8/16/2019 Curs 6-7 PM

1/22

Circuitul lenjeriei în spital

"Lenjeria de spital"  reprezintă totalitatea articolelor textile folosite în unităţi medicale şi

include următoarele categorii:

Lenjeria din spaţiile de cazare (lenjeria de pat şi de toaletă) utilizată în:

- unităţi de îngrijiri “standard” fără exigenţe micro!iologice particulare"

- unităţi cu risc infectios crescut (#ematologie" neonatologie" etc) cerinţe micro!iologice

crescute$

%niforma personalului

Lenjeria din !locul operator - prezintă exigenţe deose!ite în ceea ce pri&eşte calitatea

micro!iologică$

'iscul care însoţeşte lenjeria utilizată în spital este în principal infecţios$ entru pre&enirea

acestui risc se &or respecta următoarele cerinţe igienice:

 circuite separate pentru lenjerie curată - lenjerie murdară

 tratamentul eficient al lenjeriei murdare

 păstrarea şi manipularea lenjeriei curate fără risc de contaminare

Circuitul lenjeriei murdare

Colectarea lenjeriei murdare - „lenjerie muradră=lenjerie contaminată” 

anipularea lenjeriei murdare se face cu mănuşi" după care m*inile se spală şi se

dezinfectează$ Lenjeria murdară nu se agită şi nu tre!uie să atingă ţinuta profesională$ +u se

depune pe pa&iment ci &a fi colectată direct în saci amplasaţi la ieşirea din încăpere şi care se

înc#id la gură imediat după colectare$ ,e &erifică să nu răm*nă o!iecte tăietoare-înţepătoare"

 pixuri sau alte material care ar putea deteliora lenjeria în cursul spălării$ Lenjeria murdară pătată

cu s*nge sau alte fluide !iologice se colectează separat de lenjeria nepătată$

tenţie. lenjeria de unică folosinţă după utilizare de&ine deşeu şi se îndepărtează conformreglementărilor pri&ind deşeurile rezultate din acti&itatile medicale$ Lenjeria intens murdărită cu

s*nge este trimisă spre incinerare$

Ambalarea lenjeriei murdare se face" în funcţie de gradul de risc:

8/16/2019 Curs 6-7 PM

2/22

- lenjeria nepătată / în am!alaj simplu reprezentat de sacul  din material textil sau poliester 

amplasat pe portsac sau de containerul  de plastic cu roti$ m!alajul se spală şi se dezinfectează

în spălătorie$

- lenjeria pătată - în am!alaj du!lu reprezentat de sacul interior impermea!il" din polietilenă"

iar am!alajul exterior este sacul din material textil sau containerul de plastic cu roti$ ,acul de

 polietilenă care a &enit în contact cu lenjeria murdară pătată nu se refoloseşte" ci se aruncă în

sacul pentru deşeuri infecţioase$

entru identificarea rapidă a categoriilor de lenjerie codul de culori folosit este:

- alb pentru am!alajul exterior al lenjeriei nepătate (sac sau container al!)0

-  galben pentru am!alajul exterior al lenjeriei contaminate0 se poate aplica şi pictograma

1pericol !iologic1$

Depozitarea lenjeriei murdare ambalate la ni&elul secţiei se face în locuri specialamenajate" în care pacienţii şi &izitatorii nu au acces$ ,acii colectori sunt depuşi pe categorii în

cărucioare pentru lenjerie murdară  care se spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare$

 Lenjeria pătată  considerată cu risc micro!iologic major se am!alează în saci speciali şi se

elimină rapid spre tratare (max$ 23 de ore)

,e elimină rapid spre tratare

- lenjeria murdară cu scaune diareice (salmonella" s#igella )

- lenjeria murdară cu s*nge sau lic#ide !iologice- lenjeria pacienţilor din izolare septică cu

4 5ermeni multirezistenţi

4 6oli cu declarare o!ligatorie

4 6oli parazitare (sca!ie .)

