agent literar 2

8/17/2019 Agent Literar 2

1/56

CONTEXTUL DREPTULUI DE AUTORÎN ROMÂNIA

ŞI PROBLEMELE PIRATERIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL ROMÂN

PENTRU DREPTURILE DE AUTOR


2/56

Dreptul proprietăţii intelectuale include următoarele categorii distincte:

Dreptul de autor şi drepturile conexe – Sunt protejate, printre altele:scrierile literare şi publicistice, programele pentru calculator, operele ştiinţifice, scrise sau orale, compoziţiile muzicale cu sau fără text, operele dramatice, operelecinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale, operele fotografice,operele de artă grafică sau plastică, operele de arhitectură, lucrările plastice,hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general, precum şi drepturile conexe dreptului de autor.

Această categorie este în sarcina Oficiului Român pentru Drepturilede Autor (ORDA), care funcţionează ca organ de specialitate în subordineaGuvernului, fiind autoritate unică de reglementare, evidenţă prin registrenaţionale, supraveghere, autorizare, arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică îndomeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe.

Dreptul de proprietate industrială – Sunt protejate creaţiile (invenţii, modele de utilitate, desene şi modele industriale) şi semnele distinctive (mărci, indicaţii geografice, nume comerciale).

Această categorie este în sarcina Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).


3/56

1.Legea nr. 285/2004Monitorul Oficial, Partea I

nr. 587 din 30/06/2004

Modificăr

i2. OUG nr. 123/2005

Monitorul Oficial, Partea I

nr. 843 din 19/09/2005

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autorşi drepturile conexe

3. Legea nr. 329/2006Monitorul Oficial, Partea I

nr. 843 din 19/09/2005

LEGISLAŢIE


4/56

este recunoscut şi garantat în condiţiile legiieste legat de persoana autoruluicomportă atribute de ordin moral şi patrimonial

opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată, independent de aducerea la cunoştinţa publică, prin simplul fapt al realizării ei, chiarneterminată

recunoaşterea drepturilor prevăzute în Legea

dreptului de autor şi drepturilor conexe nu prejudiciază şi nu exclude protecţia acordată prin altedispoziţii legale

DREPTUL DE AUTOR - DISPOZIŢII GENERALE


5/56

OBIECTUL DREPTULUI DE AUTOR (1)

OPERELE ORIGINALE DE

CREAŢIE INTELECTUALĂ: în domeniul literar, artistic sau ştiinţific oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul

sau forma de exprimareindependent de valoarea şi destinaţia lor


6/56

CONSTITUIE OBIECT AL DREPTULUI DE AUTOR:• scrierile literare şi publicistice • programele pentru calculator • operele ştiinţifice

• compoziţiile muzicale • operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele• operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale• operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu

analog fotografiei

• operele de artă grafică sau plastică • operele de arhitectură • lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei

şi ştiinţei în general.



7/56

OPERELE DERIVATE care au fost create plecând de la una saumai multe opere preexistente:

■ traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare,aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opereliterare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;

■ culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi:enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile demateriale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale.



8/56

NU BENEFICIAZĂ DE PROTECŢIE

• ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele,metodele de funcţionare sau conceptele matematice ca atare şiinvenţiile, conţinute într-o oper ă, oricare ar fi modul de preluare, descriere, de explicare sau de exprimare

• textele oficiale de natur ă politică, legislativă, administrativă, judiciar ă şi traducerile oficiale ale acestora

• simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi aleorganizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia

• mijloacele de plată

• ştirile şi informaţiile de presă

• simplele fapte şi date


9/56

SUBIECTUL DREPTULUI DE AUTOR

• AUTOR - persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.

• Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia operaa fost adusă pentru prima dată la cunoştinţă publică.

• OPERA COMUNĂ reprezintă opera creată de mai mulţi coautori, încolaborare, dreptul de autor asupra operei comune aparţinând coautoriloracesteia, între care unul poate fi autorul principal.

• OPERA COLECTIVĂ este opera în care contribuţiile personale alecoautorilor formează un tot, fără a fi posibil, dată fiind natura operei, să seatribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului opereicreate.


