cercetări privind substituirea carpenului în tipurile ...old.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Universitatea Transilvania din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară Departament: Silvicultură

Ing. jr. Cezar TULBURE

Cercetări privind substituirea carpenului în tipurile fundamentale de păduri de fag şi

gorun din podişul Sucevei

Researches regarding the substitution of the hornbeam in the fundamental forest types of

European beech and sessile oak from the Suceava plateau

Rezumatul tezei de doctorat Summary of PhD Thesis

Coordonator ştiinţific Prof. univ. dr. ing. Filofteia NEGRUŢIU

BRAŞOV 2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-

410525

RECTORAT

D-lui (D-nei)....................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov Nr. 6307 din 04.12.2013

PREŞEDINTE: Prof.dr.ing. CURTU Lucian

DECAN - Facultatea de Silvicultură și Exploatări

Forestiere

Universitatea ,,Transilvania” din Brașov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.dr.ing. NEGRUȚIU Filofteia


REFERENŢI: Prof.dr.ing. CENUȘĂ Radu

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava

Conf.dr.ing. CLINOVSCHI Florin

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava

Prof.dr.ing. ABRUDAN Ioan Vasile


Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 24.01.2014, ora 1300, sala

SI2 - Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le

transmiteţi în timp util, telefon 0744/485110 sau pe adresa Facultatea de Silvicultură şi

Exploatări Forestiere din Braşov, fax 0268/476808.

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

3

CUPRINS

Rezumat / Teză

Introducere .......................................................................................... 9/9

CAP. 1 Stadiul actual al cunoştinţelor .......................................... 11/14

1.1. Metode şi procedee de reconstrucţie a ecosistemelor forestiere..11/14

1.2. Tehnologii privind substituirea arboretelor derivate .................... 12/17

1.3. Cercetări privind eficienţa economică a substituirii arboretelor

de carpen ................................................................................... 12/23

CAP. 2 Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor .......................... 13/25

2.1. Scopul şi obiectivele cercetărilor ................................................ 13/25

2.2. Locul cercetărilor ....................................................................... 14/25

CAP. 3 Metode de cercetare utilizate ............................................ 14/35

3.1. Documentarea bibliografică ....................................................... 14/35

3.2. Observaţia ................................................................................. 14/35

3.3. Experimentul .............................................................................. 15/42

3.4. Prelucrarea statistică a datelor primare şi analiza rezultatelor ... 18/47

CAP.4 Condiţiile fizice ale teritoriului cercetat............................ 18/50

4.1. Condiţii geologice ......................................................................... -/50

4.2. Condiţii geomorfologice ................................................................ -/51

4.3. Condiţii climatice ........................................................................... -/54

4.3.1. Regimul termic ................................................................ -/54

4.3.2. Regimul pluviometric ....................................................... -/56

4.3.3 Regimul eolian ................................................................. -/59

4.3.4. Sinteza climatică ............................................................. -/59

4.4. Soluri ............................................................................................ -/61

4.5. Tipuri de staţiuni ........................................................................... -/65

CAP. 5 Studiul vegetaţiei forestiere ............................................. 19/67

5.1. Distribuţia vegetaţiei forestiere...................................................... -/67

5.2. Formaţii forestiere şi tipuri de pădure ........................................... -/68

4

5.3. Structura orizontală şi verticală a arboretelor ................................ -/69

5.4. Clase de vârstă ............................................................................. -/71

5.5.Productivitatea arboretelor ............................................................. -/73

5.6. Starea de sănătate a pădurilor din zona studiată .......................... -/75

CAP. 6 Rezultatele cercetărilor ..................................................... 20/77

6.1. Starea actuală a arboretelor derivate de carpen din cadrul

ocoalelor silvice Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni................................. 20/77

6.1.1. Delimitarea suprafeţelor, a locurilor de probă

şi inventarierea arboretelor (carpen şi alte specii) .................. 20/77

6.1.2. Distribuţia numărului de arbori pe specii şi categorii de

diametre în suprafaţele de probă instalate ............................... 20/79

6.1.3. Distribuţia numărului de arbori pe specii şi clase de înălţimi

în suprafaţele de probă instalate ........................................... 21/82

6.1.4. Curbele înălţimilor totale şi elagate la carpen în

suprafaţele de probă instalate ............................................... 21/86

6.1.5. Corelaţia dintre diametrul de bază şi diametrul

coroanei la carpen în suprafaţele de probă analizate ............. 23/90

6.1.6. Distribuţia volumului la hectar pe categorii de

diametre şi specii în suprafaţele de probă instalate ................ 24/92

6.1.7. Legătura dintre volumul trunchiului şi volumului

coroanei.................................................................................. 24/96

6.1.8. Structura verticală şi orizontală

a arboretelor realizată în baza inventarierilor efectuate ....... 25/100

6.2. Evaluarea eficienţei economice a lucrărilor de substituire ........ 26/109

6.2.1. Descrierea generală a arboretelor selectate ............... 26/109

6.2.2 Venituri obţinute prin valorificarea produselor

lemnoase oferite de arboretele derivate de carpen analizate..28/111

6.2.3. Costuri de regenerare în arboretele studiate .............. 33/118

6.2.4. Descrierea stării actuale a arboretelor parcurse

cu lucrări de substituire în ultimii 20 de ani ........................... 36/125

6.2.5. Simularea evoluţiei arboretelor nou create ................. 39/133

6.2.6.Utilizarea metodei Ivan pentru estimarea eficienţei

economice a lucrărilor de substituire efectuate în

5

ocoalele silvice Adâncata şi Pătrăuţi .................................... 50/158

6.3. Analiza lucrărilor realizate pentru transformarea arboretelor

derivate de carpen în arborete natural fundamentale ..................... 55/172

6.3.1. Starea iniţială a arboretelor ...................................... 55/172

6.3.2. Simularea dezvoltării arboretelor nou create ............ 55/172

6.3.3. Diversitatea specifică şi structurală a arboretelor ..... 57/174

6.3.4. Rezultatele simulării pe termen scurt (10 ani) în

suprafaţa de probă Pătrăuţi.................................................. 57/176

6.3.5. Rezultatele simulării pe termen lung (120 ani) în

suprafaţa de probă Adâncata ............................................... 61/184

6.3.6. Rezultate privind simularea evoluţiei diversităţii

speciilor şi diversităţii structurale a arboretului din AD

pe o perioadă de 120 ani ..................................................... 66/196

6.3.7. Rezultate după un an de la efectuarea substituirii

în benzi ................................................................................ 70/209

CAP. 7 Concluzii. Contribuţii personale. Recomandări ............. 74/214

7.1. Concluzii .................................................................................. 74/214

7.1.1. Starea actuală a arboretelor

derivate de carpen din zona studiată ................................... 74/214

7.1.2. Eficienţa economică a substituirii arboretelor

derivate de carpen ............................................................... 75/215

7.1.3 Tehnologia de substituire adoptată ............................ 76/216

7.2. Contribuţii personale ................................................................ 77/217

7.3. Recomandări ........................................................................... 78/220

Diseminarea rezultatelor ...............................................................80/223

Bibliografie selectivă .................................................................... 81/224

Rezumat ..........................................................................................86/221

Curriculum vitae ................................................................................ 87/-

6

CONTENTS

Abstract / Thesis

Introduction ......................................................................................... 9/9

CAP. 1 The current state of knowledge ......................................... 11/14

1.1. Methods for the reconstruction of the forest ecosystems ....... 11/14

1.2. Technologies for the substitution of the derived forest stands.. 12/17

1.3. The assessment of economic efficiency of the hornbeam

forest stands substitution ............................................................ 12/23

CAP. 2 Research goal, objectives and location ............................ 13/25

2.1. The research goal and objectives .............................................. 13/25

2.2. The research location ................................................................. 14/25

CAP. 3 Research methods ............................................................. 14/35

3.1. Bibliographic documentation ...................................................... 14/35

3.2. Observation ................................................................................ 14/35

3.3. Experiment ................................................................................. 15/42

3.4. Statistic processing of the primary data and the results analysis..18/47

CAP.4 Physical conditions of the researched area ...................... 18/50

4.1. Geological conditions ................................................................... -/50

4.2. Geomorphologic conditions .......................................................... -/51

4.3. Climate conditions ........................................................................ -/54

4.3.1.Thermic regime................................................................. -/54

4.3.2. Pluviometric regime ......................................................... -/56

4.3.3 Aeolian regime ................................................................. -/59

4.3.4. Climacteric synthesis ...................................................... -/59

4.4. Soils .............................................................................................. -/61

4.5. Types of forest sites ..................................................................... -/65

CAP. 5 The description of forest vegetation ................................ 19/67

5.1. The distribution of forest vegetation .............................................. -/67

5.2. Forest formations and forest types ................................................ -/68

7

5.3. The horizontal and vertical structure of the forest stands ............. -/69

5.4. Age classes .................................................................................. -/71

5.5.The productivity of forest stands .................................................... -/73

5.6. The health of the forests from the studied area ............................ -/75

CAP. 6 Research results .............................................................. 20/77

6.1. The current state of derived hornbeam forest stands from Patrauti,

Adancata and Falticeni forest districts ............................................. 20/77

6.1.1. The establishment of research plot areas and the results of forest

inventory (hornbeam and other species) ................................ 20/77

6.1.2. Trees number distribution against species and diameters classes

in the installed plot areas ....................................................... 20/79

6.1.3. Trees number distribution against species and heights classes in

the installed plot areas ........................................................... 21/82

6.1.4. The curves of the total and pruned heights of hornbeam in the

installed plot areas ................................................................. 21/86

6.1.5. The correlation between the dbh and the crown diameter of

hornbeam in the analyzed plot areas ..................................... 23/90

6.1.6. The volume distribution per hectares against diameters classes

and species in the installed plot areas ................................... 24/92

6.1.7. The correlation between the stem and the crown volume..24/96

6.1.8. The vertical and horizontal structure of the inventoried forest

stands .................................................................................. 25/100

6.2. Assessment of the economic efficiency of the analyzed forest stands

substitution ..................................................................................... 26/109

6.2.1. General description of the selected forest stands ..... 26/109

6.2.2 Incomes obtained through the capitalization of the wooden

products offered by the analyzed hornbeam stands ........... 28/111

6.2.3. Regeneration costs of the studied stands ................. 33/118

6.2.4. Current state of the forest stands substituted in the last 20 years

............................................................................................. 36/125

6.2.5. Simulation of the dynamic of new created stands ...... 39/133

8

6.2.6. The application of the Ivan method for assessing the economic

efficiency of the substitution carried out in the Adancata and Patrauti

forest districts ...................................................................... 50/158

6.3. Analysis of the substitution process of derived hornbeam stands into

natural fundamental forest types .................................................... 55/172

6.3.1. The initial state of the stands .................................... 55/172

6.3.2. The development simulation of new created stands 55/172

6.3.3. Species and structural diversity of the stands .......... 57/174

6.3.4. Short term simulation results (10 years) in the Patrauti study

area ...................................................................................... 57/176

6.3.5. Long term simulation results (120 years) in the Adancata study

area ...................................................................................... 61/184

6.3.6. Results regarding the evolution simulation of species and

structural diversity of the stand from AD for a period of 120 years

........................................................................................ ….66/196

6.3.7. Results obtained after one year since carrying out the proposed

substitution method ............................................................. 70/209

CAP. 7 Conclusions. Personal contributions. Recommendations. 74/214

7.1. Conclusions ............................................................................. 74/214

7.1.1. Current state of the derived hornbeam forest stands in the

studied area ......................................................................... 74/214

7.1.2. Economic efficiency of the substitution of derived hornbeam

forest stands ........................................................................ 75/215

7.1.3 The adopted substitution technology ........................... 76/216

7.2. Personal contributions ............................................................. 77/217

7.3. Recommendations .................................................................. 78/220

Results dissemination ........................................................................80/223

Bibliography selective ........................................................................81/224

Abstract ...............................................................................................86/221

Curriculum vitae ..................................................................................87/-

9

Introducere

Conceptul de dezvoltare durabilă s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai

multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţional şi

a căpătat valenţe politice precise în contextul globalizării (***, 2008).

Pădurile sunt resurse naturale regenerabile şi au, dacă sunt gestionate

“responsabil”, potenţial de a fi utilizate continuu pentru menţinerea şi atingerea unor

obiective dintr-un spectru larg de mediu social şi economic în folosul societăţii

umane. Pădurile din România sunt alcătuite în cea mai mare parte din ecosisteme

forestiere stabile ecologic. Totuşi fondul forestier include şi păduri cu echilibru

ecologic deteriorat. În cazul în care dereglarea echilibrului este mult prea pronunţată,

ecosistemul deteriorat devine incapabil să-şi refacă structura normală iniţială într-un

timp rezonabil, mai cu seamă dacă acesta este localizat în condiţii climato-edafice

mai puţin favorabile speciilor lemnoase forestiere constituente.

Tehnicile şi preocupările privind substituirea şi conversiunea arboretelor au

evoluat de-a lungul timpului pe măsură ce lucrările de cercetare au furnizat informaţii

noi în legătură cu funcţionarea ecosistemelor forestiere. Numeroase studii efectuate

în România au vizat tehnica de execuţie a lucrărilor de substituire a arboretelor slab

productive în linii generale (Marcu, 1968; Hanganu, 1969; Lupe, 1968; Popa, 2003);

alte studii au fost orientate strict către modul de efectuare a substituirii în anumite

etaje fitoclimatice sau formaţii forestiere cum ar fi arboretele degradate de salcâm

(Dănescu, Roşu, Surdu, 2003) sau de fag (Urechiatu, 1991, Ştefănescu, 1966-a),

arboretele din lunci considerate necorespunzătoare (Lefter, 1964).

În primul rând, vreau să mulţumesc Bunului DUMNEZEU, care întotdeauna

mi-a dat puterea de a merge mai departe, atunci când a fost foarte greu şi, mai mult,

a dat oamenilor ce m-au îndrumat răbdare, sănătate, încredere şi putere de muncă.

Cercetările au fost realizate sub îndrumarea conducătorului ştiinţific, distinsa

doamnă profesor universitar doctor inginer Filofteia Negruţiu, căreia ţin să-i

mulţumesc din inimă pentru maniera diplomatică în care a supervizat tema de

doctorat şi implicit pentru sugestiile şi indicaţiile metodologice date. Pentru toate

acestea, cu deosebire pentru căldura şi discernământul manifestate în orice situaţie

când simţeam nevoia de sprijin, îmi exprim încă o dată respectuoasa mea

gratitudine.

Mulţumesc cu deosebită consideraţie domnului rector al Universităţii

„Transilvania” din Braşov, prof. univ. doctor honoris causa Ioan Vasile Abrudan

pentru sprijinul acordat de-a lungul perioadei de doctorantură şi pentru onoarea ce

mi-a făcut-o acceptând să fie membru în comisiile de susţinere a referatelor.

Aduc mulţumiri, de asemenea, dascălilor care m-au pregătit, în special celor de

la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov ce mi-au oferit

10

posibilitatea să privesc cu dragoste şi respect spre pădure şi să ajung să mă

perfecţionez în producţie. În mod deosebit mulţumesc celor din departamentul

silvicultură, prof. dr. ing. Alexandru Lucian Curtu, prof. dr. ing. Neculae Şofletea, prof.

dr. ing. Norocel Nicolescu, prof. dr. ing. Ion Florescu, conf. dr. ing. Dan Gurean, şef

lucrări dr. ing. Adrian Indreica, şef lucrări dr. ing. Bogdan Popa.

Mulţumesc totodată şi dr. ing. Cristina Văcălie din cadrul Facultăţii de

Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov pentru tot sprijinul acordat.

Aici este locul să exprim întreaga mea recunoştinţă şi să îi aduc cele mai calde

şi sincere mulţumiri domnului şef de lucrări doctor inginer Gabriel Duduman, cadru

didactic la Facultatea de Silvicultură din Suceava, pentru tot ce a făcut pentru mine şi

nu numai.

De asemenea, le mulţumesc colegilor din producţie ingineri, tehnicieni şi

pădurari de la ocoalele silvice Adâncata, Pătrăuţi şi Fălticeni, în special ing. Carmen

Miheţiu, ing. Ovidiu Popovici, ing. Constantin Moldovan, ing. Toader Robu, ing.

Bogdan Robciuc, ing. Constantin Nistor, ing. Remus Lazăr, ing. Cezar Pavăl şi ing.

Cezar Ungureanu, pentru înlesnirea obţinerii şi prelucrării volumului mare de date

culese din teren.

Le sunt recunoscător colegilor din Direcţia Silvică Suceava, în special celor mai

inimoşi şi fermi silvicultori, ing. Iulian Stasiuc, ing. Cristian Rotariu, tehn. Marinel

Cucoş din cadrul Biroului Paza şi Protecţia Pădurilor, pentru înţelegere, având în

vedere faptul că de multe ori m-au văzut „vorbind singur”, au înţeles şi „m-au lăsat în

pace”.

Aduc mulţumiri şi colegilor de la Direcţia Silvică Botoşani, ocolul silvic Dorohoi

care m-au sprijinit în efectuarea de planşe foto şi analizarea arbotetelor, rezultat al

metodei ing. Octav Rusu.

În mod special, mulţumesc părinţilor pentru că prin modul lor de viaţă au

întotdeauna puterea de a ne ocroti şi a ne ţine uniţi, tuturor celor din familie şi nu în

ultimul rând preţioasei şi iubitei mele soţii, Cristina. O să fii mirată pentru ceea ce voi

spune, Cristina, „te iubesc” pentru tot.

Autorul.

11

Cap. 1. Stadiul actual al cunoştinţelor

1.1. Metode şi procedee de reconstrucţie a ecosistemelor forestiere

Este cunoscut faptul că ecosistemele forestiere afectate de diferite forme de

degradare structurală nu mai îndeplinesc în mod satisfăcător funcţiile de protecţie

atribuite şi furnizează o producţie mică de lemn şi de calitate inferioară, necesitând

metode şi procedee de reconstrucţie ecologică.

Procesele tehnologice folosite în cadrul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a

arboretelor se caracterizează printr-un număr mare de metode, procedee şi

operaţiuni silvotehnice, datorită diversităţii condiţiilor naturale şi silviculturale.

Metodele tehnice de intervenţie în arboretele degradate în scopul îmbunătăţirii

structurii acestora, dar şi a optimizării funcţionalităţii pădurilor respective, diferă în

funcţie de: potenţialul productiv natural al staţiunilor; caracteristicile arboretelor în

cauză (consistenţă, compoziţie, stadiu de dezvoltare etc.); particularităţile

bioecologice ale speciilor ce urmează a fi instalate în conformitate cu obiectivele de

producţie sau protecţie propuse.

În literatura de specialitate se recomandă trei categorii de intervenţii în

arborete, lucrări ce se aplică cu scopul sporirii capacităţii de protecţie şi producţie a

pădurilor degradate, slab productive, derivate şi necorespunzătoare staţional

(Damian, Negruţiu, 1973; Damian, 1978; Norme tehnice, 2000; Negruţiu, Abrudan,

2004; Abrudan, 2006).

Aceste intervenţii sunt: refacerea, substituirea şi ameliorarea.

Refacerea presupune regenerarea artificială a unui arboret cu aceleaşi specii

pe întreaga suprafaţă, după eliminarea totală sau parţială a arboretului existent.

Această intervenţie se caracterizează prin conservarea biocenozei (în noul arboret se

promovează aceleaşi specii ca şi în arboretul existent), dar se intervine atent în

pregătirea solului şi a terenului deoarece componenţa edafică a staţiunii este de cele

mai multe ori afectată de procesul de degradare a arboretului.

Substituirea presupune reinstalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri ocupate

de arborete derivate, având origine naturală, dar de valoare economică scăzută,

alcătuite din specii cu potenţial biologic redus privind producţia de biomasă sau de

origine artificială, instalate în staţiuni puţin satisfăcătoare cerinţelor ecologice ale

speciilor componente. Intervenţia vizează biocenoza şi se soldează cu modificarea

esenţială a compoziţiei, intervenţiile în biotop fiind reduse, deoarece la o structură

optimă a arboretelor derivate, se păstrează caracteristicile solului forestier.

Ameliorarea constituie categoria lucrărilor de instalare a speciilor în arborete

degradate, mai ales în cele brăcuite sau cu forme incipiente de degradare care, în

urma intervenţiilor artificiale, pot fi redresate. Caracteristic este faptul că nu se pune

problema reîntineririi pentru că se menţine arboretul existent, ameliorarea desimii şi a

compoziţiei realizându-se prin plantaţii în golurile existente fie cu specii arborescente

pentru refacerea consistenţei normale, fie cu specii arbustive pentru protecţia solului

împotriva înţelenirii.

Stabilirea judicioasă a metodelor şi procedeelor de reconstrucţie ecologică a

arboretelor, constituie fundamentul de care depinde reuşita şi eficienţa fiecărei

intervenţii şi a lucrării în ansamblu.

12

1.2. Tehnologii privind substituirea arboretelor derivate

Aplicarea necorespunzătoare a tratamentelor sau lipsa intervenţiilor cu

operaţiuni culturale în tinereţe, favorizează extinderea speciilor secundare sau de

ajutor în dauna cvercineelor. Arboretele derivate pot avea compoziţii foarte diferite.

Frecvent întâlnite sunt teişurile de productivitate mijlocie, frăsineto - teişul de

productivitate mijlocie şi cărpinetele.

Cărpinetele care nu au depăşit stadiul de nuieliş se substituie în prima

urgenţă, indiferent de regiunea unde se găsesc, de consistenţă şi de productivitatea

lor. Tot în prima urgenţă se substituie şi cărpinetele din clasele I - IV de producţie,

atunci când au consistenţa de cel mult 0,6, ca şi cele cu consistenţa 0,7 – 1,0, dacă

se încadrează în clasa a V-a de producţie. Cărpinetele din clasele I – IV de

producţie, cu consistenţa peste 0,7 se conduc până la vârsta de 50 – 70 de ani şi se

substituie numai când ajung la această vârstă (Lupe, 1969).

În raza ocolului silvic Dorohoi din cadrul Direcţiei silvice Botoşani, inginerul

Rusu (1986) a conceput o tehnologie specială a substituirii cărpinetelor prin

stejărete cu amestec de carpen, folosind puieţi de talie mijlocie, peste 1,5 m.

Referindu-se la substituirea arboretelor slab productive, Lupe (1968) scoate

în evidenţă o serie de aspecte de care trebuie să se ţină cont pentru reuşita

procesului.

Ştefănescu (1966-a, 1966-b) subliniază că utilizarea coridoarelor în cadrul

lucrărilor de substituire din stepă şi silvostepă s-a impus ca o necesitate pentru

culturile tinere, care sunt afectate cel mai mult de acţiunea factorilor climatici,

benzile de pădure rămase temporar între coridoare, urmând să faciliteze formarea

unui microclimat mai favorabil şi să protejeze culturile tinere împotriva vânturilor

dominante.

În urma cercetărilor efectuate, Hanganu (1969) recomandă ca o parte

însemnată din arboretele propuse la substituire sau refacere să fie substituite

integral având în vedere faptul că acestea sunt de tip derivat (mestecănişuri,

cărpinişuri, plopişuri).

Lucrările de substituire în coridoare au derivat din substituirea în ochiuri

întrucât prin racordarea ochiurilor s-a ajuns la forme asemănătoare unor benzi.

Dămăceanu (1952) prezintă câteva dintre avantajele şi dezavantajele substituirii în

coridoare, studiile sale fiind orientate asupra stejarului pedunculat.

Plecând de la cercetările lui Dămăceanu, Ceuca et al (1960) studiază

amănunţit procedeul substituirii în coridoare cu stejar pedunculat, atât pentru

arborete neexploatabile cât şi pentru arborete degradate tinere din Podişul Central

Moldovenesc.

Vlonga (2001) prezintă aspecte legate de reconstrucţia arboretelor de

cvercinee afectate de cărpinizare orientându-se asupra arboretelor în care proporţia

carpenului este de cel puţin 70% iar vârsta acestuia de cel puţin 60 de ani. El

propune ca substituirea carpenului să se realizeze prin tăieri rase în parchete mici

sau în benzi a căror suprafaţă să nu depăşească trei hectare.

1.3. Cercetări privind eficienţa economică a substituirii arboretelor de carpen

Component al pădurilor de șleau, dar nu numai, carpenul ocupă circa 6,6%

din totalul fondului forestier românesc deținând un loc bine definit. Ca pondere,

13

ocupă o suprafață aproape egală cu stejarul pedunculat, cerul şi gârnița luate

împreună. Aceasta reprezintă peste 400 000 hectare, adică dublu față de anul 1940

când această specie ocupa doar 3,6%, adică 200 000 hectare (Damian, 1962;

Stănescu, 1979; Clinovschi, 1997).

Din punct de vedere ecologic şi silvicultural, carpenul a fost puțin studiat

(Clinovschi, 1997, 2004). Un motiv pentru care carpenul nu a constituit subiect

predilect de studiu îl reprezintă variabilitatea morfologică intraspecifică redusă, ceea

ce demonstrează stadiul de optim constitutiv (Clinovschi, 1998). Această

particularitate conferă speciei o poziție aparte, datorită robusteții faţă de

nenumăratele situații în care factorii limitativi își exercită acțiunea destabilizatoare.

Locul ocupat de către carpen în spațiul forestier european, precum și în cadrul

pădurii româneşti este determinat de regimul aplicat, cum este cazul crângurilor cu

carpen, precum şi al arboretelor de tip natural fundamental ce deţin în compoziția lor

această specie. Promovarea codrului, ca regim principal în cadrul măsurilor de

gospodărire, fundamentat pe principii ecosistemice, face ca, în prezent, poziția

carpenului, considerat specie secundară, să fie reconsiderată.

Din punct de vedere economic, carpenul a făcut obiectul unor cercetări pe

fondul utilizării eficiente și a valorificării superioare a resurselor de lemn, atât la noi în

țară cât și în străinătate.

De menţionat că în literatura de specialitate nu sunt lucrări care să analizeze

eficienţa economică a substituirii arboretelor derivate şi în special a celor de carpen.

Cap. 2. Scopul, obiectivele şi locul cercetărilor

2.1. Scopul şi obiectivele cercetărilor

Scopul cercetărilor constă în identificarea şi propunerea unor tehnologii de

sporire a capacităţii de producţie a arboretelor şi de reducere a cheltuielilor, prin

perfecţionarea unor metode eficiente privind substituirea şi/sau refacerea arboretelor

necorespunzătoare, slab productive.

Lucrarea de faţă îşi propune să promoveze tehnici ecologice şi economice

pentru a ţine în frâu carpenul, când acesta se manifestă ca specie invadantă şi

copleşitoare, fără însă a milita pentru eliminarea carpenului din compoziţia viitoarelor

arborete ci, dimpotrivă, încearcă să valorifice valenţele de specie secundară ale

carpenului, menţinându-se sau creându-se astfel arborete cu un nivel ridicat al

diversităţii specifice şi structurale.

Principalele obiective urmărite pe parcursul cercetărilor au fost:

Analiza stării actuale a arboretelor derivate de carpen din cadrul ocoalelor

silvice Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni.

Studiul caracteristicilor structurale şi economice ale unor arborete cărpinizate

în trecut, parcurse cu lucrări de substituire în ultimii 20 de ani, la nivelul

ocoalelor silvice Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni.

Promovarea unor tehnologii noi pentru a ţine în frâu carpenul, când acesta se

manifestă ca specie invadantă şi copleşitoare, fără însă a milita pentru

eliminarea totală din compoziţia viitoarelor arborete.

14

2.2. Locul cercetărilor

Cercetările s-au localizat în suprafeţe de pădure administrate de către Direcţia

Silvică Suceava, ocoalele silvice Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni (figura 2.1.).

Informaţii detaliate privind localizarea cercetărilor la nivel de arboret sunt prezentate

în capitolul de metodologie, conform specificului fiecărui obiectiv.

Figura 2.1. Localizarea ocoalelor silvice (DS Suceava) în care s-au realizat cercetările

Location of forest districts (Suceava County) in which the research has been carried out

Cap. 3. Metode de cercetare utilizate Pentru îndeplinirea obiectivelor, cercetarea a recurs la metode variate pentru

culegerea datelor şi pentru obţinerea rezultatelor şi anume: documentarea

bibliografică, observaţia, experimentul, prelucrarea statistică a datelor primare şi

analiza rezultatelor.

