interplast problema coreta

8/17/2019 Interplast Problema Coreta

1/30

Etapa I: LANSARE IN FABRICA IEȚ

1.1. Prezentareaprodusului

Acrilonitrilul reprezintă unul dintre produselor ob inute pe cale petrochimica,care în ultimeleț

două decenii a cunoscut o dezvoltare rapidă, datorită multiplelor sale posibilită i de utilizare, înțspecial în industria cauciucului i a fibrelor sintetice.ș

A fost sintetizat în 1893 de către Moureu, prin reac ia de deshidratare fie a etilencianhidrinei,țfie a acrilamidei. e i descoperit de mult timp, dezvoltarea industrială cre te odată cu ob inereaș ș țcauciucurilor Perbunan sau !"#A$#, reprezent%nd copolimeri ai butadienei cu acrilonitrilul.Prima realizare industrială datează din 193&, în 'ermania, prin deshidratarea etilencianhidrinei.(n afară de cauciucul butadienă$acrilonitril se mai folose te i la ob inerea copolimerului ternarș ș țA!). *nteres deosebit începe să prezinte fabricarea acestui monomer după 19+8$19&, c%ndîncepe să se utilizeze în industria fibrelor sintetice. Acest nou av%nt în industria acrilonitrilului a

condus i la o nouă cale de sinteză din acetilena i acid cianhidric, care ocupă un loc de seamă înș ș perioada anilor 19-&$19-1. (n 198 firma napsac/$'reisheim A$', a realizat o nouă sinteză aacestui monomer din acetaldehidă i acid cianhidric. Metoda nu s$a e0tins din cauza elaborăriișunui nou procedeu, bazat pe propilenă. Această s$a cunoscut sub denumirea de amonolizăo0idativă a propilenei, de i descoperit în 19+9, ia un av%nt deosebit după 19-$19-3 fiind celșmai utilizat în prezent.

(n realizarea industrială a acrilonitrilului s$au utilizat mai multe metode, de i în prezent, ceașmai răsp%ndită este amono0idarea propilenei. 2a s$a dezvoltat mai ales datorită pre ului de costțmai mic al propilen ei, comparativ cu cel al etilenei. otu i în multe ări acetilena ocupă însă unș ț

loc important în fabricarea acrilonitrilului.

Acrilonitrilul este un nitril alifatic nesaturat cu formulă chimică 45645$4#. Masă molarăa acrilonitrilului este de 3,&3 7ramemol. Punctul de topire este de $8 4elsius, iar punctulde fierbere este de :8 4elsius. 2ste o substantă lichidă, incoloră, cu miros particular; estesolubilă în apă i în solven i or7anici.ș ț


2/30

2tilencianhidrina rezultată prin reac ia =ț

54> $ 45 ? 54# @ 5


3/30

.Ja interesat calitatea sau pre ul produsuluiGț 4AI*A2A P2 "IȚ #*4*"#"I

AMK#


4/30

13. 4e părere ave i despre ofertele noastreGț

......................................................................................................................

1+. Jă sunt de folos produsele care con in acrilonitrilGț

A #" #" *"Ș

1.acă ave i su7estii, vă ru7ăm să le scrie i mai Eos =ț ț

......................................................................................................................

Jă mul umim pentru timpul acordat, răspunsurile dumneavoastră o să ne aEute în vedereațlansării pe pia ă a produsului denumit acrilonitrilN.ț

(n urma analizei răspunsurilor chestionarului, produsul are poten ial pe pia ă deci acesta se vaț țfabrică în timp util.

1.3. Identificarea factorilor de ucce

Hactorii de succes ai acestui produs constau în=

• calitatea serviciilor;

• pre urile de v%nzare a serviciilor;ț

• promovarea numelui i activitătii firmei;ș

• 7radul de fidelizare al clien ilor;ț

• rezisten ă bună la abraziune i colorare Bstabilitate bună a culoriiC;ț ș

• ri7iditate înaltă, rezisten ă "J;ț

• rezisten ă la impact bună, chiar i la temperaturi scăzute;ț ș

• u or de procesat;ș

• proprietă i bune de izolator.ț

Acrilonitrilul este un component al polistirenului care rezistă la temperaturi ridicate dar ișscăzute de aceea este considerat un produs cu proprietă i bune de izolare.ț

Are o rezisten ăț la impact bună, o foarte bună rezisten ăț structurală iș o suprafa ăț strălucitoare.


