capitolul ii pesticidele

8/18/2019 Capitolul II Pesticidele

1/41

CAPITOLUL II

INFLUEN A ÎNGRĂ ĂMINTELOR CHIMICE ASUPRA LEGUMELOR Ț Ș

2.1. Pesticide

2.1.1. Generait!"i

Pesticidele sunt substanţe chimice simple sau complexe, de natură organică, minerală

sau organo-minerală, folosite la combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. Neaplicarea

acestora ar duce, pe plan mondial, pierderi de până la 36 din recolta potenţială! "# din

cau$a bolilor, "% a dăunătorilor şi "& a buruienilor '(a)idescu şi colab., "**#+.

a acelaşi ordin de mărime, 3 din recolta potenţială, s-au apreciat şi pierderile derecoltă din ţara noastră 'tabelul #."+

Ta#e$ 2.1. Pierderie de rec%t! &'( dat%rit! d!$n!t%ri%r) #%i%r *i #$r$ieni%r +n

R%,-nia&a/idesc$ *i c%a#.) 1002(

C$t$ra Pierderi dat%rit! Pierderi

T%ta!$n!t%ri%r %i%r $r$ieni%r

Gr-$ "& "" "# 33

O/! * "& #/Or 3 "# "% #*P%r$,# "% * "3 36Cart%3 " ## %

S3ec! de a4!r "& "& / #/Le5$,e "& " 33P%,i ## #& % %6

6it!7de7/ie "& # "& %T$t$n "& "# "& 3#

F%area s%are$i "& "& "& 3&Le5$,in%ase

8entr$ #%a#e

" "3 "# %3

Pante 3$ra9ere "# / "& #*

0lasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii şi anume! natura organismelor

pe care le combat, natura chimică a produselor, starea fi$ică, modul de acţiune şi toxicitatea.

(upă natura organismelor care le combat, pesticidele se 1mpart 1n! fungicide,

bactericide, )irusicide, insecticide, acaricide, nematocide, rodenticide, moluscide, erbicide.

(upă natura chimică se disting cinci grupe de substanţe! anorganice, organice desinte$ă, organice naturale, organo-minerale şi biologice.

1


2/41


3/41

Ta#e$ 2.2. 6a%ri de re3erin"! 8entr$ reid$$rie de 8esticide din s%$ri &,5:;5 s%

$scat(

en$,irea 6a%ri

N%r,ae

Pra5$ri de aert! Pra5$ri de inter/en"ieF%%sin"!

Sensi#i!

F%%sin"! ,ai

8$"in

sensi#i!

F%%sin"!

sensi#i!

F%%sin"!

,ai 8$"in

sensi#i!


4/41

Pr%d$s$ ai,entaren$,irea La8te Cart%3i Le5$,e Cereae Fr$cte CarneCar#%3$ran &,& &,& &,& &,"& &,& &,&2)< &,& &,& &,& #,&& &,&T &,& &,& &,& &,"& &,#& ,&&

ic%r/%s &, &,& #,&& &,"&iti%car#a,ati &,"& &,& &,#& 3,&&

HCH7i%,erii a=> &,& &,#& &,&3 &,#He8tac%r &,&&6 &,& &, &,#&Lindan &,&" &,& &,& #,&&>ara?$at &,&" &,#& &,& &,"& ,&arati%n &,/& &,& &,&Sinain &,"& &, ,@ine# &,"&@ira, ",&

2.1.>. Ee,ente de 8r%tec"ie a ,$ncii

(atorită gradului ridicat de toxicitate, manipularea şi administrarea pesticidelor

impune cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţie a muncii.

Personalul carte se ocupă cu transportul, depo$itarea şi administrarea pesticidelor

trebuie să fie instruit şi atestat 1n acest scop.

Pesticidele se păstrea$ă 1n maga$ii speciale, fără )ariaţii mari de temperatură şi

umiditate şi cu )entilaţie corespun$ătoare.8ubstanţele inflamabile, se depo$itea$ă 1ntr-o 1ncăpere separată.

2rans)a$area pesticidelor lichide se reali$ea$ă numai cu pompe mecanice.

9ste inter$isă pătrunderea 1n depo$ite cu surse de lumină neproteată 'lămpi de petrol,

felinare, lumânări etc.+.

Eestionarul depo$itului eliberea$ă substanţele pe ba$ă de document scris.

:n campania de administrare a pesticidelor scoaterea substanţelor din depo$it se

reali$ea$ă $ilnic.

Personalul care administrea$ă pesticidele este obligat să poarte costume de protecţie.

Nu se administrea$ă pesticide pe timp de )ânt, pentru a pre)eni contaminarea

lanurilor 1n)ecinate.

Personalul care manipulea$ă pesticide trebuie să efectue$e periodic controlul medical

general.

:n ca$ de intoxicaţii se scoate pacientul din mediul toxic, se spală organele care au

)enit 1n contact cu pesticidul cu o soluţie de bicarbonat de sodiu "&, se scoate echipamentul

de protecţie şi se pro)oacă )oma, dacă pacientul a 1nghiţit produse contaminate cu pesticide.

4


5/41

8e practică la ne)oie, respiraţia artificială şi se spitali$ea$ă, dacă este necesar.

2.1.


6/41

2ratamentele cu sulf se fac când temperatura aerului este cuprinsă 1ntre " şi 3&I0. a

temperaturi mai mici efectul tratamentului este nesemnificati), iar la temperaturi mai mari,

sulful de)ine fitotoxic.

Polisulfura de calciu sau $eama sulfocalcică. 8e obţine prin amestecarea a #, Dg sulf

măcinat cu ", Dg )ar nestins la care se adaugă 3-/ l apă, obţinându-se 1n final "& l soluţie.

Păstrarea se face 1n )ase 1nchise. Pentru a nu )eni 1n contact cu aerul, la suprafaţa soluţiei se

adaugă un strat de ulei.

Jeama sulfocalcică se utili$ea$ă la combaterea acarienilor, a făinării, a rapănului la

măr, 1n concentraţii de # primă)ara şi #& iarna.

Polisulfura de bariu, Ka8x se obţine prin amestecarea mecanică a sulfurii de bariu şi

sulfului şi adaos de apă pentru concentraţii de "-6. 7re acţiune fungicidă, acaricidă şi

insecticidă similară cu $eama sulfocalcică. 2oxicitatea este redusă.

8ulfatul de cupru, 0u8&%. >#& 'piatra )ânătă+, este o sare cristalină de culoare

albastră, solubilă 1n apă. ;eacţia acidă a soluţiei de sulfat de cupru determină un efect

fitotoxic. 8e utili$ea$ă 1n concentraţii de ", la stropirea i)e$ilor, iarna, şi la de$infecţia

solului şi a lemnăriei 1n răsadniţe.

