tabel indicatori
Post on 06-Jul-2018
226 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
1/51
5 POLITICA DE MEDIUÎN ROMÂNIA
5.1 Strategia dezvoltării durabile în România
5 .1.1 Caracteristici generale: principii şi indicatori
ai dezvolt ării durabile
Dezvoltarea durabilă constituie, începând cu anii ’70, o reevaluare
constantă a dialogului om – natur ă şi a legăturii între generaţii. În acest
context, România încearcă promovarea acestei concepţii şi includerea ei în
toate tipurile de politici structurale. Aşa cum menţionam, în accepţiunea
largă a conceptului de dezvoltare durabilă, prosperitatea economică şi
conservarea mediului trebuie să se susţină reciproc.
Din analiza realizată se constată că toate formele dezvoltăriieconomice au un impact asupra mediului: ele folosesc resursele naturale
care, uneori, sunt în cantitate limitată şi generează, ca produse secundare,
deşeuri şi reziduri, precum şi poluare. Există însă şi căi prin care activităţile
economice în context durabil pot proteja sau conserva mediul înconjur ător.
Aceste căi trebuie să ia în considerare următoarele principii1:
În primul rând, ac ţ iunile trebuie fundamentate pe cele mai bune
informa ţ ii şi rezultate ştiin ţ ifice disponibile; acţiunea bazată pe probeinadecvate este, de cele mai multe ori, contra-productivă, necesitând măsuri
repetate şi costisitoare de corectare. Atunci când fundamentarea ştiinţifică
este insuficientă şi activităţile pot constitui un posibil pericol pentru mediul
înconjur ător, trebuie să se acţioneze pe baza principiului precau ţ iei.
1 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Planul naţional de acţiune pentru protecţiamediului,1999
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
2/51
Din punct de vedere ecologic, principiul de bază care trebuie luat înconsiderare este capacitatea de suport a unui ecosistem sau a unui complexde ecosisteme adică, susţinerea unui anumit nivel de exploatare a bunurilor
şi serviciilor furnizate. Misiunea dezvoltării durabile este să găsească căilede creştere a bunăstării concomitent cu utilizarea, în mod prudent, aresurselor naturale comune, astfel încât resursele regenerabile să poată fimenţinute, iar cele neregenerabile să fie folosite într-un mod raţionalevitându-se epuizarea lor 2. În mare parte, poluarea mediului înconjur ător şiepuizarea resurselor au loc deoarece cei ce sunt producători nu sunt şi ceicare suportă consecinţele. În acest sens, principiul “ poluatorul pl ăteşte”cere ca atunci când procesele de producţie ameninţă integritatea mediului,
costul măsurilor necesare de remediere trebuie să fie suportat de producătorşi nu de întreaga societate.
O altă cerinţă se refer ă la tehnicile de analiză pentru deciziile politice şi pentru stabilirea normativelor , luând în considerare impactulasupra mediului, cheltuielile publice şi costurile corespunzătoare pentruagenţii economici.
Pentru România, acceptarea doctrinei dezvoltării durabile nu este oopţiune benevolă, ci reprezintă singura cale responsabilă de proiectare adezvoltării pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu interesul naţional şicu cerinţele colabor ării internaţionale.
Priorit ăţ ile dezvolt ării durabile în condiţiile identificate în prezent sunt: sănătatea populaţiei, conservarea energiei şi creştereaeconomică, grefate pe problematica protecţiei mediului.
În România, conceptul de dezvoltare durabilă presupune3: bogăţiageneraţiei actuale şi a generaţiilor viitoare; restructurarea continuă şi
extinderea capitalului fizic4
, în acord cu condiţiile de mediu dar şi cucondiţiile de sănătate a populaţiei; dezvoltarea capitalului uman şi social.
2 Forum consultatif européen sur l’environnement et le développement durable, Un systèmeeuropéen de gouvernance pour garantir un développement durable, Commision européen,Bruxelles, 2002
3 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă înRomânia, 2000
4
în Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă în România este denumit capital antropic,ce include : industrie, agricultur ă, căi de comunicaţie, monumente istorice, ştiinţă şitehnologie şi alte activităţi umane materializate
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
3/51
Furnizarea unor instrumente pentru comunicarea informa ţ iilorcătre factorii de decizie şi către popula ţ ie, care să evidenţieze obiectiveledezvoltării durabile, necesită construirea unui sistem de indicatori. Practic,
aceşti indicatori trebuie să măsoare starea existentă, să evidenţiezetendinţele de dezvoltare ale societăţii, asigurând totodată şi ajustarea periodică a strategiei aplicate în perioada respectivă.
Deşi în momentul de faţă, există indicatori economici, sociali şi demediu, care sunt utili în măsurarea progresului către dezvoltarea durabilă,nu există un consens în privinţa unor indicatori specifici ai acesteia.
În procesul de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă, seimpune, agregarea indicatorilor simpli, pentru obţinerea caracterizării
interacţiunilor între resurse, activitatea umană şi economie. Dintreindicatorii utilizaţi în România pentru dezvoltarea durabilă enumer ăm(tabelul 5.1):
Tabelul 5.1Indicatori privind dezvoltarea durabilă în România
Obiectiveprincipale
Indicatori Stare Nivel
presiune-răspuns
1996 1997 1998
1 2 3 4 5 6
1. Relansareaeconomică şiaccelerarea
PIB/cap de locuitor pe baza parităţii puterii decumpărare - $ SUA
S/P 4070 4244 3975
Rata de investiţii(FBCF/VAB)
S/R 23,2 25,0 20,8
Dezvoltăriidurabile
Gradul de dependenţă de comer ţul exterior(exp.+ imp. -%PIB)
S/R 60,8 65,1 66,5
Cheltuielile cu protecţia mediului - %PIB
P/R 1,4 1,4 1,5
2. Creşterea Indicele sintetic alsăr ăciei
P - - 0,51
Bunăstării Rata de şomaj % S/R 9,5 6,6 8,8Rata de ocupare % S/R 71,5 70,1 -Indicele dezvoltăriiumane
R 0,749 0,758 0,743
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
4/51
Obiectiveprincipale
Indicatori Stare Nivel
presiune-răspuns
1996 1997 1998
3. Promovareaşi Speran
ţa de viaţă lanaştere-ani S 69,4 69,1 69
Protecţiasănătăţii umane
Mortalitatea infantilă la1000 născuţi vii
S 21,2 22,3 22,0
Cheltuieli pentrusănătate- %din PIB
P/R 2,9 2,8 2,6
% populaţie cu acces laapă potabilă
R - - -
4. Promovarea Rata de alfabetizare aadulţilor
S - 3,3 -
educaţiei şiinstrucţiei Rata de alfabetizare -%din copii în şcoala primar ă
S - 54,9 54,9
Cheltuieli pentrueducaţie –% din PIB
P/R 3,0 10,3 9,0
5. Dezvoltarea Populaţia urbană - %din total
P 54,7 54,9 54,9
durabilă aaşezărilorumane
Populaţia din oraşul celmai mare - % din total
P 10,3 10,3 9,0
Suprafaţă apartament(m2/persoană)
P 12 12 12
Rata de creştere a populaţiei urbane %
P 0,2 -0,4 -0,1
Localităţi conectate lasisteme deaprovizionare cu apă
S - 2739 -
Localităţi conectate lasisteme de canalizare
S 607 616 -
6. Diminuarea
consumului de
Producţia de energie
primar ă – mii t.e.p.
P 35752 35135 31401
Energie Consum intern –t.e.p./loc.
P 2,155 2,214 2,001
Consum final –t.e.p./loc.
P 1,285 1,409 1,261
7. Creştereaeficienţei
Nr. autovehiculelor înexploatare – buc./100loc.
P 114 127 131
Transportului Parcursul mărfurilor –mil. Tone km.
P 12661 106758 87590
Parcursul călătorilor –mil. pasageri km. P 34661 33542 31198
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
5/51
Obiectiveprincipale
Indicatori Stare Nivel
presiune-răspuns
1996 1997 1998
8. Creştereaeficienţeiturismului
Indicele de utilizare acapacităţii de cazareturistică în funcţiune %
P 45,0 - -
9. Promovareaagriculturiidurabile
Teren arabil dinsuprafaţa agricolă totală %
S - 63,2 -
şi a dezvoltăriirurale
Consum de fertilizanţi – kg/ha agr.
P 29 32 27
Consum de pesticide –kg/ha agr.
P 1,7 1,6 1,0
10.Combatereadefrişărilor
Suprafaţa fonduluiforestier mil.ha S 6,369 6,366 6,367
Suprafaţa cu păduri de protecţie mil.ha
S - - 3,33
Masa lemnoasă brută exploatată mil. m3
P 13,8 14,8 14,5
Rata tăierilor km2/an P 501,8 479,1 466,8Rata împăduririlorkm2/an
R 131,2 127,3 106,4
11.Combatereadeşertificării
Terenuri afectate desecetă frecventă km2
P 39000 71000 -
12. Protecţiaatmosferei
Cheltuieli pentrureducerea poluăriiaerului mii lei
R 138038,5 162821,4 402143
13. Asigurarearesurselor deapă şi
Volumul resurselor deapă m3/loc
S 9101 9800 -
calitateanecesar ă
consumatorilor,
Disponibil de apă potabilă mil.m3
S 22,581 51,562 -
utilizareaeficientă aresurselor
Extracţia anuală de apă potabilă ca % din apadisponibilă
S/P 77,5 51 -
14.Conservareadiversităţii biologice
Arii protejate % dinsuprafaţa totală
S 4,8 4,8 4,8
15. Reducerea Deşeuri industriale mil.tone
P 25,4 24,7 -
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
6/51
Obiectiveprincipale
Indicatori Stare Nivel
presiune-răspuns
1996 1997 1998
Cantităţii dedeşeuri Deşeuri municipalemil. tone P 7,37 7,34 -
şi a poluăriigenerale
Materiale reciclate R - - -
Sursa: www. mappm.ro
Faţă de cele prezentate, consider ăm că lista de indicatori trebuie
extinsă şi completată şi cu alţi indicatori simpli, dintre care enumer ăm :
- indicatori de dinamică demografică: densitatea populaţiei, rata
totală a fertilităţii, rata migraţiei nete etc.,- caracterizarea modelului de consum,
- agricultur ă: volum şeptel, calitatea produselor agricole etc.,
- biodiversitate: tipuri de ecosisteme, rata de antropizare a
ecosistemelor naturale,
În contextul politicii europene5, autorităţile locale din Europa sunt
încurajate să participe la iniţiativa de monitorizare aprin adoptarea
indicatorilor Europeni Comuni şi prin integrarea lor în sistemele demanagement municipale existente dar şi să contribuie activ la dezvoltarea
acestui set de indicatori.