3.1. Documentarea bibliografică.

A avut o pondere însemnată în partea de început a cercetărilor efectuate. În

primă fază, a avut un caracter general, ulterior extinzându-se asupra detaliilor

aspectelor analizate. Pe lângă lucrările şi materialele de specialitate au fost

consultate documente din arhivele Direcţiei Silvice Suceava şi din ocoalele silvice

Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni. Evaluarea stării actuale a arboretelor cărpinizate s-a

realizat prin consultarea amenajamentelor silvice aparţinând unităţilor de producţie

din ocolul respectiv. Studiul fostelor arborete derivate de carpen de pe raza ocoalelor

silvice menţionate, care au fost substituite, a presupus analizarea amenajamentelor

silvice pe o perioadă de 20 de ani (înainte de data întocmirii amenajamentelor

actuale). S-a studiat istoricul lucrărilor efectuate în arboretele selectate, începând de

la lucrările de reîmpădurire.

3.2. Observaţia.

Ca metodă de cercetare, observaţia a stat la baza analizei generale a

teritoriului studiat şi la alegerea arboretelor cărpinizate, precum şi a unităţilor

amenajistice unde s-au amplasat pieţele de probă.

Pentru descrierea stării actuale a arboretelor derivate de carpen în primă

fază au fost selectate arborete în care carpenul participă în compoziţia actuală

(amenajamente în vigoare). S-a întocmit o bază de date cu arboretele din cele trei

15

ocoale silvice care cuprinde pentru fiecare unitate amenajistică, date referitoare la:

suprafaţă, încadrare funcţională, relief, altitudine, expoziţie, pantă, configuraţia

terenului, structură, consistenţă, vârsta actuală, vârsta exploatabilităţii, accesibilitate,

date complementare, lucrări efectuate, lucrări propuse, compoziţie actuală,

compoziţie ţel, elemente de arboret cu indicarea pentru fiecare dintre acestea a

modului de regenerare, a proporţiei de regenerare cu compoziţia actuală, a

diametrului mediu, a înălţimii medii, creşterii, volumului unitar, vitalităţii, elagajului

natural, provenienţei etc.

În următoarea fază, au fost selectate arboretele în care proporţia carpenului

depăşeşte 60%. Din totalul arboretelor derivate, în care carpenul participă în

compoziţie în proporţie de cel puţin 60%, au fost selectate arboretele ajunse aproape

de vârsta exploatabilităţii, arborete în care s-a considerat că ar trebui efectuate lucrări

de substituire în ideea revenirii la tipurile natural - fundamentale de pădure.

Pentru cele trei ocoale silvice luate în studiu au rezultat 61 arborete în care

proporţia de participare a carpenului este de cel puţin 60%. Caracterizarea detaliată

a acestor arborete a folosit la selectarea unora dintre ele, mai reprezentative, în

vederea amplasării de suprafeţe de probă cu caracter temporar. Cele 61 arborete au

fost grupate în raport cu omogenitatea condiţiilor de vegetaţie în 7 categorii distincte,

fiind selectate şapte unităţi amenajistice, respectiv 24A, 54A, 15A (ocolul silvic

Pătrăuţi), 68D, 74G (ocolul silvic Adâncata), 5A, 19B (ocolul silvic Fălticeni), acestea

constituind materialul de cercetare pentru analiza modului în care au fost efectuate

lucrări de substituire în zona studiată.

Tehnica de cercetare în cadrul metodei observaţiei pentru acest obiectiv a

constat în inventarierea statistică în suprafețe circulare de 300 m pătraţi, amplasate

în teren după un caroiaj pătratic, respectiv integrală în arboretele cu suprafeţe mai

mici de 1,0 ha. Pentru fiecare arbore din suprafaţa de probă s-au deteminat: specia,

coordonatele carteziene (la inventarierea integrală) sau polare (la inventarierea în

pieţe circulare), două diametre perpendiculare măsurate la 1,30 m de la sol (pe curba

de nivel şi respectiv pe linia de cea mai mare pantă), înălţimea totală, înălţimea

elagată, două diametre perpendiculare ale coroanelor. Aceste măsurători au fost

prelucrate statistic, analizate şi interpretate corespunzător obiectivelor de cercetare

stabilite.

Studiul fostelor arborete derivate de carpen de pe raza ocoalelor silvice

menţionate care au fost substituite, a presupus analizarea amenajamentelor silvice

pe o perioadă de 20 de ani (înainte de întocmirea amenajamentelor în vigoare). Au

fost identificate arboretele derivate de carpen care au fost exploatate în perioada

menţionată şi în care, ulterior, s-a revenit la compoziţii mai apropiate de cele impuse

de condiţiile staţionale locale şi de principiile gospodăririi durabile a pădurilor. Dintre

arboretele derivate identificate au fost selectate şapte unităţi amenajistice

reprezentative în care au fost reintroduse speciile corespunzătoare tipurilor

fundamentale de pădure, ca urmare a efectuării lucrărilor de substituire. În teren s-au

amplasat 1-2 pieţe dreptunghiulare (20x50m, 40x50m, 50x60m).

3.3. Experimentul

În funcţie de obiectivul de cercetare prin care se urmăreşte ameliorarea

tehnicilor de substituire utilizate până în prezent în ţară am elaborat un procedeu

16

de substituire-conversiune care aduce îmbunătăţiri metodei de substituire în

coridoare şi care îşi propune să conducă gradual structura actuală spre structura

dorită, fără a pleda pentru eliminarea totală a speciilor care fac obiectul substituirii.

Plecând de la ideea substituirii în coridoare - care presupune efectuarea de

semănături sau plantaţii în coridoare create în arboretul de substituit (Dămăceanu,

1954) - în metoda de faţă sunt prezentate tehnici ecologice şi economice menite a

ţine în frâu carpenul când acesta se manifestă ca specie invadantă şi copleşitoare,

fără a se milita pentru eliminarea acestuia din compoziţia viitoarelor arborete ci,

dimpotrivă, se încearcă valorificarea valenţelor de specie secundară (de ajutor) ale

carpenului. În felul acesta se doreşte menţinerea sau crearea unor arborete cu un

nivel ridicat al diversităţii specifice şi structurale.

În acest sens au fost amplasate două suprafeţe de probă în care a fost pus în

practică procedeul propus. Pe baza măsurătorilor de teren şi cu ajutorul tabelelor de

producţie a fost simulată evoluţia arboretelor în cele două suprafeţe de probă cu

ajutorul unor parametri de modelare care au permis evaluarea lucrărilor silvice care

se vor efectua în arboret de-a lungul perioadei de simulare.

Pentru testarea metodei de substituire propusă au fost selectate două

arborete derivate de carpen având caracteristicile prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Caracteristicile arboretelor selectate Specific features of selected stands

Unitatea

amenajistică Ocol silvic U.P.

Altitudine

(m)

Înclinare

(º)

Vârsta

(ani)

Tipul de

sol Nume lot

Suprafaţa

(ha)

34% Adâncata VI 405 - 15 Luvisol AD 1,0

30A% Pătrăuţi III 400-420 12 15 Cambisol PT 1,0

Cele două arborete au fost “parcurse” în urmă cu 15 ani cu tăieri rase

(efectuate în mod ilegal), imediat după punerea în posesie. La punerea în posesie

unitatea amenajistică 30A% din ocolul silvic Pătrăuţi avea în compoziţie 3Fa, 4Ca,

3St, vârsta 70 ani şi consistenţa de 0,8, iar unitatea amenajistică 34% din cadrul

ocolului silvic Adâncata avea în compoziţie 6 St, 3 Ca, 1 Fa, vârsta 120 ani şi o

consistenţă de 0,6. În ambele arborete, înaintea efectuării acestor tăieri ilegale,

carpenul era specie secundară şi participa alături de stejar şi fag în proporţie de

maxim 40%. Datorită neefectuării unor lucrări corespunzătoare, prin lăstărirea

puternică a cioatelor de carpen starea de masiv s-a închis după 2-3 ani, iar în

momentul de faţă carpenul are o pondere de circa 95% în compoziţia arboretelor

selectate, alături de plop, salcie căprească şi stejar.

În fiecare din cele două arborete a fost amplasată câte o suprafaţă de probă

dreptunghiulară de 1,0 ha (figura 3.1.) în care a fost pusă în aplicare metoda

descrisă.

În februarie 2011, în cele două pieţe de probă s-a trecut la extragerea

completă a lăstarilor în benzi a căror lăţime variază între 4 şi 7 m. Lăţimea benzilor a

fost stabilită în raport cu înălţimea medie actuală a arborilor (în medie aproximativ

înălţimea de 5 m) şi cu evoluţia creşterilor în înălţime a carpenului din interbenzi .

Lăţimea interbenzilor a depins de posibilitatea de materializare în teren a benzilor,

17

avându-se în vedere ca suprafaţa neparcursă să reprezinte circa 50% din suprafaţa

totală a pieţei de probă (figura 3.2.).

Figura 3.1. Delimitarea ocoalelor silvice şi a suprafeţelor de probă

Limits of forest districts and studied plot areas

Figura 3.2. Amplasarea, orientarea benzilor şi schema de plantare (Tulbure şi

Duduman, 2012) Location, orientation of bands and planting scheme (Tulbure and Duduman, 2012)

În benzile create s-au plantat puieţi de talie mică (h≈0,4m). A fost utilizată

aceeaşi compoziţie de împădurire în ambele suprafeţe de probă, desimea culturilor în

benzi fiind de: 450 puieţi plantaţi la ha la AD; 468 puieţi plantaţi la hectar la PT.

18

3.4. Prelucrarea statistică a datelor primare şi analiza rezultatelor.

Lucrările de birou au constat în prelucrarea şi corelarea măsurătorilor din

teren. Prelucrarea acestora s-a realizat cu ajutorul unor programe de calcul statistic

şi de vizualizare bi şi tridimensională a arboretelor: Microsoft Office Excel, SVS

(Stand Visualization System), PROARB (Popa, 1999). Pentru cuantificarea diversităţii

specifice şi structurale a arboretelor a fost folosit indicele Shannon (1948) şi indicele

Gini (1912, 1921). De asemenea, au fost utilizate tabelele de producţie româneşti

(Giurgiu şi Drăghiciu, 2004).

Pentru analiza eficienţei economice a lucrărilor de substituire a fost utilizată

metoda Ivan. Deoarece datele trebuie să fie comparabile, s-a recurs la tehnici de

simulare - modelare, pentru a compara arborete diferite sub raportul compoziţiei şi

provenienţei, însă nu şi al vârstei. Pentru toate arboretele selectate s-a evaluat

valoarea la momentul exploatării, pe baza actelor de punere în valoare, s-au analizat

evidenţele financiare privind costurile cu exploatarea şi transportul lemnului până la

drumul auto, evidenţele privind costurile de instalare şi îngrijire a culturilor nou create,

ţinând cont de realitatea din teren.

De asemenea, s-a realizat simularea costurilor până la o vârstă a arboretelor

nou create, egală cu vârsta exploatabilităţii arboretelor substituite, apoi până la

vârsta exploatabilităţii arboretelor nou create folosind tabelele de producţie. În plus,

pentru aceste vârste s-a estimat valoarea comercială a arboretelor nou create.

Cap. 4. Condiţiile fizice ale teritoriului cercetat

Podişul Sucevei este situat în nord-vestul Podişului Moldovei, iar din punct de

vedere geologic reprezintă continuarea spre sud-vest a marii Platforme Ruse şi se

caracterizează prin prezenţa în fundament, la o adâncime relativ redusă (în jur de

1000 m) a unor roci cutanate cristaline, de vârstă precambiană. Unităţile de producţie

în cadrul cărora s-au făcut cercetările din ocoalele silvice Pătrăuţi şi Adâncata fac

parte din regiunea de dealuri şi podişuri de platformă, raionarea geomorfologică

încadrându-le în Provincia platformei est - europene, ţinutul Podişului Moldovei (1),

subţinuturilor podişurilor structurale (B), districtul Podişul Sucevei (a). Ocolul silvic

Fălticeni se caracterizează prin prezenţa unor văi longitudinale, orientate mai mult de

la vest la est, cu terase dezvoltate, separate prin culmi joase, cu o fragmentare

dominant colinară.

Temperaturile medii anuale cele mai ridicate de peste 8,4ºC sunt specifice

extremităţii sud-estice a Podişului Sucevei, iar cele mai coborâte de aproximativ 7ºC,

în nord-vestul acestuia. Precipitaţiile atmosferice constituie sursa principală de

aprovizionare cu apă a solului şi a plantelor, de alimentare a reţelei hidrografice şi a

bazinelor lacustre. Media anuală a precipitaţiilor în Podişul Sucevei este cuprinsă

între 600 şi 700 mm.

În cadrul unităţilor de producţie aflate în studiu din ocoalele silvice Pătrăuţi,

Adâncata şi Fălticeni vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord - vest,

următoarele ca frecvenţă fiind cele din sud - est. Intensităţile medii ale acestor vânturi

sunt de obicei moderate (2 m/s), dar, periodic, se manifestă şi vânturi cu intensităţi

mai puternice, de 35 - 40 km/oră şi chiar mai mult.

19

Tipurile de sol întâlnite în teritoriul studiat sunt încadrate în clasa

argiluvisolurilor (unităţile de producţie din ocoalele silvice Pătrăuţi, Adâncata şi

Fălticeni) şi clasa cambisolurilor (unitatea de producţie Pătrăuţi şi Dragomirna din

ocolul silvic Pătrăuţi şi unitatea de producţie Adâncata din ocolul silvic Adâncata).

Suprafaţa împădurită din zona studiată se încadrează în etajele bioclimatice

FD3 (etajul deluros al complexelor de gorunete, goruneto-făgete şi făgete), FD2

(etajul deluros de cvercete şi şleauri de deal, FD1 (etajul deluros de cvercete cu

stejar) şi FM2 (etajul montan al amestecurilor), ultimul întâlnit numai în cazul unităţii

de producţie Baia din ocolul silvic Fălticeni.

Cap. 5. Studiul vegetaţiei forestiere

Din suprafaţa totală a Podişului Sucevei, doar 18% este ocupată cu păduri,

mai mult de jumătate fiind teren arabil. Vegetaţia forestieră a Podişului Sucevei

corespunde etajului fagului, cu unele pătrunderi în zonele cu altitudini mai ridicate ale

pădurilor de amestec.

În unităţile de producţie studiate, formaţiile forestiere existente sunt: făgetele

pure de deal, făgetele amestecate, gorunetele pure, goruneto-făgetele, făgeto-

cărpinetele, şleaurile de deal, brădeto-făgetele, stejărete pure de stejar pedunculat,

frăsinetele, plopişurile pure de plop alb, plopişurile amestecate de plop alb şi negru,

aninişurile de anin alb şi negru. Ca procent de participare, la ocolul silvic Pătrăuţi

făgetele pure ocupă 26% din suprafaţă, la ocolul silvic Adâncata şleaurile de deal cu

gorun cumulează 27,6%, iar la ocolul silvic Fălticeni brădeto-făgetele reprezintă

25,4%.

Analizând pădurile din zona studiată se poate observa că o parte din acestea

sunt mai mult sau mai puţin dezechilibrate ecologic, îndepărtate în sens negativ de la

tipurile natural fundamentale. Cauza principală a acestei situaţii o constituie tăierile

de substituire şi refacere aplicate pe scară largă în deceniile şase-opt din secolul XX,

în urma cărora au fost înfiinţate culturi artificiale cu specii mai puţin potrivite staţiunii.

Totodată există un procent relativ ridicat al arboretelor parţial derivate (ocolul silvic

Pătrăuţi - 16%, Adâncata - 18%, Fălticeni - 16%). Arboretele total derivate sunt mult

mai reduse (ocolul silvic Pătrăuţi - 2%, Adâncata - 1%, Fălticeni - 4%). Această

situaţie este o consecinţă a aplicării cu superficialitate a operaţiunilor culturale.

Cel mai răspândit tip de pădure în cadrul unităţilor de producţie analizate este

făgetul de deal cu floră de mull (s) (ocolul silvic Pătrăuţi - 30%, Adâncata - 21%) şi

brădeto-făget normal cu floră de mull (s) (ocolul silvic Fălticeni - 28,6%). Referitor la

cele trei ocoale silvice studiate - Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni se poate afirma

(Simionescu, 2012), pe baza cercetărilor efectuate în teren, că arboretele au, în

general, o stare de sănătate bună. La început cercetările au fost îndreptate şi asupra

molidului, în suprafeţele de probă instalate, dar în timp acesta s-a uscat, studiul

amănunţit fiind efectuat pentru celelalte specii principale.

20

Cap. 6. Rezultatele cercetărilor.

6.1. Starea actuală a arboretelor derivate de carpen din cadrul ocoalelor

silvice Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni.

6.1.1. Delimitarea suprafeţelor, a locurilor de probă şi inventarierea arboretelor

(carpen şi alte specii).

Pentru evaluarea stării actuale a celor 7 arborete derivate de carpen selectate

au fost amplasate 139 suprafeţe de probă circulare de 300 m2 pentru inventarierea

statistică şi două locuri de probă (5000, respectiv 29800 m2) în care arborii au fost

inventariaţi integral, suprafaţa totală inventariată fiind de 76500 m2. Din inventarieri a

rezultat că procentul de participare a carpenului este de peste 70%, sensibil mai

mare decât cel din compoziţia arboretelor prezentată în amenajamentele silvice în

vigoare. Din numărul total de 4568 arbori inventariaţi, doar 782 au reprezentat alte

specii, 3786 fiind exemplare de carpen (tabelul 6.1.).

Tabelul 6.1.

Caracteristici generale ale arboretelor în suprafeţele de probă inventariate General features of forest stands in inventoried plot areas

u.a. OS/UP Metoda de

inventariere Număr de locuri de

probă de 300 m2

Suprafaţa inventariată

(m2)

Număr de arbori inventariaţi

Total din care CA

68D Ad/VI Statistică 35 10500 339 269

74G Ad/VI Integrală - 5000 538 487

5A Fl/IV Statistică 27 8100 414 394

19B Fl/V Statistică 26 7800 539 437

15A Pt/IV Statistică 26 7800 640 588

24A Pt/I Integrală - 29800 1574 1140

54A Pt/III Statistică 25 7500 524 471 Total: 139 76500 4568 3786

6.1.2. Distribuţia numărului de arbori pe specii şi categorii de diametre în suprafeţele de probă instalate.

Parametrii statistici ai distribuţiilor experimentale ale numărului de arbori la ha pe categorii de diametre sunt redaţi în tabelul 6.2. şi evidenţiază diversitatea structurală a arboretelor analizate.

Tabelul 6.2. Caracteristicile distribuţiilor experimentale ale numărului total de arbori pe

categorii de diametre Main features of experimental distributions of the number of trees against diameter classes

Suprafaţa de probă Ad 68D Ad 74G Fl 5A Fl 19B Pt 15A Pt 24A Pt 54A

Minima 8,00 4,00 10,00 12,00 10,00 8,00 6,00

Maxima 60,00 50,00 46,00 46,00 52,00 58,00 44,00

Amplitudine 52,00 46,00 36,00 34,00 42,00 50,00 38,00

Media 28,38 17,06 22,08 23,07 20,22 24,26 20,79

Varianţa 86,46 68,79 48,25 54,10 44,61 57,13 39,50

Abaterea standard 9,30 8,29 6,95 7,36 6,68 7,56 6,29

Coeficientul de variaţie % 32,76 48,61 31,46 31,88 33,04 31,16 30,24

Abaterea standard a mediei 0,52 0,25 0,31 0,28 0,23 0,33 0,24

Coeficientul de asimetrie 0,65 0,93 0,62 0,71 1,57 0,83 0,62

Coeficientul de exces 0,55 0,88 0,86 0,60 3,67 0,87 0,64

21

În majoritatea cazurilor coeficientul de variaţie depăşeşte cu puţin pragul de 30%, de unde rezultă că distribuţia este omogenă, excepţie făcând u.a. 74G din U.P. VI Adâncata cu un coeficient de variaţie mai mare (48,61%), caz în care se apreciază că media nu mai este reprezentativă pentru o populaţie eterogenă cum este cea din arboretul respectiv. În cele şapte arborete coeficientul de asimetrie este pozitiv indicând asimetria de stânga specifică, de altfel, distribuţiei arborilor pe categorii de diametre.

6.1.3. Distribuţia numărului de arbori pe specii şi clase de înălţimi în

suprafeţele de probă instalate.

Principalele caracteristici ale structurii arboretelor analizate în raport cu

înălţimea arborilor sunt sintetizate în tabelul 6.3. Se poate observa o strânsă

dependenţă a acestora de caracteristicile analizate în raport cu diametrul de bază al

arborilor (tabelul 6.2.).

Tabelul 6.3.

Caracteristicile distribuţiilor experimentale ale numărului de arbori pe clase de

înălţimi Main features of experimental distributions of the number of trees against height classes


Minima 6,00 2,00 6,00 8,00 8,00 6,00 6,00

Maxima 26,00 26,00 24,00 24,00 30,00 26,00 22,00

Amplitudine 20,00 24,00 18,00 16,00 22,00 20,00 16,00

Media 16,94 11,64 17,26 18,33 20,68 19,01 19,59

Varianţa 12,01 28,07 23,57 18,54 6,83 5,71 7,27




Coeficientul de asimetrie -0,76 0,56 -0,74 -1,07 -1,06 -0,57 -1,54

Coeficientul de exces 0,36 -0,25 -0,68 0,01 2,47 0,95 2,55

Diferenţele care totuşi apar se datorează unor situaţii particulare cum ar fi

diferenţele privind condiţiile de vegetaţie, unor particularităţi locale de microrelief sau

microclimat, diferenţelor de compoziţie cu referire în special la caracteristicilor

speciilor care apar alături de carpen în aceste arborete dar şi identificării pe teren a

unor exemplare de carpen cu caracteristici biometrice care se abat mult de la valorile

medii întâlnite la nivel de arboret.

6.1.4. Curbele înălţimilor totale şi elagate la carpen în suprafeţele de probă

instalate.

Întrucât în suprafeţele de probă instalate carpenul este principala specie din

compoziţia arboretelor, atât pe număr de arbori cât şi pe volum, curbele înălţimilor au

fost trasate doar pentru carpen. În figura 6.1. sunt prezentate curbele înălţimilor

totale şi elagate pentru specia carpen. Pentru trasarea curbelor înălţimilor a fost

utilizată ecuaţia polinomială de gradul trei datorită capacităţii acesteia de a surprinde

mult mai bine particularităţile naturale ale dinamicii înălţimii în raport cu diametrul. De

altfel, se observă că pentru toate arboretele analizate coeficientul de corelaţie

Pearson (r) indică existenţa unei legături funcţionale între diametru şi înălţime, fiind

foarte semnificativ (***).

22

Se observă o variaţie mult mai mare a înălţimii elagate comparativ cu înălţimea totală, fiind reconfirmată capacitatea carpenului de a se adapta la condiţiile de arboret pentru a valorifica cât mai bine spaţiul de care dispune în aer dar şi în sol. Valorile coeficienţilor de variaţie corespunzători înălţimii elagate sunt mult mai mari decât cei ai înălţimii totale, iar pentru arboretele derivate de carpen cu structuri relativ echiene se demonstrează faptul că distribuţia numărului de arbori în raport cu înălţimea şi diametrul prezintă coeficienţi de variaţie cuprinşi între 12 şi 30%, iar în cazul înălţimilor elagate aceştia înregistrează valori cuprinse între 20 şi 50%.

Fălticeni, u.a. 5A

H = -0,0005d3 + 0,019d

2 + 0,6396d

R = 0,992***

Hel = -0,0003d3 + 0,0092d

2 + 0,4118d

R = 0,974***

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

0 8 16 24 32 40 48

Diametrul (cm)

Înă

lţim

ea

(m

)

Adâncata, u.a. 74G

H = 4,85E-05d3 - 0,0113d

2 + 0,8928d

R = 0,986***

Hel = 5,78E-05d3 - 0,0113d

2 + 0,5169d

R = 0,933***0

5

10

15

20

25

30

0 8 16 24 32 40 48 56

Diametrul (cm)

Înălţi

mea (

m)

Adâncata, u.a. 68D

H = 3,24E-05d3 - 0,0169d

2 + 1,09d

R = 0,990***

Hel = 0,0002d3 - 0,0209d

2 + 0,7092d

R = 0,938***

0

5

10

15

20

25

30

0 10 20 30 40 50

Diametrul (cm)

Înălţi

mea (

m)

Pătrăuţi, u.a. 24A

H = 0,0005d3 - 0,0524d

2 + 1,7525d

R = 0,996***

Hel = 7,93E-05d3 - 0,0201d

2 + 0,8725d

R = 0,976***0

5

10

15

20

25

30

0 8 16 24 32 40

Diametrul (cm)

Înă

lţim

ea

(m

)


H = 0,0005d3 - 0,0526d

2 + 1,8806d

R = 0,998***

Hel = 0,0001d3 - 0,0217d

2 + 0,8487d

R = 0,983***

0

5

10

15

20

25

30

0 8 16 24 32 40 48

Diametrul (cm)

Înă

lţim

ea

(m

)


H = 0,0005d3 - 0,0568d

2 + 2,0391d

R = 0,997***

Hel = -0,0012d3 +

+0,0483d2 + 0,1017d

R = 0,940***0

5

10

15

20

25

30

0 8 16 24 32 40

Diametrul (cm)

Înă

lţim

ea

(m

)

Fălticeni, u.a. 19B

H = -0,0009d3 + 0,0346d

2 + 0,5393d

R = 0,995***

Hel = -0,0004d3 + 0,0133d

2 + 0,4172d

R = 0,977***

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

0 8 16 24 32 40

Diametrul (cm)

Înă

lţim

ea

(m

)

Figura 6.1. Curbele înălţimilor totale şi elagate pentru specia carpen în suprafeţele de probă instalate Height curves and pruned height curves for hornbeam in the studied plot areas

23

6.1.5. Corelaţia dintre diametrul de bază şi diametrul coroanei la carpen în suprafeţele de probă analizate.

În figura 6.2. este reprezentată grafic variaţia diametrului coroanei în raport cu diametrul de bază pentru specia carpen în suprafeţele de probă instalate. A fost utilizată în acest sens funcţia care permitea obţinerea unui coeficient de corelaţie cât mai mare şi anume ecuaţia polinomială de gradul doi sau ecuaţia dreptei. S-a constatat că există o corelaţie pozitivă şi puternică sau chiar funcţională (u.a. 68D, AD) între cele două caracteristici analizate, iar coeficienţii de corelaţie calculaţi sunt foarte semnificativi.

Există însă diferenţe între arboretele studiate chiar în cadrul aceluiaşi ocol silvic: spre exemplu, în cadrul ocolului silvic Adâncata, în u.a. 68D la un diametru de bază de 50 cm, diametrul coroanei este de 6,5 m, comparativ cu unitatea amenajistică 74G unde, la acelaşi diametru de bază diametrul coroanei este de doar 3,5 m. Aceste diferenţe se datorează în special indicelui de desime mai mare întâlnit în u.a. 74G.

OS Adâncata, u.a. 68D

y = -0,0005x2 + 0,1547x

R = 0,976***

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

0 8 16 24 32 40 48 56 64

Diametrul de bază (cm)

Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

OS Adâncata, u.a. 74G

y = -0,001x2 + 0,1261x

R = 0,964***

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

0 8 16 24 32 40 48 56


Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

OS Fălticeni, u.a. 5A

y = 0,1463x

R = 0,961***

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

0 8 16 24 32 40 48


Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

OS Fălticeni, u.a.19B

y = 0,1418x

R = 0,959***

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

0 8 16 24 32 40


Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

OS Pătrăuţi, u.a.15A

y = 0,1635x

R = 0,974***

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

0 8 16 24 32 40


Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

OS Pătrăuţi, u.a. 24A

y = 0,181x

R = 0,964***

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

0 8 16 24 32 40


Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

OS Pătrăuţi, u.a. 54A

y = 0,0027x2 + 0,1365x

R = 0,969***

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

0 8 16 24 32 40 48


Dia

metr

ul

co

roan

ei

(m)

Figura 6.2. Corelația dintre diametrul de bază şi diametrul coroanei pentru specia carpen în suprafeţele de probă instalate Correlation between dbh (diameter at breast height) and crown diameter for

hornbeam in the studied plot areas

24

6.1.6. Distribuţia volumului la hectar pe categorii de diametre şi specii în

suprafeţele de probă instalate

Parametrii statistici ai distribuţiei experimentale a volumului la ha pe categorii

de diametre şi specii sunt prezentaţi în tabelul 6.4.

