· web viewimaginaţi-vă fiecare dintre mebrii grupei - că vă aflaţi pe malul unui lac,...

PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based Learning and Education through Science

GHID METODOLOGICAL PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST

FENOMENE OPTICE-REFLEXIA ŞI REFRACŢIA LUMINII

SEVENTH FRAMEWORK PROGRAMME 5.2.2.1SiS-2010-2.2.1-266589

“PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-based Learning and Education through Science”

Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7: 5.2.2.1 – SiS-2010-2.2., Grant Agreement No.:266589

Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs: Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare

pe scară largă în Europa

http://profiles.ssai.valahia.ro/

http://www.valahia.ro/


Materiale de Predare/Învăţare PROFILES IBSE – Prezentare generală

Elaborate de Prof. Gabriela DINU, Colegiul Naţional Constantin Carabella, Târgovişte –

România

Titlul: FENOMENE OPTICE

Subtitlul: CUM REUŞIM SĂ

VEDEM OBIECTELE DIN JUR?

Modul de formare pentru predarea Ştiinţelor –

Fizică – pentru clasele a VIII-a şi a IX-a

Dezvoltat de: Prof. gr.didactic I Gabriela DINU

Instituţia: Colegiul Naţional Constantin Carabella, Târgovişte

România

Pagina de web/e-

mail:

http://profiles.ssai.valahia.ro

,,Lucrurile de care ne interesăm în ştiinţă apar în nenumărate forme şi cu o mulţime de

atribute. Curiozitatea cere să punem întrebări, să încercăm să grupăm lucrurile laolaltă, să

încercăm să înţelegem această multitudine de aspecte ...” (Richard Feynnman)







PROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-basedLearning and Education through Science„Lucrurile de care ne interesăm în ştiinţă apar în nenumărate forme şi cu o mulţime de atribute.Curiozitatea cere să punem întrebări, să încercăm să grupăm







lucrurile laolaltă, să încercăm săînţelegem această multitudine de aspecte ...” (FeynnmanPROFILES - Professional Reflection Oriented Focus on Inquiry-basedLearning and Education through Science„Lucrurile de care ne interesăm în ştiinţă apar în nenumărate forme şi cu o mulţime de atribute.







Curiozitatea cere să punem întrebări, să încercăm să grupăm lucrurile laolaltă, să încercăm săînţelegem această multitudine de aspecte ...” (FeynnmanLucrurile de care ne interesăm în ştiinţă apar în nenumărate forme şi cu o mulţime de atribute.







Curiozitatea cere să punem întrebări, să încercăm să grupăm lucrurile laolaltă, să încercăm săînţelegem această multitudine de aspecte ...” (FeynnmNivel educaţional: Gimnazial/LicealClasa: a VII-a (a VIII-a programa nouă) şi a IX-aDisciplina de studiu: FizicăSubiect/Tema: Fenomene optice / „Cum reuşim să vedem

obiectele din jur?”

Tip de activitate: -lecţii de investigare experimentală (laborator)- lecţie de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor

Timpul alocat: 5 lecţii

Competenţe generale:1. Investigarea ştiinţifică structurată, în principal experimentală, a unor fenomene fizice simple, perceptibile 2. Explicarea ştiinţifică a unor fenomene fizice simple şi a unor aplicaţii tehnice ale







acestora 3. Interpretarea unor date şi informaţii, obţinute experimental sau din alte surse, privind fenomene fizice simple şi aplicaţii tehnice ale acestora 4. Rezolvarea de probleme/situaţii problemă prin metode specifice fizicii

Competenţe specifice: Gimnaziu:1.1 Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor fizice în cadrul unor investigaţii ştiinţifice diverse (experimentale/ teoretice) 1.2. Folosirea unor metode şi instrumente pentru înregistrarea, organizarea şi prelucrarea datelor experimentale şi teoretice 1.3. Sintetizarea dovezilor obținute din investigații științifice în vederea susţinerii cu argumente a unei explicații/generalizări 2.1. Încadrarea în clasele de fenomene fizice studiate a fenomenelor fizice complexe identificate în natură şi în diferite aplicaţii tehnice 2.2. Explicarea de tip cauză - efect, utilizând un limbaj științific adecvat, a unor fenomene fizice simple identificate în natură și în diferite aplicații tehnice 2.3. Prevenirea unor posibile efecte negative asupra oamenilor și/sau asupra mediului ale unor fenomene fizice și/sau aplicații în tehnică ale acestora 3.1. Extragerea de date științifice relevante din observații proprii și/sau din diverse surse 3.2. Organizarea datelor experimentale, ştiinţifice în diferite forme de prezentare 3.3. Evaluarea critică autonomă a datelor obţinute şi a evoluţiei propriei experienţe de învăţare 4.1 Utilizarea unor mărimi și a unor principii, teoreme, legi, modele fizice pentru a răspunde argumentat la probleme/situații-problemă de aplicare și/sau de raționament 4.2. Folosirea unor modele simple din diferite domenii ale fizicii în rezolvarea de probleme simple/situaţii problemă