În procesul de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă, se
impune însă agregarea indicatorilor simpli, pentru obţinerea caracterizării
interacţiunilor dintre resurse, activitatea umană şi economie. Astfel, putem
propune ca indicatori agregaţi: indexul de poluare, indicele de diminuare a
resurselor, indexul de risc al ecosistemelor, indexul impactului de mediuasupra bunăstării, indexul dezvoltării umane, indexul săr ăciei, indexul
disparităţii între sexe etc.
5 Grupul de exper ţi privind mediul urban a fost înfiinţat de Comisia Europeană în 1991, pentru a determina modul în care strategiile viitoare pot încorpora obiective de mediu,
precum şi pentru a oferi Comisiei o bază pentru a dezvolta dimensiunea mediului urban încadrul politicii comunitare de mediu. În prezent, grupul are o componenţă redusă şi unmod de lucru bazat pe un număr mic de grupuri de lucru organizate pe subiecte.
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
7/51
Pe plan juridic, dezvoltarea durabilă implică reglementarea în
perspectivă a tuturor activit ăţ ilor privind mediul , în concordanţă cu
creşterea economică şi cu îmbunătăţirea calităţii vieţii, în condiţiile
implementării aquis-ului comunitar şi a reglementărilor internaţionale.Consider ăm că este necesar ă adoptarea unor măsuri cu caracter
juridic, adecvate pentru reorganizarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, a
învăţământului, a pregătirii profesionale şi în general, a educaţiei ecologice.
Integrarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (agricultur ă,
transport, industrie, sănătate etc.), preocupările pentru promovarea
instrumentelor economice în administrarea mediului, dar şi relaţia mediu –
privatizare, constituie priorităţi în construcţia societăţii având drept scopîmbunătăţirea calităţii mediului şi tranziţia spre o dezvoltare durabilă.
Întreaga dezvoltare a României din ultimul deceniu este caracterizată
şi influenţată de procesul, început după 1989, tranziţiei de la vechiul sistem
la altul nou, de la economia de comandă, supercentralizată la economia de
piaţă, de la statul comunist la statul democratic de drept, de la structurile
bazate pe proprietatea colectivistă la cele întemeiate pe proprietatea privată.
Trebuie să subliniem că între politicile de mediu, sociale şieconomice există interferări, primele fiind o parte esenţială a celorlalte.
Astfel, în timp ce politica social-economică reprezintă ansamblul de măsuri
elaborate la nivel macro şi microeconomic, în scopul administr ării vieţii
economice, care să limiteze disfuncţionalităţile ce se manifestă în economie
(crize, şomaj, inflaţie), armonizând creşterea economică, politica de mediu
reprezintă un ansamblu de măsuri elaborate la nivel macro şi
microeconomic, în scopul reducerii procesului de deteriorare a calităţii
sănătăţii omului şi a mediului, a naturii (menţinerea bogăţiei şi diversităţii
formelor de viaţă) şi a calităţii factorilor de mediu care afectează producţia
(solul, vegetaţia, materiile prime etc.).
Evoluţia principalilor indicatori economici şi sociali în primuldeceniu al tranziţiei demonstrează că starea actuală a României nu permitefinanţarea acţiunilor de reconstrucţie ecologică şi de protecţie a mediului la
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
8/51
nivel real.În acest sens, principalul indicator macroeconomic este produsulintern brut (tabelul 5.2) care a evoluat astfel (preţuri curente):
Tabelul 5.2
Evoluţia PIB în perioada 1999-2004Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 2004PIB (mld.USD) 34,08 32,5 35,5 38,59 42,12 46,5
Sursa: www. mfinante.ro , datele pentru anii 2003,2004 sunt estimative
34,08 32,5 35,5
38,59 42,12
46,5
0
10
20
30
40
50
1999 2000 2001 2002 2003 2004
PIB
Figura 5.1 Evoluţia PIB în perioada 1999-2004
În perspectivă, dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti estedependentă de ritmul de cre ştere a PIB în corela ţ ie cu evolu ţ ia sa
demografică, ca şi de restructurarea economiei în concordanţă cu tendinţeleeconomiei mondiale. În proiectarea dinamicii PIB se pot folosi diferitemetode, dar cele mai adecvate metode, la situaţia concretă din România, cuun coeficient mai înalt de credibilitate şi probabilitate ar putea fi 6:
1. ipoteza dubl ării PIB pe locuitor la fiecare 10 ani, în perioada2000 – 2020. În această situaţie, în întregul interval de timp ar trebui să serealizeze un ritm mediu anual de creştere a PIB pe locuitor de 7 – 7,5%(tabelul 5.3). Este o proiecţie îndr ăzneaţă cu şanse de reuşită incerte. Deaceea – potrivit şi experienţelor internaţionale - se poate imagina şi o
variantă în care, după anul 2010, rata de creştere a PIB pe locuitor seîncetineşte, fiind în perioada 2010 – 2020 de cca. 5%. Realizarea oricăruiadintre aceste scenarii presupune, însă, asigurarea setului de condiţii necesareoperaţionalizării lor.
6 www.mappm.ro
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
9/51
Tabelul 5.3Scenarii ale evoluţiei PIB pe locuitor în România, orizont 2020
2000 2010 2020- dublarea la fiecare 10 ani a PIB pe locuitor(7,2% ritm mediu anual)- încetinirea ritmului după anul 2010 (5% ritmmediu anual)
4.520 4.520
9.040
9.040
18.080
14.725
Sursa: România 2020 ,Ed. Conspress , 1998
Consider ăm că acest scenariu nu poate fi asigurat de Româniadeoarece nu dispune de resurse suficiente , dar cu sprijin extern susţinut ar
putea fi considerat realist .
2.
Proiecţia evoluţiei PIB pe locuitor având ca premisă constrângerea “ţintelor de alergare” ce derivă din realizarea setului decriterii şi condiţii pentru integrarea în UE. În acest caz, “ ţ inta ” pentru
România este dat ă de PIB mediu pe locuitor în UE . În funcţie de gradul deapropiere de media PIB pe locuitor din UE, ritmurile de creştere necesareRomâniei variază în limite largi: între 3,9% - 9,2% în medie pe an în cazuldinamicii obişnuite a ţărilor membre ale UE şi, respectiv, între 4,8% - 10%,în cel al dinamicii înalte.
Tabelul 5.4Nivelul şi dinamica PIB pe locuitor în România, orizont 2020
PIB pe locuitor în România în US$PPC
Ritm mediu anual necesar decreştere a PIB în România
% dinmedia
conform scenariilorUE
conform scenariilor UE (%)
UE DO DI DO DI
V1 80 26.120 30.880 9,2 10,0V2 70 22.890 27.020 8,4 9,3V3 60 19.620 23.160 7,6 8,5V4 50 16.350 19.300 6,6 7,5V5 40 13.080 15.440 5,4 6,3V6 30 9.810 11.580 3,9 4,8
Sursa: România 2020, Ed. CONSPRESS, 1998
unde: DO – dinamica obişnuită; DI – dinamica înaltă.
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
10/51
Deşi apropierea, în propor ţie de 70 – 80% de media Uniunii
Europene corespunde scenariului “Renaşterii”, asigurând intrarea relativ
rapidă a României în rândul ţărilor emergente, este puţin probabil ca în
următorii 20 de ani să se poată realiza ritmuri de creştere a PIB pe locuitoratât de înalte.
Mai probabile, mai realiste, par a fi variantele 4 şi 5 care ar putea
satisface concomitent exigenţele integr ării României în Uniunea Europeană,
realizarea unei creşteri economice sănătoase, în concordanţă cu conservarea
şi protecţia mediului şi cu funcţionalitatea mecanismelor de piaţă. În această
situaţie, ritmul necesar, posibil şi suficient de creştere a PIB pe locuitor în
intervalul 2000 – 2020 s-ar putea situa între 6,5% - 7%.Conform condiţiilor prezentate, România a întâmpinat greutăţi în
ceea ce priveşte redresarea factorilor de mediu, privatizarea şi atragerea
capitalului str ăin, care, în condiţii avantajoase ar putea constitui soluţia
pentru reconstrucţia ecologică.
Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale României au
fost şi sunt încă exploatate şi prelucrate cu tehnologii care au condus la
poluarea intensă a unor zone din ţar ă; extracţia şi folosirea combustibililorfosili (cărbunele, ţiţeiul), exploatările miniere, precum şi industria
siderurgică şi metalurgică, industria energetică, industria chimică,
petrochimică, industria celulozei şi hârtiei, industria materialelor de
construcţie ş.a. contribuie substanţial la poluarea factorilor de mediu cu
poluanţi comuni (dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot, amoniac)
cu metale grele, pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie şi alţi poluanţi
specifici ca formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfur ă de carbon, clor, cloruri,etc.
Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor
energetice prezintă importanţă major ă prioritar ă, deoarece poluarea produsă
de activitatea energetică este responsabilă de existenţa poluanţilor în
propor ţie de peste 50% la emisiile de metan şi monoxid de carbon, 97% la
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
11/51
emisiile de dioxid de sulf, 88% de emisiile de oxizi de azot, 99% la emisiile
de dioxid de carbon 7.
În privinţa conservării resurselor energetice, se acţionează pe linia
retehnologizării unităţilor de extracţie şi prelucrare, închiderea celorineficiente, folosirea cu randamente ridicate a materiilor prime energetice.
