Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue

Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

300

Section: Literature

COMING FROM AN OFF-KEY TIME: THE NOVEL OF ONTOLOGICAL “INTERVAL”

Mihai Ion Lecturer, PhD, ”Transilvania” University of Brașov

Abstract:The novel Coming from an Off-Key Time by Romanian-American writer Bogdan

Suceavă is the bitter-ironic chronicle of a transitory society, lying in the interstice between dictatorship and democracy, between myth and history, between a millennium agonically

unfolding over its last decade and a prophetic one ahead. The void left behind by a recently

abolished political structure (the communist regime) is getting populated with a fauna of pseudo-

prophets and bizarre characters, in a destructured, drifting world. Anthropologically, Suceavăřs novel is the sublime illustrationŕwith the artistic tools of fictionŕof the concept of Ŗliminalityŗ,

as the Romanian, post-revolutionary society depicted in the book experiences a Ŗthresholdŗstage,

an ontological diesis (Ŗintervalŗ).

Keywords:exile, liminality, messiahnism, destructuring, ontological diesis (Ŗintervalŗ).

O grandioasă şi subtilă comedie a tensiunilor entropice şi a invaziilor profetice în

spaţiul public găsim în romanul lui Bogdan Suceavă Venea din timpul diez (2004),

receptat cu mult entuziasm de către critica de întâmpinare. Cadrul spaţio-temporal al

naraţiunii este fixat în Bucureştiul postcomunist al anilor ř90. Chiar dacă decorul e plasat

la celălalt capăt al lumii faţă de, spre exemplu, New Orleans-ul din Mesi@lui A. Codrescu

Ŕ o altă carte de referinţă pentru scenarii milenariste şi „frisoaneŖ mesianice Ŕ, diferenţele

de ordin geografic sunt abolite de asemănările la nivel simbolic, căci ambele oraşe

reprezintă o axis mundi Ŕ un punct de intersecţie al dimensiunii fizice cu cea metafizică.

Romanul propune o cronică satirică a deceniului liminal, tulbure şi confuz, de

tranziţie a României spre democraţie, imediat după Revoluţie şi până în pragul sfârşitului

de mileniu, cu toată acea atmosferă de exaltare mistică şi eclectism ideologic, un teren

fertil pentru apariţia unor falşi profeţi şi a unui mesianism butaforic: „Mai ţii minte anii

nouăzeci, cu toate tainele lor şi cu toată istoria lor nespusă? Iată că a venit acum vremea

să li se scrie adevărata cronicăŖ1.

Resortul care a declanşat „scrierea adevăratei croniciŖ Ŕ după cum mărturiseşte

chiar autorul într-un interviu Ŕ îl constituie rezervorul inepuizabil de autoamăgire şi

credulitate al conaţionalilor noştri, precum şi strania disponibilitate a acestora în a-şi făuri

pseudo-idoli:

„M-a impresionat dintotdeauna că noi, românii, ne punem toate speranţele în câte

cineva despre care nu ştim nimic. Un personaj providenţial care e chemat să ne salveze,

care devine salvatorul naţiunii, alesul, izbăvitorul, de care ne îndrăgostim şi ne lecuim

foarte greu. E un soi de Caritas metafizic la care tot jucăm şi nu ne învăţăm minte. Avem

capacitatea de a investi iluzii într-un om pe care nu-l cunoaştem. Mi s-a părut că aici e un

sindrom care se repetă. În România se va spera pururea, fără acoperire şi fără

înţelepciune, fără luciditate şi cu o oarecare ştiinţă a minţirii de sine, dublată de

credulitate. Un sindrom care nu se aplică doar spaţiului politic, ci tuturor

compartimentelor vieţii noastre publice. Mi-am dorit să scriu o comedie despre asta. O

1 Bogdan Suceavă, Venea din timpul diez, Editura Polirom, Iaşi, 2004, p. 7.

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue

Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

301

Section: Literature

comedie în care diverse grupuri aşteaptă fiecare salvarea din partea unui alt profet. Iar

profeţii nu întârzie să apară: în cartea aceasta e plin de eiŖ2.