10/56


11/56

DREPTURILE MORALE

• dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă operala cunoştinţa publică

• dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei

• dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera lacunoştinţa publică

• dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a seopune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse

operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa• dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, petitularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exercitarearetractării


12/56

DREPTURI PATRIMONIALE

Conferă autorului dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice:- REPRODUCEREA operei- DISTRIBUIREA operei- IMPORTUL în vederea comercializării pe piaţa internă a copiilor

realizate, cu consimţământul autorului, după operă - ÎNCHIRIEREA operei- ÎMPRUMUTUL operei- COMUNICAREA PUBLICĂ, direct sau indirect a operei, prin orice

mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziţia publicului, astfel încât să

poată fi accesată în orice loc şi în orice moment ales, în mod individual, decătre public

- RADIODIFUZAREA operei- RETRANSMITEREA PRIN CABLU a operei- REALIZAREA DE OPERE DERIVATE


13/56

LIMITELE EXERCITARII DREPTULUI DE AUTOR

Cazuri în care sunt permise utilizări ale unei opere aduse anteriorla cunoştinţa publică, f ără consimţământul autorului şi f ără plata vreunei remuneraţii. CONDIŢII: – sa fie conforme bunelor uzante;

– sa nu contravină exploatării normale a operei; – sa nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare.

Art. 33COPIA PRIVATĂ (art. 34)

TRANSFORMĂRI ALE OPEREI:» transformări private » parodii, caricaturi» transformarea este impusă de scopul utilizării

permise de autor


14/56

Deoarece în ziua de astăzi este deosebit de dificil pentru uncreator de opere scrise să-şi facă cunoscute creaţiile către

publicul larg fără aportul unui intermediar specializat (careîn cazul nostru se numeşte editură), era imperios necesară definirea unui cadru legal în cadrul căruia să se poată desfăşura, cu respectarea drepturilor de autor, această

colaborare.Astfel, în Legea 8/1996 la Cap. VII privind cesiunea

drepturilor patrimoniale de autor, atât în Secţiunea 1,cuprinzând dispoziţiile comune, cât mai ales în Secţiunea

2-a, ce cuprinde prevederi exprese cu privire la contractulde editare, sunt prevăzute condiţiile în care autorul sautitularul dreptului de autor al unei opere scrise poate ceda

prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale.


15/56

GESTIUNEA DREPTURILOR PATRIMONIALE DE AUTOR Ş I A DREPTURILOR CONEXE

Titularii dreptului de autor şi ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile:

• ÎN MOD INDIVIDUAL

• PE BAZA DE MANDAT - PRIN OGC


16/56

GESTIUNEA COLECTIV Ă OBLIGATORIE

• dreptul la remuneraţie compensatorie pentru copia privată;• dreptul la remuneraţie echitabilă pentru împrumutul public;• dreptul de suită;• dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale;• dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, cu excepţia

proiecţiei publice a operelor cinematografice;• dreptul la remuneratie echitabilă recunoscut artiştilor interpreti şi

producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică şiradiodifuzarea fonogramelor de comer ţ sau a reproduceriloracestora;

• dreptul de retransmitere prin cablu.

Pentru aceste categoriile de drepturi organismele de gestiunecolectiva îi reprezintă şi pe titularii de drepturi care nu le-auacordat mandat.


17/56

ORGANISMELE DE GESTIUNE COLECTIV Ă

• persoane juridice constituite prin libera asociere

• obiect principal de activitate: colectarea şi

repartizarea drepturilor a căror gestiune le esteîncredinţată de către titulari

• sunt create direct de titularii drepturilor de autor

sau ai drepturilor conexe, persoane fizice ori juridice, şi actionează în limitele mandatuluiincredintat si pe baza statutului adoptat după

procedura prevăzuta de lege.


18/56

În domeniul operelor scrise (literare, tehnico-ştiinţifice sau de altă natură),

funcţionează cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor două organismede gestiune colectivă, anume:

Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor CopyRo

cu sediul în Bucureşti, Str. Paleologu nr. 5A, Ap. 3, Sector 2, înfiinţată prin Decizia

nr.8/01.06.1997 a Directorului General al ORDA;

Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice PERGAM

cu sediul în Bucureşti, Bd. Mircea Vodă, Nr. 35, Bl. M27, Sc. 1, Et. 6, Ap. 17, Sector3, înfiinţată prin Decizia nr.98/17.08.2009 a Directorului General al ORDA.