5/30

A

v

a

n

t

a

j

e

T e

h n

o l

o g

i e

D e

c i z

i i

f e rm

e

U t i l a

j e c u

c o n s

u m

r e d us

M

a t

e r

i e

p r

i m

Produsele ce con in copolimerul acrilonitril oferă clien ilor o calitate sperioară, un pre redusț ț țdeoarece materia primă este sintetizată în laboratoarele proprii cu aEutorul tehnolo7iei de ultimăoră i a unui personal numerous i calificat.ș ș

1.+. *dentificarea le7ăturii intreprinderii cu mediul e0ternMediul, în care îOi desfăOoară activitatea orice intreprindere, e0ercită o puternică influenFă

asupra acesteia prin multiplele relaFii ce se stabilesc în mod obiectiv. in analiza relaFiilorcomple0e statornicite între firmă Oi piaFă se pot delimita mai multe aspecte, dintre care maiimportante sunt=

aC piaFa, respectiv studiul pieFei, constituie punctul de plecare în activitatea oricăreifirme;

bC în flu0ul aprovizionare $ producFie $ desfacere, primul stadiu BaprovizionareaC Oiultimul BdesfacereaC reflectă relaFiile, le7ăturile firmei cu piaFa.

2le pot fi relaFii 7enerate de=

$ v%nzarea $ cumpărarea de mărfuri Oi servicii, c%nd firma apare în dublă ipostază decumpărător BachizitorC Oi de v%nzător;

$ împrumutul de capital, c%nd firma apare în calitate de solicitant;

$ an7aEarea de forFă de muncă, firma apăr%nd, Oi de această dată, în calitate de solicitant;


6/30

SC

Inst i tut ii d e

cerce ta re

Furnizo ri

S in

d ica t

Banci

Ma s

s Me dia

Fin

ante

Clienti

cC succesiunea lo7ică, în fundamentarea activităFii firmei, trebuie să fie desfacere aprovizionare$ producFie $ desfacere. (nseamnă că, mai înt%i, firma trebuie să identificedimensiunile cererii în raport cu care să se fundamenteze procesul de desfacere, trec%ndu$se,apoi, la elaborarea procesului de aprovizionare Oi în cele din urmă, la realizarea pro7ramelorcorespunzătoare de producFie, care permit realizarea pro7ramelor de desfacere.

4oncurenFa dintre firme ce apar pe piaFa cu bunuri identice sau foarte puFin diferite Oivizează satisfacerea aceloraOi nevoi. (n acest caz, diferenFierea dintre concurenFi se realizează cuaEutorul ima7inii de marcă, pe care fiecare concurent încearcă să o imprime propriului produs.4oncurenFa dintre firme ce apar pe piaFă cu bunuri similare, dar satisfac în măsură diferităaceeaOi nevoie. (n acest caz, diferenFierea dintre concurenFi se realizează prin calitate.

1.. Proiectarea acFiunilor promoFionale!ro"o#area reprezintă acea parte a procesului de comunicaFie al firmei prin care aceasta,

folosind un ansamblu de metode Oi tehnici specifice Bconcretizate în activităFi promoFionaleC,încearcă să influenFeze comportamentul clienFilor săi actuali Oi potenFiali în vederea obFineriiunor rezultate c%t mai bune Bprofituri c%t mai substanFialeC pe o perioadă c%t mai lun7ă de timpBdacă este posibil, pentru toată perioada c%t firma este prezentă pe piaFăC.