Evacuarea / transportul lenjeriei murdare se face în cărucioare speciale sau containere din

 plastic cu roţi" respect*nd separarea circuitelor 7lenjerie curată” - 7lenjerie murdară”$ 8n cazul în

care spitalul are to!ogan pentru e&acuarea lenjeriei" aceasta poate fi aruncată numai după

am!alare$ Lenjeria murdară pătată nu se e&acuează prin to!ogan$ Lenjeria murdară pro&enită de

la pacienţi cu sca!ie &a fi colectată în saci speciali şi pre-tratată cu un sca!icid înainte de a fi

e&acuată$

8/16/2019 Curs 6-7 PM

3/22

 Spălătoria 

La ni&elul spălătoriei se &a respecta separarea o!ligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe

curate" iar circuitul interior al spălătoriei nu &a fi tra&ersat de alte circuite ale spitalului$ ,e &a

asigura separarea şarjelor pe categorii de pro&enienţă şi fluxuri te#nologice diferite pentru rufele

 pacienţilor copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi$

entru secţiile de boli transmisibile şi TBC   se &a organiza" o!ligatoriu" un circuit complet

distinct de cel al altor secţii ale spitalului$

 9rganizarea spaţiilor se face în flux continuu" după cum urmează:

 Zona murdară unde se va efectua 

rimirea sacilor cu rufe murdare" sortarea pe tipuri de articole (nu se admite sortarea lenjeriei

contaminate) şi c*ntărirea lenjeriei

ratarea rufelor: maşini de spălat automate cu program de dezinfecţie inclus

Lenjeria contaminată (murdărită cu excremente" produse patologice şi lenjeria care pro&ine

de la !olna&i contagioşi) necesită predezinfecţie iniţială şi dezinfecţie finală$

 Zona curată cuprinde

,paţiile pentru uscătorie" călcătorie şi repararea rufelor curate0

;epozit de rufe curate / sortarea şi am!alarea rufelor pe secţii0

8/16/2019 Curs 6-7 PM

4/22

E!A .E/$0!AL1L1 2EDC0-$A!A/ 

0biective educationale- la sf*rşitul cursului studentul &a putea să:

>$ =xplice şi ierar#izeze principiile de !ază ale precauţiunilor uni&ersale

2$ ?dentifice componentele ec#ipamentului de protecţie a personalului medical şi să indice

utilizarea acestora$

@$

8/16/2019 Curs 6-7 PM

5/22

.rincipii de bază7

>$ to%i pacien%ii se consideră poten%ial in(ecta%i cu 89' 8:9' 8C9 şi alţi agenţi micro!ieni cu

cale de transmitere parenterală (sanguină) deoarece cei mai mulţi dintre purtători sunt

asimptomatici şi nu-şi cunosc satrea de purtător0

2$ s)n+ele' alte (luidele biolo+ice ;i %esuturile  tuturor pacienţilor se consideră a fi potential

in(ectate cu 89' 8:9' 8C90

@$ acele şi alte o!iecte folosite în practica medicală se consideră că sunt contaminate după

utilizare0

3$ contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie considerat la risc:

- s*nge"

- lic#id amniotic" lic#id pericardic" lic#id peritoneal" lic#id pleural" lic#id sino&ial" lic#id

cefalo-ra#idian"- spermă" secreţii &aginale"

- ţesuturi şi orice alte fluide organice &izi!il contaminate cu s*nge$

Aplicarea precau%iilor universale se re(eră la7

>$ rotecţia indi&iduală

2$ ?giena m*inilor

@$ re&enirea accidentelor cu expunere la s*nge sau alte produse !iologice

3,3, Ec*ipamentul de protec%ie

=c#ipamentul de spital reprezintă !ariera între lucrător şi sursa de infecţie$ Dainele de spital

 protejează personalul medical de contaminarea cu materiale cu potenţial infecţios şi" în acelaşi

timp" protejează pacientul de contaminarea cu microorganisme de pe #aineleEtegumentul

 personalului medical$ ;acă #ainele de spital nu sunt folosite în mod adec&at" ele pot creşte

mor!iditatea şi costurile necesare îngrijirii medicale în mod nejustificat$ =c#ipamentul de

 protecţie cuprinde: ţinuta de !ază şi ec#ipamente speciale şi accesorii care o completează în

funcţie de ni&elul de risc$

8/16/2019 Curs 6-7 PM

6/22

8/16/2019 Curs 6-7 PM

7/22

-

8/16/2019 Curs 6-7 PM

8/22

- mănuşile tre!uie să fie sc#im!ate imediat dacă acestea sunt rupte în cursul unor manopere

iar în timpul inter&enţiilor c#irurgicale îndelungate se recomandă sc#im!area lor din oră în oră0