Tabelul 6.4.

Caracteristicile distribuţiilor experimentale ale volumului pe categorii de

diametre şi specii Main features of experimental distributions of volume against diameters classes and species


Minima 8,00 4,00 10,00 12,00 10,00 8,00 6,00

Maxima 60,00 50,00 46,00 46,00 52,00 58,00 44,00

Amplitudine 52,00 46,00 36,00 34,00 42,00 50,00 38,00

Media 35,00 27,67 27,63 28,50 25,80 29,77 25,22

Varianţa 101,97 92,70 58,27 63,25 85,29 77,72 46,13




Coeficientul de asimetrie 0,56 0,41 0,75 0,59 1,03 0,51 0,46

Coeficientul de exces -0,25 -0,25 0,40 -0,29 0,42 -0,34 -0,04

Coeficientul de variaţie pentru 5 unităţi amenajistice nu depăşeşte pragul de

30% de unde rezultă că media aritmetică are un grad mare de reprezentativitate, iar

distribuţia este omogenă, cu excepţia u.a. 74G (ocolul silvic Adâncata) şi 15A (ocolul

silvic Pătrăuţi) unde acest coeficient are valoarea de 34,8%, respectiv 35,78 %.

Asimetria este pozitivă (de stânga) pentru toate arboretele analizate însă

valoarea acesteia este mai mică comparativ cu asimetria întâlnită în cazul distribuţiei

arborilor pe categorii de diametre (tabelul 6.2.) la aceleaşi arborete, datorită influenţei

exercitată de înălţimi la calculul volumului, acestea prezentând în general asimetrie

negativă.

6.1.7. Legătura dintre volumul trunchiului şi volumul coroanei.

Corelaţia dintre volumul trunchiului şi volumul coroanei a fost analizată doar

pentru speciile la care au existat suficiente măsurători în suprafeţele de probă

instalate, care să permită acoperirea statistică a rezultatelor obţinute.

Legătura corelativă dintre cele două caracteristici ale arborilor a fost pusă în

evidenţă prin intermediul ecuaţiei polinomiale de gradul doi deoarece aceasta a

permis obţinerea celor mai mari valori ale coeficienţilor de corelaţie Pearson. A fost

utilizată în acest sens analiza regresiei în ipoteza constantei 0 (reprezentarea grafică

a ecuaţiei trece prin originea sistemului de coordonate), fiind verificată şi ipoteza

repartiţiei normale a valorilor reziduale.

Pentru seturile de date culese s-a demonstrat că în cazul carpenului corelaţia

dintre volumul trunchiului şi volumul coroanei este pozitivă, puternică şi foarte

semnificativă, valorile coeficienţilor de corelaţie variind într-un interval foarte restrâns:

de la 0,835 (u.a. 19B - FL) la 0,899 (u.a. 68D - AD).

Exemplarele de fag cu volume mai mari de 1,2 m3 formează cele mai mari

coroane în arboretele de amestec din zona studiată. La acelaşi volum al trunchiului,

stejarul are coroane mai mici decât fagul şi carpenul. Acest aspect, coroborat cu

temperamentul de lumină al speciei, constituie unul dintre principalii factori de risc în

25

supravieţuirea stejarului din competiţia cu fagul şi carpenul. Rolul practicianului

constă în acest caz în a doza corespunzător amestecul şi cantitatea de lumină de

care să beneficieze speciile de valoare (ex. stejarul şi gorunul) care se asociază cu

carpenul. În caz contrar se poate ajunge la arborete parţial sau total derivate cu

carpen cum sunt cele studiate în această lucrare.

6.1.8. Structura verticală şi orizontală a arboretelor realizată în baza

inventarierilor efectuate.

Profilele arboretelor au fost reprezentate grafic pe baza rezultatelor

inventarierilor din cele şapte arborete selectate. În figura 6.3. sunt prezentate aceste

profile doar pentru două dintre aceste arborete.


Pătrăuţi, sub-plot 24A


Pătrăuţi, sub-plot 54A

Figura 6.3. Structura verticală şi orizontală a arboretelor în suprafeţele de probă instalate (24 A

- PT şi 54A - PT) Vertical and horizontal structure of stands in studied plot areas (24 A -

PT and 54A - PT)

26

Aspectele discutate pentru arboretul din u.a. 24A (PT) merită a fi analizate în

detaliu prin studii ulterioare de biometrie şi auxologie, cu atât mai mult cu cât

suprafaţa de probă este materializată în teren şi cele mai importante caracteristici

biometrice ale arborilor au fost deja măsurate.

În u.a. 54 A (PT) arboretul are un profil continuu şi monoetajat. Nu s-a realizat

încă o diferenţiere în înălţime între fag şi stejar pe de o parte şi carpen pe de altă

parte. Fagul şi stejarul se găsesc aici în acelaşi plafon cu carpenul, însă vârsta

arboretului este redusă, formarea plafonului superior de către cele două specii

urmând să aibă loc în viitor. Se observă şi aici gruparea stejarului în mici buchete în

zonele cu consistenţă mare. Exemplare de stejar de mici dimensiuni există doar

acolo unde consistenţa este redusă şi cantitatea de lumină suficientă.

Comparând datele culese din teren cu cele prezentate în amenajament,

pentru aceleaşi arborete, s-a constatat că proporţia de participare a carpenului în

compoziţia arboretelor este uneori subapreciată la descrierea parcelară.

Se recomandă ca la conducerea arboretelor parţial derivate de carpen care nu

trebuie neapărat substituite, lucrările de îngrijire şi conducere să fie efectuate astfel

încât stejarul, gorunul şi speciile secundare cu temperament de lumină să fie

menţinute în biogrupe de cel puţin 3-4 exemplare astfel încât acestea să reziste

competiţiei exercitată de carpen.

Biogrupele nu trebuie să fie neapărat monospecifice însă, atunci când ele

sunt formate din exemplare ale mai multor specii cu cerinţe mai mari faţă de lumină,

recomandăm ca biogrupele să fie mai mari (5-8 exemplare). Se va încerca păstrarea

acestor biogrupe cel puţin până când exemplarele speciilor de valoare reuşesc să

ajungă în plafonul superior şi devin dominante în comparaţie cu carpenul.

6.2. Evaluarea eficienţei economice a lucrărilor de substituire

6.2.1. Descrierea generală a arboretelor selectate

Efectul economic al lucrărilor de substituire realizate în Ocoalele silvice

Adâncata şi Pătrăuţi (Direcţia silvică Suceava) este analizat în prezenta lucrare prin

intermediul a cinci studii de caz. Fiecare studiu de caz se referă la câte un fost

arboret derivat de carpen în care au fost efectuate în ultimii 20 de ani lucrări de

substituire, revenindu-se la speciile corespunzătoare tipului de pădure natural

fundamental. Cele cinci arborete au fost selectate astfel încât să fie posibilă

formularea de răspunsuri la obiectivele de cercetare stabilite în această lucrare, dar

şi în funcţie de datele financiare care au fost găsite în evidenţele ocoalelor silvice

referitoare la arboretele substituite. Ne-am limitat la o perioadă de analiză de 20 de

ani întrucât pe perioade mai lungi nu au fost găsite informaţiile dorite. Principalele

elemente de descriere a arboretelor selectate sunt prezentate în tabelul 6.5.

Arboretele derivate de carpen selectate au fost parcurse cu tăieri de

regenerare la vârste cuprinse între 59 (u.a. 1C) şi 80 de ani (u.a. 67A). Vârstele

exploatabilităţii stabilite conform normelor tehnice pentru specia majoritară (carpen)

în raport cu clasa de producţie şi funcţiile atribuite arboretelor sunt de 50, respectiv

60 de ani. Se constată că doar arboretul din u.a. 1C a fost recoltat la timp,

exploatarea celorlalte arborete fiind mult întârziată (chiar 30 de ani în u.a. 67A). În

acest capitol se va demonstra care a fost şi efectul economic al întârzierii momentului

substituirii acestor arborete derivate de carpen chiar dacă, din punct de vedere

27

tehnic, realizarea unor sacrificii de exploatabilitate în plus este pe deplin justificată de

încercările de normalizare a structurii fondului de producţie în vederea asigurării

continuităţii producţiei de lemn.

În perioada 1998-2005 arboretele derivate de carpen au fost exploatate, în

fiecare dintre acestea fiind efectuate împăduriri în anul următor exploatării cu specii

corespunzătoare tipurilor de pădure natural fundamentale şi indicate prin compoziţiile

ţel stabilite la nivel de arboret (tabelul 6.5.). La momentul efectuării măsurătorilor

(anul 2011) vârsta noilor culturi create ca urmare a substituirii arboretelor derivate de

carpen era cuprinsă între 5 şi 12 ani, fiind posibilă formularea unor concluzii privind

modul în care s-a desfăşurat procesul de substituire şi a unor recomandări privind

îngrijirea şi conducerea arboretelor create, conform noilor ţeluri de gospodărire

impuse.

Tabelul 6.5.

Informaţii sumare privind substituirea unor arborete derivate de carpen din

Ocoalele silvice Adâncata şi Pătrăuţi Brief information on the substitution of some derived hornbeam stands from Adâncata and

Pătrăuţi forest districts

O.S. Adâncata Pătrăuţi

U.P. VI

Adâncata VI

Adâncata I Todireşti

III Dărmăneşti

IV Pătrăuţi

u.a. 22F 67A 13% 60B 1C Suprafaţa (ha) 2,3 2,0 1,0 1,9 2,8

Compoziţia ţel 6St 2Fa

2Pa 5Go 2Fa 2Te 1Ci

6Fa 2Pa 2Fr

6Fa 3Go 1Pa

6Fa 2St 2Pa

ARBORETUL INIŢIAL Compoziţia 8Ca 2Fa 7Ca1St2Plt 10Ca 9Ca 1Fa 8Ca 2Fa CLP IV III III III IV Categorii funcţionale 1-4B 2-1B 2-1B 2-1B 1-4J Vârsta exploatabilităţii - (ani) 60 50 50 50 60 Anul recoltării 1998 2005 2003 1998 1999

Vârsta la momentul exploatării (ani) 73 80 68 63 59 Consistenţa la exploatare 0,8 0,8 0,8 0,7 0,8 Volumul la exploatare (m

3ha

-1) 259 183 214 180 131

Creşterea la exploatare (m3an

-1ha

-1) 5,0 4,2 5,7 5,0 5,9

ARBORETUL ACTUAL (după substituire) Anul instalării 1999 2006 2004 1999 2000 Vârsta în 2011

1 (ani) 12 5 7 12 11

Număr pieţe amplasate 1 2 2 1 1

Mărimea pieţei (m2)

2000 (40x50 m)

1000 (20x50 m)

1000 (20x50 m)

2000 (40x50 m)

2000 (40x50 m)

Compoziţia actuală determinată după volum în pieţele de probă instalate

5St 3Ca 1DT 1DM

5Go 3Ca 1Me 1DM

4Fa 2Pa 2Ca 1Ju

1DM

7Ca 2Fa 1St

6Ca 3Fa 1DT

Consistenţa 0,8 0,9 0,9 0,8 0,9

Se observă la o analiză sumară a datelor prezentate în tabelul 6.5. că

substituirea arboretelor derivate de carpen este un proces complex, care necesită

implicarea corespunzătoare a personalului de teren şi urmărirea atentă a evoluţiei

stării noilor arborete. Spre exemplu, se constată că în u.a. 60B şi 1C carpenul nu a

fost suficient de bine ţinut sub control şi a devenit din nou specia majoritară în

compoziţia actuală. Asupra acestor aspecte se va insista în subcapitolele următoare.

1 Anul efectuării măsurătorilor de teren.

28

6.2.2. Venituri obţinute prin valorificarea produselor lemnoase oferite de

arboretele derivate de carpen analizate

Determinarea veniturilor obţinute prin valorificarea produselor lemnoase

obţinute la exploatabilitate prin aplicarea tratamentelor s-a realizat prin analiza

actelor de punere în valoare. Datorită dificultăţii obţinerii de informaţii detaliate privind

veniturile realizate ca urmare a valorificării produselor lemnoase recoltate prin

aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere în arboretele studiate, acestea sunt

estimate în lucrare cu ajutorul informaţiilor din tabelele de producţie şi în funcţie de

caracteristicile arboretelor la vârsta recoltării, iar raportarea datelor respective în

unităţi monetare s-a realizat prin intermediul preţurilor de adjudecare a licitaţiilor la

exploatabilitate. În felul acesta nu a mai fost necesară actualizarea preţurilor de

comercializare a produselor secundare.

În lucrare sunt prezentate principalele informaţii privind modul de valorificare a

produselor lemnoase obţinute din arboretele derivate de carpen la exploatabilitate,

conform actelor de punere în valoare sau conform preţurilor de adjudecare indicate

în contractele de vânzare-cumpărare a masei lemnoase. Datorită diferenţelor mari

dintre caracteristicile arboretelor (compoziţie, vârsta diferitelor elemente de arboret,

diametrul mediu al acestora, repartiţia pe sortimente dimensionale şi industriale),

perioadele de recoltare şi variaţiei preţurilor produselor lemnoase pe piaţă, pentru

omogenizarea iniţială a informaţiilor au fost utilizate preţuri relative, unitatea de

referinţă fiind preţul lemnului de carpen, corespunzător anului 1998 şi aferent

repartiţiei pe sortimente dimensionale şi industriale a unui arboret de carpen cu

diametrul mediu de 25,0 cm.

Diferenţe mari există la valorificarea aceloraşi produse în perioade diferite. Un

exemplu în acest sens îl constituie cireşul în cazul căruia, deşi diferenţele privind

diametrul mediu şi repartiţia pe sortimente sunt foarte mici, preţul de valorificare a

fost de 6,6 ori mai mare în 2004 faţă de 1998, referinţa fiind aceeaşi (în arboretele

selectate - 22F şi 67A - diametrul mediu înregistrează valori foarte apropiate).

Pe aceste considerente s-a încercat estimarea preţurilor de valorificare a

produselor lemnoase aparţinând speciilor din arboretele selectate, prin excluderea

diferenţelor date de rata inflaţiei sau de contextele economice specifice unui anumit

an, în ideea omogenizării datelor pe perioada analizată (1998-2004).

Arboretele din u.a. 22F (AD) şi 60B (PT) au fost recoltate în anul 1998. Între

cele două arborete există diferenţe privind diametrul mediu al carpenului: 25,0 cm în

u.a. 22F şi 22,5 cm în u.a. 60B. Datorită acestei diferenţe apar repartiţii diferite pe

sortimente dimensionale şi, implicit, preţul mediu de valorificare diferă. Astfel, se

observă că la o reducere cu 2,5 cm a diametrului mediu la carpen, preţul de

valorificare a fost cu circa 11% mai mic. Pentru excluderea ratei inflaţiei s-a încercat

mai întâi determinarea acesteia astfel: pentru u.a. 22F (AD) şi 67A (AD) dispunem în

cazul carpenului de date pentru arborete similare (diametrul mediu al carpenului este

de 25,0 cm, respectiv 25,2 cm), dar care au fost recoltate în anii corespunzători

limitelor perioadei de analiză (1998 pentru u.a. 22F, respectiv 2004 pentru u.a. 67A).

Se observă că pentru aceleaşi sortimente, în cazul carpenului preţul s-a dublat în cei

6 ani, indicele de creştere fiind 2,091 (tabelul 6.6).

În plus, pentru a simplifica modelul şi a exclude fluctuaţiile minore pe piaţă

care induc diferenţe între preţurile pentru lemnul speciilor cu dinamici asemănătoare

29

pe termen mediu, au fost avute în vedere rate comune de creştere pe grupe de

specii, acestea fiind prezentate în tabelul 6.6.

Tabelul 6.6.

Rata de creştere a preţului unitar al lemnului în perioada 1998-2004 Growth rate of wood price between 1998 and 2004

Specia, grupa de specii Rata de creştere a preţului în anul … faţă de anul 1998 (%)

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Carpen (25 cm)*, fag, jugastru, plop 1,000 1,182 1,364 1,545 1,727 1,909 2,091

Cireş (40 cm)*, tei, stejar, paltin 1,000 1,938 2,876 3,815 4,753 5,691 6,629 * indică specia care a fost avută în vedere la estimarea ratelor de creştere aferente grupei de specii şi diametrul de referinţă.

Pentru perioada avută în vedere (1998-2004), s-a considerat că rata de

creştere a preţurilor este liniară. În cazul cireşului ratele au fost obţinute în urma

eliminării diferenţei reduse (0,7 cm) dintre diametrele medii ale acestei specii în

arboretele din u.a. 22F şi 67A. Datorită numărului redus de înregistrări în cazul

teiului, dar şi datorită faptului că domeniile de utilizare a lemnului de tei sunt

asemănătoare cu cele ale cireşului, s-a considerat că ratele de creştere a preţului la

tei pot fi asimilate cu cele ale cireşului. Aceste rate au fost utilizate şi în cazul

stejarului şi paltinului. În cazul fagului, jugastrului şi plopului tremurător au fost

aplicate ratele de creştere a preţurilor determinate pentru carpen.

Ulterior s-a trecut la omogenizarea preţurilor, pentru carpen datele fiind

prezentate în tabelul 6.7. alături de trendul variaţiei preţului în raport cu repartiţia pe

categorii dimensionale estimată în funcţie de diametrul mediu. Aceste preţuri

exprimate în lei s-au utilizat în prezentul capitol pentru estimarea veniturilor obţinute

prin valorificarea tuturor produselor lemnoase (inclusiv cele secundare) recoltate din

arboretele derivate de carpen până la vârsta exploatabilităţii.

Tabelul 6.7.

Stabilirea preţurilor la carpen în raport cu diametrul mediu al arboretului şi cu

preţul carpenului actualizat la nivelul anului 2004 Price setting for hornbeam with respect to the average diameter of stand and to the price of

hornbeam in 2004

Categoria de diametre (cm)

Preţul în 2004 (lei)

Relaţia utilizată: y = -583,39x2 + 22500x

0 0,0 2 42667,2

4 80667,4

6 114000,4

8 142666,3

10 166665,0

12 185996,7

14 200661,2

16 210658,6

18 215988,9

20 216652,1

22 212648,2

24 203977,1

26 190639,0

28 172633,7

30 149961,2

32 122621,7

34 90615,1

36 53941,3

Carpen

y = -583,39x2 + 22500x

R = 0,995***

0

50000

100000

150000

200000

250000

0 4 8 12 16 20 24 28 32

Diametrul (cm)

Pre

ţul î

n 2

00

4 (

lei)

Pret 2004

Polinomială. (Pret 2004)

`

30

Aplicând acelaşi raţionament s-au determinat preţurile la nivelul anului 2004 şi

pentru celelalte specii lemnoase întâlnite în compoziţia arboretelor derivate de

carpen care au fost substituite: fag, cireş, tei, stejar din sămânţă, paltin, jugastru şi

plop tremurător. Pentru salcâm şi anin preţurile nu au mai fost estimate, datorită

faptului că aceste specii participă doar izolat şi cu volume foarte mici în compoziţia

arboretelor analizate.

În tabelul 6.8. sunt prezentate preţurile de vânzare pe specii, actualizate la

nivelul anului 2004 cu ajutorul ratelor de creştere a preţurilor prezentate în tabelul

6.6. Aceste preţuri au stat la baza trasării graficelor de variaţie a preţului în raport cu

diametrul pentru majoritatea speciilor analizate, aceste grafice fiind prezentate în

figura 6.4. Pentru unele specii, datorită numărului prea mic de înregistrări, s-a făcut

apel la legătura dintre preţul lor şi preţurile speciilor pentru care datele avute la

dispoziţie sunt acoperitoare (preţuri relative). În cazul acestora (ex.: cireş, tei) se fac

în continuare precizări suplimentare privind modul de estimare a dinamicii preţului

mediu de vânzare în raport cu diametrul mediu al elementului respectiv de arboret.

Tabelul 6.8.

Preţurile actualizate la nivelul anului 2004 pentru speciile şi diametrele medii

din arboretele analizate Prices updated to 2004 for the species and average diameters in the analysed stands

Specia Preţul actualizat (lei) pe specii pentru u.a. …

22F 67A 13% 60B 1C

Fag 343076,4 632415,4 - 266988,87 240274,7

Cireş 1995917,2 2001186,0 - - -

Tei 758278,1 - - - -

Stejar sămânţă - 1162455,0 - 2104961,8 1290672,0

Jugastru - 320224,4 208158,5 334507,6 -

Paltin - 1580990,0 1109442,2 - -

Plop tremurător - 168825,6 - - -

În cazul fagului, cireşului, teiului, stejarului, jugastrului şi plopului, pentru

determinarea variaţiei preţului mediu în raport cu diametrul mediu al arboretului pe

baza informaţiilor avute la dispoziţie a fost utilizată ecuaţia polinomială de gradul doi,

iar în cazul paltinului (datorită numărului redus de intrări) a fost utilizată regresia

liniară (figura 6.4). În ambele cazuri a fost impusă condiţia intersecţiei graficului

funcţiei cu originea sistemului de coordonate pentru a compensa lipsa unui număr

suficient de date pentru fiecare specie care să asigure o acoperire statistică

satisfăcătoare.

Pentru tei, întrucât această specie apare doar în u.a. 22F (arboret exploatat în

1998), determinarea preţurilor s-a realizat pe baza preţului relativ al teiului calculat

faţă de preţul cireşului pentru diametrul de 37 cm pentru care dispunem de date în

cazul teiului. Preţul cireşului pentru acest diametru a fost stabilit conform ecuaţiei

determinată pentru cireş şi prezentată în tabelul 6.9. Raportul dintre cele două preţuri

este de 0,387. Asimilând comportamentul utilizatorilor lemnului de tei cu cel al

utilizatorilor lemnului de cireş se poate considera că acest raport se menţine relativ

constant indiferent de diametru astfel că, utilizând preţurile deja determinate la cireş,

31

s-a determinat curba de variaţie a preţului la tei în funcţie de variaţia preţului cireşului

(figura 6.4). Rezultatele obţinute pentru tei sunt prezentate în tabelul 6.9.

La plop preţul în 2004 pentru diametrul mediu de 30,8 cm este apropiat de

preţul carpenului. Din acest motiv, preţurile la plop au fost calculate în funcţie de

Figura 6.4 Estimarea variaţiei preţului în raport cu diametrul mediu al arboretului Assessment of price variation with respect to the average diameter of

the stand

Fag

y = -16,388x2 + 9981,5x

R = 0,991**

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

0 20 40 60 80

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

2004 (

lei)

Cireş

y = -1041,1x2 + 91540x

R2 = 1

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

2004 (

lei)

Tei

y = -402,4x2 + 35383x

0,0

100000,0

200000,0

300000,0

400000,0

500000,0

600000,0

700000,0

800000,0

900000,0

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

2004 (

lei)

Stejar sămânţă

y = -1233,6x2 + 99845x

R = 0,993**

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

0 8 16 24 32 40 48 56 64 72

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

20

04

(le

i)

``

Jugastru

y = -614,76x2 + 27977x

R = 0,979

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

20

04

(le

i)

``

Paltin

y = 31477x

R2 = 0,9385

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

20

04

(le

i)

``

Plop tremurător

y = -705,6x2 + 27214x

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

0 4 8 12 16 20 24 28 32 36

Diametrul (cm)

Pre

ţul în

20

04

(le

i)

``

32

preţurile determinate la carpen pe baza raportului dintre preţurile celor două specii la

diametrul de 30,8 cm (1,209), raport care a fost considerat constant.

În ciuda acoperirii statistice reduse, ecuaţiile prezentate în figura 6.4 constituie

un punct important de plecare în analiza efectului economic al substituirii arboretelor

analizate permiţând omogenizarea tuturor informaţiilor de care dispunem pentru

aflarea preţurilor medii de valorificare a lemnului speciilor studiate în diferite stadii de

dezvoltare a arboretelor specifice momentului efectuării lucrărilor de îngrijire şi

conducere, respectiv aplicării tratamentelor.

Tabelul 6.9.

Preţuri medii de comercializare estimate la nivelul anului 2004 pentru speciile

studiate Average prices estimated for 2004 for analysed species

Specia Fag Cireş Tei Stejar Jugastru Paltin Plop tr.

Relaţia utilizată

y = -16,388x

2

+ 9981,5x

y = -1041,1x

2

+ 91540x

y = -402,4x

2 +

35383x

y = -1233,6x

2

+ 99845x

y = -614,76x

2

+ 27977x

y = 31477x

y = -705,6x

2 +

27214x

Diametrul – x (cm)

Preţul mediu – y (lei)

0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

4 39663,9 349504,1 135092,2 379643,1 102072,0 125908,0 97565,4

8 78803,5 665694,4 257307,8 719810,5 184471,7 251816,0 172551,7

12 117418,6 948570,7 366646,7 1020502,3 247199,0 377724,0 224958,9

16 155509,2 1198133,3 463108,9 1281718,4 290254,1 503632,0 254787,0

20 193075,5 1414381,9 546694,5 1503458,9 313636,8 629540,0 262036,0

24 230117,3 1597316,7 617403,4 1685723,7 317347,3 755448,0 246705,9

28 266634,7 1746937,6 675235,7 1828512,9 301385,4 881356,0 208796,6

32 302627,6 1863244,7 720191,3 1931826,4 265751,2 1007264,0 148308,3

36 338096,2 1946237,9 752270,3 1995664,3 210444,7 1133172,0 65240,8

40 373040,3 1995917,2 771472,6 2020026,6 135465,9 1259080,0 -

44 407460,0 2012282,7 777798,3 2004913,2 40814,8 1384988,0 -

48 441355,2 1995334,3 771247,3 1950324,1 - 1510896,0 -

52 474726,1 1945072,0 751819,6 1856259,4 - 1636804,0 -

56 507572,5 1861495,8 719515,4 1722719,1 - 1762712,0 -

60 539894,4 1744605,8 674334,4 1549703,1 - 1888620,0 -

64 571692,0 1594402,0 616276,8 1337211,5 - 2014528,0 -

68 602965,1 1410884,2 545342,5 1085244,2 - 2140436,0 -

72 633713,8 1194052,6 461531,6 793801,3 - 2266344,0 -

76 663938,1 943907,2 364844,1 462882,7 - 2392252,0 -

80 693637,9 660447,8 255279,8 92488,5 - 2518160,0 -

33

6.2.3. Costuri de regenerare în arboretele studiate

Estimarea costurilor de instalare pe cale artificială a noilor culturi în locul

arboretelor derivate de carpen a presupus investigarea documentelor din arhivele

ocoalelor silvice Adâncata şi Pătrăuţi referitoare la lucrările efectuate în subparcelele

selectate după recoltarea integrală a arboretelor derivate. Astfel, au fost analizate

tabelele de evidenţă a lucrărilor executate (ataşate descrierilor parcelare), fişele

unităţilor staţionale întocmite pentru alegerea soluţiilor de împădurire în conformitate

cu prevederile amenajamentelor, fişele de evidenţă a lucrărilor de împăduriri şi

ajutorarea regenerării naturale, precum şi fişele de teren pentru executarea

controlului anual al lucrărilor de regenerare (etapa a II-a). Informaţiile din aceste

documente au fost analizate şi centralizate într-o manieră unitară, fiind prezentate

detaliat în lucrarea in extenso.

Datele de interes în realizarea obiectivelor de cercetare stabilite sunt în

special date cantitative referitoare la anul efectuării lucrărilor de regenerare artificială,

suprafaţa parcursă, dispozitivul de plantare, numărul total de puieţi pe specii, precum

şi costul lucrărilor respective. Scopul acestei analize a constat în identificarea

preţurilor medii de comercializare a puieţilor speciilor utilizate la crearea noilor culturi,

precum şi costul manoperei. Din păcate, nu au fost găsite în toate cazurile analizate

toate informaţiile dorite şi, din acest motiv, au fost alese mai multe studii de caz astfel

încât informaţiile lipsă să poată fi desprinse prin comparare din studiile de caz

similare şi pentru care datele respective sunt furnizate.