8e foloseşte la prepararea soluţiei bordele$e utili$ată cu succes la pre)enirea manei la

)iţa de )ie, la mei, cartofi, tomate, ceapă. Pe lângă acţiunea fungicidă are şi acţiune

bactericidă. (e regulă, se prepară soluţii 1n care sulfatul de cupru este pre$ent 1n concentraţii

de ", iar oxidul de calciu, de &,. (acă se dispune de )ar stins se adaugă " Dg. 8oluţiile de

sulfat de cupru şi lapte de )ar se prepară separat, după care se amestecă, turnându-se soluţia

de 0u8&% 1n laptele de )ar până la obţinerea concentraţiei dorite. 8e adaugă şi un ade$i)

'aracet, melasă, lapte+ 1n cantitate de "&& g la "&& litri soluţie. 8e obţine 1n final, un sulfat

ba$ic de cupru cu formula generală! 0u8&%.%0u'&>+#.30a'&>+#. ;eacţia acidă a soluţiei se

corectea$ă prin adaos de lapte de )ar, până la obţinerea unui p> slab acid - neutru. a pomi,

iarna, se folosesc concentraţii de 3-.@xiclorura de cupru, pulbere mulabilă cristalină, de culoare )erde, insolubilă 1n apă.

8e comerciali$ea$ă sub di)erse denumiri.. 8oluţiile 1n concentraţie de &,"-&,%& sunt

utili$ate la combaterea manei. 8e poate amesteca cu alte pesticide pentru mărirea spectrului

de combatere. 2oxicitatea este medie '(& F %/&+.

F$n5icide %r5anice

(escoperirea acţiunii anticriptogamice a unor produşi organici de sinte$ă cu acţiunesistemică a contribuit la renunţarea 1n mare parte la utili$area compuşilor anorganici.

6


7/41

7cţiunea sistemică pre$intă o serie de a)antae aduse de faptul că după stropire se

produce o translocare a produsului 1n 1ntreg organismul )egetal, combătându-se şi bolile care

se locali$ea$ă 1n )asele conducătoare şi rădăcini, 1n plus efectul fungicid se prelungeşte mult

timp după stropire. 8unt numeroase produsele organice cu rol fungicid. Pentru uşurinţa

clasificării lor s-a adoptat criteriul compo$iţiei chimice.

0ompuşi organo-metalici! clorura etil - mercurică '0#>#->g-0


8/41

8unt fungice sistemice, de culoare albă. Produsele comerciale cele mai 1ntâlnite sunt!

ita)ax / LP, PG 'carboxina /+, Plant)ax #& 90, 09 'oxicarboxina #&+, Plant)ax /

LP, PG 'oxicarboxina /+, ;idomil # LP, PG 'metaloxil #+, 7pron 3 8(, P28

'metaloxil 3+.

(eri)aţi ftalmici 'dicarboximide+. 8unt produse cu spectru larg de acţiune, utili$ându-

se atât la tratarea seminţelor, fructelor supuse păstrării, cât şi pentru combaterea manei,

manilo$ei, rapănului, putregaiului, cenuşii, făinării. (e regulă, se condiţionea$ă ca pulberi

umectabile din care se prepară soluţii de &,#-&,3. 0ele mai cunoscute produse sunt! captanul

'n-triclormetil-tio- tetrahidroftalmidia+, folpetul 'n-triclormetil-tio-ftalimida+ şi captafolul '-n-

",#.#,#- tetracloretiltio+-tetrahidro-ftalimida.

Produsele comerciale găsite 1n ţara noastră se numesc! 0aptadin & PG 'captan &+,

0aptan & PG 'captan &+, 0aptan & LP, PG 'captan &+, 0aptan & LP, PG 'captan

&+, erpan & PG 'captan &+, Bolpan & PG 'folpet &+, Bolpan & LP 'folpet &+.

;e$ultate bune au dat şi produsele de tip ;o)ral & PG 'iprodion &+ şi 8umilex &

PG 'procimidon &+.

(eri)aţi clorben$enici şi nitroderi)aţi. >exaclorben$en sau hexadrinul.

7re acţiune specifică faţă de mălură. 8e condiţionea$ă ca pulbere pentru tratarea

seminţelor, 1n do$ă de # DgCt.

(inocap 'dinitro-octilfenilcrotonat+ are acţiune pre)enti)ă şi curati)ă faţă de făinare şi

secundară faţă de acarieni. 8e condiţionea$ă ca pulbere umectabilă sau concentrat

emulsionabil.

Produsele comerciale 1ntâlnite se numesc! >exadin P28 #&, respecti) Marathane PG

#.

(ia$ine, deri)aţi heterociclici, tria$oli.

;epre$entanţii acestor grupe sunt! 0hinometionat, 2ridemorf, respecti) 2riadimefon.

0hinometionat - '6 metil-#-axo-",3 ditiolo-%,'b+-chinoxalină. 8e utili$ea$ă 1ncombaterea făinării la pomi şi legume, 1n soluţie de &,&, are o acţiune acaricidă. Produsele

comerciale au denumirea de! orestan PG # sau ilstem 09 #& gCl.

2ridemorf - '#,6 dimetil-%-tridecil morfalina. 8e tratea$ă făinarea cerealelor,

administrându-se &,6 < s.aCha, diluat 1n %&& - 6&& < apă. Produsul comercial cel mai 1ntâlnit

este 0alixin 09 'tridemorf /& gCl+.

2riadimefon - " '%-clorfenoxi+ 3,3-dimetil-"-'"->-",#,% tria$al-"-il+ #- butanona. 9ste

un fungicid sistemic de circulaţie floemică şi xilemică, utili$at 1n concentraţii de &,&-&," la

8


9/41

combaterea făinărilor şi a ruginilor. Produsul comercial poartă denumirea de Ka?leton,

condiţionat ca LP 'PG+ 1n concentraţii de # sau .

(intre aldehide se utili$ea$ă formaldehida '>0>@+, li)rată sub formă de soluţie '3/-

%&+, utili$ată la de$infecţii 1n spaţii 1nchise, sere şi răsadniţe. 8e mai foloseşte la

combaterea tăciunelui $burător al o)ă$ului prin stropirea seminţelor '" lCtona de sămânţă+.

Bormaldehida are şi o acţiune bactericidă.

7ntibioticele se pot utili$a 1n combaterea bacteriilor fitopatogene şi a unor ciuperci

para$ite. 8unt cunoscute! Klasticidina, Eriseoful)ina, Mosugamicina, Piomicina,

7treptomicina, @xitetraciclina, 2richotecina, alidamicina. Pot fi găsite 1n comerţ preparate

de tipul! Marsumin # LP, PG 'Dasugam?cin #+, Masumin 'Dasugam?cin #+, alidacin

38, 08 ')alidamicin 3+.

2.


10/41

Insecticide %r5an%7c%r$rate

eptaclor 09 #&, 09 %&, cu #&-%&& gCl, E %.9ndosulfanul este un insecticid cu spectru larg, acţionea$ă şi ca acaricid.

;emanenţa este mică. 0ombate musculiţa albă, )iermele merelor, păduchii de frun$ă,

gândacul de 0olorado. 8e condiţionea$ă ca pulberi sau ca lichid pentru aplicarea cu )olum

ultraredus. :n ultimul ca$ se utili$ea$ă do$e de # lCha pentru combaterea moliilor strugurilor şi

a cânepii, a afidelor la cereale şi la speciile pomicole.

