ESEU

On Generation, Age ... et quibusdam

aliis

DESPRE GENERA TIE, VARSTA ... ET QUIBUSDAM AlliS

VLADIMIR TREBICI

The term generation is on the focus in many social analyses. Its connectfOilil with age an.d biatory can

be better outlined by considering demograpbit;

trends revealed by a longitudinal analyais

qrJIUltitatively oriented. Before attempting to

forecs.st fiztare generational dsvelopments in social, psycbologj.cal ar

anthropological terms, it would be better to have a demographic description of

a gtmeration, thus coD.DJJCf:ing a histonesl

period with age and gmJeration distribution of

t.he population.

A n vorbirea curentli lntAlnim cuvinte sau

I termeni care au mai multe sensuri (polisemie), cu sfere noponale bine

delimitate, altele care au conditii diferite destul de labile. A vern insli ~i termeni care, foloSiti in domenii diferite, au un lnteles vag, neprecizat, ceea ce ge11.ereazil dificultliti sau confuzii. Uneori ele sunt suficient de sugestive iar reprezentarea comunll le cons.iderli ca "de Ia sine intelese", farll sli aibli nevoie de defmitii $i precizrui.

N-am aborda aceastli problemli dacll unii din ace$ti termeni nu ar avea contingentli cu demografia. Mai mu1t, este vorba de concepte fundamentale, carora demografia le acordli ateotia cuvenitlL Credincioasll vocatiei ~i metodologiei sale, demografia este obligatll sll le defineascli $i sl\ le dea expresie numeric!l, ca disciplinli prin exceleotll cantitativli.

Vom examina douA din aceste notiuni: generatia ~i vfu'sta. Ele sunt larg folosite in antropologie, istorie, socjologie, psibologie; ele au insli $i o mare circulatie in limbajul obi$nuit. Iatll cateva exemple: "tamua generatie", "generatia de Ia 1848", '"generatia Marii Uniri", "generafia de sacrificiu", mai recent "generapa irosita". tn istoria ~i critica llterarA "generatiile" sunt ~i mai numeroase: cea mai recent~, pentru care s-au pub1icat deja exegeze, este generatia '80 sau "optzeci~tii". Cum sunt receptate ~i rntelese asemenea denominatiuni? "Generatia de la 1848" cuprinde persoanele care au pregatit ~i au participat la Revolutia de Ia 1848. Dar aici trebwe sa includem si pe Ion Heliade Radulescu (1 802-1 877), pe Nicolae Blilcescu (1819-1852), Ion Ghica (1817-1897), Vasile Alecsandri (1821-1890), Alecu

134 REVIS TA DE CERCETARI SOCIAL£ 11 3/1994

V.TREBICI

DESPRE GENERAJIE, VARSTA •or ET QUIBUSDAM ALliS ,.

Russo (1819- 1859), Constantin A. Rosetti (1816-1885). 1n anul revolutiei, I.H. R4dulescu avea 46 de ani, in timp ce ceilalt.i frunt8$i politici aveau vat'ste cuprinse intre 27 si 32 de ani. Erau deci din generatii apropiate. Esential ins~ pentru toti cei amintit:i era crezul politic national comun, participarea lor, 1ntr-un segment (an sau perioad!) al istoriei, la infAptuirea idealului amintit.

"Generatia Unirii" cuprindea zeci de generatii (demografice). 1n anul Marii Uniri, N. Iorga avea 47 ani, Take Ionescu atinsese vat'sta de 60 ani, Ionel Brlltianu era in vllrst4 de 54 ani, geileralul Alexandru Averescu avea 59 ani. Dintre fnm~ii din provinciile revenite Ia Patria MamA, Iuliu Maniu avea 45 ani, iar Iancu Flondor, 53 ani. Evantaiul generatiilor si deci al vllrstelor era foarte larg, deoarece idealul Marii Uniri era de fapt alintregului popor, a1 tuturor generatillor.

Mai poate fi citat ca.zu1 bine cunoscut al "tinerei generatii", proclama~ de Mircea Eliade (1907-1986). Din aceasta fiiceau parte un Mircea Vulcdnescu (1904-1952), un Paul Sterian (1904-1984), un Petru Comarnescu (1905-1970), un Constantin Noica (1909-1987), un Anton Golopenpa (1909-1951) si un Emil Cioran (n. 1911). Aceste personali~t:i apartineau deci generatiilor 1904-1911, cu o diferentA de varstA de aproximativ ~apte ani. De$i aproape omogeni din punct de vedere al generatiilor, reprezentanW lor s-au diferentiat curatld ( dup!l momentul "Criterion") pe considerente politice si ideologice.