7/30

ActivităFi promoFionale=

1. Publicitate pe internet Oi la J

. Plasare de pliante promoFionale în spaFiile publice3. AfiOe promoFionale în centrele de interes

Etapa II: A"plaarea $i planul %eneral al &ntreprinderii

'.1. (eter"inarea a"plaa"entului &ntreprinderii

Pentru determinarea amplasamentului intreprinderii s$au luat în calcul următoarele criterii =

41$cheltuieli pentru aprovizionarea cu materii prime4$posibilită i de v%nzare a produselor finiteț

43$nivelul poluării e0istent în zona amplasamentului propus

4+$infrastructura de care dispune

4$distan a fa ă de posibilii clienț ț Fi

Avem în vedere următoarele variante =

J1$zona industrială *a iș

J$teren intravilan *a i mo tenitș ș

J3$zona urbană *a iș

J+$zona intravilană a municipiului *a iș

4onsecin ele variantelor în func ie de criterii =ț ț

41BleiC 4Bcalif.C 43BDC 4+Bcalif.C 4B/mCJ1 9 )l. 1+ !. 19J & Hb. : !. :J3 -& Hb. : Hb. -J+ 311 !. 13 )l. 18


8/30

1.eterminarea coeficien ilor de importan ă E pentru fiecare criteriu BMatricea notelor deț țapreciereC

41 4 43 4+ 4)1 1& 9 9 8 - +

) - 9 1& 9 1& ++)3 : 1& 9 8 : +1)+ 1& : 1& 8 9 ++

QniE 33 3 38 33 3 QQniE 1:1

)peciali ti= )ș 1$tehnician, )$responsabil de calitate, )3$sef de sectie, )+$economist

/ E6QniE QQniE

/ 1633

171 6&.19

/ 635

171 6&.&

/ 3638

171 6&.

/ +633

171 6&.19

/ 632

171 6&.18

.eterminarea notelor de apreciere aiER

41 4 43 4+ 4

J1 &.- & & &. 1

J 1 1 1 &. &.-9J3 &.83 1 1 1 &,9

J+ & &. &.1+ & &.:-

/ E &.19 &.& &. &.19 &.18


9/30

"iE6aij−(aj )u=0

(aj )u=1−(aj )u=0 $ determinarea utilită ilor ț

4az 1 = BaiECu6&6311

BaiECu616&

"116295−311

311−250 616

61 6 &,-

"16250−311311−250 6

61

61 6 1

"316260−311311

−250 6

51

61 6 &,83

"+16311−311311−250 6 &

4az = BaiECu6&6)l.6&

BaiECu616Hb.61

!.6&.

4az 3 = BaiECu6&61+

BaiECu616:

"13614−14

14−7 6 &

"367−1414−7 6 1

"3367−1414−7 6 1

"+3613−14

14−7 61

7 6 &,1+


10/30

4az + = BaiECu6o6)l.6&

BaiECu616Hb.61

!.6&.

4az = BaiECu6&619

BaiECu616-

"1 66−19

19−6 6 1

" 610−19

19−6 69

13 6 &,-9

"3 67−19

19−6 612

13 6 &,9

"+ 69−19

19−6 610

13 6 &,:-

3.4alculul indicatorilor de concordan ă B4ț J7JhC

J1 J J3 J+J1 &.3: &.18 &.-J &.8& &.-1 &.8&J3 &.8& &.:9 &.98J+ &.+ &.18 &

4J7Jh61

Σ kj Σ kj ; a7ER ≥ ahER

4J1J6 &.19?&.186 &.3:

4J1J36 &.18

4J1J+6&.19?&.19?&.186&.-

4JJ16&.19?&.&?&.?&.196&.8&

4JJ36&.19?&.&?&.6&.-1


11/30

4JJ+6&.19?&.&?&.?&.196&.8&

4J3J16&.19?&.&?&.?&.196&.8&

4J3J6&.&?&.?&.19?&.186&.:9

4J3J+6&.19?&.&?&.?&.19?&.186&.98

4J+J16&.&?&.6&.+

4J+J6&.18

4J+J36&

+.4alculul indicatorilor de discordan ă Bț J7JhC

J1 J J3 J+J1 1 1 &.J &. &. &.&:J3 &.&8 1 &J+ &. 1 1

J7Jh6& a7ER ¿ ahER

1d 6ma0Ba7ER$ahERC ; a7ER ≤ ahER ; ecart B d61C

J1J 6 |0.26−10−10−1

0.5−05| 6 1

J1J3 6

|

0.26−0.83

0−1

0−1

0.5−1

| 6 1

J1J+ 6 | 0−0.50−0.14| 6 &.