Clasa a IX-a:Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie, refracţie, a luminii. Descrierea şi explicarea principiilor de funcţionare ale unor dispozitive şi aparate optice ce utilizează oglinzi şi lentile. Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a propagării luminii prin prisma optică*Determinarea pe cale experimentală, grafică şi analitică a imaginii unui obiect prin lentilele subţiri Identificarea condiţiilor de producere a reflexiei totale* Identificarea principalelor defecte de vedere şi a modalităţilor de corectare a acestora Identificarea unor noţiuni şi caracterizarea unor mărimi fizice utile în studiul opticii geometrice. Evidenţierea experimentală a reflexiei şi refracţiei luminii, şi a legilor acestora. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea relaţiilor stabilite între mărimile ce caracterizează diferite sisteme optice cu lentile. Explicarea formarii imaginii în aparatul foto şi în microscop*

Rezumat: Scopul acestei unităţi de învăţare este acela de a supune dezbaterii ştiinţifice probleme la care elevii să încerce să răspundă în urma desfăşurării activităţilor de investigaţie ştiinţifică. Astfel ei vor trebui să răspundă la întrebări de tipul: „Cum reuşim să vedem obiectele din jur?”Şi mai mult: „De ce unele sunt luminoase, iar altele întunecate? De ce sunt colorate obiectele care ne înconjoară? În acelaşi timp, un obiect pe care îl vedem ziua de ce nu îl vedem şi noaptea, pe întuneric.”Răspunsul aşteptat este dat de faptul că obiectele se văd datorită luminii care se







propagă de la acestea şi ajunge la ochii noştri.Scenariul didactic are în vedere organizarea şi promovarea de activităţi experimentale stimulative în vederea unei relaţionări optime a omului cu mediul înconjurător.Dincolo de toate consideraţiile amintite, se pune întrebarea: „Ce este lumina?”. Elevii vor răspunde la această întrebare experimentând în unitatea de învăţare propusă, o serie de fenomene optice precum reflexia, refracţia, dispersia luminii. În fapt, se vor explica fenomene optice naturale, întâlnite în viaţa cotidiană. Utilizând metoda proiectului, elevii vor învăţa şi vor verifica experimental legile care guvernează fenomenele optice; încercînd să îşi explice astfel fenomene naturale „speciale”, precum mirajul sau curcubeul, etc., şi aplicând noţiunile teoretice învăţate prin rezolvarea de probleme. Elevii îşi vor dezvolta aptitudinile de comunicare şi de lucru în echipă, colaborând pentru rezolvarea sarcinilor pe care le vor avea de îndeplinit. Evaluarea abilităţilor experimentale are în vedere centrarea evaluării pe sarcini de tip investigaţie, astfel încât este utilizată atât aprecierea de către profesor a modului în care elevii au lucrat în cadrul grupului, precum şi a prezentării deciziei şi produsului final, dar şi evaluarea de către fiecare elev a propriei activităţi (autoevaluarea).

Prerechizite (achiziţii anterior dobândite necesare):

Cunoştinţe şi capacităţi vizând capitolul Optică, din clasa a VI-a, respectiv clasa a VII-a

Conţinut curricular (structura modulului) Studiul reflexiei luminiiStudiul refracţiei luminiiFormarea imaginilor în oglinzi şi lentileOchiul uman şi formarea imaginilor pe retinăPrezentarea portofoliilor grupelor

Secţiuni







A. Ghidul profesorului – descrie modul de abordare a activităţii de predare.

B. Ghidul elevului – descrie rezultatele învăţării, activităţile de învăţare şi sarcinile pe care elevii le au de îndeplinit.

C. Ghidul de evaluare – descrie demersul evaluativ (instrumentele şi criteriile de evaluare).

A. Ghidul profesorului – descrie modul de abordare a activităţii de predare.

Plan de lucru. Strategii de predare-învăţare

Lecţia de faţă are ca temă „Fenomene optice”, temă ce face parte din proiectul „PROFILES” () ce propune o altă abordare a acestui subiect ştiinţific. Desfăşurarea lecţiilor se va face sub forma unor demersuri de investigaţie.

1. INTRODUCERESe prezintă tema şi se reamintesc elevilor noţiuni de optică, pe care aceştia le-au învăţat în

clasele anterioare. Se parcurg regulile ce trebuie respectate pentru ca desfăşurarea lecţiilor să fie eficientă.

Se prezintă obiectivele acestor lecţii.2. FORMAREA GRUPELOR

În prealabil clasa a fost împărţită în grupe de 4 elevi. Scopul acestei unităţi de învăţare este de a supune dezbaterii ştiinţifice probleme la care elevii să încerce să răspundă în urma desfăşurării activităţilor de investigaţie ştiinţifică. Astfel ei vor trebui să răspundă la întrebări de tipul: „Cum reuşim să vedem obiectele din jur?”Şi mai mult: „De ce unele sunt luminoase, iar altele întunecate? De ce sunt colorate obiectele care ne înconjoară? În acelaşi timp, un obiect pe care îl vedem ziua de ce nu îl vedem şi noaptea, pe întuneric?”