Vtrsta este de asemenea un concept care are nevoie de clarificare. Un distin.s etnosociolog 1mi spunea, cu oarecare nostalgie, cA este destul de b!lt:rin, ell are 70 ani. ~tiind ell este nascut in mai 1925, i-am spus sA nu se gdbeascll, fiindcli abia ln 1995 va avea 70 ani. A ascultat argumentatea mea "demograficl" cu oarecare neatlcredere. "Am pA$it pe 70 ani", exact cum spune orice tAran.

~i m.ai vagi sunt notiunile de copil, tinAr, adolescent, matur ~i blitrin. Pentru Dante mijlocul viep,i ("nel mezzo del camin eli nostra vita'') era varsta de 35 ani, deoarece "lungimea" vietii se considera de 70 ani, la fel cum credea $i poalrnistul. As~i. cu o sperantll de viatA Ia D8$tere de aproape 80 de ani, cu o viatA "medianA" de circa 78 ani, mijlocul vietii umane s-a deplasat mult.

Exemplele citate ne arat! ell cele trei no(.iuni (generape, vfu:s~ 6i perioa.dA istorica.) trebuie tratate corelat, ele au nevoie de definitii. iar demografia se angajeazli sA le dea expresia numeric~

cuvenitll. Nu o datli s-a subliniat eli orice ana.liz! sociologicA, psibologicA, econo­mic! ar trebui precedata. de o descriere demografica., oriclt de sumarA ar fi aceasta. Se va vedea utilitatea ei $i din punct de vedere politic ~i prospectiv. Nu intMnim frecvent afirmatii de genu] acesta: "intr-o generatie, Romlln.ia se va redresa?l" Sau cea fonnulatl1 de unii poHtologi: "1o doua. decenii aproximativ rotninii vor fi tnvAfat democratia". Pline de poezie sunt sintag­mele "din neam in neam" $i "din geoera(.ie in generatie'', (aceasta mai modern!), dar lipsite de deteaninare numericA.

Ce spune demografia?

ln Dictionarul explicativ a1 limbii romane (DEX), generatia este defin.itA ca "totalitatea oarnenilor (dintr-o comunitate socialA datA) care sunt cam de acee8$i vfu:st!" (p. 368). V8rsta este 1nsli definitl exact (p. 1025); sinonimul "etate" (p. 307) face trimitere 1a "vllrstA". De remarcat eli "vllrsta" este de origine slav!, 1n titnp ce "etate" se revendicll de Ia latinescul "aetas". Preferinta in folosirea termenului de "etate" tine de preocuparea de a accentua caracterul neoromantic al limbii romAn e.

0 lucrare de specialitate,

REVI STA DE C ERCE T ARI S OCIA L E II 3/ 1 9 94 135 V.TREBICI

ESEU_ .. ___ _ --C!S "Dictionar de sociologic" (1993), ne d:i de origine indo-europeanli.ln limba greaca mai mulle intelesuri ale no1iunii de avem Y£VVO. - nastere, origine; )'EVV£01.0 -

"genera1ie": antropologic, istoric ~i socio- generatie, productie, na$tere; "(EVE1C.OP -logic (p. 268-269). Antropologic - ni se tatli. Tn limba latinA, generatio este spune - generat:ia "contine descendenpi na$tere, reproducere, genesis este Da$tere, acelorasi plirinp, situati pe aceeasi treaptll a creapune, genitor - tata, genetrix este descendentei"; istoric, generatia este nascatoare, mama. "perioada de timp dintre na$terea unor Prin unnare, generat:ia sau neamul membri ai societlit:ii $i na$terea ttimite la nastere, Ia ndscuti, la "gerutori". descendcntilor lor directi"; sociologic, IUmane insa de explicat $i de masurat generat,ia "con(.ine toti acei indivizi ndscuti raportul dintre niiscuti $i parinti, succesi­ln aproximativ aceeasi perioadA de timp, unea lor In timp, distantele care separa indiferent daci1 sunt legati sau no prin generat:iile U\tre ele, v!U'stele :si altele. legAturi de rudenie". Ni se spune ca durata · Demograua moderrta Lrateazll. de timp a unei genera\ii este convenjtli Ia relativ simplu aceste notiuni; se va remarca circa 30 ani. ln "Dictionar de etnologie" un oareca.re caracter conventional. Dar. (1979) nu gllsim "generatia", in schimb fapt remarcabil este faptul ca notiunile int!ilni:m "genealogia", definilll drept respective ca $i metodele de masurat sunt "ordinea cronologica a ascendenlei acceptate unanim, CAm nici o diferentiere. membrilor unei familii, a unei spile de Tratatele de demografie, dictionarele de neam, a unui neam etc." (p. 147). specialitate, publicat;iile intemationale