12/30

JJ1 6 |0.5−0.50.69−1| &.

JJ3 6

|

0.5−10.69−0.92

| 6 &.

JJ+ 6 |0.69−0.76| 6 &.&:

J3J1 6 |0.92−1| 6 &.&8

J3J 6 |1−11−1| 6 1

J3J+ 6 &

J+J1 6 |0−0.26

0−0.05

0.76−1| 6 &.

J+J 6 | 0−1

0.5−1

0.14−1

0−0.50| 6 1

J+J3 6 | 0−0.83

0.5−1

0.14−1

0−1

0.76−0.92

| 6 1

.Ale7erea variantei optime folosind metoda diferen elor ț

SJ7Jh64J7Jh$J7Jh

J1 J J3 J+ Q SJ7JhJ1 $&.-3 $&.8 &.&- $1.39J &.3& &.11 &.:3 1.1+J3 &.: $&.1 &.98 1.+9


13/30

J+ $&.&8 $&.8 $1 $1.9

'.'. A"plaarea intreprinderii pe teritoriul "o tenit &n )ona ur*an+ș

4onform metodei 2lectreN varianta optimă de amplasare a intreprinderii este zonă urbană*a i. *ntreprinderea se va situa în zonă industrială a ora ului Bpartea sudicăC. Accesul va fi posibilș ș printr$un drum secundar ce va face le7ătura cu drumul european 283. (n apropiere se aflăre7ionala de cale ferată *a i "n7heni.ș AvantaEul este că distan a de posibilii clien i este relativ mică cu posibilitate ridicată deț țv%nzare a produselor finite. Hiind situată în zona urbană aprovizionarea cu materii prime serealizează cu costuri destul de scăzute. #ivelul poluării este mediu.

'.3. Sta*ilirea rela iilor de interdependen + dintre anu"ite co"parti"ente i ec iaț ț ș țproiectat+

#atura rela iilor de dependen ă dintre diferitele sectoare ale intreprinderii =ț ț

)ec ia )1 $ )ec ia de amonoliză o0idativăț ț )ec ia ) $ )ec ia de răcire i separareț ț ș )ec ia )3 $ )ec ia de stripareț ț )ec ia )+ $)ec ia de distilareț ț


14/30

(ia%ra"a rela,iilor dintre diferite co"parti"ente ale intreprinderii

'.-. Ale%erea felului cl+dirii

Ia proiectarea clădirilor trebuie să se asi7ure ca cerin e de bază adăpostirea în mod economicța activită ilor ce se desfă oară, folosirea optimă a suprafe ei de produc ie, compartimentareaț ș ț țra ională a suprafe ei destinate func ionării precum i asi7urarea unor condi ii corespunzătoare deț ț ț ș țiluminare, de condi ionare a aerului, de izolare fonică.ț 4lădirea va fi sub formă de linie,deoarece prezintă următoarele avantaEe =

$Holosirea eficientă a terenurilor;$educerea distan ei de transport.ț

Ja avea 3 nivele = 1.)ubsolul = epozit materie prima, depozit ambalaEe, depozit produs brut, depozit produs finit,sectie transporturi.


15/30

.Parter = )ectie de amonoliza o0idativa, )ectie de racire si separare, )ectie de stripare, )ectie dedistilare, 4..4, )ectie mecano$ener7etica. 3.2taEul 1 = epartament administrativ, 4abinet medical, 4antina, epartament cercetare.

.. Modalitati de e0tindere a cladirii(ntruc%t sec ia proiectată are prevăzute modificări ulterioare s$au prevăzut suprafe e pentruț țe0tindere. )$a ales varianta e0tinderii în lun7ime, e0emplificată în fi7ura de mai Eos deoarecesatisface cel mai bine procesul tehnolo7ic.