Cele două organisme de gestiune colectivă au ca principal obiect de activitatecolectarea şi repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredinţată de titulari.


19/56

Conform statutului, CopyRo colectează şi repartizează drepturile autorilor din:•reproducerea comercială a operelor din repertoriul său, •comunicarea publică (spectacole live, reprezentare teatrală, alte modalităţi de comunicare publică),•radiodifuzare,•retransmitere prin cablu,•exercitarea drepturilor asupra operei originale (traduceri, adaptări, dramatizări etc.)•copia privată.

De asemenea, CopyRo exercită gestiunea colectivă în cazul operelor scrise pentru care nu mai există moştenitori.

CopyRo este colector unic al remuneraţiei compensatorie pentru copia privată (Decizia ORDA nr.147/2005 şi Decizia ORDA nr.148/2005).

Din suma colectată din copia privată, CopyRo repartizează 50% asociaţiilor deeditori (în temeiul protocoalelor încheiate anual) şi 50% revin autorilor.


20/56

În anul 2010, conform celor constatate cu ocazia controlului generalanual efectuat de ORDA, s-a constatat că din suma totală derepartizat din copia privată, anume 1,202,791.85 lei s-a plătit autorilor suma de 720,374.99 lei, reprezentând doar 60% din sumacare ar fi trebuit să intre în calculul repartiţiei, fapt ce a fost reţinut în

cadrul procesului verbal de control, urmând să fie aplicate măsurile legale.

Suma totală colectată de CopyRo în 2010 din toate sursele a fost de7,802,495.01 lei (sumă existentă la 01.01.2010 + sumă colectată în

2010), din care a fost plătită efectiv suma de 2,819.848,38 lei,reprezentând un procent de 36,14% (în calcul nu au fost luatecomisionul administrativ, taxe şi impozite).


21/56

Conform statutului, Pergam colectează şi repartizează drepturileautorilor sau titularilor de drepturi de opere ştiinţifice şi exercită gestiunea colectivă în cazul operelor ştiinţifice pentru

care nu mai există moştenitori. În baza mandatelor acordate deautorii membri, Pergam autorizează:•reproducerea,•închirierea,•împrumutul public,

•comunicarea publică, •radiodifuzarea,•retransmiterea prin cablu,•realizarea de opere ştiinţifice derivate.

Pergam este colector unic al remuneraţiei cuvenite autorilor deopere scrise pentru retransmiterea prin cablu (Decizia ORDAnr.335/2010).

Conform raportărilor transmise la ORDA, până în luna iulie2011, Pergam a încasat suma de 585.391,27 lei din

retransmiterea prin cablu a operelor scrise.


22/56

Deoarece a fost iniţiată o procedură de arbitraj privind repartiţia sumelor colectate din copia privată şi din retransmiterea princablu între cele două organisme de gestiune colectivă, s-a ajuns laHotărârea arbitrală din 30.08.2011.

Prin hotărârea arbitrală menţionată s-a stabilit repartizarearemuneraţiilor şi a comisionului datorat colectorului unic pentrudreptul de retransmitere prin cablu şi pentru remuneraţia compensatorie pentru copia privată. Completul de arbitraj astabilit pentru CopyRo o proporţie de 5% din remuneraţia cuvenită pentru copia privată, Pergam revenindu-i 95% dinaceastă remuneraţie.

În ceea ce priveşte dreptul de retransmitere prin cablu, s-a stabilit o proporţie de 25% pentru Pergam, respectiv, de 75% pentruCopyRo. Hotărârea poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la

publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.


23/56

Fenomenul piraterie carte

Cadrul legal.

Legea nr. 8/1996 , privind dreptul de autor şi drepturile conexe (cu modificările şi completările ulterioare);

Noţiunea de plagiat nu se regăseşte în cuprinsul Legii nr.8/1996 fiind folosită noţiunea de reproducere, totală sau parţială;

Conform art. 14 din Legea nr.8/1996 prin reproducere se înţelege realizarea,

integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sauindirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice formă, inclusivrealizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice;

Nerespectarea prevederilor acestui articol constituie fapte de natură infracţională şi se pot pedepsi cu amendă sau închisoare (de la o lună la doi

ani), conform art. 140;De asemenea conform art 141, fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept,calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinţă publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor, constituieinfracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 50.000 lei.