3. DESFĂŞURAREA LECŢIILORPartea 1: Studiul reflexiei luminii Obiectele care nu emit propria lor lumină (nu sunt surse de lumină), reflectă lumina primită de la o sursă de lumină şi de aceea pot fi observate. Pentru a demonstra enunţul anterior, se pun următoarele probleme: a) cum identificăm fenomenul de reflexie în viaţa de zi cu zi?b) cum se reflectă lumina în apă?c) de ce vedem cerul în oglinda apei?d) de ce zăpada este orbitoare?Imaginaţi-vă fiecare dintre mebrii grupei - că vă aflaţi pe malul unui lac, călătoriţi la ţărmul mării, sau că vă aflaţi în plină iarnă şi observaţi zăpada proaspăt căzută. Încercaţi să găsiţi răspuns la toate întrebările de mai sus.







Partea 2: Studiul refracţiei luminiiImaginaţi-vă fiecare dintre mebrii grupei, un pahar de apă în care se află o monedă, apoi o vază transparentă în care se găsesc flori, sau că vă aflaţi în plină vară, într-o zi foarte călduroasă şi observaţi suprafaţa unei şosele încălzite. Încercaţi să găsiţi răspuns la toate întrebările de mai josa) de ce obiectele din apă par a fi în alt loc decât sunt în realitate?b) de ce apa modifică imaginea obiectelor ?c) cum identificăm fenomenul de refracţie în viaţa de zi cu zi ?Partea 3: Formarea imaginilor în oglinzi şi lentileDupă ce v-aţi familiarizat cu fenomenele de reflexie şi refracţie, analizaţi traiectoria razelor de lumină atunci când străbat oglinzi şi lentile. Împărţiţi-vă în grupe de cîte 4 elevi, şi studiaţi (în grup) următoarele situaţii:a) drumul luminii în oglinzi plane, respectiv concave (liceu);b) drumul luminii în oglinzi convexe(liceu);;c) drumul luminii în lentile convergente;d) drumul luminii în lentile divergente; Partea 4: Ochiul uman şi formarea imaginilor pe retină În continuare, analizaţi structura ochiului uman. În cazul ochiului emetrop (vedere normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Este importantă distanţa de la care este văzut obiectul? Studiaţi (pe grupe de lucru) formarea imaginii pe retină a unui obiect care se găseşte la diferite distanţe, faţă de ochi. Poate fi afectat ochiul în cazul în care obiectul se găseşte la o distanţă foarte mică (sau foarte mare)?.Partea 5: Prezentarea portofoliilor grupelor

Toate piesele de portofoliu create vor fi susţinute de către fiecare grup la final, în faţa clasei. Fiecare elev poate să folosească ceea ce a aflat despre temă din documentarea proprie precum şi să prezinte experienţa proprie şi propriile opinii în legătură cu tema dată.

RESURSE PROCEDURALE: metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, investigaţia ştiinţifică

forme de organizare: pe grupe de 4, frontal, individual• RESURSE MATERIALE: calculatorul, videoproiectorul, flipchart, texte suport

3. Notiţele profesorului

REFLEXIA LUMINIIDefiniţie:

Fenomenul de întoarcere a luminii (cu schimbarea direcţiei de propagare) în mediul din care a venit, atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie dintre două medii diferite se numeşte reflexia luminii.Legile reflexiei: Raza incidentă, raza reflectată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt în acelaşi plan.







Unghiul de incidenţă este congruent cu unghiul de reflexie.

REFRACŢIA LUMINIIDefiniţie:

Fenomenul de trecere a luminii dintr-un mediu in altul, cu schimbarea direcţiei de propagare, atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie dintre două medii diferite se numeşte refracţia luminii.Legile refracţiei:

Raza incidentă, raza refractată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt în acelaşi plan.

n1 şi n2 sunt indicii de refracţie, V1 şi V2 reprezintă viteza luminii în mediile prin care trece lumina.

OGLINZI ŞI LENTILE

OGLINZIDefiniţie: Oglinzile sferice sunt calote sferice cu suprafaţa interioară sau exterioară reflectătoare.Pentru a construi imaginea unui obiect într-o oglinda sferică:

Se duce raza paralelă cu axa optică principală, care se va reflecta prin focar. Se duce raza care trece prin centrul de curbură al oglinzii, care se reflectă pe acelaşi

drum. Proiect finanţat în cadrul Programului EC FP7:

5.2.2.1 – SiS-2010-2.2., Grant Agreement No.:266589Acţiuni de sprijinire pentru inovare la orele de curs:

Instruirea profesorilor cu privire la metode de predare pe scară largă în Europa

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Reflection_angles.svg




Oglinda concavă

Oglinda convexă

LENTILE

Definiţie: Lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic, etc.), cu două suprafeţe opuse în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina şi a forma imagini ale obiectelor. Formarea imaginilor în lentile se bazează pe fenomenul de refracţie a luminii, adică schimbarea direcţiei de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul. Lentilele se pot clasifica după modul în care acţionează asupra razelor de lumină în-lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent; -lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.