- mănuşile se sc#im!ă în timpul îngrijirii aceluiaşi pacient dacă este necesară mutarea m*inii

dintr-un loc contaminat într-un alt loc curat0

- aplicarea unor creme protectoare sau utilizarea unor mănuşi din !um!ac poate e&ita reacţiile

alergice la mănuşi$

urtarea mănuşilor nu tre!uie să su!stituie igiena m*inilor$ ;eoarece există tendinţa ca

 personalul care poartă mănuşi să îşi spele mai rar m*inile"  N" ,! R!C-&N*   purtarea

mănuşilor .n absenţa posibilităţii e/punerii la s0nge1 fluide ale corpului sau la mediu contaminat 

(excepţie în caz de precauţii de contact sau de leziuni la ni&elul m*inilor personalului) în situţii

 precum:

- măsurarea tensiunii arteriale" a pulsului sau a temperaturii- efectuarea de injecţii su!cutane" intramusculare

- spălarea" îm!răcarea şi transportul pacientului

- îngrijirea oc#ilor" urec#ilor (fără secreţii)

- utilizarea telefonului" notări în dosarul pacientului

- administrarea orală de medicamente" distri!uireaEcolectarea tă&ilor cu alimente$

 #ASCA 'ACIAL!  - pre&ine in#alarea aerosolilor contaminaţi" dar şi contaminarea aerului

cu germeni patogeni care pot duce la infecţii at*t la ni&elul căilor respiratorii superioare c*t şi acelor inferioare$ =ficienţa măştii faciale depinde de materialul din care este confecţionată

(măştile din #*rtie sunt inferioare celor din fi!re de sticlă şi polipropilen) şi timpul de utilizare -

se apreciază că eficienţa scade după @F-BF minute" mai ales dacă masca este umedă$ ;e

asemenea" pentru a fi eficientă" ea tre!uie să fie !ine fixată (să acopere at*t nasul c*t şi gura)$

;upă poziţionare nu se mai atinge$ Giind un articol de unică folosinţă" se aruncă imediat după

utilizare" iar m*inile se spală$

 %(OTECTOA(E 'ACIALE (oc#elari" ecran protector  )etc$) - dacă în procedura efectuată

există riscul de stropire pe faţă cu unul din fluidele pacientului

 ŞO("U(I) BLUZE I#%E(#EABILE   - dacă în procedura efectuată există riscul de

stropire pe corp cu unul din fluidele pacientului

 BONETE  - simple (textile) sau impermea!ile

 NC!L"!#INTE $E %(OTEC"IE) CIZ#E $E CAUCIUC 

8/16/2019 Curs 6-7 PM

9/22

3,, +iena m)inilor

?giena m*inilor este în prezent un indicator de siguranţă şi de calitate a îngrijirilor medicale$

;eoarece există o !ună corelaţie între practicile de igienă a m*inilor şi incidenţa infecţiilor 

nozocomiale" ea reprezintă cel mai important şi uneori unicul mod de pre&enire a contaminării şi

diseminării germenilor patogeni$ ,e consideră că între 2F şi HFI din infecţiile nozocomiale"

m*na contaminată a persoanelor din anturajul pacienţilor este responsa!ilă de transmiterea

agenţilor infectioşi$

Transmiterea manu2portată se referă modalitatea de transmitere a micro!ilor prin intermediul

m*inilor at*t prin contact direct  (între pacienţi" între pacienţi şi personalul de îngrijire)" c*t şi

indirect  (prin intermediul suprafeţelor" dispoziti&elor sau a materialelor medicale contaminate)$

8n consecinţă" toate persoanele implicate în acti&itatea medicală (personal sanitar" pacienţi"aparţinătoriEpărinţi ai pacienţilor - în special mame" &izitatori) tre!uie să respecte" indiferent de

statusul lor infecţios" cunoscut sau necunoscut" regulile (indicaţii" te#nici) de igienă a m*inilor$

>lora cutanată

=cosistemul cutanat cuprinde două categorii de microorganisme: flora rezidentă (naturală) şi

flora tranzitorie (supraadăugată)$

>lora rezidentă este alcătuită din bacteriile comensale" care fac parte din flora omului

sănătos şi se situează la ni&elul stratului superficial sau .n profunzimea epiteliului