24/56


A. Tipuri de piraterie constatate de ORDA:

• Reproducere totală prin fotocopiere ;

• Reproducere parţială prin preluarea unor paragrafe sau frazeşi inserarea acestora în altă carte identic sau cu micimodificări;

• Preluarea unei traduceri şi modificare numelui cărţii traduse;

• Reproducere totală realizată prin preluarea materialuluioriginal şi modificarea acestuia în mică măsură la nivel detehnoredactare.


25/56


B. Tipuri de cărţi piratate:

• Beletristică;

• Cărţi de bucate;

• Dicţionare;

• Cărţi de specialitate pe un anumit domeniu;

• Monografii ale unor localităţi;

• Alte lucrări de specialitate care nu sunt destinate comercializării, fiindlucrări de doctorat, masterat etc.


26/56


C. Modalităţi de comercializare a cărţilor piratate

• Vânzarea cu ridicata (angro), prin depozite specializate;

• Librării;

• Internet;

• Împreună cu ziare sau reviste.


27/56


D. Internetul şi cărţile

Internetul constituie o cale foarte facilă şi accesibilă derăspândire a materialelor scrise deci implicit şi a cărţilor . Înacest spaţiu virtual pe lângă fenomenul clar al oferirii sprevânzare de carte se constată şi un alt fenomen respectiv acelaal comunicării publice sau punerii la dispoziţia publicului de

cărţi.

Persoanele care fac acest lucru sunt de regulă tineri care nu ştiu că acest fapt este interzis de lege, atâta timp cât nu există acordul titularului de drepturi de autor (care poate fi însuşi

autorul sau editura) pentru astfel de acţiuni. Ei sunt convinşi că nu fac nici un rău ba din contră ajută şi alte persoane să poată beneficia de informaţiile respective. Din păcate nu suntinformaţi că încalcă legea, aceste fapte fiind infracţiuni, iarei sunt pasibili, în ultimă instanţă, de amendă sau chiar

închisoare.


28/56

Astfel, s-a întâlnit un caz în care s-a constatat, în urma unuicontrol efectuat de către organele de poliţie aparţinând deIGPR – Direcţia de Investigare a Fraudelor împreună cuinspectorii ORDA, faptul că o editură din Bucureşti areprodus şi difuzat, pe parcursul mai multor ani, peste150 de opere scrise aparţinând unui mare număr de autoriromâni şi străini sau traducători, fără a avea nici măcar

un singur contract de editare.Precizăm faptul că, editura respectivă a practicat tiraje

relativ mari, iar preţul de vânzare al cărţilor a fost relativmic, ca o consecinţă directă a inexistenţei vreuneiîndatoriri băneşti legate de drepturile de autor. În cazul

aceleiaşi edituri s-a observat şi tendinţa editării unorcărţi, în special destinate copiilor, ce reprezentau adaptări sau chiar prescurtări grosolane ale unor opere de renume.Este interesant faptul că în depozitul editurii s-a găsit marfă (cărţi) pregătită pentru a fi expediată, în valoare decca. 200.000 RON.



29/56

Alte situaţii au constat în editarea unor opere scrise ale unor autoride notorietate, opere asupra cărora exista drept de autor protejat, dobândit prin moştenire, fără ca editurile în cauză să posede autorizarea sau consimţământul necesar. În asemeneacazuri, de obicei, editurile au invocat necunoaşterea faptului că

mai există moştenitori sau dificultatea de a căuta respectiviimoştenitori.

Conform celor constatate, însă, editurile respective cunoşteau prevederile legale (dovadă fiind numeroasele contracte deeditare încheiate pentru alte opere) sau nu au putut proba nicicea mai mică încercare de a căuta titularii de drepturi(moştenitorii). Ca exemple în aceste cazuri pot fi amintiţi, prin

prisma numărului de cazuri, autorii: Tudor Arghezi, Vasile

Voiculescu, George Topârceanu.