!nainte de a preciza modul in care (O.N.U.) ca ~i cele nat:ionale folosesc In demografia define$te generatia $i varsta, mod unita.r notiunile respective. sunt necesare ciitevn consideratii Vom face referire Ia versiunile etlmologice. engleza ~i franceza ale "Dic~ionarului

"Generatia" este, :in limba roman~. demografic multilingv" (1981 ~i 1982), Ia un neologism: DEX arata cA el este mai vecbea "Micll enciclopedie de :imprumutat dupli francezul "generation". demografie" ( 1975) a semnatarului acestui acesta fiind latinescul "generatio". material ca $i Ia recentul Dict:ionar

Expresia sinonimli cste "nearn". enciclopedic de dernografie rus (1994). cu semnificatii mai numeroase. La Generatia reprezintA "totalitatea recensami\ntul populatiei RomAniei din (franc. ensemble; engl. group; rus 1930 "neamuJ" a fost intrebuintat pentru sovokupnosti) persoanelor nascute 1n ceca ce mai tarziu a devenit "nationali- aceea~i perioadlt de timp, :in mod obi~nuit tate". !n trecut insii, "neamul" era ecbiva- in decursul unui an calendaristic". lent cu generatia. Exemplele cele mai Notiunea de "ansamb)u" sau "colectivitue" concludente ni Je oferll Biblia, cronicele, ne trimite Ia 1ntelesul statistic. Prima dreptul cutumiar. Acel~i DEX ne spune eli distinctie se face intre generat:ia masculinl "ncamul" este un 'imprumut maghiar. si generatia femininll.

Pentru "varsta" ar mai fide re\inut ln anul 1967 s-au inregistrat cxpresia de "leat", retinutlt de DEX: "a fi 527.764 oilscuti-vii, din care 270.932 de !eat cu cineva" inseamnA "a fi de aceea$i sex masculin si 256.832 de sex feminin. varsta cu cineva", ~candu-se trimitere Ia Aceasta este generatia 1967, aparuta intr-o neologismul "contingent", folosit in perioad<l semnificativ:i a istoriei noastre terminologia militara ("clasa", in limba demografice. fn anul 1989. num4rul francezrt). nliscut:ilor vii a fost de 369.544, din care

"Generatia". folosit:i astllzi 1n 189.080 de sex masculin ~i 180.464 de sex diferite cuvinte inrudite sau derivate, este feminin. ln 1993, numarul ndscu(:ilor-vu a

136 REVISTA DE CERCETARI SOCIALE 11 3/1984

V.TREBICI

DES PRE GENERAJIE, VARSTA ... . ET QUIBUSDAM AlliS

fost de 250.000, din care 128.500 de sex masculin ~ 121.500 de sex feminin. Am luat pentrU ilustrare trei generatii, aparute in perioade diferite. Prima, este marcata de efectul legislatiei cu privire la 1ntreruperile de sarcinA; numeric, ea este cea mai. mare din perioada postbelic!. A doua este generatia din uJtimul an a1 regimului totalitar comunist. !n sffu-~it, generatia 1993 i~ face loc in istorie in perioada unei scAderi accentuate a nataliUitii din efectivul generat.iei 1967.

Demograful 1~i pune im.ediat c~teva 1ntrebarl cu privire Ia fiecare generatie. Care 1 este calitatea biologic! a fieciireia? !n ce conditii demografice a aparut fiecare? Mai departe, nu poate fi ignorat contextul istoric, social ~ economic care a influenmtat numiirul ~ calitatea generatiei. 0 data aplkuUi, o genera~ie 1~i urmeaza propria istorie, pan~ la stingerea ei; ultimii reprezentanti vor disparea cam in juru1 vSrstei de 95-100 ani. Pentru generatia 1967 aceasta inseamnli anul 2067, generat:ia 1989 se va stinge in anul 2089, iar cea mai recentl, in anul 2093.

Drumul parcurs de fiecare generat:ie este cicluJ de via~ individual, segmentat de vhste. !n anul 2025, gene­ratia 1967 va fi in vllrstA de 58 ani, gene.ratia 1989 va atinge vhsta de 36 ani, cea din 1993, vhsta de 32 ani.