Daca f este distanta focală a lentilei, x1 – distanta de la obiect la lentilă şi x2 – distanţa de la imagine la lentilă, formula se scrie:

Se numeşte convergenţa unei lentile inversul distanţei sale focale:

C = 1/f Unitatea de măsură pentru convergenţa unei lentile este dioptria.




http://ro.wikipedia.org/wiki/Refrac%C5%A3ie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suprafa%C5%A3%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transparent&action=edit




OCHIULDin punct de vedere anatomic, ochiul este, după cum se ştie, un organ

deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzaţii vizuale. Privind însă numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau vitroasă). Celulele fotosensibile din fundul ochilor trimit informaţiile la creier, care le interpretează ca imagini. Fiecare ochi vede obiectele dintr-un unghi diferit pentru a ne ajuta să vedem tridimensional; razele solare intra în ochi printr-un orificiu numit pupilă. Trec printr-un strat transparent numit cornee şi printr-o lentilă numita cristalin. Ochii noştri transformă lumina reflectată de un obiect într-o imagine recunoscută de către creier. Partea din faţă a ochiului este o lentilă convex convergentă. Ea focalizează razele de lumină, astfel încât formează o imagine pe un strat aflat în partea din spate a ochiului, numit retină. Imaginea formată este întoarsă, dar creierul nostru corectează lucrul acesta astfel încât vedem lucrurile drepte. Când lumina vine de la un obiect şi intră în ochi, razele sunt refractate de către cornee şi cristalin. Punctul în care se întâlnesc razele se numeşte focar. Dacă se focalizeză pe retină, tot ce se vede este clar şi neted. Cristalinul îşi schimbă forma când ne uităm la un obiect de la diferite distanţe.Astfel, razele sunt reflectate şi imaginea este în continuare în focar.

4. Surse de informaţii (bibliografie/webografie)

• http://elfwood.lysator.liu.se/farp/theart/williamreflection/Reflective2.htm

• http://www.weatherscapes.com/album.php?cat=optics&subcat=glitter_path

• http://www.weerfotografie.com/album.php?cat=optics&subcat=antisolar_rays

• http://en.wikipedia.org/wiki/Zodiacal_light

• http://zebulon1er.free.fr/neige.htm




http://zebulon1er.free.fr/neige.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Zodiacal_light

http://www.weerfotografie.com/album.php?cat=optics&subcat=antisolar_rays

http://www.weatherscapes.com/album.php?cat=optics&subcat=glitter_path

http://elfwood.lysator.liu.se/farp/theart/williamreflection/Reflective2.htm

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0f/Defecte_de_vedere.png




• http://labs.cs.utt.ro/labs/Graphics/html/SPG/Download/C5_Iluminari_si_Umbriri.pdf

• Mircea Mihail Popovici – Fizică fenomene optice, Editura Teora

• http://perso.id-net.fr/~brolis/docs/blue/blue.html

Notă:

Aceste materiale au fost realizate în cadrul programului de formare PROFILES organizat de

Universitatea „Valahia” din Târgovişte. Pentru mai multe informaţii, se poate consulta site-ul

proiectului PROFILES: http://profiles.ssai.valahia.ro

B. Ghidul elevului – descrie rezultatele învăţării, activităţile de învăţare şi sarcinile pe care elevii le au de îndeplinit.

1. Rezultatele învăţării

1. Descrierea şi explicarea într-un limbaj specific a fenomenelor de reflexie şi refracţie a luminii;2. Descrierea şi explicarea principiilor de funcţionare ale oglinzilor şi lentilelor;3. Determinarea pe cale experimentală, grafică şi analitică a imaginii unui obiect prin lentile subţiri şi oglinzi;4. Identificarea condiţiilor de producere a reflexiei totale;5. Identificarea principalelor defecte de vedere şi a modalităţilor de corectare a acestora;6. Evidenţierea experimentală a reflexiei şi refracţiei luminii, şi a legilor acestora;7. Rezolvarea unor probleme simple prin aplicarea relaţiilor stabilite între mărimile care caracterizează diferite sisteme optice cu lentile.8. Prezentarea sub formă scrisă sau orală rezultatele unui demers de investigare folosind terminologia specifică fizicii;

2. Activităţile de învăţare





http://perso.id-net.fr/~brolis/docs/blue/blue.html

http://labs.cs.utt.ro/labs/Graphics/html/SPG/Download/C5_Iluminari_si_Umbriri.pdf




Elevii vor urma cu fidelitate sarcinile de lucru aferente fiecărui pas. Fiind împărţiţi pe grupe de lucru, fiecare grupă îşi va elabora un portofoliu, constituit din 4 piese.

Partea 1: Studiul reflexiei luminii La primul pas, imaginaţi-vă că sunteţi pe malul unui lac şi urmăriţi suprafaţa apei, într-o zi senină. Veţi observa că lumina soarelui se reflectă pe suprafaţa apei,creând o dungă de lumină pe apă, de la linia orizontului până la observator.

