i 'eq, inbre 0 stea 6 :i aJ.iJa din aceiasi

rie, tot brehue sa exisbe 0 mica deosebire,, In stelele a:lbe, adiea in cele formate mat-mmlt dj,n heliu ! ; I i hidrozen, temperatura I:'enorma, de zeci de mii de gI1aide si tempera-.fn.maaoeaeta axbraordinara, nu laBa. sa seaca combinattunile ee dam nastei e metale-lor. Sbelele ,a.eestea s'lmt sorii ce ahla s'annascl1t, sori in care ohiar elementele celeIDIai srrnp1e sumt dfsoeiate,In stelele ee sa as'eamam.a e-ll S Ola1 '01 e n os-trn, sOOleI le gailibui, tempenatun-a s'a. scoboratpil,na 'pama l'a 6000~7000- gn3,de. Smut steleUlIH.hlJl'e, 80.1'i ('Ia1'e im m'ajo,luiJaneia cazur ioran .pla,_nete cc I1aei:ndn-.se de nrult, au put\1ltsa dea rualetel ' ie vietei si prj,n urmare sl inte-IiIrlllntii ., lTI stelele rosit, diBi1'.ea a. ajtrns a tot putll'nica, IDIe: taJeI},e sunt foarte numeroase. Stc-lele l~Ofiii sunt @ri ajumai 1a decadcnta, 8'01'iffiiElniti sa se stinga, sori ce SHVOl' tnamsfo r-,.rna in tot atatea corpuri illtlllnec,llIte. .Aceasta se ::;-tJ ie d e clltiv :a zecj de ani dczHc, dar 0eea ce nu se stie de cat de Durand.~'1J urrna 001'BetaJl"i}.or minutio.ase .a cinci .saase a.s:tronomi .amerrieani, gemm am i, en-

. si QlalTI.d~i , e ell, tli mi~ClRll'e;ain spatiuacestor sori e ~Il leg1atllq;:a cu varsta lor,a fnllletiulllei, a val'stci oum s'ar eX[}1'imamatematlcian. 'I?titi, eil ;t08it.c SttJeilralc .au .mli.~ca'l'j '[.llliopriisp'l:IIti'll. Din eauea deI) lw rta 'r~ i o no rn ne lilt

POVEl~TljllSTRONOMICFJ 8U8 8 v. ANE8TIN


45/65

D i m . aeeet brau .ll~:iJIl de f!lte)lJuf,e (I i de nilHii,c~uJll i1Thoi. de uiebuloase, malteTU en taro} i(n-i:roJj.i i .Jve, Be despri~d s or.iJ i, ,e e ir o' t'ilneri. S'aJrI'paI'oo ca J J a fuooe'Pw t. . IDJate.r .i1aJ.eb ul l iara din.ootea laJl)t .e[ u i, ,a Jp ,r03 IP 'e nu C o l L T I l o I 3 , ! } i 1 l e legjru,gl'3Jviilatiulliei, d U J p a C l U J l 1 ' 'S!PUJillefuSltl 'olllolffillillOaimJpihell.Aeeasta e oea mai rna-

,g'l'Bl!Jtalte: punerea in J.e.gli; tura .a m Ja)b e-lll,e b u~ are c'U s();ri.i ,o oi. ,tiJn le .r.i, 'CiU 1iolaJteavem sigurenta, eR din aeele nebuloass ~i.al l ,as diml O a l l ' e ! a : L ap b ell'lli se de8iPT ln ld so -, ced timeri,

La in IG ev u:t, 8 01 !1 J.'1 e k B . l b a ~ n3sc.wt, haazull.de materia nebu1ara. e dor un g b emo -imens de g1 a1 Z'8 in .~ aJC i'ir!atte . in care

bel l iul o t l i h L d : t \ J I g 1 e l n ! U l J . . I U v l a i l i a tain;;.I'lI\lm~" soare e lII1iJeii. d J a : r ,p,e ID Iasu.ra ce e lraceste, iutea)ila Sip.o ! 'B