Bogdan Suceavă şi-a propus să ne ofere „un model povestit al patrieiŖ, închegat

din „toate excesele posibile pe care le citeam în presa românească, de la relatările despre

manifestările unor satanişti şi până la idioţeniile unor politicieni din tot spectrul politic,

[...] până când am ajuns la acel punct de saturaţie de la intensitatea căruia ajungi să-ţi pui

întrebarea: şi acum care este generalizarea tuturor acestor uriaşe defazări?Ŗ3 (s.a.).

Elaborarea acestei cărţi a însemnat pentru autorul ei un act de exorcizare a „tuturor

exasperărilor pe care mi le-a transmis lumea româneascăŖ4, de depăşire prin scris a

traumelor existenţei nebuloase din România postrevoluţionară: „Am consumat până la

capăt această traumă uriaşă Ŕ descoperirea adevăratului chip al lumii româneşti. L-am

văzut, acum ştiu cum funcţionează, am scris despre el, nu mai am nimic de adăugatŖ5.

Categoria „timpuluiŖ este semnificativă pentru fondul ideatic al roman, titlul

ilustrând faptul că Vespasian Moisa, personajul central al cărţii, este emanaţia unui timp

sacru („timpul diezŖ), figura mesianică a celei de-a doua veniri a lui Hristos. Încă de la

naştere, el este purtătorul tuturor însemnelor unui profet: se crede că s-a născut de două

ori şi are pe piept un misterios semn, ilustrând harta Bucureştilor:

„O moaşă bătrână ar fi adus copilul la lumină şi l-ar fi recunoscut de când l-a spălat,

boţ de sânge şi noroc şi suflare, zicând:

Ŕ Aceasta e însemnarea despre sfârşitul timpurilor sau însemnarea despre toate

timpurile deodată.

Şi avea să mai spună, prorocind de la bun început ceva ce un popor întreg aştepta de

veacuri:

Ŕ E harta Ierusalimului de-al doilea, semn născut, şi nu făcut, venit de la Domnul şi

la care se cere închinare.

Drept care a scuipat pruncul de trei ori, să nu-i fie de deochi, l-a ridicat în văzduh

către sălaşurile celor patru vânturi şi apoi l-a închinat soarelui. [...]

Mai târziu s-a spus despre el altceva: că fusese singurul om sub soare care a avut

două naşteriŖ6.

În jurul lui Vespasian Moisa se va aduna un grup tot mai mare de discipoli ardenţi

Ŕ personaje la limita dintre pitoresc şi nebunie7: profesorul Diaconescu este autorul teoriei

protocroniste conform căreia civilizaţia dacă este leagănul Europei, iar limba română

constituie un vechi dialect, preexistent latinei (din care aceasta s-a format), dialect ce ar

încifra un cod secret cu puteri tămăduitoare; doctorul Apolodor Arghir pretinde existenţa

unei vibraţii universale, prin care materia poate fi decodată, iar istoria remodelată;

Pantelimon Georgescu a descoperit o stea, Nemesis, complementară Soarelui, capabilă să

emită vibraţii ce pot influenţa echilibrul universului; Maximilian are abilitatea de a

percepe ultrasunetele; Sfântul Petru, personaj „împrumutatŖ din povestirea Să auzi forma

unei tobe, este un bătrân preocupat de materia angelică şi de energia aurorală folosită

2 Bogdan Suceavă, „Credeam că românii deţin recordul mondial la teorii extremeŖ, interviu acordat Andrei Rotaru, în Agenţia de carte, 25 nov. 2012, disponibil la adresa web: http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/credeam-ca-romanii-de%C8%9Bin-recordul-mondial-la-teorii-extreme/. 3 Bogdan Suceavă, „Breviarul nebuniilor curenteŖ, în Distanţe, demoni, aventuri, cu o prefaţă de Ovidiu Şimonca, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007, p. 91. 4 Bogdan Suceavă, „Despre ficţiunea politică, biblioteci şi respiroŖ, în Distanţe, demoni, aventuri, ed. cit., p. 233. 5Ibidem.