.-. )tabilirea structurii de productie

*#2P*#22A 2

e c e r c e t a r e

e c o n t r o l

4 o m p a r t i m e n t u l d e p o z i t e

o m p a r t i m e n t u l t r a n s p o r t u r i

) e c t i a d e r e p a r a t i i

Iaboratoare)ectii deservire

) e c t i a e n e r 7 e t i c a

) e c t i a d e d i s t i l a r e

) e c t i a d e s t r i p a r e

) e c t i a d e r a c i r e s i s e p a r a r e

) e c t i a d e a m o n o l i z a o 0 i d a t i v a

)ectii au0iliare)ectia de baza


16/30

.:. Amplasarea sectiei in planul 7eneral de or7anizare a intreprinderii

Ia elaborarea planului 7eneral de or7anizare a întreprinderii s$a inut cont de următoarele cerin e=ț ț

4lădirile secFiei de producFie Oi depozitele să fie amplasate

în concordanFă cu flu0ul tehnolo7ic, evit%ndu$se încruciOările dintreflu0urile de oameni Oi cel de materiale;

Hlu0urile de materii prime, materiale, produse finite trebuie

să se desfăOoare pe drumul cel mai scurt pentru a rezulta cele mai mici

cheltuieli de transport;

)ecFiile au0iliare se vor amplasa l%n7ă secFiile de bază cu

care au cele mai multe le7ături;

4lădirile se vor amplasa astfel înc%t să se asi7ure

posibilitatea e0tinderii în viitor cu costuri c%t mai mici.

Su*ol

!arter

epozitambalaEe

epozit produs brut

epozitmaterie prima

)ectie transporturiepozit produs finit


17/30

Etaul 1

)ectia deracier siseparare

)ectia destripare

)ectia deamonolizao0idativa

)ectie mecano$ener7etica

C.T.C)ectia dedistilare

epartamentadministrativ epartament cercetare

4antina4abinet

medical


18/30

Etapa III : !roiectarea "ana%e"entului productiei

3.1. Tustificarea necesitatii si oportunitatii tehnolo7ice adoptateTustificarea trebuie să se facă în funcFie de numeroOi factori ai criteriilor de ale7ere a unei

instalaFii tehnolo7ice, respectiv a procesului de fabricaFie care a stat la baza proiectării instalaFiei.

4riteriile de ale7ere a unei tehnolo7ii =

#r.4rt.

4riterii Hactori

1. 4riterii tehnolo7ice $ simplitatea procesului= faze Oi operaFii tehnolo7ice c%tmai puFine fără fabricaFii ane0e, fără recirculări demateriale;

$ fle0ibilitatea procesului= adaptări uOoare pentruobFinerea unor produse diferite;$ tehnolo7ie cu consum c%t mai scăzut de ener7ie;$ stabilitatea procesului= proces autore7labil, uOor decondus;$ dificultăFi tehnice= proces complet pus la punct;$ normele de consum= c%t mai reduse;$ necesar de materii prime Oi materiale= nu necesitămaterial deficitare, 7reu de procurat;$ si7uranFa în e0ploatare= tehnolo7ie care reduce laminimum posibilităFile de avarii, incendii, e0plozii, nu

produc substante to0ice, necesită presiuni Oi temperaturinormale.. Materii prime Oi au0iliare $ calitatea necesară= corespunzătoare normelor e0istente;

$ asi7urarea cu materii prime Oi au0iliare= posibilităFi de procurare în prezent Oi în viitor;$ depozitare= asi7urări cu materiale ritmic Oi constant;$ manipulare simplă Oi transporturi uOoare.

3. "tilităFi $ ener7ia electrică= putere instalată c%t mai mică, fărăvariaFii de sarcină cu puFine porniri Oi opriri;$ a7entul termic= dacă se procură uOor, instalaFii au0iliarenecesare.

+. Produse secundare $ consumatorii probabili, cunoscuFi de la început cunecesarul lor.


19/30

. "tilaEe $ posibilităFi de procurare c%t mai economicoase;$ montaEul= cu miEloace simple, fără dispozitive speciale;$ întreFinerea c%t mai uOoară;$ durată de funcFionare c%t mai mare.