În a doua situaţie, imaginaţi-vă că vă aflaţi la ţărmul mării şi studiaţi poziţia valurilor faţă de soare. Dacă valurile nu sunt direct perpendiculare pe dreapta imaginară soare-observator, dunga luminoasă va părea înclinată într-o parte.Totuşi, acea dungă luminoasă este cel mai bine observată dacă apa este aproape calmă şi dacă soarele se află la un unghi de 5 grade deasupra orizontului.

În a treia situaţie, într-o zi senină de vară, cerul poate fi observat, pe supafaţa limpede a unui lac, aceasta comportându-se asemenea unei oglinzi.

În sfârşit şi în ultima situaţie, fiecare fulg de nea se comportă ca o mică oglindă, iar zăpada înseamnă miliarde de mici oglinzi care trimit lumina în ochii privitorului, orbindu-l.

Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul reflexiei luminii. Citiţi definiţia, studiaţi traiectoria undelor incidentă şi reflectată şi explicaţi legea reflexiei luminii. Selectaţi imagini sugestive care să reliefeze fenomenul reflexiei luminii, şi explicaţi în prima piesă a portofoliului, acest fenomen.

Partea 2: Studiul refracţiei luminii Într-o primă situatie imaginaţi-vă ca observaţi un mic obiect (o monedă) aflat într-un vas cu apă. Veţi observa că dacă o persoană “vede” imaginea obiectului pe direcţia privirii sale, de fapt obiectul este în alt punct. În a doua situaţie, observând florile aflate într- o vază transparentă, se constată că tulpinile florilor se văd deformate prin apă, şi par a fi în alt loc decât sunt în realitate







În sfârşit, gândiţi-vă că într-o zi călduroasă de vară, aflaţi pe o şosea încălzită de soare şi observaţi că obiectele depărtate, aflate în apropierea orizontului, apar însoţite de imaginea lor răsturnată.

Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul refracţiei luminii. Citiţi definiţia, studiaţi traiectoria undelor incidentă şi refractată şi explicaţi legea refracţiei luminii. Selectaţi imagini sugestive care să reliefeze fenomenul refracţiei luminii, şi explicaţi în a doua piesă a portofoliului, acest fenomen.

Partea 3: Formarea imaginilor în oglinzi şi lentile Într-o prima situaţie, aşezaţi un obiect în faţa unei oglinzi concave. Veţi constata că în funcţie de poziţia acestuia faţă de oglindă, imaginea formată, poate fi mai mare sau mai mică decât obiectul, reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată. În a doua situaţie, folosind o oglindă convexă, se observă că indiferent de poziţia obiectului faţă de aceasta, imaginea este virtuală, dreaptă şi micşorată. Schimbând oglinzile cu lentile şi urmărind imaginea unui obiect in acestea, se constată, că atunci când lentila este convergentă, se pot obţine din nou cele trei tipuri de imagini ( ca şi în cazul oglinzilor) în funcţie de poziţia obiectului faţă de lentilă. În sfârşit, în cazul unei lentile divergente, indiferent de poziţia obiectului, imaginea sa este virtuală, dreaptă şi mai mică decât obiectul. Citiţi definiţia oglinzilor şi a lentilelor, studiaţi traiectoria razelor de lumină atunci când le traversează şi calculaţi distanţa la care se formează imaginea unui obiect plasat la distanţa de 25 cm faţă de a) o oglindă convexă cu distanţa focală de 20 cm b) o lentilă convergentă cu distanţa focală de 30 cm, caracterizând această imagine în fiecare situaţie, adăugând astfel cea de-a treia piesă a portofoliului vostru.

Partea 4: Ochiul uman şi formarea imaginilor pe retină Încercaţi să explicaţi modul de funcţionare a ochiului, bazându-vă pe cunoşinţele pe care le aveţi de la biologie. Poziţionaţi un obiect la diferite distanţe faţă de ochi şi explicaţi ceea ce constataţi. Răspunsurile voastre sunt strâns legate de fenomenul refracţiei luminii. Citiţi noţiunile despre alcătuirea şi funcţionarea ochiului, studiaţi traiectoria razelor de lumina care pătrund în ochi şi explicaţi cum apar defectele de vedere.Adăugaţi aceste constatări la portofoiu.

3. Sarcini de învăţare







S1: Obiectele care nu emit propria lor lumină (nu sunt surse de lumină), reflectă lumina primită de la o sursă de lumină, şi de aceea ele pot fi observate. Pentru a demonstra enunţul anterior, se pun următoarele probleme: a) cum identificăm fenomenul de reflexie în viaţa de zi cu zi?b) cum se reflectă lumina în apă?c) de ce vedem cerul în oglinda apei?d) de ce zăpada este orbitoare?Împărţiţi-vă în grupe de cîte 4 elevi şi imaginaţi-vă - fiecare dintre mebrii grupei - că vă aflaţi pe malul unui lac, călătoriţi la ţărmul mării, sau că vă aflaţi în plină iarnă şi observaţi zăpada proaspăt căzută. Încercaţi să găsiţi răspuns la toate întrebările de mai sus.