6Ibidem, pp. 8-9. 7 Într-un interviu acordat lui Mihail Vakulovski, autorul glosează ironic-eminescian pe tema „nebunieiŖ autohtone: „Nebunia românească e supremă, specifică, de o coloratură intensă, unică, şi-o văd strălucind între toate celelalte nebunii precum Fecioara între sfinţi şi Luna între stele.Ŗ (Tiuk!, nr. 10, dec. 2005-feb. 2006).

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue

Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

302

Section: Literature

pentru a schimba câmpul energetic al persoanelor („fiinţa de lumină şi aură a aproapeluiŖ)

etc.

Este frapantă și imposibil de omis similitudinea dintre aceste pesonaje bizare,

alcătuind secta Vestea Domnului, şi gaşca de pierde-vară cu tatuaje şi piercing numită

The Shades (Umbrele) Ŕ discipolii lui Felicity, protagonista romanului Mesi@ de Andrei

Codrescu.

În cartea lui Bogdan Suceavă, o replică la grupul paşnic şi ezoteric al lui

Vespasian Moisa o reprezintă secta rivală, dar mai puţin populară, a Ştefaniştilor. Această

organizaţie, „condusă de un tânăr aprig cu nume caragialian (Darius Georgescu)Ŗ8, îşi

propune cucerirea Bucureştiului şi „revigorarea moralităţii româneştiŖ după modelul

legendarului Ştefan cel Mare, dar are forma de organizare a unei facţiuni neo-legionare. Şi

aici se poate stabili conexiunea cu agenţii răului din romanul lui Codrescu: First Angels

Choir (Corul Îngerilor Dintâi), un grup de militanţi religioşi fanatici, îndoctrinaţi/

hipnotizaţi de maleficul reverend Jeremy „ElvisŖ Mullin.

Pe măsură ce acţiunea progresează, Bogdan Suceavă sporeşte discret numărul şi

frecvenţa momentelor absurde şi a personajelor stranii, îndreptându-le spre un maxim

atins în probabil cea mai amuzantă diversiune a cărţii: prolixa poveste din spatele celui

mai eficient spion SRI, locotenentul Trăistaru transformat într-un motan roşcat în urma

unui experiment secret al diviziei uzbece a KGB-ului.

Comentând într-o recenzie romanul lui Suceavă, Marius Chivu inventariază vasta

reţea de „capilareŖ a lumii reale, palpabile, care „irigăŖ ţesuturile imaginarului:

„Acest suprascenariu mistico-naţionalisto-xenofob imaginat de Bogdan Suceavă nu

este, în fond, atât de fantasy pe cât ar putea părea. Să ne amintim de sectele Noul

Ierusalim al soţilor Zidaru şi MISA lui Bivolaru, de bioenergeticianul Mudava candidând

la preşedinţie în 1996 sau la toţi acei tracologi, descinşi din protocronismul cel mai

agresiv, care publică pretinse tratate ştiinţifice, apar la televizor, predau la obscure

universităţi particulare şi susţin congrese de dacologie. În plan (pseudo)literar, pentru

kitsch-ul gnostic al teoriilor cosmogonic-mesianic-mistico-ştiinţific-apocaliptice, o

posibilă sursă de inspiraţie i-ar fi putut fi însuşi Pavel Coruţ, maestrul incontestabil al

genului. Efortul epic al lui Bogdan Suceavă este, aşadar, foarte legat de realităţile

româneştiŖ9.