30/56

În practică, s-au întâlnit două feluri de continuări ale situaţiei: prima, în cazul în care titularul de drepturi a contactat editura,dar nemulţumit de oferta de reparaţie a prejudiciului propusă deaceasta a sesizat organele de poliţie însărcinate cu investigareafraudelor şi a doua, în cazul în care titularul a sesizat direct

organele competente în vederea constatării încălcării drepturilorsale.Există, însă, şi alte două continuări posibile ale situaţiei descrise

mai sus şi anume: aceea ca titularul drepturilor să încheie cueditura un contract cu privire la editarea deja produsă (şi în carecaz este dificil de crezut că sunt oferite titularului condiţiile cares-ar fi stabilit înainte de producerea faptei de editare fără drept)şi aceea ca titularul drepturilor să nu ia la cunoştinţă de faptulcă s-a produs o editare fără drept a operei sale.



31/56

Bineînţeles că noi considerăm, din păcate, că ultima situaţie este şi cea mai des întâlnită. La acest punct este necesar să ne referim şi la situaţia în care, după sesizare şi după efectuarea cercetărilor şi constatărilor în cauză de către organele abilitate, intervine "înţelegerea" între titularul

drepturilor de autor asupra operei scrise şi editura care areprodus şi difuzat fără drept opera scrisă respectivă.

Deşi această situaţie nu este "convenabilă" pentru cei care auconsumat muncă şi resurse financiare pentru rezolvareacazului, respectiv lucrătorii de poliţie din domeniul

investigării fraudelor şi cei care au efectuat constatările tehnico-ştiinţifice, considerăm că odată cu perfectarearespectivei înţelegeri şi având în vedere retragerea sesizării de către titularul de drepturi şi având în vedere dispariţia

prejudiciilor, o rezoluţie tip NUP sau SUP sau o achitaresunt finalizări relativ fireşti.



32/56

Nu este de dorit să se ajungă la o obişnuinţă în activitatea editurilor(unele chiar importante) ce ar consta în editarea unei opere fără autorizare sau consimţământ şi apoi să se aştepte o reacţie din

partea titularului de drepturi sau a reprezentanţilor acestuia.Comparativ cu cele arătate mai sus, în destul de multe cazuri,

sesizările privind reproducerea integrală sau parţială sau adaptareaunei opere scrise, adresate de persoane ale căror opere au fostanterior aduse la cunoştinţa publică, s-au dovedit întemeiate.Această situaţie am întâlnit-o mai ales în cazul operelor ştiinţifice

scrise (opere ale unui singur autor sau opere colective).Trebuie remarcat faptul că în mai multe cazuri, s-a constatat că ceicare au reprodus integral sau parţial, fără drept, operele scriserespective erau persoane cu pregătire juridică şi/sau în specialitateaştiinţifică respectivă, care îşi desfăşurau activitatea de cadre

universitare în cadrul facultăţilor de specialitate.



33/56

În centrele universitare mai apare o problemă şi anume a celor careoferă servicii de multiplicare (fotocopiere) şi care practică multiplicarea (printarea) operelor ştiinţifice de renume şi care auşi un preţ pe măsură în varianta originală – tipărită. Ca exemplu,un astfel de magazin din Iaşi, aflat lângă Facultatea de Medicină, oferea gata printată şi la preţul de 100 lei o copie a unui manualcelebru de specialitate, al cărui preţ în varianta originală – tipărită era în librărie de 300 lei.



34/56

Alte cazuri s-au referit la operele create de autori (în speţă

traducători) în timpul derulării contractelor individuale de muncă încheiate cu edituri în cadrul cărora îşi desfăşurau activitatea.Într-un caz, traducătorul (care în cadrul editurii îndeplinea altesarcini decât traducerea - conform contractului individual de

muncă) a pus traducerea la dispoziţia editurii şi aceasta a folosit-o, fără ca să încheie un contract de editare sau să adauge o clauză corespunzătoare la contractul individual de muncă deja existent şi fără să plătească o remuneraţie corespunzătoare autorului. Înacest caz s-a considerat întemeiată sesizarea autorului traducerii,având în vedere că legea prevede clar că în lipsa unei clauzecontractuale contrare, pentru operele create în cadrul unui

contract individual de muncă, drepturile patrimoniale aparţin autorului operei create.



35/56


Într-un alt caz, o editură a folosit traducerea realizată de

angajatul ei în cadrul contractului individual de muncă ce

conţinea sarcina realizării traducerii, dar nici o clauză cu privire la termenul pentru care au fost cesionate drepturile

patrimoniale de autor, după o perioadă de trei ani de la data

predării operei. În acest caz s-a considerat că, în absenţa

precizării termenului şi dată fiind trecerea perioadei de treiani (Legea 8/1996 art. 44 alin. 1 şi 2), autorului i se cuvin

drepturile patrimoniale corespunzătoare.