S2: Împărţiţi în grupe de cîte 4 elevi, imaginaţi-vă - fiecare dintre mebrii grupei, un pahar de apă în care se află o monedă, apoi o vază transparentă în care se găsesc flori, sau că vă aflaţi în plină vară, într-o zi foarte călduroasă şi observaţi suprafaţa unei şosele încălzite. Încercaţi să găsiţi răspuns la toate întrebările de mai josa) de ce obiectele din apă par a fi în alt loc decât sunt în realitate?b) de ce apa modifică imaginea obiectelor ?c) cum identificăm fenomenul de refracţie în viaţa de zi cu zi ?

S3: După ce v-aţi familiarizat cu fenomenele de reflexie şi refracţie, analizaţi traiectoria razelor de lumină atunci când străbat oglinzi şi lentile. Împărţiţi-vă în grupe de cîte 4 elevi, şi studiaţi (în grup) următoarele situaţii:a) drumul luminii în oglinzi concave;b) drumul luminii în oglinzi convexe;c) drumul luminii în lentile convergente;d) drumul luminii în lentile divergente;

S4: În continuare, analizaţi structura ochiului uman. În cazul ochiului emetrop (vedere normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Este importantă distanţa de la care este văzut obiectul? Studiaţi (pe grupe de lucru) formarea imaginii pe retină a unui obiect care se găseşte la diferite distanţe, faţă de ochi. Poate fi afectat ochiul în cazul în care obiectul se găseşte la o distanţă foarte mică (sau foarte mare)?. Toate piesele de portofoliu create vor fi susţinute de către fiecare grup la final, în faţa clasei.

C. Ghidul de evaluare – descrie instrumentele şi criteriile de evaluare.

1. Instrumente de evaluare

Tabel A – Evaluarea de către profesor a lucrului în grup1 2 3 4 Sc







orElevul acceptăresponsabilităţilepentru el/ea sau roluri în cadrulgrupului

Elevul nuîndeplineşteoricare dinsarcinilepentru rolurile de care el / ea esteresponsabil.Acestea suntefectuate decătre colegiilui/ei de grup

Elevulefectueazărareori oricaredin sarcinilepentru rolurilepentru care el /ea esteresponsabil.Adesea, el/eaare nevoie dealţii pentru areaminti lui/ei deatribuţiile ei/lui.

Elevulefectueazăfrecventsarcini/roluri pentru careresponsabil.Elevul arenevoie de raralţii pentru areaminti el/eade ei/luiatribuţiile.

Elevulîndeplineştesarcini / roluripentru care el /ea e el /ea este steresponsabil.Elevul nu arenevoie de alţiipentru areaminti el/eaa sarcinilor ei/lui

__/4

Tip deintervenţie cucaracter personal

Elevulprezintărareori ideiutile în timpullucrului îngrup şi nu ţinepasul cuevoluţiagrupului săude lucru.

Elevulcontribuie cupromptitudinela grupul delucru, deşi,uneori, el/eadevine distrat

Elevulcontribuie lagrupul său de lucru şi este responsabilpentrusarcinile lui

Elevulcontribuie lagrupul delucru şistimuleazăcolegii lui/eisă participe.Contribuţia lui/ei estecrucială pentrusuccesulgrupului delucru

__/4

Relaţia cucolegii de grup

Elevul aratăindiferenţă sau exercită o conducere, cu un impactnegativ asuprafuncţionăriigrupului delucru

Elevul aratăinteresat deşiel/ea nuinterferează cu dinamica degrup de lucru

Elevul aratăinteresat şi cu dinamica degrup de lucruşi aduce ocontribuţiepozitivă la ea

Elevulinteracţioneazăpozitiv cuceilalţi sauprezintăaptitudinipozitive deconducere, cuun impactpozitiv asuprafuncţionăriigrupului delucru

__/4

Luarea deciziilor Elevul nuîncearcă sărezolve orice

Elevul nuprezintă nici o soluţie, dar

Elevul facecontribuţiiimportante în

Elevulincearcă înmod activ

__/4







problemă sau să-şi ajutecolegii ei/lui

este dispus săîncercesoluţiileprezentate decătre alţii

scopul de a îmbunătăţisoluţiileprezentate de către alţii

soluţii şiprezintă soluţiipentruproblemă

Managementultimpului

Elevul nu îşiterminăsarcinile ei/lui la timp şi ca rezultatgrupul nupoate respectatermenele.

Elevul nu işiterminasarcinile ei/lui la timp.Deşi grupulpoate primi încontinuaretermene,calitatealucrului îngrup esteafectată de unaşacomportament

Elevul opreştefinalizareasarcinii lui/ei, dar la final,el/ea poatetermina latimp, precumşi grupul poaterespectatermenele.