Elaborarea şi aplicarea eficientă a politicilor de mediu în România a
impus o corectă fundamentare a acestora, luându-se în considerare mai
multe aspecte:
elaborarea şi aplicarea politicilor de mediu pe baza
caracteristicilor temporale şi spaţiale;
stabilirea rolului tehnologiei şi a politicilor de cercetare-dezvoltare;
coordonarea internaţională şi competitivitatea;
echitatea la nivel internaţional şi naţional;
formarea preţului şi politica monetar ă; stabilirea instrumentelor
de intervenţie în realizarea politicilor de mediu;
evaluarea repercusiunilor economice ale politicilor de protecţie a
mediului.
În contextul corelării creşterii economice cu protecţia mediului s-a
adoptat “teza complementarităţii”8 potrivit căreia, obiectivele propuse în
cadrul activităţii de protecţie a mediului sunt cu atât mai uşor de atins cu cât
creşterea economică este mai puternică.
Conform cercetării realizate, apreciem că în fundamentarea şi
elaborarea unei politici economice eficiente, trebuie să se ia în considerare şi
componenta ecologică, dar şi dezvoltarea activităţii de cercetare- dezvoltare
a tehnologiilor nepoluante. Aceste activităţi vor determina caracteristicilecapacităţii de producţie ale economiei, măsura în care obiectivele privind
dezvoltarea durabilă sunt realizabile şi cu ce preţ, iar sectorul privat ar trebui
să aibă o pondere însemnată în realizarea acestor acţiuni. Din figura 5.2, se
7www.mappm.ro8 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Carta albă, 2000
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
12/51
constată că în anul 2002, ponderea sectorului privat a fost diferită, în funcţie
de activitatea la care se refer ă.
92
70,165,7
58,3
94,7
55,7
64,5
0
10
20
30
40
50
60
70
8090
100
Comert in
detaliu
Importuri
(fob.)
Exporturi
(fob.)
Volumul
investitiilor
Productia
agricola
totala
Productia
industriala
PIB
Figura 5.2 Ponderea sectorului privat în PIB (anul 2002)
Evoluţia inflaţiei (figura 5.3), diminuarea rolului statului,
ascensiunea sectorului privat, schimbările din sectorul social, tendinţele de
stabilizare s-au reflectat şi în evoluţia stării mediului.
300%
250200150100500
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003*
Figura 4.3 Evoluţia ratei inflaţiei în perioada 1992 – 2003*Sursa: wwwwww..cccciir r ..r r oo Notă: * nivel estimat
Principalele elemente de departajare a tr ăsăturilor politicilor de
mediu de cele ale politicilor social - economice le reprezintă zonele de
operare, întinderea temporală, capacitatea de influenţă prin factorii interesaţi
şi zona juridică de acţiune.
http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/http://www.ccir.ro/
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
13/51
În România, cadrul general al dezvoltării durabile a României
include Strategia na ţ ional ă a dezvolt ării durabile, Strategia na ţ ional ă de
dezvoltare economică pe termen mediu (2000 - 2004) îndreptată spre
căutarea unei economii de piaţă funcţionale, compatibilă cu principiile,normele, mecanismele, politicile Uniunii Europene, Planul Na ţ ional de
ac ţ iune pentru protec ţ ia mediului care include 286 proiecte, cu o valoare
totală a proiectelor prioritare de 2.276,5 milioane euro, Planul Na ţ ional
pentru adoptarea acquis-ului comunitar .
5 .1.2 Cheltuieli efectuate pentru protec ţ ia mediuluiîn România
Transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar din domeniul
protecţiei mediului se realizează greoi, atât din cauza caracterului
intersectorial, a implicaţiilor asupra industriei româneşti, cât şi a alinierii la
standardele de calitate europene ce presupun costuri ridicate şi modificări
structurale la nivelul întregii economii.O evaluare generală a costurilor necesare armonizării legislaţiei
comunitare (aspecte legislative, crearea sau dezvoltarea unor structuri
instituţionale specifice pentru implementarea, monitorizarea şi controlul noii
legislaţii) a estimat un necesar de zeci de miliarde euro, aproximativ 40 mld.
Euro9 .
Sumele necesare finanţării în vederea implementării legislaţiei de
mediu în România armonizată cu cea a Uniunii Europene pe acţiuni sunt
prezentate în tabelul 5.5.
9 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului , Raportul de ţar ă 2001
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
14/51
Tabelul 5.5
Sume necesare implementării legislaţiei de mediu - mii euro -
Nr. crt. Sectorul Necesităţi definanţare1. Legislaţie orizontală 20.0002. Calitatea aerului şi schimbări climatice 1.750.0003. Managementul deşeurilor 6.300.0004. Calitatea apei 18.000.0005. Protecţia naturii 4.7006. Controlul poluării industriale şi managementul
riscului8.000.000
7. Substanţe chimice şi organisme modificategenetic
91.000
8. Zgomot 2289. Protecţie civilă 125.00010. Securitate nuclear ă şi radioprotecţie 3.107
Total 34.294.035Sursa: Documentul de poziţie al României, capitolul 22
De aceea, pentru realizarea dezvoltării durabile, România are nevoie, pe lângă fondurile ce le alocă ea însăşi, şi de alte fonduri externe pentruinvestiţii şi asistenţă. Astfel, a reuşit să se creeze condiţii favorabile pentru
atragerea investitorilor str ăini şi dezvoltarea cooper ării cu alte ţări.La începutul anului 2002, totalul investi ţ iilor str ăine era de 8,6 ori
mai mare decât cele din 1991. Situaţia economică generală s-a îmbunătăţitîn ultimii doi ani; în 2002, PIB a crescut cu 5,3%, ponderea investiţiilor înPIB a fost de circa 19% şi va depăşi 20%, iar regimul investiţiilor str ăine şilegislaţia în domeniul privatizării s-au îmbunătăţit 10.
România este un partener credibil pentru asocierea cu alte ţări saufirme internaţionale, deşi persistă unele slă biciuni în domeniul economic,
instituţional şi social, inerente procesului complex al tranziţiei spre oeconomie de piaţă modernă.Încurajarea parteneriatelor dintre sectorul public şi cel privat, dintre
capitalul str ăin şi cel autohton, asimilarea în condiţii optime a fondurilorobţinute de la Uniunea Europeană şi instituţiile financiare şi economiceinternaţionale reprezintă una din liniile directoare ale politicii României
pentru aplicarea înţelegerilor de la Johannesburg în domeniul dezvoltăriidurabile.
10 www.insse.ro
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
15/51
Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsuraeconomică a eforturilor pe care societatea le realizează pentru a r ăspunde
problemelor generate de starea mediului, într-o anumită etapă, ele referindu-se la următoarele activităţi: (1) protecţia calităţii aerului şi a climei, (2)
protecţia calităţii apelor, (3) managementul deşeurilor,(4) protecţia solului şia apelor subterane,(5) reducerea zgomotului şi a vibraţiilor,(6) protecţiasurselor naturale şi conservarea biodiversităţii, (7) protecţia împotrivaradiaţiilor,(8) cercetare-dezvoltare, (9)administrarea generală a mediului,(10) educaţie, (11)instruire, (12) informare,(13) alte activităţi specifice.
Cheltuielile totale de protecţie a mediului la nivel naţional (CTPM),se determină prin însumarea următoarelor elemente :
- Investiţiile totale (It) ce includ investiţiile efectuate de producătoriinespecializaţi din activităţi industriale, de producătorii specializaţişi cele efectuate de administraţia publică locală ;
- Cheltuieli curente interne totale (CCIt), obţinute prin adunareacheltuielilor curente interne efectuate de producătoriinespecializaţi, specializaţi şi a celor efectuate de administraţia
publică locală.În anul 2000, la nivel naţional, cheltuielile totale pentru protecţia
mediului au fost de 8.885 mld. lei, din care investiţii au fost de 3.700 mld leirespectiv 41,6%. Grafic, structura cheltuielilor totale pentru protecţiamediului pe anul 2000, la nivel naţional, este prezentată în figura 5.4.
cheltuieli totale
cheltuieli curente
investiţii
cheltuieli totale cheltuieli curente investiţii
Figura 5.4 Structura cheltuielilor totale pentru protecţia mediului,
la nivel naţional, pe anul 2000
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
16/51
Suma cheltuielilor pentru mediu, la nivel naţional, a reprezentat în
anul 2000 cca 1,12% din PIB, în tabelul 5.6 fiind prezentate cheltuielile de
mediu pe categorii de producători . În anii 2001 şi 2002, bugetul alocat
pentru mediu a crescut semnificativ.Tabelul 5.6
Structura cheltuielilor de protecţie a mediului pe categorii
de producători ( 2000)mil. lei
Cheltuieli curenteCategorii deproducători
Cheltuielitotale
Investiţiiinterne externe
Subvenţiiplătite
Producători
nespecializaţi
6.270.976,8 2.496.369,9 2.929.084,9 845.521,9 0
Producătorispecializaţi
2.956.467,1 787.375,8 1.818.875,2 350.216,2 0
Administraţie publică locală
1.277.953,1 386.863,0 466.806,2 406.430,9 17.853,0
Sursa: www.ccir.ro
2496369,9
3774606,8
0
787375,8
2169091,4
0
386863
873237,1
17853
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Producatori
nespecializati
Producatori
specializati
Administratie
publica locala
Investitii Cheltuieli curente Subventii
Figura 5.5 Ponderea investiţiilor, a cheltuielilor curente
şi a subvenţiilor în cheltuielile totale, pe categorii de producătoriSursa: realizată după datele din tabelul 4.6
Din cele prezentate, se observă că sumele cele mai mari pentru
cheltuielile de mediu au fost f ăcute de producătorii nespecializaţi, în timp ce
de subvenţii au beneficiat doar administraţiile publice locale.
În tabelul 5.7 prezentăm pentru anul 2000, ponderea principalelordomenii de activitate de protecţie a mediului în cadrul cheltuielilor totale şi
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
17/51
al investiţiilor efectuate de categoriile de producători de servicii de
protecţia mediului .