Ideal ar fi ca fiecare generatie sli fie unnilritll cu ajutorul unei observAri longitndinale, deziderat care este greu de realizat. AliUuri de evenimentele demo­gra:fice - printre care cll.sll.toria - unei asemenea observAri 1i pot fi asociate evenimente educationale, profesionale etc.

Alliwri de generat.La ca totalitate a celor nllscuti 1ntr-un an calendaristic, demografia foloseste frecvent notiunea de grup de geoeratii, eel mai obi~ouit grope cincinale. Ele sunt apropiate prin conditiile 1n care au aplkut. De pildll., generatiile 1941-1945, apll.rute in timpul celui de-al doilea mboi mondial, sunt marcate de acest eveniment. Ele au 1nsa si o istorie

deosebita. !n anul 1989, membrii acestor cinci generatii erau in v!r&Ui de 44-48 ani. ln anul 2000, vor fi cuprinsi lntre 55-59 ani. Nu am amintit nim.ic despre acpunea mortalitAtii asupra efectivelor acestor generatii.

Generatiile 1967-1971, aplkute in perioada celei mai agresive politici pronataliste, au totalizat 2337 399. La recens!m!ntul din 7 ianuarie 1992 se lnregistreazA 2.041.476. Un numlk de 295.923 nu au mai rll.spuns la apel. Cum numllrnl celor ce au emigrat a fost foarte redus, deducem ell marea majoritate a murit in intervalull967-1991.

Dact!. lum generatia mai veche, 1950, constatAm cit din numlkul initial de 426.820, Ia recensAIDAntuJ din 1992 supravietuitorii erau in numlk de 334.536. Cei 92.284 "absenti" trebuie cliutap in statistica deceselor din anii 1951-1991, partial. in statistica emigratiei.

Imaginea, des invocatil, a "destinului" unei generatii, se traduce demografic prin istoria ei, care poate fi contabilizatA statistic, ceea ce este insA doar 1nceputul. Fiecare generatie 1$i are o traiectorie care strltbate "mediul istoric", este influen~tli de lntregul context politic, social ~i cultural, participlt intr-un grad sau altul la istorie, fie ca actori, fie ca simpli spectatori.

!ntr-un secol apa:F o sutii de generatii; in fiecare moment de timp coexist! reprezentantii a o suUi de gene­rapj, contabilizap 1n repartitia lor dupa ani de vhst4, de la 0 ani Ia 100 ani. Aceasta formeazli "contemporanii". Cei 260.943 nitscuti 1n anil 1991 ~i cele 6 zile din 1992, in vlrstii de 0 ani, sunt .. contemporani" cu 3.138,1n varsta de 95-99 ani, nliscu~ 1n anii 1892-1896. Sil mai prezenti1m douA generatii: 1940 ~i 1949, care au dat dol reprezentan~ ai sociologiei ~i demografiei oontemporane. Gencratia 1940 a pJeoat Ia drum cu un efectiv de 414.235, generatia 1949 avea un efectiv de 444.065. La "apelul" din 7 ianuarie 1992 generat:ia 1940

R e v 1 s r A ·o e c e R c e T A R 1 s o c 1 A L e II s 11 8 8 4 137 V.TREBICI

ESEU

s-a prezentat cu un nurn!\r de 263.724 de "supravietuitori" 1 1n vfu-stA de 51 ani (rnarea majoritate) ~i 52 ani. Au lipsit deci 150.511. A doua generatie ajunsese 1n 1992 cu un efectiv de 334.649; pierduse in "culoarul demografic" din anii 1950-1991 un numli.r de 109.416. Da, dar ceilal!i au ajuns Ia varsta de 42 am. ln anul 2010, prima generatie va atinge varsta de 70 ani, cea de-a doua "doar" 61 ani ...

Cum demografia nu poate umlAri fiecare generatie, pentru nevoile de descriere ~i analizA ea recurge Ia un artificiu. Pom'ind de la cele tOO de clase de vftrsUi anuale, ea le considera ca ~i cum ar reprezenta o generatie de Ia n&.$tere pllnllla disparitia ei. Acest "ca si cum" (el amin­te~te pe "als cob" din filozofia germana) duce la generatia sau cohorta fictivl! (ipotetic!l), aceasta fund tratatA ca o generatie real!. Exemplul eel rnai tipic este tabela de- nu:>rtalitate ale carei valori (viata medie, viata mediana etc.), de multe ori gresit in~elese, sunt valabile pentru aceasta generape ipotetica. Aceasta optica este cea transversalA (sincronicli). Jndicii pe care u vom considera in continuare sunt cei rezultati din optica transversaHI. CAnd existA informatu, se recurge ~i Ia modalitatea longitudinaJli (generatierealll).