46/65

fal'a sa pndem ~,tivlleo-dartiii 'll'U!lIlaJ.LIJl1 ' 0 1 1 " 0e au m'l.1ri~.Da . r se puma m,treibarBa: tiortrril oJ'll1f'la2.ao u n it8 Jte . deci s te 1e 1L e c e ISH desilwind mu pot '.sa mej9.l]1g-apootr'U v~ni'ci,e iutr'o :]liill;Le drea[l-ta, ea,ci I'll a10~st caz mr trebui sa se ,desplalrtl:l.:. rl e uni versuil CUll'e ' 1 B - J ! l c 1 a J ~ naetere. Uanrver-:.I-i u l1 in t;reg 8',a,1'dooalgr,e'g'a ~i , e n , arr fiun:lraos, Dar e tim, c , a ,a.tl'llJcti1]lllIOO ce un aOlare.(lin U'niv,e;r'sUil nostru f\Tizibil . suileI'll din pa:r-tea cehoir catevla sulbe de mill,joOiame d,e stele-8'01'1, este enorma, aljlal ca din ghiJareLe acesteisc:lJavii e prea greu sa sCla\pi. Mi'!;I 'Oariile sari-lo r deoi, d ,el1a n ;a' ii 1 t el 'e a lor in'ca, 1]1111ut fiil n ilin ie d ,r ela! [Ji1 'a, ciilltr',O' alIlunniJta l i~u:ileeurba, imprejonrul 'l1lliui cellitm ne Clare IDJU-lunoestem inca.Ideia, aoeasta nu e noua ~i multinomi de se(alli'a au diseuzat-o i m ' C l tvremea cand marele Hel~l aea SOIaJreil'e are 0 misoare pTlolPrie i'Iltiu, SIP're um anumic rpu'nct eerese, Mi'stie, ca Soarele, ID1[ looui l la 'ell tot. lui de sufe d e pilJ an ,e ~e .marl ! ; I i mici, cuIioamele lui de comets ei 00 numanu[ID'arogini de mBiteo-riti, se duce cu 1 0 ' de 18-20 ki.lo'D1'81tripe seounda sp:rejrunot din OOinisteiUatia Li'l'tli. lajpl"OaiP,elocul atp ,ao oru t a[ stlrahilcitolairei stele VBine illlte[as, nic'l drrumul S I O , a l I " e 1 u l 'l1U

te fi dr.e[lt ci tot 0 c:nriM. di8ll' aJCei81Bif1a,

. n ri]e a.:3eSJtea nu lil~buieRc insac d ~ t can-rn a eYaol'laele J-ngramll.di.ri d t-On hii l~ ib . . e R , ( '. 00 U Jill err, 0 asemerrea ing'dim ~ J '. mJru_ c~ jpIIll, Clare pri vita ell 0 lUlletl\ul"ata. catev,a. sute de stele l'wun lac.mal fImm.QI8Se a S't~me.nea in "'-'aUrnUdi .1 t~ ,,,,,, a 11 ' ,1

o IIIOaJ.ea La!Ptflllui. Cum .,,'aue ind, un mister. ITn aIt mister e

D 2 V. ANESTTN l'UVEI;!'I'l ASTltoNOMIGF, tI,.!

sucu 1!


47/65

BPi uale, inciarr,"e parca .am vedea doua;puri ce s-an lovit oblic Iii' din eari amateria InfiacaJ."ata h,fi.nd forme .lJ.K:t1Il,Qoperit-o in eonstelatia Lebedei." In adevar, lI1eb'uJoaBlaI(U',e'::WUa SeamaJ1U.PC1~fect 00 (}ontinentrul Am(,l'~cel de nord .. II3,teil~a nebuloaBeloraot.ste.~ in sanul Oa-e i I ap t,e l'l 1 :! , ne imarcste credinn; ca soriidin ea se deworilnd. 'In leg'atu.ra eu 'Rceasta orig-inil. exdsta 0. . .d~ obieets ce-resti, fmut.e inte.resa w t 1 l .aoeua a lS!te1-elornoni, care apar numai inOalea 1apteiui. Pe 'n~a~teptllte, astronomti

se trezese eu .cate 0 stea 'nona, care uneonlint]'~oo iIll stralueire toare stelele de pe eer,'J;ll~ loote~rufarwl, caci steau,a cea noua CM'eaparu ill 1572 in conBitciatia Casiope'ia,rIfi obser:v.ata tilIl,P -dl~ caJev'3 zil~ Ia,,,ll.lU.iLJl. Altele stralucesc rna.i modest, Tootl)aPla;r brnse in Banul Gi'iooi' l:aptoluj,