În toate arboretele selectate au fost efectuate împăduriri integrale în primul an

după recoltarea arboretului derivat de carpen. Dispozitivul de plantare utilizat a fost

de 1,5 x 1,0 m în O.s. Adâncata (6700 puieţi la hectar), respectiv de 2,0 x 1,0 m în

O.s. Pătrăuţi (5000 puieţi la hectar). Cele mai bune rezultate la plantare au fost

obţinute în u.a. 22F (Adâncata), intervenindu-se o singură dată cu completări,

dificultăţi fiind în u.a. 60B şi 1C (ambele de la Pătrăuţi), unde au fost necesare trei

intervenţii cu completări. Ponderea puieţilor utilizaţi în completări faţă de numărul

total de puieţi plantaţi până la realizarea masivului variază în limite destul de largi,

fiind cuprinsă între 10,7 şi 43,4%. Cele mai mari valori sunt întâlnite tocmai în

arboretele în care s-a intervenit mai des cu completări şi în care au fost întâlnite cele

mai mari dificultăţi la substituirea carpenului cu speciile corespunzătoare tipurilor

natural fundamentale de pădure.

La efectuarea măsurătorilor pe teren s-a constatat că lăstarii de carpen au pus

din nou stăpânire pe teren, indicele de acoperire fiind foarte mare, iar existenţa

puieţilor plantaţi (în special la stejar, paltin şi frasin) este pusă în pericol. Efectuarea

rapidă a lucrărilor de îngrijire în aceste subparcele a fost o condiţie esenţială pentru a

nu fi compromis efortul făcut în direcţia substituirii celor două arborete derivate de

carpen.

Costul mediu al puieţilor pe ani poate fi estimat prin împărţirea costului

materialului de plantat la numărul de puieţi. Întrucât interesează cunoaşterea costului

puieţilor şi pe specii, analiza a demarat cu situaţiile în care plantaţiile s-au realizat cu

o singură specie (ex.: 10Pa la completările din 2002 în u.a. 60B sau din 2003 în u.a.

1C). Pentru situaţiile în care formula de împădurire cuprinde mai multe specii,

întrucât lucrările de regenerare au fost efectuate în ani diferiţi, s-a luat în considerare

indicele creşterii preţului puieţilor din aceeaşi specie. Pentru a avea un punct de

34

reper în acest sens, s-a apelat la costul mediu al manoperei care a fost considerat

acelaşi, indiferent de specie, pentru acelaşi studiu de caz. Pe baza datelor existente

a fost întocmit graficul evoluţiei costului unitar al manoperei (figura 6.5), fiind utilizat

pentru modelare polinomul de gradul trei. În felul acesta s-a calculat costul mediu al

manoperei şi indicii medii de creştere a costului manoperei în perioada analizată,

aceştia fiind prezentaţi în tabelul 6.10. Se menţionează că pentru u.a. 67A preţurile

au fost transformate din RON2 în lei prin înmulţirea lor cu 10000. Costul mediu al

manoperei la împăduriri în anul 2004 era de 1650 lei/puiet (lei ROL).

Tabelul 6.10.

Dinamica costului unitar al manoperei la împăduriri (CUMI) în perioada 2000-

2008, comparativ cu anul 2000 Cost dynamics of manual labour for reforestation between 2000 and 2008 against 2000

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CUMI (lei/puiet) 694,0 903,9 1084,8 1309,4 1650,0 2179,3 2969,8 4093,9 5624,2

Indicele de creştere a CUMI

1,000 1,302 1,563 1,887 2,377 3,140 4,279 5,899 8,104

Aceşti indici au fost aplicaţi apoi costului puieţilor pe specii astfel încât să

poată fi realizată omogenizarea datelor şi raportarea tuturor preţurilor la anul

considerat de referinţă în această lucrare: 2004.

Aplicând raţionamentul prezentat mai sus au fost estimate preţurile medii de

comercializare a puieţilor aparţinând speciilor utilizate la substituirea carpenului în

arboretele selectate. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 6.11. Datorită

lipsei informaţiilor necesare estimării preţului puieţilor de stejar, la această specie

costul unitar al achiziţiei puieţilor a fost echivalat cu cel al gorunului. Teiul și cireșul

au fost asimilate cu paltinul. În tabel sunt indicaţi anii la nivelul cărora au fost

estimate preţurile, subparcelele pentru care au fost calculate costurile respective şi

costul unitar al puieţilor (CUP) pe specii aferent anului 2004. Acolo unde nu s-a

dispus de informaţiile necesare se constată valori identice ale CUP datorită faptului

că acesta a fost calculat cu ajutorul indicilor prezentaţi în tabelul 6.10.

2 La 1 iulie 2005 s-a realizat trecerea la leul nou (greu) prin denominare, astfel încât 10000lei=1RON.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Anul

Pre

ţul

(lei)

Figura 6.5. Dinamica costului unitar al manoperei la lucrările de împădurire în zona studiată, în intervalul 2000-2008

Price dynamics of manual labour for reforestation in the analysed area between 2000 and 2008

35

Tabelul 6.11.

Determinarea preţului unitar aferent anului 2004 al puieţilor utilizaţi pentru

substituirea carpenului în subparcelele studiate Setting up the 2004 prices for the seedlings used in substituting hornbeam in the analysed

forest stands

Specia Anul 2000 2000 2002 2003 2005 2006 2007 2008

Costul

mediu în

2004

Paltin

(tei,

cireș)

Subparcela 60B 1C 60B 1C 13 - - -

891 Costul pe puiet (lei) 266 266 416 1160 1445 - - -

Cost aferent anului

2004 (lei) 633 633 633 1462 1094 - - -

Fag

Subparcela 60B 1C - - 13 67A 67A 67A

628 Costul pe puiet (lei) 115 115 - - 1063 1449 1997 2744

Cost aferent anului

2004 (lei) 273 273 - - 805 805 805 805

Gorun /

stejar

Subparcela - - - - - 67A 67A -

474 Costul pe puiet (lei) - - - - - 853 1176 -

Cost aferent anului

2004 (lei) - - - - - 474 474 -

Frasin

Subparcela - 1C - - - 67A - -

848 Costul pe puiet (lei) - 109 - - - 2587 - -

Cost aferent anului

2004 (lei) - 259 - - - 1437 - -

Preţurile medii din ultima coloană a tabelului 6.11 vor fi utilizate pentru

estimarea efectului economic al lucrărilor de substituire analizate. Pe lângă costul

manoperei la plantare şi costul puieţilor se vor adăuga pentru anul plantării costul

pichetării terenului şi costul mobilizării terenului înainte de plantare. Costul mediu al

manoperei la mobilizarea terenului este determinat pe baza informaţiilor din

documentele existente la nivelul ocoalelor silvice, iar costul pichetării este estimat în

medie ca reprezentând circa 77% din costul mobilizării (date statistice Direcţia silvică

Suceava).

Alături de costurile asociate lucrărilor de regenerare deja determinate (costul

materialului de plantat şi costul manoperei la plantat) trebuie adăugate costurile de

întreţinere a acestor noi culturi până la realizarea stării de masiv întrucât, mai ales în

situaţii precum substituirea arboretelor de carpen, aceste costuri pot fi destul de mari

datorită capacităţii ridicate de lăstărire a cioatelor de carpen (mai ales a celor aflate

la prima sau a doua generaţie de lăstari) şi de recâştigare a dominanţei în compoziţia

arboretelor (ex.: u.a. 60B şi 1C).

Din acest motiv, s-a realizat o analiză a tuturor lucrărilor de întreţinere a

culturilor efectuate în cele cinci studii de caz până la realizarea masivului şi a

costurilor aferente. Datorită lipsei informaţiilor financiare, analiza s-a limitat doar la

subparcelele 67A, 13%, 60B şi 1C. Şi în acest caz, pentru uniformizarea datelor,

toate costurile exprimate în RON au fost ulterior transformate în lei.

Costul unitar al manoperei la mobilizări a fost calculat raportând costul lucrării

(manoperă + alte cheltuieli) la numărul de puieţi în jurul cărora s-a realizat

mobilizarea solului, iar în cazul descopleşirilor s-a determinat costul pe ar împărţind

36

acelaşi cost al lucrării la suprafaţa efectivă exprimată în ari (figura 6.6). Trendul

crescător al costului manoperei în cazul acestor lucrări se accentuează în special

după 2005.

În final, s-a determinat costul mediu al celor două lucrări de întreţinere a

culturilor la nivelul anului 2004 şi anume:

mobilizări - 608,8 lei/puiet.

descopleşiri: - 11382,2 lei/ar.

6.2.4. Descrierea stării actuale a arboretelor parcurse cu lucrări de substituire

în ultimii 20 de ani

Rezultatele măsurătorilor efectuate în suprafeţele de probă instalate în cele 5

arborete selectate din cadrul ocoalelor silvice Adâncata şi Pătrăuţi sunt prezentate în

tabelele 6.12-6.16.

Tabelul 6.12.

Starea actuală a arboretului din u.a. 22F, O.S. Adâncata The present state of the stand in sub-plot 22F, Adâncata forest district

U.a./ Piaţa de probă

U.P. Specia Număr arbori

inventariaţi

Diametrul mediu (cm)

Înălţimea medie

(m)

Înălţimea elagată medie

(m)

Volum estimat

(m3)

22F I (40/50) 2000 mp

VI Adâncata

Ca 243 5,4 6,4 4,2 1,9023

Ci 6 5,7 4,3 2,5 0,0564

Fa 59 4,3 5,5 3,1 0,2970

Me 35 4,9 5,1 2,9 0,1740

Pam 19 5,4 5,3 3,0 0,1898

Pi 14 5,7 4,3 2,4 0,1030

Plt 19 5,6 4,7 2,6 0,1272

Sac 41 4,6 4,3 2,5 0,2080

St 211 5,9 6,7 4,3 2,5918

Te 15 4,3 4,4 2,4 0,0472

Total 662 * * * 5,6967

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Anul

Co

stu

l u

nit

ar

(lei/

pu

iet)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

Co

stu

l u

nit

ar

(lei/

ar)

Mobilizări

Descopleşiri

Expon. (Descopleşiri)

Polinomială. (Mobilizări)

Figura 6.6. Dinamica costului unitar al lucrărilor de mobilizare şi descopleşire în zona studiată, în intervalul 2000-2010 Cost dynamics for mobilization and for cutting the overwhelming species in the analysed area between 2000 and 2010

37

Conform amenajamentului silvic în vigoare, arboretul din unitatea amenajistică

22F, U.P. VI Adâncata are vârsta de 12 ani şi compoziţia actuală 6ST2ME1FA1PAM.

În această subparcelă a fost instalată o piaţă de probă în suprafaţă de 2000 m2, iar în

urma inventarierilor efectuate a rezultat o compoziţie de 5ST3CA1DT1DM (tabelul

6.12.). Se poate observa că specia carpen s-a instalat natural, manifestând

comportament invaziv atât în piaţa de probă instalată cât şi pe suprafaţa întregii

unităţi amenajistice. În piaţa de probă, proporţia de participare a carpenului în

compoziţie, calculată după volum, este de 30%. Volumul total înregistrat este de 5,7

m3, reprezentând circa 28 m3ha-1 şi 65,5 m3 la nivelul întregii subparcele. Prin

numărul mare de exemplare, carpenul reprezintă în continuare un concurent

redutabil pentru resursele de substanţe nutritive din sol, motiv pentru care se impune

ca prin lucrările de îngrijire şi conducere să fie redusă semnificativ ponderea

acestuia.

În descrierea parcelară, arboretul din unitatea amenajistică 67A din U.P. VI

Adâncata are o suprafaţă de 2,0 ha şi o vârstă de 5 ani. Compoziţia indicată în

amenajamentul silvic este 7GO2FA1FR, în timp ce în cele două suprafeţe de probă

instalate compoziţia actuală, conform inventarierilor efectuate, este de

5GO3CA1ME1DT, diseminat salcie căprească şi plop tremurător. Şi în această

subparcelă, comparativ cu datele din amenajament, carpenul tinde să pună din nou

stăpânire pe teren (tabelul 6.13.). Extrapolând valorile obţinute prin prelucrarea

datelor culese din suprafeţele de probă, rezultă un volum de 16 m3ha-1, respectiv

32m3 pe întreaga suprafaţă a subparcelei.

Tabelul 6.13.

Starea actuală a arboretului din u.a. 67A, O.S. Adâncata The present state of the stand in sub-plot 67A, Adâncata forest district

U.a./

Piaţa de

probă

U.P. Specia

Număr

arbori

inventariaţi

Diametrul

mediu

(cm)

Înălţimea

medie

(m)

Înălţimea

elagată medie

(m)

Volum

estimat

(m3)

67A I (20/50) 1000 mp

VI Adâncata

Ca 259 3,20 3,70 1,16 0,4384

Ci 4 3,75 4,25 2,02 0,0162

Me 40 5,00 5,13 3,60 0,2078

Pam 12 3,50 2,50 1,30 0,0357

Plt 94 1,00 2,20 1,10 0,0128

Sac 53 3,67 3,17 2,40 0,1370

Go 197 4,35 4,04 2,90 0,8619

Total 659 * * * 1,7098

67A II (20/50) 1000 mp

Ca 309 3,30 3,50 1,90 0,5367

Me 38 4,75 4,61 2,80 0,1637

Plt 84 0,95 1,98 0,72 0,0094

Go 216 4,13 3,63 1,50 0,7798

Total 647 * * * 1,4895

Datorită amplasării în puncte diferite a celor două pieţe de probă, în u.a. 67A

au fost constatate câteva aspecte particulare dintre care:

- în ambele pieţe de probă gorunul devansează carpenul în înălţime;

- ca şi în cazul anterior, carpenul este foarte bine reprezentat pe număr de

exemplare, însă gorunul este majoritar după volum, datorită atât înălţimii medii

cât şi diametrului mediu care înregistrează valori mai mari comparativ cu

carpenul.

38

În u.a. 67 A, în cele două suprafeţe de probă s-a inventariat un număr total de

1306 arbori din care 413 exemplare de gorun şi 568 exemplare de carpen (peste

75% din numărul total de arbori). Comparând volumele la hectar din cele două unităţi

amenajistice analizate la nivelul ocolului silvic Adâncata, se constată că în u.a. 22F,

la vârsta de 12 ani, se înregistrează un volum de 28 m3, iar în u.a. 67A, la vârsta de 5

ani, volumul unitar este de 16 m3.

În tabelul 6.14 este redată starea actuală a arboretului din unitatea

amenajistică 13, UP I Todireşti, conform datelor culese în două suprafeţe de probă.

Potrivit amenajamentului silvic, acest arboret ocupă o suprafaţă de 3,2 ha, vârsta

actuală este de 7 ani, iar compoziţia 6FA2PAM2FR. Conform rezultatelor obţinute

prin inventarieri în cele două suprafeţe de probă instalate, se desprind următoarele:

- în piaţa de probă 1 compoziţia actuală este 4FA3CA2PAM1JU;

- în piaţa de probă 2 compoziţia este 4FA2PAM2CA1JU1DT, diseminat tei.

Carpenul nu a fost semnalat la efectuarea descrierii parcelare, existând

posibilitatea ca el să se fi instalat mai târziu, mai ales dacă descrierea parcelară a

fost realizată după efectuarea lucrărilor de întreţinere sau îngrijire a culturilor. Se

impune a fi efectuate cât mai repede degajările, prin intermediul cărora proporţia

carpenului să fie redusă astfel încât acesta să nu reprezinte un pericol pentru speciile

principale. În u.a 13, volumul la ha este de 15 m3, iar pe întreaga suprafaţă a unităţii

amenajistice analizate volumul este de 48 m3.

Tabelul 6.14.

Starea actuală a arboretului din u.a. 13, O.S. Pătrăuţi The present state of the stand in sub-plot 13, Pătrăuţi forest district



inventariaţi


Înălţimea medie

(m)


(m)

Volum estimat

(m3)

13 I (20/50) 1000 mp

I Todireşti

Fa 180 3,8 4,90 3,80 0,6517

Pam 150 2,9 4,70 3,40 0,3082

Ju 80 2,5 3,30 2,10 0,2361

Ca 410 2,7 3,20 1,90 0,4345

Total 820 * * * 1,6305

13 II (20/50) 1000 mp

Fa 200 3,4 4,50 3,40 0,5513

Pam 165 3,1 3,90 2,10 0,3327

Ci 28 2,2 2,70 1,80 0,0347

Ju 72 2,3 2,70 1,70 0,1770

Ca 360 2,4 2,80 1,80 0,2698

Te 20 2,5 3,40 2,40 0,0151

Total 845 * * * 1,3806

Conform amenajamentului silvic, arboretul din unitatea amenajistică 1C din

U.P. IV Pătrăuţi are vârsta de 11 ani şi compoziţia 8FA1PAM1FR. În această

subparcelă a fost instalată o piaţă de probă cu suprafaţa de 2000 m2, iar în urma

inventarierilor efectuate a rezultat compoziţia 7CA2FA1FR (tabelul 6.15). Se poate

observa o invadare masivă a acestei pieţe cu carpen, compoziţia reală fiind cu totul

diferită. În suprafaţa de probă instalată a rezultat un volum de 5 m3, din care 3,2 m3

de carpen, urmat de fag şi frasin. Volumul total la hectar în acest arboret este 25 m3.

39

Tabelul 6.15.

Starea actuală a arboretului din u.a. 1C, O.S. Pătrăuţi The present state of the stand in sub-plot 1C, Pătrăuţi forest district



inventariaţi


Înălţimea medie

(m)


(m)

Volum estimat

(m3)

1C I (40/50) 2000 mp

IV Pătrăuţi

Fa 300 3,8 5,70 4,50 1,2926

St 160 3,3 2,40 1,40 0,2583

Fr 80 3,5 3,70 1,90 0,3006

Ca 700 4,4 5,60 4,20 3,1902

Total 1240 * * * 5,0417

Se face precizarea că invazia carpenului în subparcela 1C din cadrul ocolului

silvic Pătrăuţi este întâlnită pe întreaga suprafaţă a acesteia şi nu reflectă o situaţie

particulară. Din totalul de 1240 arbori inventariaţi, un număr de 700 arbori aparţine

carpenului, urmat de 300 exemplare de fag, 160 stejar şi 80 frasin.

În descrierea parcelară, unitatea amenajistică 60B din U.P. III Dărmăneşti are

o suprafaţă de 1,9 ha şi conţine un arboret cu vârsta de 12 ani. Compoziţia indicată

în amenajamentul silvic este 6FA3ST1PAM. În suprafaţa de probă instalată

compoziţia actuală, conform inventarierilor efectuate, este de 6CA3FA1ST (tabelul

6.16).

Tabelul 6.16.

Starea actuală a arboretului din u.a. 60B, O.S. Pătrăuţi The present state of the stand in sub-plot 60B, Pătrăuţi forest district



inventariaţi


Înălţimea medie

(m)


(m)

Volum estimat

(m3)

60B I (40/50) 2000 mp

III Dărmăneşti

Fa 240 4,3 5,40 4,10 1,1828

St 134 4,6 5,45 4,05 0,8493

Pam 65 3,9 2,30 1,40 0,1346

Ca 732 5,1 4,90 3,30 4,1338

Total 1171 * * * 6,3005

În suprafaţa de probă instalată a rezultat un volum de 6,3 m3, din care 4,1 m3

aparţin carpenului, urmat de fag şi stejar. Volumul total la hectar în acest arboret este

de 31,5 m3. Din totalul de 1171 arbori inventariaţi, un număr de 732 arbori sunt de

carpen, urmat de 240 exemplare din specia fag, 134 stejar şi 65 paltin de munte.

Comparând volumele la ha din cele trei unităţi amenajistice din cadrul ocolului

silvic Pătrăuţi se observă că în u.a. 13, la vârsta de 7 ani, se înregistrează un volum

la ha de 15,1 m3; în u.a. 1C, la vârsta de 11 ani, volumul la hectar este de 25,2 m3,

iar în u.a. 60B, la vârsta de 12 ani, se înregistrează un volum la hectar de 31,5 m3.

6.2.5. Simularea evoluţiei arboretelor nou create

Pentru simularea dinamicii arboretelor selectate s-a ţinut cont de starea lor

actuală descrisă în subcapitolul 6.2.4., dar mai ales de compoziţia ţel stabilită în

amenajament. Au fost utilizate în acest sens tabelele de producţie (Giurgiu şi

Drăghiciu, 2004), datele extrase din aceste tabele fiind corelate cu proporţia speciilor

în compoziţia arboretelor şi cu consistenţa. Plecând de la premisa că toate

compoziţiile de împădurire au fost corect fundamentate, clasele de producţie ale

speciilor principale utilizate la substituirea carpenului au fost stabilite în raport cu

bonitatea staţională şi cu productivitatea indicată de tipul de pădure natural

40

fundamental (tabelul 6.17.). Pentru celelalte specii din compoziţie au fost utilizate

informaţiile existente în amenajamentele actuale.

Tabelul 6.17.

Clasele de producţie ale speciilor din compoziţia ţel a arboretelor analizate şi

din compoziţia iniţială a arboretelor derivate Yield classes of species from the target composition of the analysed stands and from the initial

composition of derived stands

u.a. 22F 67A 13% 60B 1C

Suprafaţa (ha) 2,3 2,0 1,0 1,9 2,8

Tip

staţiune

Cod 6152 5152 5233 5232 5242

Denumire Deluros de cvercete

Bm, brun edafic

mijlociu

Deluros de

gorunete Bm, brun

slab-mediu podzolit,

edafic mijlociu

Deluros de făgete

Bm, podzolit-

pseudogleizat

edafic mijlociu, cu

Carex pilosa

Deluros de făgete

Bm, mediu podzolit

edafic submijlociu,

cu Rubus hirtus

Deluros de făgete

Bm, brun edafic

mijlociu, cu

Asperula-Asarum

Tip pădure

Cod 5314 5314 4321 5231 4212

Denumire

Şleau de deal cu

gorun şi fag de

productivitate

mijlocie (m)

Şleau de deal cu

gorun şi fag de

productivitate

mijlocie (m)

Făgeto-cărpinet cu

Carex pilosa (m)

Goruneto-făget cu

Festuca drymeia

(m)

Făget de deal pe

soluri schelete cu

floră de mull (m)

Comp. arboret derivat 8Ca 2Fa 7Ca1St2Plt 10Ca 9Ca 1Fa 8Ca 2Fa

Compoziţia ţel 6St 2Fa 2Pa 5Go 2Fa 2Te 1Ci 6Fa 2Pa 2Fr 6Fa 3Go 1Pa 6Fa 2St 2Pa

Clasa

producţie

ST III III - - III

GO - III - III -

FA III III III III III

CA IV IV IV III IV

PA / FR III - III III III

TE - III - - -

CI - III - - -

PLT - III - - -

Vârsta în 2011 (ani) 12 5 7 12 11

Consistenţa 0,8 0,9 0,9 0,8 0,9

Simularea intervenţiilor în arborete s-a realizat ţinând cont de particularităţile

structurale ale fiecărui arboret în parte, de ţelurile de gospodărire urmărite şi de

stadiul de dezvoltare din momentul intervenţiei. Întrucât obiectivul principal de

cercetare îl reprezintă analiza comparativă a arboretelor derivate de carpen cu

arboretele care le-au substituit, pentru fiecare subparcelă în parte au fost realizate

câte două simulări paralele:

- o simulare a evoluţiei arboretului nou creat pornindu-se de la

compoziţia ţel;

- o simulare a dinamicii arboretului derivat de carpen, în ipoteza că

substituirea nu s-ar fi realizat, iar arboretul actual ar fi identic sub

raportul compoziţiei, provenienţei şi consistenţei cu arboretul derivat de

carpen recoltat la exploatabilitate.

Detaliile privind simularea lucrărilor ce ar trebui efectuate în arboretele

analizate sunt prezentate în tabelul 6.18. Odată cu înaintarea în vârstă, la modelare,

periodicitatea intervenţiei a fost majorată de la valorile minime la cele maxime.

Eoluţia arboretelor analizate a fost simulată pe un interval de timp egal cu perioada

de la instalarea culturii până la recoltarea integrală a acesteia. Datele prezentate se

referă la starea arboretelor respective înainte de realizarea intervenţiilor simulate.

41

Tabelul 6.18.

Aspecte tehnice privind simularea intervenţiilor efectuate în arboretele

selectate Technical aspects regarding the simulation of interventions in selected stands

Specia principală în compoziţia arboretului Carpen Stejar Gorun Fag

Mod de regenerare Naturală din

lăstari

Artificială cu

puieţi

Artificială cu

puieţi

Artificială cu

puieţi

Vârsta realizării stării de masiv (ani) 2 6 6 5

Degajări

Număr intervenţii 3 3 3 3

Periodicitatea intervenţiilor (ani) 2-3 2-3 2-3 3-4

Intensitatea intervenţiilor (%3) 19-29 6-14 5-12 8-12

Curăţiri



Intensitatea intervenţiilor (%) 24-30 16-31 14-25 13-23

Rărituri

Număr intervenţii 5-7 7 7 6


Intensitatea intervenţiilor (%) 9-25 12-24 12-25 18-28

Tăieri de

igienă

Număr intervenţii - 3 3 4

Periodicitatea intervenţiilor (ani) - 10 10 10

Intensitatea intervenţiilor (%) - 8-11 8-10 4-13

Tratamente


Periodicitatea intervenţiilor (ani) - 8 6 6

Intensitatea intervenţiilor (%) 100 40-100 40-100 40-100

S-a precizat că datele preluate din tabelele de producţie au fost corectate atât

cu proporţia de participare a fiecărei specii în compoziţia arboretelor cât şi cu

consistenţa. În acest sens, s-a avut în vedere o reducere progresivă a consistenţei

medii a arboretelor studiate, odată cu înaintarea în vârstă, în următoarele limite şi

intervale de timp:

o 0-25 ani - consistenţă medie 1,0;

o 30-75 (80) ani - consistenţă medie 0,9;

o peste 75 (80) ani - consistenţă medie 0,8.

La simulare au fost evidenţiate momentele corespunzătoare vârstei

exploatabilităţii stabilită prin amenajament - atât pentru arboretele derivate cât şi

pentru arboretele nou create ca urmare a substituirii primelor - şi vârstele reale la

care au fost îndepărtate arboretele derivate de carpen în vederea substituirii.

Acestea sunt considerate momente caracteristice în viaţa arboretelor, iar efectul

economic al procesului de substituire va fi analizat comparând arboretele studiate la

momentele respective.

Pentru evidenţierea diferenţelor majore dintre cele două caractere actuale ale

tipurilor de pădure întâlnite în arboretele analizate (total derivat şi natural

fundamental) au fost întocmite profilele orizontale şi tridimensionale ale arboretelor

pentru suprafeţe elementare de 500 m2 (50x10 m). Acestea sunt prezentate pentru

3 Este calculată pe număr de exemplare şi arată câte exemplare (%) sunt recoltate din numărul de

exemplare existente la data intervenţiei.

42

două dintre arborete studiate în figurile 6.7 - 6.12, alături de caracteristicile medii ale

elementelor de arboret utilizate în procesul de simulare-modelare.

În tabelul 6.19. se prezintă principalele elemente ale simulării pentru

subparcela 13% în aceleași ipoteze: arboret derivat de carpen, respectiv arboret

natural fundamental.

Simularea evoluţiei arboretului din u.a. 13% Tabelul 6.19. Simulation of stand development in sub-plot 13%

Lucrarea / procesul Momentul simulării (vârsta)

Număr total exemplare la hectar

Intensitatea intervenţiei

(%)

Volumul unitar (m3ha

-1)

Arboret Fag Paltin Frasin Carpen

Arboretul derivat

Regenerare T0 25000 - 0 - - - 0

Realizarea stării de masiv T2 20000 25 3 - - - 3

Degajare 1 T4 15000 24 6 - - - 6

Degajare 2 T6 11460 27 10 - - - 10

Degajare 3 T9 8340 21 17 - - - 17

Curăţire 1 T12 6580 24 25 - - - 25

Curăţire 2 T17 5020 25 46 - - - 46

Curăţire 3 T23 3760 30 80 - - - 80

Răritura 1 T29 2643 24 103 - - - 103

Răritura 2 T35 2005 21 129 - - - 129

Răritura 3 T42 1589 18 155 - - - 155

Răritura 4 T49 1298 18 179 - - - 179

- T50 1261 - 182 - - - 182

Răritura 5 T57 1069 16 200 - - - 200

Răritura 6 T65 903 9 220 - - - 220

Tăiere rasă T70 823 100 230 - - - 230

Arboretul substituit

Regenerare T0 6700 - 0 0 0 0 -

Realizarea stării de masiv T5 6080 8 10 6 2 2 -

Degajare 1 T8 5564 9 18 11 4 4 -

Degajare 2 T11 5072 12 27 16 5 5 -

Degajare 3 T15 4480 10 41 25 8 8 -

Curăţire 1 T18 4048 13 60 36 12 12 -

Curăţire 2 T22 3523 19 86 52 17 17 -

Curăţire 3 T27 2841 22 115 69 23 23 -

Răritura 1 T32 2206 19 140 84 28 28 -

Răritura 2 T38 1788 21 177 106 35 35 -

Răritura 3 T45 1412 19 218 131 44 44 -

- T50 1228 - 245 147 49 49 -

Răritura 4 T53 1141 19 260 156 52 52 -

Răritura 5 T62 926 18 302 181 60 60 -

- T70 787 - 333 200 67 67 -

Răritura 6 T72 760 28 340 204 68 68 -

Tăiere de igienă 1 T85 550 12 342 205 68 68 -




Progresivă - deschidere T120 373 39 426 256 85 85 -

Progresivă - lărgire T130 225 54 296 178 59 59 -

Progresivă - racordare T140 103 100 153 92 31 31 -

Principala deosebire față de studiile de caz prezentate pentru ocolul silvic

Adâncata constă în compoziția țel, stabilită în raport cu condițiile de vegetație locale.