36/56


În perioada 2008 – 2011, Oficiul Român pentru Drepturile de Autora efectuat expertize şi constatări tehnico-ştiinţifice asupra

operelor scrise piratate astfel:

2008 23 opere scrise





37/56

Din experienţa ORDA referitoare la reproducerea parţială

sau totală sau la însuşirea fără drept a calităţii de autor în domeniuloperelor scrise de specialitate, se poate afirma că pe primul loc seaflă cărţile de medicină umană şi veterinară, urmate de manuale, decărţile tehnice de cărţile juridice şi de cărţile referitoare la muzică.

“Plagiatul poate fi definit în mod general ca fiind: furtul saufolosirea fără menţionarea sursei, ori a avizului autorului, a unor

idei sau fraze, care apar ulterior ca noi şi originale, cu un alt autor.[....] Dacă urmărim lanţul consecinţelor, atunci se poate constata că

prima victimă a plagiatului este ierarhia valorilor sociale. Dacă prinfurt şi plagiat se poate parveni, ce rost mai au şcoala şi trudaintelectuală“.[1]

[1] http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=283&cat=32 Articol de Maria Dobrescu referitor la

conferinţa „Copyright – creativitate, libertate, proprietate, civism“ susţinută de Prof. univ. dr. ing. Dorin

Isoc, de la Universitatea Tehnică din Cluj


F l i i


38/56


EXEMPLE

1. Beletristică- traducere- vânzare împreună cu ziar:Lucrarea „J” a sciitorului L. T., în traducerea realizată de autorii Janina Ianoşi

şi Ion Ianoşi şi apărută în mai multe ediţii la editurile: UNIVERSUL; ELIT şi Fundaţia Culturală

IDEEA EUROPEANĂ.

Această lucrare a apărut ulterior la Editura A. H. sub denumirea de„M” în traducerea luiGhenadi Strungar.

A fost comercializată împreună cu ziarul A.

În acest caz prin raportul de expertiză realizat de ORDA s-a dovedit reproducereaaproape integrală a traducerii originale realizate de Janina Ianoşi şi Ion Ianoşi .Raportul de expertiză a fost solicitat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Serviciul pentrucoordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietateintelectuală.

Până în prezent ORDA nu a fost înstiinţată de cursul dosarului.


39/56

F l i t i t


40/56

2. Lucrări de specialitate din domeniul medicinei - reproducereintegrală prin fotocopiere – comercializare prin internet:

Un număr de trei tratate de medicină apărute la EdituraMEDICALĂ CALLISTO au fost reproduse integral prin fotocopiere, de persoane fizice, care le ofereau spre vânzare pe internet la preţul de cca 150lei în condiţiile în care originalele se comercializau cu cca 600 lei.

În acest caz ORDA a stabilit caracterul de mărfuri pirat pentru un

număr de 24 de lucrări reprezentând copii de pe cele trei produse originale.

Cazul se află în cercetare la Parchetul competent.


EXEMPLE


41/56


42/56


43/56


44/56


45/56


46/56


47/56

Fără a epuiza paleta de cazuri întâlnite în activitatea noastră decombatere a încălcării drepturilor de autor în domeniuloperelor scrise, facem o ultimă observaţie, legată de evoluţia

domeniului.Credem că în acest moment, reprezintă o problemă operele scrise

copiate şi stocate pe suporturi magnetice şi optice şi difuzatecătre public atât prin intermediul compact discurilor, cât şi prinintermediul Internetului, pe suport electronic.

Există în România multe firme care difuzează opere scrise(integrale sau parţiale) înregistrate pe compact discuri.

De asemenea, există probe că opere scrise aparţinând unor autoriromâni sunt stocate pe serverele unor portaluri din străinătate

şi difuzate în întrega lume prin site-uri aparţinând unor firmesau persoane din străinătate.Sunt necesare noi metode de observare şi investigare, metode ce

solicită aplicarea de noi proceduri şi care implică resurseumane şi mijloace materiale şi financiare deosebite.