Printre multele probleme legate de generatie este aceea a succesiunii acestora. Nu este vorba de generatjjle ce apar 1n fiecare an, ci de succesiunea fieclirei genera(ii reale, adid de reproducerea lor. M.ai concret, va trebui sa ne .referim la generatia pllrinti lor, generatia copiilor 1 a nepotilor, intr-un cuvfult "din neam in neam". Un cuplu c4slitorit, adicil o familie in sensul clasic, aduce pe lume copii, ace$tia, Ia timpullor, vor avea copili lor $i 11$8 mai departe. Copili asigum reproducerea p!\rintilor, nepotii continuA acest proces. Demografia acordA preferintll generatiilor feminjoe ("generapa-marna" ~i "generat.ja-fiic!"). 0 mama care aduce pe lurne 0 fiicli, avand varsta de 25 ani, are ~ansa sa fie continuatA de aceasta, cu

conditia ca fiica sA supravietuiasc!l 25 de ani ~i sli realizeze reproducerea maroei sale. tn aceste conditii simplificate vom avea patru generatti 'lntr-un secol. Yn diferite contexte nationale aceasta. valoa.re variaza: ea poate fi 25 ani, dar tot a~a de bine, 30 ani (valoare international!). Se vede imediat ell aceastll cifrA este determinatA de fertilitatea mamei (numAr de copii), ~alonarea na$terii copiilor1

vilrsta la care mama se d\slitore$te. La randul. lor, toate aceste elemente sunt influentate de o serie de "variabiJe" culturale, economice, psibologice etc.

Succesiunea generap.ilor este descriSl1 1 tn cadrul uoei populapj oatlonale, cu ajutorul metodei transversale. Inclicii astfel sl.abiliti sunt valabili - repethn -pentro o generatie fictiva sau ipotetidt. Ajungem· Ia notiunea de "lungjme a generaj:iei". tn liroba englezll i se spune "mean length of a generation", in limba rosA "dlina pokoleniia" 1 iar 1n fraoceza "intervalle entre generations successi'ves". Sensul ~i calculele sunt 1nsli acele~i. cbiar dacll derno~a francezli nu acceptA "lungimea".

Acest interval - intotdeauna o medie statisticA - este dat de vfu-sta medie a mamelor Ia Dll$terea tuturor copiilor sili.

CaJculul se face pe baza ratelor specifice de fertilitate dup!i vSrstA ~i a probabilitAplor de supravietuire, cu care prilej se ajunge la rata brutli ~i rata netA de reproducere, ca ~i la rata intrinsec! a cr~terii naturale (rata lui A. Lotka). Cei interesati se vor adresa unei lucrllri de speciatitate.

ln Romania, aceastA vaJoare a varia! intre circa 30 ani ~ 25 ani. 1n perioada 1n care marnele aduceau pe lume un numi\r mai mare de copii, varsta medie era rnai :tnalta. Dupll estimatille retrospec­tive, 'in 1900 ~i 1910, rata totaJA de fertilirate a fost de circa 5 copti revenind la o fcmeie 1n vlirsU1 ferti.lll; in aceste condit.ii 1

varsta medie a mamelor ]a n~terea tuturor copiilor ei era de circa 29 ani. Se putea

138 REVISTA OE CERCETARI SOCIALE II 3/1994

V.TREBICI

DESPRE GENERA TIE, VARSTA ... ET QUIBUSDAM ALliS

spuoe deci eli mtr-on secol "1nc!lpeau" cam trei genera\ii. Reamintim eli toate judec!l­ti1e se bazeaza pe optica transversal!.

Pe mi\sura sc!iderii fertilitAtii ~i deci a reducerii numarului de copii, a sc!­zut $i vfu'sta medie a mamelor. tu perioada 1958-1966, rata totalli de fertilitate a fost de 2,15 copii; i-a corespuns o vArstA medie a mamelor de 26,3 ani. ln anii 1980-1993 vhsta medie a fost de 25 ani , ouprios!i 1ntre 24,5 $i 25,5 ani. Rata totalli de fertilitate a fost de 2,2 copil (1989), a scAzut la 1.83, pentru a ajunge la 1,44 copii, in 1993. V§tsta medie a mamelor la n~terea copiilor s!i a rAmas aproximativ acee~i. de 25 ani. Indicii reproducerii - rata brutll ~ rata neta de reproducere - au valori subunitare in anii 1990-1993.