Produsele găsibile pe piaţa românească poartă numele de! 2hiodan 3 90, 09

'endosulfan 3+. 2hionex 3 90, 09 'endosulfan 3+, 2hionex & LP, PG 'endosulfan&+ şi 2hionex G 'endosulfan #+.

10


11/41

2.


12/41

i,et%at

9ste un produs sistemic cu efect insecticid şi acaricid.

7re un spectru larg de utili$are. 0ombate diferite tipuri de păduchi, acarieni, omi$i,

molii, afide, gândacul de 0olorado, administrat 1n concentraţii de &,"-&,# şi ",-# lCha.

Pentru combaterea gărgăriţei la sfeclă se administrea$ă produsul granulat, 1n do$e de 3&

DgCha.

0el mai cunoscut produs comercial este 8inoratox, condiţionat sub di)erse forme! E,

"&E, 3&09, 309, %&09, &09, cifrele 1nsemnând procentul de dimetoat

M%n%cr%t%3%s 9ste un produs sistemic, cu spectru larg, se absoarbe prin rădăcină şi

frun$e, a)ând acţiune de ingestie faţă de insectele sugătoare şi ro$ătoare, acţiune de contact

asupra acarienilor. 8e administrea$ă 1n concentraţie de &,", re)enind &,6-", lCha.

7dministrat 1n sol, 1n cantitate de 3,-% lCha diluat 1n 6&& litri apă are un efect raticid.

:n concentraţie de &," este folosit pentru combaterea musculiţei albe de seră.

(enumirile comerciale sunt! 7$adrin %&& lClC80 '%&& gCl a$odrin+ şi No)acron %&

L80 '08, %&& gCl monocrotofos+.

Metidati%n

9ste acti) prin contact şi ingestie, cu efect foarte bun asupra musculiţei de seră, a

ploşniţelor cerealelor, gândacului de 0olorado, )iermelui merelor şi a prunelor. 8e

administrea$ă 1n concentraţii de &,&-", fiind foarte toxic. 9ste cunoscut sub numele

comercial de Gltracid, condiţionat ca #& 90 şi %& 90.

2.. Insecticide car#a,ice

0arbamaţii pro)in din aci$ii carbamic, tiocarbamic, ditiocarbamic şi din deri)aţii

carbamici ai ben$imida$olului. 7cţionea$ă 1n mod similar compuşilor organo-fosforici,

inhibând acti)itatea colinestera$ei şi a acetilcolinei.7re acţiune insecticidă, acaricidă şi nematocidă. 9ste granulat, se aplică 1n sol 1n do$e

de #&-3& DgCha. Produsul este foarte toxic, a)ând o durată de acţiune de 3&-"&& $ile. :n plantă

se descompune 1n circa cinci $ile.

Produsul comercial cel mai cunoscut este Baradan, condiţionat ca "&E, 3 82, E,

&& 82, 0arbodan 3 82, (iafuran 3 82 şi %& B2, 2errafuran 3& B8.

Prin contact, ingestie sau acţiune sistemică combate un spectru iarg de la )iermi,

)iespi, molii, până la gândacul de 0olorado. 8e prepară soluţii 1n concentraţii de &,"-&,#.

12


13/41

2oxicitate medie. (urata de acţiune este de / $ile. Produsele comerciale sunt! @litox & PG şi

8e)in LP, PG.

Piri,icar#

9ste un insecticid sistemic de şoc, acţionea$ă prin contact şi inhalaţie asupra afidelor.

8e aplică 1n concentraţii de &,&, a)ând o toxicitate medie. Kendiocarb 'n-metilcarbamat de

#,3-i$opropiliden-dioxifenil+.

8e utili$ea$ă la tratarea seminţei de porumb şi sfeclă 1nainte de semănat pentru a

pre)eni atacul de gărgăriţă, răţişoară, )ierme sârmă. (o$ele sunt de "&-"# DgCt sămânţă.

(enumirea comercială este 8eedox & L.

2.


14/41

9ste un alcaloid extras din specii de Nicotină, ca sulfat de nicotină. 8e pre$intă sub

formă de lichid brun, solubil 1n apă, cu toxicitate ridicată.8e utli$ea$ă la combaterea afidelor.

Ana#asina

7lcaloid extras din 7nabasis aph?iia sub formă de sulfat, a)ând acelaşi spectru de

combatere ca şi nicotină.

7par ca lichide incolore, uleioase, ne)olatile, insolubile 1n apă, solubile 1n sol)enţi

organici. 8unt produse acti)e. 8e condiţionea$ă ca PP, 09, fumigant cu spectru larg. 7re

acţiune rapidă. (o$ele sunt de "& g s.a C"&& m3 ca fumigant sau "# g s.a C"&& < soluţie.

2.0N+ metaboli$at, purtând denumirea de QJ?DlonR sau QGraganR.

9ste un ga$ sub presiune, extrem de toxic şi explo$i). 8-a utili$at rar la de$insecţia spaţiilor

1nchif.e. Nu mai figurea$ă 1n Q0odexul produselor de u$ fitosanitar omologate pentru a fi

utili$ate 1n ;omâniaR.Kromura de metil 0>3Kr 'bromometan+. 8e utili$ea$ă ca fumigant la tratarea solului

1n sere şi a cerealelor 1n depo$ite. Pe lângă acţiunea insecticidă, combate nemato$ii, fungii,

şoarecii. 8e li)rea$ă ca lichid fumigant 1n butelii. :n depo$ite do$a este de 3&-%& gCm3.

Produsul este extrem de toxic.

Bosfura de aluminiu '7


15/41

8ulfura de carbon 08#. ormonii u)enoi$i se folosesc pentru dereglări morfologice la insecte, 1ntrerupându-

le stadiul de de$)oltare.

;epelenţii sunt substanţe respingătoare, cu miros greu, care 1ndepărtea$ă dăunătorii.

2.2.. Acaricide

8unt substanţe utili$ate la combaterea acarienilor 'păianenilor+ din culturile agricoleşi horticole. 7cestea sunt toxice atât pentru ouă, cât şi pentru ar)e şi adulţi. Gnele substanţe

au efect toxic pronunţat numai asupra ouălelor şi ar)elor, iar altele numai pentru adulţi.

(atorită capacităţii de adaptare a acarienilor la unele din substanţele chimice utili$ate 1n

ultimii ani, 1n pre$ent se oroduc acaricide inhibitoare de creştere, care acţionea$ă la ni)elul

formaţiunii scheletice, 1mpiedicând una din etapele formării chitinei.

2.B.1. Car#in%i

ic%3%

15


16/41


17/41

2.2.


18/41


19/41

.mesageri chimicaliR. 7cesta este unul dintre primele studii 1n care s-a intuit fenomenul de

translocare a substanţelor regulatoare de creştere 'Mlingmar- "*66+. :n anul "&, (arWin,

prin experienţa sa clasică asupra coleoptilelor, Phalaris canariensis şi 7)ena sati)a, dă prima

indicaţie despre existenţa unor substanţe care stimulea$ă creşterea.

8fârşitul secolului al X


20/41

(in punct de )edere practic, erbicidele se clasifică după epoca c administrare!

erbicide care se administrea$ă 1nainte de semănat - premerge- erbicide care se aplică 1ntre

perioada de semănat şi cea de răsărire e5! 3 care se aplică după răsărire - postemergente.