Tabelul 5.7
Ponderea cheltuielilor pe domenii de activitate, în procentedin cheltuielile totale şi investiţii
Ponderea cheltuielilor pe domenii de activitate
Producători Administraţiapublică locală
Specializaţi Nespecializaţi
Domeniul deactivitate
Cheltuielitotale
Investiţii Cheltuielitotale
Investiţii
Cheltuielitotale
Investiţii
Protecţiaaerului 0,02 0,59 33,8 39,3 0 0
Protecţiaapelor
49,1 86,1 35,0 25,1 39,2 72,7
Gospodărireadeşeurilor
50,0 12,6 15,5 15,2 42,7 21,9
Protecţiasolului, apesubterane
0,2 0,1 7,5 10,8 0,2 Neglijabil
Zgomot şivibraţii
Neglijabil Neglijabil 37 5,7 0,5 Neglijabil
Resursenaturale
0 0 3,0 2,9 3,1 0
Radioactivitate 0 0 1,5 1,0 0 0Sursa: www.mappm.ro
Totuşi, cheltuielile de mediu efectuate în România, se situează sub
necesar, evoluţia lor fiind redată în figura 5.6.
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
18/51
Mld.lei
9.000
8.0007.000
6.0005.000
4.000
3.000
2.000 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Figura 5.6 Cheltuielile pentru protecţia mediului, în perioada 1992-2002
(protecţie aer, epurare ape uzate, gospodărire deşeuri, calitate sol şi ape subterane, zgomot,
biodiversitate etc.)
În perioada anilor 1994 – 2000, cheltuielile pe factori de mediu sunt
date în tabelul 5.8, din analiza căruia se observă o creştere la nivelul
cheltuielilor pentru protecţia aerului de 20,42% ; pentru epurarea apeloruzate de 33,30% iar pentru gospodărirea deşeurilor de 49,95%.
Tabelul 5.8Cheltuielile sectorului de mediu în România, defalcate
pe factori de mediu, perioada 1994 – 2000mld. lei (preţuri curente)
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Protec ţ ia aerului 34 74 138 163 402 525 694 Epurarea apelor uzate 113 239 402 725 1.754 2.745 3.763
Gospod ărirea de şeurilor 48 94 183 314 900 1.525 2.397 Îmbunăt ăţ irea calit ăţ ii solului şi apelor subterane
12 41 81 82 176 222 306
Zgomot şi vibra ţ ii 1,5 0,6 0,9 3 4 11 7 Biodiversitate şi conservarea peisajului
13 28 93 144 257 357 461
Cercetare şi dezvoltare 7 17 25 25 79 189 150 Alte activit ăţ i 9,5 23,4 33,1 40 90 136 204Total 238 517 956 1.496 3.662 5.710 7.982
Sursa: wwwwww..mmaappppmm..rroo
http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
19/51
Reducerea accentuată a ponderii investiţiilor în cheltuielile totale de
mediu, cumulată cu un grad mare de uzur ă a instalaţiilor şi sistemelor de
protecţie a mediului achiziţionate în anii anteriori şi lipsa resurselor
financiare necesare realizării reparaţiilor corespunzătoare acestora, indică existenţa unor riscuri ridicate de poluare.
Dacă analizăm modul de repartizare a cheltuielilor totale pentru
protecţia mediului pe măsuri şi categorii, în perioada 1994-2000, observăm
că s-a redus ponderea cheltuielilor pentru administrarea generală a mediului,
a cheltuielilor destinate activităţii de cercetare, dezvoltare, instruire;
direcţionarea sumelor destinate prevenirii şi combaterii poluării pentru
cheltuieli curente tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor destinate
recuper ării deşeurilor .
Ca modalităţi de acoperire a cheltuielilor de mediu, în perioada
menţionată, acestea au fost următoarele (tabelul 5.9):
Bugetul de stat
Credite externe
bugetul agenţilor economici
alte surse ( bugetul local , etc).
Tabelul 5.9CChheellttuuiieelliillee sseeccttoorruulluuii ddee mmeeddiiuu î î nn R R oommâânniiaa,, ppeerriiooaaddaa 11999944 – – 22000000
mld. lei (cheltuieli curente)
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Bugetul de stat 58 167 302 514 1.248 1.880 2.084 Bugetul agen ţ iloreconomici
din care:
180 350 652 966 2.265 3.626 5.845
-credite externe 0 0 2 16 105 151 138 Alte surse 0 0 0 0 44 53 53Total 238 517 956 1.496 3.662 5.710 7.982
Sursa: Institutul Naţional pentru Studii Economice şi Statistică, anuare statistice
Raportate la un locuitor, cheltuielile de protecţie a mediuuli în anul
2000, se ridică la cca. 400.000 lei/loc/an , respectiv 19,8 euro/loc /an .Pentru
a face o comparaţie, prezentăm în tabelul 5.10 o serie de indicatori specifici
privind cheltuielile de protecţie a mediului din ţări candidate la aderare.
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
20/51
Tabelul 5.10
Cheltuieli pentru protecţia mediului în ţări candidate la aderare,anul 2000
Ţara Cheltuieli totalede mediu(milioane euro)
Procente dinPIB (%) Cheltuieli demediu / locuitor(euro/loc)
Polonia 3600 2,47 93Ungaria 735 1,63 73Cehia11 747 1,58 72,5România 445 1,12 19,8Bulgaria 127 1,06 15,5
Lituania 50 0,52 13,5Sursa: EUROSTAT, 2002
Ţările candidate, printre care şi ţara noastr ă, se află în prezent în plin
proces de aproximare cu legislaţia europeană, cheltuielile fiind destul de
costisitoare12.
În ţările membre ale Uniunii Europene, cheltuielile pentru protecţia
mediului au valori mult mai ridicate decât în ţările candidate la aderare, de
multe ori sumele alocate sunt de câteva ori mai mari, aşa cum se poateobserva şi din tabelul 5.11
Tabelul 5.11
Cheltuieli pentru protecţia mediului în ţări membreale Uniunii Europene, în anul 2000
Ţara Cheltuieli totalede mediu
(milioane euro)
Procente dinPIB (%)
Cheltuieli demediu / locuitor
(euro/loc)
Olanda 6200 1,66 392Franţa 21200 1,57 359Germania 19100 0,97 233Belgia 2200 1,02 216
11 pentru Cehia s-au prezentat numai cheltuielile cu investiţiile12
potrivit estimărilor f ăcute de Direcţia Generală de mediu a Uniunii Europene , costuriletotale pentru conformarea cu reglementările de mediu ale Uniunii Europene pe ansamblulţărilor candidate este de cca. 100 miliarde euro
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
21/51
Ţara Cheltuieli totalede mediu
(milioane euro)
Procente dinPIB (%)
Cheltuieli demediu / locuitor
(euro/loc)
Portugalia 1170 1,1 117Grecia 1000 0,86 96
Sursa: EUROSTAT, 2002
În perioada 2001 – 2006, în România, fondurile alocate pentru
mediu sunt acoperite din bugetul de stat, credite externe, sume alocate din
venituri extrabugetare şi din fonduri externe nerambursabile. În tabelul 5.12
prezentăm fondurile alocate pe surse şi pe titluri de cheltuieli pe anii 2001-
2006.
Tabelul 5.12
Sinteza fondurilor alocate pe surse cheltuieli, 2001-2006 mld. lei
Nr.crt.
Indicator 2001realizări
2002program
2003propu-
neri
2003/2002
2004estimare
2005estimare
2006estimare
1. Bugetulde stat
1.716,5 2.954,4 3.061,9 103,64
3.453,5 3.743,4 3.869,0
2. Crediteexterne
1.631,7 1.319,2 771,9 58,51 551,9 387,9 210,2
3. Venituriproprii
0 1.500 0 0 0 0 0
4. Fonduriexternenerambursabile
0 338,2 343,0 101,45
580,2 0 0
5. TOTAL 3348,2 4.751,6 4.176,8 4.585,6 4.131,3 4.079,2Sursa: Bugetul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, 2001-2006
În România, se acordă subvenţii pentru acţiuni de ecologizare:valorificarea cenuşilor de pirită, eliminarea factorilor de risc generaţi de
producţia de energie nuclear – electrică şi producţia de plumb. Cuantumul
acestor ajutoare se situează la nivelul anilor 1997 – 1999 la 0,4 – 0,5% din
totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucr ătoare. Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor a raportat că nu au mai fost acordate ajutoare
de stat pentru protecţia mediului în perioada 1996 – 1999 şi în măsura în
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
22/51
care vor fi identificate ulterior astfel de ajutoare, acestea vor fi raportate şi
incluse în inventar în anii următori.
În tabelul 5.13 prezentăm ajutorul de stat acordat în perioada 1997 –
2000 pentru mediu:Tabelul 5.13
Ajutoarele de stat pentru mediu, în perioada 1997 - 2000 mil. lei
Subven ţ iialoca ţ ii
primite,
dobânzi
Reduceri şiscutiri de la
plata
obliga ţ iilor fiscale
Participarea
cu capital a
statului
Dobânzi
la
creditele
bugetare
Total scutiri
şi reduceride la plata
major ărilor
Garan ţ iiacordate
de stat
Ajutor total
1997 1.599.143,
1
21,4 240.186 956.145 18.029,5 755.444 3.568.969
1998 733.971,2 52.668,6 22.695,8 13.491,1 822.826,71999 126.049,2 333 110.231,3 194.581,3 138.191,3 134.240,8 1.838.006,92000 104.519,6 233.578,2 13.360,4 22.466,0 373.924,2
Sursa: www.oficiulconcurentei.ro
Se constată, din analiza datelor din tabel, că ajutorul de stat pentru
mediu îmbracă, în cei trei ani analizaţi, numai forma subvenţiilor şi a
alocaţiilor. Comparativ cu agricultura, care primeşte ca ajutor de stat
reduceri şi scutiri de la plata obligaţiilor fiscale, garanţii acordate de stat,ajutorul acordat mediului este foarte mic, ponderea acestuia în totalul
ajutorului acordat fiind doar de 0,1%.
Conform datelor oficiale, în anul 2000, ajutorul de stat pentru mediu
a fost de 18696,2 mii euro, respectiv 373.924,2 mil. Lei .
Consiliul Concurenţei13, în conformitate cu cerinţele de aderare ale
României la Uniunea Europeană, a adoptat Regulamentul cu privire la
ajutorul de stat pentru protecţia mediului14. Prin acest regulament sunt
stabilite principiile acordării ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului,condiţii de autorizare a ajutoarelor precum şi tipurile de ajutoare ce pot fi
acordate.