-8tra.I' l I~~.fSl'l cruteVia aile, catevu ! l I8.P,tamani,1 deseresc, p a m a ce abia se mai vad 00mlM jnrtennioe lunate ai teLes:coapl' din

O R O 1 i ! $ iJ e simple steil'llte, sau cu mi.oin C i b ll I D O i a S e mai acum eativa ani se ('rsdea c~ ade d O l U a , . !WInmai muJte ('ol"Pllll!i in-

94 Po.VEI;lTI AS'IIl.o.No.MICEv. ANmST1N


48/65

trmeoate ce se ciocnesc, Be aplrJ..nd ~i 81(' de eel care pun u:ntiVell"'su}l.a IC3!l'e fara std-sting. Totn[ SIC impotriveete !"TIIs.~.aces~ej roo lui" de aceia 6 ti ti s il Il gJ l[[ ':i sa va fe'riti.pallerr ~ie e regretat eli UIll invatat .dlS- IStiint-a asi'ro:llomiea e in mel'S; eu cat facetins cia S,\~Mlte Anrhenius 0. la CR tem~he a progw2lS1e.,eu ,atilt ii,aplall ' lua'inte inai multesbudiilor sale cosmice. In Oalea laptelul tOfl- si mal ICOlIlITlIliC!?-te p r.o b ile rrn e. 'T Ire bu e carete corpn.nrle !ce'l'c!jti sunt tinerI'., III Oalea sa :rB'Thuntiillnde a 'mai face cerootari 1 N u,lapte,lni gasi'll materia primitiv.a di.n ( " 1 l ; 1 ' ( ) I Dour S'Ilrle.te.1e .s.l:a_bese voa- infilQ.lJ!!. si S vorS IC pJ~iI l ta .OOsc sorii ; rm iau d~CJ (,o:pmll~ .. multUlIn.i: cu 0. solj:Jtie la!p.I1Dxi'mja.tiva.in tnneoate ce sa caute aDDI ; : : Dacn fLrf l l\I[ai sun,t a,poi cate' \(la .coush1eratiu:ni ineioc.niri apo i in .restul eertslui a r trehlli sa '1e'glHUl'ii cu ~cea.g,ta chestiune.l~ g'as~, acolo nne se ,willa snnli blitralli, Univer !&Ul l ,a,caSlta, cu mitLiolanoele lu i deiaTnu in materia vj.e1_1eisidenade. . . stele, neb'llil'08se ~ ingl'amadJill:i stellaJ.':e, exis-Da.r se imvotrive-~t('; ai inteal.a, dici cele ill el S1'llgur in spatiu 1 Formeaza eJ 0. in-do.'llE!corpuri vaj; trebui sl1.a~ba i teld colo- snla in oeeanul cell fara de ma;rgini .a1 spa-sale ~i ann vazut, ca in Calea laptelni~ i : l1lc- tirulu.i.lele stelolor - sori sunt mult mai rnici de Slllllt do;ua chestiuni' nediscntabile: 118 kHo~etri pe secunda. Corpurfle ceSar Splat iu l e inf,in.i't ..eioeni al1".trebui sa aiba Intell de suto II. Univln1sul v.izibiJ e liIl:l1init.kilometrf pe secunda. .AsuP I'l a P ll "'im e i ceSlbi'UiIlinu ~tiu daca m aiStele noni, no-oele, eum le zr~' asuron sunt m'llllti 'i:uvatJa,ti care sa diseuta CiitivaHunt de sig:uil' 0 ve!l"iga.din evolutiunea .gimmetri dol' s1au amusat in ultimnl hmpteriei siilcTwlr-. Daca stira cum :-;e . sa demOiD.s1IDeze ca sp'atiul e fot.tra.nsfoll"1llIa 0 SitPfl ulba in g'aLhena, apor Al dodea pUTICt, daca univ:emsuJ v:si-bjJ arosie, IDU '!jtim i[l~a eum S'3 .llw;;te O"""'U'~!'t .limibat, sau nu, pare resolvat in sensul ell(lin nebuloasa. E aooio un amens . este limita,t, Iueru dedus d o L n cereetart purchimic de care nu pUitmu. sa ne dam . astro.nomiee.tea,la t IS',ar J)'Ute1:!-ai .aoeasta, . Da.di radmit-em ,aceste dona PUlIlJCite,atnnciAs.tfel, evolm tdnm ea un ircersu lud tar, Iesne de ' iJn1~e.I 'I;lS,ca ratiunaa nu ne lasape on un p lmnc r t de i ;u t i' e~aJ. '1e . .Sa nu He inclti.pui1ill'un sing-un' univers i~. spa-odata l.rucantati : d i e exPillOailla "'''''''''on. fitra mall'gill.d. Ar fi aceiJa'~i Il."m~e.ala.vreu nrn i in va1 l8 ,t; ()Il. 'lica .t de mare ar $ i cnm ne-am 11l'Cohi!})lti! eli in tot unive.r-