(upă tipul de acţiune fi$iologică, erbicidele se 1mpart 1n! erbiace contact, care se

aplică prin stropiri pe plantă şi acţionea$ă 1n principal ntr

asupra locurilor atinse erbicide sistemice, care se absorb de plante prin rădăcini sau

frun$e, circulă 1n sistemele conducătoare 'sunt translocate 1n plantă+ şi acţionea$ă asupra

di)erselor organe )egetale erbicide re$iduale, care se aplică la suprafaţa solului sau se

1ncorporea$ă 1n sol şi nu permit, pentru o oerioadă mai 1ndelungată de timp, creşterea

buruienilor pe suprafaţa tratată.

%. (upă procesele metabolice pe care le blochea$ă pentru a cau$a \noartea plantelor,

erbicidele se clasifică 1n! erbicide ce inhibă respiraţia prin decuplarea fosforilărilor oxidati)e

'există erbicide cum sunt (N@0, dinosebul, oromoxinil, ioxinil, care nu inhibă procesul de

ardere a glucidelor, ci utili$area energiei re$ultate din acest proces+ erbicide care inhibă

fotosinte$a şi oroducerea clorofilei 1n plantă erbicide cu acţiune similară hormonilor )egetali

auxine+ şi erbicide care inhibă germinaţia seminţelor etc. 0u toate acestea, singurul sistem cu

ade)ărat ştiinţific de clasificare, care e)ită confu$iile şi suprapunerilor, este cel ba$at pe

structura chimică a substanţelor folosite ca erbicide.

0ombaterea chimică a buruienilor din culturile agricole se reali$ea$ă cu n grup de

substanţe numite erbicide. 9le grupea$ă 1n funcţie de! natura selecti)ităţii 'fi$iologică,

morfologică, mecanică+, după starea fi$ică 'soluţii, emulsii, pulberi, granule, paste, lichide

pentru aplicarea cu )olum ultraredus+, după modul de acţiune 'de contact sau sistemice+,după

epoca de aplicare 1nainte de răsărirea culturii şi buruienilor - premergente sau după răsărirea

acestora - postemergente+, după modul 1n care blochea$ă procesele metabolice !nhibă reacţia

>ill, perturbând fotosinte$a inhibă respiraţia.


21/41

h3c-ch-o-ch-ch3 i ] o o

^ <

>30 - 0> - @ - 0> - 0>3

etaldehida

Big.


22/41

1n amestec cu # (icamba poartă numele de Kana)el , iar 1n amestec cu

bromoxinil se obţine un produs mai agresi) - KrominalCfax - faţă de buruienile re$istente 1n

cultura de in.

#,%,2 'acidul #,%,-triclorfenoxiacetic+.

@ - 0># - 0@@>

0<

#,%, 2

Big. 30-0>#-0>J- N-0>#-0>#-0>3

&,N -r _N@, <0B 2rifluralin Big. """.%". 2rifluralin

9ste un erbicid selecti) sistemic. 8e aplică 1n sol şi este absorbit pe cale radiculară. 8e

aplică preemergent, 1mpiedică germinarea seminţelor de buruieni şi creşterea radicelelor.

0ombate bine buruienile monocotiledonate. 8e utili$ea$ă 1n do$ă de 3- lCha la soia, floarea-

soarelui, fasole, tomate, ardei, )inete, morco)i, ceapă,)ar$ă. (atorită )olatilităţii sale se

1ncorporea$ă 1n sol. Persistenţa este de %-6 luni. 9ste cunoscut şi sub denumirile de 2reflan,

Blutrix, 2riflurex.(enumirile comerciale comune sunt! (igermin #% 90, 09 'trifuralin #%& gCl+, 9flurin

#% 90, % 90, 2reflan #% 09, % 09, 2rifulex #% 09, % 90, 2riflurom #% 09, 2rifsan #%

90, %& 09.

Kenefin 'n-butil-n-etil-#,6-dinitro-%-trifluoro-metil-anilina+.

>,c - 0>, - N - 0># - 0># - E># - 0>,

N -2 N@,

22


23/41

4 0B3 Kenefin

Big. """.%#. Kenefin

7cţionea$ă ca şi trifluralinul, fiind cunoscut sub numele de Kenfluralin. 8e aplică

preemergent. (istruge monocotiledonatele şi o parte din dicotiledonate, nu are afect asupra

cruciferelor, solanaceelor şi mal)aceelor. (o$a oscilea$ă 1ntre % şi lCha. 8e aplică 1n mod

obişnuit la legume şi trifoi. 9ste )olatil, se 1ncorporea$ă 1n sol la -"& cm. Perioada de

degradare este de %- luni.

(enumirile comerciale sunt! Kalan 09, Kalan " 09, Kenefex şi Kenefex " 09,

toate conţinând "& gCl benfluralin.

30 x

n-g-s-ch#-ch3

C

0> - 0>,

0> - 0># >30 V AA

>30 V C

C #

Kutilat Big.


24/41

Big. G3

0>,

Benmedifan Big. """.%6. Benmedifan(o$ele obişnuite sunt 6 lCha 1n culturile de sfeclă şi căpşuni, după răsărirea

buruienilor.

Produsul comercial se numeşte Ketanal 'fenmedifam "/ gCl+. 8e asocia$ă cu (ual şi

(e)rinal.

olinat 's-etil-n,n hexametilen-tiocarbamat+.

@

>#0 - 0>J - 0># i _ < X N - 0 - 8 - 0#>h#c-ch#-chC

24


25/41

olinat Big. """.%/. olinat

9ste un erbicid sistemic de sol, selecti) pentru ore$, combate numai buruienile

monocotiledonate. 8e aplică 1n sol, 1n do$ă de /- gCl, după care parcelele se inundă. 8ub

formă granulară poate fi aplicat şi postemergent, 1n apă, după răsărirea

ore$ului, când mohorul are /-"# cm 1nălţime.

(enumirile comerciale sunt! olinat E, @rdram 69, /# 09, @redon /

C V

09.

#.*.#.%. (eri)aţi de uree

etobromuron ]n-metil-n-metoxi-n-'%-bromfenil+-ureea.

@

CFV 1l C0>3

Kr-C-N>R0-ZNx0>i

etobromuron Big. """.%. etabromuron

8e aplică 1n sol, 1n cantitate de #-% DgCha, la culturile de tomate, fasole, tutun, a)ând

efect puternic asupra buruienilor dicotiledonate aflate 1n fa$a de răsărire. 7re remanenţă 1n sol

de 3- luni. 2oxicitate medie. 9ste cunoscut sub numele de Patoran o5V7CP,PG.

etoxuron ]n-'3-clor-%-metoxifenil+-n,n-dimetilureea.

etoxurcn

Big. 3

25


26/41

<

cs

0lortoluron Big.