3.. Proiectarea desfasurarii procesului de productie(n cadrul acestei subetape se va rezolva=

3.2.1. Proiectarea grafcului desasurarii procesului de productie H'O !ropena NH3 Aer

2vaporarea si amestecarea

propilenei si amoniacului

4ontrol amestecare

acire si spalare cu 5)


20/30

ectificare

4ontrol calitate

3.'.'. Ela*orarea %raficului de anali)a

#r.crt. escriere )imbol (

1. *ntroducereaer,#53,propena

. 2vaporarea si amestecarea propilenei si amoniacului

3. 4ontrol amestecare

+. acire si spalare cu 5)


21/30

1. Proces de baza Asi7urătransformareamateriei prime în produs finit

$*ntroducere aer, #53, propena;$ 2vaporarea si amestecarea propilenei si amoniacului;$acire si spalare cu 5)


22/30

. ipul de productie Masa3. estinatia produsului finit *ntern :&D si e0tern 3&D+. Hactori care influienteaza or7anizarea productiei $natura materiei prime,

$natura procesuluitehnolo7ic,

$natura produsului finit.

3.. Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

$ *ntroducere aer , #53 , propena;

1 $ eactor $ evaporarea si amestecarea propilenei si amoniacului;

$ )cruber $ racire si spalare cu 5)


23/30

Etapa I/ : !roiectarea ai%urarii calitatii

+.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asi7urare a calităFii

Principalele obiective de ansamblu ale controlului de calitate sunt următoarele=

realizarea controlului propriu$zis a produselor fabricate=

$ controlul produselor ce se fabrică pentru a se verifica dacă corespund tehnolo7iiloromolo7ate Oi documentaFiei;

$ efectuarea controlului pe flu0ul tehnolo7ic Oi întocmirea documentelor de control,care indică situaFia calităFii produselor pe flu0 Oi în final;

$ verificarea parametrilor tehnico$funcFionali Bpresiune, temperatură, umiditate, debit,concentraFieC

e0ecutarea controlului calităFii miEloacelor de transport

cunoaOterea le7islaFiei în domeniu

îmbunătăFirea nivelului calitativ al produselor

$ realizarea de studii comparative cu alte produse$ compararea calităFii produsului cu stasul

dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare pentru calitate la toFi lucrătorii=

$ instructaEe în ceea ce priveOte răspunderea pentru realizarea calităFii$ or7anizarea unui curs de perfecFionare a asi7urării calităFii.

+.. Proiectarea atribuFiilor compartimentului de asi7urare a calităFiiAtribuFiile compartimentului de asi7urare a calităFii sunt următoarele=

monitorizarea informaFiilor privitoare la calitate; asi7urarea disciplinei tehnolo7ice Oi a disciplinei muncii; aprovizionarea continuă cu materie primă a locului de muncă; controlul personalului de la materii prime BintreprindereC;

asi7urarea întreFinerii corectă a utilaEelor; modernizarea utilaEelor atunci c%nd este cazul; monitorizarea tuturor 7reOelilor Oi remedierea acestora; verificarea produsului obFinut după fiecare proces.

+.3. Proiectarea atribuFiilor conducerii tehnice a procesului de producFie privind asi7urareacalităFii

AtribuFiile conducerii tehnice privind asi7urarea calităFii sunt=


24/30

asi7urarea conformităFii materiilor prime utilizate introduse în secFie; suprave7herea tuturor an7aEaFilor; ordinea Oi corectitudinea an7aEaFilor faFă de locul de muncă; respectarea orarului de muncă;

respectarea etapelor de lucru într$un proces; respectarea ordinirii folosirii utilaEelor după o anumită re7ulă; vi7ilenFa an7aEaFilor asupra utilaEelor automatizate.

+.+. Proiectarea atribuFiilor operatorilor chimiOti privind asi7urarea calităFii

AtribuFiile operatorilor chimiOti privind asi7urarea calităFii sunt=

să respecte tehnolo7ia de fabricaFie; asi7urarea unui climat de muncă corespunzător; anunFarea anomaliilor tehnolo7ice pe care nu le poate soluFiona; întreFinerea Oi e0ploatarea Eudicioasă a utilaEelor.

+.. Puncte de control #r.crt. Haza de productie Parametrii controlati Hrecventa

controlului1. Pre7atirea mediului de cultura $4antitate de materie prima

$4ompozitie materie prima1 dataschimb1 dataschimb

. Amestecarea $emperatura Ia 1 ora3.


25/30

t 41 4 /

+

& - .