$ Glorarezidentă joacă un rol esenţial în ec#ili!rul fizico-c#imic al pielii şi constituie o !arieră eficientă

împotri&a colonizării cu micro!i exogeni$ ceastă floră !acteriană &ariază cantitati& şi calitati&

de la o zonă la alta la acelaşi indi&id dar şi de la un indi&id la altul$ ;ensitatea florei micro!iene

este mai mare la ni&elul zonelor lipidice (cap" trunc#i)" !ogate în glande se!acee" şi a zonelor 

umede (axile" perineu" pliuri interdigitale" palme)" !ogate în glande sudoripare" faţă de zonele

uscate (dosul m*inilor" faţa externă a !raţelor)" sărace în glande sudoripare şi se!acee$ ;eşi are

&irulenţă scăzută" în cazul unor manopere invazive poate modifica sau induce un proces

infecţios$

>lora tranzitorie este compusă cel mai frec&ent din bacterii saprofite  provenite din mediu şi

din bacterii patogene sau comensale provenite de la alţi pacienţi$ ceasta &ariază în cursul zilei

în funcţie de acti&ităţile desfăşurate şi de &ariaţiile mediului exterior$ =ste reprezentată de

 !acterii din flora indi&iduală ca entero!acterii ( 3lebsiellaJ)"  4seudomonas" diferiţi coci în

8/16/2019 Curs 6-7 PM

10/22

special ,tap56lococcus aureus" ,treptococcus$ ;eşi accesi!ilă spălării fiind situată în stratul

superficial al pielii" rolul florei tranzitorii patogene .n apariţia unei infecţii este deosebit de

important $

/e+uli +enerale pentru i+iena m)inilor

oate persoanele implicate în în+rijirea medicală (personal medical" pacienţi" aparţinători

ai pacienţilorEpărinţi - în special mame" &izitatori) tre!uie să respecte" indiferent de statusul lor 

infecţios" cunoscut sau necunoscut" regulile (indicaţii" te#nici) de igienă a m*inilor$

1n+*iile trebuiesc tăiate scurt ;i nu se poartă bijuterii pe m)ini ;i antebra%e 4inele'

bră%ări' ceasuri6 în timpul serviciului deoarece acestea protejează microor+anismele ;i

(avorizează ruperea mănu;ilor, urtarea de inele este factor de risc su!stanţial pentru portaj de

 !acili gram-negati&i şi ,tap56lococcus aureus$ +u se recomandă aplicarea ojei şi ung#iileartificiale$

.ersonalul medical trebuie să identi(ice situa%iile cu risc in(ec%ios' să alea+ă ;i să aplice

te*nicile de i+ienă a m)inilor adecvate riscului in(ec%ios,

02$ a identi(icat cinci momente 4indica%ii6 (undamentale c)nd se impune

decontaminarea m)inilor celui care (urnizează în+rijiri medicale:

>$ 8nainte de a atinge un pacient

2$ 8nainte de o procedură curatăEaseptică@$ ;upă riscul de expunere la fluidele corpului

3$ ;upă contactul cu pacientul

A$ ;upă contactul cu mediul din jurul pacientului$

ndica%ii privind procedurile de decontaminare în (unc%ie de nivelul de risc

'iscul (mic" mediu" înalt) de transmitere a microorganismelor şi de producere a infecţiei

depinde în principal de tipul de îngrijire acordată pacientului$ 8n funcţie de ni&elul de asepsie

cerut de mane&ra ce urmează a fi efectuată" se impun trei nivele de decontaminare a m)inilor7

>$ *pălarea *implă care elimină murdăria şi reduce flora micro!iană tranzitorie prin acţiune

mecanică" utiliz*nd apa şi săpunul$

2$ de+in,ecia i.ienică a m/inilor) care are ca scop eliminarea sau reducerea florei tranzitorii

 prin spălare sau frecare cu un produs antiseptic$

8/16/2019 Curs 6-7 PM

11/22

@$ de+in,ecia c0irur.icală a m/inilor   care are drept scop eliminarea florei tranzitorii şi

reducerea florei rezidente pentru o perioadă mai lungă de timp prin spălare c#irurgicală" utiliz*nd

un produs antiseptic$

.entru nivelul de risc minim:

- c*nd m*inile sunt &izi!il murdare0

- la începutul şi la sf*rşitul programului de lucru0

- înainte şi după scoaterea mănuşilor (sterile sau nesterile)"

- înainte şi după acti&ităţile de curăţenie0

- înainte şi după contactul cu pacienţii0

- după utilizarea grupului sanitar (K

8/16/2019 Curs 6-7 PM

12/22

Limite privind respectarea re+ulilor de i+ienă a m)inilor

9!ser&area directă este singura metodă prin care se pot detecta oportunităţile de efectuare a

igienei m*inilor şi se pot e&alua practicile (număr" timp" calitate) de igienă a m*inilor"

monitorizarea indirectă !azată pe consumul de produse neput*nd sta!ili dacă igiena m*inilor este

efectuată la momentul potri&it şi nici dacă te#nica este corectă$ ,tudiile realizate au pus în

e&idenţă că numărul indicaţiilor de decontaminare a m*inilor &ariază în funcţie de specificul

secţiei cu o medie de >B oportunităţi pe oră din care sunt respectate mai puţin de AFI$ 8n plus" s-

a o!ser&at nerespectarea timpului optim preconizat$ ;acă o spălare simplă necesită 3F-BF

secunde" iar o spălare antiseptică (cu săpun antiseptic) >-2 min" durata o!ser&ată a fost de cele

mai multe ori su! >A secunde$

8/16/2019 Curs 6-7 PM

13/22

- asigurarea suportului financiar pentru formarea personalului"

- organizarea muncii şi asigurarea cu personal calificat suficient la ni&elul secţiilor" mai ales

la ni&elul celor de terapie intensi&ă" pentru e&itarea lipsei de personal şi a &olumului de muncă

excesi&"

- facilitarea accesului permanent la resursele materiale necesare igienei m*inilor"

- realizarea în fiecare unitate a unui protocol clar pentru igiena m*inilor personalului pentru

fiecare tip de acti&itate medicală şi de îngrijire în parte" memento (aducere aminte) la locul de

muncă prin afişarea la loc &izi!il a unor postere etc$

- %tilizarea de rutină a dezinfecţiei m*inilor prin ,recarea m/inilor cu produ*e anti*eptice

 pe 1a+ă de alcool 20idroalcoolice3 s-a do&edit" de asemenea" !enefică$

 Gricţiunea #idroalcoolică (GD) prezintă următoarele avantaje:

- utilizare simplă ;i ac%iune rapidă:•  +u e ne&oie de apă sau de ec#ipament special"• ;isponi!ile în orice loc: !uzunar" cărucior pentru îngrijireJJ• ai rapidă dec*t spălarea simplă•  +u necesită părăsirea patului pacientului pentru a merge la c#iu&etă

- este mai e(icace dec*t metoda tradiţională de spălare a m*inilor cu apă şi săpun" şi c#iar 

dec*t spălarea antiseptică datorită efectului remanent$ ,pectru de acţiune larg (!actericid - în

afară de spori" &irulicid de >FF ori mai puternic)0

- sunt lipsite de to?icitate 1- au toleran%ă cutanată bună 1 poten%ial aler+izant scăzut'

- miros a+reabil şi nu colorează pielea$

>8A nu înlocuie;te spălarea m)inilor c)nd7

- m)inile sunt vizibil murdare' umede sau pudrate cu talc din mănu;i$

- este suspectată sau do&edită expunerea la +ermeni poten%ial pato+eni (ormatori de spori

(de exemplu în focare de Clostridium difficile) sau la ectoparazi%i  (de exemplu în focare de

sca!ie)$ =ste recomandată acţiunea mecanică de spălare şi clătire a m*inilor pentru că alcoolul"c#lor#exidina" iodoforii şi alţi agenţi antiseptici au o proastă acti&itate împotri&a sporilor şi a

 paraziţilor$

- m*inile prezintă leziuni (soluţiile #idroalcoolice produc senzaţie de arsură)$

8/16/2019 Curs 6-7 PM

14/22

ersonalul medical tre!uie să nu folosească concomitent săpun şi produs pentru frecare pe