Prin urmare, "lungimea" unei generatii sau "distanta" dintre doua. generatii succesive este mAsuratA de vll.rsta medie a mamelor la nasterea copillor sAi, ex:primfuld deci intervalul mediu dintre doua generapi succesive. Bste vorba de int.ervalul dintre generapa-mama $i generapa-fiic!i. Desigur, se poate calcula ~i pentru generatiile mascoline. PrezintA msli mai pupn interes; de altfel, $i fiabilitatea datelor este mai redusa ("mater semper certa est").

tn conditiile demografice din nltimii ani, tntr-un secol se cuprind exact patru generat.ii. Ajungem sa. vorbim de viteza de reproducere sau viteza de inlocuire a generatiilor. Aceasta s-a accelerat deci tn ace~ti ani, dar lnlocuirea nu mseamna numai procesul demografic ca atare. Fiecare nouli generatie este purtA­toarea unor caracteristici somatometrice, educaponale, profesiooale. Sll nu oit!lm 1nsa caracteristicile psihologice, mentali­tatile ... Dacli procesut ar fi pozitiv in toate componentele sale, atunci viteza de inlocuire a generapilor ar trebui sil fie $i ea un fenomen pozitiv. Dacl1!

Pentru a preveni imerpretArile gre~ite, vom reaminti cii notiunea de lungime a generatiei, ca ~i cele asociate de

rata de reproducere, durata medie a vietii, populapa stabilll sunt valori transversale sau de moment. Cum ele se calculeaz! curent pentru fiecare an calendaristic, interpretarea lor corectA ar trebui farmulatA astfel: "lungimea generapei in populatia Romiln.iei este de 25 ani, considerand eli regimu1 de natalitate ~i eel de mortalitate ar fi eel din anul calendaristic pentru care s-a flicut calculul". Adevlirat, calculul s-a fiicut pentru populatia din anul respectiv, cuprinzind o suta de generatij aflate melt la o snt:A de varste. Exemplul ar trebui sA fie durata medie a viepj (viata medie sau speranta de via~A la n~t.ere). "ln Romania in anii 1992-1993, speranta de viatli la na~tere, de circa 70 ani, pentru intreaga populatie reprezintil numArul mediu de ani pe care 1-ar avea de trAit un nou nliscut in anii 1992-1993 in decursul vietii sale (1993-2093), dac!i de-a lunguJ view sale mortalitatea ar avea intensitAtile pe ani de varstA pe care le-a avut tn 1992-1993". Frind valori asociate unei populatii statio­nate, ca model mat.ematic, putem spune ell ele sunt tn afara .istoriei ...

Seria de date transversale este completat!, fie ~ numai p8.I\ial, cu datele observarilor longitudinale, reconstruite cu mare efort de dltre demografie, mai ales de clitre demografia istoric~.

0 succesiune de generatii reale, cu precizarea perioadei istorice 1n care au existat acestea, ne ofern genealogia lui Iisus Hristos. ln Evanghelia dupli Matei (Cap. 1, 1-17) se spune: "1. Cartea neamului lui !sus Hristos, fiul lui David, fiullui A vraam". Se enumlir!i neamurile de 1a Avraam pW Ia David, finl lui Iesei, apoi de Ia David pan! la captivitatea babilonic4, de Ia acest eveniment pana la Iosif, logodnicul Mariei. Succesiunea este astfel definitli: "17. A$adar, toate neamu­rile (a se citi "generatii") de la Avraam pW la David sunt paisprezece; ~i de Ia David plnll la stramutarea in Babilon sunt paisprezece; ~i de la strAmutarea in Babilon pan! la Hristos sunt paisprezece neamuri".

R EV I ST A DE CERCETARI SDCIALE II 3 / H94 139 V.TREBICI

Unele personaje .si evenimente pot fi datate destul de exact. Avraam , patriarhul biblic, poate fi mai greu fixat 'in istorie (circa secolul al XV-lea a. Chr. n.). Deci: 1500-1050=450 ani; 1050-586=464 ani; 586-4 p.Cbr.n .=590 ani . "Lungimea" celor 14 "oeamuri": perioada I: 32 a.ni; perioada IT: ~3 ani; perioada ill: 42 ani. Media= 35 ani. Evident, calculul este aproximativ. Gene­alogi,stii au stabjlit pentru nurneroase familii generatille succesive, lungimea acestora ~i alte inforrnatjj. Ce-i drept, pentru domnitori, boieri. Existi'! 1ncercllli. de a stabili genealogii ale familiilor de t!irani, pe neamuri ~i spite de neam. Se poate incerca .si pentro Mibai Eminescu, eel pu(.in de cand primul Erninovici a venit in Bucovina (1804).