27/41

0<

8ima$in Big. """.#. 8ima$in

Prometrin ]#,%'i$opropilamino+-6-metiltio-",3 tria$in 8e aplică pre - sau

postemergent. 7re un spectru larg de combatere fără a fi acti) faţă de buruienile cu rădăcini

adânci şi perene.9ste a)i$at preemergent pentru! cartof '#- DgCha+, floarea soarelui 1n ben$i

'"-#, DgCha+, ma$ăre, ceapă, arpagic '#-3 DgCha+, bumbac '6- DgCha+ şi postemergent la

morco), ceapă, pătrunel şi ţelină '#-3 DgCha+. Produsul este slab toxic.

,0>, N>-0>`

7 0>s

< N

h3cZs nh-ch

ch3

Prometrin Big. """.3. Prometrin

etribu$in 9ste un produs solubil 1n apă, selecti), sistemic, absorbit prin rădăcini şi

frun$e, inhibă fotosinte$a. 0ombate un număr mare de buruieni mono- şi dicotiledonate. 8e

utili$ea$ă premergent la cartofi '&,/-# DgCha+, soia '&,#-&, DgCha+, la tomate se administrea$ă

şi postemergent, iar la ardei numai postemergent. 9ste cunoscut sub numele de 8encor.

2erbutrin 7re spectru larg de combatere, similar cu prometrinul. 9ste absorbit prin

rădăcini şi frun$e, are o remanenţă de numai "-# luni, fiind slab toxic.

#.*.#.6. 7m ide

7laclor,a-cloro-#,6-dietil-n-'metoxilmetil+-acetanilidă.

ch#-ch3

5 0>, - @ - 0>3 = X0-0>,0<

V #0 T

7lacior Big. """.%. 7lacior

0ombate buruienile monocotiledonate re$istente la tria$ine din culturile de porumb.

8e aplică 1nainte sau imediat după semănat, 1ncorporându-se superficial 1n sol, la #- cm.


28/41

etolaclor, #-etil-6-metil-n'"5metoxi-#metil-etil+cloracet.

0>3

ch3 i

CFF= ch-ch#-o-ch3

= xE-0>#0< 30 - >#0 T

etolaclor Big. """.. etolaclor


29/41


30/41

Pesticidele sunt condiţionate şi comerciali$ate sub formă de produse 1n stare solidă,

lichidă, ga$oasă şi pastă. Pentru a cunoaşte starea lor de agregare şi modul de tratament se

folosesc pe ambalae 1n ţara noastră următoarele prescurtări! PP - pulbere pentru prăfuit P8 -

pulbere solubilă 1n apă P28 - pulbere pentru tratarea uscată a seminţelor PG8 - pulbere

umectabilă pentru tratarea seminţelor 'semiumed+ 80 - suspensie concentrată 8 - produs

solid 'pulberi, tablete+ cu acţiune toxică prin )olatili$are 8; - suspensie pentru aplicarea 1n

)olum redus 8G; - suspensie pentru aplicarea 1n )olum ultraredus LP - Weltable poWer

'pulbere muiabilă+, pentru produse străine G - ultra loW )olum ')olum ultraredus+, pentru

produse străine; - lichid pentru aplicarea 1n )olum redus G; - lichid pentru aplicarea 1n

)olum ultraredus - lichid cu acţiune toxică prin )olatili$are E - granule E( - granule

dispersabile 1n apă E8 - granule solubile 1n apă P7 -pastă 07 -

rerrtrat pentru aplicarea sub formă de aerosoli 09 - concentrat Ws onabil 08 -

concentrat solubil 1n apă - momeală 0 - concentrat

momeli.

8tropirile cu )olum normal 'N+ se fac cu aparatură clasică la presiune Zaă.

obţinându-se picături cu diametrul de %&&-"&& microni. 8unt tcate 1n pomicultură, iarna, cu

un )olum de "&&&-3&& lCha, c1nd se irea$ă practic o 1mbăiere a pomilor. 7plicarea acestui

procedeu 1n timpul r!a!!ei asigură o acoperire a suprafeţelor de &-6&.

8tropirile cu )olum redus ';+ se reali$ea$ă cu autorul unor pompe ! a e sau cu

autorul a)iaţiei, la presiune ridicată, folosindu-se o cantitate Za^ mică de lichid, 1n care s-au

adăugat adu)anţi. Picăturile reali$ate astfel ! a-netrul de "&-3& microni.

Pentru stropirile cu )olum ultraredus 'L;+ pesticidul este condiţionat e special sau

sol)enţi polari, folosindu-se cantităţi mici de diluant. :n urma tip de stropire rămâne practic, o

ceaţă toxică, cu diametrul particulelor Z c de "&& microni.

Pentru a 1nştiinţa beneficiarii asupra gradului de toxicitate a produsului, 4Zbala,

toxicitatea se marchea$ă cu o culoare. 7stfel, produsele din prima !F de toxicitate, care suntextrem de toxice, a)ând (& 'do$a letală, &+ Ziic decât & mgCDg, au marcată culoarea

roşie 'extrem de toxice+.

(& este cantitatea de pesticid, exprimată 1n mg substanţăCDg corp itate )ie, care

administrată pe cale orală la cobaii albi, supuşi 1n prealabil la rost de #% ore, determină

moartea 1n "% $ile a & dintre animalele de rR enţă.

8ubstanţele din grupa a ll-a 'puternic toxice+ au (& cuprins 1ntre & şi ZigCDg şi

marcaul )erde pe ambala. 0uloarea albastră este specifică ranţelor moderat toxice 'grupa alll-a+, care au (& cuprins 1ntre #&" şi [ mgCDg. 'puternic toxice+ &-#&& mgCDg. :n fine,

30


31/41

substanţele din grupa a


32/41

7parent compatibil fi


33/41

Pesticidele circulă prin sol, prin intermediul soluţiei coloidale, odată cu soa

precipitaţiilor, irigaţiilor dar şi prin )olatili$are. 9lu)ierea lor este dependentă ce 1nsuşirile

solului, 1ndeosebi de textură. 9ste pre$entată situaţia unor cesticide 1ntâlnite după o perioadă

de # ani, 1ntr-un cerno$iom, la adâncimea !e aproximati) 3 metri. Procesul degradării

pesticidelor 1n sol este lent şi comportă fie o degradare abiotică 'când rolul principal, re)ine

1nsuşirilor fi$ico- chimice ale solului+ sau o degradare biotică, cu microorganisme

speciali$ate de !escompunere.

;emanenţa pesticidelor 1n sol, ca şi re$iduurile lăsate de acestea este ! rect

proporţională cu re$istenţa pe care o au la procesul de descompunere. 9xistă astfel pesticide

cu o re$istenţă! slabă, medie sau chiar mare. Brec)ent se rfli$ea$ă termenul de Q1numătătireR,

adică timpul necesar să dispară & din Uesticid 'tabelul


34/41

sistemice re$iduale ce pătrund 1n plantă, circu â 1n corpul acesteia prin sistemele

conducătoare şi pro)oacă distrugerea unc centre )itale ale plantei, aflate la distanţă de locul

de pătrundere al erbicidulu 9rbicidele sistemice - re$iduale - pot pătrunde 1n plantă prin

oricare din părţile acesteia. 2otuşi numai rădăcina şi sistemul foliar pre$intă o suprafaţă mare

de absorbţie. :n ca$ul absorbţiei radiculare, ele sunt absorbite sub formă de soluţie odată cu

apa _ipote$a difu$iei 1n masăR, deci 1n mod pasi). 2otuşi unele erbicide se absorb datorită

unor transportatori specifici cu consum de energie Qabsorbţie acti)atăR. 9le pătrund 1n

interiorul plantei, unde 1n parte sunt reţinute la ni)elul ţesutului endoderm. (upă tra)ersarea

endodermului, aung 1n )asele lemnoase 1n interiorul cărora circulă odată cu fluxul apei spre

frun$e.