I{II

: rI',~Ii l. :1:

. - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -. . . . .9! i V. ANFlBTfN POVE~TI ASTRONOMICE 97


49/65

sul nu exi'sta de cat 0 Sing.mfa. stea : soarelenostm,De aJltfoo., inca de ne tim,pul lui HeMCthe.i:;IiLambertse medea in existenta IDRi mul-tor UniV6'I1SIUl"i. Herschel eredea ea nebu-:loasele sunt tOlt atatea nmdversuri e ; i ~re-di


50/65

; 1III

rile diutre , S l O l r i l i infumecatu daullla~terenoui IUl11i.Se po,ate.Darnu in caloatelui. Ii?otez.a, lui Am-henius ne-arinsa nasterea nebuleaselor im sipiral.a,tern oosmogonje, caro In realitate .astu:di.at rnam1:iJnunte de .astaxmomul Moulton f ; l i de g'e'Olog'l~1Ohamberljn, amhii amorieani.Nebuloaselr, III spin-al a a:1' fi tot

mici sisteme sideralo pe ,",a1edesi atuncd s,o,l'i,icei Int,uil)e['latireuasc viata in uluivm'S.ur]_ostru, Daracest caz, cane ar fi mccauismul unci noinvior.i a Caeei Laptelud, ea'c.i lumile llU aaVE\U mai rnui}te feluri de mastcr i. Nupoate .rJ; i ,sPl l Iudie. Oeea ce e illsa sig'ur, eevolll11;~ astrelor 0 nutem inteleg'e IIIsatu ri g'e,nerale, ea se oonfunda palla [apunct 3U evoltrti a rn.tl'eg,:uJui untvers, daiUTal;ll, Incepuimlevoilllt;hlllei universnlunu-l plutem concene, De Si'g"HI" ii:Jsii, aincenut e Iegatcle s.folI'i$itul a]JIario'lltvietei universulut, e 1 1 ) 1 1 searpe ee-aicoada, simbol nrin oars eei veclrirna 11 1'ICll11]Oa.l'CEll'elU vesnlca a lucrnrtlor.Astl,'OUOIllii cand dis'eu1a chestdunsa evolutiuned asta-elo.r, uita ornenrri le plauetc-lor, ba uita si sliJ1U!,' lma omenf re i.nteresantapeutru noi, aceia a PamruntuluL CI~ Im-porta oare mil rnusuroi de 'fnrni:::'i 1)eg'lob de' care u ici nu 'ayc-m

oellllum de 0 ascmenea cliesti une ~Si eu toa te accstea, en,ud ai. ;_tjUL.S Ja'';l"-!1itnlCCPl cHi!l'il011', cand ai aJ uns (~'3.nu" vezoi d,eeftt imtinderea falra ma rmm a

tului, cand numai imf.lg"inatiasa-ti ma i 8 1 ) 1 1 1 1 1 1 ee lar nutes fi [leelet . 't' ~+ ~.... 1 r iviinCOljn.'tne. a ,lllWl 11 ll1001. 1 ! .-:1.. S pT 2 .. ID " H;m ,ro i111 nostru eel vesrucr c I tU co [)(1IlgiiJat. E nmt~cH' t ] ' i e m r alllca, . 811_11 .1 .-lnhegi ce S~ f'crcse de 111111' nu, sun.t~\O,(_d.alen taJ',ile cele nna.i cult, oarc~ l' .'km sa Pl'ivJaseti l'timfl.ntul ere a en evade mid de lollometri dep. '1Ttllr ,e, dart rlestui si ace ia ca.re {:U [ '3])11j 111 susSilD . . ,V-Ol'sa-:;;i dea socotea la de to t ~e-l ineon-