În locul gorunului și stejarului care reprezentau speciile principale în arboretele

selectate la nivelul ocolului silvic Adâncata, aici fagul este specia principală în toate

arboretele analizate. Efectul economic al acestei diferențe compoziționale este

analizat la subcapitolul următor. La vârsta T50 în u.a. 13% (ocolul silvic Pătrăuţi)

43

arboretul derivat este format în totalitate din carpen, cu un număr de 1261 arbori la

ha, un diametru mediu de 14,9 cm şi o înălţime medie de 16 m. Arboretul natural

fundamental are compoziţia 6FA2PA2FR, iar numărul de arbori la ha pe specii este:

737 la fag, 246 la paltin şi 246 la frasin.

Exemplarele speciilor din compoziţia arboretelor sunt de dimensiuni

comparabile, iar la această vârstă (50 ani) nu se sesizează diferenţe importante sub

raport dimensional între arboretul derivat şi cel natural fundamental (figura 6.7).

Diferenţele devin însă evidente la vârsta de 70 de ani, atât la nivel intraspecific, dar

mai ales interspecific. La T70, arboretul natural fundamental este net superior celui

derivat sub raport dimensional şi al diversităţii speciilor (figura 6.8).

Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul derivat Arboretul natural fundamental

Specia CA FA PA FR

Legendă

Proporţia 10 6 2 2

Clasa de producţie 4 3 3 3

Vârsta actuală (ani) 50 50 50 50

Diametrul mediu (cm) 14,9 17,7 19,3 19,0

Abaterea standard a diametrelor (±cm) 2,6 4,4 2,9 2,9

Înălţimea medie (cm) 16,0 16,8 18,0 18,1

Abaterea standard a înălţimii (±m) 2,0 3,3 2,9 3,0

Înălţimea elagată medie 7,2 7,9 8,1 8,0

Abaterea standard a înălţimii elagate (±m) 2,1 1,8 1,4 1,5

Diametrul mediu al coroanei (m) 4,8 5,9 4,7 4,7

Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 1,8 1,7 1,4 1,4

Număr de arbori la hectar 1261 737 246 246

Figura 6.7. Comparaţie între arboretul derivat de carpen (stânga) şi arboretul realizat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T50 în u.a. 13%

Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its

substitution (on the right) at the age T50 in sub-plot 13%

44

La acest moment al simulării, în cazul arboretului derivat numărul arborilor la

ha este de 823, comparativ cu 1261 la T50. Arboretul natural fundamental este

alcătuit din 472 arbori de fag, 157 de paltin şi 157 de frasin. Toate speciile din

compoziția arboretului natural fundamental se găsesc în clasa a treia de producție,

pe când carpenul se găsește în clasa a patra de producție (figura 6.8).


Specia CA FA PA FR

Legendă

Proporţia 10 6 2 2

Clasa de producţie 4 3 3 3

Vârsta actuală (ani) 70 70 70 70

Diametrul mediu (cm) 19,0 21,6 23,9 23,7

Abaterea standard a diametrelor (±cm) 3,2 5,2 4,3 3,4

Înălţimea medie (cm) 18,8 21,3 21,1 20,8

Abaterea standard a înălţimii (±m) 2,3 4,1 3,1 3,3

Înălţimea elagată medie 8,2 9,4 11,7 10,4

Abaterea standard a înălţimii elagate (±m) 2,5 2,1 3,0 1,7

Diametrul mediu al coroanei (m) 5,9 6,9 5,1 5,0

Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,0 1,9 1,7 1,6

Număr de arbori la hectar 823 472 157 157

La T120 înălţimea medie a fagului (tabelele de producţie) este de 28,4 m la un

diametru mediu de 33,3 cm, la paltin de 25,0 m la un diametru mediu de 32,5 cm, iar

la frasin de 24,7 m la un diametru mediu de 31 cm (figura 6.9). Diversitatea

structurală este ridicată la această vârstă în special în cazul fagului care s-a cantonat

în plafonul superior al arboretului, dar care prezintă și exemplare de dimensiuni mai

Figura 6.8. Comparaţie între arboretul derivat de carpen (stânga) şi arboretul creat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T70 în u.a. 13%

Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its

substitution (on the right) at the age T70 in sub-plot 13%

45

reduse grupate în special alături de paltin și frasin. Din acest motiv, la 120 de ani,

profilul arboretului lasă impresia unei structuri mai degrabă relativ plurienă.

Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul natural fundamental

Specia FA PA FR

Legendă

Proporţia 6 2 2

Clasa de producţie 3 3 3

Vârsta actuală (ani) 120 120 120

Diametrul mediu (cm) 33,3 32,5 31,0

Abaterea standard a diametrelor (±cm) 8,4 6,3 6,0

Înălţimea medie (cm) 28,4 25,0 24,7

Abaterea standard a înălţimii (±m) 5,7 3,8 4,0

Înălţimea elagată medie 16,3 15,0 15,0

Abaterea standard a înălţimii elagate (±m) 3,0 2,5 2,4

Diametrul mediu al coroanei (m) 9,5 6,5 6,3

Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,4 2,1 2,1

Număr de arbori la hectar 224 75 75

Datele principale ale simulării dinamicii arboretului derivat, respectiv natural

fundamental din u.a. 60B sunt prezentate în tabelul 6.20. În cazul arboretului derivat

de carpen simularea a fost inițiată cu un număr de 21000 exemplare la hectar la T0,

ajungându-se la 1160 exemplare la hectar la vârsta de 50 de ani, respectiv la 822

exemplare la 65 de ani. Pentru arboretul natural fundamental, simularea a început cu

Figura 6.9. Starea arboretului creat prin substituirea arboretului derivat de carpen din u.a. 13% la vârsta T120 (vârsta exploatabilităţii)

The state of the stand created through the substitution of the derived hornbeam stand in sub-

plot 13% at the age T120 (the cutting age)

46

6700 exemplare la hectar, conform schemei de plantare utilizată la crearea

respectivei culturi de personalul ocolului silvic.

Tabelul 6.20.

Simularea evoluţiei arboretului din u.a. 60B Simulation of stand development in sub-plot 60B

Lucrarea / procesul Momentul simulării (vârsta)

Număr total exemplare la hectar

Intensitatea intervenţiei

(%)

Volumul unitar (m3ha

-1)

Arboret Gorun Fag Paltin Carpen

Arboretul derivat

Regenerare T0 21000 - 0 - 0 - 0

Realizarea stării de masiv T2 16980 24 4 - 0 - 4

Degajare 1 T4 12960 22 8 - 1 - 8

Degajare 2 T6 10170 23 13 - 1 - 12

Degajare 3 T9 7830 19 21 - 2 - 19

Curăţire 1 T12 6326 25 34 - 3 - 31

Curăţire 2 T17 4768 26 64 - 6 - 58

Curăţire 3 T23 3550 30 105 - 11 - 95

Răritura 1 T29 2475 25 131 - 13 - 118

Răritura 2 T35 1865 21 161 - 16 - 145

Răritura 3 T42 1469 19 192 - 19 - 173

Răritura 4 T49 1195 18 220 - 22 - 198

- T50 1160 - 223 - 22 - 201

Răritura 5 T57 979 16 245 - 25 - 221

Tăiere rasă T65 822 100 267 - 27 - 240

Arboretul substituit

Regenerare T0 6700 - 0 0 0 0 -

Realizarea stării de masiv T5 6140 8 9 3 6 1 -

Degajare 1 T8 5660 8 16 5 10 2 -

Degajare 2 T11 5204 10 23 7 14 2 -

Degajare 3 T15 4660 9 35 11 21 4 -

Curăţire 1 T18 4246 12 50 15 30 5 -

Curăţire 2 T22 3737 18 71 21 43 7 -

Curăţire 3 T27 3056 21 97 29 58 10 -

Răritura 1 T32 2406 20 120 36 72 12 -

Răritura 2 T38 1932 23 156 47 94 16 -

Răritura 3 T45 1487 20 198 59 119 20 -

- T50 1279 - 226 68 136 23 -

Răritura 4 T53 1183 20 242 73 145 24 -

Răritura 5 T62 949 19 287 86 172 29 -

- T65 887 - 301 90 181 30 -

Răritura 6 T72 772 28 330 99 198 33 -





Progresivă - deschidere T120 370 39 439 132 264 44 -

Progresivă - lărgire T130 225 54 309 93 185 31 -

Progresivă - racordare T140 104 100 161 48 97 16 -

47

În cazul arboretului derivat de carpen simularea a fost inițiată cu un număr de

21000 exemplare la hectar la T0, ajungându-se la 1160 exemplare la hectar la vârsta

de 50 de ani, respectiv la 822 exemplare la 65 de ani. Pentru arboretul natural

fundamental, simularea a început cu 6700 exemplare la hectar, conform schemei de

plantare utilizată la crearea respectivei culturi de personalul ocolului silvic.


Specia CA FA FA GO PA

Legendă

Proporţia 9 1 6 3 1

Clasa de producţie 3 3 3 3 3

Vârsta actuală (ani) 50 50 50 50 50

Diametrul mediu (cm) 16,2 17,7 17,7 16,1 19,3

Abaterea standard a diametrelor (±cm) 2,9 4,4 4,4 5,5 2,9

Înălţimea medie (cm) 18,4 16,8 16,8 15,4 18,0

Abaterea standard a înălţimii (±m) 2,3 3,3 3,3 4,3 2,9

Înălţimea elagată medie 8,5 7,9 7,9 6,9 8,1

Abaterea standard a înălţimii elagate (±m) 2,5 1,8 1,8 1,6 1,4

Diametrul mediu al coroanei (m) 5,2 5,9 5,9 5,7 4,7

Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,0 1,7 1,7 1,5 1,4

Număr de arbori la hectar 1044 116 767 384 128

În u.a. 60B din cadrul ocolului silvic Pătrăuţi, la vârsta de 50 ani (T50)

arboretul derivat este format din 90% CA şi 10% FA, iar arboretul natural

fundamental are compoziţia 6FA3GO1PA (figura 6.10).

Figura 6.10. Comparaţie între arboretul derivat de carpen (stânga) şi arboretul creat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T50 în u.a. 60B

Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its substitution (on the right) at the age T50 in sub-plot 60B

48


Specia CA FA FA GO PA

Legendă

Proporţia 9 1 6 3 1

Clasa de producţie 3 3 3 3 3

Vârsta actuală (ani) 65 65 65 65 65

Diametrul mediu (cm) 19,6 20,2 20,2 20,7 22,8

Abaterea standard a diametrelor (±cm) 3,3 5 5 6,5 4,1

Înălţimea medie (cm) 20,7 20,3 20,3 18,3 20,4

Abaterea standard a înălţimii (±m) 2,4 3,9 3,9 5,4 2,8

Înălţimea elagată medie 8,3 9,1 9,1 8,8 11,4

Abaterea standard a înălţimii elagate (±m) 2,5 2 2 1,7 2,9

Diametrul mediu al coroanei (m) 6 6,7 6,7 6,9 4,9

Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,1 1,9 1,9 1,8 1,4

Număr de arbori la hectar 740 82 532 266 89

Toate speciile, atât cele din componența arboretului derivat cât și a celui

natural fundamental, sunt încadrate în clasa a III - a de producţie, iar diametrul mediu

variază la vârsta de 50 de ani între 16,1 cm la gorun și 19,3 cm la paltin. Arboretul

derivat este format la această vârstă din 1160 arbori, iar cel natural din 1279.

Gorunul se situează în plafonul inferior, iar fagul și paltinul în cel superior.

Faţă de T50, la momentul T65 se reduce numărul de arbori la ha cu 338 de

exemplare în cazul arboretului derivat, respectiv cu 392 în cazul arboretului natural

fundamental. La vârsta de 65 de ani carpenul încă prezintă creșteri active, iar

caracteristicile sale dimensionale sunt, în medie, superioare față de celelalte specii

(în special înălțimea medie). Tulpinile carpenului au însă indici de zveltețe superiori

Figura 6.11. Comparaţie între arboretul derivat de carpen (stânga) şi arboretul creat prin substituirea acestuia (dreapta) la vârsta T65 în u.a. 60B

Comparison between the derived hornbeam stand (on the left) and the stand created through its substitution (on the right) at the age T65 in sub-plot 60B

49

speciilor din compoziția arboretului natural fundamental, iar cantitatea de masă

acumulată până la această vârstă este, din acest motiv, mai mică (figura 6.11).

Caracteristicile arboretului la simulare Arboretul natural fundamental

Specia FA GO PA

Legendă

Proporţia 6 3 1

Clasa de producţie 3 3 3

Vârsta actuală (ani) 120 120 120

Diametrul mediu (cm) 33,3 33,1 32,5

Abaterea standard a diametrelor (±cm) 8,4 8,8 6,3

Înălţimea medie (cm) 28,4 25,1 25,1

Abaterea standard a înălţimii (±m) 5,7 6,8 4,0

Înălţimea elagată medie 16,3 14,7 16,0

Abaterea standard a înălţimii elagate (±m) 3,0 3,0 3,4

Diametrul mediu al coroanei (m) 9,5 9,4 6,5

Abaterea standard a diametrului coroanei (±m) 2,4 2,3 2,0

Număr de arbori la hectar 222 111 37

Figura 6.12. Starea arboretului creat prin substituirea arboretului derivat de carpen din u.a. 60B la vârsta T120 (vârsta exploatabilităţii)

The state of the stand created through the substitution of the derived hornbeam stand in sub-plot 60B at the age T120 (the cutting age)

50

La vârsta exploatabilităţii arboretului natural fundamental (T120) numărul

arborilor la ha este de 222 pentru fag, 111 pentru gorun şi 37 pentru paltin. Înălțimea

medie a fagului este de 28,4 m, însă abaterea standard a înălțimilor este ridicată la

această vârstă, motiv pentru care și diversitatea structurală a arboretului este mare

(figura 6.12). Fagul formează plafonul superior al coronamentului, iar gorunul și

paltinul se situează în plafonul inferior. Pentru toate cele trei specii, la această vârstă,

diametrele medii au valori foarte apropiate.

Datele prezentate în acest subcapitol au pregătit aplicarea metodei de

estimare a eficienței economice a lucrărilor de substituire impuse de starea

arboretelor derivate de carpen din zona analizată. Principalele idei cu caracter

general care pot fi formulate pe baza rezultatelor obținute fac referire atât la

beneficiile economice obținute ca urmare a substituirii carpenului cu specii mai

valoroase (dar poate mai încet crescătoare în primii 30-40 de ani comparativ cu

carpenul) descrise în special prin volumele obținute la aceleași vârste, dar și la

beneficiile sub raport ecologic și social.

Sub raport ecologic, arboretele sunt mult mai stabile, cu un nivel al diversității

structurale și specifice net superior arboretelor derivate (formate uneori doar din

carpen), dar și despre valorificarea optimă a resurselor nutritive din sol și aer,

stocarea unei cantități mai mari de biomasă (carbon) pe un termen mult mai

îndelungat. Este vorba nu doar de stocarea carbonului pe durata existenței

arboretelor respective, dar mai ales după recoltarea și valorificarea corespunzătoare

a produselor lemnoase obținute. Este evident că lemnul de cvercinee poate avea o

existență de ordinul veacurilor dacă este pus în operă corespunzător, pe când lemnul

de carpen stochează carbonul în special pe scurta durată a existenței sale până la

recoltare deoarece își găsește utilitatea în special ca lemn de foc, iar carbonul stocat

este rapid eliberat în atmosferă. Pe lângă acest efect cu rol social merită amintit un

altul, corelat îndeaproape cu avantajele de natură economică și anume gama mult

mai largă de sortimente lemnoase care pot fi obținute la exploatabilitate din

arboretele natural fundamentale comparativ cu arboretele derivate de carpen, deci

posibilitatea mult mai ușoară de valorificare în condiții de eficiență ridicată a

produselor obținute pe piața internă sau internațională, indiferent de contextul

economic de la momentul respectiv.

6.2.6. Utilizarea metodei Ivan pentru estimarea eficienţei economice a lucrărilor

de substituire efectuate în ocoalele silvice Adâncata şi Pătrăuţi.

Determinarea efectului economic al lucrărilor de substituire efectuate în

arboretele analizate s-a realizat prin intermediul metodei Ivan al cărei principiu de

bază constă în compararea beneficiilor economice aduse atât de arboretul înlocuit

cât şi de arboretul nou creat, în aceleaşi condiţii şi pe aceleaşi perioade de timp.

Pentru aplicarea metodei au fost determinate în subcapitolele anterioare

costurile medii ale lucrărilor efectuate în arboretele analizate de la întemeiere şi până

la exploatabilitate, precum şi preţurile medii de valorificare a produselor lemnoase

furnizate de speciile din compoziţiile arboretelor analizate în diferite stadii de

dezvoltare.

Au fost avute în vedere pentru evaluarea efectului economic al procesului de

substituire următoarele categorii de costuri:

51

Costuri de instalare a culturii: costul materialului plantat; costul manoperei la

pichetarea terenului; costul manoperei la mobilizarea terenului; costul

manoperei la plantare.

Costuri de întreţinere a culturii: costul manoperei la mobilizarea terenului în

jurul puieţilor până la realizarea stării de masiv; costul manoperei la

descopleşiri.

Costuri de îngrijire şi conducere: costurile de exploatare la aplicarea lucrărilor

de îngrijire şi conducere şi a tăierilor de igienă.

Costuri de aplicare a tratamentelor: costuri de exploatare la recoltarea

produselor principale.

Conform datelor statistice existente în evidențele Direcției silvice Suceava,

costurile de exploatare pe m3 sunt stabilite pe natură de produse și nu există

diferențe semnificative între rășinoase și foioase. La nivelul anului 2004, costurile

medii de exploatare pe m3 au fost:

produse principale: 316200,0 lei;

produse secundare: 336400,0 lei;

produse rezultate din tăierile de igienă: 306700,0 lei.

Prin urmare, pentru a simplifica modelul de calcul, în analiza prezentată în

continuare au fost utilizate aceste valori.

Costurile comune tuturor arboretelor - atât cele derivate, cât şi cele natural

fundamentale (ex. costurile de administrare), care nu au legătură cu caracterul actual

al tipului de pădure sau cu alte caracteristici de arboret, au fost excluse din analiză

pentru a nu încărca modelul matematic cu informaţii care se exclud reciproc.

Alături de costuri au fost analizate următoarele categorii de venituri:

venituri obţinute prin valorificarea produselor secundare;

venituri obţinute prin valorificarea produselor principale.

Principalele rezultate obținute sunt sintetizate în tabelul 6.21. În u.a. 22F din

cadrul ocolului silvic Adâncata arboretul derivat de carpen, la vârsta recoltării efective

(75 ani) poate fi considerat ineficient din punct de vedere economic, pierderile totale

fiind de 44380660,4 lei, în timp ce arboretul natural fundamental la aceeaşi vârstă

înregistrează un profit de 547232169,1 lei (tabelul 6.21). Facem precizarea că din

toate cele 5 unităţi amenajistice analizate numai în cazul u.a. 67 A din cadrul ocolului

silvic Adâncata, la vârsta de 80 de ani, arboretul derivat de carpen înregistrează un

profit de 12229851,6 lei, trecerea pe profit făcându-se în acest caz abia după 49 de

ani, însă, chiar și în aceste condiții, după 80 de ani profitul obținut este incomparabil

mai mic față de cel adus în aceleași condiții de arboretul natural fundamental (de

31,2 ori mai mare la aceeași vârstă, deși costurile de instalare a celui din urmă sunt

foarte mari ( tabelul 6.21).

Pentru studiile de caz de la nivelul ocolului silvic Pătrăuți pot fi sintetizate

următoarele:

- pentru u.a. 13% la 70 de ani, arboretul natural fundamental aduce un profit de

76960382,6 lei, iar arboretul derivat înregistrează pierderi de 41533723,4 lei;

- pentru u.a. 60B la vârsta de 65 de ani arboretul natural fundamental aduce un

profit de 184032242,1 lei în timp ce arboretul derivat înregistrează pierderi de

47806700,8 lei;

52

- pentru u.a. 1 C la vârsta de 60 de ani arboretul natural fundamental are o

eficienţă economică de 148597487,0 lei în timp ce arboretul derivat

înregistrează pierderi de 44362285,8 lei (tabelul 6.21).

Tabelul 6.21.

Eficiența economică a substituirii arboretelor derivate de carpen Economic efficiency of the studied hornbeam stands substitution

Subparcela Perioada

considerată (ani) Caracterul

actual Venituri

totale (lei) Costuri totale

(lei) Profit/pierdere

(lei)

22F

60 Derivat 63957290,3 108311560,0 -44354269,7

Nat. fundam. 461240933,0 81685915,9 379555017,1

75 Derivat 82254131,6 126634792,0 -44380660,4

Nat. fundam. 635578805,0 88346635,9 547232169,1

120 Nat. fundam. 952265947,9 156133987,9 796131960,0

67A

50 Derivat 99118199,6 102539996,0 -3421796,4

Nat. fundam. 268599097,8 86189285,2 182409812,6

80 Derivat 142792059,6 130562208,0 12229851,6

Nat. fundam. 505323459,3 111574029,2 393749430,1

120 Nat. fundam. 779880968,8 166364763,2 613516205,6

13%

50 Derivat 52864822,3 90990600,0 -38125777,7

Nat. fundam. 89443508,6 63057582,0 26385926,6

70 Derivat 76650016,6 118183740,0 -41533723,4

Nat. fundam. 153743084,6 76782702,0 76960382,6

120 Nat. fundam. 273470213,7 148226350,0 125243863,7

60B

50 Derivat 65906545,8 113051250,0 -47144704,2

Nat. fundam. 153672826,1 62131560,1 91541266,0

65 Derivat 86425205,2 134231906,0 -47806700,8

Nat. fundam. 258778802,2 74746560,1 184032242,1

120 Nat. fundam. 526928041,5 146096890,1 380831151,4

1C 60

Derivat 63922362,2 108284648,0 -44362285,8

Nat. fundam. 220749051,0 72151564,0 148597487,0

120 Nat. fundam. 495037078,7 152809300,0 342227778,7

În cazul arboretelor derivate din subparcelele 22F, 13% și 60B, recoltarea

întârziată cu 15 până la 20 de ani față de vârstele exploatabilității stabilite conform

normelor tehnice a dus la creșterea pierderilor pe perioadele amintite cu valori

cuprinse între 6,2 și 13,5%. În cele 5 unităţi amenajistice analizate, la vârsta

exploatabilităţii arboretelor natural fundamentale (120 de ani), acestea pot fi

considerate fără rezerve drept eficiente economic, raportul dintre efectul economic și

veniturile totale fiind de: 84% pentru u.a. 22 F; 79% pentru u.a. 67 A; 46% pentru u.a.

13%; 72% pentru u.a. 60 B; 69% pentru u.a. 1C.

Cele mai eficiente sunt arboretele analizate la nivelul Ocolului silvic Adâncata,

însă aici specia principală din compoziția arboretelor natural fundamentale este

stejarul sau gorunul. În schimb, în subparcelele 13%, 60B și 1C din Ocolul silvic

Pătrăuți, specia principală este fagul, prețul de valorificare a produselor de lemn

obținute fiind mai mic comparativ cu cvercineele.

53

Dinamica costurilor, veniturilor şi rezultatelor financiare pentru cazurile

descrise anterior au fost analizate detaliat, în figura 6.13 fiind prezentat spre

exemplificare cazul arboretului din u.a. 22F. Rezultatul economic este analizat pe

baza valorilor curente ale veniturilor și cheltuielilor obținute la momentul Ti și nu pe

baza valorilor cumulate obținute până la un anumit moment.

Income and cost dynamics in sub-plot 22F - comparison between the derived hornbeam stand

and the substituting stand

6.13

54

Concret, pentru fiecare moment Ti, sunt reprezentate grafic veniturile și

cheltuielile din momentul respectiv, iar rezultatul economic reprezintă diferența dintre

venituri și cheltuieli. În cazul arboretelor natural fundamentale, pentru momentul

maxim al simulării, la venituri a fost adăugată și valoarea lemnului rămas pe picior

după intervenție întrucât aici, spre deosebire de arboretul derivat, vârsta

exploatabilității este mult mai mare, iar recoltarea produselor principale se realizează

pe durata a 30 de ani prin tăieri cu regenerare sub adăpost.

Pentru arboretul derivat din u.a. 22F (figura 6.13), atât la vârsta exploatabilităţii

de 60 de ani cât şi cea de 75 de ani, veniturile curente sunt mai mici decât costurile

curente, situaţie în care nu se înregistrează eficienţă economică. Lucrurile diferă

radical pentru arboretul natural fundamental.

Pentru cele 5 unităţi amenajistice analizate, rezultatele economice obţinute în

arboretele natural fundamentale sunt pozitive comparativ cu cele derivate de carpen

unde acestea înregistrează valori negative. Singura excepţie o reprezintă u.a. 67A

din cadrul ocolului silvic Adâncata unde rezultatele sunt pozitive pentru ambele

arborete. Analiza comparativă a fost realizată pe de o parte până la vârsta

exploatabilității arboretului derivat, respectiv până la vârsta exploatării reale a

acestuia. La finele acestor intervale, fără nici o excepție, arboretele natural

fundamentale sunt mult mai eficiente din toate punctele de vedere (inclusiv

economic) comparativ cu arboretele derivate. Deși în prima parte a existenței

arboretelor natural fundamentale cheltuielile depășesc veniturile (în special datorită

costurilor mari impuse de regenerarea artificială), după o perioadă cuprinsă între 6

(u.a. 22F, 13%, 60B și 1C) și 17 ani (u.a. 67A) rezultatele economice aduse de

arboretele natural fundamentale le depășesc pe cele aduse de arboretele derivate. În

acest caz se înregistrează rezultate economice pozitive conform valorilor curente ale

caracteristicilor financiare abia începând cu: T77 pentru u.a. 22F; T71 pentru u.a.

67A; T135 pentru u.a. 13%; T77 pentru u.a. 60B; T87 pentru u.a. (1C).

Concluzionând, se poate spune cu certitudine că procesul de substituire a

arboretelor derivate de carpen cu arborete natural fundamentale este unul absolut

necesar, cu avantaje economice, ecologice și sociale obținute încă de la închiderea

stării de masiv, dar mai evidente pe termen mediu și lung. Este complet nejustificată

ideea că arboretelor derivate trebuie să li se asigure perenitatea pe motivul că

regenerarea acestora se realizează ușor pe cale naturală, cu costuri infime. Facem

aici precizarea că după prima generație de arborete natural fundamentale,

următoarea generație de același tip va fi creată tot pe cale naturală, cu costuri

reduse, prin aplicarea unor tratamente corespunzătoare. De altfel, ponderea costului

creării arboretelor natural fundamentale raportată la rezultatul economic total obținut

la T120 variază pentru arboretele analizate astfel: 4,3% pentru u.a. 22F; 7,6% pentru

u.a. 67A; 22,2% pentru u.a. 13%; 8,5% pentru u.a. 60B; 10,2% pentru u.a. 1C.

Prin urmare, este mult mai eficient să se investească chiar și 22,2% din profit

(cazul cel mai defavorabil) știind că investiția va fi amortizată și va aduce la rândul

său profit, decât să nu se investească nimic (cazul menținerii arboretelor derivate),

iar gospodărirea pădurilor să fie însoțită doar de pierderi sau, în cel mai fericit caz, de

câștiguri nesemnificative.

Trebuie reamintit că rezultatul economic determinat pentru studiile de caz

prezentate nu a inclus cheltuielile de administrare. Neincluderea acestora a avut la

55

bază ideea că acestea sunt aproximativ aceleași pentru ambele tipuri de arborete.