 !ază de alcool deoarece creşte riscul apariţiei dermatitelor" iar su!stanţele acti&e din compoziţia

 produselor antiseptice pentru igiena m*inilor sunt adesea incompati!ile cu săpunul$

 %entru un ni4el de ri*c *că+ut "

- este preferată  spălarea simplă în cazul gesturilor cotidiene: înainte şi după ser&irea mesei"

după utilizarea toaletei" a !atistei" aranjarea părului" la începutul şi la sf*rşitul programului de

lucru"

- este preferată  (7& înainte şi după îngrijiri nein&azi&e (examen clinic" acti&ităţi #oteliere"

etc$)" după scoaterea mănuşilor" între doi pacienţi fără risc particular" în afară de cazul în care

m*inile sunt umede" murdare sau pudrate cu talc" c*nd se  preferată spălarea simplă$

 %entru un ni4el de ri*c intermediar " (7& este preferată înaintea tuturor gesturilor in&azi&e

şi după contactul cu pacienţii infectaţi sau mediul lor" în afară de cazul în care care m*inile suntumede" murdare sau pudrate cu talc sau al contactului accidental cu s*ngele E alte lic#ide

 !iologice şi cu pacienţi cu sca!ie sau infectaţi cu Clostridium" c*nd se preferă spălarea

antiseptică$

Dezin(ec%ia pielii

ntisepticul se aplică după cum urmează:

- înainte de efectuarea injecţiilor şi puncţiilor &enoase" cu un timp de acţiune de >A secunde0

- înainte de efectuarea puncţiilor articulaţiei" ca&ităţilor corpului şi organelor ca&itare" precum şi a micilor inter&enţii c#irurgicale" cu un timp de acţiune de minimum > minut0

- înaintea tuturor inter&enţiilor c#irurgicale se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a

fi incizată" menţin*ndu-se umiditatea acesteia" cu un timp de acţiune de minimum >F minute$

ntisepticul poate fi aplicat folosindu-se pul&erizarea sau procedura de ştergere0 dacă se

foloseşte procedura de dezinfecţie prin ştergere" materialele tre!uie să îndeplinească cerinţele

 pentru proceduri aseptice pentru a putea fi folosite$

3,@, .revenirea accidentelor cu e?punere la s)n+e alte lic*ide biolo+ice

8/16/2019 Curs 6-7 PM

15/22

E?punerea pro(esională se referă orice accident cu e5punere la */n.e *au lic0ide 1iolo.ice

(lic#id amniotic" pleural" pericardic" peritoneal" sino&ial" cefalo-ra#idian" sperma" secretii

&aginale" urină" spută $$$) prin:

inoculări percutane (înţepare" tăiere)

contaminarea tegumentelor care prezintă leziuni

stropire pe mucoase (oc#i" gura)

- 6n timpul :

efectuării de manopere medicale in&azi&e cu ace şi instrumente ascuţite0

manipulării de produse !iologice potenţial contaminate0

manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare" după utilizarea în acti&ităţi care

au dus la contaminarea lor cu produse !iologice potenţial infectate$

- prin intermediul : instrumentelor ascuţite0

materialului moale0

suprafeţelor" altor materiale utilizate în acti&itatea din unităţile sanitare0

reziduurilor din acti&itatea medicală$

2ăsuri de prevenire

'ormarea per*onalului 7i aplicarea precauiunilor *tandard au redu* cu circa 89:

 ,rec4ena e5punerilor pro,e*ionale; n ca+ul ri*cului de 6nepare *au rănire cu o1iecte a*uite&

reducerea mane&relor parenterale la minimum necesar0

colectarea" imediat după utilizare" în containere rezistente la înţepare şi tăiere" amplasate la

îndem*nă şi marcate corespunzător"

e&itarea recapişonării" îndoirii" ruperii acelor utilizate0

 #aterialul moale - manipularea lenjeriei contaminate cu s*nge şi alte produse !iologice

 potenţial contaminate c*t mai puţin posi!il0

sortare şi prelucrare cu ec#ipament de protecţie potri&it" în spaţii special destinate0

colectare în saci impermea!ili" la ne&oie du!li" marcaţi în mod corespunzător0

e&itarea păstrării lor îndelungate" înainte de prelucrare0

asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare - decontaminare

 Supra,eele murdărite cu */n.e *au oricare alte lic0ide 1iolo.ice

8/16/2019 Curs 6-7 PM

16/22

tre!uie decontaminate imediat" folosind mănuşile

decontaminare iniţială cu su!stanţe clorigene" îndepărtarea urmelor de s*nge sau alte