. . VO,l' ,sa oumoasca (ldeviiru~, carl' lH:fi de cat s


51/65

U'IH'~e lIAll:ie.eri Ih~care Ie of era sociVi,ata aj'lmsa la Illpog'eul ei do reste sa se1l,013J8Ie1i. $i dorilDlt,a IH lrealS,tin e de sigu.rIhtii in uenumf l~wte'leCllllB'Ul'l'i ce ,a:nIJQ1HlIleiaza !]i' vo'r po;pni l .a universul. 0~:lIloj,-.{) d uoern ' 1 a . exces, ca'lJIN~imlsa(1i .nCldo di,o; ce ia ("13 po,t de,s( 'o,perillOl3Jf:lin'c il l t eillec~tu\aile,... si cu toatedorinta aceasta i~nsti:n.ctiya llil]; me vu paracaei omeillll,e,a via caut,a mereu rostul fi .CViol'lltjW in ilnfi.ni,tul mare, 031 ~i inmie. Dar poate di mudtumi.roa ( ' .Qal nia.reunui hl'vatwt e "nsil,!]i truda cm'r.et1tI~eivarulul. chiiar d\.lJ-d .a.r !]{i biine c a 'aKleynu va putea Ii ga.slt n io] '0 d3lta.

IN SE M NA TA TE A A ST RO NO M IE IE greu sa ghjcim ('I!lJte Ian fos.t imlPresiillle

p dm j JIO 'l ' .() \a !me lIl Ji C1lltrc am l'1d1c,a,t pdvilriiJecalt1 'e bolliha cereasea. Cur~tJ.zi tlaJtela in O'1'i08lZ, , tl'CbUieSa fi venit muiLt l1I1al tarziu.

de sigur nu 8,11 iu'Ceroat illsa pri-otaeneni, de cat in laUlumi-te 1 ) l 1 l jPTe j1u.ia:ri,pl'iJ,ejwl .aJI r l1miJ~o ' r femJo:menB ae t ronorn i ce .Sowre1e era'1i 1p,l1ei3J obisnrui ti, {1:' t( ~a-i rna;

prea IDIfl!re l ooemnrutwte, diaraJtu.DlciSOla-mele se Via IilDltwnelOwt 0U,!:o.tU/l pe

c er 8 'C lru i,n , de signr ell. ,prilnii _,olallllleloivorca.ZllIt J . l l ge;n_,uIl'chi~ im'u.Ittnll1'rwnd lS>lllllete'

~n.t-n"""'~ ce .1e Via fi t iamt : l o Q l C de E lT Illb a . .s-t.e -.nnr-l .yJQIlt If~ sUliPlriJ1ls lal~al ' l m 1 1 1 ~ t , :m\aliii "'0,1 ' 1 im'p.r'esiOlIi,rut r n . e a i l11ofc :ns1vl l1eIcarz;a,tOial'e, diM nllali ales bdlizii l i I i mateometele, FuJJgel'.e'l\ee1 tramllJetru.e, fU1"-

piJaiim., tot llil saalm!a boiltii OB119!}ti8 ' 8 . le fi p1llS p1 l ' 1 e 1eU! l l 1 !]itoi~te oo1ellailtellioo :ne [1e m e tO 'r.o iliogLce . .

'"