Efectul neincluderii acestor costuri asupra rezultatului economic determinat în acest

capitol lasă impresia unor profituri mai mari decât cele obținute în realitate, însă

această neincludere nu afectează cu nimic rezultatele obținute cu privire la eficiența

procesului de substituire a arboretelor derivate de carpen și, deci, îndeplinirea

obiectivelor de cercetare propuse.

6.3. Analiza lucrărilor realizate pentru transformarea arboretelor derivate de

carpen în arborete natural fundamentale.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, în urma cercetărilor efectuate au fost

studiate numeroase aspecte şi elaborate o serie de măsuri privind transformarea

arboretelor derivate de carpen în arborete natural fundamentale, menţionate în

continuare.

6.3.1. Starea iniţială a arboretelor.

În suprafeţe de probă Adâncata (AD) şi Pătrăuţi (PT) au fost efectuate câte 30

de sondaje de 4 m2 (2x2 m), amplasate schematic, pentru stabilirea compoziţiei

arboretului (în raport cu numărul de arbori pe specii), diametrului mediu (măsurat la

înălţimea de 1,30 m) ( idbh ), înălţimea totală medie ( ih ) şi numărului de arbori la

hectar (ni). Menţionez că idbh şi ih au fost calculate pe specii, ca medie aritmetică,

pe baza valorilor individuale măsurate în teren. Volumul la hectar (Vtot) a fost calculat

cu ajutorul relaţiilor:

k

i

iitot nvuV1

(1)

2

104103

2

102101010 logloglogloglog iiiiiiiiii hahadbhadbhaavu (2)

unde: k reprezintă numărul de specii, ivu este volumul mediu al unui arbore calculat

pe specii folosind ecuaţia logaritmică şi coeficienţii a0i, a1i, a2i, a3i, a4i, ai speciei

i (Giurgiu şi Drăghiciu 2004).

6.3.2. Simularea dezvoltării arboretelor nou create.

Simularea evoluţiei arboretelor nou create ca urmare a aplicării metodei

propuse, s-a bazat pe tabelele de producţie româneşti (Giurgiu şi Drăghiciu, 2004).

Pentru realizarea simulării au fost luate în considerare următoarele ipoteze:

- speciile din structura arboretelor sunt: carpen/Carpinus betulus/hormbeam

(productivitate medie), gorun/Quercus petraea/sessile oak, stejar/Quercus

robur/pedunculate oak și fag/Fagus sylvatica/beech (productivitate ridicată);

- în conformitate cu datele prezentate în tabelele de producţie româneşti,

numărul de arbori la hectar se reduce odată cu creşterea vârstei arboretului ca

urmare a eliminării naturale şi a efectuării lucrărilor de îngrijire;

- în suprafeţele experimentale din cadrul ocolului silvic Pătrăuţi, acolo unde

carpenul a fost extras prin tăiere, cioatele produc lăstari în continuare (EA1 -

suprafaţa experimentală 1 și EA3 - suprafaţa experimentală 3);

- pentru suprafaţa de probă Pătrăuţi (PT) simularea s-a realizat pe ani şi doar

pentru primul deceniu, pentru a explica modul în care structura iniţială a

arboretului a fost direcţionată spre structura corespunzătoare valorilor

prezentate în tabelele de producţie;

56

- pentru suprafaţa de probă Adâncata (AD) simularea s-a realizat pe decenii

pentru o perioadă de 120 de ani, pe baza datelor din tabelele de producţie.

Pornind de la clasa de producţie a fiecărei specii analizate au fost preluate din

tabelele de producţie româneşti, pentru o perioadă de 10 ani, următoarele elemente:

dbh mediu, înălţimea medie şi numărul mediu de arbori la hectar. Pentru fiecare

specie, numărul de arbori la hectar a fost adaptat la structura arboretului

corespunzătoare momentului Ti dar, în acelaşi timp, acesta a fost ajustat în funcţie

de posibilităţile de direcţionare a structurii actuale către structura ţel. Pe baza

valorilor medii ale dbh şi ale înălţimilor preluate din tabelele de producţie şi luând în

considerare valorile medii ale coeficienţilor de variaţie ale acestor caracteristici

prezentate în literatura de specialitate (Giurgiu, 1972, Avăcăriţei, 2005) pentru

speciile analizate, valorile individuale ale dbh şi ale înălţimilor au fost generate

aleator pentru numărul de arbori deja stabilit pentru fiecare specie. Aceste valori au

permis calcularea volumului fiecărui arbore folosindu-se relaţia (2) (pagina

anterioară) şi realizarea curbelor de distribuţie pentru numărul de arbori pe categorii

de diametre.

Simularea numărului de arbori pentru primii 10 ani în suprafaţa de probă PT

s-a realizat cu luarea în considerare a unui număr de 3 curăţiri în interbenzile de

carpen: una la T0 (au fost tăiaţi circa 55% din arbori), una la T3 (35%) şi una la T7

(25%). Mai mult, în EA1, lăstarii de carpen (produşi de cioatele rezultate după

executarea benzilor) au fost recoltaţi în totalitate prin tăierea rasă de la sol, pentru a

se evita copleşirea puieţilor de fag, stejar şi gorun, plantaţi în benzi. Apariţia lăstarilor

la cioatele de carpen în benzile din EA1 a fost simulată luându-se în considerare

faptul că noii lăstari au fost produşi de: 80% din cioatele rezultate după prima

curăţire; 60% din cioatele rămase după a doua curăţire şi 50% din cioatele rezultate

după a treia curăţire.

Proporţia cioatelor privind apariţia lăstarilor a fost stabilită cunoscându-se

faptul că majoritatea angiospermelor cu cioate mai mici de 10-15 cm în diametru

produc numeroşi lăstari după exploatare (Burns, Honkala 1990). Capacitatea de

apariţie a lăstarilor scade odată cu îmbătrânirea cioatelor şi mărirea intervalului de la

tăiere (Johnson 1975). Până la sfârşitul primului sezon de creştere mai bine de 80%

dintre cioate produc lăstari şi, dacă nu sunt recoltaţi, majoritatea acestor lăstari (75-

90%) vor muri în 5 - 10 ani (Wendel, 1975). De asemenea, în ambele suprafeţe

experimentale, atunci când nu au fost efectuate lucrări, reducerea numărului de

arbori datorată eliminării naturale a fost simulată luându-se în considerare intensităţi

cuprinse între 6,5% şi 2,9%, începând de la momentul T1 (1 an) până la T10 (10 ani).

Evoluţia numărului de arbori pe o perioadă de 120 ani pentru suprafaţa de

probă Adâncata (AD) a fost realizată prin simularea aplicării unui număr de: i) trei

curăţiri în primii 10 ani a căror intensitate pe număr de arbori variază între 38 şi 53%,

ii) zece rărituri a căror intensitate variază între 6 şi 19% (Anonymous, 2000), în

funcţie de vârstă şi densitatea arboretului la momentul simulării şi care au fost

orientate în special pe reducerea carpenului în interbenzi (benzile interioare) până la

închiderea coronamentului pe rânduri şi iii) un număr de cinci tăieri de igienă a căror

intensitate a fost stabilită între 8 şi 17%.

Intensităţile prezentate pentru curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă includ gradul

de eliminare naturală dintre intervenţii, deoarece, în aceste etape, aplicarea lucrărilor

57

silvice presupune mai întâi extragerea arborilor uscaţi sau care se usucă şi ulterior

reducerea densităţii arboretului în limitele stabilite ale intensităţilor de recoltare

prezentate mai sus. Pentru interbenzi intensitatea răriturii a derivat din tabelele de

producţie pentru arborete de carpen pure, dar în benzi, unde s-a creat un amestec

de stejar, gorun şi fag, intensitatea recoltării a fost stabilită luându-se în considerare

structura amestecului înainte de recoltare, structura ţel corespunzătoare vârstei

exploatabilităţii şi densitatea carpenului în interbenzi.

6.3.3. Diversitatea specifică şi structurală a arboretelor.

Diversitatea specifică şi structurală a fost determinată pe baza rezultatelor

simulării evoluţiei celor două arborete analizate din suprafeţele de probă Adâncata şi

Pătrăuţi. Diversitatea specifică a fost estimată prin intermediul indicelui Shannon

(1948). În literatura de specialitate (Lexerød şi Eid 2006, O’Hara şi alţii, 2007, Duduman

2009, 2011), indicele Gini este recomandat pentru evaluarea diversităţii structurale.

Indicele Gini (G) a fost calculat ca raportul dintre: i) suprafaţa cuprinsă între

curba Lorenz (1905) şi diagonala omogenităţii perfecte şi ii) întreaga suprafaţă de

sub diagonala respectivă (Gini 1912, 1921).

Înainte de realizarea benzilor în teren, au fost selectate două arborete de

carpen, lăstarii având o vârstă medie de 15 ani (tabelul 6.22). Între cele 2 arborete nu

există diferenţe semnificative în privinţa structurii, datorită faptului că arborii au fost

recoltaţi în urmă cu 15 ani, iar lăstarii de carpen au invadat zona, eliminând

majoritatea puieţilor speciilor principale.

Tabelul 6.22

Caracteristici ale arboretului iniţial Specific features of the initial stand

Suprafaţa de

probă

Compoziţie* Dbh mediu

(cm)

Înălţimea medie

(m)

Număr de arbori

la hectar**

Volum

(m3/ha)

Adâncata (AD) 98% Ca, 2% alte specii 3.9 5.4 26030 89

Pătrăuţi (PT) 94% Ca, 6% alte specii 4.0 5.5 22410 77

* carpen (hornbeam); alte specii: fag, stejar gorun, plop (Populus tremula L.), mesteacăn (Betula pendula Roth.), salcie (Salix caprea L.) ** reprezintă numărul de arbori la hectar înainte de crearea bezilor.

6.3.4. Rezultatele simulării pe termen scurt (10 ani) în suprafaţa de probă

Pătrăuţi (PT).

În cele două tipuri de blocuri experimentale 1, 3 (EA1, EA3) şi 2 (EA2) sunt

simulate la aceleaşi intervale de timp lucrări asemănătoare. Diferenţa dintre cele

două situaţii distincte constă în faptul că în blocurile experimentale 1 şi 3 în care

carpenul a fost extras prin tăiere (figura 6.14.-a), cioatele au produs lăstari noi. Din

acest motiv, lucrările simulate au presupus rărirea carpenului în interbenzi şi tăierea

de la sol a noilor lăstari de carpen în benzi. În blocul experimental 2, întrucât

carpenul a fost scos din rădăcini, în benzi nu apar lăstari (figura 6.14.-b), lucrările în

benzi constând doar în monitorizarea stării puieţilor plantaţi, iar în interbenzi s-a

simulat rărirea ca şi în blocurile experimentale 1 şi 3.

58

Figura 6.14. Dinamica arborilor la hectar în cele două blocuri experimentale din

parcela PT: a) lăstarii de carpen au fost tăiaţi; b) lăstarii de carpen au fost smulşi. Dynamics of trees number per hectare in the two experimental areas in the PT plot : a) the

hornbeam sprouts were cut; b) the hornbeam sprouts were plucked

Profilele arboretelor din blocurile experimentale 1 şi 2 (figurile 6.15, 6.16 şi

6.17.) permit observarea evoluţiei acestora în primii 10 ani de la declanşarea

procesului de substituire prin metoda propusă şi evidenţiază dinamica structurală a

acestora ca urmare a lucrărilor silvice simulate pe baza parametrilor prezentaţi în

tabelul 6.23. (suprafaţa de probă Pătruţi).

Tabelul 6.23

Parametrii folosiţi pentru a simula dinamica arboretului în suprafaţa PT Parameters used for simulating stand dynamics in the PT plot

Momentul simulării

Proces

Arbori la hectar

EA 1 (lăstari tăiaţi) EA 2 (lăstari smulşi)

Înainte de

lucrare Recoltaţi

Lăstari noi

După lucrare

Înainte

de lucrare

Recoltaţi După

lucrare

T0 NCT 1 14794 7988 0 6806 15345 8597 6748

T1 NE (+SHS) 6806 408 5660 12058 6748 424 6324

T2 NE 12058 622 0 11436 6324 306 6018

T3 NCT 2 11436 7488 0 3948 6018 2103 3915

T4 NE (+SHS) 3948 198 3217 6967 3915 197 3718

T5 NE 6967 379 0 6588 3718 188 3530

T6 NE 6588 282 0 6306 3530 139 3391

T7 NCT 3 6306 3742 0 2564 3391 846 2545

T8 NE (+SHS) 2564 103 1733 4194 2545 103 2442

T9 NE 4194 185 0 4009 2442 97 2345

T10 NE 4009 128 0 3881 2345 67 2278

NCT: Non Commercial Thinning (Curăţire); NE: Natural Elimination (Eliminare naturală); SHS: Sprouting of Hornbeam Stumps (Apariţia lăstarilor la cioatele de carpen ).

a)

0

3000

6000

9000

12000

15000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Simulation moment (years)

Nu

mb

er o

f tr

ees

per h

ecta

re

(To

tal, H

B)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

Nu

mb

er o

f tr

ees

per h

ecta

re

(SO

, P

O,

BH

)

TotalHornbeamBeechSessile oakPedunculate oak

b)

0

3000

6000

9000

12000

15000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


Nu

mb

er o

f tr

ees

per h

ecta

re

(To

tal, H

B)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

Nu

mb

er o

f tr

ees

per h

ecta

re

(SO

, P

O,

BH

)

TotalHornbeamBeechSessile oakPedunculate oak

59

Figura 6.15. Simulare profil arboret PT, începutul acţiunii de substituire Simulation of the PT stand profile, the beginning of substitution

Fag Gorun

Stejar Carpen

60

Figura 6.16. Simulare profil arboret PT, după 5 ani de la începutul acţiunii de substituire

Simulation of the PT stand profile, 5 years after the beginning of substitution

Figura 6.17. Simulare profil arboret PT, după 10 ani de la începutul acţiunii de substituire

Simulation of the PT stand profile, 10 years after the beginning of substitution

Fag Gorun

Stejar Carpen

61

6.3.5. Rezultatele simulării pe termen lung (120 ani) în suprafaţa de probă

Adâncata (AD)

Prin aplicarea lucrărilor silvice simulate pe baza parametrilor prezentaţi în

tabelul 6.24, în primii 30 de ani se va reduce doar numărul exemplarelor de carpen

din interbenzi (figura 6.18).

Tabelul 6.24

Parametrii folosiţi pentru a simula dinamica arboretului în suprafaţa AD Parameters used for simulating stand dynamics in the AD plot

Decada Arbori la hectar Tip de

tăiere

Arbori recoltaţi Momentul simulării Total, din care: Ca Total, din care: Ca

1

13721 13196 NCT 1 7258 7258 T0

6463 5938 NCT 2 2672 2672 T0 + 3 ani

3791 3266 NCT 3 1496 1496 T0 + 7 ani

2 2295 1770 T 1 443 443 T10

1852 1327 T 2 258 258 T10 + 5 ani

3 1594 1069 T 3 130 130 T20

1464 939 T 4 105 105 T20 + 5 ani

4 1359 834 T 5 133 80 T30

1226 754 T 6 70 46 T30 + 5 ani

5 1156 708 T 7 116 70 T40

1040 638 T 8 99 61 T40 + 5 ani

6 941 577 T 9 123 77 T50

7 818 500 T 10 98 62 T60

8 720 438 SC 120 76 T70

9 600 362 SC 104 102 T80

10 496 260 SC 40 39 T90

11 456 221 SC 55 55 T100

12 401 166 SC 43 43 T110

- 358 123 Stop simulare T120

NCT: Non Commercial Thinning (Curăţire); T: Thinning (Răritură); SC: Sanitary Cutting (Tăieri de igienă).

Figura 6.18. Dinamica arborilor la hectar în funcţie de vârstă (suprafaţa AD)

Tree dynamics per hectare according to age (AD plot)

0

3000

6000

9000

12000

15000

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

110

120


Nu

mb

er o

f tr

ees

per

hec

tare

(Tot

al, H

B)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

Nu

mb

er o

f tr

ees

per

hec

tare

(SO

, PO

, BH

)

Total

Hornbeam

Beech

Sessile oak

Pedunculate oak

62

Menţionăm că în benzile plantate se va interveni doar pentru a se asigura

condiţiile necesare de vegetaţie pentru puieţii plantaţi, pentru a se verifica starea

acestora şi eventual pentru a fi înlocuiţi în primii ani puieţii uscaţi. Compoziţia

arboretului în raport cu numărul de arbori va evolua de la 96Ca 2Fa 1Go 1St la

momentul T0 la 34Ca 27Fa 27Go 12 St la momentul T120.

Se constată că după circa 25 ani, stejarul depăşeşte carpenul în ceea ce

priveşte diametrul mediu, iar după circa 40 de ani carpenul este depăşit în grosime şi

de gorun şi fag, rămânând cu mult în urma acestora la momentul 120. Cele mai mari

diametre sunt realizate de exemplarele de stejar şi, în acelaşi timp, abaterea

standard a diametrului la stejar înregistrează valorile cele mai mari (figura 6.19.).

Abaterea standard a diametrului la carpen este mai mare decât a celorlalte specii

până la 25 de ani după care, activarea creşterii în grosime a acestuia datorită

condiţiilor favorabile şi faptului că exemplarele de carpen din lăstari au creşteri active

la vârste mai mici decât exemplarele din sămânţă, au permis devansarea carpenului

şi diferenţierea mai accentuată a exemplarelor de fag, gorun şi stejar. Fagul fiind o

specie de umbră cu plasticitate ecologică mare prezintă abateri standard ale

diametrelor mai mici decât cvercineele în condiţii staţionale asemănătoare.

Figura 6.19. Simularea dbh mediu şi a abaterii standard a dbh în parcela AD

pentru următorii 120 ani Simulation of average dbh and standard deviation of dbh in the AD plot for the next 120 years

În ceea ce priveşte creşterea în înălţime, carpenul este devansat de stejar

după circa 25 de ani consideraţi de la momentul T0, iar de gorun şi fag la circa 35 ani

(figura 6.20). Creşterea în înălţime a fagului se activează semnificativ după 35 ani,

iar la momentul T50 fagul ajunge în plafonul superior şi concurează cu stejarul.

Simularea evidenţiază faptul că după primii 35 ani gorunul rămâne în plafonul

mijlociu, iar carpenul în plafonul inferior. După circa 55 ani, diferenţele dintre cele trei

plafoane se accentuează, acestea menţinându-se până la momentul T120. Cele mai

mari valori ale abaterii standard a înălţimii se întâlnesc la gorun (± 2,98 m la T120), iar

cele mai reduse la fag (maxim ± 2,26 m la T120). Carpenul şi stejarul înregistrează

valori mai mari decât fagul dar sensibil mai mici decât gorunul.

0

8

16

24

32

40

48

0 20 40 60 80 100 120

Beech

0

8

16

24

32

40

48

0 20 40 60 80 100 120

Sessile oak

0

8

16

24

32

40

48

0 20 40 60 80 100 120

Pedunculate oak

0

8

16

24

32

40

48

0 20 40 60 80 100 120


Total

0

8

16

24

32

40

48

0 20 40 60 80 100 120

Average d

bh

(cm

)

Hornbeam

63

Figura 6. 20. Simularea înălţimii medii (h) şi a abaterii standard a h în

suprafaţa de probă AD pentru următorii 120 ani Simulation of average height (h) and standard deviation of h in the AD plot area for the next 120

years

În comparaţie cu celelalte specii analizate, stejarul realizează cele mai mari

volume la vârsta de 120 ani şi, de asemenea, cele mai mari valori ale abaterii

standard a volumului (figura 6.21.).

Figura 6.21. Simularea volumului mediu al arborilor (v) şi a abaterii standard a v

în suprafaţa de probă AD pentru următorii 120 ani Simulation of average tree volume (v) and standard deviation of v in the AD plot area for the

next 120 years

0,0

0,4

0,8

1,2

1,6

2,0

2,4

2,8

3,2

0 20 40 60 80 100 120

Average v

olu

me (

m3)

Hornbeam

0,0

0,4

0,8

1,2

1,6

2,0

2,4

2,8

3,2

0 20 40 60 80 100 120

Beech

0,0

0,4

0,8

1,2

1,6

2,0

2,4

2,8

3,2

0 20 40 60 80 100 120

Sessile oak

0,0

0,4

0,8

1,2

1,6

2,0

2,4

2,8

3,2

0 20 40 60 80 100 120

Pedunculate oak

0,0

0,4

0,8

1,2

1,6

2,0

2,4

2,8

3,2

0 20 40 60 80 100 120


Total

0

4

8

12

16

20

24

28

32

0 20 40 60 80 100 120

Aver

age

h (

m)

Hornbeam

0

4

8

12

16

20

24

28

32

0 20 40 60 80 100 120

Beech

0

4

8

12

16

20

24

28

32

0 20 40 60 80 100 120

Sessile oak

0

4

8

12

16

20

24

28

32

0 20 40 60 80 100 120

Pedunculate oak

0

4

8

12

16

20

24

28

32

0 20 40 60 80 100 120


Total

64

Ca urmare a diminuării creşterilor, dar şi datorită intervenţiilor efectuate,

volumul carpenului la hectar se reduce semnificativ, în special începând cu

momentul T80 (figura 6.22). La momentul T120 arboretul va avea un volum total de

558 m3, iar compoziţia în raport cu volumul va fi 20Ca 33Fa 28Go19St.

Figura 6.22. Dinamica volumului la hectar a arboretului în suprafaţa de probă AD Dynamics of stand volume per hectare in the AD plot area

Rezultatele simulării pentru suprafaţa de probă Adâncata (AD) sunt

prezentate în figurile 6.23., 6.24 şi 6.25 pentru trei dintre momentele simulării.

Figura 6.23.Simulare profil arboret AD, începutul acţiunii de substituire

Simulation of the AD stand profile, the beginning of substitution

0

80

160

240

320

400

480

560

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120


Sta

nd

vo

lum

e (m

3h

a-1)

Hornbeam

Beech

Sessile oak

Pedunculate oak

Total

Fag Gorun

Stejar Carpen

65

Figura 6.24. Simulare profil arboret AD, după 60 ani de la începutul substituirii

Simulation of the AD stand profile, 60 years after the beginning of substitution

Figura 6.25. Simulare profil arboret AD, după 120 ani de la începutul substituirii

Simulation of the AD stand profile, 120 years after the beginning of substitution

La începutul simulării se poate observa că benzile de carpen sunt bine

conturate dar, în timp, carpenul ajunge în al doilea plafon, devine specie secundară

Fag Gorun

Stejar Carpen

Fag Gorun

Stejar Carpen

66

şi ajută la o bună creştere a speciilor valoroase: fag, gorun şi stejar. O mare

importanţă s-a acordat după 30 de ani arborilor de viitor, carpenul fiind recoltat

treptat în timp, pentru a se crea condiţii prielnice de vegetaţie celorlalte specii.

Precizăm că exemplarele de carpen nu au fost recoltate în totalitate, fiind păstrate în

compoziţie pentru valoarea ecologică a speciei.

6.3.6. Rezultate privind simularea evoluţiei diversităţii speciilor şi a diversităţii

structurale a arboretului din AD pe o perioadă de 120 de ani.

Dinamica diversităţii speciilor.

Diversitatea speciilor în arboretul din suprafaţa de probă AD, exprimată prin

intermediul indicelui Shannon (figura 6.26.), creşte progresiv odată cu aplicarea

lucrărilor silvice prin care se extrage cu predilecţie carpenul. Diversitatea maximă a

fost calculată având în vedere cele patru specii din compoziţia arboretului: carpen,

fag, gorun şi stejar. Se poate afirma că metoda de substituire propusă şi aplicarea sa

conform indicaţiilor făcute permite echilibrarea compoziţiei şi direcţionarea sa către o

compoziţie care să valorifice optim condiţiile de vegetaţie şi, în acelaşi timp, permite

atingerea după 120 de ani a unui nivel al diversităţii speciilor foarte apropiat de

nivelul maxim posibil corespunzător condiţiilor analizate.

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

0 20 40 60 80 100 120


Sh

an

no

n i

nd

ex

Expected values

Maximum possible values

Figura 6.26. Dinamica diversităţii speciilor în suprafaţa de probă AD (120 ani)

Dynamics of species diversity in the AD plot area (120 years)

Dinamica diversităţii structurale

Dinamica distribuţiei numărului de arbori pe categorii de diametre odată cu

creşterea vârstei se caracterizează prin lărgirea ecartului de variaţie a diametrelor şi

aplatizarea curbei de repartiţie, aspecte care contribuie la o creştere a diversităţii

structurale.

Creşterea diversităţii structurale este şi o consecinţă a creşterii diversităţii

speciilor, iar caracteristicile diferite ale speciilor din compoziţia arboretului au condus

la conturarea celor două etaje din structura verticală a arboretului la T120 (figura 6.27

- a). Evoluţia indicelui Gini pe perioada de simulare confirmă aspectele amintite.

Valorile ridicate înregistrate de indicele Gini în momentele T10 şi T20 se datorează în

special diferenţelor dimensionale dintre lăstarii de carpen din interbenzi şi puieţii

plantaţi în benzi. După T30 aceste diferenţe au fost recuperate de speciile plantate,

67

iar până la sfârşitul perioadei de simulare, diversitatea structurală a arboretului s-a

îmbunătăţit continuu: indicele Gini a înregistrat valori crescătoare pe acest segment

al simulării (figura 6.27.- b).

Figura 6.27. (a, b). Dinamica diversităţii structurale în parcela AD (120 ani)

Dynamics of structural diversity in the AD plot area (120 years)

În baza cercetărilor efectuate se propune un procedeu de substituire care

se pliază pe caracteristicile tratamentului tăierilor rase în benzi alterne (Negulescu et

al, 1973) şi pe metoda de substituire în coridoare (Dămăceanu, 1952; 1954; Ceuca

et al, 1960). Necesitatea acestui procedeu derivă din nevoia reducerii pierderilor de

natură economică şi ecologică, datorate efectuării în păduri a unor lucrări

necorespunzătoare ce au condus la apariţia unor arborete derivate de crâng.

Odată descrisă metoda, s-a efectuat simularea arboretelor nou create pentru a

se evalua aplicabilitatea ei. Simularea dezvoltării noului arboret s-a realizat pe baza

ipotezei că o conversiune a crângului la codru, coroborată cu substituirea carpenului

cu specii mai valoroase, va mări capacitatea arboretelor create de a folosi optim

condiţiile staţionale şi de a atinge un nivel al structurii şi biomasei similar celor din

pădurile naturale, specifice zonei studiate.

Rezultatele simulării la nivelul arboretului evidenţiază faptul că, la începutul

simulării, benzile de carpen sunt bine definite dar, în timp, carpenul va rămâne în al

doilea plafon al coronamentului şi devine o specie secundară, ajutând la buna

dezvoltare a speciilor importante şi valoroase: stejar, gorun şi fag. După T30, s-a

acordat o mai mare importanţă arborilor valoroşi, iar carpenul a fost recoltat cu

predilecţie pentru a se crea condiţii optime de creştere pentru speciile principale.

Carpenul nu a fost recoltat în totalitate, fiind păstrat în compoziţia arboretului pentru

valoarea sa ecologică. Se preconizează că după 35-40 ani, speciile principale vor

depăşi dimensional carpenul, ajungând la o structură bietajată datorită faptului că

lăstarii de carpen au o creştere mare numai în etapele timpurii şi pentru perioade mai

scurte de timp comparativ cu puieţii de stejar, gorun şi fag. După formarea celor două

etaje, se poate afirma că speciile principale nu mai sunt în pericol de a fi copleşite şi,

0

200

400

600

800

1000

1200

0 4 8

12

16

20

24

28

32

36

40

44

48

52

Diameter categories (cm)

Nu

mb

er o

f tr

ees

per

hec

tare

T0 T10 T20

T30 T40 T50

T60 T70 T80

T90 T100 T110

T120

0,00

0,10

0,20

0,30

0 30 60 90 120


Gin

i in

dex

68

în momentul în care acestea ajung la perioada de fructificaţie, pot fi recoltaţi

majoritatea arborilor de carpen rămaşi. Astfel, sunt create condiţiile necesare de

regenerare naturală a speciilor principale.

În suprafaţa de probă AD numărul iniţial de arbori la hectar, după plantarea în

interbenzi, a fost de 13721, din care 13196 carpen, regeneraţi natural, iar 525 au fost

puieţi plantaţi de stejar, gorun şi fag. După 120 ani, au rămas doar 358 arbori la

hectar şi anume: 123 carpen şi 235 arbori din speciile principale (stejar, gorun şi fag).