În prezent, eficienţa scăzută în utilizarea factorilor de mediu,încurajată de preţurile scăzute în care nu au fost incluse şi costurile de
mediu, reprezintă o cauză major ă a prejudiciilor aduse mediului. În acelaşi
13
conform legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat , publicată în MO nr. 370/03.08.199914 Regulamentul din 10 mai 2002 cu privire la ajutorul de stat pentru protecţia mediului , publicat în MO nr.470 /2 iulie 2002
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
23/51
timp, nivelul redus al investiţiilor, în termeni cantitativi dar şi calitativi în
domeniul infrastructurii de mediu, dar şi regimul permisiv al aplicării
standardelor de mediu impuse prin legislaţia naţională, au dus la mărirea
acestei diferenţe .Rezultatele preliminare ale proiectelor finanţate de Comisia
Europeană, în cadrul cărora au fost evaluate progresele înregistrate în
aplicarea legislaţiei de mediu au ar ătat că implementarea acquis-ului
comunitar va solicita investiţii substanţiale, astfel încât acesta să fie
dependent de dezvoltarea economică de ansamblu a României.
Investiţiile trebuie să conducă la o atingere graduală a standardelor
de mediu cerute de prevederile Uniunii Europene, acestea revenind în cea
mai mare parte în sarcina sectorului public ( al municipalităţilor ) şi
apreciem că vor constitui o povar ă grea pentru finanţele publice.
5.2 Organisme cu atribuţii în domeniul protecţiei
mediului
Încercarea de a implementa politica dezvoltării durabile în toate
strategiile este esenţială pentru ca România să se integreze şi să r ăspundă
exigenţelor impuse de Uniunea Europeană.
Potrivit prevederilor legale15, autorităţile responsabile cu protecţia
mediului sunt “autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi agenţile sale
locale”.
Autoritatea centrală este Ministerul Apelor şi Protec ţ iei Mediului (MAPM) şi la nivel local, Inspectoratele pentru Protecţia Mediului.
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului16 este persoană juridică,
subordonată Guvernului, ce are următoarele r ăspunderi principale: puterede decizie în domeniul apelor şi protecţiei mediului la nivel naţional;
15 Legea protecţiei mediului , op. cit.16 Hotărâre nr. 17/04 .01.2001 privind funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei
Mediului, publicată în MO. Nr. 14/10.01.2001
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
24/51
elaborează strategia şi reglementările specifice pentru dezvoltarea şi
armonizarea acestor activităţi în cadrul general al politicii Guvernului şi
coordonarea implementării strategiei Guvernului în zonele interesate,
îndeplinindu-şi rolul ca autoritate de stat pentru sinteză, coordonare şicontrol în aceste domenii.
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului17 coordonează procesul
dezvoltării şi promovării actelor legale care armonizează legislaţia naţională
cu acquis-ul comunitar, implementarea strategiilor sectoriale şi ale strategiei
de protecţie a mediului pe termen scurt şi mediu (2002 - 2004). El este
r ăspunzător pentru dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu generale,
pentru monitorizarea şi controlul implementării lor în domeniul apelor şi
protecţiei mediului, colectează informaţii asupra stării mediului şi le face
cunoscute colectivităţii .
România dispune de un sistem descentralizat de protecţie a mediului,
existând 42 de Inspectorate locale de Protecţie a Mediului (IPM)
subordonate ministerului. Din cele 42, 41 sunt localizate în judeţele
respective şi ultimul acoper ă municipiul Bucureşti. O altă unitate
subordonată MAPM este Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării.
Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului controlează întregmanagementul dezvoltării durabile, creând un Consiliu Naţional pentru
Mediu şi Dezvoltare Durabilă18 dar acesta nu funcţionează încă. Toate
autorităţile administraţiei centrale sunt reprezentate în acest consiliu care
este deschis, de asemenea, organizaţiilor şi instituţiilor din afara aparatului
de stat, forurilor academice şi altor organizaţii, inclusiv sectorului privat,
care sunt interesate de dezvoltarea socială şi economică naţională.
Mandatul consiliului este: să promoveze îndeplinirea obiectivelorAgendei 21 pe plan naţional prin elaborarea şi implementarea unor planuri
ale Agendei 21 la nivel local şi naţional, coordonate de Centrul Naţional
pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) ca agenţie executivă a Programului
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România; să fie un promotor şi o
17 Hotărâre nr. 17/04 .01.2001 privind funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei
Mediului, op. cit.18 Legea nr. 158/20.10.1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentrumediu şi dezvoltare durabilă, publicată în MO nr. 513/22.11.1999
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
25/51
garanţie a schimbării în sensul dezvoltării durabile, realizând dialogul între
autorităţi şi societatea civilă. Pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei
Mediului, fiecare minister este obligat să pună bazele propriului său
management ecologic şi să dezvolte strategii ecologice relevante, MAPMacţionând ca o autoritate de supervizare.
În prezent, Ministerul Sănătăţii şi Familiei 19(MSF) colaborează la
legislaţia protecţiei aerului şi defineşte standardele calităţii aerului cu
ajutorul Institutului pentru Standardizare (IRS).
Institutul pentru Sănătate Publică subordonat MSF, este r ăspunzător
pentru monitorizarea calităţii aerului, în principal la locul de muncă (în
locuri închise), şi în acelaşi timp are o reţea de monitorizare a aerului în
zonele deschise.
Ministerul Lucr ărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţelor acoper ă
planificarea în teritoriu (încă din 2001) fiind r ăspunzător pentru dezvoltarea
politicilor şi legislaţiile legate de emisiile în aer ale mijloacelor de transport.
Ministerul Industriei şi Resurselor r ăspunde de politica şi legislaţia
asupra calităţii carburanţilor, dar nu are nici o r ăspundere pentru stabilirea
standardelor tehnice. Ministerul poate, de asemenea, să cear ă IRS să
dezvolte standarde într-un domeniu particul, dar nu-l poate obliga să facă acest lucru. În general, IRS elaborează un standard tehnic, la presiunea
sectorului industrial interesat. Ministerul nu are nici o putere legală să-i
monitorizeze emisiile, dar a cerut Inspectoratelor de Protecţie a Mediului, la
nivel local, să introducă cerinţe pentru automonitorizarea emisiilor, în aer şi
apă, în limitele admise industriei.
Ministerului Industriei şi Resurselor are r ăspunderea să introducă
taxe pe conţinutul de sulfur ă din carburanţi şi conţinutul de plumb din benzină; ministerul a realizat, de asemenea, un plan pentru a elimina
benzina cu plumb şi va transpune Directiva asupra emisiilor de zgomot în
mediu utilizând echipament de folosit în spaţii deschise în cooperare cu
MAPM.
19 Ordin comun nr.272/65 din 02.04.2002 al MAPM şi al MSF, privind elaborarea şireactualizarea planurilor locale de acţiune pentru sănătate în relaţie cu mediul, publicatîn MO. Nr. 240/10.04.2002
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
26/51
Ministerul Administraţiei Publice derulează, cu asistenţa şi
aprobarea MAPM programe de restructurare, în conformitate cu Strategia
Naţională de Mediu şi politicile de mediu, şi acordă asistenţă agenţilor
economici subordonaţi în implementarea programelor de armonizare şiimplementare a normelor şi reglementărilor specifice domeniului de
activitate de protecţie a mediului.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) asigur ă adaptarea
planurilor de educaţie la toate nivelurile, cu scopul de a introduce cunoştinţe
asupra noţiunilor şi principiilor de ecologie şi protecţia mediului, de a
asigura gradul de conştiinţă, educaţie şi pregătire în domeniul protecţiei
mediului. De asemenea, MEC promovează teme de studiu şi programe de
cercetare care r ăspund setului de priorităţi stabilite de autoritatea centrală de
protecţie a mediului.
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi MAPM
supervizează şi controlează punerea în practică a regulilor privind folosirea
îngr ăşămintelor naturale şi chimice şi protecţia pădurilor.
Ministerul Turismului şi Ministerul Tineretului şi Sportului
derulează programe educaţionale în scopul de a forma o atitudine
responsabilă privind mediul şi pentru a încuraja aplicarea principiilorecoturismului.
Ministerul de Interne susţine MAPM în acţiunile sale de control.
Ministerul Apăr ării Naţionale derulează norme şi linii directoare
specifice conform legislaţiei interne şi în armonizare cu principiile ecologice
pentru protecţia mediului, pentru rezultatele activităţii sale.
Planul Naţional pentru Mediu (PNAM) impune colaborarea privind
protecţia mediului între toate ministerele şi instituţiile responsabile şicuprinde priorităţi pentru toate sectoarele economice (transport, agricultur ă
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
27/51
şi industrie). MAPM prezidează Comitetul Interministerial care
coordonează PNAM şi va determina priorităţile pentru finanţarea fondului
de mediu.
5.3 Caracteristici ale politicii de mediu
5.3.1 Politica de mediu în domeniul atmosferei
Cu privire la aspectele de mediu privind atmosfera, precizăm că,
începând cu anul 1989, emisiile în aer din România au scăzut considerabil.
Astfel, emisiile poluanţilor majori obişnuiţi ai aerului (SOx, NOx, NH3,PM, VOC) din surse staţionare au scăzut cu circa 40% şi cele din surse
mobile cu circa 20%, iar emisiile de SO surse staţionare au scăzut cu 32%,
NOx cu 51%, CO cu 23% 20.
Motivul ce a stat la baza acestei tendinţe este recesiunea care a urmat
schimbărilor politice din 1989 şi care s-a soldat cu scăderea producţiei
industriale. Indicatorii şi evoluţia producţiei industriale, în perioada 1996-
2000, este prezentată în tabelul 5.14 (anul 1995 este considerat an de bază)şi în figura 5.6 .