102 V. ANESTJNPOVE~TI ABTRONOMICEI 1 0 3

Mii 1 ' ; \ ] mil d,c , l11ni vor fi tn"lmrt , p , a m l a


52/65

f.alca jrrimele ojbseJ."vlutii, pfina \ S ade laJEma mersua- aJPlai l 'e~Dita'J ,So la T ,E llu l, p eeareasea, mersul ~i fa,zele Lnnel sioSIall 'e,a ei cea iirbe, aic,elals.t ,a VOl"' fi fost :silg'U'l' -P 1 '.im , elL e o hs er v.a tiu n L ,a ,s i:r a'D am ] .c >ea~a se f ; l i explidt P l.ID tl'U ce Ia in .c 'cpl1, t nncil:riile Luuei 'am ' I ) U S tc!"')1IeU.i~,e C l a J . e l l 1 l d l a ' 1 1 1 1 1 ~ l l lasemenos, cla!lendiwre ,existfrnd f ; l i astazi, Midil'iile J - ' 1 1 1 1 0 i eram m,uJlt m a l i uf J01 ' devat, Oat de greu' trcbue Sia fi pra.g' l '0s. ' l . ttromoanba, care d.e alUfielal f.Olst uma dinmelle If;ltiintc. re iese dilll' a,p'tun~ C o l i oleveeh! Povolai ' t 'e, ClU'cflltev,a mii ,die anitlCla, Lui OrIstos, a.bi'a cllInlo\f;ltela'U,f en Jo o nc ue ,c .0 rc :;:ti. Oannendi ;P'l'ei.stori'0ihue sa fi irai t 'll'llIllJai eu frooa ru enele caresti.

On cat ililisa C11eCl'Il[ sc clelsvolLt l igilndh4C'1il ' g'oue,al tntunen. ' i Jcnl l . in oan-o tdlbol ta cereasca ClillPMa , 0 i 'D l s c i IT I ln a : n r u t J e a;n.in ee m ai nrare: de ,a,cie,ila g-a,sim l lalnutumr po !p o la re illD 'l' p e ClwreIlle cnnoastemJ . e o g 'a ,h llT a C ' l . " L rrui ,giull iein. ' Do t i lTIJOIl;ltellliramm: de oer . p ie Clare (l e silg'llJl" 'UOl i ! mal iinrepnsedi sa-l observe,Cum wa aoolo SlUiS, se p.etIIBceUll 1cu totuil eurioase, cum C01'pIlTiIle cereetiLima, 801al1'I18, s r e L e i l l e 818 milfi'cau s- imlgmre,conduse !plall '-Ca deo mana :nev~l l ta,~ i~8Jn in'0hirpu~t, ea in :G el" trebue S a

superloara 1 '01 1 ',oori due C ;n to tm d 0 w - .v i l a l t l l , f i- il Il te I II Iev a rzu r tl eI~i p u te rn ie e, d'dIn.vedem doar ~ foo te le p ntere i 1.01'. Prima. l 'e 1 l i1 g 1 1 a P 'l'im w oIr am en ia to 's t ,do e si-ash~Cl lniol l I l ica si de lla , al cea r .e J .i ,g iJ e a'l1 l'lIjaltD fM te re o elIe IrJalr i au . unnnat, B i i b i l i l a l nu dehu-

t,!)I3'Za oars on 0 if ud ev ar nta C la IS lIllID l g,o u ie ?Stin e a exista diife rfb e e XiP ilie ari in a-

iooasta 'Priv.inta idja'l' :mi se "p,a:I'e cil eea mai.nafmTimla explioa,r,e a masterai relig1lluilorDJUIll'lli aeeasta poate fi..R.elldg"i,a Lui Zoroas-f u m oare, em oele dion a e~ l'.em e, ell lumina~i Jm_tUlnemc. l l l l , eu gen i1 .1 1 biillelUI $i al rau;LUI ,mni e~al re p,eroSia' l l i i f iC\amea iz ile 'i s i a nop -.: a unan fenomen astconomiot1111aruc ,e caz, oI r 'i ea \l 'l l ~r : 6 i expl ieat luneasig'llT Iucru , ca s,fmdfu~ ce.ooiL'Ili si religiu-

lllI.1au stran s un ite . i 1 cl lm r u au u n to t ee n uf d . deSJpi:Lrtite ei Ia rb Oiate 'P ap aaIr 'e il~eram i'll laoeliaei m l l l J P ei 'alE, tron ami.