Astfel, pentru a obţine compoziţia ţel, numai aproximativ 45% din puieţii plantaţi ar

trebui să atingă vârsta tăierii. Acest lucru necesită o atenţie deosebită şi îndelungată

din partea silvicultorilor pentru a selecta şi conduce cei mai valoroşi arbori ai speciilor

principale, capabili să câştige competiţia cu arborii din jur.

Comparând compoziţia arboretului simulat, determinată în raport cu volumul

pentru compoziţia ţel înscrisă în amenajament şi cunoscând faptul că procedeul de

substituire a început de la un arboret de carpen aproape pur, se poate afirma că

aplicarea metodei de substituire propusă permite direcţionarea structurii reale a

arboretului în suprafaţa de probă AD către structura propusă.

Una din limitările simulării bazate pe tabelele de producţie derivă din faptul că

în aceste tabele datele sunt prezentate pentru arborete pure cu consistenţă plină. În

practică, consistenţa medie variază între 0.7 şi 0.8 în arborete de 120 ani de amestec

cu gorun, stejar, fag şi carpen. Din aceste considerente, nu ar fi indicat să existe

volume atât de mari la hectar, ca cele prezentate în figura 6.22., pentru că s-ar putea

crea dificultăţi în supravieţuirea speciilor cu temperament de lumină, precum stejarul

şi gorunul. Aceste specii au un punct de compensaţie a luminii mai mare în

comparaţie cu carpenul (Le Due & Havill, 1998). Metoda de substituire propusă

întâmpină această problemă şi poate duce la bune rezultate prin crearea şi

menţinerea benzilor unde arborii plantaţi primesc o cantitate de lumină care

depăşeşte punctul de compensaţie a luminii, caracteristic speciilor plantate.

În plus, sunt necesare intensităţi mai ridicate ale intervenţiilor pentru a reduce

mai mult numărul de arbori comparativ cu valorile prezentate în tabelele de

producţie, pentru a se crea condiţii adecvate de creştere a speciilor valoroase

plantate.

O altă limitare a simulării bazate pe tabelele de producţie este legată de lipsa

informaţiilor referitoare la competiţia interspecifică ce apare în arboretele de amestec

şi, legat de acest fapt că intensitatea răriturilor nu se poate deduce corespunzător din

tabelele de producţie pentru aceste tipuri de arborete.

Aplicând metoda de substituire propusă, se consideră că pot fi realizate

arborete cu structuri mai complexe, constituite din specii valoroase ce corespund

condiţiilor staţionale locale. Ca rezultat al simulării, este de aşteptat ca diversitatea

structurală şi cea a speciilor să se îmbunătăţească (indicele Shannon creşte de la

0.203 la 1.073, iar indicele structural Gini creşte de la 0.032 la 0.200).

Este cunoscut faptul că stejarul este o specie capabilă să îmbunătăţească

structura arboretului într-o varietate mare de habitaturi (Liira, Sepp, Kohv, 2011). Prin

urmare, substituirea carpenului cu specii de stejar va mări atât valoarea ecologică cât

şi economică a arboretelor dar, în studiul de caz analizat, speciile de stejar necesită

cea mai mare atenţie datorită cerinţelor de lumină. În plus, stejarul este o specie care

are nevoie de protecţie, iar cultivarea sa în benzi a dus la rezultate satisfăcătoare

69

(Lupe, Catrina, 1954). Dămăceanu (1954) recomandă utilizarea unui dispozitiv de

1x1.5 m la plantarea gorunului în coridoare.

Schema de plantat propusă prin această lucrare conduce la o desime redusă

a puieţilor în benzi şi presupune urmărirea atentă a evoluţiei fiecărui exemplar până

când aceştia devin suficient de viguroşi pentru a face faţă concurenţei exemplarelor

vecine. Chiar dacă desimea este redusă, ea asigură un număr suficient de

exemplare dintre care vor putea fi alese cele ce vor fi conduse până la vârsta

exploatabilităţii. În plus, desimea redusă permite menţinerea carpenului în compoziţie

şi realizarea unei închideri mai bune pe verticală a arboretului.

Experienţa a indicat faptul că în coridoare puieţii de pe linia centrală sunt cei

mai viguroşi (plantaţiile se făceau cu o singură specie), iar cei din vecinătătea

interbenzilor au de suferit datorită concurenţei exemplarelor vecine (Dămăceanu

1954, Ştefănescu, 1966b). Pentru înlăturarea acestui inconvenient s-a adoptat

schema de plantare prezentată în figura 3.2., fagul fiind introdus în partea umbrită a

benzii, iar gorunul şi stejarul în partea luminată. În plus, în cadrul unei lucrări de

împădurire cu stejar şi gorun Gubka (2000) a arătat că, după plantare, pierderile mai

mari de puieţi s-au înregistrat pe partea sudică (umbrită) a ochiurilor.

Metoda propusă are, de asemenea, avantajul că lucrările silvice vor fi

efectuate doar pe parte din suprafaţă, a cărei mărime depinde cel mai mult de

proporţia dorită de carpen în compoziţia viitorului arboret.

În final, se poate afirma că noutatea procedeului propus prin această lucrare

constă în principal în următoarele două aspecte:

- costul substituirii este mult mai mic decât substituirea în coridoare prezentată

în lucrările de specialitate existente până acum întrucât recoltarea arboretului

derivat de carpen nu se face decât în benzi, interbenzile urmând a fi parcurse

doar cu lucrări de îngrijire şi conducere. În felul acesta carpenul nu este

eliminat din compoziţia arboretelor ci este menţinut în ideea creşterii

diversităţii acestora. Avantajul menţinerii interbenzilor faţă de procedeul

prezentat de Dămăceanu (1952) şi Ceuca et al (1960) constă în faptul că toţi

puieţii plantaţi vor beneficia de protecţia arborilor din interbenzi, lucru care nu

se întâmplă în coridoarele de racordare datorită faptului că puieţii de stejar

pedunculat plantaţi în coridoarele deschise, la prima intervenţie nu îndeplinesc

condiţiile necesare în acest sens;

- se propune crearea unor arborete de amestec formate cel puţin din două

specii principale valoroase din punct de vedere economic şi din specii de

ajutor în rândul cărora se găseşte şi carpenul. Au fost obţinute şi rezultate

privind comportamentul puieţilor de stejar, gorun şi fag plantaţi în benzile

deschise, rezultate care au fost utilizate pentru formularea de recomandări

pentru situaţii similare.

Considerăm că aplicarea metodei de substituire propusă (substituirea în

benzi) trebuie adoptată doar acolo unde condiţiile de vegetaţie şi cerinţele ecologice

ale speciilor din compoziţia noului arboret permit acest lucru. De altfel, aşa cum este

indicat şi prin această lucrare, substituirea în benzi poate conduce la rezultate bune

dacă se aplică în special în arborete tinere, aspect semnalat şi de Lupe (1968).

Avantajele metodei propuse ar trebui apreciate cu menţiunea că simularea

are nevoie de îmbunătăţiri. Prin urmare, cercetările viitoare ar trebui orientate spre o

70

simulare mai atentă şi care să ia în considerare comportamentul ecologic al speciilor

în amestecurile de fag, carpen şi specii de stejar.

6.3.7. Rezultate după un an de la efectuarea substituirii în benzi.

Pentru atingerea scopului cercetărilor, la un an de la efectuarea lucrărilor de

substituire în benzi a arboretelor selectate de carpen s-a evaluat starea puieţilor

plantaţi identificându-se dificultăţile întâmpinate de puieţii speciilor introduse în locul

carpenului. Aceste date sunt edificatoare în schiţarea unor recomandări practice

pentru buna aplicare a substituirii în benzi, pentru situaţii similare celor analizate.

Conform studiului au fost plantaţi în total 918 puieţi, din care: 450 puieţi în

suprafaţa de probă Adâncata (AD) şi 468 puieţi în suprafaţa de probă Pătrăuţi (PT).

Repartiţia pe specii a puieţilor plantaţi este următoarea: 366 puieţi de fag, 366 puieţi

de gorun şi 186 puieţi de stejar. Distribuţia acestora în cele două suprafeţe de probă

a fost aceeaşi şi a depins de compoziţia de împădurire prezentată mai sus.

La sfârşitul sezonului de vegetaţie s-a evaluat starea de vegetaţie a puieţilor

plantaţi, iar principalele rezultate sunt prezentate în figura 6.28.

Fig. 6.28. Comportamentul puieţilor plantaţi

Behaviour of planted sapling

Beech - AD plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Dewless

seedlings

Healthy

seedlings

Sessile oak - AD plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Dewless

seedlings

Healthy

seedlings

Pedunculate oak - AD plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Dewless

seedlings

Healthy

seedlings


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Healthy seedlings Dewless seedlings


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)


Sessile oak - PT plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Dewless

seedlings

Healthy

seedlings

Pedunculate oak - PT plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Dewless

seedlings

Healthy

seedlings

Beech - PT plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)

Dewless

seedlings

Healthy

seedlings

71

Pierderile cele mai mari au fost înregistrate în suprafaţa de probă Pătrăuţi, unde

s-au uscat 21,4% din puieţii plantaţi, comparativ cu suprafaţa de probă Adâncata unde

s-au uscat doar 17,8%. În ambele suprafeţe pierderile cele mai mari s-au înregistrat la

fag (33,9% în suprafaţa AD şi 34,9% în suprafaţa PT).

Fagul, deşi este o specie de umbră şi ar trebui să fie avantajat de protecţia

exemplarelor rămase în interbenzi, a înregistrat pierderi însemnate datorate probabil

faptului că a fost preluat din regenerări naturale. Spre deosebire de exemplarele de

gorun şi stejar preluate din pepinieră, puieţii de fag au beneficiat un timp îndelungat de

protecţia arboretului matur. Transplantarea şi modificarea semnificativă a condiţiilor de

vegetaţie a produs pagube însemnate puieţilor de fag. Principalul motiv al uscării a fost

cauzat de insolaţie.

Speciile de Quercus s-au comportat foarte bine în plantaţii după primul an. Din

numărul total al puieţilor plantaţi în ambele suprafeţe de probă au fost identificaţi

89,3% puieţi viabili de gorun şi 91,9% puieţi viabili de stejar. Stejarul a înregistrat deci

cele mai reduse pierderi, iar aceste pierderi se observă că în cazul tuturor speciilor

sunt corelate şi cu lăţimea benzii create.

Aceste aspecte sunt mult mai evidente în cazul suprafeţei de probă AD. Aici

stejarul nu a înregistrat nici o pierdere, iar în cazul puieţilor de fag şi gorun s-a

constatat că pierderile s-au redus odată cu creşterea lăţimii benzii şi, implicit, a

distanţei de plantare faţă de interbenzile cu carpen (tabelul 6.25.), astfel:

- de la 44,4% (lăţimea benzii de 4 m) la 22,2% (banda de 7 m) în cazul puieţilor de

fag;

- de la 22,2% (banda de 4 m) la 5,6% (7 m) în cazul puieţilor de gorun.

Tabelul 6.25

Detalii de plantare în benzi Details for planting in bands

Lăţimea

benzii

[m]

Nr. de benzi în

suprafaţa de probă

…

Lungimea benzilor

în suprafaţa de

probă … [m]

Distanţa de

plantare faţă de

interbenzile cu

carpen [m]

Distanţa (a) dintre

liniile exterioare de

puieţi plantaţi în

benzi [m] AD PT AD PT

4 1 3 175 66 0.5 3.0

5 1 3 175 66 0.6 3.8

6 2 3 175 66 0.8 4.4

7 1 3 175 66 1.0 5.0

În suprafaţa de probă PT, lucrurile sunt mai puţin evidente în cazul fagului. Aici

pierderile s-au majorat pe măsură ce lăţimea benzii a crescut de la 4 la 6 m, însă în

benzile de 7 m pierderile au coborât sub nivelul celor înregistrate în benzile de 4 m. În

cazul gorunului rezultatele sunt asemănătoare cu cele obţinute în suprafaţa AD,

numărul de puieţi uscaţi reducându-se odată cu majorarea lăţimii benzii de la 15,6% la

benzile de 4 m la 8,3% la cele de 7 m. În suprafaţa de probă PT, stejarul a înregistrat

pierderi semnificative (15,6% din puieţi s-au uscat), dar cuantumul acestor pierderi se

reduce prin majorarea lăţimii benzii.

În suprafaţa de probă PT, atât în cazul gorunului cât şi al stejarului, există

abateri de la tendinţele semnalate în cazul benzii de 5 m lăţime, în sensul că aici

pierderile sunt mult mai mici comparativ cu benzile de 4 şi de 6 m. Acest lucru este

datorat unor particularităţi locale ale arboretului iniţial de carpen care prezenta în zona

72

benzii respective o consistenţă neuniformă şi goluri ce au condus la modificarea

parametrilor structurali necesari bunei desfăşurări a studiului.

Diferenţele dintre rezultatele obţinute în cele două suprafeţe de probă se

datorează şi particularităţilor arboretelor în suprafeţele de probă descrise mai sus şi,

coroborat cu aceasta, modului diferit în care au fost amplasate benzile:

- în suprafaţa de probă AD terenul este orizontal, iar benzile au fost amplasate de la

NE la SV. În felul acesta a fost limitată pătrunderea radiaţiilor solare doar pentru

perioada prânzului.

- în suprafaţa de probă PT terenul este înclinat şi are expoziţie sudică, aspecte care

conduc la reducerea necesarului de apă pentru puieţi: pe de o parte datorită

scurgerii pe versant, pe de altă parte datorită expoziţiei care facilitează

evapotranspiraţia. Din acest motiv benzile au fost amplasate de la V la E, însă

puieţii au beneficiat de un aport mai mare de lumină şi căldură comparativ cu

suprafaţa de probă AD.

S-a analizat ulterior comportamentul puieţilor în funcţie de poziţia liniei pe care

au fost plantaţi în cadrul benzii (figura 6.29). Se face precizarea că linia 1 beneficiază

de cea mai mare cantitate de radiaţii solare, iar linia 3 este cea mai umbrită.

Fig. 6.29. Influenţa localizării liniei de plantare în cadrul benzii asupra ratei de

supravieţuire a puieţilor The influence of planting line localization within bands on sapling survival rate


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

4 5 6 7

Bandwidth (m)


Beech - AD plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number

Healthy

seedlings

Planted

seedlings

Beech - AD plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number

Healthy

seedlings

Planted

seedlings

Sessile oak - AD plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number


0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number

Beech - PT plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number

Healthy

seedlings

Planted

seedlings

Sessile oak - PT plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number

Pedunculate oak - PT plot

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3

Line number

73

Exceptând fagul din suprafaţa de probă PT s-a constatat că în general numărul

puieţilor viabili creşte cu cât beneficiază mai mult de adăpostul arborilor din interbenzi.

În cazul gorunului şi stejarului, care au fost plantaţi doar în benzile 1 şi 2, pierderile mai

mari au fost înregistrate în linia 1. În cazul fagului, care a fost plantat doar în liniile 2 şi

3, există diferenţe între cele două suprafeţe de probă: în suprafaţa AD pierderile mai

mari au fost înregistrate în linia din centrul benzii şi s-au redus în linia a treia unde

puieţii au fost mai puţin expuşi insolaţiei; în schimb, în suprafaţa PT, pierderile cele mai

mari au fost înregistrate în linia a treia.

Se confirmă astfel cele semnalate mai sus: în cazul fagului expoziţia generală a

versantului şi orientarea benzilor are influenţă asupra reuşitei culturii respective.

De asemenea, în cazul suprafeţei AD, se confirmă că alegerea făcută pentru

plantarea stejarilor în liniile însorite şi a fagului în linia umbrită a fost bună.

Având în vedere rezultatele obţinute se poate afirma că în zona studiată se recomandă

ca pe platou substituirea arboretelor tinere de carpen să se realizeze prin amplasarea

benzilor pe direcţia NE-SV, gorunul şi stejarul să fie plantaţi pe liniile însorite ale benzii,

iar fagul pe linia umbrită.

Pentru o mai bună reuşită se poate înlocui fagul din linia centrală cu stejarul. În

cazul terenurilor cu expoziţie sudică, dacă benzile sunt amplasate de la E la V, puieţii

din partea însorită a benzii au de suferit datorită unei cantităţi prea mari de lumină şi

căldură, iar puieţii din partea umbrită suferă datorită lipsei factorilor ecologici amintiţi.

Din acest motiv considerăm că experimentul poate fi completat cu o analiză a

modului în care se comportă puieţii celor trei specii în teren complet descoperit, dar şi

sub adăpost. În plus, vor fi necesare clarificări suplimentare prin noi studii de caz,

pentru a stabili care este cea mai indicată direcţie a benzilor pe terenuri cu expoziţii

diferite.

În ceea ce priveşte lăţimea benzii s-a constatat că cele mai bune rezultate au

fost obţinute în benzile cu lăţimea de 7 m.

Lăţimea mai mare a benzii şi distanţa mai mare de plantare faţă de interbanda

cu carpen în suprafaţa de probă PT a condus la reducerea umbririi în linia de fag şi la

un procent de reuşită a instalării culturii mult mai bun. Se recomandă în acest sens ca

lăţimea benzii să fie de circa 1,3 ori mai mare decât înălţimea medie a arboretului de

substituit. De asemenea, este indicat ca distanţele de plantare faţă de interbenzi să fie

mai mari în partea umbrită a benzii comparativ cu partea însorită.

La adoptarea lăţimii benzii trebuie să fie avută în vedere şi evoluţia ulterioară a

speciilor din interbenzi. Dacă ritmul de creştere în înălţime al acestor specii este mai

activ, lăţimea benzilor va trebui să fie mai mare, iar numărul de lucrări prevăzut a se

efectua, atât în benzi cât şi în interbenzi va fi mai mare.

Întrucât s-a constatat că puieţii de fag preluaţi din regenerări naturale suportă

mult mai greu stresul replantării, dar mai ales modificarea condiţiilor de vegetaţie, se

recomandă preluarea acestora din zone mai deschise ale arboretelor, în care puieţii au

acces la lumină într-o măsură asemănătoare cu condiţiile de care vor dispune în

benzile în care vor fi plantaţi.

74

Cap. 7 Concluzii. Contribuţii personale. Recomandări.

7.1. Concluzii.

7.1.1. Starea actuală a arboretelor derivate de carpen din zona studiată.

1. Arboretele derivate de carpen din zona studiată au structuri omogene,

simple, coeficienţii de variaţie atât a diametrelor cât şi a înălţimilor fiind în majoritatea

cazurilor mai mici de 30%, iar curbele de distribuţie a numărului de arbori pe categorii

de diametre şi de înălţimi sunt leptokurtice.

2. Carpenul înregistrează o amplitudine mare de variaţie în raport cu înălţimea

şi influenţează structura verticală la nivelul arboretelor de amestec în compoziţia

cărora este majoritar. Speciile principale de amestec (cireşul, paltinul şi teiul) şi de

ajutor (jugastrul), prezintă cerinţe superioare faţă de lumină în comparaţie cu

carpenul, majoritatea exemplarelor aparţinând acestor specii găsindu-se în jumătatea

superioară a ecartului de variaţie a numărului de arbori în raport cu înălţimea.

3. Arboretele derivate din zona studiată prezintă curbe ale înălţimii totale la

carpen cu forme similare, micile diferenţe existente fiind cauzate de condiţiile de

vegetaţie care conduc la formarea de arborete cu productivităţi diferite.

4. Carpenul prezintă o variaţie mult mai mare a înălţimii elagate comparativ cu

înălţimea totală, coeficienţii de variaţie corespunzători înălţimii elagate atingând şi

valori de 50%.

5. S-a constatat că există o corelaţie pozitivă şi puternică între diametrul de

bază şi diametrul coroanei la carpen, coeficienţii de corelaţie fiind foarte semnificativi.

6. Variaţia diametrului coroanei la carpen în arboretele derivate studiate este

foarte asemănător în prima jumătate a ecartului de variaţie în raport cu diametrul;

apar însă diferenţe la arborii cu diametre mari, datorate particularităţilor structurale

ale arboretelor şi modului în care s-a intervenit cu lucrări de îngrijire.

7. Volumul total la hectar al arboretelor analizate variază între 228 şi 342 m3,

în care carpenul participă între 55% şi 88%, ponderea medie a carpenului în aceste

arborete fiind de 75%. Pentru majoritatea arboretelor studiate, coeficientul de variaţie

a volumului nu depăşeşte pragul de 30%, distribuţiile sunt omogene şi platikurtice.

8. Carpenul prezintă o corelaţie puternică şi foarte semnificativă între volumul

trunchiului şi volumul coroanei, valorile coeficienţilor de corelaţie variind într-un

interval foarte restrâns: de la 0,835 la 0,899.

9. În zona studiată carpenul realizează o închidere foarte bună pe orizontală a

coronamentului şi se asociază relativ bine cu fagul; speciile valoroase (stejarul,

gorunul, teiul, ulmul, paltinul şi cireşul) apar doar în zonele cu consistenţă redusă.

10. În arboretele reprezentate de carpen şi fag în amestec intim carpenul

rămâne în plafonul inferior, fiind devansat de fag, carpenul dovedind evident că este

o specie de ajutor.

11. La substituirea arboretelor derivate de carpen au fost utilizate scheme de

plantare de 1,5 x 1,0 m, respectiv de 2,0 x 1,0 m.

12. În arboretele în care au fost întâlnite cele mai mari dificultăţi la substituirea

carpenului cu speciile corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure s-a

intervenit mai des cu completări, ponderea puieţilor utilizaţi în completări faţă de

numărul total de puieţi plantaţi până la realizarea reuşitei definitive ajungând până la

43,4%.

75

7.1.2. Eficienţa economică a substituirii arboretelor derivate de carpen.

13. Majoritatea arboretelor derivate de carpen supuse substituirii au fost

parcurse cu tratamente mult mai târziu decât prevăd normele tehnice în vigoare,

vârstele exploatabilităţii fiind depăşite cu până la 30 de ani.

14. Măsurătorile efectuate pe teren coroborate cu prevederile

amenajamentelor silvice şi cu datele din fişele de evidenţă a lucrărilor de împăduriri

şi ajutorarea regenerării naturale precum şi cele din fişele de teren pentru executarea

controlului anual al lucrărilor de regenerare permit formularea ipotezei că acolo unde

carpenul nu este ţinut sub control devine din nou specie majoritară în compoziţie,

datorită capacităţii mari de lăstărire a cioatelor încă tinere de carpen.

15. Pentru omogenizarea datelor şi pentru a face posibilă analiza comparativă

a studiilor de caz prezentate în lucrare a fost stabilit anul 2004 ca an de referinţă.

Omogenizarea datelor s-a realizat prin determininarea ratelor de creştere a preţurilor

pe baza setului de date existente. Astfel, s-a arătat că în perioada 1998-2004 preţul

lemnului s-a dublat în cazul carpenului, fagului, jugastrului şi plopului şi s-a mărit de

aproape şapte ori în cazul teiului, stejarului, cireşului şi paltinului.

16. Comparativ cu preţul lemnului de carpen la un diametru mediu de 36 cm

preţul fagului este de 6 ori mai mare, al paltinului de 21 ori mai mare, iar al cireşului

de 36 ori mai mare.

Preţul unitar estimat pentru speciile corespunzătoare tipului fundamental de

pădure şi utilizat la substituirea arboretelor derivate de carpen este de: 891 lei la

paltin, tei, cireş, 628 lei la fag, 474 lei la gorun, stejar şi 848 la frasin.

17. Ponderea costului creării arboretelor natural fundamentale raportată la

rezultatul economic total obținut la vârsta de 120 ani variază pentru arboretele

analizate între 4,3 şi 22,2%.

A fost estimat şi utilizat în calcule un cost mediu al mobilizărilor de 608,8

lei/puiet, respectiv un cost mediu al descopleşirilor de 11382,2 lei/ar.

18. La vârsta recoltării efective, arboretele derivate de carpen sunt ineficiente

economic, pierderile totale fiind semnificative. Excepţie a fost în cazul u.a. 67 A din

cadrul ocolului silvic Adâncata unde, la vârsta de 80 de ani, arboretul derivat de

carpen înregistrează un profit de numai 12229851,6 lei, trecerea pe profit făcându-se

în acest caz abia după 49 de ani. Chiar și în aceste condiții, după 80 de ani profitul

obținut este incomparabil mai mic față de cel adus în condiții similare de arboretul

natural fundamental (de 31,2 ori mai mare la aceeași vârstă, deși costurile de

instalare a celui din urmă sunt foarte mari). Pentru toate studiile de caz, la acelaşi

moment, arboretele natural fundamentale se estimează că vor aduce profituri

semnificativ mai mari decât cele pe care le-au substituit.

19. În cazul arboretelor derivate la care recoltarea a fost întârziată cu 15 până

la 20 de ani față de vârstele exploatabilității stabilite conform normelor tehnice s-a

constatat o creștere a pierderilor pe perioadele amintite cu valori cuprinse între 6,2 și

13,5%.

20. Deși în prima parte a existenței arboretelor natural fundamentale

cheltuielile depășesc veniturile (în special datorită costurilor mari impuse de

regenerarea artificială), după o perioadă cuprinsă între 6 și 17 ani rezultatele

economice aduse de arboretele natural fundamentale le depășesc pe cele aduse de

arboretele derivate. În cele cinci unităţi amenajistice analizate, la vârsta

76

exploatabilităţii arboretelor natural fundamentale (120 de ani), acestea pot fi

considerate fără rezerve drept eficiente economic, raportul dintre efectul economic și

veniturile totale variind între 46 şi 84%, cele mai eficiente fiind arboretele în

compoziţia cărora specia principală este stejarul sau gorunul.

7.1.3. Tehnologia de substituire adoptată.

21. Pe baza rezultatelor simulării s-a constatat că în arboretele create ca

urmare a substituirii carpenului în benzi, după circa 25 ani stejarul depăşeşte

carpenul în diametrul mediu şi înălţimea medie. Fagul şi gorunul depăşesc carpenul

în grosime după circa 40 de ani de la instalare, iar în înălţime după circa 35 de ani.

Se preconizează că după 35-40 ani, speciile principale vor depăşi dimensional

carpenul, arboretul ajungând la o structură bietajată.

22. Ca urmare a diminuării creşterilor, dar şi datorită intervenţiilor simulate,

volumul carpenului la hectar se reduce semnificativ începând cu vârsta de 80 ani.

23. La vârsta exploatabilităţii arboretului (120 ani), carpenul va participa în

compoziţie cu doar 20%.

24. Metoda de substituire propusă şi aplicarea sa conform indicaţiilor

recomandate permite echilibrarea compoziţiei şi direcţionarea sa către o compoziţie

care să valorifice optim condiţiile de vegetaţie şi, în acelaşi timp, permite atingerea

după 120 de ani a unui nivel al diversităţii speciilor foarte apropiat de nivelul maxim

posibil corespunzător condiţiilor analizate.

Conform simulării este de aşteptat ca în arboretele create diversitatea

structurală şi cea a speciilor să se îmbunătăţească (indicele Shannon creşte de la

0.203 la 1.073, iar indicele structural Gini creşte de la 0.032 la 0.200).

25. Prin metoda propusă desimea la plantare este mai mică, suficientă însă

pentru a asigura un număr de exemplare dintre care să se selecţioneze cele ce vor fi

conduse până la vârsta exploatabilităţii. În plus, desimea redusă permite menţinerea

carpenului în compoziţie şi realizarea unei închideri mai bune pe verticală a

arboretului.

26. După un an de la plantare s-au înregistrat pierderi ale puieţilor între 17,8 şi

21,4%. Din cuantumul total al acestora cele mai mari pierderi au fost înregistrate la

fag (circa 34%), acestea fiind datorate provenienţei puieţilor care au fost obţinuţi din

regenerări naturale.

27. Puieţii de stejar şi gorun s-au comportat foarte bine în plantaţii după primul

an: din numărul total al puieţilor plantaţi în ambele suprafeţe de probă au fost

identificaţi 89,3% puieţi viabili de gorun şi 91,9% puieţi viabili de stejar.

28. În cazul tuturor speciilor utilizate în plantaţii s-a constatat că pierderile sunt

corelate cu lăţimea benzii create, cuantumul acestora reducându-se odată cu

creşterea lăţimii benzii.