1 3 Masini, utilaEe

si instalatii

specifice pentru

producereaacrilonitrilului

3

1++& +3& 19-& -&&&&

enumireutilaE

ata ultimareparatie B / C

I F 2 A 2 I I A S O N (

Masini,utilaEesi instalatiispecifice pentru producereaacrilonitrilului

*A#"A*2&1

R R C1

R C1 R C'

R t R t R t R t

R t R t


26/30

R C1 R C1

R C' R C1

R C1 R C'

R C1 R C1

R C' R C1

n / 6

60000

720 6 83.33

4 612960

720 6 18

41 64320

720 6 -

t 61440

720 6

n 6 DRk

DRc 2 1 660000

12960 $ 1 6 3.-U3 B 4C

V 6 DRc 2

DRc 1 1 612960

4320 $ 1 6 B 41 intre 4 C

r 6 DRc1 DRt $ 1 6

4320

1440 1 6

.1.'. !roiectarea o*iecti#elor acti#itatii de reparatii

R t R t

R t R t

R t R t

R t R t

R t R t


27/30

Principalele obiective ale activităFii de reparaFii sunt=

• asi7urarea menFinerii utilaEului în stare de funcFionare o perioadă mai mare de timp• evitarea uzurii e0cesive Oi a ieOirii utilaEului în mod accidental din funcFiune• creOterea timpului de funcFionare a utilaEului, fie prin mărirea duratei dintre două

intervenFii tehnice, fie prin micOorarea perioadei de timp de menFinere a acestora înreparaFii

• efectuarea activităFilor de întreFineri Oi reparaFii ale utilaEelor cu cheltuieli c%t mai reduseOi de o calitate c%t mai bună, prin creOterea productivităFii muncitorilor care e0ecutăaceste activităFi

modernizarea maOinilor Oi utilaEelor învechite

.1.3. !roiectarea or%ani)arii acti#itatii de reparatii

Av%nd în vedere particularităFile procesului tehnolo7ic precum Oi diversitatea utilaEelor seoptează pentru or7anizarea reparaFiilor în cadrul intreprinderii ).4. $J* )..I. în care se află

secFia de producere a vitaminei . Iucrările de întreFinere, reviziile tehnice Oi reparaFiile curentese e0ecută la nivelul secFiilor de producFie care sunt dotate cu maOini, utilaEe, aparate de măsurăOi control. eparaFiile totale Oi coordonarea între7ii activităFi se e0ecută de secFia mecanică.

intre avantaEele acestui sistem descentralizat se amintesc=

• realizarea unei le7ături active între secFiile de producFie Oi secFia de reparaFii;• reducerea personalului de conducere pentru această activitate;• costuri mai mici la nivel de secFie.

ezavantaEe=

• personal pentru reparaFii mai numeros;• 7rad de încărcare Oi utilizare a timpului de lucru scăzut.

.. Proiectarea transportului intern

.'.1. !roiectarea o*iecti#elor tranportului intern

Principalele obiective ale transportului intern sunt următoarele=

• amplasarea raFională a depozitelor;• folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrările de încărcare Oi descărcare;• mecanizarea Oi automatizarea unor operaFii de transport;• dimensionarea raFională a căilor de circulaFie Oi acces;

reducerea cheltuielilor de trasnport.


28/30

.'.'. !roiectarea re%ulilor de *a)a ce tre*uie repectate in or%ani)area tranportuluiintern

•

întocmirea unui plan optim de transport Oi urmărirea realizării lui;• folosirea celor mai adecvate miEloace de transport conform materialului de transportat;• întreFinerea Oi e0ploatarea miEloacelor de transport din dotare;• transportul trebuie să fie de calitate;• coordonarea transportului intern cu celelalte procese de producFie ale intreprinderii,

astfel înc%t procesul să se desfăOoare fără întreruperi.