7pa oacă un rol esenţial 1n absorbţia radiculară, cantitatea de erbicic preluată de

rădăcini fiind determinată de raportul erbicidului 1n soluţia solului şi erbicid absorbit.

7bsorbţia prin frun$ă este determinată de suprafaţa frun$ei ce )ine 1n contact cu etul

de erbicid 1n timpul tratării. 7ceastă suprafaţă depinde de unghiul de prindere a frun$elor pe

tulpină, fiind maximă 1n frun$ele ori$ontale ş

minimă 1n cele )erticale. Brun$ele acoperite cu perişori )ii au o suprafaţă de absorbţie

mai mare decât cele lipsite de astfel de organe, 1n timp ce acoperirea cu peri morţi reduce

suprafaţa de contact. 7coperirea frun$ei cu diferite substanţe de protecţie, 1ndeosebi ceruri,

reduce posibilitatea penetrării, 1n situaţia 1n care ceara este dispusă 1n strat continuu. (atorită

acestui fapt, frun$ele tinere şi cele 1mbătrânite, lipsite de strat protector, absorb mai mult

erbicid.

8ubstanţele tensioacti)e cu care este condiţionat erbicidul, sau care se adaugă la

soluţia de stropit oacă un rol deosebit de important 1n pătrunderea lui 1n plante ale căror

frun$e sunt proteate de o cuticulă ceroasă. 8tropirea cu picături fine fa)ori$ea$ă de asemenea

reţinerea lui.

(ifu$ia erbicidului 1n plantă are loc conform legii lui BicD, ea crescând odată cusuprafaţa de difu$ie şi gradientul concentraţiei. 2ranslocarea erbicidelor, transportul lor prin

)ase conducătoare, este o funcţie a solubilităţii lor 1n apă, măsurată prin coeficientul de

repartiţie, apă ! i$ooctan 'prin )asele liberiene sunt translocate numai acele erbicide care

pre$intă acest coeficient mai mare de ", ce se corelea$ă cu pre$enţa unor grupări carboxilice

1n molecula compusului.

9rbicidele acţionea$ă asupra plantelor pentru a le pro)oca pieirea pe diferite căi,

aceasta determinând plante sensibile şi plante re$istente la acţiunea lor. 9rbicidele mai )echi,a căror utili$are este anterioară celui de al doilea ră$boi mondial, acţionea$ă asupra unor

34


35/41

procese metabolice comune 1ntregii biosfere 'de pildă deri)aţii dinitrofenolici decuplea$ă

procesele de oxidare a substanţelor organice cu rol energetic, cum ar fi gluco$a, de cele de

stocare a energiei 1n substanţele folosite ca purtători de energie 1n celulele )ii, compuşi

fosforici macroenergici+.

(eoarece aceste celule )ii sunt comune 1ntregii biosfere, dinitrofenolii, ca decuplanţi

ai fosforilărilor oxidati)e, sunt toxici numai pentru plante ci şi pentru insecte 'sunt cele mai

)echi insecticide cunoscute, folosirea lor datând din anul "*6+, ciuperci 'se folosesc drept

fungicide din anul "*3+ şi de asemenea pentru om şi mamifere, moti) pentru care sunt

inter$işi 1n numeroase ţări ale 09 şi 8.G.7.

(upă elucidarea structurii şi modului de acţiune al hormonilor )egetali, 1n "*%"-"*%%,

au fost sinteti$aţi deri)aţi fenoxilalcanoici cu acţiune erbicidă '#,%-(, 0P7+, similari ca

structură şi mod de acţiune cu hormonii )egetali, a)ând o toxicitate redusă pentru animalele

cu sânge cald. Bitohormonii sunt toxici pentru plantele dicotiledonate, ceea ce a determinat

utili$area lor cu predilecţie 1n culturile de cereale 'monocotiledonate+.

1n deceniul "*&-"*6& au fost sinteti$ate numeroase erbicide care inhibă procesul

cheie al fotosinte$ei, reacţia >G< 'fotoli$a apei, cu generare de hidrogen care ser)eşte apoi la

sinte$a substanţei organice+! tria$ine, deri)aţi ai ureei, deri)aţi de uracil etc. 7ceste substanţe

au spectru de acţiune mai larg, ele inhibând şi creşterea unor graminee, dar acţionea$ă cu

precădere tot asupra dicotiledonatelor. (eoarece animalele nu reali$ea$ă procesul

fotosinte$ei, erbicidele din această grupă sunt de obicei slab toxice pentru ele. 7lte erbicide

'metil- şi tiolcarbamaţii, dinitroanilidele+ blochea$ă di)i$iunea celulară, ceea ce

duce la blocarea formării sistemului radicular. 7cest tip de erbicide blochea$ă inhibă

cu precădere creşterea gramineelor.

Gn alt proces specific plantelor este sinte$a aminoaci$ilor esenţiali pe care animalele

1l preiau 1n mod obligatoriu din hrană. 7cest fapt a determinat sinte$a a două clase de

erbicide! o grupă de dia$ine şi o alta de sulfon ureide care blochea$ă o en$imă cheie 1nsinte$a aminoaci$ilor esenţiali cu catenă ramificată ')alină, leucină, i$oleucină+ acestea nu

sunt toxice pentru animalele cu sânge cald. (eoarece sulfonureidele au o afinitate foarte mare

pentru en$ima respecti)ă 'acetilacetatsinteta$a+, erbicidele din această grupă se pot aplica 1n

cantităţi minime '-# gCha+. Elifosatul acţionea$ă de asemenea asupra unei en$ime implicate

1ntr-un proces specific plantelor 'sinte$a acidului şiDimic+, fiind din acest moti) slab toxic

pentru animale.

8electi)itatea, capacitatea unor erbicide de a intoxica numai unele plante, fiind relati)inofensi)e pentru altele 'plante tolerante+ sau chiar cu totul inofensi)e pentru unele specii

35


36/41

)egetale 'plante re$istente+, este o proprietate deosebit de utilă pentru practica agricolă, care

are totuşi ne)oie şi de erbicide neselecti)e 'totale+. 8electi)itatea depinde numai 1n anumite

ca$uri de modul de acţiune al erbicidului. :n alte ca$uri 1nsă, ea se datoreşte faptului că el nu

)ine 1n contact cu masa sistemului radicular al plantelor! se aplică la suprafaţa solului, 1n

imediata )ecinătate a seminţelor de buruieni, 1n timp ce seminţele plantei de cultură se

introduc 1n sol mai profund 'la -"& cm, 1n funcţie de caracteristicile fitotoxice ale fiecărei

culturi+. 7cest tip de selecti)itate se numeşte selecti)itate de po$iţie. :n alte ca$uri se

foloseşte absorbţia redusă a erbicidului datorită unei cuticule ceroase la suprafaţa frun$ei, este

ca$ul ma$ării care poate tolera din acest moti) dinosebacetatul+. 8e utili$ea$ă de asemenea

dispunerea fa)orabilă a ţesutului ţintă 1n raport cu erbicidul. :n general 1nsă, selecti)itatea se

corelea$ă 1ntr-un mod oarecare cu modul de acţiune al acestuia, fiind deci de natură

biochimică.