Tabelul 5.14
Principalii indicatori ai producţiei industriale, în perioada 1996-2000 1995 = 100
Activitatea economică 1996 1997 1998 1999 2000
TOTAL
Industria extractivă , din care:- Extrac ţ ia şi prepararea cărbunelui- Extrac ţ ia petrolului şi a gazelor naturale Industria prelucr ătoare Energie electrică şi termică , gaze şi apă
106,3101,3105,7100,1
107,9100,8
98,694,985,798,1
100,688,6
85,080,765,091,2
86,678,3
83,175,356,887,4
85,674,6
89,980,672,187,6
92,681,6
Sursa: www.ccir.ro
20 www.mappm.ro
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
28/51
0
20
40
60
80
100
120
1996 1997 1998 1999 2000
TOTAL Industria extractiva Industria prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa
Figura 5.7 Evoluţia principalilor indicatori ai producţiei
industriale, în perioada 1996 - 2000
Se constată că pe total, în anul 2000, producţia industrială reprezintă
89,9% din cea a anului 1995 iar diminuările emisiilor poluante s-au realizat
nu din cauza reglementărilor de mediu în vigoare ci, aşa cum spuneam s-au
datorat declinului economic.
Dată fiind structura sectorului industrial românesc (preponderenţaavând-o industria grea) şi existenţa echipamentului şi a tehnologiilor de
producţie învechite, se poate spune că metalurgia feroasă şi neferoasă emite
nivele înalte de metale grele 21. In acest context, pe teritoriul României
avem mai multe zone critice (sub impactul deterior ării stării de calitate a
atmosferei ), din care enumer ăm 22,23:
•
•
Copşa Mică, Zlatna, Baia Mare – zone poluate în special cu metale
grele (cupru, plumb, cadmiu), de sulf şi pulberi în suspensie provenite dinindustria metalurgică neferoasă;
Hunedoara, Călan, Galaţi – zone poluate în special de oxizi de fier,
metale feroase şi pulberi sedimentate provenite din siderurgie;
21 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Strategia de protecţie a mediului publicată cu
sprijinul PHARE, 1996 şi Programul de Guvernare 200122 C. Cămăşoiu , Economia şi sfidarea naturii , Ed. Economică, 1994;23 Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Planul naţional de protecţie a mediului, 1999
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
29/51
•
•
•
Rm. Vâlcea, Oneşti, Săvineşti, Stolnicei, Ploieşti – zone poluate în
special cu acid clorhidric, clor şi compuşi organici volatili proveniţi din
industria chimică şi petrochimică;
Tg. Mureş – zonă poluată în special cu amoniac şi oxizi de azot proveniţi din industria de îngr ăşăminte chimice;
Br ăila, Suceava, Dej, Săvineşti, Borzeşti – zone poluate în special
cu dioxid de sulf, sulfur ă de carbon hidrogen sulfurat, mercaptani provenite
din industria de celuloză, hârtie şi fibre sintetice.
În acelaşi timp, emisii mari de materie organică apar şi de la
extracţia şi procesarea ţiţeiului, din sectorul industriei chimice şi al
industriei extractive a metalelor, unde combinatele metalurgice, reprezintă una dintre cele mai importante surse de poluanţi organici persistenţi
(dioxine, etc). Chiar dacă nu sunt măsurate, cantităţi limitate de substanţe
similare pot fi eliberate în aer de la siturile deschise (în aer liber)
necontrolate ale gropilor de incinerare a gunoiului.
Şi emisiile de plumb de la sursele mobile au scăzut cu 17% (în
perioada 1989 – 1997), ca urmare a introducerii benzinei f ăr ă plumb 24.
Totuşi, limitele de plumb în aer, stabilite de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, au fost depăşite în diferite zone rezidenţiale. Supraveghereacalităţii aerului a înregistrat o îmbunătăţire în anul 2001 comparativ cu anul
2000, prin creşterea numărului de staţii de supraveghere, pe de o parte, şi
prin diversificarea indicatorilor monitorizaţi la o singur ă staţie.
În anii 2001 şi 2002 calitatea aerului s-a încadrat în limitele
admise25, situaţie reflectată de valorile concentraţiilor de poluanţi
monitorizaţi de către Inspectoratele Teritoriale de Protecţie a Mediului.
Comparativ cu acelaşi interval de timp al anului 2000, s-a constatat oîmbunătăţire a calităţii aerului în cea mai mare parte a ţării.
În anul 2000, au avut loc mai multe accidente de mediu în România,
dar cel mai grav a fost scurgerea de cianuri de la Baia Mare, care a cauzat
24 www.mappm.ro25 www.mappm.ro
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
30/51
poluare transfrontier ă considerabilă. Ca r ăspuns, s-a organizat o misiune de
evaluare rapidă internaţională în România, Ungaria şi Iugoslavia.
Misiunea a oferit o descriere amănunţită a pieţei, cauzele sale şi
implicaţiile sale asupra mediului. Recomandările sale au inclus un risc viitorşi o evaluare a impactului de mediu a industriei regionale, o planificare de
urgenţă şi cooperare internaţională crescută pentru prevenirea şi reacţia la
urgenţe (figura 5.8).
1995 1996 1997 1998 1999 2000Baia Mare Copşa Mică Mediaş
120
100
80
Figura 5.8Frecvenţa de depăşire a CMA (%) pentru plumb
În cazul accidentului de la Baia Mare, sistemul de preavertizareimplementat prin Convenţia privind Cooperarea pentru Protecţia şi
Utilizarea Durabilă a Dunării 26, a fost folosită pentru a anunţa autorităţile
din josul fluviului.
După anul 1989, datorită reducerii activităţii agenţilor economici şi
prin demararea unor programe de reducere a emisiilor s-au diminuat şi
emisiile de gaze cu efect de ser ă, evoluţia acestora fiind redată în figura 5.9.
26 Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea ,adoptată la Sofia în 1994 şi ratificată prin legea nr .14/1995
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
31/51
146.2138.3130.8135.6
172.5194.8
125.6
0
50
100
150
200
250
1989 1990 1991 1994 1995 1999 2000
Emisii CO2
Sursa: wwwwww..mmaappppmm..rroo
Figura 5.9 Emisiile de CO2 în România, în perioada 1989 – 2000
Deoarece nivelul poluării aerului r ămâne ridicat în numeroase oraşe
din România s-a constatat că acesta afectează starea de sănătate a populaţiei, prin creşterea numărului de boli respiratorii cronice şi acute dar duce şi la
creşterea mortalităţii.
Pentru a se cunoaşte concentraţia de poluanţi ai aerului, în România
se realizează măsur ători ale concentraţiilor de substanţe nocive, în
conformitate cu protocolul standardizat şi prin utilizarea programului de
asigurarea a calităţii aerului, CESAR .
În tabelul 5.15 redăm rezultatele măsur ătorilor realizate cu aceleaşi
metode, în aceeaşi perioadă, atât în România cât şi în alte centre de studiidin Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Republica Slovacă.
http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/http://www.mappm.ro/
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
32/51
Tabelul 5.15
Concentraţia de poluanţi ai aerului măsurată prin programul CESAR,
în diferite zone
Oraş PM*10 PM*2.5 SO2 NO2Bucureşti 93 53 7 20Baia Mare 73 41 17 15Ploieşti 79 56 16 22Târgu Mureş 88 62 - 12Alte ţări ( min-max)
41 – 93 29 - 67 11 - 155 6 – 66
Sursa: Studiul Central European privind poluarea aerului şi sănătatea căilor
respiratorii , rezultate iulie 1997
*reprezintă particule în materie
Se poate observa că poluarea cu particule în materia a fost mai
ridicată în oraşele româneşti în comparaţie cu alte oraşe cuprinse în studiu
dar şi comparativ cu valoarea limită curentă în Uniunea Europeană (pentru
PM10 - 40µg/m3). Asemenea niveluri ridicate sunt îngrijorătoare pentrusănătate deoarece pot duce la apariţia unor grave probleme de sănătate.
Spre deosebire de poluarea cu particule, nivelul poluanţilor gazoşi afost mai scăzut în oraşele româneşti. Pentru a putea trage o concluzie, în
anul 2000, s-a realizat în Bucureşti un studiu cu privire la expunerea
populaţiei la poluarea aerului cu particule în suspensie. S-a constatat că
nivelurile măsurate au fost cuprinse între 200 - 400µg/m3 pentru particulele
în suspensie şi 50 – 90 µg/m3, pentru NO2, ceea ce demonstrează încă o
dată, dacă mai era nevoie că populaţia este expusă la riscuri mari, datorită
poluării foarte mari .
Dacă studiem şi măsur ăm concentraţia de plumb în atmosfer ă 27, se
poate observa că este depăşit nivelul de poluare, f ăr ă a exista şi o tendinţă de
diminuare a acestuia. Expunerea ridicată la plumb a populaţiei a fost
confirmată de rezultatele studiului realizat pe copiii cu vârste între 1 – 7 ani
în Bucureşti. Studiul28 a demonstrat că nivelul plumbului în sânge depăşea
27
Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei, publicată în MO. Nr. 773/04.12.200128 www.apmbm.ro
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
33/51
100µg/l la 585 dintre copii, iar la 12% din cazuri era cuprins între 200 - 440
µg/l, nivel ce este îngrijor ător pentru sănătate şi indică faptul că dezvoltarea
psiho-neuro- comportamentală poate fi afectată serios de această expunere.
Alte studii au relevat niveluri ridicate de expunere la plumb pentru populaţia din oraşe foarte poluate precum Baia Mare, Copşa – Mică şi
Zlatna. Astfel, un studiu realizat de Centrul Medical de la Cluj-Napoca la
copiii de vârstă şcolar ă din Copşa- Mică, în anul 1993, a ar ătat că nivelul
plumbului depăşea 300µg/l la 85% dintre copii, iar în 7% din cazuri depăşea
700µg/l.
Aceste studii au determinat autorităţile să ia măsuri pentru reducerea
expunerii, îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare a calităţii aerului dar şi
informarea populaţiei privind evitarea expunerii . Măsurile întreprinse au
dus la o reducere a nivelului mediu de plumb la 25% dintre copii. Campanii
similare s-au realizat şi în alte oraşe, dar rezultatele nu au fost evaluate.
Pentru viitor este dificil să facem afirmaţii deoarece lipsa datelor cu
privire la concentraţia de plumb în mediul ambiant şi nivelul de expunere a
populaţie nu permit avansarea acestora.