lic#ide !iologice cu #*rtie a!sor!antă" care se colectează în containere sau saci de plastic

marcaţi0

dezinfecţie cu soluţie germicidă adec&ată" respect*nd modul de utilizare

 #aterialele 7i di*po+iti4ele medicale  murdărite  &or fi pre-dezinfectate imediat după

utilizare prin cufundare într-o !aie de detergent-dezinfectant" înainte de a fi curăţate şi tratate în

conformitate cu ni&elul lor de criticitate$

 (e+iduurile din acti4itatea medicală - colectare în recipiente impermea!ile" marcate pentru

diferenţierea clară prin culoare şi etic#etare" neutralizare prin ardere sau autocla&are$

Atitudinea în cazul e?punerilor pro(esionale cu produse biolo+ice care (ac obiectulprecau%iilor universale

>$ în caz de inoculare percutană" înţepătură" tăietură: se spală imediat locul cu apă şi săpun şi

apoi se clăteşte după care se utilizează un antiseptic" timp de minim Aminute: soluţie clorigenă

diluată >E>F" compus iodat în soluţie dermică" alcool CFM" alt dezinfectant cutanat$ =ste interzisă

stimularea s*ngerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea &irusului.

 2$ în cazul expunerii mucoaselor:

- clătirea gurii cu apă curentă0- clătirea mucoasei oculare cu ser fiziologic sau apă curentă în lipsa acestuia$

@$ în am!ele cazuri se impune raportarea e&enimentului

- în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de secţieEcompartiment sau la

medicul şef de gardă0

- în termen de 23 de ore se prezintă la responsa!ilul ser&iciului de supra&eg#ere a

infecţiilor nosocomiale0

- se anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în e&idenţă$

, .recau%iuni particulare 4„adi%ionale”6

8/16/2019 Curs 6-7 PM

17/22

recauţiunile particulare completează precauţiunile uni&ersale$ =le se referă la:

- izolarea spa%ială7 o cameră indi&iduală sau gruparea pacienţilor purtători ai aceluiaşi

agent patogen şi limitarea deplasărilor pacienţilor0

- izolarea te*nică7  înăsprirea regulilor ce pri&esc igiena m*inilor" ec#ipamentul de

 protecţie" gestionarea lenjeriei" a deşeurilor şi a materialelor contaminate$

;acă precauţiunile uni&ersale tre!uie aplicate şi respectate de întregul personal" pe toată

durata acti&ităţii" precauţiunile particulare se aplică imediat după ce au fost prescrise de medic"

iar ridicarea lor se face tot su! prescripţie medicală$

ăsurile sta!ilite tre!uie comunicate întregului personal care are în grijă pacientul respecti&"

fiind transmise inclusi& ser&iciilor care primesc !olna&ul pentru di&erse in&estigaţii sau

tratamente (pe fişa de trimitere)$ ;e asemenea" este necesară o informare clară şi simplă a

 pacientului şi a familiei sale$,paţiul de izolare &a fi semnalizat prin utilizarea unor  pictograme comune tuturor izolărilor 

sau specifice tipului de precauţii ce tre!uiesc respectate$ cestea tre!uie să fie recunoscute de

toată lumea şi să figureze la intrarea în încăpere" în dosarele medicale şi de îngrijire şi pe cererile

de examinare transmise altor ser&icii$

=xistă două tipuri de izolare a pacienţilor:

  B0LA/EA $E.C

re ca *cop e&itarea transmiterii unui agent infecţios de la un pacient bolnav sau purtător identificat8suspectat  spre indi&izi neinfectaţi şi recepti&i (ceilalţi pacienţi" personal" &izitatori)$

legerea acestor măsuri ţine seama de:

- gentul infecţios

- Localizarea infecţiei

-

8/16/2019 Curs 6-7 PM

18/22

-

8/16/2019 Curs 6-7 PM

19/22

- entru personal şi &izitatori / se pune înainte de intrarea în salon şi se îndepărtează după

ieşire

- entru pacient: o!ligatorie c*nd se impune părăsirea încăperii

+iena m)inilor

- ;ezinfecţia igienică a m*inilor în exteriorul încăperii" după îndepărtarea şi eliminarea

măştii (filiera deşeurilor cu risc infecţios)