Lurgler '"*6+ aprecia, de altfel, că acesta este Qsingurul tip de selecti)itate

ade)ăratăR. Gnele erbicide 1şi datorea$ă selecti)itatea absorbţiei mai rapide 1n plantele

sensibile decât 1n cele re$istente 'aci$ii fenoxialcanoici se absorb mai rapid 1n dicotiledonate

decât 1n monocotiledonate, 1n mod similar comportându-se aci$ii fenoxi-fenoxipropionici+. :n

alte ca$uri selecti)itatea se leagă de translocarea diferenţiată! aci$ii fenoxialcanoici se

translocă rapid la leguminoase şi slab la graminee. 9xistă posibilitatea ca selecti)itatea să se

datore$e diferenţei de sensibilitate a ţintei la acţiunea toxicului. 7stfel, la serie de plante, 1n

special 7maranthus şi 0henopodium, cloroplastele au o mare afinitate pentru tria$ine, care

blochea$ă fotosinte$a, pro)ocându-le

2otuşi, anumite biotipuri ale acestor plante au o structură deosebită a cloroplastelor,

astfel 1ncât tria$inele nu se pot fixa pe acestea şi nu pot bloca fotosinte$a. Plantele de acest fel

sunt total imune la tria$ine. Gtili$area intensă a erbicidelor tria$inice a dus la selecţia

biotipurilor re$istente! acestea, de la frec)enţa de "& 1n populaţiile iniţiale, au auns la

"&&, fenomen 1nregistrat din Branţa până 1n Gngaria. 7cest fenomen se leagă demonocultura de porumb tratată cu atra$in, intensitatea lui fiind corelată cu )echimea

monoculturii. 7celaşi fenomen s-a constatat 1n ca$ul trifluralinului, care se fixea$ă pe

microtubulii din ultrastructura celulelor )egetale, a căror funcţie o alterea$ă. a

morco), 1nsă, microtubulii sunt insensibili la acţiunea trifluralinului, acesta fiind singura

specie )egetală re$istentă cunoscută 'alte plante, cum ar fi floarea - soarelui, soia, fasolea

sunt numai tolerante+.

Bactorul cel mai important care determină re$istenţa plantelor la erbicide 1l constituiecapacitatea lor de a modifica structura moleculelor de pesticide prin descompunere sau

36


37/41

dimpotri)ă prin includerea lor 1n molecule complexe, prin fenomene de conugare şi

complexare. (atorită acestui fenomen nu se 1nregistrea$ă de regulă re$iduuri de erbicide 1n

părţile consumabile ale plantelor 1n momentul recoltării, 1n condiţiile 1n care culturile au fost

tratate cu do$ele indicate şi la momentul recomandat. Posibilitatea apariţiei şi ni)elul

re$iduurilor se corelea$ă deci cu do$a administrată şi cu timpul scurs de la tratare la recoltare

'timp de pau$ă+.

9rbicidul introdus intenţionat 1n sol sau auns aici 1n mod accidental, intră 1n contact

cu fa$a solidă a solului 'coloi$ii argilo-humici+ care fixea$ă prin adsorbţie o parte a acestora.

;estul erbicidului rămâne 1n soluţia solului. 9rbicidul rămas 1n soluţia solului se poate

e)apora, 1n funcţie de )olatilitatea substanţei. olatili$area are loc, 1n primul rând, 1n

atmosfera solului, apoi 1n cea 1nconurătoare. olatili$area 1n atmosfera solului are o

importanţă deosebită, deoarece două clase maore de graminicide, dinitroanilinele şi

tiolcarbamaţii, acţionea$ă sub formă de )apori, 1mpiedicând germinarea seminţelor de

buruieni şi Csau formarea sistemului lor radicular.

olatili$area 1n atmosfera 1nconurătoare, are semnificaţia unui fenomen poluant,

deoarece )aporii de erbicide circulă necontrolat 1n atmosferă şi pot fi antrenaţi pe suprafeţele

de teren culti)ate cu plante sensibile, care pot suferi daune de amploare mai mică sau mai

mare. 9)aporarea lui 1n atmosferă se 1mpiedică prin 1ncorporarea erbicidelor )olatile 1n sol

prin discuire, care le amestecă cu o masă mare de sol, pe care acesta se adsoarbe. (eoarece

pericolul e)aporării creşte cu do$a, temperatura mediului 'datorată codistilării cu apa+,

1ncorporarea trebuie reali$ată cu atât mai rapid, cu cât aceşti parametri au )alori mai ridicate.

(in soluţia solului erbicidul este absorbit de rădăcinile plantelor de cultură şi a

buruienilor, precum şi de organismele 'rnicrobiene şi animale+ ce alcătuiesc populaţia solului.

(e aceea numai fracţia liberă a soluţiei solului determină efectele biologice al erbicidului ea

se numeşte Qfracţia biologic acti)ăR 'QagrodisponibilăR 1n terminologia lui Kaicu,

"*/+.(eoarece fracţia biologic acti)ă re$ultă prin diferenţa 1n urma adsorbţiei pe coloi$iisolului este e)ident că do$a de erbicide necesară este determinată de fixare şi trebuie stabilită

1n funcţie de intensitatea cu care acest fenomen se desfăşoară 1n di)erse soluri. (e obicei se

aprecia$ă că adsorbţia depinde preponderent de procentul de humus din sol, dată fiind

suprafaţa foarte mare de adsorbţie a acestuia. (e aceea, 1n diferite lucrări se pre$intă )ariaţia

do$ei de erbicid 1n funcţie de procentul de humus din sol. 2otodată, numeroase erbicide

'tria$ine+ au afinitate pronunţată faţă de argile, astfel 1ncât acestea oacă un rol egal sau

superior cu humusul 1n stabilirea capacităţii de adsorbţie. p>-ul poate fi de asemeneaimportant. Pe măsura sărăcirii soluţiei solului 1n molecule de erbicid,

37


38/41

de pe coloi$ii solului se desoarbe o parte din erbicidul fixat, stabilindu-se un nou

echilibru. :n acest mod se menţine acţiunea biologică a erbicidului pe perioada de timp

caracteristică şi care este 1n mod curent denumită-persistenţă, remanenţă 1n situaţia 1n care ea

se manifestă sub forma unui efect fitotoxic la cultura subsec)entă celei tratate. 9rbicidul aflat

liber 1n soluţia solului circulă odată cu aceasta ascendent, lateral şi mai ales descendent,

fenomen denumit elu)iere. 9lu)ierea este importantă deoarece poate antrena pieirea plantelor

1nrădăcinate adânc şi 1n care erbicidele se utili$ea$ă graţie fenomenului de selecti)itate de

po$iţie 'este ca$ul prometrinului+. :n urma elu)ierii poate a)ea loc infestarea apei freatice din

care se apro)i$ionea$ă colecti)ităţile umane şi 1n unele ca$uri, sistemele de irigaţii.