Aşa cum menţionam, în 1997, la Kyoto,în Japonia, 161 de ţări au
finalizat un acord denumit “Protocolul de la Kyoto”, protocol care stabileştetermenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determină efectul de
ser ă şi exprimă dorinţa ca până în anul 2012, cantitatea medie de gaze cu
efect de ser ă (principalele şase gaze) să fie reduse cu 5,2% sub nivelul
înregistrat în anul 1990.
Principalele măsuri ce trebuie luate de România pentruatingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt 29:
industria va trebui să devină mult mai eficientă din punct de vedereal consumului de energie, trecând de la utilizarea combustibililor fosili
bogaţi în carbon (cărbune), la combustibili săraci în carbon sau la
combustibili alternativi;
29 România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin legea pentru ratificarea Protocolului de laKyoto la Convenţia – Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la11 dec.1979, nr.3/2001 , publicată în MO. Nr.80/16.02.2001
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
34/51
industria energetică, de la extracţie şi până la consum, trebuie
restructurată astfel încât să devină eficientă şi mai puţin poluantă;
transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante
şi cu consumuri reduse; construc ţ iile să fie eficiente energetic şi să tindă spre utilizarea
surselor de energie regenerabile;
echipamentel e şi produsele să fie din cele cu consum redus de
energie;
pădurile vor fi protejate şi chiar vor fi extinse.
România este semnatara Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru
Schimbări Climatice30, care au ca principal obiectiv stabilirea concentraţiilor
de gaze cu efect de ser ă în atmosfer ă, la un nivel care să prevină orice
dereglare antropogenică a sistemului climatic.
În noiembrie 1996, a fost înfiinţată Comisia Naţională pentru
Schimbări Climatice31, care activează în cadrul Ministerului Apelor şi
Protecţiei Mediului. Conform convenţiei, România a hotărât reducerea
emisiilor în anul 2000 la nivelul anului de referinţă 1989.
România, ca parte semnatar ă a convenţiei, a fost prezentă şi la
negocierilor de la Berlin, în 1995, când s-a convenit stabilizarea emisiilorde gaze cu efect de ser ă, în anul 2000 la nivelul anului 1989 şi s-au fixat
obiectivele pe termen mediu şi lung şi la Kyoto, în 1997, când s-au stabilit
concret şi mijloacele de realizare a obiectivelor.
Dintre poluanţii reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto, în
România se inventariaz ă următoarele emisii de gaze cu efect de ser ă :
dioxidul de carbon, oxizi de azot şi metan, urmând ca în perspectivă să se
inventarieze şi celelalte gaze prevăzute în protocol (hidrocarburi florurate, per fluorocarburi şi hexafluorura de sulf).
Emisia de dioxid de carbon, în anul 1989 a fost de 194.826 Gg
(considerată valoarea de referinţă), iar la nivelul anului 1994 de 125.597 Gg,urmând ca inventarul la zi pentru gazele cu efect de ser ă să fie reactualizat şi
30 Convenţia Cadru s-a adoptat la Rio de Janeiro în 1992 şi a fost ratificată prin legea
nr.24/1994, publicată în MO. Nr.199/08.02.199431 Hotărârea nr. 1275/1996 privind înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru SchimbăriClimatice, publicată în MO. Nr. 326/06.12.1996
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
35/51
validat în cursul anului 2001, din perspectiva noului sistem de raportare a
datelor (tabelul 5.16).
Tabelul 5.16
Prognoza emisiilor unor gaze cu efect de seră (Gg CO2 echivalent/an) Scenariul de
referin ţă 2000 2005 2010
Emisii totale de
CO2
162.334,8 187.794,0 228.535,7
Emisii totale de
CH 4
33.531,0 36.740,0 43.125,0
Emisii totale de
N 2O
8.480,0 10.240,0 12.704,0
Emisii totale 204.345,8 234.774,0 284.364,7Scenariulminim
Emisii totale de
CO2
158.445,9 178.926,0 201.447,5
Emisii totale de
CH 4
33.445,0 33.712,0 36.368,0
Emisii totale de
N 2O
81.280 9.024,0 10.112,0
Emisii totale 200.018,9 221.662,0 247.927,5Scenariulmaxim
Emisii totale de
CO2
150.807,9 156.432,0 167.655,5
Emisii totale de
CH 4
32.879,0 32.164,0 32.227,0
Emisii totale de N 2O
7.744,0 7.904,0 8.256,0
Emisii totale 191.430,9 196.500,0 209.138,5Sursa: www.mappm.ro
La nivelul Comisiei Europene este analizată importanţa economică
care ar apărea dacă s-ar utiliza un sistem comunitar de schimb pentru
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
36/51
drepturile de emisie, între statele membre 32. În România, sursele poluante
majore sunt încă în funcţiune, atingând niveluri critice cu impact economic,
social şi ecologic. După anul 1999, emisiile gazelor cu efect de ser ă sunt în
scădere nu numai datorită reducerii activităţii industriale, dar şi în special,implementării programelor de reducere a emisiilor. România însăşi s-a
angajat pentru o reducere de 8% a emisiilor în perioada 2008 – 2012,
comparativ cu anul de referinţă 1989. România are un potenţial considerabil
pentru proiecte în cadrul implementării comune, conform previziunilor
specialiştilor, va fi posibil să se realizeze, cel puţin, o reducere mai mare de
6% a emisiilor de gaze cu efect de ser ă pentru angajamentul României de
8%.
Anul 1999 a fost important în privinţa situaţiei substanţelor care
depreciază stratul de ozon, datorită îngheţării consumului acestora, în
special pentru hidrocarburi saturate cu cloruri şi fluoruri, la nivelul anilor
1995 – 1997. România s-a angajat pentru o reducere la zero a emisiilor sale
de substanţe care depreciază stratul de ozon în anii 2005 – 2015, iar calitatea
aerului în zonele urbane este cel mai mult afectată de trafic şi activităţi
industriale, cu efecte majore pentru 5 judeţe situate în partea de nord – vest
a ţării, unde concentraţiile maxime admise depăşesc toţi indicatorii decalitate.
Se continuă, de asemenea, implementarea măsurilor stabilite prin
Protocolul de la Kyotto şi prin adoptarea unui set de mecanisme de piaţă,
inclusiv pentru permise transferabile şi pentru aplicarea comună a
prevederilor, în colaborare cu alte ţări.
Folosindu-ne de mecanismul permiselor de comercializare
transferabile, au fost perfectate şi sunt în derulare două proiecte comune: cuOlanda – activităţi comune de implementare a Protocolului de la Kyoto în
vederea reducerii emisiei de dioxid de carbon prin aplicarea unor metode de
economisire a energiei la Rafinăria Rafo – până în anul 2005 (1,85 milioaneguldeni), şi cu Elveţia – pentru îmbunătăţirea randamentului energetic la
două centrale termice, în Buzău şi Paşcani, în urma unui acord semnat la 8
ianuarie 1999 (4 milioane USD).
32La baza analizei se află un proiect realizat de DG Énergie( www.shares-analysis.fhg.de )
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
37/51
Se doreşte implementarea prevederilor Convenţiei privind poluarea
atmosferică transfrontalier ă la lungă distanţă şi protocoalele acesteia pe
termen scurt, România semnând Protocolul asupra poluanţilor organici
persistenţi33
şi Protocolul asupra metalelor grele34
.Obiectivele propuse suntde a reduce consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon cu cel
puţin 50% până în anul 2005, comparativ cu valorile medii de consum din
anii 1995 – 1997: reducerea dioxidului de sulf cu 30%, a dioxidului de azot
cu 20%, amoniacului cu 33% şi a compuşilor organici volatili cu 15% până
în anul 2010, comparativ cu nivelul anului 1990.
România este una dintre ţările care a ratificat Convenţia de la
Aarhus35 cu privire la accesul la informaţie, participarea publicului la luarea
de decizii şi accesul la justiţie în probleme de mediu.
Suplimentar, legea protecţiei mediului are prevederi speciale despre
participarea publicului, a organizaţiilor neguvernamentale, a autorităţilor
locale, a asociaţiilor comerciale, a reprezentanţelor oamenilor de afaceri şi a
industriaşilor, a implicării comunităţilor ştiinţifice în luarea deciziilor
privind mediul. În prezent, prevederile legii române nu include nici o
compensaţie sau alte forme de protecţie a grupurilor profesionale afectate de
poluarea atmosferei.
5.3.2 Politica de mediu în domeniul apelor
În România, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului este
organismul ce se ocupă cu strategia naţională a apei şi cu politica în
domeniul managementului cantitativ şi calitativ al resurselor de apă, iarAdministraţia Naţională Apele Române duce la îndeplinire implementarea
strategiei şi politicii apei la nivel naţional.
33 Convenţia privind poluanţii organici persistenţi adoptată la Stockholm , neratificată 34 au fost adoptate la Stockholm, 2001, dar în prezent nu sunt demarate acţiunile de
ratificare ale acestor convenţii35 Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi
accesul la justiţie pe probleme de mediu, adoptată la Aarhus, 1998 şi ratificată prin legeanr. 86/2000, publicată în MO. nr.224/22.05.2000
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
38/51
Cadrul legal are prevederi generale legate de protecţia resurselor de
apă, stabileşte reguli pentru activităţile economice şi sociale cu impact
asupra mediului, însă actul fundamental privind managementul apei în
România este legea apelor 36
.Obiectivele prevăzute de legea apelor sunt:
•
•
•
•
•
•
•
•
conservarea, dezvoltarea şi protejarea resurselor de apă, ca şiasigurarea fluxului liber de apă;
protejarea împotriva oricărei forme de poluare şi modificare a
caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor lor şi a albiilor sau bazinelor;
refacerea calităţii apelor de suprafaţă şi de adâncime;
conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice;asigurarea proviziei de apă potabilă către populaţie şi reţeaua
publică sanitar ă;
evaluarea complexă a apelor ca resursă economică şi raţionalizarea
şi distribuţia echilibrată a acestei resurse;
prevenirea şi controlul inundaţiilor şi a oricăror fenomene hidro –
meteorologice periculoase;
asigurarea cerinţelor de apă pentru agricultur ă, industrie,
producerea energiei, transporturi.