Faptul că toată această reţea eterogenă şi încâlcită de mişcări profetice şi personaje

bizare are un referent concret în realitatea tranziţiei româneşti, dominată de dezordine şi

haos, lipsită de ideologii politice reale, dar copleşită de fervoare mistică, este sesizat şi de

către comentatorii străini ai autorului româno-american:

„Nebunia anilor ř90 devine nebunia oamenilor, a guvernului şi a religiei, căci

bombele explodează, oamenii mor, apar martiri, unele instituţii dispar iar altele se

consolidează Ŕ Bogdan Suceavă a captat tot acest haos în pagină, comprimând şi

transferând o cantitate impresionantă din prezentul României şi din trecutul său îndepărtat

şi complicat într-o naraţiune coerentă şi eficientăŖ10

.

Ca şi Andrei Codrescu, Bogdan Suceavă reuşeşte să integreze într-un scenariu

epic dens personaje memorabile, dar şi ironii usturător-amare pe marginea acestor mişcări

milenariste, posibile doar într-o lume în transformare, confuză şi alienată: o lume

8Daniel Cristea-Enache, „DaciadaŖ, în România literară, nr. 42, 26 oct. 2005. 9Marius Chivu, „Mesianism New Age şi terorism neoortodoxistŖ, în România literară, nr. 41, 20 oct. 2004. 10 Damian Kelleher, „Coming from an Off-Key Time by Bogdan Suceavă (review)Ŗ, în The Quarterly Conversation, nr. 24,

2011: „The madness of the ř90s becomes the madness of the people, the government, and religion, as bombs explode, people die, martyrs are created, institutions die and institutions grow strongŕBogdan Suceavă has captured this chaos on the page, compressing and transferring an impressive quantity of Romaniařs present and its lengthy and complicated past into a narrative that remains cohesive and effectiveŖ.

Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue

Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9

303

Section: Literature

liminală, de fapt, simptomatică oricărei tranziţii politice şi amplificată parcă de atmosfera

fin de millénium. Societatea românească postrevoluționară descrisă în carte în tușe groase,

de un comic burlesc, parcurge un „pragŖ existențial, un „intervalŖ ontologic Ŕ dacă e să

decelăm semnificația etimologică a cuvântului „diezŖ (<lat. diesis = „intervalŖ) din titlu.

Romanul lui Suceavă ilustrează magistral, cu resursele ficțiunii, conceptul

antropologic de „liminalitateŖ, zugrăvind o societate tranzitorie, aflată în interstițiul dintre

dictatură și democrație, dintre mit și istorie, dintre un mileniu ce-și consumă agonic

ultimul deceniu și altul, profetic, ce va să vie. Locul gol lăsat de o structură politică recent

abolită (regimul comunist) se umple rapid cu o pleiadă de indivizi ex-centrici, într-o lume

destructurată, aflată în derivă. Dincolo însă de viziunea comică și apetitul pentru grotesc

al autorului-narator se poate ghici, în filigranul paginii, pledoaria acestuia pentru

depășirea etapei liminale și re-centrarea individului într-o societate stabilă, articulată.

BIBLIOGRAPHY

Chivu, Marius, „Mesianism New Age şi terorism neoortodoxistŖ, în România

literară, nr. 41, 20 oct. 2004.

Cristea-Enache, Daniel, „DaciadaŖ, în România literară, nr. 42, 26 oct. 2005.

Kelleher, Damian, „Coming from an Off-Key Time by Bogdan Suceavă (review)Ŗ,

în The Quarterly Conversation, nr. 24, 2011.

Suceavă, Bogdan, Venea din timpul diez, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

Suceavă, Bogdan, „Breviarul nebuniilor curenteŖ, în Distanţe, demoni, aventuri, cu

o prefaţă de Ovidiu Şimonca, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007.

Suceavă, Bogdan, „Despre ficţiunea politică, biblioteci şi respiroŖ, în Distanţe,

demoni, aventuri, cu o prefaţă de Ovidiu Şimonca, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007.

Suceavă, Bogdan, „Credeam că românii deţin recordul mondial la teorii extremeŖ,

interviu acordat Andrei Rotaru, în Agenţia de carte, 25 nov. 2012, disponibil la adresa

web:

http://www.agentiadecarte.ro/2012/11/credeam-ca-romanii-de%C8%9Bin-recordul-

mondial-la-teorii-extreme/.