Generatie, varsta ~i istorie .. V9.rsta este una din vaciabilele

cele mai putemice. Nu numai in demografie. Explicapa este simplll: ea este functie de timp, se ana deci sub puterea lui Cronos. Sunt numeroase modele ~i scale care descriu elementeJe ce pot fi asociate varstei, lncepand cu cele ergonomice, cu "stocu] de invlltlimant" , mergand pW Ia func!:iile de productie ~i de consum. Or, o structurli a populatiei dupli varstli in fiecare ri:toment sau 1n fiecare perioad~ influen­~azli economia $i alte sisteme din societate. Ea intluenteaza insa. $i menta­liLlltile. Sa arnintim eli populapa Romfuliei s-a inscris lntr-un proces rapid de 1mblltrlinire demograficA. Dar ce inseamnll o populape imbittranitA demografic? Sub raport economic, lucrurile sunt bine cunoscute $i evaluate. Dar din punct de vedere politic, psihologic $i cultural? In ce mlisura o populatie lmbl\trruuta este receptiv!i la progres $i inovat]e, ata,sata. de trecut $i traditie? Sunt intrebari Ia care rllspunsul poate fi dat numai pe bazli de studii . incepllnd obligatoriu cu descrierea

demograficii. Genera!:ia trebuie vA.zutli mai intai

din punct de vedere a1 condiP,ilor dominante ale perioadei in care a apA:rut. 1n al doi1ea rAnd, sub raportul conditiilor in care a evoluat. Altfel spus. recursul la istoria poHticll, culturaHi, economici1 este obtigatoriu. Spunea un istoric ell "istorla fllrA demografie rlim!ne- o enigtm". Ace~i lucru este valabil pentru demografia contemporanli: f!rli istorie, multe feno­mene demografice nu pot fi mtelese.

Revenim la generat:ii $i succesi­unea lor in istorie. Pentru Mircea Eliade "tanara genera(.ie" (1904-1911) trebuia sll­~i precizeze idealul ~i orientlinle sale, ~a cum generatiile Marii Uniri le-au avut pentru pecioada panli in 1918.

Un exercitiu util ar putea fi eel al analizei unor genera!:ii apropiate, a desti­nelor acestora,1n raport cu jstoria , eventual cu "teroarea istoriei". sa luAm cinci genera{.ii: 1915- 1919 din care face parte $i autorul prezentului material. Aparote in timpul primului rlizboi mondlal , ele au dobandit "stocul de 1nv~tAmant" in anii 1920-1944. Aceasta 1n condifiile Romaniei Marl , ceea ce inseamn!i condiP,ile econo­mice $i poUtice ale perioadei interbelice, inclusiv mentalitatea dominantli in epoca.

Dupl\ participarea la eel de-a1 doilea dzboi mondial - insuficient studiat! demografic pmli acum - la varstele de 25-29 ani aceste generatii int:d in "tunelul istoriei' ', in care se vor afla timp de 45 ani, aproape doua. generatii. La iesirea din .,tune!" (1989), generatiife respective atinseserll vfu'ste1e de 71-75 ani. Dar la intrarea in tunel, populatia Romllniei, 1n oumlir de circa 15.700.000, avea 100 de generatii. Genera(iile 1 941 -1945 erau 'in vfu'st! de 0-4 ani, alte 45 de generaw s-au nliscut :in "tune!", cunoscllnd experienta unui " incubator" sub raportul conditiilor sanitare, educationale, economice, politice. Unele generatii (1981-1988) si-au ~cut aparitia pe lume ~tl conditii precare medicale, econom.ice, care le-au marcat -

140 R E V IS TA DE CE RCE T ARI S OCI ALE II 3119 9 4

V.TREBICI

DESPRE GENEI\ATIE, VARSTA ... ET QUIBUSDAM AlliS

cat eva studii efectuate de medici, in special de pediatri ~ nutritioni$ti au examinat acest aspect - pentru restul vie~ii. Parabola cu cele ~apte vaci grase $i cele ~apte vaci slabe este sugestiva si pentro succesiunea genera~or aplU:ute in aceastA perioadil.

La ie$irea din perioada 1945-1989, cele 100 de generatii se prezentau d.iferit sub raportuJ caracteristicilor somatometrice, educationale, psihologjce. A inceput perioada "tranzitiei", en binecu­noscutele sale probleme. Cum demografia opereazil cu "lungimea" unei generatu, ca unitate de timp, si pe care o acceptAm ca fljnd egaH1 cu 30 de ani, o simplA mentiune: generatiile in vftrsta de 10 ani la "expirarea" perioadei vor avea un alt comportament, o altA psihologie, un alt destin decat generatia avllnd vhsta de 40 ani, nascutA, "~colitA" ~ afirmat! in perioada 1950-1989.