48/56


49/56


50/56

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor administrează următoarele registrenaţionale:

a) Registrul naţional al fonogramelor;b) Registrul naţional al programelor pentru calculator;c) Registrul naţional al videogramelor;d) Registrul naţional al multiplicatorilor de discuri optice, casete audio şi

casete video.e) Registrul naţional al copiei private;

f) Registrul naţional de opere.

Înregistrarea sau înscrierea în registrele naţionale prevăzute la punctele a)-e)este obligatorie şi se efectuează pe propria răspundere a persoanelor fizicesau juridice. Înregistrarea sau înscrierea nu este constitutivă de drepturi deautor ori de drepturi conexe.

Informaţiile de interes public cuprinse în registrele naţionale administrate deOficiul Român pentru Drepturile de Autor se stabilesc, în condiţiile legii, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile deAutor, după consultarea structurilor asociative ale persoanelor înregistrate.


51/56

Registrele Naţionale reprezintă un instrument

unitar de evidenţă, la nivel naţional, afonogramelor, videogramelor şi aprogramelor pentru calculator introduse în

circuitul comercial pe teritoriul României, amarcajelor holografice aplicate pefonograme şi videograme, precum şi a

agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu fonograme, videograme şi programe pentru calculator.


52/56

Activitatea Registrelor Naţionale reprezintă o necesitate, atât din punct de vedere legal, cultural, economic, cât şi în ceea ce priveşte realizarea unei evidenţe reale în domeniul drepturilor de autor şi a

drepturilor conexe, respectând orientările în domeniu în spectrullarg, european, dar şi mondial.Pe lângă activitatea operativă de înregistrare în registrele specifice,

se implică şi în activitatea de consiliere a solicitanţilor, oferindu-leinformaţii pertinente şi specializate, creând astfel o legătură

permanentă între instituţia statului şi publicul interesat.Realizându-se o bază de date completă şi complexă în acelaşi timp,Registrele Naţionale constituie o sursă permanentă de informaţii, atât pentru titularii de drepturi, cât şi pentru organismele degestiune colectivă. Acestea din urmă solicită informaţii şi

documente necesare activităţii de colectare, repartizare şi recuperare a sumelor cuvenite titularilor de drepturi.Alţi beneficiari ai informaţiilor din registre sunt şi organele

judecătoreşti, de ordine publică, supraveghere şi control, în cadrulaplicării legislaţiei în domeniu.


53/56

Înregistrarea în Registrele Naţionale este oprocedură administrativă, se efectuează pe propria răspundere a persoanelorfizice sau juridice şi nu este constitutivă de drepturi de autor sau de drepturiconexe.


54/56

Registrul Naţional de Opere (RNO) Înfiinţat prin Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi

drepturile conexe cu modificările şi completările ulterioare

Operele de creaţie intelectuală (definite în Art. 7 şi 8 din Legea8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe cumodificările şi completările ulterioare) realizate în România

pot fi înregistrate în Registrul Naţional de Opere (RNO).

Înregistrarea în RNO este facultativă şi constituie un mijloc de probă pentru dovedirea existenţei şi conţinutului unei opere.

În RNO se pot înregistra nu numai operatorii economici(persoane fizice autorizate şi persoane juridice) ci şi persoanele fizice.


55/56

Registrul Naţional de Opere oferă posibilitatea oricărui titular de drepturi,

persoană fizica sau persoană juridică, să creeze dovada legală privindpaternitatea asupra propriei opere (respectiv program pentru calculator), prindeclaraţie pe proprie răspundere. Registrul Naţional de Opere oferă posibilitatea înregistrarea oricăror opereoriginale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi

independent de valoarea şi destinaţia lor, precum a operelor derivate care aufost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente.Cei care doresc înregistrarea unei opere în Registrul Naţional de Opere

trebuie să depună: opera pentru care se solicită înregistrarea, înregistrată pe suport tip disc

optic ( cazul programelor pentru calculator) în format nemodificabil sau pe

hârtie, semnată pe fiecare pagină. în cazul operelor de artă grafică sau plastică şi a operelor de arhitectură

se depun fotografii ale acestora (fotografii ca atare sau imagini înregistrate pe suport tip disc optic în format nemodificabil).

www.orda.ro


56/56

O.R.D.A.TEL/FAX: 021 317 50 70/80/90

[email protected]

Vă mulţumesc!

o da o

Robert BUCUR

DIRECTOR [email protected]

Tel : 0764 014 300

agent literar 2

Documents