29. Numărul puieţilor viabili creşte cu cât beneficiază mai mult de adăpostul

arborilor dintre benzi. În cazul gorunului şi stejarului pierderile mai mari au fost

înregistrate în porţiunile însorite ale benzilor.

30. În cazul terenurilor cu expoziţie sudică, dacă benzile sunt amplasate de la

est la vest, puieţii din partea însorită a benzii suferă datorită unei cantităţi prea mari

de lumină şi căldură, iar puieţii din partea umbrită suferă datorită lipsei factorilor

climatici menţionaţi.

77

7.2. Contribuţii personale.

1. S-a realizat o primă analiză sub raportul diversităţii speciilor şi al diversităţii

structurale a arboretelor derivate de carpen din ocoalele silvice Adâncata, Pătrăuţi şi

Fălticeni, Direcţia Silvică Suceava.

2. S-a constituit o reţea de suprafeţe permanente în arboretele analizate care

poate servi la continuarea cercetărilor sau la efectuarea unor alte studii de sine

stătătoare sau corelate cu cele din prezenta lucrare. De asemenea, au fost realizate

două suprafeţe experimentale cu caracter permanent în care a fost instalat un

experiment original constând din substituirea în benzi a arboretelor derivate de

carpen.

3. Pe baza actelor de punere în valoare, tabelelor de producţie, proceselor

verbale de adjudecare întocmite în baza licitaţiilor de valorificare a masei lemnoase,

tabelelor de evidenţă a lucrărilor executate, fişelor unităţilor staţionale, fişelor de

evidenţă a lucrărilor de împăduriri şi ajutorarea regenerării naturale, fişelor de teren

pentru executarea controlului anual al lucrărilor de regenerare, datelor statistice din

arhiva Direcţiei Silvice Suceava s-a realizat în premieră o estimare a tuturor costurilor

şi veniturilor realizate la nivelul arboretelor derivate de carpen şi al celor natural

fundamentale corespunzătoare condiţiilor de vegetaţie.

4. Au fost estimate pe grupe de specii ratele de creştere a preţului unitar al

lemnului în perioada 1998-2004.

5. Au fost realizate modele privind dinamica preţului lemnului în raport cu

diametrul mediu al arboretelor pentru fag, cireş, tei, stejar, jugastru, paltin şi plop

tremurător, care au constituit un punct important în analiza efectului economic al

substituirii arboretelor studiate.

6. S-a calculat costul mediu al manoperei la împăduriri şi indicii medii de

creştere a costului manoperei, arătându-se că în perioada 2000-2008 acesta s-a

majorat de mai bine de opt ori.

7. S-a estimat preţul unitar de vânzare pentru puieţii aparţinând specii lor:

paltin, tei, cireş, fag, gorun, stejar şi frasin.

8. S-a realizat o analiză a tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor efectuate

în cele cinci studii de caz până la realizarea stării de masiv şi a costurilor aferente.

9. S-a descris detaliat starea actuală a arboretelor create în urma substituirii

carpenului pentru cinci studii de caz observându-se că, în general, carpenul tinde să

revină în compoziţia arboretelor, în special în primii ani de la substituire, mai ales

dacă nu au fost efectuate lucrările de întreţinere.

10. S-a realizat simularea dinamicii structurale a arboretelor create în urma

substituirii, dar şi a celor derivate substituite pornind de la starea lor actuală, având în

vedere compoziţia ţel stabilită în amenajament şi cu ajutorul tabelelor de producţie.

11. Rezultatele simulărilor s-au prezentat sub formă tabelară şi sub forma profilelor

bidimensionale şi tridimensionale ale arboretelor. Aceste profile dau informaţii privind

starea prognozată a arboretelor la momente caracteristice, stabilite astel: vârsta

exploatabilităţii arboretelor derivate de carpen, vârsta exploatării reale a acestora şi

vârsta exploatabilităţii arboretelor natural fundamentale. Astfel, au putut fi evidenţiate

momentele la care speciile nou introduse devansează carpenul din punct de vedere

biometric.

78

12. Pe baza simulării amintite s-a estimat eficienţa economică a lucrărilor de

substituire efectuate în arboretele derivate de carpen, fiind utilizată metoda Ivan şi o

serie de categorii de costuri (de instalare a culturii, de întreţinere a culturii, de îngrijire

şi conducere şi de aplicare a tratamentelor) şi venituri obţinute prin valorificarea

produselor secundare şi a produselor principale.

13. Prin calculele economice efectuate s-a demonstrat că este mai eficient să

se investească chiar și 22,2% din profit (cazul cel mai defavorabil aferent instalării

culturilor) știind că investiția va fi amortizată și va aduce la rândul său profit, decât să

nu se investească nimic (cazul menținerii arboretelor derivate de carpen), iar

gospodărirea pădurilor să fie însoțită doar de pierderi sau, în cel mai fericit caz, de

câștiguri nesemnificative.

14. Cercetările au fost extinse în ideea estimării evoluţiei stării arboretelor

create în urma substituirii carpenului. În acest sens am propus o metodă originală de

substituire a carpenului bazată pe crearea de benzi cu amplasare şi lăţime stabilite în

raport cu caracteristicile staţionale locale şi cu cerinţele ecologice ale speciilor din

compoziţiile de împădurire.

15. Estimarea acestei stări s-a realizat pe perioade diferite de timp stabilite în

raport cu obiectivele de cercetare prin simulare bazată pe tabele de producţie

româneşti şi anume: simulare anuală pentru explicarea modului de conducere a stării

iniţiale a arboretelor către starea corespunzătoare valorilor prezentate în tabelele de

producţie, respectiv simulare decenală până la vârsta exploatabilităţii arboretelor nou

create pentru scoaterea în evidenţă a avantajelor acestora comparativ cu arboretele

derivate.

16. La aplicarea metodei de substituire a carpenului s-au stabilit două

variante: una în care carpenul a fost extras din benzi prin tăiere la colet şi una în care

carpenul a fost extras din benzi prin smulgere, amplasate în două blocuri

experimentale. Astfel, s-au analizat diferit cele două variante având în vedere

capacitatea de lăstărire a cioatelor de carpen rămase pe teren.

17. Pentru arboretele create în cele două blocuri experimentale prin metoda

propusă, s-a estimat nivelul diversităţii speciilor şi diversităţii structurale pentru

diferite momente caracteristice din evoluţia arboretelor fiind utilizate rezultatele

simulării amintite.

18. Pentru înlăturarea inconvenientelor menţionate în literatură privind starea

de vegetaţie a speciilor în funcţie de poziţia diferitelor specii de-a latul benzii s-a

propus ca fagul să fie introdus în partea umbrită a benzii, iar gorunul şi stejarul în

partea mai luminată.

19. S-a elaborat un procedeu de substituire-conversiune care aduce

îmbunătăţiri metodei de substituire în coridoare şi care îşi propune să conducă

gradual structura actuală spre structura dorită, fără a pleda pentru eliminarea totală a

speciilor care fac obiectul substituirii.

7.3. Recomandări.

1. Se recomandă menţinerea carpenului în compoziţia arboretelor din zona

studiată într-o proporţie care să ajute speciile valoroase în dezvoltare, deoarece

prezintă capacitate ridicată de a valorifica pe verticală spaţiile din coronamentul

arboretului, contribuind astfel la realizarea unei închideri mai bune în plan vertical,

79

realizându-se arborete mai stabile la acţiunea factorilor perturbatori naturali şi cu o

diversitate structurală mai mare atât în plan vertical şi orizontal al arboretului.

2. Se recomandă utilizarea ecuaţiei polinomiale de gradul trei pentru trasarea

curbelor înălţimilor la carpen, datorită capacităţii acesteia de a surprinde

particularităţile naturale ale dinamicii înălţimii în raport cu diametrul.

3. Extragerea exemplarelor de carpen cu coroane foarte mari din arboretele

de amestec pentru crearea unor condiţii optime de regenerare şi dezvol tare a

exemplarelor aparţinând speciilor mai valoroase precum fagul, gorunul, stejarul.

4. Se recomandă ca silvicultorii să dozeze corespunzător amestecul şi

cantitatea de lumină de care să beneficieze speciile de valoare - stejarul, gorunul,

care se asociază cu carpenul întrucât la acelaşi volum al trunchiului, stejarul are

coroane mai mici decât fagul şi carpenul şi stejarul apare doar în zonele cu

consistenţă redusă. În caz contrar, se poate ajunge la arborete parţial sau total

derivate cu carpen cum sunt cele studiate în lucrarea prezentată.

5. Se recomandă ca la conducerea arboretelor parţial derivate de carpen care

nu trebuie neapărat substituite, lucrările de îngrijire şi conducere să fie efectuate

astfel încât stejarul, gorunul şi speciile secundare cu temperament de lumină să fie

menţinute în biogrupe de cel puţin 3-4 exemplare astfel încât acestea să reziste

competiţiei exercitată de carpen şi de 5-8 exemplare când ele cuprind mai multe

specii. Biogrupele se vor menţine cel puţin până când exemplarele speciilor de

valoare reuşesc să ajungă în plafonul superior şi devin dominante în comparaţie cu

carpenul.

6. În cazul folosirii unui număr mai mic de puieţi la unitatea de suprafaţă se

recomandă urmărirea atentă a evoluţiei fiecărui exemplar aparţinând speciilor

principale instalate artificial până când puieţii plantaţi pot face faţă concurenţei

exemplarelor vecine aparţinând speciilor mai puţin importante.

7. Aplicarea metodei de substituire în benzi se recomandă doar acolo unde

condiţiile de vegetaţie şi cerinţele ecologice ale speciilor din compoziţia noilor

arborete permit acest lucru şi în special în arboretele derivate de carpen cu vârste

mici (până în 20 de ani). La deschiderea benzilor se va ţine cont de înălţimea medie

a carpenului (lăţimea benzilor să fie de circa 1,3 ori mai mare decât înălţimea medie),

de condiţiile staţionale şi vigoarea de creştere a speciei, astfel încât să nu fie

necesare intervenţii repetate imediat după plantarea efectuată în benzi pentru

lărgirea acestora în scopul realizării condiţiilor favorabile dezvoltării speciilor plantate.

8. În teritoriul studiat se recomandă ca în zona de platou substituirea

arboretelor tinere de carpen să se realizeze prin amplasarea benzilor pe direcţia NE-

SV, gorunul şi stejarul fiind plantaţi pe liniile însorite ale benzii, iar fagul pe linia

umbrită.

9. Aspectele prezentate pentru arboretul din unitatea amenajistică 24A din

cadrul ocolului silvic Pătrăuţi merită a fi analizate în detaliu prin studii ulterioare de

biometrie şi auxologie, cu atât mai mult cu cât suprafaţa de probă este materializată

în teren şi cele mai importante caracteristici biometrice ale arborilor au fost deja

măsurate.

80

DISEMINAREA REZULTATELOR

I. Articole ISI

1. Tulbure, C., Duduman, G., 2012. A conversion method of young hornbeam

coppices and its possible impact on future stand structural attributes. Annals of forest

research (www.e-afr.org), Volume 55 (2), 281-296.

II. Articole BDI

2. Tulbure, C., Negruţiu, F., 2012. The first year results of a substitution process in

two hornbeam coppices from northern romania. Bulletin of the Transilvania University

of Braşov, Series II, Volume 5 (54) No. 2, 55-63.

3. Simionescu, A., Vlădescu D., Tulbure C., et all, 2007. Starea de sănătate a

arboretelor de răşinoase din judeţul Suceava la 5 ani de la calamitatea naturală din

martie 2002. Revista pădurilor, nr. 4, 27-36.

4. Olenici N., Duduman M.L., Tulbure C., et all, 2009. Ips duplicatus (Coleoptera,

Curculionidae, Scolytinae) - un dăunător important al molidului din afara arealului

natural de vegetaţie. Revista pădurilor, nr. 1, 17-24.

81

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Abrudan, I., V., 2006. Împăduriri. Editura Universităţii „Transilvania”

Braşov, 240 p.

2. Anonymous, 2000. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor (Technical

standards for forest management planning). Romanian Ministry of Waters,

Forests and Environmental Protection, 170 p.

3. Avăcăriţei D., 2005. Cercetări auxologice în arborete de fag aflate în

perioada de regenerare. Teză de doctorat. Universitatea „Ştefan cel Mare”

Suceava. 387 p.

4. Burns, R.M., Honkala B.H. (eds.), 1990. Silvics of North America. Volume

2. Hardwoods. USDA Forest Service Handbook 654.

5. Ceuca, G., Tomescu, A., Purcelean, Şt., et al, 1960. Cercetări privind

refacerea pădurilor degradate din Podişul Central Moldovenesc. Editura

Agro- Silvică: 98-160.

6. Clinovschi, F., 1997. Consideraţii privind rolul şi locul carpenului în

ecosistemul forestier, Sesiunea Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice a

Universităţii din Piteşti, secţia Biologie vegetală: 69-75.

7. Clinovschi, F., 1998. Aspecte particulare privind regenerarea carpenului,

Analele Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, Secţia Silvicultură, vol. IV-

1998, 8p.

8. Clinovschi, F., 2004. Carpenul din Bazinul Hidrografic al Râului Suceava,

186 p.

9. Clinovschi, F., 2004. Aportul carpenului la ameliorarea făgetelor. Studiu de

caz. Revista pădurilor, 1: 41-44.

10. Damian, I., 1962. Contribuţii la cunoaşterea ecologiei carpinului şi a

fenomenului de carpenizare. Teză de doctorat. Facultatea de Silvicultură

din Braşov.

11. Damian, I., Negruţiu, F., 1973. Refacerea arboretelor, Îndrumar pentru

proiect. Universitatea din Braşov, 196 p.

12. Damian, I., 1978. Împăduriri, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,

374 p.

13. Dămăceanu, C.,E., 1952. Substituirea tipurilor provizorii de arborete

rezultate prin degradarea şleaului de câmpie. Îndrumări tehnice, Seria III,

nr. 42, Editura de Stat. Redacţia Agronoime, p. 30.

82

14. Dămăceanu, C.,E., 1954. Substituirea pădurilor de tip provizoriu din

podişul central al Moldovei. Revista pădurilor, 2: 19-23.

15. Dănescu, F., Roşu, C., Surdu, A., 2003. Cercetări privind fundamentarea

staţională a substituirii arboretelor de salcâm necorespunzătoare din

staţiuni de cvercinee situate în partea externă a zonei de silvostepă.

Revista pădurilor, 3: 16-24.

16. Duduman, G., 2009. An ecological approach for establishing the allowable

cut in forests where single tree selection system is applied (in Romanian).

Editura Universităţii Suceava, 300 p.

17. Duduman G., 2011. A forest management planning tool to create highly

diverse uneven-aged stands. Forestry, 84(3): 301-314, DOI:

10.1093/forestry/cpr014.

18. Gini, C., 1912. Variabilità e mutabilità. Reprinted in: Pizetti, E. and

Salvemini, T. (Eds.) Memorie di metodologica statistica, 1955. Rome:

Libreria Eredi Virgilio Veschi.

19. Gini, C., 1921. Measurement of Inequality and Incomes. The Economic

Journal, 31: 124-126.

20. Giurgiu, V., Drăghiciu, D., 2004. Mathematic-auxologic models and yield

tables for forest stands (in Romanian). Ceres Publishing House, Bucharest,

607 p.

21. Giurgiu, V., 1972. Metode ale statisticii matematice aplicate în silvicultură.

Editura Enciclopedică Bucureşti, 1231 p.

22. Gubka K., 2000. Development dynamics of young stands of sessile oak

after clear cutting during the coversion of coppice forests in south Slovakia.

Sumarski list 124 (9/10): 495-502.

23. Hanganu, C., 1969. Aspecte ale substituirii şi refacerii unor păduri din

Inspectoratul silvic Covasna. Revista pădurilor, 2: 62-66.

24. Ivan, G., 1969. Cercetări pentru elaborarea unei metodologii de calcul

privind determinarea eficienţei economice a refacerii, substituirii şi

ameliorării arboretelor necorepunzătoare: 383-400.

25. Johnson P.S., 1975. Growth and structural development of red oak sprout

clumps. Forest science, 21(4): 413-418.

83

26. Le Due M.G., Havill D.C., 1998. Competition between Quercus petraea

and Carpinus betulus in an ancient wood in England: seedling survivorship.

Journal of Vegetation Sciences 9(6): 873-880

27. Lefter, R., 1964. Unele aspecte de mecanizare a lucrărilor de substituire

cu plop a arboretelor necorespunzătoare din lunci. Revista pădurilor, 10:

586-588.

28. Lexerød, N.,L., Eid, T., 2006. An evaluation of different diameter diversity

indices based on criteria related to forest management planning. Forest

Ecology and Management, 222: 17-28.

29. Liira, J., Sepp, T., Kohv, K., 2011. The ecology of tree regeneration in

mature and old forests: combined knowledge for sustainable forest

management. Journal of Forest Research, 16(3): 184-193.

30. Lorenz, M.,O., 1905. Methods of measuring the concentration of wealth.

Publication of the American Statistical Association, 70 (9): 209-219.

31. Lupe, I.Z., 1969. Tehnica de refacere, substituire şi ameliorare a

arboretelor slab productive, 352 p.

32. Lupe, I.Z., 1968. Substituirea arboretelor slab productive - mijloc de

sporire a productivităţii pădurilor. Revista pădurilor, 11: 589-591.

33. Lupe, I.Z., Catrina, I., 1954. Contribuţii la îmbunătăţirea metodei coridorului

în perdelele de protecţie. Revista pădurilor, 6: 256-258.

34. Marcu, G., 1968. Contribuţia cercetării ştiinţifice româneşti la elaborarea

soluţiilor pentru refacerea şi substituirea arboretelor slab productive.

Revista pădurilor, 4: 269-273.

35. McGaughey, R.J., 1997. Visualizing forest stand dynamics using the stand

visualization system. In: Proceedings of the 1997 ACSM/ASPRS Annual

Convention and Exposition; April 7-10, 1997; Seattle, WA. Bethesda, MD:

American Society of Photogrammetry and Remote Sensing. 4: 248-257.

36. Negruţiu, F., Abrudan, I.,V., 2004. Împăduriri. Reprografia Universităţii

“Ştefan cel Mare” Suceava, 320 p.

37. Negulescu, E.G., Stănescu, V., Florescu, I.I., Tîrziu, D., 1973. Silvicultura -

Fundamente teoretice şi aplicative. Editura Ceres, Bucureşti, 372 p.

38. O’Hara, K.L., Hasenauer, H., Kindermann, G., 2007. Sustainability in multi-

aged stands: an analysis of long-term plenter systems. Forestry, 80 (2):

163-181.

84

39. Olenici N., Duduman M.L., Tulbure C., et all, 2009. Ips duplicatus

(Coleoptera, Curculionidae, Scolytinae) - un dăunător important al

molidului din afara arealului natural de vegetaţie. Revista pădurilor, nr. 1,

17-24.

40. Popa, B., 2003. Analiza lucrărilor de substituire şi refacere în arboretele

din Podişul Covurlui. Revista pădurilor, 2: 13-17.

41. Popa, I., 1999. Aplicaţii informatice utile în cercetarea silvică. Programul

CAROTA şi programul PROARB. Revista pădurilor, 2: 41-42.

42. Rusu, O., 1986. Refacerea arboretelor din subzona stejarului prin plantaţii

cu puieţi de talie mijlocie, 88 p.

43. Shannon, C.E., 1948. A mathematical theory of communication. Bell

System Technical Journal 27: 379–423 (July) and 623–656 (October).

44. Simionescu, A., Vlădescu D., Tulbure C., et all, 2007. Starea de sănătate a

arboretelor de răşinoase din judeţul Suceava la 5 ani de la calamitatea

naturală din martie 2002. Revista pădurilor, nr. 4, 27-36.

45. Simionescu, A., Chira, D., Tulbure C., et al, 2012. Starea de sănătate a

pădurilor din România în perioada 2001-2010. Editura Muşatinii, Suceava,

588 p.

46. Stănescu, V., 1979. Dendrologie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

47. Ştefănescu, P., 1966-a. Despre substituirea şi refacerea unor arborete

de productivitate inferioară din subzona făgetelor. Revista pădurilor, 6:

322-325.

48. Ştefănescu, P., 1966-b. În legătură cu refacerea sau substituirea în

coridoare a unor arborete degradate din zona forestieră. Revista pădurilor,

10: 562-564.

49. Tulbure, C., Duduman, G., 2012. A conversion method of young

hornbeam coppices and its possible impact on future stand structural

attributes. Annals of forest research (www.e-afr.org), Volume 55 (2): 281-

296.

50. Tulbure, C., Negruţiu, F., 2012. The first year results of a substitution

process in two hornbeam coppices from northern romania. Bulletin of the

Transilvania University of Braşov, Series II, Volume 5 (54) No. 2: 55-63.

85

51. Urechiatu, M., 1991. Cu privire la stabilitatea arboretelor create în urma

substituirii făgetelor degradate. Revista pădurilor, 4: 181-185.

52. Vlonga, Şt., 2001. Reconstrucţia ecologică a arboretelor de cvercinee

cărpinizate. Anale. Volumul 1/2001. Lucrările sesiunii ştiinţifice din 23

martie 2001 - Secţiunea II Silvotehnică: 106-113.

53. Wendel, G.W., 1975. Stump sprout growth and quality of several

Appalachian hardwood species after clearcutting USDA Forest Service

Research paper NE-329, 9 p.

54. *** 2008. Guvernul României, Programul Naţiunilor Unite, Strategia

Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-

2030, p. 9-10.

55. *** 1986, 2000. Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor.

Ministerul Silviculturii, I.C.A.S. Bucureşti.

56. *** 1986, 2000. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. Ministerul

Silviculturii, I.C.A.S. Bucureşti.

57. **** 1986, 2000. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea

arboretelor. Ministerul Silviculturii, I.C.A.S. Bucureşti.

58. *** 2000. Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de

regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate, Ministerul

Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

59. *** 1973 Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni, 336 p.

60. *** 1983 Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni, 311 p.

61. *** 1994. Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni, 268 p.

62. *** 2004. Amenajamentul ocolului silvic Fălticeni, 296 p.

63. *** 1975 Amenajamentul ocolului silvic Pătrăuţi, 296 p.



66. *** 2005. Amenajamentul ocolului silvic Pătrăuţi, 190 p.

67. *** 1985 Amenajamentul ocolului silvic Adâncata, 225 p.

68. *** 1995 Amenajamentul ocolului silvic Adâncata, 234 p.

69. *** 2005. Amenajamentul ocolului silvic Adâncata, 208 p.

70. *** 1984 - 2012. Dări de seamă statistice din arhiha Direcţiei Silvice

Suceava.

86

REZUMAT

Prezenta lucrare propune tehnologii moderne de substituire a arboretelor derivate de

carpen prin studiul comportamentului acestei specii în arborete reprezentative din ocoalele

silvice Pătrăuţi, Adâncata şi Fălticeni, Direcția Silvică Suceava, România. Noutatea

procedeului propus constă în faptul că nu se militează pentru eliminarea carpenului, acesta

fiind menţinut în idea creşterii diversităţii arboretelor. Rezultatele obţinute arată că în

arboretele derivate din zona studiată carpenul realizează o închidere foarte bună pe

orizontală a coronamentului şi se asociază relativ bine doar cu fagul. Analiza economică a

lucrărilor de substituire arată că la vârsta recoltării efective, arboretele derivate de carpen

sunt ineficiente economic, veniturile obținute nereușind să acopere costurile de gospodărire.

Întârzierea exploatării arboretelor derivate de carpen cu 15 până la 20 de ani față de vârstele

exploatabilității stabilite conform normelor tehnice conduce la majorarea pierderilor pe

perioadele amintite cu valori cuprinse între 6,2 și 13,5%. Prin intermediul simulărilor

efectuate s-a demonstrat fără rezerve eficienţa economică a arboretelor natural

fundamentale create în urma substituirii, arătându-se că la vârsta exploatabilităţii acestora

(120 de ani) raportul dintre efectul economic și veniturile totale variază între 46 şi 84%.

ABSTRACT

In the present PhD thesis, a modern technology is proposed for the substitution of the

derived hornbeam stands through the study of the behavior of this species in representative

stands located in the forest districts of Patrauti, Adancata and Falticeni, Suceava Forest

Administration, Romania. The novelty of the proposed procedure is represented by the fact

that it not intend to eliminate the hornbeam from stands’ composition, this one being

preserved in an adequate percentage in order to increase the diversity of the forest stands.

The obtained results indicate that in the studied derived stands, the hornbeam carries out a

very good horizontal canopy closure and it is relatively well associated only with the beech.

The economic analysis of the substitution process shows that, at the actual harvesting age,

the derived hornbeam stands are economically inefficient: the obtained incomes are lower

than the costs. The harvesting delay of the derived hornbeam stands with 15 up to 20 years,

compared to the cutting ages established according to the technical norms, leads to the

increase of economical losses for the above mentioned periods with values between 6.2 and

13.5%. Through the carried out simulations it was proved, with no reserves, the economic

efficiency of the natural fundamental stands created after the substitution, demonstrating

that, at their cutting ages (120 years), the ratio between the economic effect and the total

incomes varies between 46 and 84%.

87

CURRICULUM VITAE DATE PERSONALE

Nume Cezar TULBURE

Adresa Vasile Alecsandri, nr. 2, 725300, GURA HUMORULUI, România

Telefon Fix: (+4) 0230 235285 Mobil: 0744 485110

Fax (+4) 0230 235285

E-mail [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii Stare civilă

06.06.1977, Fălticeni Căsătorit

STUDII PREUNIVERSITARE

- Perioada

- Instituţia de învăţământ

Septembrie 1991 - iunie 1995 Liceul Silvic Câmpulung Moldovenesc

STUDII UNIVERSITARE - Perioada - Instituţia de învăţământ

Octombrie 1996 - iulie 2001 Universitatea „Transilvania” Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

- Perioada - Instituţia de învăţământ

- Perioada - Instituţia de învăţământ

STUDII POSTUNIVERSITARE - Perioada - Instituţia de învăţământ

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ - Perioada - Locul de muncă - Funcţia

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ - Articole publicate - Alte publicaţii

Octombrie 2003 - iulie 2007 Universitatea „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Facultatea de Drept

Octombrie 2008 - iulie 2011 Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, Facultatea de Sociologie -Psihologie, Specializarea Psihologie

Octombrie 2002 - iulie 2003 Universitatea „Transilvania” Braşov, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere Masterat - Reţele de Transport în pădure

Sep. 2004 - prezent - Doctorand

Noiembrie 2001 - prezent Direcţia Silvică Suceava Prezent: Şef Birou Paza şi Protecţia Pădurilor

4 (1 articol ISI, 3 BDI) Starea de sănătate a pădurilor din România în perioada 2001 - 2010 (coautor)

LIMBI STRĂINE - Engleză - Franceză

Foarte bine Bine

mailto:[email protected]

88

CURRICULUM VITAE Personal data

First and last name Cezar TULBURE

Address Vasile Alecsandri, no. 2, 725300, GURA HUMORULUI, Romania

Telephone Tel: (+4) 0230 235285 Mobile: 0744 485110

Fax (+4) 0230 235285

E-mail [email protected]

Nationality Romanian

Date of birth Marital status

06.06.1977, Fălticeni Married

PREUNIVERSITY STUDIES

- Period

- Institution

September 1991 - June 1995 The Forestry High School of Câmpulung Moldovenesc

UNIVERSITY STUDIES - Period - Institution

October 1996 - July 2001 The „Transilvania” University of Braşov, The Faculty of Forestry

- Period - Institution

- Period - Institution

POSTUNIVERSITY STUDIES - Period - Institution

PROFESSIONAL ACTIVITY - Period - Place of work - Position

SCIENTIFIC ACTIVITY - Published articles - Other publications

October 2003 - July 2007 The „Mihail Kogălniceanu” University Iaşi, The Faculty of Law

October 2008 - July 2011 The „Spiru Haret” University of Bucharest, The Faculty of Sociology- Psychology, Major in Psychology

October 2002 - July 2003 The „Transilvania” University of Braşov, The Faculty of Forestry Master Degree - Transport networks in the forest September 2004 - present - Candidate for a PhD degree in Forestry

November 2001 - present The Forestry Office of Suceava Present: Head of the forests security and protection office

4 scientific papers (1 ISI, 3 BDI) One book (The health condition of forests in Romania in the 2001-2010 period (coauthor))

FOREIGN LANGUAGES - English - French

Very good Good

mailto:[email protected]

cercetări privind substituirea carpenului în tipurile ...old.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...

Documents