Autoru1 aeestui materia11$i refuzA orice aluzie politicA, dar el nu poate sil nu remarce importanta unor fenomene precum "efect de v!rsta", "solidaritate de generatie", "solidaritate intergenera­tionalil", "conflict 1ntre generatii". De multe ori, apartenenta Ia o generatie este mai putemicl\ dec§t adezhmea la un partid. Mai mult, m cadrul aceleia$i ideologii diferentele, chiar conflictele, de vfirstll sunt foarte importa1;1te. Cei care in 1989 erau in vftrstll de 30 ani (generatia 1959) se vor deosebi esential de cei care erau m vhstA de 60 ani (generatia 1929) $i de care ii despliftea o generat.ie. Ce sit mai vorbim de mentalitAti?l Sll re1uAm studille privind istoria mentalitAtilor, asa cum ne-a 1nv~tat istoriografia francez! de la $COala "AnaJ,elor". Desigur, persistenta acestora este foarte mare ("Le mort saisit le vifl").

Suntem ~i vom rlimane tributari mentalitAtilor 1n care am fast crescuti. 0 dovad! este persistenta ulimbii de lemn" .

0 estimare a viitorului nu poate fi flicutll dec~t cu prudentA. Demografia, de ·pil~. nu ar putea face astw o proiectare privind evolutia fertllitAtii. ln cinci ani de "tranzitie", cu evolutii imprevizibile, este aproape imposibilA o asemenea estimare.

Dar evolulia politic!l, socialil, economic!? Cei care fac scenarii ~i se ocupll de vlitorologie - am m vedere pe oamenii politici ~i pe politologi - ar trebui sa mediteze la un episod din Biblie. De ce a bot!r!t Jehova ca popoml evreu sll rlltliceascll 40 de ani tn pustia Sinai cfuld drumnl din Egjpt pftnli ln Canaan putea fi parcurs mtr-un timp mult mai scurt? Pentru ca generatia (de fapt, generat].ile), aplirute tn Egipt, adaptate la condi~e sclaviei, ca $i generatiile care au crescut in idolatrie, sll disparA. Alte generatii vor intra in Tara F!gllduintei, tara "unde curge lapte ~i miere ... " Nici mllcar lui Moise nu i s-a ingilduit sa p!$ea.Scll in noua patrie a poporului evreu. Va muri in p!mftntul Moabului: "Si era Moise de o sutA doui!.zeci de ani cand a murit; dar vederea lui nu sllibise $i t!r.ia lui nu se tnputinase".

Va trebui deci s<'l a$teptAm patruzeci de ani? lntrebarea este retoric!. Conditille sunt altele, ne lipsC$te un Moise, dar energii $i forte exist!. Se vor 1ntreprinde, f:'1rli :lndoial!, studii pros­pective, se vor elabora scenarii. Demo­graful1ndrl1zn~te sA sugereze celor care se vor aventura intr-o asemenea intreprindere, sa nu uite demogra:fia $i sll acorde atentia cuvenitli generatiei, vhstei $i istoriei.

De quibosdam allis, annntat in titlul comentariului nostru, altA data. ...

REVISTA DE CERCETARI SOCIALE II 3/1994 141 V.TREBICI

ESEU _____ _

Note ~i bibliografie

UJ.E.S.P. Dictionnaire demographique muJtil:ingue. Volwne fran¢s. Deuxieme editions preparee par Louis Henry. Ordina Editions. Ue ge, 1981.

I.U.S.S.P. Multilingual Demographic Dictionary. English Section. Second edition adapted by Etienne van de Walle. Ordina Editions Liege, 1982.

Naradonaselenie. Entildopediceskii s!ovar. Bol~aia Rosiiskaia Entildopedia, Moscova, 1994.

-

Dictionar de sociologie. Coordonatori: Cmlin Zamfir, Lazar Vlllsceanu. Edirura Babel, Bu~ti, 1993.

Dicponar explicativ a1 l:imbii romioe. (DEX). Editura Academiei Romfine, 1975 . ..

Romulus Vulcmescu, Diqiooar de etnologie. Ed.itura Albatros, Buc~,

1979.

Vladimir Trebici, Micl enciclopedie de demografie. Editura ~tfu$ficA $i encic1opedicA, Buc~ti, 1975.

142 REVISTA DE CERCETARI SOCIALE 113 /1994

V.TREBICI