Elevul poategestionatimpul lui/eimodcorespunzător,realizareasarcinilor ei/lui la timp. __/4

Participareaorală

Elevul nuparticipă sau mereuvorbeşte, nu permite altora să vorbească

Elevulparticipădestul de des,împiedicândparticipareaorală a altora

Elevul poateauzi colegii ei/lui, dar,uneori, el/eavorbeşte prea mult, nu permite altora să vorbească.

Elevul poateauzi şi vorbiîntr-un modechilibrat. __/4

TOTAL __/24

2. Tabel B– Evaluarea de către elevi a participării în grup (autoevaluarea)

0 1 2 3 ScorResponsabilitate pentru sarcini sau roluri în cadrul grupului

Nu am efectuat nici unul din rolurile/sarcinile pentru care am fost responsabil. Ele au fost efectuate de colegii din grupul meu.

Am efectuatrareori oricaredintre sarcinile/rolurile pentrucare am fostresponsabil. Demulte ori amnevoie de alţiipentru a-mi

Am efectuatfrecvent sarcinile/rolurile pentrucare am fostresponsabil.Am nevoie rarde alţii să-miamintească desarcinile mele

Am realizatsarcinile/rolurilepentru care amfost responsabil. Nu este nevoie de nimeni să-miamintească desarcinile mele.

__/3







reaminti desarcinile mele.

Tip deintervenţie cucaracterpersonal

Am prezentat rareori idei utile în timpul lucrului în grup. Nu am ţinut pasul cu evoluţia grupului de lucru.

Am contribuitprompt la lucrulîn grup, deşi,uneori m-amdistras.

Am contribuit la lucrul în grup şi am fost responsabil pentru sarcinile mele.

Am contribuitla lucrul în grupşi am stimulatparticipareacolegilor mei.Contribuţia meaa fost importantăpentru a aveasucces la lucrulîn grup.

__/3

Relaţia cucolegii mei

M-am uitatindiferent sauam exercitat un impact negativasuprafuncţionăriigrupului meu.

Nu aminterferat cudinamica degrup de lucru.

Am avut ocontribuţiepozitivă ladinamica degrup.

Aminteracţionatpozitiv cuceilalţi sau mi-am prezentataptitudinilepozitive deconducere, cuun impactpozitiv asupramea la lucrul îngrup.

__/3

Luareadeciziilor

Nu am încercat să rezolv nicio problemă sau m-au ajutat colegii mei.

Nu am nici unfel de soluţii,dar am fostdispus să încercsoluţiileprezentate decătre alţii.

Am aduscontribuţiiimportante în scopul de a îmbunătăţisoluţiileprezentate de către alţii.

Am căutat înmod activpentru aprezenta soluţiiîn vederea rezolvăriiproblemei.

__/3

Gestionareatimpului

Nu am terminatsarcinile melela timp şi, caurmare grupulmeu nu a pututrespectatermenele.

Nu am terminatsarcinile mele latimp. Deşigrupul ar puteaprimi în continuaretermene,calitatealucrului în grupa fost afectatădecomportamentul

Nu am terminatsarcinile melela timp, dar lasfârşit am pututtermina la timpşi grupul aputut respectatermenele.

Am reuşit săgestioneztimpul în modcorespunzător,şi am încheiatsarcinile melela timp.

__/3







meu.Participareaorală

Nu amparticipat sauam fost mereuvorbăreţ,nepermiţândparticipareacelorlalţi colegi.

Am participatdestul de des,împiedicându-i total pe alţii săparticipe oral.

Am ascultat, daruneori amvorbit preamult,nepermiţândaltora săvorbească.

Am ascultat şiam vorbit într-un modechilibrat __/3

TOTAL __/18

3. Tabel C – Evaluarea de către profesor a prezentării de grup

1 2 3 4 ScorUtilizareacorectă aconceptelorştiinţifice sauinformaţii

Grupulfoloseşteincorectconcepteştiinţifice sauinformaţii, înmai multerânduri.

Uneori, grupulfoloseşteincorectconcepteştiinţifice sauinformaţii.

Grupulfoloseşte corectconcepteleştiinţifice sauinformaţiile.

Prezentareagrupuluioglindeşte outilizarecompetentă de concepteştiinţifice sau informaţii.

__/4

Justificareaargumentelor

Elementele degrup nu potacoperi uneleaspecte alemuncii lor. Eiduc lipsă decunoştinţecorespunzătoaresau abilităţi.

Multe elementeale grupului au o slabăcunoaştere cuprivire laconţinutulgrupului delucru sau nusunt în măsurăsă apereargumenteleexpuse.

Cele mai multeelemente alegrupului aucunoştinţeadecvate cuprivire laconţinutulgrupurilor delucru şi poateapăraargumenteleexpuse.

Toateelementele din grup au ocunoaştereprofundă cuprivire laconţinutulgrupulu delucru şi poate apăraargumenteleexpuse.

__/4

Folosirealimbajului

Folosesc unlimbaj sărac, fac greşeligramaticale şide pronunţie.Prezentarea şiutilizareaconceptelorştiinţifice este incorectă.