Calitatea apelor din România este urmărită, conform structurii şi
principiilor metodologice ale Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii
Apelor, care cuprinde cinci subsisteme, din care primele patru se refer ă la
sursele naturale de apă (apele curgătoare de suprafaţă, lacuri naturale şi de
acumulare, ape subterane şi ape marine litorale), iar ultimul la sursele de
poluare a apelor şi la apele uzate.
Faţă de anul 1989, lungimea cursurilor de apă de categoria întâia(ape care pot fi utilizate pentru alimentarea centrelor populate sau pot fi
utilizate la alimentarea fermelor zootehnice şi a păstr ăvăriilor), a crescut de
la 35% la circa 62%, cele de categoria a doua (pentru piscicultur ă, agrement,
urbanistică) s-au menţinut la 25%, constatându-se o amelioare a lungimilor
cursurilor cu ape degradate, în care fauna piscicolă nu se poate dezvolta,
acestea reprezentând numai 7,8% din total (faţă de 22% în anul 1989).
36 Legea apelor nr.107/1996, publicată în MO. Nr. 244 /10.08.1996
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
39/51
În cursul anului 2001, apele au cunoscut o sensibilă îmbunătăţire a
calităţii faţă de anul 2000, datorită condiţiilor impuse prin avizele şi
autorizaţiile de gospodărire a apelor eliberate agenţilor economici, dar şi
datorită funcţionării staţiilor de epurare (figura 5.10).
36,1
63,9
39,6
60,4
44,6
55,6
44,1
55,9
44,8
55,2
44,7
55,3
44,8
55,2
42
58
42
58
0
10
20
30
40
50
60
70
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
functionare necorespunzatoare functionare corespunzatoare
Sursa: www.mappm.ro
Figura 5.10 Situaţia funcţionării staţiilor de epurare
în perioada 1993 – 2001
Faţă de numărul total de 1.445 de staţii de epurare investigate în anul
2001, 607 de staţii, reprezentând circa 42%, au func ţ ionat corespunz ător , iar
restul de 838 staţii, adică circa 58%, necorespunz ător .
Rezultă deci, că sub aspectul funcţionării staţiilor de epurare, situaţia
se menţine şi în anul 2001 destul de critică, raportul dintre situaţiile
corespunzătoare şi cele necorespunzătoare fiind defavorabil primeicategorii.
În concluzie, cota parte din cea mai mare din potenţialul de poluareapar ţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice;
urmează, apoi, agenţii economici din industriile extractivă, metalurgică şi
zootehnie.
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
40/51
Prin reorganizarea Companiei Naţională Apele Române s-a creat
Administraţia Naţională Apele Române37 care urmăreşte starea calităţii
resurselor de apă, dar şi modul de respectare a concentraţiilor de poluanţi. În
cazul în care se constată depăşiri ale concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate, utilizatorii de apă sunt penalizaţi
conform cuantumului prevăzut în tabelul 5.17.
Tabelul 5.17
Penalităţi aplicate utilizatorilor de apă pentru depăşireaconcentraţiei maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate
Nr.
crt.
Nivelul indicatorilor
monitoriza ţ i
U.M. penalit ăţ i (lei/U.M.)
A.
B.
Indicatori chimici generali- materii totale în suspensie(kg.)- cloruri, sulfaţi- azotaţiIndicatori chimici specifici- sulfiţi, fluoruri
100350400
30.000
Sursa: www.mappm.ro
Depăşirea cantităţilor de poluanţi atrage penalizarea, indiferent devaloarea debitului evacuat. Cantitatea de poluanţi evacuată, pentru care seaplică penalităţi, se determină ca produs între diferenţa de concentraţie cucare se depăşeşte limita aprobată a poluanţilor şi volumul evacuat.
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă, la care se constată abateri de la prevederile contractuale. De exemplu, în anul 2001, penalităţile
aplicate au fost în sumă de 34.171 mil. lei, fiind controlate 9.139 unităţi.În scopul participării la finanţarea de investiţii în lucr ări şi măsuri cucontribuţie importantă la îmbunătăţirea asigur ării surselor de apă, la
protecţia calităţii apelor, s-a constituit Fondul Apelor, gestionat prin bugetseparat, elaborat de Administraţia Naţională “Apele Române” şi aprobat deMinisterul Apelor şi Protecţiei Mediului.
37 OUG nr.107/5.09.2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele Române , publicată în MO.nr. 691/20.09.2002
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
41/51
•
•
•
•
•
•
•
•
Fondul apelor este constituit din taxele şi tarifele pentru serviciilede avizare şi autorizare, stabilite conform legii, precum şi din penalităţi.
Fondul apelor, împreună cu alte surse este folosit pentru susţinerea
financiar ă a:sistemului naţional de supraveghere cantitativă şi calitativă aresurselor de apă;
dotării reţelelor de laboratoare şi sistemului operativ decizionalaferent;
participării la realizarea sau modernizarea staţiilor şi instalaţiilor deepurare a apelor uzate;
realizării lucr ărilor privind apărarea de inundaţii, a celor de prevenire şo combatere a calamităţilor naturale datorate excesuluisau lipsei de apă;
dotării sistemului informaţional hidrologic şi operativ decizional îndomeniul gospodăririi apelor;
înlătur ării avariilor sau pentru punerea în siguranţă a construcţiilorhidrotehnice;
acordării bonificaţiilor pentru cei care au rezultate deosebite în
protecţia împotriva epuizării şi degradării resurselor de apă;activităţii Comitetelor de Bazin.
În România, ca instrumente economice, există norme de consum deapă, pe unitate de produs sau pe activitate, norme ce se determină şi seactualizează periodic .
Mecanismul economic unitar38 pentru produsele şi serviciilemanagementului de apă constă în:
- pre ţ uri,- tarife,
- penalit ăţ i şi
- bonifica ţ ii. Pre ţ urile sunt aceleaşi pentru tot teritoriul României, dar difer ă în
funcţie de sursa de apă (râuri interioare, Dunărea, apă subterană) şi de
38 anexa nr.5 din OUG nr.107/05.09.2002 , op. cit.
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
42/51
categoria de utilizatori (industrie, menaje, centrale electrice, agricultur ă,
piscicultur ă).
Tarifele sunt stabilite pe baza unor costuri de emisie privind
poluarea apei, care tinde să reducă substanţele poluante din fluxul de apă înlimita stabilită de lege.
Astfel, tariful ultimului utilizator al furnizării apei este format din:
•
•
•
•
•
•
un tarif al capt ării apei impus pe cantitatea de apă naturală captată
din râuri, inclusiv apa din Dunăre, lacuri şi pânza freatică;
un tarif de evacuare a apei pentru apa menajer ă evacuată în
conducte;
un tarif al consumului apei pentru acoperirea costurilor de operareale companiilor de furnizare a apei.
Cu titlu de exemplu, în tabelul 5.18, prezentăm nivelul de preţ pentru
captarea apei din diverse surse:
Tabelul 5.18
Preţuri indicative pentru captarea apei în anul 2002
Apa captată din râuri interioare- pentru gospodării, industrie şi şeptel: 238.000 lei/1.000 m3;- pentru irigaţii şi crescătorii de peşte: 18000 lei/1.000 m3;- pentru energie electrică: 1000 lei/1.000 m3.
Apa captată din Dunăre- pentru gospodării, industrie, şeptel şi energie electrică: 28000 lei/1.000 m3;- pentru irigaţii şi crescătorii de peşte: 18000 lei/1.000 m3.
Apa captată din pânza freatică - pentru gospodării: 123.000 lei1.000 m3;- pentru irigaţii şi crescătorii de peşte: 18.000 lei/1.000 m3;- pentru şeptel: 156.000 lei/1.000 m3.
Sursa: anexa 6 din OUG nr.107/05.09.2002, op. cit.
Din cele prezentate, rezultă că, costurile captării apei acoper ă toată
apa naturală captată şi revândută în continuare distribuitorilor de apă.
Tarifele pentru evacuarea apei cuprind două componente: un tarif
pentru concentra ţ ii de evacuare între limite şi o penalizare pentru
concentraţii de evacuare excesive. Preţurile rezultate la ultimul utilizator
variază între companiile de furnizare a apei, în funcţie de costul plătit de
aceştia pentru apa naturală, tarifele pentru evacuări, tehnologia de operare a
-
8/17/2019 Tabel Indicatori
43/51
facilităţilor de furnizare a apei, autonomia companiilor de apă individuale şi
nevoia de măsuri de protecţie speciale împotriva inundaţiilor.
Preţurile apei naturale, pe care Administraţia Naţională Apele
Române S.A. le percepe de la companiile locale de furnizare a apei, suntcontrolate de Autoritatea de reglementare, costul ultimului utilizator
incluzând atât preţul brut cât şi costul local, care este decis şi aprobat de
municipalitate, dar cu variaţii în funcţie de felul în care este organizată
compania locală.
Toate costurile pentru captarea şi furnizarea către facilităţile locale,
incluzând protecţia contra inundaţiilor pentru conductele de furnizare ale
Administraţia Naţională Apele Române, sunt suportate de apele române.
Din punctul unde este captată apa naturală, compania locală de furnizare
este responsabilă, din punct de vedere financiar şi operaţional, pentru
operarea, managementul, întreţinerea, starea tehnologică, noile investiţii şi
măsurile de prevenire a inundaţiilor.
Autoritatea de reglementare economică a concesiunii serviciilor
publice de alimentare cu apă şi canalizare, conform contractului de
concesiune a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, va aviza
schimbarea structurii tarifare, dacă propunerea concesionarului demodificare a structurii tarifare respectă următoarele condiţii:
a) 75% din numărul de facturi din ultima lună plătite de clienţi să nu
prevadă o creştere mai mare de 20%, dacă sunt recalculate conform
structurii tarifare propuse;
b) venitul total al concesionarului în ultimele 12 luni să nu crească
cu mai mult de 5%, dacă este recalculat în baza structurii tarifare propuse şi
a consumului facturat în perioada respectivă.De exemplu, în municipiul Ploieşti, tarifele de bază pentru apă
potabilă şi canalizare reprezintă tarifele în vigoare la data de 1 septembrie
top related