.'.3. Sta*ilirea tranporturilor ce e reali)ea)a in intreprindere

esfasurarea conducerii, producFiei Oi a muncii în cadrul sistemului de fabricaFie

comportă o serie de operaFii de transport pentru materiale, utilităFi, informaFii Oi personal. ransportul materialelor deFine ponderea cea mai mare în cadrul activităFilor de transport Oi serealizează cu aEutorul benzilor transportoare. Materialele ce se transportă în cadrul intreprinderiisunt=

• materii prime Oi au0iliare• materiale Oi ambalaEe• materiale semifabricate• produsele finite

ransportul utilităFilor necesare intreprinderii este or7anizat după cum urmează=

• pentru ener7ie electrică• protecFia instalaFiilor care se realizează prin sisteme le7ate la păm%nt a echipamentelor ce

operează cu tensiuni ridicate;

Pentru transportul informaFiilor se utilizează transmiterea directă sau prin intermediulsuporFilor de informaFii, scop în care se poate prevedea prelucrarea automată a datelor. ransportul personalului are rolul de a asi7ura o deplasare operativă Oi fără efort spre Oi de lalocul de muncă precum Oi în cadrul zonei de responsabilitate ce$i revine.

.3. Proiectarea activitatilor de depozitare

.3.1. !roiectarea o*iecti#elor or%ani)arii depo)itarii


29/30

• amplasarea raFională a materialelor;• folosirea miEloacelor moderne de depozitare;

accesibilitatea directă la materialele depozitate.

Modificarea rapidă a amplasării materialelor în incinta depozitului=

• folosirea unor suporturi de depozitare adecvate.

Asi7urarea unui cost cat mai mic de depozitare=

• utilizarea raFională a suprafeFelor Oi volumelor disponibile;• folosirea utilaEelor de manipulare Oi stocare corespunzătoare;

folosirea unui personal calificat.

.3.'. Ale%erea a"plaa"entului pentru depo)ite

*ntreprinderea deFine patru depozite=

• epozit materie primă,• epozit ambalaEe,• epozit produs brut,• epozit produs finit.

(n funcFie de natura lor depozitele sunt amplsate în vecinătatea secFiilor pe care le

deservesc pentru a facilita transportul materialelor din acestea în secFii Oi invers.

.3.3. !roiectarea flu0ului de "aterii din interiorul intreprinderii

esfăOurarea flu0ului de material în depozit se face prin varinta cu flu0uri de material ale cărorcapete sunt amplasate în vecinătate, pe aceeaOi latură mare. )e ale7e această variant deoarece areavantaEul folosirii unor rampe comune Oi utilizarea mai raFionala Oi comple0ă a forFei de muncă, adotărilor de primire Oi livrare. Win%nd seama de particularităFile materiilor prime folosite sunt propuse c%teva re7uli de depozitare=

• le7ătura dintre traficul interior Oi cel e0terior să fie realizată printr$un număr minim deoperaFii intermediare;

• aOezarea materialelor în depozit se face astfel înc%t să poată fi 7ăsite;

• se evită mutarea de mai multe ori a materialelor în depozit;


30/30

• materialele voluminoase Oi 7rele se aOează aproape de ieOire;

• depozitarea se face în aOa fel înc%t să asi7ure conservarea materialelor.

Hlu0ul de material in depozit

Etapa /I: 2ana%e"entul reurelor u"ane

-.1. Proiectarea fiOei de post pentru Oeful de secFieFIŞA DE POST ŞEF SECŢIE

1. (enu"irea potului:Xef secFie'. Nu"ele $i prenu"ele alariatului:Muraru Paul$*oan3. Se u*ordonea)+:Mana7erului-. Nu"ele $efului ierar4ic:

'recu eofana. Su*ordonea)+:4oordonează direct personalul de e0ecuFie din subordine5. (rept de e"n+tura:*ntern= A20tern= #"6. Rela,ii func,ionale:4olaborează cu celelalte secFii Oi personalul de e0ecuFie din cadrul secFiei, cu compartimentelefuncFionale din cadrul direcFiei Oi societăFii7. !re%+tirea $i e0perien,+:)tudii superioare tehnice8. Autoritate $i li*ertate or%ani)atoric+:acă este cazul19. Repona*ilit+,i $i arcini: Xeful de secFie răspunde de întrea7a activitate a secFiei pe care ocoordoneaza, sub toate aspectele, implic%nd at%t fondul c%t Oi formele problemelor pe care leimpun aceasta coordonare,astfel=

interplast problema coreta

Documents