A(ec%iunile care necesită ast(el de precau%iuni  sunt: &aricela" rujeola" tu!erculoza" zona

zoster (forma generalizată) etc$

 %recauii ce in de tran*miterea prin picături  - (icături GlPgge)

&ncăpere 

- 'ecomandat indi&iduală sau gruparea pacienţilor purtători de aceeaşi !oală infecţioasă (şi

nu neapărat cu presiune negati&ă)

- uşa nu este ne&oie să fie înc#isă permanent

2ască

- ersoanele care au contact direct şi p*nă la >"Am de pacient tre!uie să poarte măşti

c#irurgicale care să le acopere nasul şi gura

- acientul &a purta o!ligatoriu mască c#irurgicală dacă tre!uie să părăsească camera

 pentru efectuarea unor proceduri importante

8/16/2019 Curs 6-7 PM

20/22

- dezinfecţia m*inilor pacientului dacă acesta tre!uie să părăsească camera pentru efectuarea

unor proceduri importante

8/16/2019 Curs 6-7 PM

21/22

 posi!il contaminateateriale recauţii “standard” recauţii “standard” ;e unică folosinţă sau

indi&iduale pentru fiecare

 pacient în parte

ransportul pacientului

Limitat şi cu purtareaunei măşti de către

 pacient (se pune înainte

de ieşirea din salon)

Limitat şi cu purtarea uneimăşti de către pacient (se

 pune înainte de ieşirea din

salon)

Limitat şi dacă sedeplasează" dezinfecţia

m*inilor pacientului

 B0LA/EA ./0EC0A/E 4./0>LACC' !E1/0.E!C6

 re ca scop e&itarea transmiterii tuturor agenţilor potenţial infecţioşi pro&eniţi din mediu" de

la alţi pacienţi sau personal  spre pacienţii cu receptivitate crescută  (imunodeprimaţi prin

tratament sau prin !oală:): aplazii onco-#ematologice" grefe de organe sau ţesuturi" arsuri

neinfectate pe zone extinse" prematuri$

2ăsuri de izolare protectoare - &ariază în funcţie de gradul de imunosupresie a pacientului$

 #ă*uri care 4i+ea+ă protejarea pacientului 6n toate ca+urile&

Cameră indi&iduală" uşa înc#isă permanent" filtru la intrare

riere epidemiolo+ică  prin controale riguroase (exudat rinofaringian" examen

coproparazitologic" radiografie pulmonară) a tuturor persoanelor implicate în îngrijirea

 pacientului" pentru a fi identificaţi purtătorii sănătoşi de germeni patogeni$+iena m)inilor - spălare antiseptică sau fricţiune cu soluţii #idroalcoolice înainte de intrarea

în cameră şi de acordarea tuturor îngrijirilor

8/16/2019 Curs 6-7 PM

22/22

9izite limitate" fără plante &erzi" iar pentru &izitatori: #alat" mască" !onetă" şoşoni$ +icio

 persoană potenţial infectată nu are &oie să intre în cameră.

 #ă*urile cele mai *e4ere con*tau 6n7

-ratamentul aerului7 filtre cu flux laminar" presiune poziti&ă - pentru a forţa particulele

aflate în suspensie să se depună sau să fie scoase afară din cameră

-$uprave+*erea apei: pentru a pre&eni riscul legat de Legionella sau de germeni din mediul

spitalicesc

-Alimenta%ie controlată: suprimarea salatelor şi legumelor crude" a !r*nzeturilor 

nepasteurizate" a ouălor" fiind permisă numai m*ncare tratată termic şi pe c*t posi!il numai

 !ăuturi sterile pentru a pre&eni riscul de contaminare a tu!ului digesti& prin seudomonas

aeruginosa" =$ coli" Rle!siella" salmonelleJ$

- Dezin(ec%ia tuturor materialelor care sunt introduse în cameră şi %inută sterilă  pentrutoate persoanele care intră în cameră" purtarea permanentă a măştii din momentul intrării în

încăpere$

,u!iecte pentru examen:

> ;escrieţi circuitul lenjeriei în spital2