1111!1~'-'~'rJJ"" ast l ' leJla1' I e . S Ie J 'V ' ea rn .p en trn stahili-. al Il umi fi e ll io l ' f e sr ti v i tati l 'el igiaaEle.. Regul


53/65

tre.tOJ; e[1 soanta ~llldivilMiOr ei astrota v.ut 0 putere wt tie lflllaIl1e,n e a i untro .n om M K.ep!l,e.r 1 3 1 tot se shntea oulide roedi'lll ia 1 care trlHa, sa se ' li0'5l1pe deceasta Hoare a imagilll.atiei si a j,gUlOml1' l~rebl1ie }tnsa sa m an tu rls im ca astaa aiutat poe de ru lo ta ipla:r:re la daa1.l'oDOIlllfel, cacl astroitogiii aveaude observatiunea aay,ellor, de mi~call'HeDin v,oocu~ a l ~ o o .p t e- S lP 'r e- ~ ec c le a ius-a,

Ia i~ncepiutu'l aoelui veac, la;str,ollonliaeeput sa-,sl d'il;l'hlg.e oomaiecta eidemt.a. Si,stmnul lui Coperni..c, nesooperrlewilol" lU'i Kepler, lupJta "pe oare !a dus-oIileu in oontma jes:uitrllor, au datnnoi adevarata ei valoare, '['ot atunciinvenilara [runetele, C i a , , _ , i f;1ceau ea V't>'Ut>.u""meneasea ,sa palnlll'ndu si mai deipm'iedi lnC' imeJ.e spatiului; j pWman t u l fu re djustcle [illi p,lloportii, run mai fu opuslilli, caei nu mai era a


54/65

g'1f ;f tc Ol' i ,zoII l l tuJ . gi inJdi 'l 'e i Isi-tl pume ,La!manlac.eI l mJal i exclei l ' e ln t c riin B ri'llJ p enltIJ .1 uj l l ldeea bot C0C1wce te l'lllC.oJIlJjlola-ra.vC ld eT il lo ,l ' ( li is p ia lr e' c.anld S[llatirtlll sc ..~alSl~lrOlnoilJl ilg: e aid ,e,v~h1c. fba f ;1 , t i i II11aat inilu i s i a ti.m !pu ii\u i.T,oti cei Ioar! se 0()1lIpa cu lll ' illlwle

p i i, r'll l alS h 'O iUOm i la 'Be O'CUpa, caei i.nsul 1l00S1tl'U vieibiil gills ill f , l i tn'()Cllltllil si Irn J g1 10 ib llilu i ce rese pe CaJl' :e ilIoeu ien .dilll11 cerulrri 1',pUiUC in a lde va 11 alfla 1,0']' Inno n uma11mt.e pl 'o;lJlleme ce fiGlIwlall l 'Oll(jJ l1l lj ,Ol ,aIDlhier tul l metm'iiv,i,eei. Ne 1lllhreha.m s icle undo ven.i III f, l i ulude, IlIe clllJC em , 'rl,a'l 'haze f, l tii'n ti,filre f,li TIfU 'n:e In ia i putemealie c 1'OiEll:nil vietei ouneni'rei noastrestim , ca U il'e la lS ia om eni'ro nn pO ia te ~as in .gU l'a in uln:ive'rs, canld n e Idam . Ica 'ex is t-a n u n .11m1 i r eno rm de .ailte p 1 ioari au fosl, saru I\ "0 1 'IilOICllIHe. ,Ce l 'Olstomearirea lll~laJstr& ena o J,llItreJJlaiTe ce Iputem pun-c, eM tilJ:ILpJ;l'C credem I pTivi ! log- iht i : ; > i lair fi to t aJ tl J t c le l ' j(UClli lnaai dl'l.m .jITIlscnlJll'1:ltmt,c tme] asemdmsah1.'[.1 'i , cluiPa oum ar Ii PC'_[]IhUl membl" i ifurnicar oaireoare, card s 'ar iu h -eb 1 . co!ji 'c e l'us'f'mna.talte 'wre i iml[1l i ' ( , laJ11U'10 1 1 'v.aIStl'i cf imlvilC.Pc rle la lJot& PI~ll'te, la.rgf ' l 'Ela: cun~~t'

tJ 'O ' la lS't lre a 1'e 0 i ' ll ' l 'al1l '1re alSTIJPl'a rIIJjOl1a~ej .. .

~ al1 aJcte rn illu i. S '.a S pm JS ea ru n to .M e /am n la., e iU ls-oUM de morali trn te ; Ise polaltie,11]]1811eu in 1Jo:tdJeaiU'll:a d O l J 1 l l w C i l u l eu o o r u l lpe oonnil eel .mal i ran. StUidif l l i l

lall~e i'n pl'tvi1ni-a alm!lalsta 0 p ru ne r,e ma.neln:tI11eml. ta

victor anestin - povesti astronomice

Documents