Unii fac greşeligramaticale şi, uneori,pronunţiaconceptelorştiinţifice este incorectă.

Folosesc unlimbaj adecvat,fără greşeligramaticale sau de pronunţie.UtilizeazăCorect noţiunileŞtiinţifice.

Folosesc unlimbaj bogat şi complex, cu nici o greşealăgramaticală sau de pronunţie.Utilizeazăcorect aconcepteleştiinţifice.

__/4

Coordonareaîntre

Nici ocoordonare

Slabă coordonare

Coordonaremuţumitoare

Coordonareexcelentă între

__/4







elementelegrupului

între elementelede grup.Prezentare degrupnestructurată.

printreelementele degrup. Uniidintre ei nu au lucrat laprezentarea de grup.

între elementelegrupului. Cutoate acestea,unii dintre ei nu au lucrat pe prezentarea de grup cu ceilalţi.

toate elementelede grup.Prezentare binestructurată.Rezultă o linie coerentă.

Claritate şiobiectivitate

Prezentarelipsită declaritate şiobiectivitate. Eanu facedominanteproblemele celemai importante.

Prezentareclară, dar îilipseşteobiectivitatea.Multe detalii nu sunt relevantPrezentate.

Prezentareclară, dar pebaza unordetalii care nu sunt relevante.

Prezentare clarăşi obiectivă,făcânddominanteproblemele cele mai importante.

__/4

Prezentareainformaţiei

Elevii dingrup citescinformaţiile înloc de a leexpune.

Elevii dingrup citesc cele mai multe informaţii în loc de a le expune

Elevii dingrup expuninformaţiile, dar citesc deasemenea, unele notesuplimentare.

Elevii din grup expuninformaţiile.

__/4

Capacitatea decreştere aangajamentului

Prezentaresărăcăcioasă în imposibilitatede a ţine colegiiangajaţi în ea.

Prezentaresărăcăcioasă nu întotdeaunacapabilă de aţine colegiiangajaţi în ea.

Unele situatii de criză în timpulprezentării. Cu toate acestea,este capabil să ţină colegiiea.

Prezentare bineconstruită. Se pot ţine colegiiangajaţi în ea. __/4

Suportaudiovizual

Prezentarea nuface uz de niciun elementaudiovizual să osusţină sau săfacă oriceconţinut sauidee dominantă(imagini,grafice, clipurivideo)

Prezentareaface uz depuţine elementeaudiovizuale.

Prezentareaface uz de unele elemente decalitateaudiovizuale,dar acestea nu sunt pe deplinexplorate.

Prezentareaface uz deelemente decalitateaudiovizuale să-l susţină sau săfacă oriceconţinut sau o idee dominantă(imagini,grafice, clipurivideo).

__/4

Creativitate Prezentării îilipseştecreativitatea înceea ce priveşte

Utilizareacâtorvaelementecreative

Utilizarea demulte elementecreativemetodologice şi

Prezentareacreativă în ceeace priveştemetodologia

__/4







metodologiasau materialeleutilizate.

metodologice şi materiale puţincreative.

a mai multormaterialecreative.

sau materialeleutilizate.

Gestionareatimpului

Prezentarea nurespectă toatelimitele de timpplanificate (fieprea scurtă sauprea extinsă)

Prezentarea seextindeconsiderabilpeste termenelede timpplanificate.

Prezentarea seextinde puţinpeste termenelede timpplanificate.

Gestionareexcelentă atimpului __/4

Tonul vocii Ton scăzut alvocii, monoton,fără inflexiunisauexpresivitate.

Oscilaţii maripe tonul vocii. Cu toateacestea, lipsă de expresivitate.

Ton de voceadecvat în cel mai mult timp alprezentării.Prezintăinflexiune şiexpresivitate.

Ton de voceadecvat în timpulprezentării. O bunăcoordonareîntre voce şiaudiovizualfolosite casuport.

__/4

Folosirea de informaţii relevante, inclusiv a experienţei proprii de viaţă

Informaţiile folosite nu sunt relevante şi nu se face apel deloc la experienţa proprie de viaţă.

Unele informaţii sunt relevante şi este apelată experienţa proprie de viaţă a membrilor grupului în unele cazuri.

Majoritatea informaţiilor sunt relevante, iar experienţa de viaţă a membrilor grupului este folosită des.

Toate informaţiile folosite sunt relevante pentru scopul lecţiei. Este folosită experienţa proprie de viaţă în toate situaţiile expuse.

__/4

TOTAL __/48

Se acordă din oficiu 10 puncte.

4. Criterii de evaluare Înţelegerea termenilor şi a conceptelor propuse; Calitatea regăsirii informaţiilor/cercetărilor efectuate; Claritate în prezentarea informaţiilor selecţionate; Participarea în diferite etape ale activităţii; Putere de argumentare; Justificarea opiniilor; Calitatea prezentării finale; Respectarea termenelor limită asumate.






· web viewimaginaţi-vă fiecare dintre mebrii grupei - că vă aflaţi pe malul unui lac,...

Documents