39/41

biodegradarea poate duce la compuşi simpli 'apă, dioxid de carbon, amoniac+ sau la

compuşi macromoleculari

1n alte ca$uri, degradarea este metabolică, erbicidul fiind descompus paralel cu

oxidarea altei substanţe organice care ser)eşte ca substrat energetic şi nu determină selectarea

unei flore microbiene specifice. 7ccelerarea procesului este posibilă numai prin stimularea

generală a metabolismului microbian din sol

\ dacă microflora solului are o acţiune importantă asupra erbicidelor, la rândul lor ele

pot exercita o acţiune toxică asupra populaţiei solului, afectând nefa)orabil funcţiile de care

se leagă fertilitatea acestuia.

0a urmare, legislaţia celor mai multe ţări a impus studierea tuturor erbicidelor sub

acest aspect, 1nainte de extinderea utili$ării lor. 7u fost stabiliţi ndicatorii cei mai

repre$entati)i 'respiraţia globală a microflorei solului, acti)itatea de minerali$are şi nitrificare

a a$otului 1n sol, acti)itatea de scindare a celulo$ei 1n celobio$ă, acţiunea asupra bacteriilor

fixatoare de a$ot ce trăiesc 1n sol sau 1n simbio$ă cu plantele leguminoase, asupra râmelor+.

1n interpretarea re$ultatelor se ţine cont de amplitudinea diferenţei, de caracterul său

re)ersibil sau ire)ersibil, de durata re)enirii la normal. 9rbicidele care pro)oacă modificări de

mare amplitudine '6&-/& din acti)itatea globală+, -e)ersibilă sau de durată mare 'peste 3&-

*& $ile+ nu sunt admise 1n practică. 9rbicidele sunt testate de asemenea sub raportul toxicităţii

lor faţă de entomofauna utilă şi populaţia apelor. 8pre deosebire de insecticide, ele s-au

do)edit până 1n pre$ent foarte slab toxice sau netoxice.

#."#. 2endinţe 1n sinte$a de noi erbicide.

9)oluţia gândirii 1n domeniul utili$ării erbicidelor se orientea$ă cu orecădere spre

următoarele direcţii!

\ folosirea ca erbicid, exclusi) a unor substanţe slab toxice pentru om şi celelate

animale cu sânge cald 'mamifere şi păsări+, problemă relati) mai simplă _n cadrul acestor substanţe, decât 1n ca$ul sinte$ei insecticidelor. :ntr-ade)ăr, obţinerea de substanţe cu acţiune

erbicidă, netoxice pentru om, mamifere şi căsări, se ba$ea$ă pe existenţa a numeroase procese

metabolice strict specifice plantelor. :n fond, acest procedeu se utili$ea$ă 1ncă din timpul

celui de-al doilea ră$boi mondial, când s-au sinteti$at pesticide similare hormonilor )egetali,

şi imediat după aceea, când s-au sinteti$at unele grupe de inhibitori ai fotosinte$ei care

domină şi a$i lumea, obţinerea de substanţe cu acţiune erbicidă, netoxice pentru om,

mamifere şi păsări, se ba$ea$ă pe existenţa a numeroase procese metabolice strict specifice plantelor. :n fond, acest procedeu se utili$ea$ă 1ncă din timpul celui de-al doilea ră$boi

39


40/41

mondial, când s- au sinteti$at pesticide similare hormonilor )egetali, şi imediat după aceea,

când s-au sinteti$at unele grupe de inhibitori ai fotosinte$ei care domină şi a$i lumea

erbicidelor. 9xistă totuşi o dogmă tacit acceptată! nu se pot obţine erbicide care să aibă

concomitent spectru total 'fitotoxice pentru toate plantele+ să fie slab toxice pentru om,

mamifere şi păsări. :n momentul 1n care s-au obţinut 1nsă insecticide netoxice această dogmă

a de)enit foarte necon)ingătoare. 0a urmare, specialiştii de la onsato au sinteti$at

glifosatul, fitotoxic pentru /# din cele /* de genuri principale de buruieni, fiind 1nsă slab

toxic pentru om, mamifere şi păsări. 7ceastă calitate se ba$ea$ă pe faptul că glifosatul

acţionea$ă prin blocarea acidului şiDimic, absolut necesar )ieţii plantelor, dar nesinteti$at de

către animale. :n acest ca$ sinte$a de noi erbicide de succes nu

este posibilă fără un studiu temeinic pri)ind specificitatea metabolismului )egetal şi

animal.

utili$area unor substanţe superacti)e, care sunt eficiente 1n ca$ul aplicării unor do$e

minime 'dacă erbicidele clasice se aplică 1n do$e de &,-"& DgCha, erbicidele din această

categorie se aplică 1n do$e de -#& gCha+. :n deceniul "*/&-"*&, 1n cursul căutării de noi

erbicide, mai multe grupe de cercetători aui auns la conclu$ia că, de )reme ce plantele

sinteti$ea$ă aminoaci$ii esenţiali, iar animalele nu, blocarea sinte$ei acestora poate fi

eficientă din punct de )edere erbicid, substanţele implicate nefiind toxice pentru om,

mamifere şi păsări. 8-a auns la conclu$ia că ar fi foarte eficientă blocarea unei en$ime

implicate 1n sinte$a aminoaci$ilor cu catenă ramificată ')alină, i$oleucină, leucină+.


41/41

Printre metodele alternati)e de combatere se are 1n )edere stimularea seminţelor de

buruieni pentru a le expune distrugerii mecanice. 7plicarea unui astfel de sistem necesită

sinte$a şi producerea industrială a unor fitohormoni sau substanţe mai simple care pot uca

acest rol 'de pildă etene+

Gn alt sistem are 1n )edere, dimpotri)ă, folosirea de substanţe care să inhibe creşterea

buruienilor, permiţând plantelor de cultură să ia un a)anta şi să le domine.

Gn al treilea sistem are 1n )edere extinderea combaterii biologice a buruienilor,

folosind 1n acest scop insecte fitofage sau ciuperci fitopatogene. :n pre$ent se utili$ea$ă 1n

combaterea unor buruieni ciuperci fitopatogene. :n acest scop, sporii respecti)elor ciuperci se

condiţionea$ă cu substanţe tensioacti)e, 1n acelaşi mod ca şi erbicidele clasice.

@pinia tot mai fa)orabilă compuşilor naturali a impus căutarea de erbicide naturale

'deşi adesea acestea s-au do)edit mai toxice decât produşii sintetici, mutagene şi

cancerigene+. 8-au 1ncercat 1n acest scop substante alelopatice produse de către plante şi

metaboliţi microbieni 'peptide, lactone, nucleo$ide, poliene, macrolactone, glutamide,

chinone, pipera$ine, glucide+. Gneori după descoperirea unui erbicid natural, s-a do)edit mai

economică sinte$a lui chimică 'este ca$ul glufosinatului de amoniu+.

capitolul ii pesticidele

Documents